Cismigiu Et Comp. - Grigore Bajenaru Et Comp. - Grigore آ  Grigore Bijenaru debuteazi ca

download Cismigiu Et Comp. - Grigore Bajenaru Et Comp. - Grigore  آ  Grigore Bijenaru debuteazi ca

of 8

  • date post

    07-Dec-2019
  • Category

    Documents

  • view

    28
  • download

    1

Embed Size (px)

Transcript of Cismigiu Et Comp. - Grigore Bajenaru Et Comp. - Grigore آ  Grigore Bijenaru debuteazi ca

  • Textul din prezentul volum a fost reprodus dupi edilia: Grigore Bijenaru, Cigmigiu&Comp., Editura Ion Creangi, Bucureqti' 1973.

    GRIGORE BAJENARU

    CI;MIGIU 6LCoMP.

    f*^

  • REPERE BIOGRAFICE

    Grigore Popescu-Bijanaru (1907-1986), ptozator, poet, istoric literar qi

    publicist, se nafte in comuna Perig, jud. Ilfov. Fiu al profesorului 9i publicistului Ion

    Popescu-Bijenaru, urmeazl clasele primare qi gimnaziale in comuna natal6. Se va inscrie apoi la Liceul ,,GheorgheLazir" din Bucuregti, dupi absolvirea ciruia, in anul 1926, studiazA literatura gi filosofia la Universitatea din Bucureqti.

    Licenliat al Facultipi de Litere gi Filosofie (1930), Grigore Bijenaru va fi profesor la mai multe licee din Bucuregti, dar dupi cAliva ani pirisegte cariera didac-

    tici gi va lucra, ca funclionar administrativ, la Primiria Capitalei gi in alte institufii publice. ln aceeaqi perioadi igi va susline doctoratul in litere (1938) cu o tezi despre opera scriitorului Barbu $tefrnescu-Delavrancea.

    Grigore Bijenaru debuteazi ca autor de basme, pentru ca apoi si publi- ce, in perioada 1945-1947, cdteva volume de versuri pentru copii, in care se regisesc umorul qi accentele anecdotice din cunoscutele romane pentru tineret Cismigiu&Comp. (1942) gi Bund dimineala, bdiefi! (1973).

    Pasionat de istoria romAnilor, scriitorul va publica romane gi culegeri de legende istorice, precum: Banul Mdrdcine (1967), Taina lui Mircea Voievod (1974),

    Spdtarul Coman de Suceava (1977), Mdrelul rege Burebista (1980) etc.

    Grigore Bijenaru a fost atras gi de istoria literari, activitatea sa in acest domeniu materializAndu-se in citeva studii, publicate intre anii 1932-1940, despre operele lui Nicolae Filimon, Barbu $tefrnescu-Delawancea gi Mihai Eminescu.

    Scriitorul va desfhgura, de asemenea, o susfinuti activitate publicistici, in perioada interbelici, scriind numeroase articole apirute ln citeva reviste destinate celor mici: ,,Lumea copiilor'] ,,Dimineafa copiilor" qi,,Universul copiilor'i

    in domeniul literaturii consacrate universului adolescenlilor, al tinerilor, Grigore Bijenaru rimAne un scriitor de referinfi in special prin cele doui binecu- noscute opere ale saleCiSmigiu&Comp. qiBund dimineafa, bdielil - evociri cu vervi gi umor, dar s,i cu accente nostalgice, ale intimpldrilor din anii de licean la,,Gheorghe Lazir'l liceu situat lAngi Parcul CiEmigiu,in primul roman, gi din perioada in care scriitorul a fost profesor, in al doilea roman.

    UALERIAFILIMON

    191

  • COLECTIA LITERATURA ROMANA

    Seria AGORA funior

    Editor:

    ValeriaFILIMON

    Coordonare grafici:

    Liviu Constantin CHISCARIU

    Coperta:

    Carmen LUCACI

    Copyright@Editura AGORA Bucuregti, 20 14 @ Toate drepturile asupra prezenteiedilii apargin Editurii AGORA Bucuregti, 2014

    Lucrare apiruti cu acordul CopyRo - Societate de Gestiune Colectivi a Drepturilor de Autor

    ISBN: 978-606-8391-24-3

    CAPITOLUT I

    Gaudeamus igitur!

    O, cum mai infioarivantul frunzele copacilor din Cigmigiu! Parcd e acelagi freamit adormitor de acum 15-20 de ani, cdnd riti-

    ceam cu colegii, in anumite ore ale diminefii, pe aleile mai dosnice, care adiposteau zeci de... plimbirefi!

    $i ce ciudat! Frunzele ruginite sau palide fognesc parcd mai puternic qi mai nostalgic decdt cele inci verzi... Poate unde gtiu ci sfdrgitul li-e mai aproape...

    in umbra destrdmati de toamni a parcului, toli copacii ning pete de aur: frunze desprinse de crengi fluturi viala de o clipi a unui efemer vegetal qi, ca-ntr-un basm de Walt Dkney, se agtern covor moale sub pagii intdrziafi ai trecitorului plictisit de banalul viefii cotidiene!

    Lacul tremuri la fel ca gi atunci; qi la fel igi leagini bircile uitate pe sub silciile pldngitoare, ce au surds cu duiogie la goaptele indrdgostifilor care gi-au plimbat infioririle pe aici.

    Cinci gi jumitate! PAni la gase, cAnd trebuie sd ne-ntdlnim, mai am timp si-mi odihnesc ochii 9i gindurile in grddina aceasta cu amintiri.

    O iau agale spte ,,morminte", crtm numeam collul discret unde ne adunam noi,liziriqtii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam trudili, dragi doamne, de atAta invifdturd!

    Ce mult s-au schimbat!... Pietrele sunt acum aranjrte cu totul este- tic; dar parci mai mult farmec aveau pe vremuri, aruncate la-ntdmpla- re, unele peste altele, dindu-ne prilejul si ne ciflram in virful lor, ca pe nigte piramide, gi sd sirim, intocmai unor Tarzani in miniaturi, pe crengile pomilor, spre spaima gi indignarea gardienilor care fluierau alarmafi!

    Dela,,morminte", o poteci ingusti duce spre aleea mare, care, la rdndul ei, te scoate in spatele Liceului Lazir.

    Este timpul si md-ndrept spre liceu. N-ag vrea si-mi stric tocmai acum,la intAlnirea noastri dupi douizeci de ani, reputafia de punctual, bine stabiliti printre colegii mei de-a lungul anilor de gcoald.

  • Ci, degi in fiecare zi veneam la gcoald pe jos de-acasi, din Sfinfii Voievozi - pentru ci pe atunci nu era linie directi de tramvai sau auto- buz pe strada Popa Tatu - totuqi n-am intirziat o singuri dati. Eram intAiul sau al doilea. ,,Mdcar la atdta lutu sd fu frLtnte6!" md parigori- seam eu.

    Cu toate acestea, uneori am avut qi intdrzieri in catalog, insi int1r- zieri voit ficute, cu un scop bine determinat Ei mai ales binecuvdntat! Cind prima ori de curs aveam o materie grea, ca de exemplu: Germa- na, Matematicile, sau o materie la care Stiam cd nu gtiu pi cd trebuia sd m-asculte, ,,intdrzinm", ca si amAn catastrofalul deznodimdnt pe alti dat6, cdnd mi socoteam mai bine pregdtit.

    Ce bine ci s-a nimerit o "i

    frorrroasl! Ciudat de mult seamind unele zile de toamni tirzie cu zilele de primdvarl timpurie! lntocmai cum uneori risul se aseamini cu plAnsul, sau zorile cu amurgul!

    Aleea mi primegte cu aceeaEi cilduri ca gi acum douizeci de ani; iar grilajul ei mirunt, de trestie indoiti in semicercuri ce se-ntretaie, parci imi surdde la fel de prietenos.

    De dupi o perdea de plopi uriagi se iveqte liceul, vechi de trei sferturi de veac, maiestuos qi frumos pentru mine ca nici un alt liceu din fari. Oare nu el mi-a addpostit opt ani de zile micile griji gi necazuri, indo- ielile de dragoste, intrigile copiliregti, naivele aventuri, primele versuri furate orelor de curs gi diruite iubitei cu generozitatea unui prinf indian?

    Zugritvitalb, iar la ferestrele de sus cu un briu de clrdmidi aparenti, vopsiti in albastru ca cerul - culoarea noastri, a lizirigtilor, culoarea dragi a gepcilor noastre, culoare de care eram mindri, blazonul nostru de noblefd qcolari,lSudat cu ifose de mugchetar la fiecare prilej, culoare care a stdrnit multe disculii intre noi gi elevii altor licee, pe care ii ironi- zam in primul rAnd pentru culoarea liceului lor: cei dela Sfhntul Sava, albastru ca sineala de rufe; Mihai Viteazul, galben... dovlecari; Matei Basarab, alb...liptari; $incai, verde ca prazul.*

    Singuri culoarea lui Spiru Haret o admiteam, un mov pal, pentru ci se apropia intrucdtva de a noastr6, frri si o intreaci insi; intr-adevir, ce culoare este mai frumoasi ca albastrul cerului?

    Parci pe atunci nu era banca asta aici, pe poteci?!

    Mai pot sta singur cdteva clipe in fala liceului: el qi cu mine! O, de cAte ori l-am tridat, de cAte ori l-am pirisit cu colegii pe furig,

    ca si ne ascundem in boschetele Cigmigiului, tovariEul drag gi primitor al nostru, al gcolarilor ce ne ciutam refugiul sub bol$le gi ghirlandele de flori inmiresmate.

    Pe wemea aceea,Lazilrul era una cu Cigmigiul cici, din curtea mici a licerrlui, intrai direct in gridini... Acum vid ci liceul a fost separat de Cigmigiu printr-un zid lnalt, in locul porfilor mari de odinioard.

    A, 9i cdt de rar m-a vizut Ciqmigiul, dupd ce am terminat liceul!... $i doar de cite ori nu i-am jurat cd in fiecare ord liberi am sd viu si

    md odihnesc sub baldachinele de crengi inflorite, ce mi le oferea cu atdta generozitate!

    ,,Ah, de ce nu sunt liber acum?" imi spuneam de fiecare datd cAnd treceam spre gcoali pe aleile lui. ,,Ag sta toatd ziua in Cigmigiu, atat e de frumos!"

    De pe banca pe care m-am aEezatse vede perfect toati aripa dreapti a liceului, ctJ,,salA de gimnasticd", ce era transformati la micile noastre festivitifi in ,,sald de serbdri". Aci am cdntat de-atdtea ori in fala pirin- filor, cu patos nestivilit - ca sopran qi altist in primii ani de gcoali, iar mai tirziu ca tenor qi bas - faimosul imn studen{esc ,,Gaudeamus igitur"!

    Ce clase or mai fi acum in partea asta? Pe wemea mea, sus, erau: clasa a Yll-a reald, clasa a Y-a modernd, iar jos, sala de muzici, unde frceam repetifii pentru cor, aga-zisul,,ansamblu"; apoi clasa a Yl-areald gi clasa I-alicmld,visul tuturor absolvenfilor de curs primar!

  • CAPITOLUL II

    ,rL. Gh. L,33"

    Parci o mAni de uriag imi apdsa umirul gi miJ zguduia, gata-gata si mi-l scoatd din incheietur6... $i"n acelagi timp o voce severi se auzi din necunoscut:

    - Hai, scoalifliclule, c[-ntdrzii! Am tresirit, fAgnind speriat din somn: - Cit e ceasul? L6ngi mine gedea tata, zimbind: - Nu e tArziu inci, dar, daci nu veneam eu si te trezesc, ai fi intirziat

    la sigur! N-a cdntat degteptitorul? Md-nrogii pand in virful urechilor. De cu seard pusesem si mi tre-

    zeasci la timp un ceasornic deqteptitor, care, nu din intdmplare, desigur, cdnta la ora hotiritd: ,,Degteaptd-te, Romdne!" Ceasornicul, de o precizie matematici, igi fhcuse datoria, insd cintase atAt de dulce gi eu eram atit de obosit din ajun, incdt nu auzisem nimic.

    - Aga ai de gAnd si te scoli in fiecare zi? - Nu, tati, dar am adormit foarte tirziu...