Ciprian Porumbescu (2)

Prof. Ioan Hapca http://geocities.com/ihapca2002/

CiprianPorumbescu

(2)“Balada

pentru vioară şi pian”Hora Braşovului

Zâna DunăriiCântecul tricolorului


La 27 februarie/11 martie 1882 are loc premiera cu spectacolul “Crai Nou“, operetă în două acte, scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul piesei poetului Vasile Alecsandri.

O placă memorială, fixată pe zidul Colegiului Naţional “Andrei Şaguna”, consemnează evenimentul care a avut loc în sala festivă a Gimnaziului român.


Distribuţia celor trei spectacole care s-au jucat cu opereta “Crai Nou”, în anul 1882, la Braşov, a cuprins peste 60 de persoane, în rolurile principale fiind: Carolina Lenghel (Anica), Cornelia Roman (Dochiţa), Andrei Bârseanu (Bujor), Vasile Voinea (Leonaş), G. Strâmbu (Ispravnicul), Zosim Butnaru (Moş Corbu). Sufleur: Pandele Dima, fratele compozitorului G. Dima. Regia artistică: Ioan Bucur Popp, negustor de frunte, care a suportat şi cheltuielile punerii în scenă ale spectacolului.


La spectacol şi-a dat concursul orchestra Societăţii Filarmonice braşovene. Aici prim cornist era Fr. Böhme, care, potrivit mărturiilor vremii, l-a ajutat pe Ciprian Porumbescu la orchestrarea operetei. Manuscrisul, schiţă a partiturii generale, donaţie a lui Tiberiu Brediceanu, aflat la Muzeul Primei Şcoli Româneşti din Scheii Braşovului, nu pare a fi scris de mâna compozitorului.

Opinii (controversate) pe această temă exprimă şi Augustin Bena sau Leca Morariu. Dacă Fr. Böhme a copiat doar, pentru bani, partitura operetei, rămâne de cercetat.


La 8/20 septembrie 1882, corul plugarilor din Chizătău (15 km Lugoj), organiza un concurs de coruri româneşti, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate, la care participă zece formaţii corale ţărăneşti.

Ciprian Porumbescu, reprezentant al Reuniunii române de gimnastică şi cântări din Braşov, invitat la aceste manifestări artistice, rămâne cu o impresie deosebită, copleşit fiind de frumuseţea corurilor, a costumelor ţărăneşti, de repertoriul prezentat şi de puternicul sentiment românesc.


La 27 octombrie/8 noiembrie 1882 se organizează în sala Redutei din Braşov, cu sprijinul Societăţii Filarmonice, un concert în beneficiul lui Porumbescu, pentru a putea pleca la tratament medical în Italia.

Ciprian Porumbescu, la pupitrul dirijoral, şi-a prezentat: “Rapsodia Română”, “Uvertura la opereta Crai Nou”, “Potpuriu naţional”, marşul “La Carpaţi”, valsul “Fantome”, mazurca “Catincuţa”, “Hora Prahova”, cvartetul de corni “Mugur, mugurel” (la cornul I, bunul său prieten, Fr. Böhme) ş.a.


Toată această activitate de creaţie, de repetiţii şi spectacole îi agravează boala la plămâni.

Pentru odihnă şi tratament la plămâni, sfătuit de prieteni, la 13/25 noiembrie 1882, pleacă în Italia, în staţiunea Nervi.

Starea sănătăţii sale nu se ameliorează şi astfel, la sfârşitul lunii februarie 1883, se întoarce acasă la Stupca (Suceava).


La 6 iulie 1883, mult prea devreme, la doar 29 de ani, sub ochii tatălui său şi ai surorii sale, Mărioara, fiind bolnav de tuberculoză, Ciprian Porumbescu se stinge din viaţă, în casa de la Stupca, sat numit azi “Ciprian Porumbescu” în onoarea marelui compozitor.


Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”Situată în localitatea Stupca, judeţul

Suceava, o căsuţă ţărănească asemănătoare celor din partea locului, reconstituie prin obiectele expuse atmosfera în care a trăit şi a creat compozitorul.

Camerele în care se întâlnea cu lăutarii satului, fotografiile de familie, obiectele personale, creează o plăcută ambianţă şi un emoţionant prilej de întâlnire cu viaţa şi activitatea compozitorului.


Casa Memorială “Ciprian Porumbescu“, inaugurată în 1953, este adăpostită într-o anexă originală – singura care s-a păstrat – a fostei case parohiale de la Stupca (Ciprian Porumbescu) , locuită de familia preotului, scriitorului şi militantului român din Bucovina, Iraclie Porumbescu, între anii 1865 – 1883.


Aici se reconstituie prin intermediul unor exponate autentice (ex. pianul Mărioarei Raţiu-Porumbescu – sora

compozitorului) reprezentând obiecte care au aparţinut familiei, o atmosferă de epocă, preponderent rustică, proprie mediului în care a trăit şi a creat în acest sat întemeietorul muzicii româneşti moderne, Ciprian Porumbescu (1853-1883), sugerându-se relaţiile acestuia cu universul satului, gama de impresii ce şi-au pus amprenta specifică asupra personalităţii şi creaţiei porumbesciene..


Cântecul tricoloruluiTrei culori cunosc pe lume Roşu-i focul vitejiei,

Ce le ştiu ca sfânt odor, Jertfele ce-n veci nu pier

Sunt culori de-un vechi renume Galben, aurul câmpiei,

Amintind de-un brav popor. Şi-albastru-al nostru cer.

Cât pe cer şi cât pe lume, Multe secole luptară

Vor fi aste trei culori, Bravi şi ne-nfricaţi eroi

Vom avea un falnic nume, Liberi să trăim în ţară

Şi un falnic viitor. Ziditori ai lumii noi.


Muzeul „Ciprian Porumbescu”Situat în localitatea Stupca, a

fost inaugurat la 23 noiembrie 1971 în clădirea fostului conac al boierului Popovici (clădire care datează din secolul al XVIII-lea).

Expoziţiile valorifică obiectele de patrimoniu care au aparţinut lui Ciprian Porumbescu.


Bustul lui Ciprian Porumbescula Muzeul „Ciprian Porumbescu”

Cripta Familială cuprinde mormintele lui Ciprian şi Iraclie

Porumbescu, ale celorlalţi membri ai familiei, toate străjuite de ramurile

ocrotitoare ale unui tei descins parcă aici din codrul liricii eminesciene..


Bustul lui Ciprian Porumbescuîn parcul din apropierea Liceului

Andrei ŞagunaAutor artistul Vladimir Predescu


Ciprian Porumbescu,tablou realizat de

Vasile Donose


Trei culori a fost imnul naţional al României înainte de revoluţia din 1989. Este bazat pe cântecul patriotic cu acelaşi titlu şi aceeaşi muzică (compusă de

Ciprian Porumbescu), dar cu un text modificat.


Se pare că versurile imnului Republicii Socialiste România au fost scrise de Nicolae Ceauşescu, personal.


FIŞIER SELECTIV DE CREAŢIE Muzică de teatru: ”Candidatul Linte” (Rigorosul teologic) (1877), comedie în două scene, “Crai Nou” (1882), operetă în două acte; Muzică simfonică: “Parafrază pe o temă românească” (1882) pentru orchestră; “Rapsodia română pentru orchestră” (1882), iniţial pentru pian; Muzică de cameră: “Cvintet de coarde cu flaut” (1875), “Balada pentru vioară şi pian” (1880), “Reverie pentru vioară şi pian” (1880);


FIŞIER SELECTIV DE CREAŢIE Muzică corală: “Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români” (Cântecul gintei latine; Imnul Unirei – Pe-al nostru steag; Cântecul tricolorului; Inimă de român; Hora; Gaudeamus igitur; Nu-i viaţă mai plăcută; Leliţo de la Munteni; Hai să ciocnim ş.a.), “Odă ostaşilor români”, “Serenada” (Dormi uşor), “Noapte de primăvară”, cantata (vals) “La malurile Prutului“, “Altarul Mănăstirii Putna” cantată pentru solişti, cor bărbătesc şi pian;


FIŞIER SELECTIV DE CREAŢIE Muzică vocală: “Te-ai dus, iubite”, “Cât te-am iubit”, “Dedicaţiune”, “Lăsaţi-mă să cânt“, “A căzut o rază lină”; Muzică religioasă: ”Cântările Sfintei Liturghii în do major”, cor bărbătesc, “Tatăl nostru “, cor bărbătesc, “Adusu-mi-am aminte”, cor bărbătesc, “Priceasnă de Paşti”, cor mixt, “Axion la Rusalii”, cor mixt, “Condacul Maicii Domnului “ cor bărbătesc;


Afiş al ansamblului artistic “Ciprian Porumbescu”

Prof. Ioan Hapca http://geocities.com/ihapca2002/Membru al ansamblului artistic “Ciprian Porumbescu”

http://www.snicolae.org/images/photo/2003/030420concertflorii11_800.jpg


DĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZĂ ACUM!!!http://geocities.com/ihapca2002SFÂRŞIT SFÂRŞIT

http://geocities.com/ihapca2002

Ciprian Porumbescu (2)

Travel

Transcript of Ciprian Porumbescu (2)