Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

45

Click here to load reader

description

proiect

Transcript of Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Page 1: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI

GRUP SCOLAR DE TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA BRASOV

PROIECT DE ABSOLVIRE

ETAPELE COMERCIALIZARII UNUI PRODUS TURISTIC

Profesor coordonator

Agache Cristina

Absolvent

Papp Bogdan Gabriel

2008

Page 2: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

CUPRINS

I. Introducere .................................................................................1

II.Conditii de comercializare a produselor turistice ....................10

III.Strategii de comercializare a produselor turistice ..................13

III.1.Modalitati de promovare a produselor turistice ...........13

III.2.Editarea de materiale publicitare ..................................13

III.3 Realizarea de campanii publicitare ..............................14

IV.Studiu de caz –Sejur Franta ...................................................24

V.Concluzii si propuneri .............................................................29

VI.Bibliografie ............................................................................30

2

Page 3: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

I.INTRODUCERE

CONTINUTUL PRODUSELOR TURISTICE

Conceperea si comercializarea produselor turistice se realizeaza in etape successive, incepand de

la politicile de marketing si terminand cu analizele de pret si eficienta.

Cererea turistica manifesta in perioada actuala un interes crescand pentru produsele turistice cu

teme, inspirate din evenimente istorice, viata cultural-artistica, subiecte literare celebre etc.

Conceptul de produs tuistic se refera la ansamblul de bunri materiale si servicii capebile sa

satisfaca nevoile de turism ale unei personae intre momentul plecarii si momentul sosirii in

locul de plecare.

Conceptul de marketing turistic, in conceptia O.M.T., desemneaza o serie de metode si

tehnici care vizeaza satisfacerea in cele mai bune conditii (psihosociale, tehnice, financiare

etc)a nevoiilor se servicii turistice ale populatiei (exprimate sau latente), fara ca populatia de

primire sa aiba de suferit.Aceasta definitie ignora interesul firmei de turism concretizat in

obtinerea profitului.

Produsul turistic se formeaza prin valorificarea unor resurse naturale in conditii specifice

de “productie, care include o serie de activitati ce permit ”transformarea lor in marfa,

aceasta urmand sa fie vanduta consumatorului teoretic.

Deci,pachetele turistice sunt calatorii organizate pe baza unor programe prestabilite si

detaliate pe servicii turistice.Pachetele sunt vandute in avans la un prêt fix.

La Conferinta Mondiala a Turismului (Manila, Filipine, 1980) precum si la Reuniunea

Mondiala a Turismului (Mexic, 1982) ambele desfasurate sub egida Organizatie Mondiale a

Turismului, s-au facut recomandari privin protejarea si punerea in valoare a resurselor si

traditiilor culturale prin intermediul TURISMULUI, avand in vedere rolul acestuia in

cunoasterea civilizatiei mondiale.

Astfel de produse se constituie ca una dintre modalitatile de diversificare a ofertei turistice si de

punere in valoare a unor locuri originale capabile sa atraga clientele turistica.

3

Page 4: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Ca urmare, agentiile de turism nu au intarziat sa lanseze astfel de oferte, cu teme de mare

rezonanta, adresate unui segment de public din ce in ce mai numeros.De exemplu in tara noastra,

au fost organizate programe precum:”Dracula”, “Castelul din Carpati”, “Bucovina-tinut de

legenda”, “Un paste ca la mama acasa” ec.

Preocupata de diversificarea ofertei, Romania urmareste conceperea de noi produse turistice cu

tema care sa contribuie la valorificarea patrimoniului nostru istoric, cultural, de arta,si la sporirea

circulatiei turistice interne si internationale.

Toate componentele produsului turistic au manierea de a asigura

consumatorilor satisfactie, ceea ce nu este un lucru usor de realizat.Pentru a

crea asa ceva, acesta sa corespunda motivatiilor turistilor, care sunt extreme

de eterogeni.

Criterii Produse in general Produse

turistice

Natura produsului tangibil intangibil

Natura beneficiarului persoana fizica/juridica persoana

fizica/juridica

Influenta relatiei producator/prestator/consumator slaba puternica

Grad de personalizare scazut ridicat

Posibilitatea de comercializare ridicata ridicata

Grad de implicare a cumparatorului la realizarea

produsului

redus ridicat

Comercializarea produsului turistic presupune urmatoarele etape:

-organizarea preliminara, cand produsele sunt concepute si asamblate cu mult inainte de

exprimarea cererii clientului.Tour-operatorul va alege destinatia , mijloacele de transport, cazarea

si modalitatea de insotire, incluse in pachet, inainte sa ofere produsul turistic pietei.Tour-urile se

desfasoara insotite da ghid sau de conducatorul de grup pe tot parcursul calatoriei; acstia se pot

limita la asistarea intalnirilor dintre clienti cu reprezentantii companiilor (in cazul intalnirilor de

afaceri) sau ii pot insoti tot timpul.

-conceperea produselor oferite, pornind de la nivelul de baza; serviciul oferit poate fi doar o

sedere in vacanta sau servicii mult mai complexe: transport dus/intors, insotire, transfer, cazare,

masa, divertisment, asigurare etc.

4

Page 5: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

-stabuilirea preturilor-pretul produsului este stabilit anticipat si de obicei se achita inainte de

inceperea calatoriei; pentru unele produse( cazul cluburilor de vacanta, unde se ofea anumite parti

din pachetele turistice ) devine tot mai utilizata plata in sistem credit.

Circuitul de comercializare a unui produs turistic este reprezentat in figura urmatoare:

Outp ut

Input

Odata conceput, produsul turistic trebuie promovat (fie prin promovarea imaginii, fie prin diferite

canale de distributie).De obicei canalul de distributie cuprinde doi agenti importanti:agentia de

turism si tour-operatorul.

Tour-operatorii si agentiile de turism de pretutindeni si-au sporit preocuparile in a crea si lansa

numeroase oferte, cu teme da mare rezonanta, adresate unui public din ce in ce mai larg si in

special segmentelor de consumatori reprezentate de elevi, studenti, intelectuali,etc.

Pachetele turistice apar sub doua forme:vacante “all-inclusive”si forma mixta.

5

PRESTATORI DIRECTI

CAZARE

-hotel, motel

-sate de vacanta

-restaurante

TRANSPORT

-avion

-autocar

-vas

-automobil

-tren

PRESTATII AUXILIARE

-GHID

-transferuri

-excursii

-sportive

-culturale

-asigurari

PRODUSE

TURISTICE

-circuite

-sejururi

-croaziere

-produse

tematice

TOUR OPERATORI

-cumpara

-rezerva

-produc

Brosuri

Puncte de

vanzare

Turist

Page 6: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Pachetele “all-inclusive”sunt forme traditionale in care se ofera o multitudine de servicii si care

include vacante cu pensiune completa, tour-urileorganizate,croaziere etc.

*Vacante cu pensiune completa include aranjamente de transport dus/intors, transferuri, cazare si

toate mesele. Acest tip de vacanta este oferit in principal de hoteluri in statiuni, desi recent

cluburile de vacanta, ofera servicii similare cu facilitate pentru divertisment si activitati sportive.

Forma mixta include transport la/de destinatie combinat cu alte servicii si apare sub forma

“fly& drive” si “fly&hotel”.

“Fly& drives”combina zborul cu avionul si utilizarea masinilor inchiriate pana la destinatie.

Pachetele “fly& hotel” include zboruri pana la destinatie si cazare la hotel comandata prin

voucher in diverse localitati, statiuni sau puncte de legatura.

*Tour-urile organizate combina in general cazarea cu excursiile.Ele pot oferi pensiune

completa, demipensiune sau numai mic dejun.Anumite tour-uri pot fi insotite pe tot

parcursul de ghizi sau de conducatori de grup, in timp ce altele pot include doar taxe de

calatorie si intrare.

*Croazierele compenseaza declinul numarului de calatoriii pe mare.In lume sunt mai putin

de 200 de nave de croaziera( in 1994), cele mai multe fiind in Caraibe si in Mediterana.

Analiza de pret:

ANALIZA DE PRET NR. …….

Denumirea actiunii turistice……………………………………………..

Perioada de desfasurare………………………………………………….

Grup minim……….persoane

Extras din program……………………………………………………….

Beneficiar…………………………………………………………………

Organizator grup……………………………telefon……………………..

Calcularea pretului de vanzare (P.V)

6

Page 7: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Nr.

Crt.

Articole de

calculatie

Elemente de cheltuieli Elemente de calcul Valoarea

Pe turist Totala

1. Cheltuieli

directe

Cheltieli cu cazarea tarif/noapte

x

Nr, nopti

x x

2. Cheltuieli cu alimentatia tarif/zi

x

nr.zile

x x

3. Cheltuieli cu transportul tariff/km x x

4. Cheltuieli culturale x x

5. Cheltuieli organizatorice x x

6. Cheltuieli cu ghidul x x

7. Cheltuieli cu soferul x x

8. Alte cheltuieli x x

9. Total C.D (1+…+8) x x

10. Asigurare (1-5%xC.D) x x

11. Comision (10-30%xC.D) x x

12 TVA (19%comision) x x

13. CFPDTR* (3%comision) x x

14. Total costuri (9+10+11+12+13) x x

15. Rotunjire(+/-) x x

16. Total P.V (14+15) sau (14-15) x x

In cazul in care turistul nu poate participa la calatorie, acesta poate transfera contactul unei terte

personae, care indeplineste conditiile aplicate actiunii turistice respective.Transferul poate fi

realizat numai cu anuntarea agentie de turism in timp util, inainte inceperii actiunii si cu conditia

platii integrale a pretului pachetului de sevicii, precum si eventoalelor costuri suplimentare

ocazionate de acest transfer.

In cazul in care agentia de turism este nevoita sa modifice una din prevederile esentiale ale

contractului, aceasta are obligatia sa informeze turistul in timp util, astfel incat el sa poata opta:

-fie pentru rezilierea contractului, fara penalitati;

-fie pentru acceptarea noilor conditii ale contractului, informand despre aceasta agentia de turism

in cel mai scurt timp.

7

Page 8: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

In cazul in care turistul reziliaza contractul sau daca agentia de turism anuleaza actiunea inaintea

dateide plecare, acesta are dreptul:

-sa primeasca in termen de sapte zile toate sumele platite;

-sa acccepte inlociurea actiunii cu una echivalenta, cu una superioara sau cu una

inferioara.Pentruactiunea de calitate inferioara agentia va rambursa turistuluidiferenta de

pret

In acest caz turistul are dreptul, atunci cand considera, sa solicite agentiei de turism si despagubiri

pentru neindeplinirea contractului, cu exceptia urmatoarelor situatii:

-daca anularea se face ca urmare a numarului de turisti mai mic decap minimul necesar prevazut

in contract;

-daca anularea se face pentru cazuride forta majora;

In cazul in care, dupa inceperea calatoriei, o parte importanta din seviciile prevazute in contract

nu poate fi realizata sau daca agenta de turism organizatoare constata ca nu le poate asigura,

aceasta este obligate:

-sa restituie turistilor, daca este cazul, sumele care reprezinta diferenta dintre

contravaloarea serviciilor achitate si contravaloarea serviciilor efectiv prestate ulterior.

-sa ofere turistilor alternative fara costuri suplimentare, in scopul continuarii calatoriei;

Agentia de turism este raspunzatoare fata de turist pentru buna executare a obligatiilor asumate

prin contract, inclusive in situatia in care o alta agentie de turism sau un alt prestator de servicii

turistice trebuie sa indeplineasca aceste servicii.

Se excepteaza urmatoarele cazuri:

-neindeplinirea sau indeplinirea defectoasa a obligatiilor asumate prin contract din vina

turinstului;

-neindeplinirea se datoreaza unor cause de forta majora sau unor imprejurari pe care nici

agentia de turism, nici prestatorul de servicii nu le poate prevedea sau evita;

-neindeplinirile sunt atribuite unui tert care nu este parte in contract, iar cauzele

nerealizarilor nu putea fi prevazute sau evitate;

-localitatea de destinatie;

-ruta de parcurs

-mijloace de transport utilizate, caracteristicile si categoria acestora;

-tipul unitatilor de cazare, adresele si categoriile de clasificare a acestora;

-serviciile de masa oferite si categoria de clasificare a unitatilor de alimentatie;

-durata programului, cu indicarea datei sosiriisi a plecarii;

-informatii generale privind regimul pasapoartelor si a vizelor, formalitatile de sanatate necesare

calatoriei si sejurului;

8

Page 9: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

-cuantumul avansului, daca este cazul, precum si termenul pentru efectuarea restului de plata;

-oportunitati de incheiere a unor asigurari facultative pentru asistenta in caz de boala,

accidente etc;

-numarul minim de personae necesar pentru realizarea programului si termenul limita

pentru

informarea turistului, in caz de anulare;

Contractul incheiat intre agentia de turism si turist va contine cel putin urmatoarele elemente:

-destinatia/destinatiile de calatoria si, in cazul perioadelor de sejur, durata si datele de sosire si de

plecare;

-mijloace de transport utilizate, caracteristicile si calitatiile acestora, datele si orele de

plecare/sosire, la ducere si la intoarcere;

-conditia ca un numar minim de pesoane sa participle la actiune si termenul limita pentru

informarea turistului cu privire la anulare;

-in cazul cazarii, adresa si categoria de clasificare ale structurilor in care se face aceasta;

-servicii de masa:pensiune completa, demipensiune, mic dejun;

-ruta;

-vizite, excursii sau alte serviciii care sunt incluse in pretul total al pachetului de servicii;

-denumirile si sediile agentiilor de turism organizatoare, ale agentiei detailiste (daca este cazul) si

ale societatii de asigurari, daca aceasta exista;

-tariful pachetului de servicii, cu indicarea expresa a cazurilor cand acesta poate fi modificat, a

tarifelor pentru anumite servicii (taxe de aterizare, imbarcare/debarcare in porturi sip e

aeroporturi, taxe de turist), daca acestea nu sunt incluse in pachetul de servicii;

-termenele si modalitatea de plata;

-solicitarile speciale din partea turistului acceptate de agentie;

-perioadele in care turristu poate reclama neindeplinirea sau indeplinirea partiala a clauzelor

contractuale;

-posibilitati de reziliere a contractului de catre agentie sau de catre turist;

-eventualele modificari pe care agentia le poate adduce serviciilor cumparate;

-posibilitatea de transfer al contractului catre o terta persoana si modul de realizare a

acesuia

-raspunderea agentie de turism in cazul anularii excursiei, al inlocuiriii sau al neasigurarii unor

servicii cumparate.

9

Page 10: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

II. CONDITII DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR TURISTICE

Informatiile scrise, furnizate de catre agentiile de turism, trebuie sa fie astfel formulate incat sa nu

permita interpretari echivoce cu privire la pretul, continutul pachetului de servicii sa la alte

conditii ce urmeaza a fi incluse in contractul dintre agentie si turist.

Contacul dintre agentia de turism si turist este acordul de vointa dintre agentia tour-operatoare sau

detailist si turist, care are ca obiect cumpararea unor servicii turistice de catre turist si eliberarea

documentelor de plata si a documentelor de calatorie de catre agentia de turism.

Informatiile privind serviciile turistice pot fi prezentate turistului sub forma unui catalog, pliant

sau a unui alt inscris, agentia avand obligatia sa faca dovada ca turistul a primit un exemplar.

Inainte de inceperea calatoriei, turistul va fi informat in scris de catre agentia de turism despre:

-numele, adresa si numarul de telefon ale reprezentantului local al agentiei, care poate acorda

asistenta turistului in caz de dificultate.Acolo unde nu exista asemenea reprezentant,turistul

trebuie sa fie informat despre modalitate de contactare a agentiei de turism;

-modalitati de a lua legatura cu copiii sau cu persoana responsabila la locul de sejur al acestora,

pentru parintii minorilor participanti la actiune.

Conditii generale de efectuare a calatoriilor:

A.RESPONSABILITAŢILE CLIENTULUI

Clientul are urmatoarele obligatii:

-sa se asigure ca indeplineste toate cerintele de viza, vama, sanatate ale organelor oficiale

din tara unde calatoreste si ca nu incalca legile acestora;

-sa respecte orarele de calatorie, precum si orele la care este citat pentru imbarcare.

B.RESPONSABILITAŢILE LARTOURS

Lartours, ca organizator de voiaje inerne si internationalem, ale urmatoarelor obligatii:

-sa asigure clientului pachetul de servicii pe care la stipulate in contract si pentru care a

incasat contravaloarea;

-sainfoemeze clientul asupra datelor reprezentantului sau la destinatie(nume, adresa,

telefon);

-sa faca toate demersurile necesare pentru buna desfasurare a programului vandut si in

cazul de reclamatiisa depuna toate eforturile pentru inlaturarea neregurilor semnalate;

C.CONTRACTELE DE CALATORIE

Pentru rezervarea unui voiaj, clientul trebuie sa achite un avans minim de 30%din contravaloarea

pachetului, restul sumeiurmarind a se plati cel tarziu cu o luna inainte de inceperea

calatorii.Contractul dinre LARTOURS sic lien intra in vigoare in momentul in care LARTOURS

confirma rezevarea si pretul final, iar clientul achita suma restanta.

10

Page 11: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Pentru rezervarea de ultimo moment(sub o luna inainte de inceperea calatoriei), pretul voiajului

trebuie achitat integral in momentul rezervarii.Pretul voiajului este cel mentionat in contract si

cuprinde serviciile detailiste din fiecare program in parte.

D.MODIFICAREA CONTRACTULUI

-daca, inaintea plecarii, unul din elementele esentiale ale contractului nu a putut fi

executat/obtinut/confirmat . va fi informat de acesta şi de posibilitatea rezilierii contractului ( cu

rambursarea fără penalizări ) sau a încheieri unui nou contract care să reflecte modificările

survenite ;

- dacă înaintea plecării, clientul doreşte modificarea contractului (data, ruta etc.) LARTOURS

poate să accepte numai dacă costurile generate de modificarea contractului sunt suportate de client

-după începerea călătoriei, modificarea contractului nu mai este posibilă .

E.REZILIEREA (ANULAREA)CONTRACTULUI

Rezilierea poate interveni numai înaintea începerii călătoriei, în următoarele condiţii :

a) Rezilierea de către client

Clientul poate anula contractul de călătorie fără penalizări cu o lună înainte de începerea

călătoriei.

Dacă anularea intervine sub acest interval, se pot aplica următoarele penalizări :

20% din contravaloarea voiajului pentru anulări între 30 şi 14 zile înainte de data călătoriei

b) Rezilierea de către LARTOURS

- în cazul în care nu s-a întrunit numărul minim de turişti necesar pentru realizarea

programului în condiţiile de preţ contractata ;

- in cazul în care intervine forţa majoră : circumstanţe anormale, inprevizibile, care

nu pot fi evitate de LARTOURS ( anulări de curse, modificări de orare ale avioanelor,

greve,calamităţi, războaie etc.) ;

În ambele cazuri, clientului i se va restitui integral suma plătită sau i se va oferi o

alternativa de voiaj pe care o poate accepta sau nu .

-50% din contravaloarea voiajului pentru anulări între 14 şi 7 zile înainte de data călătoriei

-100% din contravaloarea voiajului, pentru anulări sub 7 zile înainte de data începerii

călătoriei .

NOTĂ : Dacă ambele părţi contractate şi-au respectat obligaţiile, însă voiajul nu poate fi

efectuat deoarece nu s-a acordat viza de către Ambasada ţării de destinaţie, se va reţine din

suma de rambursat taxa de viză şi comisionul Agenţiei .

11

Page 12: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

F. REGIMUL RECLAMAŢIILOR

a) În timpul executării voiajului

Trebuie introduse pe loc, în scris, pentru a se constitui proba, fie de către însoţitorul de grup

LARTOURS (dacă există), fie de către agenţia corespondentă a LARTOURS . În cazul în care

reclamaţia nu este rezolvată satisfăcător, clientul va aviza imediat LARTOURS, sediul central,

pentru ca acesta să intervină în remedierea neregulilor.

Eventualele modificări de tip avion, de oră, înlocuirea unui hotel cu altul (de aceeaşi categorie),

modificările de rută etc. ,care pot intervenii pe parcursul voiajului, nu constituie motiv rezonabil

de reclamaţie, atât timp cât ele se datorează unor cauze obiective şi au ca scop păstrarea

caracteristicilor generale ale programului şi a nivelului calitativ contractat.

b) După efectuarea voiajului

În cazul în carereclamaţiile făcute comform punctului A) de mai sus nu au fost remediate sau dacă

clientul nu a putut face reclamaţie în timpul voiajului, acesta va face reclamaţia în cel mult 14 zile

de la întoarcerea sa .

Reclamaţia va fi făcută în scris, cu comfirmare de primire, la LORTOURS, sediul central.

LARTOURS se obligă să facă toate diligentele pentru elucidarea cauzelor reclamatiei si pentru

rambursarea, de catre prestatorii de servicii, a serviciilor neutilizate.Raspunderea materiala a

LARTOURS nu poate fi mai mare decat contravaloarea rambursarii oferite de prestatorul de

servicii.

G. Informaţii generale

-LARTOURS acţioneaza ca intermediar intre client si prestatorii directi de servicii( hoteluri,

companii aeriene, restaurante, companii de transport auto si Rent a car etc.)sau ca revanzator al

unor pachete turistice ale tour-operatorilor abilitati de Ministerul Turismului din Romania sau alte

tari.

Aceste companii sunt entitati independente, cu responsabilitate priprie, astfel incat LARTOURS

nu poate fi tinut raspunzator pentru daunele fizice sau materiale provocate de

acestia.LARTOURSva actiona insa ca reprezentant al clientului in vederea obtinerii de

despagubiri rezonabile din partea acestora.

-Programele LARTOURS nu includ de regula asigurari madicale.Sfătuim clientii sa+si procure

aceste asigurari inainte de inceperea calatoriei de la LARTOURS sau de la alte societati.

-Clientul trebuie sa fie consitnt ca standardele turistice diferă de la ţara la ţara şi că LATOURS se

bazează în programele sale pe calsificările şi standardizările Ministerului Turismului din fiecare

ţara.

-

12

Page 13: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

III. STRATEGII DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR TURISTICE

III.1MODALITAŢI DE PROMOVARE A PRODUSELOR TURISTICE

Modalitaţile principale de promovare a produseluo turistice de catre agenţiile de turism sunt:

-editarea de materiale publicitare;

-realizarea de campanii publicitare;

Indiferent de strategia aleasă pentru atingerea obiectivelor sale, orice realizator de produse

turistice trebuie să-şi realizeze comercializarea produselor sale prin una dincele două modalitaţi

menţionate.

III.2EDITAREA DE MATERIALE PUBLICITARE

Produsele turistice sunt comercializate în principal prin intermediul cataloagelor şi broşurilor.

După ce faza negocierii cu diferiţi prestatori de servicii s-a terminat, tour-operatorul editează şi

difuzează gratuit broşuri care prezintă diferitele produse turistice pe care le propun publicului.

Broşura turistică este definită drept materialul de prezentare editat întru-un mare număr de

exemplare şi difuzat prin reţeua de sucursale şi de agentii de turism.

Argumentele comerciale utilizate in broşurile turistice sunt:

-fotografia în culori care să suscite interesul pentru voiaj;

-preţul de referinţă, vizând să atragă atentia turistului;uneori această tehnică se foloseşte doar

pentru perioade restrânse, din extrasezon;

-calitatea grafică deosebit de bună;

-amplasarea în pagină a imaginilor, astfel încat să atragă atenţia;

Etapele intocmirii unei broşuri:

1.Conceperea broşurii

Prezentarea broşurii trebuie să fie îngrijită pentru că ea determină. În patre, succesul voiajelor pe

care le propune.Catalogul trebuie să arate profilul agenţiei şi să fie adaptat clientelei sale (tineri

fară pretenţii sau mai în vârstă şi preocupaţi de confort, înstăriţi, familii sau individuali.De

asemenea, broşura trebuie să permită o lectură atragatoare.

13

Page 14: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Materailul publicitar trebuie reîoit când imaginile au fost folosite de prea multe ori şi este bine să

nu se propună niciodată aceleaşi pliante ca ale altui producator turistic de pe aceeaşi piaţă.

Broşura turistica are avantajul dea fii un argument comercial foarte”concret” pentru vânzarea

unui produs turistic, reprezentând de fapt un ansamblu de servicii, ce se vor consuma in viitor şi

despre care turiştii nu au decât o idee foarte vagă aspra conţinutului.

III.3 REALIZAREA DE CAMPANII PUBLICITARE

Rolul socio-economic al activităţii de promovare este evdent, informarea turistilor despre

produsele oferite spre vânzare, despre serviciile asociate lor fiind tot mai necesară datorită

creşterii făra precedent a nevoilor pentru turisti eficientizării capacităţiilor de productie şi

a timpului de muncă al personalului de vănzare.

Publicitatea cuprinde un complex de activităti de informare a consumatorilor despre

comportamentele, calitatea şi locul unde poate fi consumat produsul turistice al firmei, in

scopul stimularii vânzărilor.

În domeniul turismului, există un anumit paralelism între acţiunile de comercializare şi cele de

promovare:ambele fac apel la aceleaşi tehnici. Astfel, promovarea implică o informare a

publicului prin presă şi radio, iar comercializarea presupune o informare specializată

(profesionistă) prin relaţii cu publicul şi publicitate în presa specializată. Paralelismul se opreste

aici, comercializării adăugându-i-se alte noi etape: negocierea cu angrosiştii (tour-operatorii,

centralele de rezervari etc.) în amonte, iar în aval realizarea cataloagelor, distribuirea lor

detailiştilor, stimularea lor, publicitatea produselor turistice, vănzarea catre public.

De asemenea, prin acţiunile de informare agenţia de turism convinge şi chiar educă consumatorii

în ceea ce priveşte necestiatea practicării turismului.

MIJOACE DE PROMOVARE:

Particularitaţile produsului turistice determină utilizarea unor mijloace specifice de promovare

care se impart în două categirii:

-mijloace de promovare care atrag turistul către firmă. Rolul acestora este de a asigura o

informare cât mai exactă şi cât mai completă asupra produsului turistice, pentru a genera dorinţa

de cumpărare.Dintre aceste mijloace amintim:reclama, publicitatea gratuită, organizarea de

întălniri, concursuri, expoziţii;

14

Page 15: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

-mijloace de promovare care stimulează revenirea (fidelizarea) turiştilor.Rolul acestora este de a

confirma în totalitate informaţiile difuzate prin cataloage, broşuri,reviste, anunţuri, firme

publicitare, informaţii care trebuie să se concertizeze în vânzări.În această categorie intră

promovarea la locul vânzării, comportamentul personalului de vânzare, promovare prin

organizaţiile de turism din înteprinderi şi firme.

Bunurile materiale la care se face referire sunt concretizate în:

-patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale

etc., care formează cadrul fizic de bază şi care vor manifesta o atracţie pentru turisti;

-anumite elemente de infrastructură sau echipamente care, deşi nu generează motivaţia sau cererea

de turism, contribuie în mod hotărâtor la satisfacerea acesteia )hoteluri, restaurante, terenuri sau

săli de sport, de spectacol, de conferinţe etc.);

-unele facilităţi de acces legate de mijloacele de transport )de vehicule şi căi de comunicaţii) alese

de turişti pentru a ajumge la obiectivele dorite.

SERVICIILE CUPRINSE ÎN PRODUSUL TURISTIC

Campania de promovare şi de publicitate sunt realizate la iniţiativa a doi agenţi economici

diferiţi, ale căror interese sunt complementare:

-agenţiile de turism din ţara de destinaţie (care sunt ăn administrarea Ministerului Turismului sau

a colectivităţilor locale),care se ocupă de programele de informare şi de promovare comercială

pentru ţările sau locurile de destinaţie, deci promovarea instituţională;

-tour-operatorii şi agenţiile de turism distribuitoare, care realizează campanii de promovare şi

publicitate numai pentru produsele pe care le vând, deci promovarea comercială

Sinergiile între promovarea instituţională şi promovarea comercială pot fi considerabile pentru

care organizaţiile publice de turism realizează acţiuni de promovare.În acest caz, tour-operatorii şi

agenţiile de turism distribuitoare cooperează cu acestea, pentru a-şi asigura succesul pe destinaţia

respectivă.Această cooperare este esenţială pentru asigurarea unei creşteri constante şi susţinute

de turişti.

Unele acţiuni de promovare pot antrena confuzii şi dificultăţi înte instituţiile publice şi

profesionişti.Aşa se înâmplă în cazul în care instituţiile publice de turism finanţează direct

15

Page 16: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

broşurile comerciale editate de tour-operatori şi care nu prezintă decât propriile lor produse.De

asemenea, anumite instituţii finanţează operatori şi nu ansamblul destinaţiiilor.

Oreta de servicii ţine cont de categoriile comportamentale ale clientelei turistice, acestea apărând

sub forma:

-servicii aferente unor preocupări semipasive, cum ar fi cele oferite în restaurante, baruri, săli de

tratamente etc;

-servicii aferente unor preocupări passive, manifestate, de regulă, în staţiile de

cazare:lectuta, urmărirea programelor RADIO-TV, somnul, igiena;

-servicii aferente unor preocupări active cum ar fi:sportul, excursiile şi drumeţiile,

vânătoare sau pescuitul etc.;

-servicii aferente unor preocupare semiactive:vizionări de spectacole sau de manifestări

sportive, vizite la muzeu sau expoziţii, promenade;

Cheltuielile campaniilor trebuie suportate cvasi-exclusiv de producătorii respectivişi de agenţiile

de turism distribuitoare.

Pentru pachetele turistice complexe, mesajele publicitare conţin trei argumente principale:

-imaginea de marcă

-preţ, care este în general cel de extrasezon;

-conţinut pentru a-l diferenţia de cel al concurenţilor;campanii publicitară trebuie să insiste

pe serviciile suplimentare oferite (transport, cazare, animaţie sau alte prestaţii);

Publicitatea poate îmbrăca urmatoarele forme:

-anunţuri, reportaje, communicate de presă;

-voiaje organizate şi plătite pentru ziarişti şi reprezentanţi ai altor agenţii de turism;

-spoturi publicitare;

-afişe, piante expuse în agenţiile de turism distribuitoare;

-organizarea de conferinţe de presă, coktailuri de presă, dezbateri ăn regiunea care se vrea

a fi prospescată, cu invitaţi profesionişti şi reprezentanţi ai turismului social;

-participarea la targuri, saloane, burse de turism.

De altfel, ocaziile de a participa la asemenea manifestări sunt numeroase, după cum se poate

vedea şi din tabelul de mai jos, unde sunt prezentate cele mai importante saloane profesioniste de

turism, precum şi cele destinate marelui public din Europa.

16

Page 17: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Saloanele europene de turism

Ţara-

denumirea

salonului

An

de

înfin

ţare

Acţionari Oraş

gazdă

Vizitatori

Profesioni

-şti

Nr.vizitatori

din marelui

public

Suprafaţa

m2

Nr.de

expozanţi

stand

1.BELGIA ŞI LUXEMBURG

BEF(Brus-

sels Travel

Fair)

2003 Bruxelles 13.000 - 21.000 600s

SIV(Salon

Internationa

l des

Vacances)

2000 Foire

Bruxelles

Bruxelles - 300.000 - 900s

VAKANTI

E

SALON

2003 Anvers 175.000 355s

2.DANEMARCA

FERIE 2003 9.400 65.000 870s

3.FRANŢA

MIACAR 2003 Bus et car Paris 10.000 - 41.000 1.200p

SALON

DES

VACANCE

S

2004 Foire de

Paris

Paris 100.000 -

SEVI

CONGRES

2004 Padco

Blenheim

Paris 54.000 - 14.000 650p

SITT(Salon

des

Innovatioes

et

Technologi

es du

Tourisme)

2001 CCI Tarbes Tarbes 8.000 - 8.000 6.200p

17

Page 18: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

SMTV(Sal

on Mondial

Tourism et

Voyages)

2003 ASMTV(F

FTST,

SNAV,

ADONET,

ETI),Sepic

Paris 70.000 90.000 30.000

4.GERMANIA

CRB 2002 Munchen 195.000 300s

CMT 2002 Stuttgard 35.000 247.000 600s

ITM(Intern

ationale

Tourismus

Borse)

2001 AMK Berlin 70.000 80.000 34.000s

REISEN

1978

Hamburg 170.000 400s

5.GRECIA

PHILOXE

NIA

2005 Foire

Internation

ale

Thessaloni

Thessalon

iq

225s

6.IRLANDA

HOLIDAY

WORLD

FAIR

2003 Dublin 1.600 44.000 140s

7.ITALIA

BIT(Borssa

Italiana del

Tourismo)

2004 Expo CT Milano 17.000 104.000 87.000 7.500s

EXPO

VACANZE

2000 Torino 420.000

8.MAREA BRITANIE

CONFEX 2005 ITF Londra 5300 - 145s

WTM

(World

Travel

2004 ITF Londra 48000 - 42500 4200s

18

Page 19: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Market)

9. OLANDA

VAKANT

IE

BEURS

2006 741700 720s

10. PORTUGALIA

BTL

(Bolsa

Turistica

de

Lisaboa)

2006 Fil Lisabona 43000 73000 24500 234s

11.SPANIA

FITUR

(Feria

Internacio

nal de

Turismo

2004 IFEMA Madrid 30000 43000 22000 3300p

MEDITE

RRANIA

2007 Ex-

Rodatur

Barcelona - 40000 119s

19

Page 20: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Strategii de comercializare a produselor turistice elabarorate de agentii de turism si

de catre tur-operatori

Agenţia de turism reprezintă adesea puncte de trecere obligatorii pentru vânzarea produselor

turistice ale tour-operatorilor sau ale altor producători.Agenţiile de turism sunt în general simpli

distribuitoride produse turistice, dar de comportamentul lor depinde decizia de cumparare

aturistului.De aceea, producătorii (in general, tour-operatori= şi ofertanţii de produse turistice pot

opta pentru una din urmatoarele stategii:

1.strategia de apecializare;

2.strategia de nediferenţiere.

A.Strategia de specializare:această strategie presupune gândirea şi comecializarea de produse

turistice tematice.

Există trei posibilităţi de specializare:

Destinaţia.În funcţie de caracteristicile pieţei pe care acţionează şi ale sagmentului de turişti

căruia i se adresează, agenţia de turism caută modalităţii de a căştiga acceptul turiştilor

potenţiali:realizarea de produse turistice care au ca loc desfăşurare o anumită ţară, zonă, regiune,

staţiune, care este la modă datorită caracteristicilor întrunite (litoral însorit, densitatea obiectivelor

turistice, originalitatea lor, fenomene naturale rar întâlnite…)

Exemple:

-TRANSTOUR:se interesează în exclusivitate de ţările de Est;

-AFRICATOUR:şi-a construit imaginea de specialist în Africa, în colaborarea cu Paris-

Dakar.

-COSMOVEL:presupune numeroase programe in Turcia;

Clientela.Constituei principalul element al micromediului agenţiei de turism, destinaterul

final al eforturilor economice ale acesteia:

-KUONI-vizează o clientelă de lux;

-UCPA ŞI OPTION VACANCES-se adresează tinerilor;

-ART ET VIE-se adresează corpului profesoral;

-VOZAGE CONSEIL-se adresează populaţiei rurale.

20

Page 21: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Alţi realizatori de produse turistice, îneforturile lor de a se impune pe piaţă, au ales ca grupuri

ţintă cele mai năstruşnice categorii de turişti:

-handicapaţi (Handicaps sans frontiers);

-tineri căsătoriţi (Le Chateau de Breteuil-se adresează tinerilor căsătoriţi japnezi);

-homosexuali (International Gay Travel, din SUA, care grupează o companie aeriană, 28 de tour-

operatori şi 172 de agenţi de turism);

-persoane în vârstă (Club Rennaissance din Franţa, Britanic Saga Holidaz din Marea Britanie, cu

o strategie agresivă, produsele lor defiinde accesibile clenţilor având sub 60 ani);

-tineri aventurieri (Top Deck din Marea Brianie).

Tema.Reprezintă laitmotivul respectivului produs turistice.Toate prestaţiile (cazare, restaurant,

agreement)sunt adaptate respectivei tematici.În dorinţa lor de a vinde cât mai multe produse

turistice, producătorii au ajuns la concluzia că acestea ar trebui să câştige în atractivitate şi

originalitate.Ei s-au gândit că prestaţiile componente nu trebuie alese la întâmplare, ci astfel

combinate încât produsul să se desfăşoare conform unei teme.

-UNOESL-organizează sejururi lingvistice.

-VISA TONIC-are în vedere sejururi de sănătate;

-ART ET VIE şi KORE-s-au specializat pe tematici culturale

-SIP-s-a afirmat in domeniul pelerinajelor;

-EXPLORATOR-organizează aventuri;

Aceste strategi este adesea considerată ca riscantă.În fapt,dacă piaţa vizată este afecată de un

eveniment destabilizator, firma poate înregistra o reducere sensibilă a cifrei de afaceri.Este

suficientă o lovitură de stat, care dezvoltă insecuritate, ca tour-operatorii specializaţi strict pe acea

destinaţie geografică să fie afectaţi.De exemplu, Egiptul şi Israel au fost considerate mult timp ţări

riscante.

Avantajele acestei strategii nu sunt de neglijat:

-strategia de specializare este oportună la începutul activităţii, când tour.operatorul sau alţi

realizarori de produse turistice urmăresc să-şi crească cifra de afaceri;

-strategia de specializare presupune o clientelă restrânsăşi solvabilă, faţă de strategia de

nediferenţiere care presupune un public larg şi deci cunoaşterea perfectă a totalităţii costurilor,

pentru a presupune preţul cel mai scăzut;

-strategia de specializare constitue pentru numeroşi producători o soluţie logică pentru a face faţă

concurenţei şi instabilităţii comportamentale a turiştilor.Pentru un tour-operator specializat,

21

Page 22: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

prioritară este calitate produsului turistice şi nu preţul.Astfel el reuşeşte să-şi fidelizeze clienţii,

care îi aduc un volum sufficient de vacanţieri noi, evoluţia cifrei de afaceri permiţându-I venituri

rezonabile.

B.Stategia de nediferenţiere.Alături de specializarea producătorilor, specific turismului aste şi

formarea unui sector nediferenţiat.Factorii care determină abordarea unei astfel de strategii sunt:

-creşterea concurenţei pe piaţa mondială a turismului;

-accentuarea comportamentului pe piaţă al cumpărătorului.

Ca urmare, ofertanţii şi producătorii s-au adapt şi au trcut la:

-creşterea atractivităţii ofertei;

-influenţarea calităţii şi dimensiunii cererii turistice, folosind politici agresive de marketing.

-creşterea eforturilor de particularizare a ofertei;

Toate aceste adaptări cer eforturi financiare mari, ceea ce a impus creşterea dimensiunilor

firmelor ofertante prin integrarea sau gruparea lor.

Comercializarea produselor turistice de către tour-operatori.

Stategii pentru vânzarea călătoriilor

În general, în aprecierea importanţei unei firme de turism se iau în considerare cifra de afaceri,

valoarea adăugată şi numărul de clienţi, în cazul tour-operatorilor, cifrele obţinute trebuie

inerpretate diferit.De fapt, această activitate presupune cuprinzând un mijloc de transport la care

se adaugă una sau mai multe prestaţii (de hotelărie, de agreement).Unii tour-operatori vând doar

zboruri.Ei se comportă ca nişte angrosişti şi au o avtivitate de ticketing.Vânzarea doar

dezboruri/călătorii cu avionul presupune adoptarea de către tour-operatori a unei din starategiile

următoare:

-se cumpără deliberat locurile de avion în număr mare de reduceri importante şi a monta voiaje

forfetare la preţuri attractive, în acest acz, activiatea de tickting constituie o axă de vânzare

structurală;

-rezervă un anumit număr de locuri doar pentru circuitele care le programează.Dacă ansamblul de

programe nu-şi găseşte clienţi, el propune atunci doar locurile pentru zborurile respective, în acest

caz, ticktingul prezintă dimensiuni pur conjuncturale.

În general, tour-operatorii pot opta pentru două tipuri de strategii:cea de specializare şi cea de

abordare generalistă.

22

Page 23: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

A.Strategia de specializare:există tour-operatori specializaţi pe o destinaţie geografică

anumită;este o stategie riscantă pentru că poate intervene o lovitură de stat, un război şi circuitul

respectiv este scos de pe piaţă.Specializarea mai poate fi pe o temă, (pelerinajul, aventurile etc.),

sau pe un segment de clientelă (tineri căsătoriţi, persoane handicapate, persoane în vârstă,

populaţia homosexuală şi orice altă categorie de populaţie).Stategia specializării constituie pentru

numeroşi tour-operatori o soluţie pentru eliminarea concurenţei, pentru a evita instabilitatea pieţei

şi a clientelei.

B.Strategia generala are doua orientari :

-Strategia de integrare se regaseste in toate sectoarele de activitate economica si constituie pentru

firma o chestiune de politica generala.Refuzul unor inteprinderi de a integra ansamblul de prestatii

se datoreaza urmatorilor factori :probleme de competenta (datorita multitudinii de cunostinte pe

care trebuie sa le aiba un prestator), pericolul pietelor captive ( pe acele piete captive prestatorii se

obisnuiesc cu lipsa concurentei, putand deveni mai putin competitivi), marimea capitalului

necesar (pentru a se diversifica in numeroase activitati, prestatorul trebiue sa mobilizeze mase

importante de capital), prezenta furnizorilor dominanti (un tour-operator poate fi fortat sa se

adreseze unui prestator aflat intr-o pozitie de monopol, care poate abuza de puterea sa), absenta

prestatiilor adaptate, performantele mediocre ale furnizorilor, competente limitate necesare pentru

negocieri.

-Strategia masei critice consta in alegerea acelei dimensiuni care sa permita confruntarea directa

cu concurenta.Aceasta poate sa imbrace mai multe forme:

-strategia ‘apropierii’ de concurenta ;

-strategia de achizitie a concurentului ;

-strategia de protectie, poate fi mai putin vulnerabil si a castiga credibilitatea pietei.

23

Page 24: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

IV.STUDIU DE CAZ- SEJUR FRANTA

A.Descrierea generala a Frantei

A.1 Pozitionarea geografica

Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul Atlantic si Marea Mediterana). Deşi marea parte a teritoriului francez se află în vestul Europei, Franţa este constituită şi din teritorii aflate în America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul şi sudul Oceanului Indian, nordul şi sudul Oceanului Pacific, şi Antarctica, aici însă suveranitatea este exercitată în cadrul Tratatului Antarcticii.

In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 %. Mortalitatea este de 9,2 %, iar

populatia urbana reprezinta 74 %,Franţa fiind clasată astfel ca al 47-lea stat după suprafaţă.

A.2 intemeierea istorica

Teritoriul Frantei este populat in antichitate de triburile celtice (galii) si cucerit de Cezar (59-51 IH) si transformat in provincie romana. Francii, popor germanic stabilit in sec. al V-lea in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in secolele urmatoare poporului francez. Bazele Regatului Franc sunt puse de Clovis (481-511) provenit din dinastia Merovingienilor. Carol cel Mare (768-814), cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carolingiene, poarta razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, longobarzilor si este incoronat imparat al Occidentului, la Roma, in anul 800. Tratatul de la Verdun (843) consacra dezmembrarea Imperiului Carolingian, a carui parte occidentala va forma viitoarea Franta. In sec XII-XIV, in timpul domniilor lui Filip al II-lea August si Filip al IV-lea cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul autoritatii regale si al centralizarii statale. Dupa infrangerile franceze din prima parte a Razboiului de 100 de ani purtat impotriva Angliei (1337-1453), avantul national (Jeanne d'Arc) permite incheierea victorioasa a indelungatei confruntari. Ludovic al XI-lea (1461-1483) opreste opozitia marilor seniori, iar domnia lui Francisc I (1515-1547) inaugureaza epoca absolutismului. Raspandirea calvinismului in prima jumatate a sec al XVI-lea declanseaza pustiitoarele razboaie religioase (1562-1598) incheiate de Henric al IV-lea intemeietorul dinastiei de Bourbon (1589-1830) prin edictul de toleranta de la Nantes (1598).Domnia lui Ludovic al XIV-lea (1643-1715) marcheaza apogeul absolutismului francez ("statul sunt eu"), Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludovic al XIV-lea si Ludovic al XV-lea (1715-1774) accentueaza tensiunile sociale, pierderea prin tratatul de la Paris (10.02.1763) a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza economica si cea de credibilitate a absolutismului Bourbonilor. Revolutia franceza (14.07.1789, caderea Bastiliei) culmineaza cu proclamarea la 22.09.1792 a Primei Republici, cu executia lui Ludovic al XVI-lea (21.01.1793) si cu dictatura iacobina (1793-1794). Razboaiele de aparare ale Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale. Restaurata in 1815, domnia Bourbonilor este inlaturata de revolutia din iulie 1830, care

24

Page 25: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Filip (1830-1848). In urma revolutiei din februarie 1848 este proclamata a II-a Republica (1848-1852), apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon (nepotul lui Napoleon I), care se proclama sub numele de Napoleon al III-lea Imparat al Frantei (1852-1870).Infrangerea in razboiul cu Prusia (1870-1871) are ca urmare proclamarea de la 4.09.1870 a celei de-a III-a Republici si scurtul intermezzo al insurectiei proletare a Comunei din Paris (martie-mai 1871). Pacea de la Frankfurt pe Main (10.05.1871) consacra pierderea Alsaciei si a Lorenei. Cucerirea Algeriei (1830-1847) este urmata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea de constituirea celui de-al doilea mare imperiu colonial al lumii (Africa septentrionala, ecuatoriala, occidentala, Indochina, Oceania etc). Impreuna cu Rusia si Marea Britanie pune bazele Triplei Aliante (1904) care, in primul razboi mondial (1914-1918) obtine victoria asupra Blocului Puterilor Centrale. Prin pacea de la Versailles (1919) Alsacia si Lorena sunt retrocedate de catre Germania Frantei. La 3.09.1939 Germania incearca sa se revanseze si-i declara Frantei razboi, dupa care invadeaza teritoriul francez, pentru ca la 22.06.1940 maresalul P. Pétain sa semneze actul de capitulare. Generalul Charles de Gaulle lanseaza in iunie 1940, la Londra, celebrul apel la continuarea luptei de catre francezi si constituie Comitetul National Francez care coordoneaza rezistenta antinazista. Debarcarea din Normandia (6.06.1944) si insurectia victorioasa a Parisului (19-25.08.1944) permit instalarea guvernului provizoriu prezidat de generalul de Gaulle. Constitutia din octombrie 1946 proclama cea dea IV-a Republica si transforma Imperiul Colonial in Uniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare nationala din Indochina (1945-1954) si Algeria (1954-1962) adancesc criza celei de-a IV-a Republici si duc la instalarea unui guvern in frunte cu generalul de Gaulle care proclama la 4.10.1958 cea de-a V-a Republica, cu atributii sporite pentru seful statului. In Pompidou (1969-1974) marea majoritate a coloniilor franceze (10,5 milioane km2, 48 milioane locuitori in 1939) isi dobandesc independenta, iar Franta initiaza o politica externa independenta, de distantare fata de hegemonismul nord-american, retragandu-se din organismele militare ale NATO si SEATO si intretinand relatii speciale cu URSS si China. Alegerile din 1981 sunt castigate de François Mitterrand, candidatul Partidului Socialist Francez, devenind cel de-al XXI-lea presedinte al Frantei (reales pentru un nou mandat in 1988), iar cele legislative din acelasi an au dat castig de cauza aceluiasi partid, care obtine majoritatea absoluta in Adunarea Nationala. Dupa o "coabitare" a presedintelui Mitterrand cu un guvern de centru-dreapta (1986-1988), alegerile parlamentare din 1988 readuc la putere Partidul Socialist, care sufera insa o zdrobitoare infrangere in martie 1993, parasind scena politica.

B.Descrierea generala a Parisului

B.1 obiective turistice si naturale

Parisul si imprejurimile, Parisul  fiind denumit si "Orasul lumina", este unul dintre cele mai vizitate locuri din lume, gratie si atractiilor turistice cum sunt: Catedrala Notre Dame (sec. XII - XIV), biserici ca Sacré Coeur, Domnul Invalizilor cu mormantul lui Napoleon, Turnul Effel cu o inaltime de 320.75 m, inaugurat in 1889 cu ocazia "Expozitiei Universale" care a devenit simbol al capitalei franceze, palate, piete, cartiere pitoresti La Dèfense cu o arhitectura moderna, muzee Luvru unul dintre cele mai mari si bogate din lume.

Orasele renumite pentru anumite monumente istorice si de arta sunt:

Avignon (Palatul Papilor construit in secolul XIV) Nimes (monumente galo - romane) Rouen (case vechi din lemn)

25

Page 26: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Amines (catedrale cu vitralii)

In Palatul Papilor, frumusetea are doua fete: una contemporana, cealalta legata de teologia catolica de Evul Mediu. Ele sunt percepute ca intreg; doar rigoarea descrierii ne obliga la succesiune.Cea medievala, La Beauté in Fabula, centrata pe portretele Laurei si ale lui Petrarca, pe Eros e conceputa sub forma istoriei, a povestii medievale amoroase, a calatoriei initiatice. Cea contemporana are discursul vizual asociat cu cel psihanalitic, mistic, alegoric, teologic, in dulcele stil postmodern. Citatele culturale ne poarta in cautarea drumului interior prin salile intunecate, pasajele stramte, trecerile inguste si curtile interioare stralucind de lumina din Palatul Papilor si ne reamintesc lipsa unui context zero din care sa putem privi frumusetea. Evul Mediu Catolic si istoriile tantrice ale Extremului Orient coabiteaza perfect in acest spatiu expozitional, ca citate culturale.Proiectia lui Christian Lacroix, de pilda, pe treptele de marmura ale Palatului (proiectie din filmul lui Richard Fleisher, Le voyage fantastique, 1966) trimite la scara frumosului (Augustin si Platon).

speciale pentru acestea

C.Identificarea formelor de cazare/alimentatie din Paris HOTELURI:

RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES5 Stele

Hotelul RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES este un hotel de 5 stele ce va poate oferi : - camera dubla Deluxe la pretul de 302 €*/noapte (2 persoane) - camera single Standard (Mic dejun continental inclus ) la pretul 315 €*/noapte (1 persoana) - camera dubla Deluxe (Mic dejun) 367 €*/noapte (1 persoana)

Hotelul inclunde mai multe serii se servicii:sala de fitness,lift,bar, conectare la internet,fax,centru de afaceri,apeluri locale,servicii bancare,room service,restaurant,inchirieri de masini,magazine,discoteca,echipament sportiv,club de sanatate,facilitati pentru reuniuni,xerox. Servicii gratuite: receptie 24 ore,trezire la cerere,transportul bagajelor Puncte de atractie: - muzeu

- opera - galerie de arta - centru comercial - catedrala/biserica

Prin apropierea hotelului:- Aeroport 26 km Charles de Gaulle CDG- Aeroport 26 km La Defenese Helioport JPU- Aeroport 17 km Orly ORY

26

Page 27: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Sejur 7 zile Franta- Paris(All Inclusive)Avion Hotel RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES 5 Stele

ZIUA 1 DUMINICA , ora 05:30 intalnire pe Aeroportul Otopeni ,birou informatii,cu ghidul roman.Ora 09:00 decolare cu avionul companiei aeriene Lufthansa..Ora 11:05 sosire PARIS. Transfer la hotel intre orele 11:30-12:30 RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES 5 Stele .Ora 14:00-pranz. Tur cu autocarul PARIS,cu ghid local (3 ore) Catedrala Notre-Dame,Gradinile Luxemburg,Universitatea Sorbona,Pantheonul,Cartierul Latin,Centrul Pampidou,Place Vendome,Opera,Place de la Concorde,Arcul de Triumf,Biserica „La Madeleine”,Turnul Eiffel,Domnul Invalizilor.Ora 17:00 –snack..Ora 20:00-Cina.Timp liber ora 21:00.

ZIUA 2 LUNI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Intre orele 13:00-13:30-pranz.Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-Cina..Timp liber 21:00.

ZIUA 3 MARTI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Ora 10:30 vizita la Muzeul Louvre.Apoi,individual plimbare pietonala pe malul Senei pana la Turnul Eiffel (optional urcare in turn).Intre orele 14:00-14:30 –pranz.Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00.

ZIUA 4 MIERCURI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.. Intre orele 14:00-14:30 –pranz..Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00

ZIUA 4 JOI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun. Ora 10:30 timp liber in care puteti explora marile bulevarde pariziene, cu celebrele Galerii La Fayette sau Place Vendome. Intre orele 14:00 –14:30 pranz..Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00.

ZIUA 5 VINERI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Ora 11:00 timp liber in Paris.Intre orele 14:00-14:30 –pranz..Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00.

ZIUA 6 SAMBTA Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Ora 11:00 timp liber in Paris pentru shopping .Intre orele 14:00-14:30 –pranz..Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00.

ZIUA 7 DUMINICA Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Ora 11:00 .Intre orele 14:00-14:30-pranz.Ora 16:00 snack..Transfer la aeroport ora 18:00.Ora 19:00 decolare din Paris .Ora 21:55 sosire in Otopeni

D. Calculatia pretuluiD.1 All-inclusiveHOTEL RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES 5 Stele

Camera dubla (7 zile)/zi

Serviciu TarifCazare + Mic dejun 298 €./persoana Pranz 15 €./persoana Cina 20 €./persoanaSnack 10 €./persoana

27

Page 28: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

CONTRACT DE COLABORARE

Nr………. Încheiat azi……………………………..

Art.1. Partile Contractante

1.1.Prestatorul

S.C. STAG S.R.L. cu sediul in Ploieşti , str. Sg. Mateescu Gd, nr. 16

bl.9, sc.C, ap.59, tel: 093281510, tel/fax: 044134779.177.779, înregistrata la

R.C. cu C.I.1299761999,C.I. R-12501811. reprezentata prin Grinzeanu

Ioan Alexandru – Director General

1.2.Beneficiarul

S.C. ………………………… .. cu sediul in…………………………

…………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………..

tel . fax …………………………reprezentata prin …………………………….

Art. 2. Obictivul contractului

Intre parţi a intervenit prezentul contract privind vanzarea de catre

Beneficiar a programelor turistice interne si externe produse de prestator .

Art.3. Obligaţiile parţilor

3.1. Obligaţiile prestatorului

S.C.STAG S.R.L., se obliga sa pună la dispoziţia beneficiarului toate materialele

necesare (programe tipărite, pliante cu hoteluri .etc.) de care dispune, referitoare la excursiile de

grup sau individuale care fac obiectul prezentului contract. Prestatorul va respecta întocmai toate

datele prezentate in program (traseu, număr de zile, masa, obiective turistice cuprinse in program).

6.CONCLUZII SI PROPUNERI

28

Page 29: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

Similar activitatii desfasurate in cadrul sectoarelor productiei materiale, produlul turistic se

deosebeste totusi semnifiacativ de produsele din celelalte ramuri ale productiei materiale.

Produsul turistic nu poate avea valoare rezidala, se produce in consum in acelas loc

si poate fi soliciatat direct sau prin contract, cu conditia ca turismul sa fie prezent, nefiind

posibila expedierea produsului.

Produsul turistic este eterogon si complex, iar elementele care il acmpun nu pot fi

stocate (de exemplu locurile din avion, zapada, noptile nedormite

Fiecare produs turistic isi are ciclul sau de viata, respectiv se naste, traverseaza cateva

etape de crestere si ajunge eventual in declin deoarece apar noi produse, cere satisfac mai bine

nevoile sau dorintele turistilor.

Conceperea produsului turistic presupune urmatoarele etape :

-organizarea preliminara ;

-conceperea serviciilor oferite ;

-stabilirea preturilor.

Pachetele turistice apar sub duoa variante :vacante ‘all-inclusive’ si forma mixta.

Pachetele ‘all-inclusive ‘ sun formate din :

-vacante cu pensiune completa ;

-tour-urile organizate ;

-croazierele .

Pachetele in forma mixta sunt formate din:

-‘fly & drives’

-‘fly & hotel’

Bunurile materiale ale produselor turistice :

-patrimoniul de resurse naturale ;

-anumite elemente de infrastructura ;

-unele facilitati de acces.

Publicitatea poate imbraca urmatoarele forme :

-afise, pliante ;

-anunturi, reportaje, comunicate de presa ;

-spoturi publicitare ;

-organizarea de conferinte de presa, cocktailuri de presa, dezbateri ;

-voiaje organizate si platite pentru ziaristi si reprezentanti ai altor agentii de turism ;

7.BIBLIOGRAFIE

29

Page 30: Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic

GHERASIM T. Marketingul turistic, Bucuresti, Editura Economica, 1999.

GHERASIM D.

VELLAS F. International tourism, McMillan, Bisiness, 1995.

BECHREL L.

LANQUAR R. Le marketing touristique, Que sais-je ? Paris, P.U.F., 1993.

HOLLIER S.

LUPU N. Hotel, Economie si management, Editura All Beck, 1999.

EMILIAN R. Managementul serviciilor, Bucuresti, Editura Expert, 2000.

INTERNET www.infotravel Romania.ro.-turism 100%

30