citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

84
a n ie gratuit şi prin abonamente nul VII • r. 69 • aprilie 2011 • se distribu 13 - 17 aprilie 2011 Construct Expo Construct Expo ROMEXPO

Transcript of citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

Page 1: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

a n ie gratuit şi prin abonamentenul VII • r. 69 • aprilie 2011 • se distribu

13 - 17 aprilie 2011

Construct ExpoConstruct Expo

ROMEXPO

Page 2: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 3: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

Nebuni ºi… nebunii!?

Nu-i vorba despre piesele de pe tablade ºah ci de nebunii zilelor noastre dedupã decembrie `89, cu deosebire desprecei care de ºase ani se joacã dupã voia lorcu soarta oamenilor ºi a þãrii într-o veseliede neinvidiat. Altfel nu se explicã situaþiaparadoxalã în care ne aflãm. Pe de o parteconvingerea cu care mai-marii portocalii,aflaþi la putere, ne asigurã cã sunt uniciicare ne-au scos din „ghearele” crizei iar,pe de altã parte, cei care, dacã nu benefi-ciazã de o participare la sfintele „moaºte”sau un prilej electoral la care se dã ceva,trag la propriu mâþa de coadã, coadã carenu le iese din obicei ori de câte ori se faceundeva cu speranþa cã se dã… ceva!

În ciuda acestei stãri de lucruri, nebu-nii de care vorbeam îºi etaleazã dezinvolttoate nebuniile care le trec prin mintea lorînceþoºatã de marile „succesuri“ obþinuteca urmare a inteligenþei ce le dã pe…dinafarã.

Asistãm, deci, la un spectacol care,ecranizat, ar cuceri fãrã dubii înalte trofeepe plan ilar ºi artistic.

Concret.Un primar, vestit de acum în jud. Pra-

hova, la un miting prilejuit de alegerea uneinoi conduceri de partid portocaliu, declarãcã doarme pur ºi simplu cu „poza“ uneiînsemnate doamne sub pernã, pernã subcare, înainte de `89, se lãfãia poza„tovarãºului“, cel împuºcat din prea multãdragoste popularã. Este, oare, el un om

normal? Poate doar în accepþiunea simpa-tizanþilor din propriul partid sau din celepatru zãri. Ce s-a întâmplat în Prahova eîncununarea unei situaþii la fel de hilare,înregistrate ºi la alegerile de partid lanivelul organizaþiei Bucureºti.

Nebuni ºi… nebunii!Aceiaºi politicieni portocalii nu mai

prididesc sã afirme cã mediul rural se aflãîntr-o continuã ºi… eficientã prefacere, demodernizare. Adicã sãtenii au început sãbeneficieze de parcuri de distracþie pentrucopii, locuri unde s-au tocat ºi urmeazã sãse mai toace imense sume de bani.Are balta peºte? Are, pentru cei care, maicorect spus, se aflã în incinta ministerului„risipei ºi furtului banului public“.

Cine mai are prilejul sã treacã prin sateleºi comunele þãrii poate constata, printrealtele, ºi numãrul mic de copii care se maizbenguie pe strãzile ºi uliþele acestora.

Dar, cum vorbim de nebuni ºi nebunii,de ce sã nu admitem cã ºi numeroºiibãtrâni din satele noastre se pot relaxa petoboganele montate în asemenea parcuri,tobogane prin care se scurg sume uriaºecãtre firmele preferate.

Ce mai, oamenii de la sate au apãcurentã în curte, de canalizare nu se potplânge, pensiile sunt îndestulãtoare etc.Aºa cã singurele lor „nevoi” sunt cele pecare ºi le pot rezolva în parcurile amintitemai înainte.

Baba Rada ºi Nea Miticã au la dispo-ziþie cãluºei, tobogane, leagãne ºi toateminianimalele surprizã pentru lumea satului.Ce neghiobie!

ªi dacã este vorba despre relaxaredupã atâtea nebunii, iatã un exemplu ºimai evident, de aceastã datã din domeniulconstrucþiilor. Este vorba despre faptul cã,dupã atâþia ani grei de muncã, lucrãrile depe ºantierul autostrãzii Transilvania sunt…gata! Adicã s-au oprit! Nu pentru cã au fostfinalizate ci din varii motive exprimate depãrþile contractante, care considerã cã estemai eficient sã stagneze, timp în care sun-tem siguri cã se vor organiza pentru onouã… pauzã de lucru.

Degeaba se chinuie ARACO sãsesizeze situaþia realã din sectorul con-strucþiilor ºi sã sugereze mãsuri care potasigura o adevãratã creºtere economicã.Degeaba, pentru cã nu-i ia nimeni înseamã de ani de zile.

Însumând cele scrise pânã acumputem fi… fericiþi (alãturi de guvernanþi) cãtrãim cu adevãrat într-o lume aparte, lumeanebunilor adicã!

Mai pe ºleau spus, este încã bine, înraport cu ceea ce ne aºteaptã!

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 186 RON

Detalii pe ultima paginã a revistei.

Director Ionel CRISTEA

0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE

0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE

0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB

0726.115.426

Publicitate Elias GAZA

0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. dr. ing. Adrian Radudr. ing. Maricica Vasilacheing. Petre IoniþãLaurenþiu Plosceanuing. Mariana Prunãav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

Page 4: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 20114

Laurenþiu PLOSCEANU - preºedinte ARACO

SINTEZA EVOLUÞIEI SECTORULUIDE CONSTRUCÞII ÎN 2010

ªI PROGNOZA PENTRU 2011În anul 2010 sectorul de con-

strucþii din România s-a încadrat,într-o analizã a ultimilor 3 ani, con-form tabelului 1.

1. Contracþia valorii sectorului decca. 17% faþã de 2009 ºi de 37% dela începutul crizei;

2. Reducere a numãrului mediude personal de la 415.600 în 2008 la317.200 în 2010, respectiv, cu 24%;

3. Productivitatea medie a sec-torului de construcþii a scãzut con-tinuu, având o valoare cumulatã de-17%, în timp ce dinamica salariuluimediu realizat a fost relativ pozitivã!

4. Reducerea investiþiilor, în 2010faþã de 2009, a fost de 13,5%;

5. Reducerea investiþiilor publiceîn ianuarie 2011 faþã de ianuarie2010 a fost de 31%!

6. Investiþiile strãine directe aufost în 2010 de 2,6 miliarde euro, înscãdere cu 25,5% faþã de anulprecedent;

7. CNCS a admis, în 2010, con-testaþi i cu o valoare estimatãde 40 miliarde lei (cca. 47 % dinvaloarea proiectelor lansate peSEAP) ;

8. Din valoarea admisã de CNSC,operaþiunile anulate au fost de11,4 miliarde lei (mai mult de o

pãtrime!) iar pentru 28,4 miliarde leis-au dispus mãsuri de remediere!

MÃSURILE GENERALE DE INTERESECONOMICO-SOCIAL SOLICITATE

DE ARACO AUTORITÃÞILOR DE STAT1. Plata cu celeritate, de cãtre

entitãþile achizitoare cu capital destat ºi autoritãþile locale alãturi desocietãþile cu capital de stat, a cre-anþelor aferente perioadei 2008-2010, estimate la începutul anului încurs la cca. 750 milioane euro;

2. Promovarea, de cãtre Guvern,în regim de urgenþã, a unei proceduride reeºalonare la platã a datoriilor,în condiþii rezonabile ºi echilibratecare sã punã mediul economic înpostura de a utiliza acest instrument;

Evoluþia sectorului de construcþii în 2010ºi prognoza pentru 2011

ARACO

Tabelul 1

La douã decenii de la înfiinþare, ARACO propune dezbaterii publice ºi solicitã celor în drept soluþiipolitice, legislative, economice ºi sociale pentru promovarea urmãtoarelor mãsuri structurate astfel:

�� Mãsuri generale de interes economico-social;�� Mãsuri specifice de ordin legislativ;�� Mãsuri specifice în planul dezvoltãrii programelor de infrastructurã;�� Mãsuri specifice parteneriatului social;�� Mãsuri specifice generate de statutul de membru al FIEC.

continuare în pagina 6��

Page 5: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 6: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 20116

3. MFP, ministerele care ges-

tioneazã programe de investiþii ºi

ANRMAP sã elaboreze ºi sã facã

public un site cu registrul creanþelor

de la entitãþile achizitoare cu capital

de stat, cu precizarea datei estimate

a plãþii, permiþând, astfel, societãþilor

sã sconteze, eventual, creanþele;

4. Implementarea în regim de

urgenþã a prevederilor Directivei CE

privind plãþile întârziate;

5. Promovarea ºi susþinerea con-

tinuã, de cãtre Guvern ºi ministerele

aferente, a investiþiilor în continuare

ºi a celor noi, în domeniile infrastruc-

turii rutiere, a infrastructurii CF, a

infrastructurii de mediu, a infrastruc-

turii energetice, a infrastructurii edi-

litare, a infrastructurii din domeniul

sãnãtaþii, a infrastructurii agricole ºi

din turism, a construcþiilor de locuinþe

noi (inclusiv locuinþe sociale), a pro-

gramelor de reabilitare energeticã

a clãdirilor vechi ºi noi, private sau

publice;

6. Contractarea lucrãrilor noi sã

se efectueze cu condiþia existenþei

sursei de finanþare garantatã de

autoritatea contractantã ºi numai

dupã achitarea de cãtre aceasta a

creanþelor contractuale;

7. Eficientizarea sistemului de

control ºi urmãrire a investiþiilor pen-

tru înlãturarea progresivã, dar fermã,

a activitãþilor „la negru“, practicate,

pe scarã largã, de o serie de soci-

etãþi ºi investitori din afara zonei UE

în România;

8. Comunicarea publicã, de cãtre

ministerele de profil, a programelor

de investiþii pentru 2011-2012 ºi pre-

cizarea disponibilitãþii resurselor finan-

ciare aferente;

9. Finalizarea, de cãtre Guvern ºi

autoritãþile publice locale ºi prezen-

tarea publicã a proiectelor pentru

care se intenþioneazã dezvoltarea în

sistem PPP.

MÃSURI SPECIFICEDE ORDIN LEGISLATIV

1. Îmbunãtãþirea urgentã a legis-

laþiei achiziþiilor publice, în baza

urmãtoarelor propuneri:

� Reintroducerea, prin act norma-

tiv, a obligativitãþii utilizãrii normelor

FIDIC de contractare ºi obligare a

autoritãþilor contractante la respec-

tarea spiritului, formei ºi fondului

acestor norme, ca fiind cele mai

echilibrate în partajarea drepturilor,

obligaþiilor ºi riscurilor între Contrac-

tant ºi Antreprenor;

� Impunerea termenelor de garan-

þie de bunã execuþie, de cãtre autori-

tãþile contractante, prin caietul de

sarcini, astfel încât acestea sã nu

mai poatã fi exagerate ºi punctate în

consecinþã;

� În cazul în care entitatea achi-

zitoare menþine drept criteriu de eva-

luare a ofertei termenul de garanþie

de bunã execuþie, ºi aceasta depã-

ºeºte durata normatã de viaþã a

obiectivului de construcþii, conform

Legii calitãþii, sã fie solicitatã conex

scrisoarea de garanþie bancarã pen-

tru acea perioadã;

� Stabilirea unor criterii rezona-

bile ºi general aplicabile, cu ponderi

procentuale între valori l imitã

(minim/maxim) astfel încât sã nu mai

existe favorizarea unui anumit ofer-

tant sau o categorie restransã de

ofertanþi;

� Nominalizarea obligatorie a

subcontractorilor, în documentaþia

de preselecþie;

� Modificarea HG 264 / 2003

privind condiþiile ºi limitele de acor-

dare a avansurilor ºi aplicarea nor-

melor FIDIC referitoare la avansuri;

� Obligarea autoritãþilor contrac-

tante de a solicita ofertanþilor prezen-

tarea certificatelor de calificare

tehnico-profesionalã, pe categorii de

lucrãri;

� Obligarea autoritãþilor contrac-tante de a accepta, pentru garanþiilede bunã execuþie, scrisori degaranþie bancarã dar ºi reþineri suc-cesive din facturile întocmite lunar,conform condiþiilor FIDIC;

� Stabilirea unei proceduri deelaborare a caietului de sarcini încare sã nu se mai facã trimiteredirectã la anumiþi prestatori de ser-vicii ºi în care sã se elimine cerinþelediscriminatorii legate de experienþatehnicã similarã exagerate;

Modificãrile solicitate la legislaþiaaferentã achiziþiilor publice þin contde necesitatea eliminãrii unor vulne-rabilitãþi ale actualelor proceduri înceea ce priveºte:

� modul defectuos de formularea prevederilor documentaþiei deatribuire;

� rãspunsurile contradictorii laîntrebãrile de clarificare;

� promovarea unor criterii decalificare disproporþionate, în raportcu obiectul contractului;

� excesul de formalism;� interpretarea rigidã a prevede-

rilor legislative (autoritãþile contrac-tante refuzã sã discute clauzelemodelelor de contracte);

� exacerbarea efectelor „erorilorminore“;

� anularea procedurii, ca mãsurãde prudenþã, chiar dacã nu este evi-dentã încãlcarea unui interes public;

2. Legiferarea urgentã a unui sis-tem de compensare a TVA sau aaltor datorii ale societãþilor, cu datori-ile pe care le are statul din rambur-sarea TVA ori plata taxelor, încondiþiile în care plãþile statului cãtrecreditorii sãi se fac cu mari întârzieri;

3. Modificarea Codului Fiscal ast-fel încat plata TVA sã se facã în modcorelat cu momentul încasãrii crean-þelor;

4. Eficientizarea sistemului decolectare a taxelor ºi impozitelorpentru asigurarea resurselor nece-sare administraþiei publice pentru

�� urmare din pagina 4

continuare în pagina 8��

Page 7: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 8: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 20118

funcþionarea ºi realizarea investi-þiilor, inclusiv cofinanþarea fondurilorstructurale, dar ºi pentru asigurareaunui climat economic nediscriminatoriu;

5. Instituirea urgentã a simetrieiîn tratamentul obligaþiilor bugetareale agenþilor economici ºi ale MFP,alãturi de entitãþile achizitoare cucapital de stat;

6. Îmbunãtãþirea urgentã a proce-durilor de lucru cu autoritãþile demanagement, pe diversele progra-me cu finanþare UE.

MÃSURI SPECIFICEÎN PLANUL DEZVOLTÃRII

PROGRAMELOR DE INFRASTRUCTURÃÎn fapt, ARACO îºi menþine

propunerea lansatã Guvernului în2010 care prezintã soluþii prin care,cu banii alocaþi de la buget ºi altesume programate a fi atrase, sã sedubleze numãrul de km de drumurimodernizate cu 4 benzi de circulaþie,acolo unde traficul impune, cu 3 benzi(soluþia suedezã) ºi acolo unde secirculã încã mulþumitor, chiar pe2 benzi.

Sinteza programului propus deARACO Guvernului este definitãde urmãtoarele repere:

� Perioda de desfãºurare: 2011– 2017;

� Valoare estimatã a investi-þiilor: 11 miliarde euro;

� Structura programului:- 545 km de autostradã la profil

complet = 5.450 mil euro;- 394 km de autostradã numai

calea I, bidirecþionalã = 2.167 mil euro;- 1.342 km de drum expres (în

mare parte cu 3 benzi dupã modelulSibiu – Braºov) = 3.355 mil euro.

Propunerea ARACO þine cont ºide interpretarea tehnico–economicãa ultimului recensãmânt al traficuluirutier din România.

Propunerile ARACO de lucrãrirutiere, care sã fie promovate înacest program multianual, au fosttransmise guvernului ºi publicate pesite-ul asociaþiei.

MÃSURI SPECIFICEPARTENERIATULUI SOCIAL

Principalele direcþii de acþiunestrategicã ale ARACO, în partene-riatul sãu social la nivelul sectoruluide construcþii în 2011, sunt urmã-toarele:

� Menþinerea prevederilor Contrac-tului Colectiv de Muncã în vigoare,completat cu prevederile Actuluiadiþional semnat în decembrie 2010,prin care salariul minim în sectorulde construcþii a fost negociat la 700lei/lunã;

� Reluarea negocierilor pe con-tinuarea Acordului social sectorial,semnat în 2006;

� Reevaluarea necesitãþii promo-vãrii Codului de dialog social;

� Promovarea, odatã cu discu-þiile pe proiectul de Cod al Muncii ºia unui Program de relansare econo-micã la nivel naþional!

� Continuarea dezvoltãrii de pro-iecte strategice, cofinanþate din FSEpentru DRU.

MÃSURI SPECIFICE GENERATEDE STATUTUL DE MEMBRU AL FIEC

În calitate de membru al Federa-þiei Industriilor Europene de Con-strucþii (FIEC), ARACO susþine ºipromoveazã urmãtoarele mãsuri,convenite în Consiliul preºedinþilorFIEC din decembrie 2010:

1. Excluderea explicitã din pro-iectul Directivei privind detaºareamuncitorilor migranþi din þãrile terþea sectorului de construcþii;

2. Facilitarea accesului la granturiUE ºi împrumuturi BEI pentru pro-iectele de construcþii ºi, în special,pentru infrastructurã, în condiþii îmbu-nãtãþite de control ºi transparenþã;

3. Sprijinirea investiþiilor în „ener-gia verde“, care este o prioritatecomunitarã, dar ºi o oportunitate pen-tru sectorul de construcþii (eficienþaenergeticã a clãdirilor, reþelele trans-europene de transport ºi energie).

CONCLUZIII. Toate elementele prezentate

anterior genereazã premise care nu

permit estimãri de ieºire din rece-

siune în 2011 a sectorului de construcþii.

În cea mai favorabilã abordare, valoa-

rea sectorului, în 2011, va ajunge

între 9,5 ºi 10 miliarde de euro, la

nivelul celei realizate în 2010.

II. Rolul finanþãrilor publice, comu-

nitare sau naþionale, va rãmâne în

continuare esenþial iar mixarea cu

PPP este absolut necesarã!

III. Clasa politicã, prin diverºii sãi

exponenþi, trebuie sã înþeleagã cã

ieºirea din recesiune în 2011 este o

opþiune esenþialã, în condiþiile în

care spectrul unor crize petroliere ºi

alimentare se accentueazã.

IV. ANRMAP trebuie sã îºi asume

ºi exercite rolul de monitor al achizi-

þiilor publice!

V. ARACO atrage atenþia asupra

afluxului de companii strãine care

vin sã lucreze în România în

proiecte publice ºi care acþioneazã

în condiþii de calitate precarã, încer-

când, de multe ori, sã compenseze

eºecurile de pe pieþele din þãrile de

origine. Ne vom asuma rolul de a

prezenta periodic, entitãþilor achizi-

toare ºi mass media, profilurile aces-

tor companii!

VI. ARACO atenþioneazã asupra

unui demers periculos prin care se

încearcã preluarea sau controlarea,

prin exponenþi politici, a unor entitãþi

patronale sau profesionale!

VII. ARACO pledeazã pentru

compromis rezonabil ºi colaborare

politicã în asumarea acelor proiecte

naþionale sau regionale care sã fie

promovate ºi licitate conform proce-

durilor legale, cu atât mai mult cu

cât proximitatea unui an electoral

predispune la derapaje în desfã-

ºurarea procedurilor de achiziþii

publice! �

�� urmare din pagina 6

Page 9: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 10: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

J A P O N I A - U N S E M N A L D E A L A R M Ã !GIP GRUP SOLICITÃ GUVERNULUI ELABORAREA UNUI ACT NORMATIV

DE ASIGURARE ANTISEISMICÃ A CONSTRUCÞIILOR INDUSTRIALE ÎNALTE

GIP GRUP SA - companie cu vastã experienþã dobânditã în ceipeste 45 ani de proiectare, expertizare ºi execuþie în domeniul con-strucþiilor speciale înalte, cu deosebire a coºurilor de fum industriale- peste 120 coºuri - împreunã cu specialiºti ai Universitãþii deConstrucþii Bucureºti, încearcã, încã din anul 2000, sã atragã atenþiaºi sã conºtientizeze factorii de decizie în domeniu, despre pericoluliminent în care se gãsesc majoritatea construcþiilor industriale înaltede pe platformele complexelor energetice, centralelor termice, plat-formelor chimice, petrochimice ºi siderurgice.

Membru activ al Comitetului Internaþional de Coºuri Industriale(C.I.C.I.N.D.), GIP GRUP militeazã pentru consolidarea ºi asigurareastructurilor înalte la sarcini severe (acþiuni seismice cu gradseismic peste 80 Richter, vânt ºi variaþii de temperaturã). Aceºticoloºi din beton funcþioneazã de peste 30-40 de ani, exploataþi intens,fãrã ca acþionarul majoritar, Statul Român, sã iniþieze, în conformitatecu Normativul Tehnic de Reparaþii Capitale la Clãdiri ºi ConstrucþiiSpeciale, un „Program naþional de reparaþii ºi întreþinere a structurilorînalte“.

Prin adrese repetate, cãtre Preºedenþia României, ConsiliulSuprem de Apãrare a Þãrii, Senatul României, Camera Deputaþilor,Guvernul României, Autoritatea pentru Valorificarea ActivelorStatului, Avocatul Poporului, Ministerul Administraþiei ºi Internelor,Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului,Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Mediului ºi Pãdurilor, condu-cerile executive ale complexelor energetice ºi, nu în ultimul rând,Inspectoratul de Stat în Construcþii, ca organism tehnic specializat,desemnat sã exercite, potrivit legii, controlul de stat pentrurespectarea disciplinei în urbanism ºi a regimului de autorizare a con-strucþiilor ºi aplicarea unitarã a prevederilor legale în domeniul calitãþiiîn construcþii, am solicitat analizarea situaþiei grave a construcþiilorînalte (coºuri de fum, turnuri etc.) din cadrul platformelor industriale ºia centralelor termoenergetice.

Normele europene impun adoptarea unor mãsuri concrete ºipropun accesarea de fonduri de la Uniunea Europeanã pentru evalu-area clãdirilor înalte expuse unor miºcãri seismice majore.

Pentru a preîntâmpina cãderea sistemului energetic naþional la uneventual cutremur major, sau la furtuni puternice, se impune consoli-darea coºurilor de fum, a turnurilor ºi a altor construcþii industrialeînalte, construcþii care, prin pierderea stabilitãþii, pot produce graveavarii tuturor instalaþiilor învecinate existente în cadrul platformelorindustriale. Amintim situaþiile create în Turcia, Pakistan, Iran, Grecia,Serbia ºi Japonia, þãri în care miºcãrile seismice sau tornadele auscos din funcþiune sistemul energetic ºi industrial, obiective strategicevitale în funcþionarea economiei.

Page 11: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

Soluþia de consolidare adoptatã ºi aplicatã de noi, la peste 20 de structuri puternic avariate, foloseºtemateriale speciale - betoane de înaltã rezistenþã, mortare pentru reparaþii rezistente la atacuri sulfaticeºi temperaturi ridicate - fapt care a determinat creºterea duratei de viaþã a construcþiilor reparate, cupeste 20 de ani. De asemenea, pentru repararea izolaþiei termice ºi a protecþiilor anticorozive ale con-strucþiilor înalte din þara noastrã, s-a aplicat, cu succes, un nou sistem „PENNGUARD Block“, structuraportantã a coºurilor de fum fiind consolidatã prin aplicarea de platbenzi postensionate cu ºuruburi deînaltã rezistenþã.

Este suficient sã amintim câteva dintre realizãrile cu o semnificaþie deosebitã pentru domeniul con-strucþiilor înalte, realizãri ce recomandã compania GIP GRUP ca un partener serios, cu potenþial ºi capa-citate tehnicã deosebite:

1. Proiectarea ºi execuþia celor mai înalte construcþii din þara noastrã - coºurile de dispersie gaze de laBaia Mare H = 352 m, Turnu Severin H = 280 m ºi Copºa Micã H = 250 m;

2. Realizarea celor mai mari fermentatoare ºi decantoare din þara noastrã - Staþia de epurare Glina;3. Proiectarea ºi execuþia celor mai mari chesoane marine pentru digul Constanþa-Agigea;4. Realizarea prizei de apã Turnu Mãgurele cu 4 criburi de larg în Dunãre, cu lungimea de 250 m, 4 fire

cu conducte de ø 880 mm;5. Consolidarea ºi repararea, folosind cele mai îndrãzneþe soluþii tehnice, a coºurilor de fum industriale

de la CET Iºalniþa, CET Rovinari, CET Constanþa, CET Deva, CET SUD Bucureºti;6. Realizarea, cu soluþii tehnologice ºi tehnice proprii, a unor structuri rezidenþiale înalte precum Sediul

Petrom Ploieºti, Sediul GIP GRUP º.a.;7. Consolidarea, cu soluþii tehnice proprii unicat ºi materiale de ultimã generaþie, a numeroase con-

strucþii civile, piste de aeroport etc.;8. Execuþia de finisaje, la construcþii rezidenþiale, cu soluþii proprii: Hotel Marriott, Casa de copii

Cãlþuna º.a.România este o þarã cu activitate seismicã importantã, ocupând locul 24 din 80 de þãri care au înregis-

trat cutremure. O asemenea situaþie ne obligã sã solicitãm Guvernului României „Elaborarea ºi apro-barea de urgenþã a unui act normativ prin care sã se dispunã trecerea la expertizarea ºi în caz de nevoie,la intervenþie imediatã asupra construcþiilor înalte de interes public“, construcþii cu funcþii vitale, de emer-genþã în caz de dezastru ºi lucrãri care includ surse de mare risc, determinând, astfel, siguranþa necesarãsistemului energetic, a mediului industrial ºi societãþii civile.

GIP GRUP SAPreºedinte,

ing. Laurenþiu NAUM

GIP GRUP SABucureºti, Str. C.F. Robescu nr. 12, sector 3; cod poºtal 030218

Tel.: 021.310.24.74, 021.310.24.75, 021.310.24.76, 021.313.78.93; Fax: 021.310.24.62E-mail: [email protected]

Page 12: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

Protecþia anticorozivã a betonului la apã ºi carbonatareMATERIALE DE PROTECÞIE DE SUPRAFAÞÃ PENTRU BETON - HIDROIZOLAÞII

(SR EN 1504-2)

Mapelastic - mortar bicomponent elasticpentru hidroizolarea ºi protecþia anticorozivã a suprafeþei betonului

Exemple: � hidroizolarea suprafeþelor ºi a elementelor din

beton, inclusiv a suprafeþelor reparate cu mortare dinlinia Mapegrout, pe care se va aplica vopseaua acrilicãElastocolor;

� protecþia anticorozivã a structurilor din beton lapoduri, viaducte, turnuri de rãcire împotriva gazeloragresive CO2, SO2, oxid de azot ºi a soluþiilor agresivede NaCl sau a sulfaþilor etc. în zone industriale saumarine. Se foloseºte la hidroizolarea bazinelor, a rezer-voarelor de incendiu, a piscinelor, a teraselor sau bal-coanelor pe care ulterior se monteazã plãci ceramice.

Se aplicã pe suport binecurãþat mecanic, puþin rugos,saturat cu apã, dar zvântat lasuprafaþã.

Se preparã prin amestecareacelor douã componente (A+B).Amestecul are timp de lucrabi-litate 60 de minute la +23 0C.Grosime de aplicare: 2-3 mm.

Aplicarea se face, dacã esteposibil, într-o singurã operaþiune;eventualele operaþiuni de corec-tare cu material nou peste armãtura din plasã de fibrã desticlã se fac dupã 24 ore. Modul de aplicare poate fimanual, cu fier de glet sau mecanizat cu pompã de pre-siune. Pompele pot fi Turbosol sau Taiver.

Consum: 1,7 kg/mp/mm de grosime, la aplicare ma-nualã, ºi 2,2 kg/mp/mm grosime la aplicare prin torcret.

Mortarul pus în operã are, la +23 0C, urmãtoarelecaracteristici:

� aderenþã mãsuratã la smulgere la 28 zile de >1,1 N/mmp;

� alungire 30%; � impermeabilitate pânã la 1,5 atm; � capacitate de preluare a fisurilor:

- strat nearmat: 0,5-0,8 mm; - strat armat cu plasã de fibrã de sticlã: cedeazã

la fisuri în suport de 1,5 mm; - strat armat cu împâsliturã din þesut neþesut

Mapetex Sel: cedeazã la fisuri în suport >3 mm; - stratul de Mapelastic poate fi vopsit cu vopsea

Elastocolor dupã 7 zile. Ambalaj: sac 24 kg (A) + bidon 8 kg (B).

Page 13: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 14: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

Mapelastic este foarte rezistent la agresiunile chi-mice, aºa cum se aratã în probele alãturate.

Acesta se comportã ca o protecþie anticorozivã abetonul împotriva reacþiei de carbonatare, deci implicitprotejeazã ºi fierul de armãturã împotriva coroziunii.

La testul de carbonatare acceleratã (în încãperi cuaer îmbogãþit în proporþie de 30% cu CO2) evidenþiazãimpermeabilitatea absolutã a stratului de Mapelastic laacest agent agresiv.

Probele comparative s-au executat pe douã prismede beton poros cu raport apã/ciment 0,8. Proba martor afost neprotejatã, iar proba secundã a fost protejatã cuMapelastic.

Rezultatele evidenþiate au fost urmãtoarele: probamartor a fost penetratã de CO2 în grosime de 50 mmdupã 60 zile de expunere, iar proba protejatã cuMapelastic nu a fost afectatã de CO2 dupã 60 zile deexpunere.

Stratul de Mapelastic protejeazã betonul de acþiuneaclorurii de sodiu (prezentã, de exemplu, în apa marinã).Hidroizolaþia Mapelastic blocheazã complet pãtrundereaclorurii de sodiu într-un beton poros.

Probele comparative s-au executat pe douã prismede beton poros cu raport apã/ciment 0,8, imersate într-osoluþie de 10% de clorurã de sodiu. Proba martor a fostneprotejatã, iar proba secundã a fost protejatã cuMapelastic.

Rezultatele au fost urmãtoarele: proba martor a fostpenetratã de clorura de sodiu în grosime de 35 mm dupã60 zile de expunere, iar proba protejatã cu Mapelastic nua fost afectatã semnificativ de clorura de sodiu dupã60 zile de expunere.

Chiar ºi în contact cu soluþiile folosite pentru dezgheþ,pe bazã de clorurã de calciu (CaCl2) a cãror acþiune estedistructivã ºi pentru un beton de calitate optimã,Mapelastic oferã o barierã impenetrabilã. Rezultateletestelor sunt evidenþiate prin scãderea rezistenþeimecanice (iniþial de 65 N/mm2) a unei prisme din betonscufundatã permanent într-o saramurã cu concentraþiade 30% de CaCl2; chiar ºi în acest caz, Mapelastic pro-tejeazã eficient betonul, împiedicând atacul agresiv ºidistructiv a clorurilor asupra betonului.

Probele comparative s-au executat pe douã prismedin beton, cu raport apã/ciment 0,4, imersate într-osoluþie de 30% de CaCl2. Proba martor a fost neprote-jatã, iar proba secundã a fost protejatã cu Mapelastic.

Rezultatele evidenþiate, dupã probele mecanice derezistenþã la compresiune, au fost urmãtoarele: probamartor dupã 60 zile de imersie a avut o scãdere de rezis-tenþã mecanicã ajungând la 38 N/mm2, iar proba prote-jatã cu Mapelastic dupã 60 zile de imersie a avut orezistenþã mecanicã de 65 N/mm2.

Mapelastic corespunde principiilor definitede EN 1504-9 ºi cerinþelor minime prevãzute de EN1504-2 („Sisteme de protecþie de suprafaþã pentrubeton“) protecþii (C) dupã principiile PI, MC ºi IR. �

�� urmare din pagina 12

Page 15: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 16: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201116

Utilaje pentru forajºi accesorii

Anul 2009, an foarte „delicat ºi complicat“ pentru

economia naþionalã ºi internaþionalã, este anul de înfi-

inþare al firmei Injectoforaj Drilling Tools srl.

Acþionarii societãþii „mamã” Injectoforaj srl au averti-

zat asupra necesitãþii diversificãrii activitãþii, în mod con-

cret ºi decisiv, în scopul menþinerii unui standard de

calitate cât mai ridicat.

Injectoforaj srl rãmâne firma care executã fundaþii

speciale, consolidãri, cercetãri geo ºi întreaga activitate

de service pentru maºinile de foraj.

Noua societate Injectoforaj Drilling Tools srl se

ocupã, în mod exclusiv, de promovarea ºi comer-

cializarea utilajelor pentru foraj ºi a accesoriilor. Firma

este distribuitor exclusiv pentru produsele: Comacchio,

DaiPrà, Carandina, FGS drill, Geomarc, Geomisure,

Inteso ºi alte mãrci de prestigiu.

Injectoforaj Drilling Tools, în colaborare cu firma

Project-drill, promoveazã ºi uti laje second-hand.

Utilajele second-hand sunt livrate dupã RECA complet,

cu garanþie de 3 luni pentru defectele ascunse ºi benefi-

ciazã de asistenþã ºi service din partea Injectoforaj srl.

Injectoforaj Drilling Tools îºi inaugureazã activi-

tatea prezentând publicului român noua creaþie a firmei

Comacchio: foreza MC602.

Aceastã forezã a fost prezentatã, pentru prima oarã,

în cadrul expoziþiei SAMOTER 2011 care s-a desfãºurat

în perioada 3-6 martie la Verona. Interesul suscitat de

acest utilaj în rândul vizitatorilor (majoritatea specialiºti în

domeniul construcþiilor) promite un bun succes de piaþã.

MC602 a fost realizatã, ca de altfel toate utilajele

Comacchio, ca rãspuns la solicitãrile clienþilor, problemele

din ºantier fiind, în permanenþã, în atenþia cercetãtorilor

ºi proiectanþilor firmei Comacchio.

Page 17: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

MC602 este o forezã compactã, modularã, care poate

fi folositã ºi în spaþii foarte restrânse (pentru consolidãri),

dezvoltând o putere similarã „surorii sale“ MC600 sau

MC600P, foreze impuse pe piaþã.

Noutatea absolutã a forezei constã în sistemul de

pârghii, care permite demontarea centralei de putere a

maºinii ºi remontarea la bord, în orice moment ºi loc,

fãrã unelte speciale sau mecanisme de ridicare (maca-

rale, încãrcãtoare etc).

În practicã, una sau douã persoane pot opera transfor-

marea maºinii, în timp redus, fãrã a muta foreza de pe

ºantier. Sistemul de operare este complet radiocomandat.

Distanþa între cele douã unitãþi poate ajunge pânã la

20 de metri. Dimensiunile foarte reduse ale utilajului

permit acestuia sã acþioneze în spaþii extrem de reduse,

acolo unde alte utilaje cu aceeaºi putere nu au acces.

Într-un numãr viitor al revistei vom prezenta, în mod

detaliat, MC602.

Pentru alte informaþii puteþi sã ne contactaþi la adresa de mail [email protected] sau la numerele

de telefon: 004-0311.309.022 sau 0721-840.654. �

Page 18: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 19: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 20: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201120

Pod peste Mureº

Caracteristicile tehnice ale podului:� Lungime totalã (inclusiv viaduct

acces): 429,5 m� deschiderea maximã între pile:

150 m � lãþimea punþii: 27,45 m � numãrul total de benzi: 2 benzi

de circulaþie ºi 1 bandã de siguranþãîn fiecare direcþie

� timp total de construcþie: 15 luni � timp de construcþie pentru

suprastructurã: 5 luni Pentru realizarea acestui obiectiv

s-a utilizat sistemul de cofrareDOKA: Cãrucior Doka pentru exe-cuþie în consolã liberã (CãruciorFVB), sistem utilizat pentru primadata în România.

Soluþia optimizatã, oferitã deDOKA, este rezultatul unei munci deechipã ce se traduce în multe ore deproiectare, producþie ºi planificare aîntregului proces logistic.

Pentru utilizarea în condiþii desiguranþã ºi productivitate maxime asistemelor de cofrare DOKA, s-arealizat instruirea pe ºantier aechipelor care lucreazã cu acest sis-tem, de cãtre un instructor de montaj

Doka din Austria. De asemenea,întregul proces de preasamblare ºimontare pe capul de pilã s-a fãcut cuasistenþã pe ºantier din parteaDOKA.

Cãruciorul FVB a fost proiectatpentru realizarea pe secþiuni a seg-mentelor suprastructurii podului din

beton precomprimat, în metoda„execuþiei în consolã liberã“.

Unul din marile avantaje aleacestui sistem îl constituie modul delucru rapid - procedura de betonareîn ciclul sãptãmânal, începând de lacapul de pilã - construcþia seg-mentelor cu lungimi de max. 5 m ºigreutatea de 250 de tone se reali-zeazã în ciclu sãptãmânal.

Dupã finalizarea capului pilei, s-aumontat cãrucioarele FVB. Întreg sis-temul este alcãtuit din piese sepa-rate – standardizate sau speciale –în funcþie de geometria structurii.Preasamblarea lor se face la sol ºise pun pe poziþie, pe capul de pilã,cu ajutorul macaralei. Dupã insta-larea componentelor pe capul depilã, cãruciorul se manevreazãhidraulic.

Datoritã interfeþei optimizate întrecãruciorul FVB ºi cofraje, este posi-bilã optimizarea poziþiei gãurilor deancorare, supraînãlþare, gãsirea desoluþii la obstacole speciale (blistere,diafragme etc.), precum ºi planifi-carea completã a paºilor de lucru.

Zona de lucru este sigurã, deoa-rece sunt incluse platforme de lucrustandardizate. �

Doka România este partener al asocierii de firme JV FCC Construcction S.A./ Porr Technobau undUmwelt AG, în realizarea uneia dintre lucrãrile ambiþioase din Vestul þãrii: Podul peste Mureº.

Podul peste Mureº face parte din sectorul de autostradã dintre Arad ºi Timiºoara, cu o lungime deaprox. 44 km, parte a Coridorului IV al sistemului european de autostrãzi.

Parametri constructivi :Greutate max. beton: Gmax = 250 tLungime max. segment Lmax = 5,00 mLungimea min. a capului pilei (pentru mon-tajul simultan al ambelor cãrucioare standard)cca. 12,50 m

Reprezentarea schematicã a cãrucioruluiDoka pentru execuþie în consolã liberã:A - Cadrul superior, B - Cadrul inferior,C - Cofraj exterior, D - Cofraj interior

Cãrucior pentru execuþie în consolã liberã Doka

Page 21: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 22: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201122

(Urmare din numãrul anterior)Proiectul iniþial de consolidare a

Ateneului, proiect elaborat în 1990de inginerii Dragoº BADEA ºi SilviaCARAMAN, prevedea:

� patru tuburi din beton armatîn aripile laterale nucleului central,duse din subsol pânã la ultimul nivel,cu fundaþii pentru preluarea sarcini-lor suplimentare ºi conectate pe faþa-da posterioarã ºi în zona porticului;

� înlocuirea planºeelor din lemncu planºee din beton armat;

� suprabetonarea planºeelordin bolþiºoare cu bolþi de cãrãmidãaflate în stare bunã, sau înlocuireacelor cu degradãri prin planºee debeton armat, cu profilele metaliceincluse în structura planºeului nou;

� realizarea unei centuri dinbeton impermeabil la baza pere-þilor, pe conturul clãdirii, pentrueradicarea igrasiei ºi stoparea

fenomenelor de biodegradare; conti-nuarea canalului perimetral în zonafaþadei principale pe sub portic;

� consolidarea tamburului cupolei.În 1992, odatã cu începerea

lucrãrilor, s-au descoperit, în colabo-rare cu Florica BERINDE, doctor înbiologie, fenomene de biodegradarea zidãriei, a lemnului ºi a fonduluide carte al bibliotecii, printre careun atac activ de meruiius lacrymansºi poria vaillanti la nivelul subsolului,al canalului perimetral ºi la parter, pelemn ºi zidãrie ºi un atac de lenzitesabietina pe elementele de lemn dinparter ºi etaj.

Soluþiile adoptate pentru a opriaceste atacuri au fost:

� Pentru lemn - eliminarea ele-mentelor contaminate ºi înlocuirealor cu lemn sãnãtos, impregnatfungicid cu produse non-lavabile ºinon-toxice pentru om;

� Pentru zidãrii - în funcþie degradul lor de contaminare, fie deco-pertare, rostuire ºi aplicarea de

tratamente fungicide cu un grad ridi-cat de difuziune, fie, chiar, distru-gerea cãrãmizilor ºi mortarului pe ozonã de pânã la 30 de centimetri înjurul zonei afectate ºi înlocuirea lorcu beton armat (cum a fost cazul laperetele din subsol, dinspre sprefaþada principalã);

� Pentru cãrþi - aplicarea unortratamente fumigene.

În urma eforturilor conjugate alebeneficiarului ºi proiectantului, pro-iectul s-a amplificat, devenind înanul 1992 proiect de consolidare,restaurare ºi modernizare, eºalonatpe douã trepte distincte: lucrãri deconservare (prin consolidare ºieradicare a fenomenelor de biode-gradare) ºi lucrãri de restaurare pro-priu-zisã.

Trebuie menþionat cã în cadrulacestui proiect, nucleul central, pre-zervat prin soluþia de consolidare, nuera inclus în cadrul lucrãrilor derestaurare, ci, cel mult, erau pre-vãzute unele lucrãri de conservareprin revitalizarea culorilor acolo undeera necesar, atât în holuri cât ºi însalã. Motivul? În primul rând celfinanciar, dar trebuie þinut cont cã neaflam în anul 1992. Abia cinci-ºaseani mai târziu s-a elaborat proiectulde restaurare ºi modernizare a sãliimari de concerte conform cereriibeneficiarului, cerere aprobatã deMinisterul Culturii ºi Cultelor ºi, abiapatru ani mai târziu, s-au stabilitdetaliile de execuþie pentru salã ºipentru restaurarea ºi consolidareacupolei.

Pe mãsura înaintãrii lucrãrilor deconsolidare, a decopertãrilor ºidiverselor studii, detaliile de consoli-dare date prin proiectul iniþial s-aucompletat, adaptat sau modificat înfuncþie de situaþiile reale constatatein situ.

Au apãrut necesare ºi intervenþiisuplimentare de consolidare:

� consolidarea coloanelor porti-cului cu un „corset metalic“, pe toatãînãlþimea lor, conectat cu consoli-dãrile parþiale din 1977;

Temple ale culturii: Ateneul RomânISTORIA UNEI REZIDIRI (III)

Din lucrarea „MAREA REFACERE A ATENEULUI ROMÂN“ - Editura Anima

continuare în pagina 24��

Page 23: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 24: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201124

� consolidarea frontonului ºi acorniºei sale, înlocuirea planºeuluide lemn cu planºeu din beton, legatde cãmãºuiala tamburului cupolei;

� consolidarea corniºelor ºiînlocuirea zonelor din materiale etero-gene, tablã, lemn, ipsos, ciment,profile din rabiþ pe ºipci, rezultatedin numeroasele etape de reparaþiiale acestora, cu centuri sau alte ele-mente din beton armat (corniºa depe latura Golescu a fost integratã însistemul de consolidare generalã aclãdirii, fiind tratatã ca grindã deconectare între tuburile de pe aripileFranklin si Esarcu);

� refacerea ºarpantelor de lemncu un grad avansat de degradarefizicã ºi biologicã;

� refacerea sistemului de canalede ventilaþie de sub cele douã sãlidin subsol, în corelaþie cu proiectelede arhitecturã ºi ventilaþie-climatizare;

� verificarea planºeului din pro-file metalice radiale ºi bolþiºoare decãrãmidã din rotonda de la subsol,consolidãri locale la pereþi, arce ºipilaºtri, consolidãri locale în zone cucompletãri vechi incorecte ºi degra-date, spargeri pentru conducte.

Restaurarea ºi remodelarea spa-þiilor din zonele afectate de consoli-dare s-a realizat conform cu nevoilefuncþionale ale Filarmonicii ºi cumodificãrile ºi completãrile ulte-rioare, explicabile de altfel, dacã negândim cã, în atâþia ani, nevoilefuncþionale evoluaserã ºi ele.

Iatã, în continuare, o succintã tre-cere în revistã a spaþiilor amenajate,modernizate ºi restaurate pe careAteneul Român le are azi la dispo-ziþie, grupându-le dupã beneficiarullor direct.

Spaþii destinate publicului:� Rotonda de la subsol - foaier

ºi spaþiu pentru expoziþii ocazionale,cu bufet ºi grupuri sanitare pentrupublic;

� Sala micã de concerte cu regiesunet, amplasatã în subsol, în aripaEsarcu, destinatã concertelor demuzicã de camerã;

� Garderoba de la parter, dinaripa Esarcu;

� Spaþii destinate protocolului;� Salonul pentru oficialitãþi, cu

holul ºi grupul sãu sanitar, aflat laetaj, în aripa Franklin;

� Cabinetele pentru soliºti ºi dirijori,cu grupurile lor sanitare, la etaj, înaripa Franklin.

Spaþii destinate filarmonicii:� Sãli de studiu amplasate la

parter, în aripa Esarcu ºi la parter ºimezanin, în aripa Franklin;

� Apartament pentru oaspeþi, laparter, în aripa Esarcu;

� Vestiare pentru bãrbaþi ºi femei,la mezanin, în aripa Esarcu;

� Salã de repetiþii pentru cor - laetaj, aripa Esarcu;

� Foaier pentru orchestrã - laetaj, aripa Esarcu;

� Bibliotecã, la etaj, aripa Franklin;� Grupuri sanitare;� Studiou de înregistrãri cu regie,

amplasat în subsol, dar nefinalizat.

Spaþii destinate direcþiei:� Birouri - amplasate la parter,

aripa Franklin.Spaþii destinate administraþiei:� Birouri amplasate la parter ºi la

mezanin, în aripa Franklin.Spaþii tehnice:� Amplasate în subsol, în spaþiile

iniþiale;� O nouã centralã de ventilaþie-

climatizare pentru sala de repetiþii acorului, amplasatã în podul adiacent.

În momentul demarãrii proiec-tãrii, pe amplasamentul fostei ºiactualei sãli mici de concerte se aflabiblioteca, puternic infestatã bio-logic, cu panouri cu rame de lemn ºipânzã de sac pe pereþi.

Ce am remarcat atunci a fostscafa de contur din ipsos cu motiveflorale care acoperea canalele deventilaþie ºi grila decorativã din ipsosauritã, rãmase dupã intervenþia din1964-1967. Demersul arhitectural afost de a încadra Sala Micã de con-certe în acelaºi context stilistic cunucleul central, preluând elementedecorative din scena Sãlii Mari deconcerte – pilaºtrii îngemãnaþi dinlambriul scenei, modalitatea derezolvare plasticã a plafonului case-tat –, ºi adaptând creativ elementeledecorative existente.

Prin coroborare cu soluþiileINCERC pentru tratamentele acus-tice, a rezultat o rezolvare parietalãcu lambriuri cu rame din lemn vopsitºi oglinzi de mãtase care puteaumasca tratamentele acustice diferitenecesare pentru ca sala de concerte

�� urmare din pagina 22

continuare în pagina 26��

Page 25: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 26: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201126

sã aibã o sonorizare la nivelul cerin-þelor actuale. Acest concept a fostaplicat ºi în alte sãli care necesitautratamente acustice, ºi anume, însãlile de studiu ºi în sala de repetiþiipentru cor. ªi în aceste cazuri, lam-briurile cu rame din lemn de stejarsau paltin ºi oglinzi din placajfurniruit sau caºerat cu mãtaseascund intervenþiile acustice diferite,oferind o imagine unitarã spaþiilor.

Zona direcþiei, extrem de sim-plist tratatã iniþial, am încercat sã oaducem la eleganþa ºi þinuta cerutede funcþiune, urmãrind, totodatã,realizarea unei unitãþi stilistice cucelelalte încãperi, precum ºi cuapartamentul pentru oaspeþi, tratatîn aceeaºi manierã dar în altã gamãcromaticã.

Abordarea stilisticã a celordouã mari încãperi de la etaj - bibli-oteca ºi foaierul orchestrei – este,însã, modernã, bazându-se pe con-trastul creat de masivitatea structuriicelor douã supante ºi transparenþascãrilor metalice ºi a balustradelor.

Probleme deosebite ne-a pusfoaierul orchestrei, spaþiu cu înãl-þime mare ºi lipsit total de decoraþii –excepþie fãcând doar plafonul case-tat – ºi care, pentru funcþiunea sa,necesita mãrirea spaþiului util, atâtde deficitar în clãdirea Ateneului.Astfel, a apãrut ideea creãrii uneisupante, accesibile printr-o scarãmetalicã uºoarã, supantã prin careîntregul spaþiu a fost remodelatcãpãtând noi valenþe estetice ºifuncþionale.

În abordarea circulaþiilor – cori-doare, intrãri ºi scãri – s-a respectatun principiu ºi anume, concepereaacestora ca spaþii-tampon între zonecu tratãri diferite. Prin preluarea unorelemente simplificate din nucleulcentral, adaptate în mod creativ, înfuncþie de spaþiu, coridoarele de laparter, direct legate de rotondã ºiholul semicircular, au fost decoratecu oglinzi din ipsos cu rame ºicorniºe profilate, iar intrarea de pro-tocol din strada Franklin, precum ºiintrarea ºi scara artiºtilor din stradaEsarcu, au fost decorate cu bosaje.

Având în vedere cã nucleul cen-tral fusese prezervat prin conceptulde consolidare generalã a clãdirii,pentru decoraþiunile holului semicir-cular ºl ale rotondei de la parter erauprevãzute doar lucrãri de conser-vare, prin revitalizarea culorilor, pic-torul restaurator Silviu PETRESCUurmând sã realizeze atât cercetãriprivind aderenþa stratului de culoareexistent ºi compatibilitatea acestuiacu tipurile de vopsea disponibile, câtºi cercetãri stratigrafice în vedereastabilirii culorilor originare. Dupãmontarea schelelor în holul semicir-cular, s-a constatat cã erau nece-sare ºi intervenþii structurale care nuputuserã fi identificate vizual.

Astfel, s-au realizat consolidãrilocale ale peretelui galeriei, înlocu-irea romanatelor ºi a celorlalte piesedin lemn, putred, identificate din pla-fonul galeriei ºi consolidarea cu pro-file metalice a elementelor desusþinere a plafonului, soluþiile fiindcorelate, în permanenþã, cu situaþiarealã observatã dupã decopertãri ºicu rezultatul analizelor de laboratorale pieselor de lemn.

Restaurarea decoraþiunilor, de odeosebitã complexitate, ale holuluisemicircular ºi ale rotondei de laparter, a necesitat operaþiuni deexaminare atentã a tuturor orna-mentelor, pentru stabilirea tipului deintervenþie: refacere, reancorare saureparaþii locale, recondiþionarea saurefacerea elementelor de stucomar-murã (pilaºtri, coloane etc.).

Refacerea vopsitoriei decoratives-a realizat conform comunicãrilorde ºantier date de proiectant ºi depictorul restaurator, dupã concluziilecercetãrilor stratigrafice ale vopsito-riei ºi dupã realizarea de probeacceptate de proiectant ºi de pictorulrestaurator. Picturile florale de peplafonul holului semicircular ºilunetele au fost refãcute tot de pic-tori restauratori. S-au fãcut inter-venþii ºi deasupra nivelului orgii, curefacerea prizelor de aer ºi a deco-raþiilor în acest registru, îmbunã-tãþind imaginea de ansamblu aholului în aceastã zonã, prin înlãtu-rarea intervenþiilor din 1964-1967.

Lucrãrile au fost urmãrite în per-manenþã de proiectant ºi de pictorulrestaurator ºi au fost realizate cudeosebitã acurateþe ºi profesionalismde AEDIFICIACARPAÞI, antreprenorulgeneral, redându-se holurilor strãlu-cirea ºi cromatica iniþialã.

Restaurarea mozaicului deco-rativ original din holuri ºi din galeriasemicircularã ºi a treptelor de mar-murã ale scãrii de onoare s-a rea-lizat prin chituirea cu mastic laculoarea mozaicului ºi marmurei ºiprin ºlefuire, reconstituindu-se conti-nuitatea ºi frumuseþea desenului ºicromaticii.

Corpurile de iluminat existenteatât în rotondã cât ºi în holul semicir-cular s-au restaurat, globurile dinsticlã fiind înlocuite cu globuri noi,reeditate dupã modelul originar.

Pentru iluminatul galeriei s-aurealizat corpuri noi de iluminat, înspiritul celor existente în holuri.

Restaurarea plafonului decora-tiv din sticlã s-a fãcut prin înlocuireapanourilor deteriorate cu panouri noide sticlã, pictatã dupã modelul exis-tent ºi recondiþionarea panourilormobile verticale. Dupã verificareastructurii metalice a plafonului deco-rativ, s-au introdus tiranþi suplimen-tari pentru reducerea curburii unorpiese.

(Continuare în numãrul viitor)

�� urmare din pagina 24

Page 27: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 28: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201128

O soluþie stabilã pentru o lume instabilãing. Adriana ENE, Departament Geosintetice - S.C. IRIDEX GROUP PLASTIC SRL

SOLUÞII PENTRU CREªTEREACAPACITÃÞII PORTANTE

Problemele care apar la struc-turile rutiere ºi la platforme, în urmacedãrii materialului din fundaþie saua instabilitãþii materialului din patuldrumului, pot fi eliminate utilizândsistemul de confinare geocelularGEOWEB®. Acest sistem asigurã obunã stabilizare, diminuând fisuriledin stratul de suprafaþã.

Sistemul creeazã o structurã semi-rigidã, conduce la reducerea semni-ficativã a stratului de formã, conferãtimp de exploatare îndelungat ºireduce considerabil costurile dereparaþie ºi întreþinere.

GEOWEB® = Costuri scãzute înprezent + costuri scãzute în viitor

Care este mecanismul? Sistemul de confinare celularã

GEOWEB® îmbunãtãþeºte caracte-risticile materialului de umplere, adãu-gând coeziunii acestuia o coeziuneaparentã.

Sistemul controleazã eforturiletangenþiale ºi deplasarea lateralã amaterialului de umplere.

Rezistenþa perifericã circularã acelulelor, rezistenþa pasivã acelulelor adiacente ºi interacþiuneadintre materialul de umplere ºipereþii texturaþi ai celulelor conduc laobþinerea unor rezultate remarcabileîn comparaþie cu alte soluþii.

Avantajele sunt demne de luat înconsiderare, astfel:

� se obþine o bazã solidã, curezistenþe mari la încovoiere;

� sistemul acþioneazã ca o placãsemirigidã, prin distribuirea lateralãa sarcinilor, reducând presiuneaasupra patului drumului;

� reduce amplitudinea deforma-þiilor verticale;

� controleazã tasãrile diferenþiate ºitotale, chiar ºi în cazul terenurilor slabe;

� permite utilizarea materialelorlocale ca materiale de umplere.

Sistemul GEOWEB® este ostructurã celularã t ip fagure,care îmbunãtãþeºte considerabilcaracteristicile materialului deumplere.

Sistemul are multiple utilizãri,printre care enumerãm: creºtereacapacitãþii portante a terenurilorslabe, realizarea structurilor desprijin, protecþii de taluzuri ºicontrol erozional, protecþii ºiapãrãri de maluri etc.

Pentru a asigura o conlucrarecât mai bunã cu materialul deumplere, materialul este texturat,iar golurile practicate în pereþi asi-gurã un drenaj eficient, permi-þând, dupã caz, ºi dezvoltareavegetaþiei.

Page 29: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2011 29

IRIDEX GROUP PLASTIC SRL – Departamentul GeosinteticeBd. Eroilor Nr. 6-8, Voluntari, Ilfov

Tel./Fax: 021.240.40.43; E-mail: [email protected]

Cercetãrile asupra comportãrii agre-gatelor confinate cu acest sistem, faþãde cele neconfinate, aratã o scãderea grosimii ºi a greutãþii elementelorstructurale cu 50% sau chiar mai mult,în cazul celor confinate.

De asemenea, rezultatele cerce-tãrilor aratã o creºtere de peste 10 oria numãrului de încãrcãri ciclice, careconduc la apariþia deformãrii perma-nente în cazul materialelor confinatefaþã de cele neconfinate.

Aplicaþiile sunt multiple: fundaþii ºistructuri rutiere, drumuri de acces tem-porare ºi permanente, platforme, par-cãri ecologice, structuri de sprijin,radiere, canale.

STABILIZAREASTRUCTURILOR RUTIERE

Sistemul GEOWEB® este specialconceput pentru a crea o structurãrutierã rezistentã la condiþii de traficgreu. Selectarea materialului deumpluturã pentru fundaþii ºi pentrustructurile rutiere este în funcþie deîncãrcãrile anticipate.

SOLUÞIE INOVATOARE ÎN EXECU-TAREA STRUCTURILOR DE SPRIJINÎn ultimii ani, a apãrut o ade-

vãratã explozie în utilizarea sistemu-lui GEOWEB® în realizareastructurilor de sprijin, deoarece, decele mai multe ori, reabilitãrile ºi lãr-girile de drumuri ºi autostrãzi nece-sitã pante abrupte care trebuie sã seîncadreze în condiþii limitate despaþiu. De asemenea, dezvoltareaproprietãþilor industriale, rezidenþialeºi comerciale, în imediata vecinãtatea drumurilor, impune luarea unormãsuri speciale, costisitoare. Înaceste situaþii, sistemul GEOWEB®

este soluþia cea mai eficientã,putând asigura:

� lãrgirea drumului într-un spaþiudelimitat;

� adãugarea unei benzi de traficsau de parcare;

� executarea spaþiilor de accesde urgenþã;

� stabilizarea canalelor ºi a cursu-rilor de apã din vecinãtate;

� executarea unor sisteme deretenþie sau de liniºtire a apelorpluviale;

� repararea unor structuri deterio-rate ºi reparaþii în cazul alunecãrilorde teren;

� executarea barierelor de sigu-ranþã de-a lungul drumurilor;

� utilizarea ca absorbante deenergie ºi bariere fonice.

Sistemul GEOWEB® permiteobþinerea unor pante foarte abruptesau chiar a unor suprafeþe aproapeverticale, stabile structural sub propriagreutate ºi faþã de factorii externiimpuºi, ºi care minimizeazãfenomenul de eroziune.

Eficienþa sistemului nu estenumai tehnicã, ci ºi economicã,faþã de soluþiile convenþionale.Costurile pot fi mai mici cu 25%pânã la 30% faþã de vechile soluþii,în care se utiliza betonul. Bineînþe-les, acest procent diferã în funcþiede situaþia localã, specificã fiecãreilucrãri.

Sã nu uitãm daunele ºi pericolelece apar în cazurile de vandalism,sistemul GEOWEB® nefiind afectatîn asemenea situaþii.

FLEXIBILITATE ÎN OFERIREASOLUÞIILOR DE PROIECTARE

Sistemul GEOWEB® este uninstrument deosebit de util proiec-tanþilor care se confruntã cu o multitu-dine de cerinþe ºi condiþii particularefiecãrui proiect.

Sistemul este extrem de flexibil,adaptabil celor mai diferite ºi com-plexe condiþii din teren, are un com-portament unic sub sarcinã, ceea ceîl face propriu pentru utilizarea într-omultitudine de aplicaþii.

Sistemul înlocuieºte cu successoluþiile clasice, având costuri maimici.

DURABILITATEStructurile realizate cu GEOWEB®

se remarcã prin durabilitate ºi rezis-tenþã faþã de factorii fizici ºi chimici.

Acest sistem eliminã orice posibili-tate de crãpare, exfoliere, fragmentare,mãcinare, care pot apãrea în cazulstructurilor realizate cu alte materiale.

Sistemul poate fi utilizat la struc-turi expuse apei marine, solurilor cuPH ridicat, sãrurilor utilizate pentrudezgheþ sau produselor chimice.

Materialele de umplere pot fiextrem de variate: nisip, pietriº, balast,beton, sol vegetal.

Acest sistem inovator GEOWEB®

este acum la îndemâna specialiºtilorromâni. �

Page 30: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201130

S-a nãscut la 30 septembrie 1927în comuna Sãnislãu, judeþul Satu Mare.

Dupã absolvirea, în anul 1947, aliceului „Mihai Eminescu” din SatuMare, a urmat cursurile Facultãþii deConstrucþii din Timiºoara, devenindinginer în iunie 1954.

Primii paºi, ca inginer, i-a fãcut înperioada august-decembrie 1952 încadrul Întreprinderii de Construcþii 902,pe ºantierul Fabricii de Ciment Turda,unde a rãmas ca angajat, în continu-area practicii studenþeºti de producþie.

Începînd cu anul 1953 îºi desfã-ºoarã activitatea ca maistru, maistruºef, inginer ºi inginer principal peºantierul barajului de la Hidrocentrala„V.I. Lenin“ Bicaz, iar din 1959 ºi pânãla terminarea investiþiei, în aprilie1961, este ºeful aceluiaºi ºantier.De altfel, se poate spune cã Bicazul afost a doua sa ºcoalã ºi casã. Prinmunca ºi rezultatele obþinute aici Gheor-ghe Andrei SÃLÃGEANU a fost un pro-dus emblematic al ªCOLII BICAZULUI.

Ca urmare a calitãþilor personale ºia experienþei câºtigate, în mai 1961 afost numit ºeful ºantierului „Baraj” dincadrul Grupului de ªantiere „Argeº” –Corbeni. Aici a avut o deosebitã con-tribuþie la deschiderea lucrãrilor, laexcavarea fundaþiei ºi a versanþilor,la instalarea macaralelor funicular ºi labetonarea celui ce avea sã fie, la datarealizãrii sale, cel mai înalt baraj arcuitcu dublã curburã din þarã, al cincileadin Europa ºi al nouãlea din lume.

Din iulie 1964 ºi pânã în mai 1972a fost ºeful ºantierului 1 Baraj-Uzinãde la Sistemul Hidroenergetic ºi deNavigaþie (SHEN) „Porþile de Fier 1“,conducând direct execuþia celor maiimportante uvraje ale pãrþii române,din principala amenajare a sectoruluiromâno-iugoslav: realizarea incinteifaza I ºi devierea apelor Dunãrii, beto-narea Centralei, a ecluzelor ºi închi-derea Dunãrii.

De reþinut cã organizarea uneiînchideri ca cea a Dunãrii solicitã opregãtire logisticã de amploare, o con-centrare de personal ºi mijloacetehnice deosebite, o coordonare deceasornic, ordine ºi disciplinã, pro-bleme care, în cea mai mare mãsurã,au fost rezolvate de inginerul GheorgheSÃLÃGEANU.

Dupã inaugurarea oficialã, din 16mai 1972, a fost avansat la funcþia dedirector tehnic al aceluiaºi Grup deªantiere. Execuþia investiþiei de la„Porþile de Fier 1“ a constituit vârfulrealizãrilor hidroenergeticii româneºti,un exemplu de colaborare bistatalã ºio lucrare de referinþã pentru con-strucþiile hidroenergetice mondiale.

În anul 1974 a fost numit director alGrupului „Sebeº”, conducând concep-þia, proiectarea ºi execuþia lucrãrilor deorganizare tehnologicã ºi socialã, învederea realizãrii uvrajelor amenajãrii.

Din 1976 este promovat director alTrustului de Construcþii Hidroenergetice,funcþie în care va asigura condiþiile, vasuperviza ºi coordona realizareainvestiþiilor hidro ºi a celorlalte lucrãriconexe ºi colaterale.

În perioada directoratului sãu s-auedificat cele mai multe obiectivehidroenergetice, între care putem cita:amenajãrile complexe din bazinelerâurilor Someº, Cerna – Motru –Tismana, Cibin, Sebeº, Râul Mare,Porþile de Fier 2, Lotru aval, Drãgan,Iad, Oltul Mijlociu, Oltul Inferior, Dâm-boviþa, Ialomiþa ºi altele. Trebuieamintit, totodatã, cã închiderea Dunãriide la Porþile de Fier 2 a fost condusã,personal, de acelaºi ing. Gh. SÃLÃ-GEANU, în baza experienþei ºi ca oreamintire a celei de la Porþile de Fier 1.

În 1987, Andrei Gheorghe SÃLÃ-GEANU se pensioneazã.

În activitatea sa a coordonat reali-zarea a numeroase ºi variate lucrãride construcþii civile ºi social-culturale,diverse const rucþ i i indust r ia le º iinstalaþii tehnologice, lucrãri de dru-muri, poduri ºi cãi ferate, tunele, galeriiºi caverne subterane, baraje-centralefluviale ºi ecluze ºi toate categoriile delucrãri conexe care însoþesc marilelucrãri hidroenergetice.

Noul în tehnicã, aplicat în practicã,a constituit o permanenþã în preocu-pãrile sale tehnice.

Exemple:• la lucrãrile de la drumul de acces

al coronamentului barajului Vidraru, laplatformele macaralelor-funicular ºi laplatforma fabricii de beton s-a folositstabilizarea taluzelor de stâncã, folo-sind plasã de sârmã ºi ancore cu panãsau betonate (procedeu aplicat pentruprima datã în þarã pe ªantierele Hidro-centralei de pe Argeº).

Barajul Izvorul Muntelui din amonteîn timpul execuþiei

Barajul Izvorul Muntelui - ax aval anul 2000 Barajul Izvorul Muntelui - azi

CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIEGheorghe Andrei SÃLÃGEANU (1927 - 2004)

Page 31: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2011 31

• la Barajul Vidraru (primul barajarcuit cu dublã curburã din þarã) s-aaplicat, pentru prima oarã, rãcireabetonului turnat în corpul barajului,prin îmbinarea ºi racordarea serpen-tinelor de rãcire cu manºoane de cau-ciuc, asigurând respectarea poziþieipentru serpentinele aºezate în corpullamelei între straturile de beton.

• la Sistemul Hidroenergetic ºi deNavigaþie Porþile de Fier, batardoulcelular, care a format partea centralãdin batardoul incintei Faza I pentruexecuþia centralei ºi a ecluzelor, a con-stituit o noutate tehnicã pentru þarã. Laconstrucþia batardoului s-au folositdouã platforme plutitoare autoridicã-toare. Din cauza vitezelor mari aleapei, a fost necesarã o protecþie cuelemente deflectoare de palplanºe, laadãpostul cãreia s-au realizat celulele.

• tot la Sistemul Hidroenergetic ºide Navigaþie Porþile de Fier, dupã exe-cuþia lucrãrilor de betonare a uvrajelor,o altã lucrare unicat în þara noastrã a

fost închiderea albiei centrale a Dunãrii.Închiderea s-a executat dupã metoda„Pionier“, pe distanþã de 166 metri, decãtre partenerul iugoslav de la maluldrept ºi dupã metoda „Frontalã“, peultimii 110 metri, de cãtre partearomânã, ºantierul 1 – descãrcareafãcându-se de pe podul fix, executatanterior. Menþionãm cã închidereabreºei a durat 29 de ore (record înmaterie). Din punct de vedere al debi-tului de închidere (3.300 mc/sec) ºi aldenivelãrii maxime (3,72 m) lucrarea afost a doua ca mãrime din lume, iardin punct de vedere al puterii specificemedii (45 tm/s/m), prima din lume.

Pe parcursul activitãþii sale, ing.Gheorghe SÃLÃGEANU a fost rãsplã-tit cu numeroase ordine ºi medaliiromâne ºi iugoslave precum ºi cu titlul,din acele timpuri, de „Erou al munciisocialiste”.

Trebuie remarcat cã în toate situ-aþiile critice pe care le nasc marileºantiere – ºi nu au fost puþine –

inginerul Gheorghe Andrei SÃLÃGEANUa avut ca prim principiu de viaþã ºi con-ducere ajutorarea oamenilor indiferentde rang, indiferent de capacitatea per-sonalã ºi profesionalã, indiferent de si-tuaþie, conduitã prin care ºi-a gãsit un locîn sufletul oamenilor din subordine,mai ales a personalului muncitor.

Cu simþ ingineresc înnãscut, a mani-festat ºi pretins, cu severitate, disciplinãîn muncã, intransigenþã în realizareaobiectivelor, cultul pentru lucrul binefãcut, impunându-se printre personali-tãþile de referinþã ale tehnicii româneºtiaplicate în construcþiile hidroenergetice.

Ing. Gheorghe Andrei SÃLÃGEANUa plecat dintre noi în august 2004 darva rãmâne veºnic în inimile ºi înmemoria noastrã prin lucrãrile la edifi-carea cãrora a participat.

ing. Mihai COJOCAR

Porþile de Fier 1 - batardoul celular Porþile de Fier 1 - ecluza amonte 2004 Porþile de Fier 1 - inundaþii 14.04.2006

Barajul Vidraru - ºantier 1963 Barajul Vidraru - aval 2003 Barajul Vidraru

Page 32: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201132

Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectivde profesioniºti care însumeazãtoate ramurile acestei activitãþi:

� Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

� Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate(fabrici pentru industria alimentarã,show-room, service auto), clãdiri debirouri, spaþii comerciale;

� Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR

DE INVESTIÞII – primul parc rezi-denþial în zona de sud a Bucureºtiului– MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã adezvoltat o minireþea de distribuþiede materiale pentru construcþii,având în vedere ºi o capacitate dedepozitare (15.000 mp descoperiþi

ºi 800 mp acoperiþi). În acestsens, departamentul de vânzãria dezvoltat relaþii de distribuitor ºiparteneriat cu firme renumite, pre-cum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentruconstrucþii (îndreptare, tãiere,fasonare, transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tipU-R-B-A-N, cât ºi de profilele germanemarca REHAU. Anul 2005 a însem-nat o importantã evoluþie pentruacest compartiment, o serie de uti-laje nou-achiziþionate dublând,practic, capacitatea de producþieexistentã.

2005 a fost foarte productiv ºi înceea ce priveºte realizarea de pereþi-

cortinã, trei dintre cele mai impor-tante lucrãri fiind hala show-room KiaMotors de pe DN1, show-room-ul KiaMotors de pe bulevardul Aviatorilordin Bucureºti ºi hala proprie aSC CAM SERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –CAM SERV deþine o staþie de distribuþiede combustibil CAMOIL la intersecþiadintre ªos. Berceni ºi ªos. de Centurã.Firma are licenþã de transport ºi dis-tribuþie de combustibili, deþinând douãauto-cisterne, fiind astfel distribuitorde produse petroliere pentru mai multestaþii de betoane ºi garaje ale unorimportante firme de construcþii ºi dis-tribuþie din Bucureºti ºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea mulþumeºtecelor mai importanþi clienþi ai sãi: BRDGroupe Société Générale, ROHERomânia, Mit Motors International,Ines Group, Ager Bussines Tech,Ranexim SRL, Vertical Construct, FlyperSRL, Cristalex 94, ROELElectrics, Rolly’sSRL, DOOSAN IMGB România, ForiaRomânia. �

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 17 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel.: 021.361.29.24, Fax: 021.361.29.26

web: www.camserv.ro, e-mail: [email protected]

Page 33: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz

Page 34: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201134

Rosturi de contracþie prefabricate din oþel,pentru pardoseli din beton

ROSTURI LIBERE DIN OÞELRestricþionarea miºcãrilor într-o

pardosealã este cauza majorã acrãpãrii. Rolul unui rost de contracþieliber este de a permite ca miºcãrileprovocate de contractarea betonuluisã aibã loc uºor. Totuºi, diblurilerotunde nu permit miºcãri în douãdirecþii, mãrind, astfel, riscul crãpãriila colþuri.

Timp de mulþi ani au fost folositediblurile rotunde, instalate în gãurigata fãcute în cofrajul din lemn. Pentrua îmbunãtãþi aceastã metodã, douãsecþiuni metalice de 10 mm x 50 mmau fost fixate spate în spate, în par-tea superioarã a lemnului, asigurândprotecþia armatã a rostului.

Deºi aceastã metodã a funcþi-onat, existau dificultãþi la îndepãr-tarea cofrajului din lemn ºi orice

greºealã în alinierea diblurilorrestricþiona deschiderea rostului.Nu permitea miºcãri ale pardoselii îndouã direcþii. Dezvoltãrile ulterioareau încorporat dibluri pãtrate cumanºoane rectangulare, pentru apermite miºcãri ale pardoselii îndouã direcþii.

Rosturile libere din oþel, bineproiectate ºi prefabricate, se deschidºi se închid mult mai liber decât ros-turile tãiate. Acum, rosturile suntdisponibile cu inserþii din spumã pre-comprimate, care vor permite miºcãrimai largi ºi vor þine molozul departe,fãrã a mai fi nevoie sã se foloseascãmasticul pentru umplere.

TRANSFERUL ÎNCÃRCÃRIIAºa cum am menþionat, rosturile

de contracþie din ziua de azi sedeschid mult mai larg. Performanþadepinde de forma ºi designul sis-temului de transfer al încãrcãrii perost.

Figurile 1 ºi 2 aratã dibluriletrapezoidale Alpha ºi diblurile plateDiamond care asigurã cel mai buntransfer al încãrcãrii dintre toate sis-temele de dibluri testate la Universi-tatea Tehnologicã din Queensland.

Performanþa rosturilor depinde,de asemenea, de precizia execuþiei.

Testele efectuate la Universitateadin Queensland, Australia audemonstrat cã rezistenþa betonului,în jurul ºi în imediata apropiere adiblurilor, pentru a rezista sfãrâmãriibetonului, este un factor limitativ, înspecial în pardoselile mai subþiri.

PROTECÞIA MUCHIILORSe cere protecþia armatã a mar-

ginilor în situaþii cu încãrcãri grele.Tipurile de rosturi prefabricate dispo-nibile se bazeazã pe fâºii metaliceduble, cu secþiune de 5 mm sau10 mm grosime. Fâºiile metalice de10 mm grosime asigurã o protecþiemai bunã decât cele de 5 mm.Pentru o protecþie eficientã a mar-ginilor rosturilor este, de asemenea,necesar sã vã asiguraþi cã profiluleste produs cu precizie, minimizând

Armix Concrete Solution este o societate cu o activitate foarte dinamicã. Deºi a fost înfiinþatã în 2008, areuºit în mai puþin de 3 ani sã devinã unul dintre principalii furnizori de materiale pentru pardoseli indus-triale, din România.

În anul 2009, societatea a avut o cotã de piaþã de 15,8% ca furnizor de fibrã din oþel, situându-se pe loculIII în România (referinþã: „Studiul pieþei pardoselilor industriale în 2010“, capitolul „Piaþa româneascãpentru fibre din oþel“ publicat de IBC Focus SRL). Datoritã parteneriatelor încheiate cu furnizorii externi ºiinterni, oferim pe piaþã materiale de cea mai înaltã calitate.

Specialiºtii în proiectarea pardoselilor ne atrag atenþia asupra importanþei proiectãrii ºi construirii ros-turilor. Performanþa slabã a rosturilor formate s-a dovedit a fi principala problemã a pardoselilor pentru ocu-panþii clãdirilor. Se cere ca armarea metalicã sã fie luatã în considerare pentru toate rosturile libere, în situaþiicu încãrcãri mari. O altã funcþie principalã a rosturilor prefabricate pentru pardoseli este transferul încãrcãrii.

Fig. 1 Fig. 2

Page 35: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

orice diferenþe de nivel dintr-o parteîn alta. Finisarea pardoselii trebuiesã fie la acelaºi nivel cu profilul dinmetal ºi nu cu câþiva milimetri maisus (fig. 3).

METODA DE INSTALARESunt trei metode principale de

instalare. Pot fi instalate prin fixare(prin sudare) cu ºtifturi de fixareintroduse în substrat, în picioarelespecial proiectate în acest scop saupot fi fixate de cofrajul din metal.

Unul dintre avantajele ºtifturilorde fixare este cã aliniamentul nudepinde de planeitatea substratuluiºi este posibilã turnarea ambelorpãrþi în aceeaºi zi. Totuºi, ºtifturilerãmase în pardosealã reprezintã orestrângere a miºcãrilor ulterioareiar stabilitatea va depinde de cali-tatea substratului.

Rosturile sunt, adesea, instalatedirect pe substrat, pe picioare propriiºi au nevoie de o fixare solidã.Picioarele pot fi dintre cele care se lasãîn beton sau din cele reutilizabile.Ambele tipuri au sistem propriu de

ajustare a nivelului. Totuºi, în zonarosturilor substratul trebuie sã fiecompactat ºi nivelat deoarece dacãsubstratul are pante va avea ºi rostul.

Acest tip de instalare este cel maieficient în principalele zone ale par-doselii dar, acolo unde substratulcedeazã (ex.: în zona uºilor), insta-larea cu ajutorul ºtifturilor este maiindicatã (fig. 4).

Sistemele prefabricate sunt maieficiente în instalare. Pentru par-doselile mai groase, sistemele pre-fabricate pot necesita un suportadiþional din lemn, pentru a atingemaximum de stabilitate.

CONCLUZIIO bunã proiectare a rostului este

esenþialã pentru o bunã performanþã apardoselii. Orice inginer care proiec-teazã o pardosealã trebuie sã înþeleagãcã neglijarea eficienþei marginilorarmate ale rosturilor ºi transferul încãr-cãrii conduc la insatisfacþia clientului.

Costurile de instalare, pe metru,ale unui sistem complet funcþional derosturi sunt cu 150% mai mici decâtcosturile reparaþiilor pe aceeaºi supra-faþã, la care se adaugã costurileîntreruperii activitãþii. În aceste condiþii,o proiectare bunã a rosturilor estefoarte importantã. �

Fig. 3 Fig. 4

Page 36: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 37: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 38: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201138

Pasiune ºi… profesionalism!Stimaþi parteneri ai Revistei Construcþiilor,Vã mulþumim pentru susþinerea în anul 2010 a Asoci-

aþiei Naþionale a Montatorilor de Acoperiºuri din România,asociaþie nonprofit. Anul 2010 a fost un an de pionieratpentru asociaþia noastrã, an în care am încercat sãreprezentãm interesele membrilor ºi partenerilor noºtri,atât pe plan naþional cât ºi internaþional.

Vrem sã vã aducem la cunoºtinþã principalele reali-zãri din 2010:

� selectarea ºi cooptarea în ANMAR a unui numãr de53 de societãþi care au în portofoliu exclusiv instalareaînvelitorilor ºi materialelor conexe;

� integrarea rapidã în rândul IFD (asociaþia inter-naþionalã) ºi recunoaºterea României cu drepturidepline;

� prezenþa noastrã la târgurile ºi expoziþiile de pestean, în vederea promovãrii partenerilor ºi membrilorANMAR. În acest scop au fost tipãrite ºi distribuiteaproximativ 12 000 de pliante;

� promovarea (pe prima paginã) pe site-ul ANMAR, amembrilor ºi partenerilor cu posibilitatea de accesaredirectã a paginii dumneavoastrã de site;

� organizarea, pe site, a diferitelor concursuri, cu pre-mii din partea producãtorilor, premii constând în materi-ale promoþionale;

� mediatizarea, prin rubrica de ºtiri din site, a infor-maþilor de interes general, trimise de partenerii noºtrii;

� întãrirea relaþiilor cu Facultatea de Arhitecturã IonMincu din Bucureºti în vederea susþinerii de colocvii (cuposibilitatea prezentãrii materialelor ºi tehnologiilor noi)începând din 2011;

� realizarea unui parteneriat cu Asociaþia Producãto-rilor de Materiele de Construcþii în vederea creerii cadru-lui legislativ;

� prezenþa la târgul de materiale de construcþii de laBudapesta la invitaþia EMSZ (asociaþia de profil dinUngaria), în cadrul cãruia a avut loc concursulAcoperiºul Anului;

� participarea, ca membru deplin cu drept de vot laCongresul Internaþional al IFD ºi cu statut de observatorla Campionatul Mondial al tinerilor montatori de învelitoricare au avut loc la Belfast în luna Noiembrie;

� montajele demonstrative la expoziþiile Braºov,Bucureºti, Tg.Mureº, Sibiu, Timiºoara ºi Constanþa;

� organizarea evenimentului de la Bran cu partici-parea domnilor Gordon Pennrose - preºedinte IFD,Horvath Sandor - Vicepreºedinte IFD, Detlef Stauch -secretar general IFD, Doboº Jozsef - preºedinte EMSZ,Sandor Matyas - director ºcoala de acoperiºuri Vesprem;

� demararea unui proiect care sã stea la bazaºcolarizãrilor pe care le vom face începând cu 2011(editarea unui manual pentru învelitori);

� am participat ºi colaborat la conferinþe ºi colocviiorganizate de Patronatul Societãþilor din Construcþii(membrã a Uniunii Europene a Promotorilor din Con-strucþii) printre membrii cãrora ne vom numãra ºi noi înanul 2011;

� de asemenea, am dus campanii de conºtientizareºi educare, precum ºi acordarea de asistenþã tehnicã;

� am încheiat parteneriate cu media, în vederea pro-movãrii, apariþii în reviste de specialitate, ziare ºi TV(Revista Construcþiilor, Medien Holding, Hiparion,România Liberã, Cãminul de 5 stele, Casa Mea, TVR 1,OTV, Antena 1 local);

� am organizat participarea membrilor ANMAR ladouã acþiuni umanitare;

� verificarea tuturor lucrãrilor efectuate de membriiANMAR (lucrãri pentru care au fost emise certificãri pen-tru instalarea produselor conform specificaþiilor tehniceale producãtorului).

La sfârºitul anului, când am tras linia, am constatatcã am fãcut mai puþine lucruri decât ne-am propus darmai multe lucruri decât am sperat.

Ne-am propus sã organizãm ºcolarizãri ºi nu amreuºit...

Dar, nu am sperat sã vedem ce înseamnã o ºcoalãadevãratã (ºcoala de acoperiºuri de la Vesprem,Ungaria), experienþã de care vom profita la maxim înºcolarizãrile pe care le vom organiza.

Ne-am propus sã fim sprijiniþi de parteneri...Dar, nu am sperat ca Fakro sã organizeze depla-

sarea la fabricã din Polonia, pentru 40 de membriANMAR ;

Ne-am propus sã participãm la principalele expoziþii...Dar, nu am sperat sã organizãm ºi montaje demon-

strative în cadrul lor.Ne-am propus sã contactãm IFD (Asociaþia Inter-

naþionalã)...Dar, nu am sperat sã fim susþinuþi ºi primiþi cu drepturi

depline încã din primul an.Ne-am propus sã facem o imagine bunã României în

relaþia cu þãrile membre IFD...Dar, nu am sperat sã primim propunerea de a orga-

niza, în România, campionatul mondial ºi congresul IFDdin 2014;

Ne-am propus sã avem un site atractiv...Dar, nu am sperat sã avem un numãr de 2.954 de

vizitatori unici ºi peste 10.000 de vizionãri într-un singur an.

Cu stimã,Preºedinte ANMAR

Silviu Dumitrescu

Page 39: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2011 39

Participare permanentã la Construct Expo

Produsele pe care le va prezentacu acest prilej sunt cele deja cunos-cute ºi renumite pe piaþa materialelorpentru construcþii, ºi anume: sistemul dezidãrii marca TERMOBLOC®; sistemelede învelitori ceramice: TERRA ROSA® -þigla natur; SMALTO® - þigla glazuratãºi angobatã; TERRA ANTIQUA® - þiglaantichizatã (în cazul þiglelor glazurate,angobate ºi antichizate, ca ºi modelede þiglã, aceste game vor cuprinde sor-timentele BALTICA ºi FRANCIA);gama de produse cunoscutã sub denu-mirea TERRA RUSTICA® unde suntincluse: pardoselile ºi placajele, atâtcele manuale pentru interior cât ºi celerealizate mecanic, pentru exterior, pre-cum ºi alte produse pentru restaurareamonumentelor istorice.

În plus, SICERAM SA va prezentala expoziþie o noutate „de ultimã orã“.Este vorba de noul model de þiglãmare, tip solz dublu, cu un necesarde 11-12 buc./mp, atât în variantanatur, cât ºi în cea glazuratã ºiantichizatã, menitã a fi o alternativãmai puþin costisitoare la acelaºi tip deînvelitoare, în versiunea clasicã,unde necesarul este de 34 buc./mp.Acest produs va intra în fabricaþieîncepând cu luna aprilie. Preþul nou-lui model de þiglã va fi cu aproximativ25%-30% mai mic, pe metrul pãtrat,decât varianta clasicã.

Trebuie sã menþionãm un aspectîmbucurãtor pentru compania noastrã ºianume cã, deºi piaþa materialelor deconstrucþii, per ansamblu, a înregistrat înanul 2010 o scãdere fizicã de 15% faþãde 2009, scãdere probabil mai accentu-atã pe segmentul de zidãrii, SICERAM arealizat în ultimul an vânzãri cantitativecu 16% mai mari pentru produsele dezidãrie, comparativ cu 2009 (chiar ºi înaceste condiþii, valoarea elementelor dezidãrie vândute a scãzut cu 0,02% dincauza reducerilor mari de preþ înregis-trate pe piaþã). Totuºi, creºterea valoricãde 66% pe segmentul de învelitori (încondiþiile unei creºteri cantitative de68%), a determinat o majorare cu 0,65%a cifrei de afaceri în 2010, aceastaatingând nivelul de 12,9 milioane deeuro. În condiþiile scãderii preþului deachiziþie a produselor de zidãrie, corobo-ratã cu majorarea capacitãþii de producþie

a diviziei de þiglã, pentru anul în cursne-am propus cel puþin menþinerea cifreide afaceri.

În vederea optimizãrii fluxurilor deproducþie, vom reloca activitatea derealizare a produselor manuale ºi acãrãmizii pline pe platforma principalã;prin investiþiile suplimentare realizateîn acest scop, se urmãreºte dublarea

capacitãþii de producþie pentru acesteproduse. Vechiul amplasament va fifolosit în exclusivitate pentru fabricaþiafoliei de polietilenã pentru ambalaje.

Produsele companiei se potvedea în cadrul expoziþiei, la stan-dul D201-202 din Pavilionul Central,nivelul 4.50. Informaþii suplimentare,la www.siceram.ro.

Compania SICERAM SA - Sighiºoara va fi prezentã, în calitate de expozant, ºi la ediþia din 2011 a târguluispecializat Construct Expo. Participând tradiþional ºi consecutiv, SICERAM SA este, deci, nelipsitã la toate cele18 ediþii ale evenimentului.

Page 40: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201140

SC CELCO SA– tradiþie ºi inovaþie –

Principalele produse ale companiei, în ordinea lan-sãrii lor pe piaþã, sunt:

1) BETONUL CELULAR AUTOCLAVIZAT (BCA)CELCO a fost primul produs lansat, încã de la înfiinþareaîntreprinderii de prefabricate din beton celular autoclavizat,în 1973. Deºi cu o cotã foarte bunã de piaþã încã de laînceput, produsul a cunoscut numeroase îmbunãtãþiri înceea ce priveºte calitatea, caracteristica principalã care-ldiferenþiazã de orice produs similar de pe piaþã fiind ceamai micã greutate specificã, de numai 400 kg/mc. Seºtie cã aerul înglobat în masa de beton este cel mai bunizolator termic. Aºadar, principalul avantaj al acesteigreutãþi reduse este izolarea termicã excelentã a unui zidexterior obþinut din BCA CELCO de 35 cm grosime, cãruia,conform calculelor energetice, nu îi mai recomandãm niciunfel de izolare suplimentarã. Fiind foarte uºor, BCA-ulCELCO reduce costurile de transport, manipulare ºi punereîn operã, ca sã nu mai vorbim despre încãrcarea redusã afundaþiei ºi implicit, reducerea tuturor costurilor aferenteconstrucþiei. Dacã cineva se întreabã cum rezistã unasemenea material de zidãrie, îi vom spune cã rezistenþaBCA impusã de STAS este de min. 1,5 N/mmp, iar ceaasiguratã de BCA-ul CELCO cu aceastã greutate specificãredusã este aproape dublã decât impun normele europene(min. 2,5 N/mmp). De altfel, statisticile demonstreazã cãBCA-ul, ca material de zidãrie, este, în continuare, preferatde consumatori, în proporþie de peste 60%, în primul rânddatoritã calitãþii zidãriei obþinute din BCA, comparativ cualte materiale.

2) ADEZIVII ªI MORTARELE CELCO au fost intro-duse în fabricaþie ca o necesitate de a completa nevoileconsumatorilor de BCA, primul produs realizat fiind mor-tarul de zidãrie pentru BCA. Pornind de la aceastã premisã,s-a construit o fabricã modernã de producere a adezivilor ºimortarelor CELCO, al cãrei flux tehnologic de dozare ºiamestecare a materiilor prime este asistat ºi controlat decomputer. Este inutil sã mai spunem cã materiile prime suntfoarte atent selecþionate pentru a obþine o calitate con-stantã a produselor finite. De altfel, avem implementat ºicertificat sistemul de management al calitãþii, conform ISO9001:2008, urmând ca, în decursul acestui an, sã se certi-fice ºi celelalte douã componente ale sistemului de mana-gement integrat (Mediu ºi SSO):

� Mortarul de zidãrie pentru BCA CELCO ZID DD-M10.Încet - încet, piaþa materialelor de construcþii a cunoscut noisoluþii de zidãrie, renunþând la clasicul mortar fabricatpe ºantiere. S-a mers, din start, pe o calitate superioarã,

obþinându-se, astfel, mortar marca M10, cu o rezistenþã lacompresiune de minim 10 N/mmp, care se aplicã în straturisubþiri de 1-3 mm. Dintr-un sac de 25 kg de mortar de zidãrieCELCO ZID DD-M10, la care se adaugã 7 l apã, se zideºteaproximativ 1 mc BCA CELCO. Aceasta este o soluþie con-structivã rapidã ºi economicã, cu un consum de manoperãºi materiale mult redus, concomitent cu o creºtere a rezis-tenþei zidãriei, precum ºi o eficientizare termicã, obþinutãprin eliminarea punþilor termice.

� Adezivii pentru plãci ceramice CELCO PLACINTERIOR DD-C1 ºi CELCO PLAC EXTERIOR DD-C2sunt urmãtoarele tipuri de adezivi produse în noua fabricãde adezivi CELCO. Pe o piaþã aglomeratã, cum este cea aadezivilor ºi mortarelor, CELCO a cãutat sã aducã un plusobþinând produse de o calitate ridicatã la un preþ redus.

� Adezivul pentru polistiren CELCO TERM DD-T3 esteun mortar adeziv utilizat pentru lipirea plãcilor de polistiren,pentru realizarea stratului de protecþie cu inserþie de plasãdin fibrã de sticlã, pentru îmbunãtãþirea izolaþiei termice apereþilor exteriori. Caracteristica principalã este aceea cãCELCO TERM este foarte rezistent la umezealã ºi îngheþ,precum ºi la ºocuri ºi orice alte intemperii. Dacã pentrulipirea plãcilor de polistiren, consumul este de 3,5 - 4 kg/mp, pentru ºpãcluire acesta este de 2,8 - 3 kg/ mp.

� Mortar pentru tencuieli driºcuite CELCO TINCI DD-MTI8este un mortar special, industrial, uscat, puternic aditivat pecare îl recomandãm la interior ºi exterior, ca tencuialã finãpentru netezirea tencuielilor brute ºi corectarea deni-velãrilor acestora. Mortarul CELCO TINCI se aplicã înain-tea tencuielii decorative (zugrãveli), minerale sau sintetice(vopsele), ca strat intermediar. Principala lui caracteristicãeste o granulaþie foarte finã, atent selecþionatã de 0-0,5 mmºi implicit, o aderenþã ºi flexibilitate sporite.

3) VARUL CELCO este cel mai nou produs al com-paniei. În 2008, în Comuna Corbu din judeþul Constanþa,a intrat în funcþiune, pe harta industriei materialelor de con-strucþii, cea mai modernã fabricã de var din România,investiþie de peste 20 de milioane euro. Tehnologia perfor-mantã permite producerea tuturor tipurilor de var de ceamai bunã calitate de tip CL90: var mãcinat pentru BCA,var mãcinat industrial, var hidratat însãcuit ºi vrac, varbulgãri, în condiþii de siguranþã maximã în exploatare ºi cuimpact minim asupra mediului.

Cu o experienþã de aproape 40 de ani în producerea ºi vânzarea de BCA, SC CELCO SA Constanþa nu seopreºte la statutul pe care i-l conferã tradiþia, ci aduce, în permanenþã, noutãþi, atât pe segmentele depiaþã pe care este deja cunoscutã, cât ºi pe altele noi.

Page 41: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 42: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201142

Consolidare ºi restaurarebiserica „SF. VOIEVOZI“, mãnãstirea Agapia

Biserica „Sfinþii Voievozi“ faceparte din ansamblul monument istoricMãnãstirea Agapia, judeþul Neamþ.

Întrucât sistemul structural eragrav avariat (cutremure de pãmânt ºifactori de mediu), s-au executatlucrãri de intervenþie bazate pe sub-zidiri ºi restabilirea continuitãþii înmasã a zidãriei din piatrã de râu,precum ºi un sistem spaþial degrindã cu goluri ºi contraforþi.

Pentru coborârea nivelului hidro-static ºi uscarea fundaþiei, s-a reali-zat un dren perimetral, la care s-aracordat un sistem de ventuze pen-tru captarea eventualelor infiltraþii.

Pereþii bisericii s-au consolidatprin înglobarea unor elemente verti-cale lamelare din beton armat, carefac conexiunea între sistemul con-solidat de la infrastructurã ºi consoli-darea de la nivelul podului.

La nivelul podului ºi la baza turleis-a realizat un sistem spaþial careformeazã, pe ansamblu, o macro-structurã conectatã la elementeleverticale.

Toate consolidãrile structurale ºilucrãrile de conservare/restaurare s-auexecutat numai din interiorul poduluiºi din exteriorul bisericii, pentru aproteja pictura valoroasã a lui NicolaeGrigorescu, a cãrei restaurare s-a

desfãºurat concomitent ºi succesivcu lucrãrile de consolidare.

Toate bolþile de peste pronaos,naos, altar, proscomidie, diaconicon,au fost consolidate ºi restaurate prinmenþinerea zidãriei existente, con-solidarea fãcându-se prin inele dinbeton armat la baza lor.

În toate elementele orizontale aufost lãsate orificii pentru „respiraþie“naturalã; de asemenea s-a fãcut ºi oreabilitare termicã prin montareaunei termoizolaþii din vatã mineralã.

La exteriorul bisericii, toate supra-feþele prin care s-au introdus ele-mentele înglobate au fost zidite cucãrãmidã de epocã; dupã pregãtireaprealabilã a suprafeþei paramentuluiexterior s-a aplicat o soluþie specialãde var pastã (aerian), humã, grãsi-me de porc, lapte ºi oxid.

Pentru intervenþiile de consoli-dare au fost realizate lucrãri de spri-jinire cu eºafodaje tip greu (din grinzide brad), care au asigurat continui-tatea desfãºurãrii activitãþii de cult.

Lucrãrile de calitate deosebitãrealizate de specialiºtii atestaþi înconservarea monumentelor istorice,ai SC CONSTRUCÞII UNU SA Iaºi,au redat patrimoniului cultural unobiectiv foarte valoros. �

Antreprenor: CONSTRUCÞII UNU SA, IaºiBeneficiar: MÃNÃSTIREA AGAPIA, Judeþul NeamþOrdonator de fonduri: MCC - Oficiul Naþional al Monumentelor Istorice BucureºtiProiectant: ROMEXPERT SRL, IaºiConsultant: prof. ing. Alexandru CIªMIGIU

Page 43: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 44: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201144

Expertul tehnic CNCisCdr. ing. Octavian I. COªOVLIU - vicepreºedinte CNCisC

Dacã pentru elaborarea documen-taþiilor de proiectare, verificare ºiexpertizare sunt prevãzute tarifelegale, pentru activitatea de urmãrire a„comportãrii in situ a construcþiilor“sunt prevãzute doar tarife pentruurmãriri ale construcþiilor speciale; pede altã parte, pentru construcþiileobiºnuite, tarifele cuprind numai acti-vitãþile de teren (urmãriri ale miºcãrilorconstrucþiilor pe bazã topograficã ºiraportarea lor), lipsind tarifele referi-toare la interpretarea rezultatelor ºi,mai ales, la elaborarea propunerilor ºirecomandãrilor tehnice, care se obþinpe baza pregãtirii profesionale a spe-cialistului. De aici, rezultã atât necesi-tatea recunoaºterii pe plan social aaportului adus de aceastã ocupaþie,cât ºi obligaþia beneficiarului de aîncheia astfel de contracte cu spe-cialiºtii de profil. În acest sens, conduce-rea Comisiei noastre a fãcut demersurirepetate la forurile de resort pentruaprobarea pe lista ocupaþiilor recunos-cute cu activitate liberalã, a ocupaþieide specialist în urmãrirea comportãriiconstrucþiilor, cu toate atributele pecare aceastã ocupaþie le conferã titu-larului. Deºi pânã acum aceste demer-suri nu au primit un rãspuns, reluarealor se impune cu prisosinþã, având învedere situaþia existentã.

În acest sens, ne îndreptãm privi-rile asupra stãrii generale a construc-þiilor de toate tipurile din þara noastrã.În primul rând, asupra fondului declãdiri civile din oraºele noastre careau vechimi de 50 - 100 de ani ºinecesitã lucrãri de reparaþii ºi reabili-tãri cu un volum de cca. 4% - 6% dintotal. Restul impun aplicarea de mãsuritehnice urgente care sã elimine

riscurile de a ajunge la cedare. Într-osituaþie similarã sunt podurile de ºoseaºi cele feroviare, ºoselele ºi cãile ferateºi unele sisteme de hidroameliorãri ºilucrãri de stabilitate de taluzuri. În ceeace priveºte starea reþelelor hidro edili-tare urbane, este de mult notoriestarea lor sub orice criticã, având caefect exfiltraþii cu volume de peste20% - 25% din debitele circulante.

Pe de altã parte, în întreaga lumes-au întâmplat prãbuºiri de construcþii,de mari imobile comerciale, soldate cuvictime ºi pagube materiale uriaºe,evenimente care puteau fi preveniteprin mãsuri tehnice de intervenþieechilibrate, adoptate de beneficiar pebaza recomandãrilor ºi soluþiilor furni-zate de expertul tehnic în cadrul unorprograme de monitorizare permanentea stãrii elementelor structurale aflateîn serviciu.

În cartea sa „De ce cad construcþiile?“profesorul Mario SALVADORI descriecazul prãbuºirii unui nivel la un maga-zin pe schelet metalic, din cauzaslãbirii unor prinderi ale grinzilor desusþinere a unei console. Potrivitobservaþiilor sale, deficienþa tehnicã arfi putut fi sesizatã de oricare inginer cupregãtire medie, dacã acesta ar fiexaminat, în prealabil, cu atenþie,starea elementelor structurale ale con-strucþiei.

La rândul sãu, renumitul inginerconsultant Thomas McKAIG prezintãîn cartea sa „Building Faillures“,(McGRAW-HILL, N.Y.) numeroase cazuride accidente grave produse în exploa-tarea construcþiilor, din cauza lipseitotale de urmãrire a comportãrii acelorconstrucþii în exploatare.

În activitatea personalã de pesteºase decenii în acest domeniu, amîntâlnit nenumãrate cazuri de prãbuºiribruºte ale unor pãrþi de construcþii(pereþi, planºee, acoperiº) sau chiarale unor construcþii întregi, în urmacedãrii bruºte a terenului macroporic,în cazul umezirii ºi mai ales a prezenþei,în orizontul de teren de sub sau dinzona construcþiei, a unui accident sub-teran (hrubã, hazna veche º.a.).

Pentru multe din aceste cazuri,intervenþia specialistului în comporta-rea in situ poate asigura nu numaimonitorizarea exigentã dar ºi mãsuride intervenþie calificatã ºi la timp pen-tru a evita situaþii limitã, cum au arãtatmulte exemple.

Pentru aceasta, în cadrul CNCisCa fost introdus sistemul de atestare aexperþilor în aceastã profesiune, sis-tem care asigurã garanþia profesionalãpentru experþii atestaþi în exercitareaacestei profesiuni. La atestareatehnicã, specialistul primeºte odiplomã ºi o ºtampilã din partea foruluicare l-a atestat în vederea exercitãriiatribuþiilor sale. Procedând astfelCNCisC a cãutat sã se alinieze celor-lalte asociaþii profesionale europenecare îºi atestã experþii pe problemãdintre cei mai buni specialiºti dincadrul asociaþiei.

CNCisC a fãcut repetate demer-suri la organele de stat de resort pen-tru obþinerea autonomiei în activitateade atestare a experþilor tehnici încomportarea in situ a construc-þiilor. Vom continua aceste demer-suri pentru a obþine, simultan, ºioficializarea ocupaþiei de monitorizarea comportãrii construcþiilor, cu convin-gerea cã acþionãm pentru salvareaîntregului fond construit în þarã. �

Este posibil ca, pentru unii colegi de breaslã, activitatea de urmãrire a comportãrii in situ a construcþiilor sãconstituie o preocupare staticã, limitatã la observaþii periodice, soldate cu constatãri ºi propuneri cãtrebeneficiari. Cred cã, de aici ºi pânã la rolul real al specialistului pe problemã mai este mult; lipseºte implicarea aso-ciatã cu asistenþa de specialitate la aplicarea recomandãrilor, judecata logicã a rezultatelor obþinute din aplicarealor ºi, eventual, corectarea ºi îmbunãtãþirea lor în lumina rãspunsurilor oferite de elementele constructive tratate.

Page 45: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 46: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201146

Patru noi stadioane în Poloniapentru Campionatul European de fotbal EURO 2012

În Polonia, deci, prin forþe proprii ºi cu resurse autoh-tone, vor fi gata la timp patru stadioane de mare capaci-tate, realizate cu sisteme ALUPROF. Acestea se vor regãsila Stadionul Naþional din Varºovia, la PGE Arena Gdansk,precum ºi la stadioanele din Poznan ºi din Wroclaw.

Sistemele din aluminiu ALUPROF utilizate suntMB-SR 50, Spectral, MB-60 iar investiþia este de aproxi-mativ 45 milioane de euro.

Durata estimativã de construcþie a celor patru sta-dioane este de 3 ani, cu finalizare în vara lui 2011.

În acest moment, lucrãrile la Stadionul Naþional dinVarºovia sunt în plinã desfãºurare, iar faþada, inspiratãdin culorile naþionale ale Poloniei, reprezintã steagulnaþional alb-roºu fluturând în bãtaia vântului.

La acest edificiu, termenul de finalizare propus de con-structori este sfârºitul lunii mai 2011. Executanþii, în prin-cipiu, sunt cam aceiaºi pentru toate cele patru stadioane:Alpine BAU Deutschland AG Berlin, Alpine BAU GmbH,Alpine Construction Polska ºi Hydrobudowa Polska.

Suma totalã a investiþiei este de 343,71 milioane euro.Stadionul municipal din Wroclaw, deºi urmeazã sã

aibã o capacitate de numai 43.000 locuri, oferã avantajedeosebite în sensul cã, în maxim o orã, pot ajunge la stadionaproximativ 31.000 persoane deoarece ªoseaua de Centurãintersecteazã numeroase linii ferate, rute de autobuze ºi detramvaie, în aºa fel încât se asigurã fluiditatea traficului iarmicrobiºtii nu vor rata niciun meci de la EURO 2012.

ing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA

Dupã cum scriam în numãrul trecut al RevisteiConstrucþiilor, compania ALUPROF SA Polonia areo contribuþie importantã, din punct de vedere material,la Campionatul European de Fotbal EURO 2012.

Având în vedere cã - alãturi de Ucraina - Poloniaeste gazda mai multor meciuri ale acestei com-petiþii, se impunea construirea unor stadioane caresã corespundã tuturor cerinþelor unei asemeneamanifestãri. În acest sens, decizia guvernuluipolonez de a construi stadioane noi ºi moderne, înconformitate cu normele europene în vigoare, nu amirat pe nimeni. Dimpotrivã, pentru poporulpolonez este o mândrie naþionalã cã poate fi gazdaEURO 2012, punând la dispoziþia suporterilor ºi nu numai, stadioane moderne, care sã onoreze un Campi-onat European urmãrit de milioane de telespectatori din întreaga lume.

Stadionul municipal din WroclawStadionul Naþional din Varºovia

Page 47: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2011 47

Investiþia totalã la acest obiectiv se ridicã la 154,77milioane euro. De la data de 18 ianuarie 2010, noul exe-cutant al stadionului este compania Max Bögl.

Stadionul Municipal din Poznan va fi unul dintrecele mai mari din Polonia. El a fost proiectat sã îndepli-neascã absolut toate standardele UEFA, încadrându-seîn categoria „ELITE“. Stadionul din Poznan va gãzduiaproximativ 46.000 spectatori. Aici se vor juca meciuridin grupele campionatului european.

Constructorul, format din grupul de firme AlpineConstruction Polska Cracovia, PBG SA, HydrobudowaPolska, AK-BUD KURANT, Alpine BAU Deutschland AGBerlin, Alpine Bau GmbH Austria, a anunþat cã stadionulva fi gata în luna iunie a acestui an.

Pentru stadionul din Poznan suma investitã nu esteatât de mare, în comparaþie cu celelalte stadioane, darnici 100,60 milioane euro nu sunt deloc de neglijat.

Un alt stadion, ºi el de mare capacitate, este PGEArena din Gdansk. Acesta are faþada acoperitã cu plãcide culoare maro, care imitã chihlimbarul, unul dintresimbolurile Poloniei.

El poate gãzdui pânã la 42.000 spectatori ºi a fostgata în ianuarie 2011.

Pe PGE Arena Gdansk vor putea fi urmãrite treimeciuri din cadrul grupelor ºi un sfert de finalã.

Executanþii lucrãrii sunt: Consorþiul de firme HydrobudowaPolska, Hydrobudowa 9, Alpine BAU Deutschland AGBerlin, Alpine Bau GmbH Austria, Alpine ConstructionPolska. Investiþia pentru acest stadion se ridicã la133,76 milioane euro.

Pentru mai multe detalii vã invitãm sã vizitaþisite-urile noastre:

www.aluprof.rowww.aluprof.eu �

Stadionul din Poznan

PGE Arena Gdansk

Iatã câteva dintre avantajele

utilizãrii sistemelor de aluminiu

ALUPROF:

� raport optim între preþ ºi calitate;

� obþinerea de lucrãri cu o

arhitecturã deosebitã, în concor-

danþã cu cerinþele arhitecturale;

� calitatea ireproºabilã a produselor;

� utilizarea sistemelor pentru o gamã

largã de lucrãri;

� suport tehnic, incluzând ºi softul

specializat.

Page 48: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201148

Modalitãþi pentru economisirea energiei

O locuinþã pasivã este o con-strucþie care necesitã o cantitateredusã de energie termicã, chiar decâteva ori mai micã decât o clãdireobiºnuitã. Conform informaþiilorInstitutului Passivhaus, o locuinþãpasivã nu trebuie sã consume maimult de 15 kWh energie pentrufiecare mp de suprafaþã utilã, asi-gurând locatarilor confortul termicnecesar. Practic, aceasta înseamnã cão locuinþã cu o suprafaþã de 100 m2

are nevoie în perioada rece, care înPolonia dureazã din octombrie pânãîn martie, de aproximativ 170 m3

de gaze ºi 150 de litri de motorinã.

Pentru o locuinþã tradiþionalã, acestevalori sunt de 1.400 m3 de gaze sau1.200 de litri de motorinã. Economiaeste, aºadar, vizibilã, costul fiind depeste opt ori mai mic.

Într-o locuinþã pasivã nu seinstaleazã sistemele de încãlziretradiþionale, bazate pe arderea com-bustibilului (motorinã, gaze), iareventualele pierderi de cãldurã suntcompletate prin aºa-zisele sursepasive de cãldurã (locatarii, echipa-mentele electrice, energia solarã,cãldura recuperatã din sistemul deventilare).

Instalaþia de ventilare dintr-o locu-

inþã pasivã are ºi rol de încãlzire.

Aerul introdus este, în acest caz,

agentul termic ce asigurã încãlzirea

aproape tuturor încãperilor. Din

acest motiv nu este necesarã insta-

larea de radiatoare adiþionale.

O astfel de locuinþã a fost con-

struitã în orasul Wroclaw din Polonia.

Autorul proiectului locuinþei pasive

este binecunoscutul birou de pro-

iectare M&L Lipinscy, specializat în

proiectarea locuinþelor familiale care

consumã mai puþinã energie.

Aceastã locuinþã este singura din

Polonia care a primit aprobarea

Institutului pentru Locuinþe Pasive

(PHI) din Darmstadt.

Pentru ca proiectul locuinþei

pasive sã îndeplineascã cerinþele

balanþei energetice, trebuie, printre

altele, sã se caracterizeze printr-o

construcþie unitarã, o ventilaþie adec-

vatã ºi un amplasament corect al

ferestrelor. Toate elementele unei

astfel de locuinþe trebuie sã fie fabri-

cate din materiale de cea mai bunã

calitate ºi sã fie îmbinate etanº.

Numai astfel locuinþa va asigura

confortul termic la un consum de

energie planificat de 15 kWh pen-

tru 1 m2.(continuare în numãrul viitor)

Creºterea consumului de energie în întreaga lume ºi resursele naturale limitate au ca efect creºtereapreþului gazelor naturale, al cãrbunelui ºi al petrolului. De aceea, sunt din ce în ce mai populare soluþiile deeconomisire a energiei, utilizate în echipamentele de uz casnic sau pentru iluminat, precum ºi în constru-irea întregii locuinþe. Aceste soluþii permit nu numai micºorarea costurilor energiei, ci ajutã, totodatã,la protejarea mediului înconjurãtor.

Proiectul locuinþei pasive realizat de binecunoscutul birou de proiectare M&L Lipinscy.Pentru etanºarea sistemelor de ferestre a fost utilizat Soudal Window System. (foto Soudal)

Page 49: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 50: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 51: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 52: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201152

Lider prin soluþii inovatoareMotto: Succes prin succesul clienþilor noºtri

BASF „The Chemical Company“ este lider mondial în domeniul chimic, având un portofoliu de produse ºisisteme de produse care acoperã o paletã extrem de variatã de domenii, de la industria alimentarã pânã la cea aconstrucþiilor. BASF, companie consecventã cu valorile ºi principiile sale, este dedicatã succesului clienþilor sãi.

BASF are un portofoliu impresionant de soluþii ºi sisteme de produse dedicate domeniului construcþiilor, porto-foliu care cuprinde de la aditivi pentru betoane pânã la sisteme de consolidare cu materiale compozite ºi protecþiecatodicã, mortare pentru turnare, elemente de etanºeizare, hidroizolare ºi pentru reabilitarea betonului, sisteme depardoseli comerciale ºi industriale, dar ºi produse pentru izolare termicã ºi fonicã.

ADITIVI PENTRU BETONÎn acest domeniu, BASF s-a angajat în dezvoltarea ºi furnizarea soluþiilor optime

din punct de vedere tehnic, atât de necesare susþinerii industriei producãtoare debeton.

Pe o piaþã concurenþialã ºi sub presiunea cerinþei de creºtere susþinutã a calitãþii,industria betonului are de rãspuns provocãrilor care rezultã din nevoia de eficientizarea costurilor de producþie, realizare de betoane stabile ºi mai fluide, durabilitate ridicatãºi calitate superioarã a suprafeþelor betonului.

Paradoxal, pentru a satisface simultan aceste deziderate, betonul trebuie sã înde-plineascã condiþii contradictorii: sã aibã costuri minime ºi sã fie auto-compactantºi stabil. Pentru rezolvarea acestor cerinþe, BASF propune conceptul Smart DynamicConcreteTM.

Bazându-se pe performanþele polimerului RheoMATRIX, acest concept combinã beneficiile betonului vibrat înmod tradiþional (costuri reduse din materii prime) cu avantajele betonului autocompactant (costuri reduse de punereîn operã, durabilitate, calitatea suprafeþelor).

În aceeaºi arie de interes, BASF oferã o tehnologie unicã de accelerare a întãririi betonului X-SEED®, tehnolo-gie care are ca efect favorizarea procesului natural de hidratare a cimentului de-a lungul întregii perioade dedezvoltare.

Comparativ cu metodele tradiþionale de accelerare, de exemplu tratamentul termic sau utilizarea de accelera-tori comuni, metode care afecteazã atât costul cât ºi durabilitatea betonului, X-SEED® nu influenþeazã negativ pro-prietãþile betonului întãrit: nu favorizeazã fisurarea, nu afecteazã rezistenþele finale, nu are efect de corodare aarmãturilor.

Gama de produse BASF, structuratã pe aplicaþia finalã a betonului, include ºi aditivi pentru beton transportat sauprefabricat, aditivi ºi produse auxiliare pentru betoane vibropresate, materiale ºi echipamente pentru betoanetorcretate, aditivi pentru cimenturi, aditivi pentru controlul hidratãrii, agenþi de decofrare ºi agenþi de tratare.

SISTEME DE CONSTRUCÞII În aceastã categorie, BASF oferã clienþilor sãi produse dedicate lucrãrilor de reprofilare, protecþie ºi cosmetizare,

mortare pentru repararea zonelor de trafic ºi pentru turnãri de precizie, produse hidroizolatoare ºi pentru imperme-abilizare, mortare pentru reparaþii structurale ºi non-structurale, sisteme de produse pentru injectare fisuri saureparaþii de orice fel.

MORTARELa nivel european, aproape jumãtate din bugetul alocat construcþiilor este cheltuit pentru lucrãri de consolidare,

reparaþii ºi renovãri ale construcþiilor inginereºti ºi civile.Pentru acest tip de lucrãri a fost conceputã gama de mortare Emaco® pentru reparaþii structurale ºi non-struc-

turale, gamã de produse caracterizatã de stabilitate dimensionalã, durabilitate, duritate ºi precizie.Pentru lucrãri de consolidare structuralã BASF recomandã produsele sistem MBrace®, prin a cãror utilizare este

substanþial îmbunãtãþitã ductilitatea elementelor structurale ºi capacitatea de deplasare la solicitãri seismice aacestora. Pentru turnãri de precizie (fundaþii utilaje, turbine eoliene, generatoare etc.), structurale sau de monoliti-zare (montaj piloni poduri, stâlpi etc.), gama de mortare Masterflow® pe bazã de ciment sau rãºini sintetice oferãsoluþia perfectã.

Page 53: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

PLACÃRI ªI PROTECÞIA SUPRAFEÞELORPentru protecþia teraselor sau acoperiºurilor înclinate ale clãdirilor, BASF oferã sistemele universale de imperme-

abilizare cu aplicare prin pulverizare - Coniroof®. Aceste sisteme sunt dezvoltate folosind tehnologii avansate pe bazãde poliuretani, în scopul obþinerii de membrane etanºe, monolitice. Avantajul major pe care îl au aceste sisteme esteacela cã aplicarea se poate face la rece, evitându-se, astfel, generarea mirosului neplãcut sau riscul de incendiu.

Sunt ideale pentru suprafeþele verticale deoarece, prin modul facil de aplicare, permit rezolvarea detaliilor deconstrucþie complicate.

PARDOSELI Oferta Diviziei Pardoseli Performante BASF acoperã toatã gama de soluþii necesare realizãrii unor pardoseli per-

formante, dar ºi realizãrii acoperirilor de protecþie, în cadrul construcþiilor inginereºti, civile ºi industriale. Sistemul de pardoseli Ucrete® prezintã toleranþã la umiditate, nu conþine solvenþi ºi manifestã rezistenþã exce-

lentã la substanþe chimice ºi temperaturi ridicate, calitãþi care îl recomandã pentru mediile industriale ostile.Pentru zone comerciale, gama Mastertop® îmbinã calitãþile tehnice de excepþie cu elementele arhitecturale

decorative, texturi ºi culori adaptate pentru fiecare utilizator final (hoteluri, centre comerciale, spaþii de birouri, spaþiirezidenþiale).

Gama Conideck®, dezvoltatã prin utilizarea celor mai noi tehnologii pe bazã de poliuretan ºi rãºini epoxidice,oferã soluþia idealã pentru protecþia ºi impermeabilizarea parcãrilor auto ºi a lucrãrilor similare ca aplicaþie.

MATERIALE PENTRU TERMOIZOLAÞII ªI FONOIZOLAÞIIConceptul actual de dezvoltare durabilã implicã o abordare interdisciplinarã ºi mul-

ticriterialã a concepþiei clãdirilor, fãrã de care nu se poate realiza o bunã calitate arhitec-turalã, un mediu interior agreabil, confortabil ºi sãnãtos, cu un consum de energieredus, atribute care definesc o clãdire eficientã energetic.

Atunci când vine vorba de o construcþie nouã sau de renovarea clãdirilor existente,Neopor® oferã soluþii de termoizolaþie ideale pentru aproape toate componentele.Plãcile de Neopor® asigurã o performanþã de izolare termicã superioarã ºi un consumde materii prime cu pânã la 50% mai redus decât EPS-ul convenþional, ajutând la pro-tejarea mediului ºi la economii de mijloace financiare.

Eficienþa superioarã a izolaþiilor din spumã poliuretanicã rigidã din gama Elastopor®

se poate pune în valoare sub formã de panouri sandwich (la construcþiile comerciale ºiindustriale), panouri cu feþe flexibile sau spumã aplicatã prin pulverizare „in situ“(preponderent în sectorul rezidenþial).

Sistemele constructive BASF pe care le oferim sunt inovatoare, au aplicabilitate variatã, prelungesc durata deviaþã a construcþiilor în care sunt utilizate ºi adaugã valoare prin costurile reduse de întreþinere pe care le implicã. �

Page 54: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

Existenþa omului ºi a mediului sãu este strâns legatã de luminã. Lumina constituie un element esenþial, ea generând viaþãpe pãmânt. Lumina reprezintã o parte incontestabilã a vieþii noastre cotidiene ºi ne influenþeazã din punct de vedere fizio-logic ºi psihologic. Iluminarea artificialã cautã, de altfel, sã acopere la maximum spectrul iluminãrii naturale, ceea ce atestãunicitatea luminii naturale. Variabilitatea ei se dovedeºte a fi extrem de beneficã pentru confortul ºi concentrarea celor cebeneficiazã de ea. Folosirea ei judicioasã este un atu major pentru dezvoltarea calitãþilor arhitecturale, energetice ºi demediu ale unui imobil. Lumina naturalã se manifestã, deci, ca stare de spirit prin excelenþã.

În Hexadome, convingerile noastre se alãturã acestor opinii de cunoscãtor ºi am fãcut din lumina naturalã ºi mai ales, dinlumina zenitalã, centrul dezvoltãrii soluþiilor noastre ecologice originale, care aduc confort ºi economie de energie. Canti-tatea de luminã zenitalã este de trei ori mai mare decât cea disponibilã la orizont, astfel încât iluminatul natural al clãdirilor,prin acoperiº, este o soluþie extrem de eficientã.

Aplecarea asupra unor eventuale inconveniente legate de utilizarea luminii naturale ca: transferul termic, orbirea sauîncãlzirea determinatã de radiaþia solarã din timpul verii, nu are sens decât dacã avem ca subiect al analizei utilizarea ºipãstrarea iluminatului natural. Este ceea ce face CLIMATDOME. Sã acoperi la maximum nevoile de iluminare ale unuiimobil cu luminã naturalã nu înseamnã sã faci concurenþã iluminatului artificial care va fi necesar întotdeauna, ci dim-potrivã, sã aperi interesele proprietarului sau ale beneficiarului unui imobil, în termeni de costuri energetice de exploatare,a cãror evoluþie se anunþã exponenþialã în anii urmãtori.

Toate simulãrile pe care le-am fãcut pe tipuri de clãdiri ne-au condus la aceeaºi concluzie: folosirea în acoperiº a pro-duselor CLIMATDOME, pentru a profita de lumina zenitalã, contribuie la o economie substanþialã de energie (iluminat arti-ficial, încãlzire, climatizare).

Cele mai adaptabile soluþii vor depinde, în mod esenþial, de tipologia clãdirii ºi de poziþia geograficã, în sensul cã nevoilenu sunt identice dacã te gãseºti la laºi sau Bucureºti. Pentru a vã ajuta, am caracterizat soluþiile noastre tehnice în funcþiede FLU (F pentru factor solar, L pentru luminã ºi U pentru coeficientul de transfer termic Urc) ale cãrui valori sunt interde-pedente, cãci îmbunãtãþirea valorii uneia dintre aceste componente are repercusiuni imediate asupra celorlalte douã.

Vã invitãm sã vizitaþi site-ul nostru www.climatdome.com care este actualizat constant, cu noile noastre soluþii tehnice saucu instrumente care sã vã ajute în luarea deciziei ºi în proiectarea clãdirilor.

Cu sinceritateTitus Costas

Director General

«Chiar ºi o încãpere care trebuie sã rãmânã obscurã are nevoie celpuþin de o micã fantã pentru a ne da seama de obscuritatea ei.Dar arhitecþii de azi au uitat de credinþa lor în lumina naturalã.

Legat de facilitatea oferitã de un întrerupãtor, se mulþumesc cu oluminã staticã ºi uitã de calitãþile infinite ale luminii naturale

datoritã cãreia o încãpere aratã diferitîn fiecare secundã a zilei.»

Louis Kahn, arhitect

Deschizându-ne resurselor naturale…

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201154

Page 55: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 56: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201156

Staþie de epurare ape uzate menajereINTELLIBIO MBR

Studiu de caz: aplicaþie comunalã, jud. Braºov

Pornind de la aceastã situaþie, încomunã se deruleazã un proiect cufinanþare nerambursabilã prin Fon-dul European Agricol pentru Dez-voltare Ruralã (FEADR) implementatprin Programul Naþional de Dez-voltare Ruralã (PNDR), MÃSURA322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor,îmbunãtãþirea serviciilor de bazãpentru economia ºi populaþia ruralã ºipunerea în valoare a moºteniriirurale”.

Staþia de epurare, realizatã deSC C&V Water Control SRL, îmbinãsoluþia clasicã de epurare mecano-biologicã, cu bazine cu nãmol activat,cu o ultrafiltrare finalã prin membrane– tehnologie de ultimã generaþie –astfel încât sã se asigure parametriide calitate ai efluentului, sub valorilereglementate în ceea ce priveºteevacuarea în emisar natural (fig. 1).

Pentru dimensionarea instalaþiilortehnologice din componenþa staþieide epurare propuse, s-a avut învedere un numãr de 2.500 locuitori,pentru care a fost calculat un debitmediu de 375 m3/zi ºi unul maxim de450 m3/zi.

Linia de epurare a apei constãîntr-o etapã de pretratare mecanicãprintr-o sitare finã, pentru înde-pãrtarea materiilor grosiere, inclusivdeznisipare prin utilizarea unei siterotative cu autocurãþare, o îndepãr-tare a grãsimilor ºi uleiurilor, într-unseparator de grãsimi ºi o omoge-nizare-egalizare debite ºi vârfuri depoluanþi, în bazinul având aceeaºidenumire. Urmeazã o etapã detratare biologicã cu nitrificare-denitri-ficare ºi stabilizare aerobã a nãmo-lului realizatã în douã bazine din oþel

emailat dispuse concentric pe o fun-daþie din beton ºi o etapã de ultrafil-trare în module compuse din casetecu membrane ultrafiltrante, unde seobþine separarea nãmolului de eflu-ent ºi o dezinfecþie a efluentului eva-cuat ulterior cãtre emisar.

Nãmolul în exces, evacuat prinpompare din modulele MBR, cândsonda de materii solide în suspensieindicã o concentraþie a acestuia de10 – 12 g/l, este stocat într-un bazin,în care se realizeazã o condiþionare aacestuia prin dozare de var ºipolimer, în vederea reducerii rezis-tenþei sale specifice ºi ulterior,deshidratarea într-o instalaþie tip fil-tru-presã, obþinându-se un nãmol cuumiditate de cca. 55%.

DESCRIEREA ECHIPAMENTELORªI PROCESELOR

Reþeaua de canalizare, cu o lun-gime de cca. 8,5 km, instalatã petoate strãzile comunei, colecteazãapa uzatã menajerã într-o staþie depompare – primul obiectiv tehnologicdin cadrul staþiei de epurare –echipatã cu grãtar coº rar, unitãþi depompare ºi debitmetru electromag-netic, în vederea monitorizãrii debi-tului influent.

De aici, apa brutã este pompatãîntr-o instalaþie automatã de sitare,unde se separã materiile solide cudimensiunile particulei mai mari de0,75 mm, cu un grad de eficienþã >90%.Spãlarea ºi curãþarea se face auto-mat, cu jet de apã sub presiune.

Dupã sitare, apa trece gravi-taþional în separatorul de grãsimidin PEHD, cu debit de 6 l/s, undesunt reþinute, în compartimentul spe-cial destinat acestui scop, grãsimile ºiuleiurile vegetale din apa brutã ºiulterior, în bazinul de omogenizare,cu un rol extrem de important, în spe-cial în buna funcþionare a treptei bio-logice, amortizând efectele încãrcãrilorpunctuale (de debit ºi încãrcãri) carepot afecta procesul de epurare. Fig. 1

Necesitatea unor staþii de epurare a apelor uzate menajere, provenite de la gospodãriile unei comune esteun obiectiv deosebit de important pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, în condiþiile existenþei unui sis-tem centralizat de alimentare cu apã ºi a instalaþiilor sanitare ºi bãilor, în marea majoritate a gospodãriilor.

Pânã în prezent apele uzate menajere se evacuau în puþuri absorbante, fose septice sau direct în rigole ºide aici, se infiltrau în pânza freaticã sau în alþi emisari de suprafaþã, afectând calitatea acestora ºi crescândgradul de poluare.

Page 57: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

În acest scop, în bazinul de omo-genizare s-a prevãzut un mixer sub-mersibil ºi electropompe pentrupomparea apei cãtre etapa de tratarebiologicã.

Echipamentele tehnologice enume-rate fac parte din prima etapã de epu-rare: pretratarea mecanicã urmatã deetapa de epurare biologicã (modululbiologic). Aceasta este dimensi-onatã conform normativelor de pro-iectare: Normativ pentru proiectareaconstrucþiilor ºi instalaþiilor de epu-rare a apelor uzate orãºeneºti –Partea II: Treapta biologicã, IndicativNP 088 – 03 ºi Normativ pentruProiectarea Construcþiilor ºi instala-þiilor de epurare a apelor uzateorãºeneºti – Partea a IV-a: Treaptade epurare avansatã a apelor uzate,Indicativ NP 107 – 04, având la bazãprocedeul cu nitrificare-denitrificare ºistabilizare aerobã a nãmolului.

Epurarea biologicã are loc în douãbazine din oþel emailat amplasatesuprateran, pe o fundaþie din betonarmat, dispuse concentric. În bazinulinterior, prevãzut cu un mixer sub-mersibil, are loc procesul de denitrifi-care. Procesul de nitrificare are loc înbazinul exterior, echipat cu sistem deaerare cu bule fine, sistem de dis-tribuþie a aerului, suflantã de aer ºisenzor mãsurã/control O2, astfel încâtcantitatea de oxigen dizolvatã înbioreactor sã fie 2mgO2/l (extrem deimportant pentru a se asigura un ran-dament cât mai bun).

La dimensionarea bioreactoruluis-a avut, de asemenea, în vederestabilizarea nãmolului în bazinul deaerare (eliminându-se un bazin destoc nãmol de mari dimensiuni). Printipul de bazin biologic uti l izat,

C&V Water Control aratã, încã odatã, preocuparea permanentã înceea ce priveºte adoptarea unortehnologii inovative ºi integrarea aces-tora în schemele proprii.

Din bazinul aerob, apa este pom-patã cãtre modulul MBR - modul cumembrane ultrafiltrante – care utili-zeazã casete de membrane din PES(Hydropholic polyether-sulphone), cudimensiunea porilor de 0,04 μm învederea separãrii nãmolului de efluent.

Dupã trecerea prin membrane,efluentul epurat este lipsit de materiisolide, viruºi ºi substanþã organicãremanentã, putând fi evacuat cãtreemisar fãrã a mai fi supus unei etapesuplimentare de dezinfecþie.

Un ciclu de filtrare completdureazã 10 min., din care timpul efec-tiv de filtrare este de 8,5 min. Aºadar,modulul MBR poate funcþiona20,4 ore/24 ore. Ultrafiltrarea se reali-zeazã sub presiunea coloanei de apãde deasupra modulului de mem-brane, dinspre exterior spre interior.În timpul procesului de filtrare, mem-branele sunt aerate continuu.

În cazul de faþã, s-a decis sã sefoloseascã 4 casete de membrane cusuprafaþa specificã de 100 mp/casetã.Casetele sunt amplasate imersat îndouã bazine din polietilenã, consti-tuindu-se astfel douã module. Debitulde aer necesar fiecãrui modul estede 144 Nm3/h la 600 mbar.

Pentru comanda pompelor deevacuare nãmol în exces, fiecaremodul este echipat cu senzor demãsurã/control MTS. Avantajul majoral utilizãrii modulelor MBR este posi-bilitatea operãrii cu o valoare ridicatãpentru Cna (concentraþia nãmoluluiactivat din bazinele cu nãmol activat)cuprinsã între 8 – 12 Kg/m3 (METCALF& EDDY: Waste Water Engineering,

Treatment and Reuse, Fourth Edition,Mc Graw Hill, page 857) ceea ce per-mite reducerea volumului bazinuluide aerare chiar la jumãtate fãrã ocreºtere a Ion (încãrcarea organicã anãmolului).

Un alt avantaj al membraneloreste modularea acestora, ele putândfi reutilizate ºi în altã locaþie (dacãeste cazul) ºi nu în ultimul rând,durata sporitã de utilizare, eleputând funcþiona cu succes ºi dupã20 de ani, în condiþiile unei exploa-tãri corespunzãtoare.

În cadrul unui ciclu de filtrare de10 min., timpul de spãlare al mem-branelor cu permeat este de 0,5 min.Pentru întreþinere este necesarã ospãlare cu NaOCl (250 – 500 ppm)cu o frecvenþã de 1/28 de zile ºi ospãlare chimicã intensivã cu NaOCl(1.000 ppm) o datã/an. Totuºi, cantita-tea de reactiv necesarã este redusã.

Pentru monitorizarea debitului eflu-ent în emisar este prevãzut un debit-metru electromagnetic. De asemenea,laboratorul este dotat cu instrumentede mãsurã ºi analizã în vederea moni-torizãrii calitãþii efluentului.

ªi pentru etapa de prelucrare anãmolului, SC C&V Water Control SRLa ales o instalaþie de deshidratare cuperformanþe deosebite privind gradulde reducere a umiditãþii (cca. 45%).Nãmolul este stocat într-un bazin,unde se face condiþionare cu polimerºi var, omogenizate cu un mixer sub-mersibil ºi mai departe, este pompatcu o pompã pneumaticã spre insta-laþia de deshidratare tip filtru presã.

Funcþionarea staþiei de epurareeste complet automatizatã ºi nunecesitã prezenþa permanentã a unuioperator.

Soluþia tehnologicã prezentatãeste utilizatã, pânã în acest moment,în alte cca. 15 locaþii – proiecte înderulare pentru anul în curs.

continuare în pagina 58��

Page 58: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201158

Sistemul de tratare al apei estealcãtuit dintr-o instalaþie de aerare,dozare reactivi, oxidare ºi decantare,un rezervor de apã decantatã, ungrup de pompare care sã alimentezecu apã filtrele de sedimente, o staþiede filtrare automatã cu cãrbune activºi o instalaþie de dezinfecþie (clorinare).

DESCRIEREA ECHIPAMENTELORªI PROCESELOR

Primul obiect tehnologic din cadrulstaþiei de tratare, extrem de importantpentru funcþionarea optimã a celor dinaval, este o unitate de flotaþie cu aerdizolvat, care asigurã, într-un corpcompact, mai multe funcþiuni: aerare,dozare reactivi, oxidare ºi decantare.Pentru monitorizarea debitului influentîn instalaþie este prevãzut un debit-metru electromagnetic.

Apa brutã din Dunãre conþine omare cantitate de substanþe coloidale.Aceste substanþe au greutatea speci-ficã foarte apropiatã de cea a apei ºiîn mod practic, ele rãmân în suspen-sie timp îndelungat. Stabilitatea par-ticulelor coloidale este datã de faptulcã, într-o soluþie apoasã, în jurulacestor particule se formeazã peliculecu sarcini electrice de acelaºi sens,care fac ca particulele sã se respingãreciproc.

Pentru accelerarea decantãrii sefolosesc anumiþi reactivi, care, prindizolvarea în apã, produc ioni desens contrar particulelor coloidale.Neutralizarea parþialã a acestor sar-cini conduce la aglomerarea coloizilorîn flocoane mai mari ºi mai grelereducând timpul de depunere.

Amestecul are loc în tubulatura dereacþie, instalatã în aval de sistemulde injectare a substanþelor chimice,pentru a asigura amestecarea ener-gicã a acestora cu apã. Se obþine,astfel, omogenizarea substanþelorchimice cu apa de tratat ºi respectiv,o performanþã crescutã a utilizãriisubstanþelor dozate.

De asemenea, prin injectare deaer, aglomeratele de aer ºi flocoanecu densitate micã urcã pânã la supra-faþa bazinului de flotare, formândnãmolul, care floteazã, separându-sede apã. Acest nãmol va sta într-ozonã de concentrare, urmând a fievacuat, ulterior, cu un raclor.

Particulele grele, precum nisipurile,se depun în compartimentul dedecantare situat la baza bazinului.

Prin procesul de coagulare –floculare are loc o reducere conside-rabilã a turbiditãþii precum ºi a culoriiapei. De asemenea, în fazele de aglo-merare ºi depunere a flocoanelor are

loc ºi o antrenare parþialã a substan-þelor organice ºi a bacteriilor conþinutede apa brutã.

Tipurile de reactivi utilizaþi precumºi dozele acestora sunt: PAX (soluþiede polihidroxiclorurã de aluminiu)pentru coagulare: 100 – 300 mg/l,NaOH 40% pentru reglare pH: 1,6 l/hºi polimer AN910SEP 0,1% – floculant:400 – 500 l/h.

O importanþã deosebitã trebuieacordatã pH-ului, ale cãrui variaþii potafecta foarte mult procesul de coagu-lare-floculare. De asemenea, deosebitde importantã este calitatea apei dinDunãre care prezintã variaþii foartemari în ceea ce priveºte gradul deîncãrcare.

Din unitatea de flotaþie, apa pre-tratatã este pompatã, cu un grup depompare, cãtre filtrele automate desedimente. Acestea reþin sedimenteleºi particulele în suspensie ale ele-mentelor precipitate în fazele ante-rioare. Se protejeazã, astfel, toateechipamentele ºi instalaþiile din aval.

Urmãtoarea etapã este filtrarea,printr-un mediu format din cãrbuneactivat granular, pentru corectareaparametrilor de Culoare, Miros ºiGust neplãcut, Turbiditate, Clor liber,Trihalometani (THMs), Cloroform,Insecticide, Ierbicide, Hidrocarburi aro-matice polinucleare (PNAs), Bifenolipoliclorinaþi (PCBs), Substanþe orga-nice volatile (VOCs), Tricloretilenã,Tricloretan, Benzen, ºi sute de alþicontaminanþi care pot fi prezenþi în apã.

În continuare, apa tratatã estesupusã unei etape suplimentare dedezinfecþie, cu scopul prevenirii infes-tãrii bacteriologice. Aceasta se reali-zeazã prin injecþia de hipoclorit desodiu, care va asigura protecþia anti-bacterianã de-a lungul reþelei de con-ducte, pânã la punctul final de utilizare.

Dozarea soluþiei se face compute-rizat, cu o pompã dozatoare ºi doisenzori (pentru mãsurarea on-line aclorului rezidual), montaþi în aval ºi înamonte de dispozitivul de injecþie dehipoclorit de sodiu. Dupã dezinfecþie,apa tratatã este stocatã în rezer-voare, de unde este distribuitã, ulterior,cãtre consum.

Pentru detalii suplimentare vãinvitãm sã consultaþi pagina web:www.cv-water.ro. �Fig. 2

Staþie de tratare a apei din DunãreINTELLI FILTER

Studiu de cazÎn vederea reducerii cheltuielilor pentru alimentarea cu apã potabilã a unui complex de creºtere a porcilor

ºi abatorizare, beneficiarul a dorit realizarea unei staþii de tratare a apei din Dunãre ºi aducerea acesteia laparametrii de calitate reglementaþi.

În acest caz, SC C&V Water Control SRL a optat pentru o staþie de tratare tip IntelliFilter dimensionatãpentru un debit de 80 m3/h.

Page 59: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

CARPATCEMENT HOLDING SABucureºti

IMSAT SABucureºti

LAFARGE AGREGATEBETOANE SA - Bucureºti

CARMEUSE HOLDING SRLBraºov

SAFEGE SANanterre - Franþa

MACON SARepublica Moldova

APLAST SRLCeptura - jud. Prahova

FIBROBETON SRLBicaz

OYL COMPANY HOLDING AG SRLSlobozia

CAM SERV SRLBerceni, Ilfov

CIVIND CONDEXPERT SAPloieºti

FIROS SABucureºti

SANEX SACluj-Napoca

HOLCIM (ROMANIA) SABucureºti

HILL INTERNATIONAL(Bucharest) SRL

MOCHLOS SA - GRECIASucursala România - Cujmir, jud. Mehedinþi

RECON & DOJE SRLBucureºti

ARCHPLAN ATLAS SRLPloieºti

CONFID SRLCâmpina

PRECON SRLJilava

CONCIVIC SRLSlobozia

DAC ANTREPRIZACONSTRUCÞII SRL - Bucureºti

AMVIC SABragadiru

Page 60: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

Managementul continuitãþii afacerii

Standardul BS 25999 nu este un ghid specific pentru o indus-trie sau organizaþie. El este suficient de general pentru a putea fiaplicat oricãrei organizaþii care conºtientizeazã necesitatea unuisistem de continuitate a afacerii.

Producãtorii de bunuri pot dezvolta un plan pentru a menþinelanþurile de aprovizionare ºi distribuþie pentru a asigura livrarea dematerii prime ºi produse.

Bãncile ºi societãþile de investiþii pot crea un sistem care func-þioneazã pentru a preveni diseminarea informaþiilor confidenþiale.

Guvernanþii de la toate nivelurile – comunã, oraº, judeþ, stat -pot crea planuri pentru protejarea comunitãþilor în faþa tuturortipurilor de dezastre naturale.

Beneficiile obþinute meritã efortul de dezvoltare ºi imple-mentare a unui Sistem de Management al Continuitãþii Afacerii(SMCA); recunoaºterea acestor îmbunãtãþiri de cãtre lumea exte-rioarã poate aduce o serie de satisfacþii.

Ceea ce a început ca un sistem de recuperare IT a fost dez-voltat într-un sistem complex de management, care poate fi audi-tat în vederea certificãrii calitãþii ºi completitudinii continuitãþiiafacerii. Un organism de certificare - cum este SRAC (SocietateaRomânã pentru Asigurarea Calitãþii) - furnizeazã dovezi obiectivecã organizaþia se conformeazã cerinþelor standardului BS 25999.Certificatul obþinut poate fi folosit pentru a valida implicarea organi-zaþiei în continuitatea afacerii, satisfacerea cerinþelor clienþilor exis-tenþi ºi atragerea altora noi.

Implementarea ºi menþinerea unui Sistem de Management alContinuitãþii Afacerii implicã dezvoltarea urmãtoarelor principii:

• Iniþierea ºi managementul proiectului; • Evaluarea riscului; • Analiza de impact asupra afacerii (BIA);• Dezvoltarea strategiilor privind Managementul Continuitãþii

Afacerii; • Rãspunsul la situaþii de urgenþã; • Dezvoltarea ºi implementarea Planurilor de Continuitate a

Afacerii;• Programe de conºtientizare ºi instruire; • Testarea ºi mentenanþa Planurilor de Continuitate a Afacerii;• Comunicarea în regim de crizã;• Coordonarea cu agenþiile externe.Aceste principii se regãsesc în cerinþele standardului BS

25999.Planificarea continuitãþii afacerii joacã un rol important în rezis-

tenþa/menþinerea afacerii. Standardul BS 25999 trateazã continui-tatea afacerii nu doar ca pe un plan, ci ca un sistem demanagement holistic, care ar trebui sã fie integrat în activitãþilecurente ale organizaþiei.

Crearea unui SMCA implicã nu numai stabilirea ºi imple-mentarea unui plan pentru a vã proteja angajaþii, procesele ºilanþurile de aprovizionare, dar, de asemenea, are în vedereîmbunãtãþirea continuã a planului în scopul menþinerii unui sis-tem vital pentru rezistenþa organizaþiei.

Crearea ºi menþinerea unui SMCA include patru secþiuni principale:1. Planificarea/Stabilirea SMCA;2. Implementare ºi operare SMCA;3. Monitorizarea ºi analiza SMCA;4. Menþinere ºi îmbunãtãþire SMCA.

Orice incident care afecteazã afacerea poate avea un impactnegativ asupra organizaþiei mult timp dupã reluarea activitãþii laparametri normali. Prin implementarea unui Sistem de Manage-ment al Continuitãþii Afacerii se poate demonstra partenerilor deafaceri ºi clienþilor cã organizaþia este preocupatã sã asigure celemai bune servicii posibile, la timp, indiferent de întrerupere.

SMCA nu este eficient fãrã implicarea managementului ºi fãrãcreºterea gradului de conºtientizare a tuturor angajaþilor. Inte-grarea unui SMCA în programul de instruiri ale angajaþilor, împreunãcu testãri periodice vor duce la creºterea competenþei angajatuluipe parcursul invocãrii planului de continuitate. Planurile de conti-nuitate nu ar trebui sã fie dezvoltate ºi apoi uitate, ele trebuie sãdevinã parte integrantã a activitãþilor zilnice ale organizaþiei, sãfacã parte din cultura ei.

În consecinþã, Managementul continuitãþii afacerii este un pro-ces care stabileºte un cadru strategic ºi operaþional pentru:

• a îmbunãtãþi rezistenþa unei organizaþii în a-ºi realiza obiec-tivele-cheie;

• a oferi o metodã de restabilire a produselor, serviciilor ºi furni-zorilor-cheie ai organizaþiei;

• a oferi o capacitate doveditã de a gestiona întreruperea acti-vitãþii ºi a proteja marca ºi reputaþia organizaþiei;

• a oferi un avantaj competitiv pe piaþã;• a oferi organizaþiilor posibilitatea de a consolida ºi de a îmbu-

nãtãþi procesele cheie ale afacerii.Nevoia unui BCM eficient este esenþialã pentru: • recuperare rapidã dintr-o crizã;• a demonstra pãrþilor interesate, cu dovezi, cã afacerea este

solidã ºi cã urmeazã cele mai bune practici; • a opera un incident, indiferent de cauzã sau scalã; • a respecta obligaþiile legale, de reglementare ºi contractuale;• a îndeplini responsabilitãþile morale ºi sociale;• a satisface cerinþele în creºtere ale asiguratorilor de a furniza

dovezi de gestionare a riscurilor. �

Dezastrele naturale ºi conºtientizarea intensificãrii activitãþii teroriste au evidenþiat importanþa continuitãþii afacerii.Întreruperi, mari sau mici, trebuie sã fie tratate rapid ºi eficient pentru a menþine clienþii de bazã ºi partenerii de afaceri.Standardul BS 25999 oferã cadrul pentru dezvoltarea, implementarea, menþinerea ºi îmbunãtãþirea Sistemului deManagement al Continuitãþii Afacerii.

Ioan POPA, ºef departament SMSI - SRAC

Page 61: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 62: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201162

Eficientizarea protecþiei termice estivalela acoperiºuri

prof. dr. ing. Adrian RADU, conf. dr. ing. Maricica VASILACHE, dr. ing. Ancuþa MOCANU,drd. arh. Codrina PURCARU - Universitatea Tehnicã Gh. Asachi, Iaºi

În contextul creºterii suprafeþelorde locuit în mansarde ºi þinândseamã cã ultimul nivel al clãdiriloretajate este, întotdeauna, caracterizatprin valori maxime ale raportului A/V(dintre suprafaþa anvelopei ºi volu-mul de spaþiu util), în cadrul tezei dedoctorat /2/ au fost studiate soluþiiconstructive noi de eficientizare aprotecþiei termice la acoperiºuri,prin:

� crearea unei pãturi de aer ventilat;� folosirea unui strat termoreflectant.

Ambele straturi sunt dispuse subînvelitoare, peste izolaþia termicã.

Studiul a avut în vedere ºi situaþiadefavorabilã din zona de litoral, undemarea face ca, în timpul nopþii, tem-peratura aerului sã scadã mai puþindecât în alte locuri din România,motiv pentru care ventilarea noc-turnã, prin ferestre, este prea puþineficientã. Oricum, pe tot întinsul þãrii,locatarii se vãd nevoiþi sã utilizeze,aproape permanent, aparatele de

rãcire, care au un consum semni-ficativ de energie electricã ºi potcauza chiar îmbolnãviri.

În general, problema consumuluide energie pe timp de varã este,încã, destul de puþin consideratã înprescripþiile tehnice, cu toate cãverile trecute, în câteva þãri industri-alizate, au avut loc dereglãri alereþelelor naþionale de electricitate dincauza consumului majorat.BAZELE PROIECTÃRII HIGROTERMICE

Acoperiºurile separã mediul exte-rior, cu temperaturã ºi umiditate vari-abile, de cel interior, unde trebuiemenþinute condiþii higrotermice deigienã ºi confort. De aici, decurgdouã tendinþe opuse pentru anotim-pul rece ºi cel cald (fig. 1).

Este de reþinut cã sãgeþile mariindicã atât deplasãrile cãldurii cât ºipe cea a vaporilor de apã, care auloc împreunã în ambele cazuri, atâtiarna cât ºi vara.

Iarna, cãldura ºi vaporii de apãse transferã de la interiorul clãdiriispre exteriorul ei. Aceastã situaþieeste consideratã de prescripþiiletehnice, cu scopul de a limita con-sumul de cãldurã ºi de a evitafenomene de condens. În acestsens, o mãsurã specificã este dis-punerea barierei de vapori aºezatãaproape de suprafaþa interioarãcaldã a anvelopei (fig. 2).

În prezent, atunci când specialiºtii fac proiectarea clãdirilor, trebuie sã þinã seamã de noile condiþii ºide perspectiva evoluþiei lor, ca urmare a modificãrilor climatice la care suntem nevoiþi sã ne adaptãm.

În ultima vreme se constatã cã încãlzirea globalã se manifestã prin creºteri progresive mici ale tempe-raturii medii anuale pe întreaga planetã, efectele cele mai pronunþate fiind în emisfera nordicã, dar ºi prinvariaþii mari, neobiºnuite, cu episoade de ger intens iarna ºi de caniculã vara în alte teritorii.

Cu ceva timp în urmã, un periodic anunþa sub titlul „Pãmântul fierbe sub soare în 2010“: potrivitmãsurãtorilor, în luna iunie s-a înregistrat un record de cãldurã, iar temperatura medie din aprilie-iunie aavut cea mai mare valoare pânã în prezent. Aprecierile sunt conform mãsurãtorilor Agenþiei Oceanice aAtmosferei din SUA /1/.

Dacã s-ar fi þinut seamã ºi de luna iulie, când toatã Europa a devenit un cuptor ºi mai fierbinte, rezultatular fi fost chiar mai impresionant.

Fig. 1: Sensurile opuse ale transferului de vapori ºi cãldurã la un acoperiº: a - iarna, de la interior spreexterior; b - vara, de la exterior spre interior; 1 - învelitoare; 2 - strat de aer ventilat; 3 - admisia aerului;

4 - evacuarea aerului; 5 - strat termoreflectant; 6 - izolaþie termicã (vatã mineralã); 7 - placã OSB;8 - bariera împotriva vaporilor; 9 - placã ipsos carton pe tavan.

Page 63: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2011 63

Vara, în zilele calde, tendinþelede transfer îºi schimbã sensul. Gra-dienþii de temperaturã ºi de presiunea vaporilor de apã sunt îndreptaþi dela exterior spre interiorul clãdirii.Situaþia este similarã cu cele careexistã în zonele tropicalã, ecuatori-alã ºi mediteraneeanã.

În România, astfel de efecte erau,pânã acum, mai puþin importante,datoritã climei temperate ºi a struc-turilor constructive tradiþionale masivecare aveau o capacitate remarcabilãde absorbþie ºi restituire a vaporilorde apã. Erau semnalate, totuºi,cazuri când ºarpanta de lemn dinpodurile nelocuite putrezea, dacã zilecalde ºi umede surveneau bruscdupã o perioadã cu temperaturã exte-rioarã mai coborâtã. Gãsind suprafeþeinterioare reci în pod, vaporii de apãveniþi din exterior depuneau rouã,umezind elementele de lemn.

O proiectare higrotermicã judici-oasã trebuie sã þinã seamã deambele situaþii ºi sã diminueze nece-sitatea utilizãrii aparatelor electricede aer condiþionat.

Alcãtuirea propusãAcoperiºurile sunt elemente de

construcþie complexe, cu multiplefuncþiuni. În continuare, ne referimnumai la protecþia termicã ºi la umi-ditate. Teoretic, acoperiºurile trebuiesã fie realizate numai cu materialeuscate, în condiþii de mediu uscat ºisã nu poatã deveni umede din cauzaunei proiectãri defectuoase, a greºe-lilor de execuþie sau ca urmare a uneiexploatãri necorespunzãtoare.

Practic, aceste condiþii ideale suntîndeplinite de multe ori doar parþial,ºi, pentru a evita consecinþe neplã-cute, este necesar ca, prin alcãtuireaoricãrui acoperiº, sã se asigure cã

existã, în permanenþã, condiþii defuncþionare bunã, de exemplu deuscare.

În acest sens, în literatura despecialitate din SUA se vorbeºte de„performanþe acceptabile“ /3/.

Tradiþional, un acoperiº cu pantãmare ºi pod este alcãtuit potrivitdetaliilor din figura 3. Nu era pre-vãzut sub învelitoare un strat deaer ventilat natural. O anumitã res-piraþie, utilã pentru eliminarea unorposibile infiltraþii de apã prin rosturiledintre þigle, era asiguratã, în modfiresc, tot prin aceste rosturi ºi prinlucarne.

În prezent, din cauza încãlziriisolare accentuate în timpul verii, careface ca învelitoarea sã devinãfierbinte, este util un strat de aer dis-pus sub învelitoare. Aerul pãtrundepe la streaºinã la cel mult 40 0C, seîncãlzeºte mai mult decât aerul exte-rior ºi este evacuat pe la coamã.Astfel, o bunã parte din cãldurasolarã, care face ca învelitoarea sãajungã la cca. 80 0C, este preluatã ºidrenatã.

În teza de doctorat menþionatãs-a urmãrit dacã un astfel de strat,de cca. 5 cm - 10 cm, este suficientpentru a valorifica tirajul natural.Pentru acesta, s-a construit un modelfizic la scara lungimilor SL = 1/10, /6/.

Folosind criteriul de similitu-dine Grashof ºi prin încercãri succe-sive s-a constatat cã circulaþiaaerului apare la diferenþe mici detemperaturã. În figura 4 se prezintãimaginea curgerii aerului, obþinutãcu o camerã IR, prin pereteletransparent al modelului. Se vedecã aerul se încãlzeºte urcând ºicã, eventual, aproape de ieºire, numai poate prelua cãldurã în plus.

Fig. 2: Acoperiº neventilat: a - secþiune transversalã; b - secþiune longitudinalã;1 - termoizolaþie de vatã mineralã între cãpriori; 2 - barierã de vapori;

3 - tavan din plãci de ipsos carton; 4 - învelitoare de þiglã; 5 - protecþie sub coamã

Fig. 4: Experimentare pe model fizic la scarãredusã. Aerul încãlzit curge pe sub învelitoare

fiind vizualizat cu o camerã IR

Fig. 3: Detalii de alcãtuire a unor acoperiºuri tradiþionale cu învelitoare discontinuã:a - cu streaºinã închisã; b - cu streaºinã liberã ºi ºorþ (pazie) de tablã;

1- termoizolaþie de polistiren extrudat sau vatã mineralã; 2 - strat de circulaþie; 3 - barierã de vapori;4 - perete de zidãrie ceramicã ºi de b.c.a.; 5 - pazie de tablã

continuare în pagina 64��

Page 64: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201164

Încã înainte de mijlocul secoluluitrecut, în Germania a fost creat unmaterial de protecþie termicã ter-moreflectant, denumit ALFOL /7/.Acesta era alcãtuit din foiþe de alu-miniu paralele, netede sau gofrate(fig. 5), însã nu a fost folosit în con-strucþii, fiind utilizat numai la echipa-mente de protecþie pentru muncitoriide la turnãtorii, pompieri ºi cosmo-nauþi ºi, mai recent, pentru prote-jarea bordului vehiculelor caresunt încãlzite de soare prin parbri-zele autovehiculelor (fig. 6).

Recent au apãrut pe piaþã sis-teme bazate pe principii similare,constituite dintr-un sandviº. Foiþelede aluminiu sunt separate între eleprin straturi subþiri, pe cât posibiltransparente ºi având o conductivi-tate termicã micã (vatã mineralã,polietilenã cu bule etc.). Rolul aces-tora este de a constitui distanþiere,pentru a împiedica atingerea întrefoiþele de aluminiu ºi de a contribui larealizarea unei rezistenþe termicesuperioare. Faþã de un material cunumai douã foiþe de aluminiu, acesta

are avantajul cã evitã pierdereacapacitaþii de termoreflexie, dacã pesuprafeþele exterioare se depunepraf ºi cã efectul favorabil sporeºtecu numãrul de foiþe. În Franþa seproduc sistemele Therm’X ºi ACTIS.

Pachetul, astfel realizat, estefoarte uºor, ceea ce poate fi undezavantaj ºi de aceea, trebuie uti-lizat împreunã cu alte straturi maigrele. În literatura de specialitate dinoccident existã diferenþe între valo-rile rezistenþei termice, care ar trebuiconsiderate, pentru dimensionareaîn condiþiile de iarnã ºi de varã, pro-blema fiind încã în studiu. Oricumrezistenþele termice sunt destul demari, la un consum minim de materi-ale, valorificându-le pe cele prinreflexie ºi prin conducþie.

În figura 7 se prezintã propuneride sisteme constructive care folo-sesc stratul de aer ventilat ºi pe celconstituit de sandviºul termoreflec-tant. A fost avutã în vedere preluareaºi evacuarea unor eventuale infiltraþii,care pot avea loc dacã învelitoareaeste discontinuã, defectuoasã sau

punctiform degradatã. De asemenea,s-a considerat ºi necesitatea eva-cuãrii vaporilor de apã, dacã barierade vapori nu este corespunzãtoresau dacã izolaþia termicã de vatãmineralã a fost pusã în operã înstare umedã.

CONCLUZIISatisfacerea exigenþelor de con-

fort, igienã ºi eficienþã energeticã seimpune atât pentru condiþiile deiarnã cât ºi pentru cele de varã.

Faþã de soluþiile tradiþionale, existãposibilitatea de a beneficia deefectele unui strat de aer ventilat ºi aunui material de tip sandviº termore-flectant, ambele fiind înglobate întreînvelitoare ºi termoizolaþie.

BIBLIOGRAFIE1. RFI, Newsletter Romania,

iunie, 2010;2. MOCANU, A. - Optimizarea

alcãtuirii constructive a mansardelor,tezã doctorat, U.T. Iaºi, 2010;

3. LSTIBUREK, J. - Builder’sGuide, Building Science Corporation,Westford, MA, June, 1998;

4. NEGOIÞÃ, Al., º.a. - Construcþiicivile, Ed. Did. Ped., Bucureºti, 1076;

5. ANDREICA, H., º.a. - Construcþiicivile, U.T. Press, Cluj-Napoca, 2009;

6. RADU, A., VASILACHE, M.,AVRAM, C. - Adapting buildings toclimate changes, Bauphysik, vol. 30, 6,2008;

7. SCHMIDT, E. - Das Alfolver-fahren zur Isolierung gegen Wärme -und Kälteverluste. Actes du VII-èmeCongrès Interrnational du Froid,Section 11, vol. III, 1937, pp. 139. �

Fig. 6: Element termoreflectantutilizat pentru protejarea împotriva încãlzirii

prin parbrizul vehiculelor

Fig. 7: Alcãtuire de principiu pentru acoperiºuri cu strat de aer ventilat ºi termoreflectant:a. Detaliu de acoperiº ventilat cu strat termoreflectant - secþiune: 1- învelitoare; 2 - ºipcã; 3 - contraºipcã; 4 - aer ventilat; 5 - strat termoreflectant permeabil la

vapori; 6 - izolaþie termicã (vatã mineralã); 7 - cãprior; 8 - bariera împotriva vaporilor; 9 - ipsos-cartonb. Acoperiº cu douã straturi de aer ventilat: 1 - învelitoare; 2 - ºipcã; 3 - contraºipcã; 4 - strat de aer ventilat; 5 - strat termoreflectant impermeabil; 6 - strat de

aer uºor ventilat; 7 - cãprior; 8 - scândurã; 9 - vatã mineralã; 10 - barierã de vapori; 11 - ipsos-carton

Fig. 5: Sistemul de izolare termicã ALFOL, cu foi dealuminiu subþiri netede sau gofrate

�� urmare din pagina 63

Page 65: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

ªeminee Expert SRL 0763.687.665Timdex SRL 021.240.63.80

Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Loro SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro

Page 66: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201166

Formarea profesionalã ºi creºterea adaptabilitãþiiangajaþilor ºi întreprinzãtorilor din sectorulproducþiei de materiale pentru construcþii

Proiectul se va derula pe o perioadã de 3 ani ºi este

cofinanþat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin

Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritarã 3: Creº-

terea adaptabilitãþii lucrãtorilor ºi a întreprinderilor,

Domeniul Major de Intervenþie 3.2. - Competenþe pentru

competitivitate.

Obiectivul general îl constituie îmbunãtãþirea com-

petenþelor profesionale ale angajaþilor din sectorul pro-

ducþiei materialelor pentru construcþii (ocupaþi în funcþii

de management, asigurarea calitãþii, producþie ºi dez-

voltare) ºi a persoanelor fizice autorizate atât în pro-

ducþia de materiale pentru construcþii, în organizarea ºi

eficientizarea activitãþii, cât ºi în comunicare ºi uti-

lizarea TIC.

Cursurile desfãºurate în cadrul proiectului sunt

urmãtoarele:

� Sisteme informatice de management;

� Management strategic;

� Managementul proiectelor;

� Managementul inovãrii;

� Management logistic;

� Mentenanþa utilajelor din industria materialelor

pentru construcþii (IMC) - principii, proceduri ºi modalitãþi

de urmãrire automatã a procesului;

� Sistemul de calitate pentru produsele de construcþii

- introducerea pe piaþã ºi marcajul CE;

� Cerinþele esenþiale ale produselor pentru con-

strucþii reflectate în standardele europene armonizate,

de profil;

� Produsele de construcþii ecologice - definire, carac-

teristici, ciclu de viaþã;

� Cerinþe pentru clãdirile eficiente energetic conform

legislaþiei europene -studii de caz ºi bune practici;

� Anveloparea clãdirilor de locuit - variante construc-

tive ºi greºeli frecvente apãrute la realizare;

� Materiale pentru restaurarea monumentelor istorice

- concordanþa dintre principiile de restaurare ºi obþinerea

materialelor specifice cu caracteristici ecologice;

� Basic IT Skills.

Cursurile se vor desfãºura în opt locaþii din þarã,

la: Iaºi, Bucureºti, Cluj-Napoca, Sighiºoara, Constanþa,

Craiova, Ploieºti, Timiºoara.

În cadrul proiectului se vor instrui într-un mod unitar

ºi la scarã naþionalã reprezentanþi din cele peste 3000

de întreprinderi din domeniu, selectaþi dupã competenþe

profesionale, dar ºi promovând egalitatea de ºanse ºi

conceptul îmbãtrânirii active, astfel încât sã se reducã

gradul de excluziune de pe piaþa muncii de la o anumitã

vârstã.

Susþinute de lectori cu o prodigioasã activitate didac-

ticã ºi practicã, provenind din mediile universitare ºi de

cercetare, cursurile din cadrul proiectului vor determina

o emulaþie a domeniului, sperându-se ca sustenabili-

tatea proiectului sã fie doveditã ºi dupã încheierea lui.

Asociaþia Producãtorilor de Materiale pentru Construcþii din România, în parteneriat cu CobatyRomânia, Camera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti ºi Siveco Romania S.A. a început de ladata de 01.02.2011 implementarea proiectului: “Formarea profesionalã ºi creºterea adaptabilitãþii anga-jaþilor ºi întreprinzãtorilor din sectorul producþiei de materiale pentru construcþii prin promovarea utilizãriinoilor tehnologii.”

APMCR este o asociaþie profesionalã constituitã în 1997, membrã a Consiliului European al Producãto-

rilor de Materiale pentru Construcþii (CEPMC), ce reprezintã interesele comune ale membrilor sãi, principalii

producãtori de materiale pentru construcþii, în faþa autoritãþilor publice, în raporturile cu instituþiile publice

ºi profesionale din þarã ºi din strãinãtate.

Mai multe detalii despre activitãþile APMCR gãsiþi accesând site-ul www.apmcr.org. �

Page 67: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 68: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201168

Proiectarea structurilor pentru construcþiiºi recunoaºterea calificãrilor profesionaleîn acest domeniu

Exercitarea profesiunii de inginer

constructor proiectant de structuri se

rãsfrânge direct asupra siguranþei

vieþii oamenilor ºi a protecþiei bunu-

rilor societãþii.

Dreptul de a proiecta structuri

pentru construcþii este precizat în

Legea nr. 50/1991, conform preve-

derilor art. 9, coroborate cu dispozi-

þiile art. 24, al. (1), lit. c), care prevede:

„Este interzisã, sub acþiunea legii

penale, semnarea proiectelor pentru

execuþia lucrãrilor, precum ºi a

proiectelor pentru autorizarea exe-

cutãrii lucrãrilor de construcþii, de

cãtre persoane care nu au absolvit,

cu diplomã recunoscutã de Statul

român, instituþii de învãþãmânt supe-

rior de specialitate, în domeniul arhi-

tecturii, construcþiilor, instalaþiilor“.

Deþinerea unei diplome de inginer

absolvent al Facultãþii de Construcþii

Civile este necesarã, dar nu sufici-

entã, pentru proiectarea structurilor

pentru construcþii.

Obþinerea unei experienþe profe-

sionale în acest domeniu de activi-

tate este obligatorie. Experienþa se

obþine lucrând câþiva ani în proiec-

tarea structurilor pentru construcþii

sub îndrumarea unui inginer proiec-

tant de structuri de calificare supe-

rioarã ºi cu experienþã în domeniu.

Directiva 2005/36/CE a Parlamen-tului European ºi a Consiliului din07. Sept. 2005, privind recunoaºtereacalificãrilor profesionale, precumºi Legea nr. 200/2004, privindrecunoaºterea calificãrilor profesi-onale pentru profesiile reglemen-tate din România, prevãd, suplimentardiplomelor de formare într-un institutde învãþãmânt superior ºi deþinereaunui certificat de atestare profesi-onalã care sã ateste experienþa îndomeniu.

La a r t . 2 pc t . 3 ) d in Legeanr. 200/2004 se precizeazã:

„Sunt considerate, de asemenea,activitãþi profesionale reglementateactivitãþile desfãºurate de membriiunei organizaþii profesionale, dacãorganizaþia respectivã:

a) are ca obiectiv fundamentalpromovarea ºi menþinerea unuinivel ridicat într-un anumit domeniuprofesional;

b) este recunoscutã prin legearomânã în vederea realizãrii acestuiobiectiv;

c) elibereazã membrilor sãi undocument care atestã nivelul de for-mare profesionalã;

d) impune membrilor sãi respec-tarea unor reguli de conduitã profe-sionalã elaborate de aceasta;

e) conferã membrilor sãi dreptulde a folosi un titlu profesional sauabrevierea acestuia ºi de a beneficia

de un statut corespunzator niveluluide formare profesionalã.“

Asociaþia Inginerilor ConstructoriProiectanþi de Structuri (A.I.C.P.S.),fondatã în anul 1990, având 20 deani de activitate, este formatã dinaproape 2.000 de membri - profesoriuniversitari, doctori ingineri, experþi,verificatori de proiecte ºi ingineriproiectanþi cu experienþã, îndepli-nind, astfel, toate condiþiile precizatela art. 2, pct. 3) din Legea nr. 200/2004.

Ca urmare a reglementãrilor dinspaþiul U.E. ºi a legislaþiei din Româniaeste necesar sã se acþioneze pentru:

� Înscrierea profesiunii de inginerconstructor proiectant de structuri,ca profesiune reglementatã;

� Recunoaºterea, de cãtre Admi-nistraþia Statului, a drepturilor asoci-aþiilor profesionale legal constituiteprivind:

- instruirea continuã profesionalãa membrilor;

- atestarea, pe trepte de compe-tenþe profesionale ºi pe specialitãþi,a membrilor, pe baza documentelorde instruire continuã, a examenelorde atestare ºi a demonstrãrii experi-enþei în domeniul de atestare;

- eliberarea certificatelor de ates-tare profesionalã pe trepte de com-petenþe ºi specialitãþi;

- impunerea ºi controlul Asociaþii-lor asupra respectãrii codurilor deon-tologice proprii.

Proiectarea structurilor pentru construcþii este un domeniu important al pro-fesiunii de inginer, având în vedere siguranþa construcþiilor.

Fãrã o practicã profesionalã corespunzãtoare, proiectarea structurilor pentruconstrucþii implicã riscuri mari. Noua legislaþie în domeniul calificãrilor profe-sionale ºi recunoaºterea acestora în spaþiul U.E. acordã o importanþã deosebitãcalificãrii ºi experienþei în domeniu. Din acest motiv, certificãrile profesionale petrepte de competenþe ºi pe specialitãþi revin asociaþiilor profesionale.

ing. Petre IONIÞÃdirector executiv A.I.C.P.S.

continuare în pagina 70��

Page 69: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2011 69

Încorporat în strategia de dezvoltare pe termen lung a

gamei de produse KÖBER, ZERTIFIKAT PLUS rãspunde

provocãrii de a lansa o soluþie inovatoare destinatã pieþei

materialelor de finisaj. Produsul este rezultatul a peste

2 ani de cercetare proprie ºi încorporeazã, pentru prima

datã, avantajele combinaþiei ionilor de argint cu

dispersia poliuretanicã Bayhydrol de la Bayer Material

Science, tehnologie dezvoltatã de specialiºtii firmei KÖBER.

Noul produs purificã aerul distrugând rapid microbii din încãperile în care este aplicat, oferind cumpãrãtorilor

siguranþa unui mediu sãnãtos, un timp îndelungat, fiind în acelaºi timp un produs ideal pentru zugravi: uºor de

aplicat, cu putere de acoperire de la primul strat, garantând o peliculã albã, uniformã.

Eficienþa produsului împotriva microbilor a fost testatã la institutul ISEGA Germania ºi în laboratorul ISHIZUKA

din Japonia (reduce în procent de peste 99,928% Staphylococcus aureus ºi de peste 99,998% Escherichia coli, din

primele 24 ore de la aplicare).

KÖBER are, în acest moment, un produs de excepþie, complet, care, pe lângã performanþele garantate iniþial în

ZERTIFIKAT - vopsea superlavabilã, putere mare de acoperire, uºurinþã în aplicare, grad ridicat de alb - aduce

beneficii noi: efect îndelungat antimicrobian, inclusiv antimucegai, testat în laboratoare din þãri cu standarde ridicate

privind sãnãtatea (Japonia ºi Germania).

Toate aceste calitãþi îl recomandã atât pentru spaþiile de locuit, cât ºi pentru cele cu destinaþii speciale, cum sunt

grãdiniþele, ºcolile, cabinetele medicale, spitalele, construcþiile din industria alimentarã ºi farmaceuticã.

Firma KÖBER SRL furnizeazã de la produse decorative (produse destinate segmentului DIY ºi firmelor de

construcþii), pânã la produse speciale pentru protecþia metalului, produse pentru protecþia lemnului, vopsele pulberi

ºi produse auto. De asemenea, este unul dintre puþinii producãtori de rãºini din România. KÖBER are certificat

Sistemul de Management de cãtre TÜV SÜDDEUTSCHLAND ºi Sistemul de Asigurare a Calitãþii de cãtre

GERMANISCHER LLOYD CERTIFICATION GmbH , fiind prima firmã din industria lacurilor ºi vopselelor care a

obþinut (în 2000) un sistem certificat de Management de Mediu.

Pentru a veni în întâmpinarea clienþilor sãi, produsele firmei, atât cele în solvent organic, cât ºi cele în dispersie

apoasã, au fost testate în cadrul laboratoarelor autorizate, obþinând agremente tehnice ale ICECON.

Informaþii suplimentare pe www.kober.ro ºi www.ZERTIFIKAT.ro

Page 70: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201170

Privitor la acest gen de atestare

profesionalã, Legea nr. 200/2004, la

art. 33, al. (2), prevede:

„În cazul în care profesia este

reglementatã în România de cãtre o

organizaþie profesionalã, care acordã

membrilor sãi un titlu profesional,

solicitantul, cetãþean al unui stat

membru, nu poate folosi acest titlu

decât dacã probeazã apartenenþa la

respectiva organizaþie profesionalã.“

Autoritatea competentã în România

cu privire la domeniul construcþiilor

este Ministerul Dezvoltãrii Regionale

ºi Turismului (M.D.R.T.) - Direcþia

Tehnicã în Construcþii pentru: verifi-

cator de proiect atestat, expert

tehnic atestat ºi responsabil tehnic

cu execuþia.

A.I.C.P.S. a propus, încã din anul

1999, propriul sãu regulament de

atestare pe trepte de competenþe

profesionale ºi o propunere de

Ordin, din partea Ministerului Dezvol-

tãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor,

care pânã în prezent nu a fost aprobat.

În aceastã perioadã, reluãm

propunerea noastrã cãtre M.D.R.T.

compusã din:

� Nota de fundamentare privind

atestarea pe trepte de competenþe

profesionale a Inginerilor Construc-

tori Proiectanþi de Structuri;

� Propunerea de Ordin al Minis-

terului Dezvoltãrii Regionale ºi Turis-

mului, privind aprobarea regulamentului

de atestare pe trepte de competenþe

profesionale a Inginerilor Construc-

tori Proiectanþi de Structuri pentru

construcþii;

� Regulament privind atestarea

inginerilor constructori proiectanþi de

structuri, pe trepte de competenþe

profesionale.

În prezent, inginerii români nu îºi

pot exercita profesiunea în spaþiul

U.E. deoarece nu sunt reglementate

toate profesiunile inginerilor con-

structori, asociaþiile profesionale nu

sunt recunoscute ºi, deci, nu pot

emite documentele de atestare

corespunzãtoare, necesare practi-

cãrii profesiunii în U.E.

În schimb, în România sunt

exemple de practicare a profesiunii

de cãtre ingineri din U.E. sau din

spaþiul non U.E., fãrã drept, ca:

ingineri proiectanþi de structuri, ºefi

de ºantiere, manageri de proiect,

consultanþi etc. Din aceastã cauzã,

unele investiþii au fost oprite, ca

urmare a greºelilor fãcute de aceºti

ingineri strãini, în primul rând din

necunoaºterea practicii ºi reglemen-

tãrilor româneºti.

Considerãm necesar ca, în peri-

oada imediatã, sã se acþioneze prin

emiterea unui Ordin al Ministerului

Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului

(M.D.R.T.), prin care sã se acorde

dreptul de atestare, pe trepte de

competenþe, asociaþiilor profesio-

nale în construcþii, precum ºi

înscrierea în Legea Nr. 200/2004 a

profesiunii de inginer constructor

proiectant de structuri ca o profe-

siune reglementatã, pentru ca pre-

vederile legilor menþionate în domeniu

sã funcþioneze.

ing. Petre IONIÞÃ

Propunerea A.I.C.P.S. din regulament cu specialiºtii atestaþi pentru proiectarea structurilor de construcþii:�� urmare din pagina 68

Page 71: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2011 71

Asociaþia InginerilorConstructori Proiectanþi de Structuri (AICPS)

A XXI-a Conferinþã Naþionalãjoi 26 mai 2011

Cu acest prilej vor avea loc prezentãri tehnice ºiºtiinþifice, acordarea Premiilor AICPS, a DiplomelorOPERA OMNIA ºi a Premiilor RADU AGENT.

AICPS acordã ºi în anul 2011 PREMIILE ASOCIA-ÞIEI INGINERILOR CONSTRUCTORI PROIECTANÞIDE STRUCTURI (AICPS).

Începând din acest an se va acorda ºi un PREMIUSPECIAL „dr. ing. PETRU VERNESCU“ însoþit demedalie pentru o lucrare deosebitã a tinerilor ingineripânã în 40 de ani. Scopul distincþiei este sã stimulezepreocuparea tinerilor ingineri proiectanþi de structuripentru calitatea proiectelor, a sistemelor de calcul, atehnologiilor ºi soluþiilor inginereºti noi.

Unitãþile ºi colectivele de proiectanþi de structuri înrândul cãrora se aflã ingineri care au obþinut premiul,însoþit de medalia „dr. ing. PETRU VERNESCU“, ca ºiinginerul premiat, pot prezenta distincþia obþinutã caelement de referinþã privind nivelul calitãþii de proiectantde structuri pentru construcþii, în preselecþii, licitaþii,

concursuri cât ºi pe documentele de prezentare.Premiul se va decerna anual, cu ocazia „ConferinþeiNaþionale AICPS“, iar înscrierile pentru participarea lapremiere se fac cu douã luni înaintea Conferinþei.

Pentru activitate îndelungatã ºi meritorie privind pro-iectarea structurilor pentru construcþii, promovareaºtiinþei ºi tehnicii structurilor pentru construcþii ºi con-tribuþii meritorii la activitatea AICPS, Consiliul de Con-ducere AICPS va acorda Diplome OPERA OMNIA cuocazia celei de a XXI-a Conferinþe Naþionale.

La cea de-a XXI-a Conferinþã Naþionalã a AICPS seva organiza ºi o expoziþie de proiecte, lucrãri de con-strucþii deosebite executate ºi materiale de construcþii(prospecte, mostre, panouri).

Informaþii suplimentare se pot obþine la secretariatulAICPS: ªos Panduri, nr. 94, corp B, et. 1 (incinta AedificiaCarpaþi), sector 5, Bucureºti.

Tel./Fax: 021.412.02.04, Mobil: 0788.35.96.96,E-mail: [email protected], [email protected]. �

Evenimentul are loc în Bucureºti la hotel World Trade Center - Pullman.

Tema conferinþei: „TENDINÞE ACTUALE ªI PARTICULARE ÎN PROIECTAREAªI EXECUÞIASTRUCTURILOR PENTRU CONSTRUCÞII“

ARACO – reuniune evenimentÎn prima zi a Construct Expo 2011, 13 aprilie a.c. ora 9.30, Asociaþia Românã a Antreprenorilor de Construcþii

- ARACO organizeazã un eveniment complex – cuprinzând Sesiunea de comunicãri pentru sectorul deconstrucþii, Aniversarea „ARACO 20 ani“ ºi Conferinþa Naþionalã a ARACO. Evenimentul va avea locîn Sala „Nicolae Titulescu“ din cadrul ROMEXPO fiind important ºi de interes pentru toþi agenþii economicice activeazã în industria construcþiilor din România.

Vor participa antreprenori de construcþii din România ºi comunitatea europeanã, autoritãþi cu atribuþii în sec-torul de construcþii, beneficiari ai activitãþilor sectorului de construcþii, firme de consultanþã, proiectare,cercetare, societãþi de producþie ºi comercializare a materialelor de construcþii, reprezentanþi ai clasei politice,ai mediului de afaceri, ai partenerilor sociali sindicali, ai mediului universitar, precum ºi ai mass-media.

Vor fi dezbãtute cu acest prilej probleme de actualitate care privesc desfãºurarea normalã a activitãþii dinindustria construcþiilor, cum ar fi: studii de caz ºi intervenþii ARACO în domeniul achiziþiilor publice, problemelegate de absorbþia de fonduri europene, precum ºi soluþii alternative pentru dezvoltarea programelor deinfrastructurã.

Lucrãrile Conferinþei Naþionale a ARACO vor fi concentrate pe analiza activitãþii ultimilor doi ani,reperele strategice pânã în 2013, actualizarea Statutului asociaþiei, îmbunãtãþirea Codului deon-tologic, alegerile pentru Consiliul Central ºi Comitetul Director ale ARACO. �

Page 72: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201172

CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Petru VERNESCU (1922 - 2008)

S-a nãscut în ziua de 26august 1922.

În anul 1946 a absolvit ªcoalaPolitehnicã din Bucureºti –Facultatea de Construcþii, fiindu-iacordatã diploma de inginer.

În anul 1982 a obþinut titlulºtiinþific de doctor inginer la Insti-tutul Politehnic „Gh. Asachi“ dinIaºi.

Principala activitate profesio-nalã, cãreia i s-a consacrat timpde peste 5 decenii, s-a desfã-ºurat în domeniul proiectãriistructurilor de construcþii. A par-curs toate treptele ierarhice înactivitatea de proiectare, fiindnumit în anul 1956 director tehnical nou înfiinþatului Institut pentru

Proiectarea Construcþiilor Tipizate(IPCT), iar din anul 1959 deve-nind director, funcþie pe care adeþinut-o – cu toate transfor-mãrile organizatorice în decursultimpului – pânã în anul 1991când s-a pensionat.

În paralel cu activitatea deproiectare, între anii 1947 ºi1972, a activat ºi în învãþãmântulsuperior la Institutul de Con-strucþii Bucureºti, ocupând funcþiididactice prin cumul în cadrulCatedrei de Rezistenþa Materi-alelor ca asistent ºi conferenþiar.

Pentru o scurtã perioadã afost profesor asociat la Institutulde Arhitecturã „Ion Mincu“ dinBucureºti.

În activitatea de proiectare s-aimplicat direct ºi continuu în pro-blematica complexã, variatã ºi dedeosebitã importanþã pentru dez-voltarea economicã ºi socialã aþãrii, aferentã tipizãrii construc-þiilor, definind o strategie delungã duratã în domeniu.

Una dintre realizãrile remarca-bile ale carierei sale inginereºticonstã în iniþierea ºi dezvoltarea– în colectivele specializate cre-ate în Institut – a cadrului organi-zatoric necesar stabilirii bazeiconceptuale ºi a soluþiilor con-structiv-tehnologice de realizarea unor sisteme structural industri-alizate, cu performanþe supe-rioare, sub aspectul siguranþeiantiseismice, destinate clãdirilorindustriale, social-culturale ºi delocuinþe. Validitatea acestora afost confirmatã pe scarã largã lacutremurul din 4 martie 1977.

Dupã anul 1991 ºi-a continuatactivitatea în cadrul unui birou deproiectare de construcþii valori-ficând bogata experienþã ingine-reascã acumulatã prin contribuþiaadusã la elaborarea ºi verificareade proiecte, întocmirea de exper-tize tehnice, activitatea de controla calitãþii executãrii lucrãrilor deconstrucþii.

Împreunã cu un grup de iniþiativã,în anul 1990 a înfiinþat AsociaþiaInginerilor Constructori Proiectanþide Structuri (A.I.C.P.S.), al cãreipreºedinte a fost încã de lacrearea acesteia. În acest cadruMuzeul de Istorie al Municipiului Bucureºti

Page 73: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2011 73

a desfãºurat o susþinutã activi-tate de promovare ºi susþinere aintereselor profesionale ale ingi-nerilor proiectanþi de structuri,urmãrind creºterea ºi recunoaº-terea rolului lor în societatearomâneascã. A manifestat o pre-ocupare permanentã de creare aunui cadru favorabil dezvoltãriiprofesionale continue a specialiº-tilor din proiectare, schimbului deinformaþii tehnico-ºtiinþifice, afir-mãrii tinerilor ingineri, organizãriide manifestãri ºtiinþifice, dez-voltãrii legãturilor ºi cooperãrii cuorganizaþii ºi instituþii de profil dinþarã ºi din strãinãtate.

A reprezentat România, pânãîn anul 1990, la Consiliul Inter-naþional al Construcþiilor (C.I.B.),a condus delegaþii oficiale ºi aparticipat cu comunicãri lanumeroase manifestãri ºtiinþificeinternaþionale. A participat nemij-locit la organizarea unui marenumãr de conferinþe, simpozi-oane ºi consfãtuiri cu caractertehnic-ºtiinþific, pe plan naþional,inclusiv conferinþele anuale aleA.I.C.P.S. ªapte dintre acesteconferinþe au beneficiat de parti-cipare internaþionalã.

Din anul 2002 a fost membrude onoare al Academiei deªtiinþe Tehnice. În cariera sa aprimit diplome de onoare dinpartea a patru institute deproiectare / cercetare, precum ºidiploma ARACO de Constructoral secolului XX. Dintre distincþiilece i-au fost acordate se evidenþi-azã cu precãdere Ordinul Muncii(1956), Ordinul Meritul ªtiinþific(1981), Ordinul Steaua României(2000).

A fost coautor la 3 cãrþi de spe-cialitate ºi a publicat peste 80 dearticole tehnice-ºtiinþifice.

Pe lângã latura tehnico-ºtiinþi-ficã, a pregãtirii sale profesi-onale, se cuvin a fi menþionate

calitãþile remarcabile pe carePetru VERNESCU le-a avut cadirector al I.P.C.T.

În toatã activitatea sa s-adovedit un excelent organizator,fiind receptiv la sugestiile colabo-ratorilor ºi dispus sã acceptepãreri sau soluþii curajoase. Sepoate spune cã a condus „cora-bia“ I.P.C.T. pe valurile unei epociextrem de dure, ca un încercat ºicutezãtor lup de mare. Datoritãacestor calitãþi, prin realizãrilesale, I.P.C.T. a fost consideratinstitutul de vârf din þara noastrã,promotor al unor soluþii de înaltãþinutã ºtiinþificã, iniþiator al proiec-tãrii asistate de calculator.

Ca preºedinte al A.I.C.P.S. apolarizat toate personalitãþiletehnice în domeniu iar Confe-rinþele anuale ale A.I.C.P.S. s-aubucurat de o participare deose-bitã ºi de un remarcabil succes.

Vorbind despre el, dr. ing.Petru VERNESCU sintetiza:

„Cea mai importantã reali-zare a carierei mele ºtiinþificeinginereºti este faptul cã, înperioada 1956-1990, am fost înfruntea echipei de ingineri care

a creat sistemele structuralerezistente antiseismic, pentruclãdiri industriale, social-cul-turale ºi de locuinþe. La cutre-murul din 4 martie 1977, cânderau realizate mii de astfel destructuri în toatã þara, s-a vãzutcalitatea sistemelor structuraleconcepute de echipa I.P.C.T.,neproducându-se nicio prãbu-ºire a construcþiilor care aveaurealizate sistemele noastrestructurale.“

Plecarea dintre noi a dr. ing.Petru VERNESCU reprezintã,pentru toþi inginerii constructoriproiectanþi de structuri, o pier-dere profesionalã care se va re-simþi în activitatea proiectanþilorºi constructorilor din A.I.C.P.S.

Pentru membri A.I.C.P.S,memoria primului PREªEDINTEreprezintã un exemplu de inginerproiectant de structuri, un exce-lent organizator, un mare om.

Specialiºtii în domeniu îºiexprimã stima ºi consideraþiaveºnicã, pentru cel care a creatºi dezvoltat Asociaþia InginerilorConstructori Proiectanþi deStructuri. �

Palatul telefoanelor Bucureºti

Page 74: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201174

Control ºi autocontrolîn prezervarea patrimoniului

L E M N U LMariana PRUNÃ - Institutul Naþional al Lemnului (INL) Bucureºti

Civilizaþia lemnului la români esterecunoscutã prin valoarea sa ines-timabilã artisticã, istoricã ºi docu-mentarã. Operele realizate din lemn,apreciate ºi în strãinãtate, formeazão componentã remarcabilã a patri-moniului cultural naþional.

Din cauza compoziþiei saleorganice, lemnul este, în mod natu-ral, predispus îmbãtrânirii ºi degra-dãrii, viteza de declanºare ºipropagare a acestor fenomene,direct influenþatã de multitudineafactorilor, fiind abiotice ºi biotice.

Cercetãrile efectuate privindstarea de conservare a bunurilor cul-turale din lemn au semnalat exis-tenþa unei situaþii îngrijorãtoare lanivel naþional, având în vedere cãmajoritatea monumentelor istorice(castele, cetãþi, biserici, instituþii),piese de mobilier, obiecte etno-grafice, obiecte de cult riscã sã sedegradeze complet dacã nu suntintroduse urgent într-un plan de con-servare-restaurare. Dacã nu se inter-vine prompt pentru încetinirea ºi/saustoparea procesului de degradareatacul se extinde, iar lemnul vasuferi transformãri inevitabile deve-nind irecuperabil ºi pierzând în finalcalitatea sa de bun cultural.

Institutul Naþional al Lemnului –INL Bucureºti a fost permanentimplicat, prin specialiºtii ºi Labora-torul de Protecþia Lemnului, înamplul proces de cercetare ametodelor, produselor ºi cauzelordegradãrii lemnului proaspãt dobo-rât, funcþional aflat în exploatare saudin construcþiile muzeistice în aerliber. În acest context doresc sã pre-cizez cã, în prezent, existã în deru-lare, în calitate de partener laproiectul condus de IFIN-HH, Ctr.92086/2008, Planul Naþional – PN II,Programul Parteneriate, Direcþia 9,„Conservarea patrimoniului culturalprin tratamente care necesitã inter-venþie de salvare la volume mari.Studiu cu orientare specialã asupradecontaminãrii prin iradiere gammaa patrimoniului alcãtuit din lemn poli-crom“. Rezultatele parþiale aducargumente pozitive, fundamentateºtiinþific asupra metodei de steri-lizare prin iradiere, ca metodã acce-sibilã specialiºtilor din domeniulconservãrii monumentelor istorice ºia bunurilor culturale.

CONTROLUL FACTORILOR DE RISC Pornind de la aspectul benefic,

de exploatare a resurselor naturaleîn scopul obþinerii unor avantaje

materiale ºi spirituale, care a dus lacreºterea duratei ºi perspectiveivieþii omului, voi prezenta douãdirecþii esenþiale, cotate ca factori derisc, riscul de atac biologic ºi risculdistructiv al condiþiilor de tempe-raturã ºi umiditate, care trebuieincluse în sistemul de control ºiautocontrol privind conservarea ºimanagementul durabil al resurselornaturale ºi bunurilor culturale dinlemn.

Existã o mare varietate de factoride risc privind degradarea lemnului,dar ºi o bazã comunã de factori dedegradare a lemnului din pãdure,montat în construcþii sau în bunuride patrimoniu. Ca urmare a acþiuniifactorilor de degradare, lemnul, camaterial organic complex, suferãmodificãri ireversibile în timp: defor-mare, decolorare, închidere laculoare, fisurare, crãpare, exfoliere,mucegãire, putrezire, slãbirea rezis-tenþei mecanice din cauza ataculuiinsectelor. Toate acestea conduc lamodificarea stãrii de conservare, astructurii, formei ºi rezistenþei obiectelordin lemn care devin din ce în ce maifragile ºi mai vulnerabile, degradareaaccentuatã ºi neintervenþia la timpducând la dispariþia lor.

Lemnul reprezintã un material constituent al patrimoniului natural, construit ºi cultural, în funcþie dedomeniul la care ne raportãm. Pentru a fi prezent în viaþa omului ºi în istoria dezvoltãrii societãþii, a trebuit,mai întâi, sã fie inventat de naturã pe principii active biologice ºi rãspândit sub o mare diversitate despecii, foioase ºi rãºinoase, în toate zonele geografice.

Funcþiile vitale, compoziþia chimicã, structura ºi condiþiile pedo-climatice definesc lemnul ca materialbiologic perisabil, higroscopic ºi combustibil.

Controlul eficient asupra factorilor care degradeazã lemnul din muzee ºi colecþii de artã ºi din monu-mentele istorice a devenit un principiu de bazã al activitãþii conservatorilor ºi un obiectiv strategic în cer-cetarea produselor ºi tehnologiilor destinate prezervãrii patrimoniului. În acest sens, un rol important îl arereducerea impactului generat asupra patrimoniului de factorii agresivi de mediu ºi agenþii biodistructiviprin control ºi autocontrol în conservarea ºi managementul durabil al resurselor naturale ºi bunurilorculturale din lemn.

Page 75: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2011 75

Prezentat schematic, manage-mentul riscurilor de degradare abunurilor culturale din lemn poate firaportat la factorii de influenþã dinimediata apropiere, de naturã bioticãºi abioticã. Factorii care pot afectadurabilitatea, stabilitatea ºi integri-tatea bunurilor culturale, a monu-mentelor istorice se pot clasificaconform figurii 1.

Lemnul reprezintã unul dintrematerialele cel mai des întâlnite înmonumentele de patrimoniu. El devineþinta atacului factorilor biodeterio-geni, care intrã în acþiune numai înanumite condiþii, atunci când lemnulcapãtã anumite particularitãþi fizico-chimice.

Având în compoziþia sa celularãdiferite substanþe organice degra-dabile (celulozã, hemicelulozã, lig-ninã, amidon etc.), devine perisabilîn anumite condiþii de mediu.

Lemnul suferã, în timp, anumitetransformãri, anumite metamor-fozãri, care îi schimbã atât compo-ziþia, cât ºi structura arhitectonicã,devenind mai mult sau mai puþin vul-nerabil.

Lemnul poate conþine ºi unelesubstanþe cu rol protector - rãºini, ta-ninuri, terpene, oleo-rãºini etc., carediferã mult în concentraþie încadrul aceluiaºi trunchi.

Douã piese confecþionate dinlemnul aceluiaºi trunchi pot diferifoarte mult în ceea ce priveºte rezis-tenþa la anumiþi factori sau preferinþaanumitor dãunãtori. Dacã una dintrepiese a stat mai mult timp în contactcu apa, atunci substanþele solubileîn apã scad în concentraþie (taninul,terpenele etc.).

Aceste modificãri, produse înconcentraþia unor substanþe, induc ºialte schimbãri care, în circuitulcauzal, determinã modificãri alerezistenþei substratului lemnos.

FACTORII NATURALIDin punct de vedere al mecanis-

melor de intervenþie în procesele dedegradare, acestea se constituie îndouã grupe distincte:

a. oxigenul ºi gazele poluantesunt factori reactivi care se combinã

între ei ºi cu elementele constitutiveale produsului atacat; sunt implicaþiîn geneza proceselor chimice, fiziceºi biologice;

b. temperatura, lumina, umidi-tatea sunt factori de activare, careasigurã energia necesarã proceselorchimice care se dezvoltã în mediulbunurilor culturale.

Lemnul expus timp îndelungat laradiaþiile solare ºi la intemperii estesupus la o serie de procese dedegradare de naturã complexã ºianume:

� fotochimicã;� termicã - produsã de radiaþiile

termice;� fizico-chimicã - datoratã acþiu-

nii apei din precipitaþii;� biochimicã - din cauza acþiunii

microorganismelor din naturã;� biologicã - datoratã agenþilor

biodeteriogeni.Compoziþia bunurilor, natura fac-

torilor cu care reacþioneazã, condiþi-ile în care au loc, determinã felul,ritmul ºi durata proceselor dedegradare.

Razele ultraviolete acþioneazãasupra materiei ligno-celulozice,descompun, în principal, lignina,începând cu grupele hidroxil alecompuºilor fenolici ºi continuând cuanumite polioze ale lemnului. Proce-sul de descompunere sub influenþaluminii poate fi observat prin schim-barea culorii naturale a lemnului (sebrunificã la suprafaþã) ºi pot apãreacrãpãturi foarte fine în pereþii celularisau între aceºtia.

Cãldura produsã de radiaþiilesolare (direct sau a celor difuze),

poate conduce la un gradient de cãl-durã asimetric pe grosimea pieselor,provocând tensiuni însemnate înlemn. Cãldura are efecte nedoriteasupra lemnului: modificãri dimen-sionale, mãrirea distanþelor intermo-leculare ºi interatomice (slãbirealegãturilor chimice), modificareaunor proprietãþi fizice (flexibilitate,rigiditate) etc.

Unul dintre cei mai activi factoriabiotici care contribuie la degra-darea lemnului din monumenteistorice este umiditatea.

Variaþiile de umiditate produccontragerea ºi umflarea lemnului,care poate fi însoþitã de deformãri,crãpãturi ºi distrugere mecanicã.

Temperatura ºi umiditatea, întreanumite limite, pot declanºa acþi-unea factorilor biologici care gãsesccondiþii prielnice de dezvoltare.

În combinaþie cu procesele chimice(reacþii de oxidare, de hidrolizã),asupra lemnului mai acþioneazã ºiprocese fizice ºi biologice. Declan-ºarea proceselor fizice este determi-natã de instabilitatea dimensionalã,cauzatã de fluctuaþia microclimaticã.Repetarea ciclurilor de umflare-con-tragere ca urmare a variaþiilor deumiditate conduce la evoluþia unuiproces fizic din faza reversibilã sprefaza ireversibilã.

Apa este cel mai importantagent chimic de deteriorare. Umidi-tatea accelereazã procesele chi-mice ºi fotochimice care au ca efectmodificarea culorii, fragilizareamaterialelor, scãderea rezistenþeimecanice etc.

Fig. 1

continuare în pagina 76��

Page 76: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201176

Variaþia umiditãþii relative a aeruluiare multiple efecte asupra lemnuluidin monumentele istorice ºi bunuriculturale ºi anume:

� contragerea ºi umflarea; insta-bilitate dimensionalã;

� modificarea conþinutului deumiditate;

� instabilitatea adezivilor ºi aagenþilor de consolidare;

� procese de autooxidare (for-marea de peroxizi de hidrogen laumiditate ridicatã);

� îmbãtrânirea materialului, princombinaþii ale vaporilor de apã, oxi-gen ºi poluanþii din aer;

� degradarea biologicã (apariþiamucegaiului, a atacului de insecte,declanºarea fenomenului de putrezire).

Spaþiile închise ºi neaerisite, încare temperatura depãºeºte 25-30 0Ciar umiditatea relativã este mai marede 70%, creeazã condiþii favorabileproliferãrii microflorei bacteriene,fungice, dar ºi insectelor. Chiar latemperaturi mai scãzute, lipsaaerisirii favorizeazã dezvoltareamicroorganismelor, ceea ce deter-minã declanºarea unor procese dedegradare care se þin lanþ, facilitând

instalarea ºi dezvoltarea insectelor. Realizarea unui microclimat însu-

mând totalitatea condiþiilor de umidi-tate, temperaturã, compoziþie aaerului, dinamica lui etc., reprezintão cerinþã primordialã în conservareabunurilor de patrimoniu, mai ales înprevenirea unor atacuri.

Ca urmare a acþiunii factorilorde degradare, lemnul, ca mate-rial organic complex, suferã modi-ficãri ireversibile în timp: deformare,decolorare, închidere la culoare,fisurare, crãpare, exfoliere, muce-gãire, putrezire, slãbirea rezis-tenþelor mecanice din cauza ataculuiinsectelor. Toate acestea conducla modificarea stãrii de conser-vare, a structurii, formei, rezisten-þei monumentelor istorice, caredevin din ce în ce mai fragile ºimai vulnerabile, degradarea accen-tuatã ºi neintervenþia la timp du-când la dispariþia acestora (foto 1, 2).

FACTORII BIOLOGICIÎn anumite condiþii de tempera-

turã ºi umiditate, lemnul poate fi colo-nizat de o varietate de ciuperci ºiinsecte. Degradãrile cauzate lemnuluide agenþii biologici sunt produse de:

� ciupercile de albãstrire ºimucegãire (ciuperci lignicole, careproduc alterãri cromatice);

� ciuperci de putrezire (ciupercixilofage, de degradare celuloliticã);

� insecte xilofage.Ciupercile de mucegai se insta-

leazã pe suprafaþa lemnului pro-ducând spori pigmentaþi, de culoridiferite: galben, orange, verde,negru º.a., colorare ce se limiteazã,de obicei, la suprafaþa lemnului.

Ciupercile de albãstrire coloreazãlemnul ºi în adâncime ºi nu suntuºor de îndepãrtat. Deprecierilecauzate de albãstrealã sunt denaturã esteticã datoritã pe de o partealterãrii culorii, din cauza coloraþieipigmenþilor miceliului secretaþi dehifele ciupercilor sau endosporiloracestora, fie coloraþiei þesutului lem-nos în urma acþiunii ciupercii.

Toate speciile de ciuperci careproduc albãstrirea lemnului derãºinoase se hrãnesc cu albuminãdin protoplasmã ºi cu zahãrul,

amidonul ºi alte substanþe conþinuteîn celulele de parenchim. Strãpun-gerea pereþilor celulari ºi a punctu-aþilor se face numai mecanic cuajutorul capetelor hifelor miceliene înformã de stilet.

La lemnul cu albãstrealã se înre-gistreazã o creºtere a masei volu-mice, ca urmare a prezenþei hifelor ºi

Foto 1: Degradare accentuatã a structurii lem-noase (a monumentului din foto 2) determinatã deacþiunea combinatã a factorilor abiotici ºi biotici

Foto 2: Neintervenþia la timp,din lipsã de fonduri sau alte cauze,

conduce la dispariþia monumentului istoric

Foto 3: Structuri din lemnatacate de ciuperca Coniophora puteana

Foto 4: Grinzi din pronaos ºi naos atacatede ciuperca Phellinus cryptarum

Foto 5: Elemente de ºarpantã degradatede ciuperca Fibroporia vaillanti

Foto 6: Pardosealã ºi zidãrieatacate de ciuperca Serpula lacrymans

�� urmare din pagina 75

Page 77: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2011 77

calciului din structura chimicã ahifelor miceliene care strãbat trahei-dele ºi razele medulare (specificãtraheomicozelor). Ciupercile de muce-gãire ºi albãstrealã nu atacã, deci,pereþii celulari ai lemnului, limitân-du-se la consumarea substanþelornutritive din celulele de parenchim alerazelor medulare. În consecinþã,atacul acestora nu diminueazã rezis-tenþele fizico-mecanice ale lemnului,dar coloreazã lemnul ºi îi mãrescpermeabilitatea.

Fenomenul de mucegãire ºialbãstrire poate sã aparã la lemnulnefinisat sau finisat (sub peliculã definisare) în condiþii de umiditate ridi-catã (eventual condens) ºi fãrã oventilaþie corespunzãtoare (în încãperiînchise). Temperatura optimã estede 25-26 0C, dar ciupercile se potdezvolta între limite mult mai largi:4…35 0C ºi la umiditatea lemnului depeste 40%. În lemnul din monu-mente istorice, aceste ciuperci, încondiþii climatice favorabile, potdetermina instalarea atacului deinsecte ºi ciuperci de putrezire.

Ciupercile de putrezire – xilofagese dezvoltã atunci când lemnul esteexpus la anumite condiþii de umidi-tate ºi temperaturã. Speciile cufrecvenþa cea mai ridicatã la monu-mentele istorice studiate sunt: Conio-phora puteana, Serpula lacrymans,Phellinus cryptarum, Fibroporia vaillanti,Dacrymxces contigus.

Aceste tipuri de ciuperci atacãinteriorul lemnului, distrugând struc-tura peretelui celular ºi reducând înfinal rezistenþa lemnului. Degra-darea provocatã de ele este ire-versibilã, fiind necesarã înlocuirea.

Faza finalã de degradare a lem-nului se manifestã macroscopic, subdiferite forme de putrezire, caracteri-zate de:

� culoare: alb, brun-roºcat, brun,cafeniu, negru;

� structurã: tare, moale, cubic,fibros, sfãrâmicios;

� conþinut de apã: uscat, umed;� tipul de degradare al peretelui

celular: alveolar, coroziv.În general, ciupercile de putrezire

se dezvoltã pe lemn dupã oexpunere prelungitã la umiditate

generatã de: þevi sparte, subsoluriinsalubre, fundaþii cu hidroizolaþiinecorespunzãtoare, prelingeri deapã de la ploi etc.

Studierea acestor aspecte esteimportantã deoarece demonstreazãvulnerabilitatea exponatelor muzealela agenþii de biodegradare ºi impli-cit necesitatea unui volum sporit deactivitãþi de conservare-restaurare.

Insecte xilofage. Lemnul uscat defoioase ºi rãºinoase utilizat în con-strucþii poate fi infestat ºi degradatde unele insecte xilofage, specificelemnului cu umiditate scãzutã (25%– 30%) sau uscat (sub 10%).

Infestarea lemnului cu insectexilofage se poate produce în urmã-toarele situaþii:

� existenþa atacurilor insectelorxilofage încã de la pãdure: ipidele descoarþã, insecte care atacã alburnulºi duramenul (de genul Tetropium,Sirex ºi Monochamus); atacurile deinsecte sunt întotdeauna însoþite deatacul de ciuperci, stabilindu-serelaþii de comensualism (simbiozã)între aceºtia;

� cherestea infestatã din depozit;� utilizarea în construcþii a buº-

tenilor cu coajã sau a cheresteleinezvântate sau uscate care prezintãforme incipiente de atac de insecte.

Temperatura ºi umiditatea suntfactori deosebit de importanþi în dez-voltarea ºi rãspândirea insectelorxilofage. Temperaturile medii de creº-tere sunt cuprinse între 10-40 0C.Viteza de creºtere a larvelor deAnobium prezintã un optim la 22 0C,pe când larvele de Hylotrupes au unoptim de creºtere la 30 0C, tempera-turã la care larvele de Anobium mor.

Între speciile de insecte xilofage,identificate la monumentele istoricestudiate, sunt: Anobium punctatum,Xestobium rufovillosum, Hylotrupesbajulus. Cercetãrile au pus în evi-denþã asocieri între atacul de ciu-perci ºi insecte xilofage, la lemnul derãºinoase; cu frecvenþa cea maimare apare asocierea între Xesto-bium rufovillosum ºi Coniophoraputeana, urmatã de asocierea dintreXestobium rufovillosum ºi Serpulalacrymans ºi o asociere aproapepermanentã ºi mai frecventã întreXestobium rufovillosum ºi Fibroporiavaillanti. La lemnul de stejar, aso-cierea dintre Xestobium rufovillosumºi Phellinus cryptarum apare cufrecvenþa cea mai ridicatã. Speciilede Hylotrupes, Anobium, Lyctuspreferã pe tot parcursul ciclului deviaþã lemnul uscat.

Foto 7: Grindã de lemn atacatã de insecte xilofage

Foto 8: Iconostas cu atac masiv de insecte xilofage

Foto 9: Prezenþa rumeguºuluila un atac activ de insecte xilofage

Foto 10: Detaliu iconostas.Gãuri ºi galerii de insecte

continuare în pagina 78��

Page 78: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201178

Referitor la dezvoltarea insectelor,s-a constatat cã, în general, toþicomponenþii lemnului pot servi cahranã pentru insectele xilofage.

Cercetându-se lemnul atacat deAnobium punctatum, s-a constatat încazul ligninei coeficientul de digesti-bilitate este de 26% (în cazul pro-belor infestate cu larve); celuloza ºipolizaharidele sunt ingerate în pro-porþie de 40% împreunã cu mici can-titãþi de hemicelulozã. S-au asimilat,de asemenea, amidonul ºi substan-þele proteice.

Nevoile de substanþe albumi-noide diferã de la o specie la alta,speciile de Anobium fiind foarte sen-sibile la albumine, pe când larvelede Hylotrupes bajulus cresc foartebine ºi în lipsa totalã a acestora.

Lemnul atacat de insecte (în aso-ciaþie sau nu cu atac de ciuperci) arerezistenþele fizico-mecanice inferi-oare lemnului sãnãtos, iar ca aspectapare intens colorat în brun-roscat,este casant, prãfos ºi curge rumeguºdin el.

FACTORUL UMANDesigur, nu se poate exclude, din-

tre factorii care declanºeazã meca-nismul de degradare, factorul uman.

Monumentele nu se degradeazãsingure. Sunt „ajutate“, într-o anumitãmãsurã, ºi de om, prin necunoaº-tere, neglijenþã, management defec-tuos ºi, nu în ultimul rând, din cauzãcã instituþiile publice create pentruocrotirea lor nu-ºi asumã responsa-bilitatea ºi nu-ºi îndeplinesc obliga-þiile pe care le au.

În acest context se pune pro-blema: „Dacã se poate ºi cum sepoate asigura protecþia patrimoniuluide agresiunea factorilor ambientali,biologici?“

Un rãspuns simplu ar fi: prinaforismul „Este mai uºor sã previidecât sã vindeci“. Deci, ar trebui sãse acorde mai multã atenþie activi-tãþilor preventive decât celor curative.

Oricât de mult s-ar dezvoltacapacitatea de restaurare, niciodatãaceasta nu va putea face faþãavalanºei de obiecte care sedegradeazã în proporþie geometricã;deci, pentru a feri patrimoniul cul-tural de efectele unor asemeneaprocese, se impun mãsuri preven-tive de conservare.

Între acestea se pot aminti:� îmbunãtãþirea condiþiilor micro-

climatice într-un muzeu ºi controlulpermanent al lor (umiditate, tempe-raturã, i luminare, modalitãþi deexpunere, condiþii de vizitare etc.);

� asigurarea unor depozitãri cores-punzãtoare precum ºi manipularea,miºcarea ºi ambalarea corectã abunurilor culturale;

� organizarea sistemului de evi-denþã ºi securitate a bunurilor cultu-rale (înregistrare, verificare, securitateîmpotriva furturilor, incendiilor etc.);

� aplicarea unor procedee deprezervare a lemnului ºi de încetinireºi/sau stabilizare a proceselor dedegradare (protecþia biologicã, pro-tecþie chimicã, protecþie prin design).

CONTROLUL FACTORILOR DE RISC Controlul impune acþiuni de

supraveghere materialã ºi moralã cuscopul înregistrãrii evoluþiei prininspecþii de verificare ºi analizã anivelului de instruire profesionalã aconservatorului ºi a activitãþii facto-rilor de risc ºi luãrii unor mãsuri cores-punzãtoare.

Controlul ºi autocontrolul suntpãrþi integrante ale deontologiei pro-fesiei de conservator.

Cunoaºterea temeinicã a atribu-þiilor, a materialului de lucru,a metodelor de conservare ºi afactorilor de risc reprezintã câtevadin condiþiile esenþiale pentrureducerea impactului generatasupra patrimoniului de factoriiagresivi de mediu ºi agenþii biodis-tructivi.

În figura 2 sunt prezentate, suc-cint, tehnologiile de tratare ce se potutiliza pentru reducerea impactuluigenerat de factorii agresivi de mediuºi agenþii biodistructivi asupra patri-moniului.

BIBLIOGRAFIE O., ZELENIUC, L., BUCªÃ, M.,

PRUNÃ, Ctr. 5B03/2003, AMTRANS:Elaborarea unor produse ºi metodepentru restaurarea ºi conservarealemnului din monumentele istorice ºibunuri culturale;

M., PRUNÃ, O., ZELENIUC, L.,BUCªÃ, Ctr. 24/200974/2006 PlanulSectorial MEC: Protecþia lemnului înfuncþie de calitatea ºi domeniile deutilizare cu scopul valorificãrii supe-rioare ºi creºterii competitivitãþii pro-duselor din lemn;

M., PRUNÃ, Ctr. 92086/2008Planul Naþional – PN II, ProgramulParteneriate, Direcþia 9 Conservareapatrimoniului cultural prin tratamentecare necesitã intervenþie de salvarela volume mari. Studiu cu orientarespecialã asupra decontaminãrii priniradiere gamma a patrimoniului alcã-tuit din lemn policrom. �Fig. 2

�� urmare din pagina 77

Page 79: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2011 79

Echipamente profesionale pentru curãþenieAlfred Kärcher este liderul mondial în domeniul sis-

temelor de curãþat, din punct de vedere al calitãþii ºi

tehnologiei în ceea ce priveºte serviciile pentru timpul

liber, gospodãrie, întreprindere ºi industrie, comercia-

lizând atât echipamente profesionale de curãþenie, pro-

duse de curãþare, cât ºi echipamente de curãþenie pentru

consumatorii casnici.

În anul 1950, Alfred Kärcher a inventat primul

aparat de curãþat cu înaltã presiune – optimizând, de

atunci, continuu principiul curãþãrii cu presiune înaltã.

Astãzi, firma Kärcher oferã un sortiment de

echipamente ºi produse de curãþenie matur din punct

de vedere tehnic, cu o gamã largã de aplicabilitate

în: agriculturã, industrie, domeniul construcþiilor,

transporturi, întreprinderi mici ºi mijlocii, consumatori

privaþi etc.

Din anul 2000 societatea SUPER-CLEAN SRL este

distribuitor autorizat al echipamentelor profesionale de

curãþenie produse de concernul german Kärcher.

Pentru toate aparatele comercializate, SC SUPER-

CLEAN SRL asigurã service, piese de schimb ºi

consumabile atât în perioada de garanþie cât ºi

post-garanþie.

PRODUSE COMERCIALIZATE:

• Aparate profesionale de spãlat cu jet de apã rece ºi

caldã • Aspiratoare profesionale pentru aspirat mediu

uscat / mediu umed-uscat • Aspiratoare pentru spãlat

mochetã • Aspiratoare industriale • Aparat de curã-

þat cu aburi • Maºini de spãlat-frecat-aspirat par-

doseli cu acþionare manualã sau post de conducere •

Maºini automate de lustruit • Maºini de mãturat cu

acþionare manualã sau post de conducere • Maºini de

mãturat / mãturat ºi aspirat stradale • Freze de zãpadã

• Detergenþi industriali concentraþi • Sisteme de tratare

a apei.

SC SUPER-CLEAN SRL

Page 80: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 81: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 82: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...

d i n s u m a rEditorial 3Evoluþia sectorului de construcþii în 2010 ºi prognoza pentru 2011 4, 6, 8Construct Expo 2011 5Proiectul Roºia Montanã 7Constructori performanþi 9, 27, 67Necesitatea elaborãrii unui act normativ de asigurare antiseismicã a construcþiilor industriale înalte 10, 11Protecþia anticorozivã a betonului la apã ºi carbonatare 12, 14Hidroizolaþia elasticã bicomponentã pe bazã de ciment 13Ascensoare moderne ºi eficiente 15Utilaje pentru foraj ºi accesorii 16, 17Sisteme de cofrare pentru infrastructura rutierã 18 - 21Temple ale culturii: Ateneul Român (III) 22, 24, 26Vopsele pentru finisarea tuturor tipurilor de spaþii interioare 23Scule electrice ºi accesorii profesionale 25Construcþii înalte cu fundaþii solide 27O soluþie stabilã pentru o lume instabilã 28, 29Constructori de excepþie: Gheoghe SÃLÃGEANU 30, 31Activitate integratã pentru investiþii eficiente 32, 33Rosturi prefabricate din oþel pentru pardoseli din beton 34, 35Distribuþie de materiale de construcþii ºi produse metalurgice 36, 37Tradiþie ºi inovaþie în producerea ºi vânzarea de BCA 38, 39Consultanþã pentru construcþii - investiþii 39Participare permanentã la Construct Expo 41Trofeul Calitãþii - ARACO 2010 42Sisteme termoizolante profesionale 43Expertul tehnic CNCisC 44Accesorii profesionale pentru performanþã 45Stadioane pentru Campionatul European 2012 46, 47Modalitãþi pentru economisirea energiei 48, 49Sisteme de plafoane 49Izolarea casei cu vatã mineralã 50, 51Sisteme constructive inovatoare 52, 53Sisteme de desfumare ºi ventilaþie naturalã 54, 55Arta finisajelor deosebite 55Staþii de epurare a apelor uzate menajere ºi staþii de tratare a apei din râuri 56 - 58Certificarea sistemelor de management 59, 61Managementul continuitãþii afacerii 60Eficientizarea protecþiei termice estivale la acoperiºuri 62 - 64Coºul casei tale 65Formarea ºi creºterea adaptabilitãþii angajaþilor ºi întreprinzãtorilor din construcþii 66Vopsele performante 67, 69Proiectarea structurilor pentru construcþii 68, 70Evenimente în sectorul construcþiilor 71Constructori de excepþie: Petru VERNESCU 72, 73Control ºi autocontrol în prezervarea patrimoniului 74 - 78Echipamente profesionale pentru curãþenie 79Vacanþe de nota 10 80, 81, C3

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Page 83: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...
Page 84: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011 ...