CIP Nafionale Romffniei AiVANHov, oMRAAM , gandului - Omraam...آ  222 Puterile gdndului gdseascd...

download CIP Nafionale Romffniei AiVANHov, oMRAAM , gandului - Omraam...آ  222 Puterile gdndului gdseascd numai

of 8

  • date post

    20-Jan-2020
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of CIP Nafionale Romffniei AiVANHov, oMRAAM , gandului - Omraam...آ  222 Puterile gdndului gdseascd...

  • Descrlerea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romffniei AiVANHov, oMRAAM enritl.ifi,

    Puterile g0ndului /OmraamMikhael Aivanhov. - Ed. a3-a, rev. - Bucuregti : prosveta

    ISBN 978-973 -8107 -63-2

    133.1 8

    133.2

    141.33 ''' r'r' l ''

    @ 2006, Editions Prosveta S.A., France rsBN 2-85566-378-4

    O 2010, Antar Ed. Srl, Romania, Edilia a III-a in limba romdnn, ISBN 978-973-8107-63-2

    Omraam Mikha€l Aivanhov

    Colecfia Izvor Nr.224

    EDITURA PROSYETA

  • 222 Puterile gdndului

    gdseascd numai in vdrf. DacS nu mi credefi, ?n- seamnd ci nu ali in{eles nimic Ai nu vd va rdmdne decit suferinfa. Eu nu v-o doresc, dimpotrivd, nu vreau s[ vi vid niciodati suferind. Dar cfrnd nu in{elegeJi mare lucru, nu se poate s[ nu suferili. Suferin{a existl pentru a-i obliga pe oameni si in{eleag5... Ea constituie deci o binecuvdntare!

    Vi voi revela acum unul dintre cele mai importante adev[ruri de cunoscut: to{i Maeqtrii au ftcut-o qi $tiinta Iniliaticd o subliniazd: acela eil, fiecare dintre noi va rnerge intr-o bund zi s[ tr[iasci in regiunea unde gi-a dirijat gdndurile' CAnd veli p6r[si deci aceastd lume, vefi merge si reintdlnili regiunea gdndurilor voastre. Daci aces- te gdnduri au fost inalte, vefi merge intr-o regiune sublim[ qi invers; dacl gfindurile voastre au fost dirijate spre infern, veli intdlni infernul. Iat[ cel mai mare adev[r. Dacd veli cere numai inteligen-

    {[, iubire, frumuse{e, fi{i absolut siguri cd nici o forfi a naturii nu va putea sd vd impiedice weo- dat[ s[ locuili in aceasti regiune determinati, adicl regiunea g0ndurilor gi a dorin{elor voastre'

    CTIPRINS

    Natura activitd{ii spirituale...

    Cum sd concepem viitorul......

    Poluarea psihicd..

    Yia\a gi circula{ia gdndurilor

    Cum se intruchipeaz[ gAndul in materie. 75 Regdsili echilibrul dintre mijloacele materiale gi cele spirituale. ....... 103 Forfaspiritului.... ....115 Cdteva legi ale activit[{ii spirituale..... 135

    Puterea concentrdrii............................. 1 5 9

    Bazele medita{iei.

    Rugdciunea creatoare ....... I97 Cucerirea v6rfu1ui.....

    I

    II

    ilI rV

    V

    7

    35

    47

    59

    VI

    VII

    VIII

    x t43 X

    XI

    XII

    XIII

  • I !

    Evident, ornul este mai bine pregdtit pen- fiu activitatea materialb dec0t pentru activitatea spirituali, deoarece instrumentele ce le posedd pentru a ac{iona asupra materiei, cele cinci sim- furi, sunt mult mai deevoltate dec6t instrumentele care ii permit accesul in' lumea spirituali. De aceea, mulli dintre cei care se angajeazi pe calea spiritualitdfi! au impresia ci nu ajung nicdieri gi se descurajeazi. , "'

    Cifi nu igi spun: ,,Ce este aceasti activi- tate in care nu se vid niciodatd realizdrile? Cel pu{in, cdnd munoegti in planul fizic obtii nigte rczultate:, oeva se schimb6, se construiegte sau se

    distruge. $i chiar o activitate inielectualE di unele rcnrltate vizibile; devii mai instruit, rtai capabil sijudeci, sd te pronunfi asupra unui subiect sau altuia,i'Ah da, toate aceste lucruri sunt adevfuate. Vreti sd construifi o casd: dupi c0teva s[pfiimdni

  • IO Puterile gdndului

    constructia apare, vizibild gi tangibili. in timp ce, dacl dorili sd crea{i in planul spiritual, nimeni nu va observa nimic, nici voi, nici cei din jurul vostru.

    Atunci, in fala unei asemenea incertitudini vefi avea indoieli ce pot merge pAnd la dorin{a de a abandona totul, angaj0ndu-vd ca toatfl lumea intr-o activitate in care este ugor sd constataJi rezultatele. O puteli face, dar intr-o bun6 zi, chiar in rni.jlocul celor mai rnari succese, ve{i sirn(i cd vd va lipsi ceva in interior. Este inevitabil deoa- rece nu a{i atins esen{ialul, nu a{i plantat incd ce trebuia in domeniul luminii, al iubirii, al puterii, al veqniciei.

    Ceea ce trebuie ?n{eles, odatd pentru tot- deauna, in privin{a activitdfii spirituale, este fap- tul c6 aceasta presupune o rnaterie extrern subtil6 ce scapd mijloacelor noastre obiqnuite de inves- tigafie. Activitatea pe care este posibil sb o inde- plinim in planul spiritual este la fel de rcald ca aceea pe care o desfbqurdm in planul fizic. Aga cum in planul fizic este normal sd t6ia{i lemne sau s[ preg5tifi mdncarea, tot la fel, in planul spiritual este de asemenea adevdrat cd pute{i construi un edificiu, putefi declanga niqte fode, orientAnd curengii, luminAnd congtiinlele. Iar dacd aceste lucruri nu se v5d, inseamnd cd avem de-a face cu o materie diferitd. De altfel, cel care trdiegte cu

    Natura activitdlii spirituale I1

    adevdrat in lumea spiritual[ nu axe nevoie ca aceste realiti{i pe care le simte in jurul s6u si fie la fel de vizibile qi tangibile ca acelea din lurnea ftzic1. Dar, cu timpul, ele se pot concretiza in acelaqi fel.

    I)acd aceste legi nu sunt cunoscute, daci se aqteaptd imediat rezultatul lucrdrii spirituale, atunci apare descurajarea gi se va distruge tot ce a fost construit. Deoarece aceasti materie atdt de subtil[ este f,oarte ugor de modelat. De aceea, dupi felul cum este sau nu convins, perseverent, ornul va construi sau va distruge. Adesea el construieqte, dar foarte repede ajunge sd distrugd, impiedicind astfel realizarca, concretizarea de- frnitivi a mutrcii sale. Or, concretizarea materiald trebuie inevitabil sd se produc[ intr-o bund zi. De altf€I, dacd ii vefi intreba pe Iniliafi, ei vd vor r[spunde: ,,Tot ce vedefi pe pdmAnt nu este decdt concretizarea elementelor eterice care, cu timpul, au ajuns la acest grad de densitate gi materiali- 'zare." Daci veli avea deci credin{a gi rdbdarea sd v[ continua{i lucrarea inceputd, ve{i ajunge si rnaterializa(i in planul ftzic tot ce v-a{i dorit. DacI vefi spune: ,,Eu imi doresc insi de ani de zile nigte lucruri care nu se implinesc!", inseamnd cd nu $titi cum si lucra{i, sau dorinfele voastre nu se pot irnplini din anumite motive. Dacd dorintele voastre privesc colectivitatea, intreaga omenire,

  • 12 puterile gdndului

    evident cd ele vor fi mai greu de realizat dec6t in cazul propriei persoane. in timp ce-{i dorepti pacea in lumea intreag[, mulli oameni doresc rdzboiul! Desigur ci dorin{a lor se va opune realizdrii dorin{ei voastre. Nu trebuie insd sd vi descurajafi. Ce ne spune Iisus in Evanghelii? ,,Cdutali mai intdi impdrdgia hti Dumnezeu Si dreptatea Lui, qi^ toate acestea se vor adduga voud." Cdutarea impird{iei lui Dumnezeu poaflL in sine propria-i recompensd.

    Luwarea spirituald gi lucrarea materiald reprezintd doui activitefi distincte. Trebuie sd gtim la ce ne putem agtepta gi la ce nu. putem aqtepta de la lucrarea spirituald lumina, pacea, ar- monia, sdndtatea, inteligenfa; dar sd nu agteptdm bani, faimd, recunogtinJ[ sau aclmira{ia rnullimii, nu. Vefi confunda cele doud lucruri gi ve{i fi nefericili. Nu trebuie sd agtepta{i nici un avantaj material din activitilile spirituale. Ceea ce crea{i va r5m6ne incd multi vreme invizibil, impalpabil.

    Sd ludm acum o irnagine gi sd spunem c6 diferenJa dintre un spiritualist gi un materialist constd in faptul c5... spiritualistul igi poartd casa cu el peste tot unde merge! Da, spiritualistul, pen- tru care toate comorile sunt interioare, nu poate fi niciodat[ separat de acestea, nici m6car la moarte. Fiindci numai realizdrile interioare aparfin omu- lui, numai ele au rSrtdcini in sinea sa, iar cAnd

    Natura activitdlii spirituale 13

    omul trebuie sd plece in lumea de dincolo, el va purta in sufletul, in spiritul sdu, niqte pietre preJioase - calitdli gi virtuJi - pe care le ia cu el, numele sdu inscriindu-se in cartea vie{ii veqnice.

    Un spiritualist nu este deci bogat decdt in m6sura in care a luat cunoqtinli cd adeviratele bogSlii sunt spirituale. Dar dac[ congtiin{a sa nu este luminatL, el nu va poseda nimic, nu va fi dec0t un sdrac, in timp ce materialistul posedi mereu nigte proprietd{i exterioare lui, ce ii rdmdn cel pu{in o vreme, conferindu-i acestuia o aparen- td superioritate asupra spiritualistului. Spiritua- listul trebuie sd infeleagb acum unde se glseqte adevdrata sa superioritate, altfel va fi pierdut- Ar trebuie scrisd o carte cu titlul: ,,MdreJia gi mizeria spiritualigtilor".

    BogS{ia unui spiritualist este un lucru ex- trem de subtil, insesizabil chiar, dar dac[ este congtient de ea, el va obline cerul qi pdmdntul, iar altrii nu vor avea decdt o bucatd micd de plrnint pe undeva. De ce nu se inleleg toate aceste lu- cruri? Cineva va replica: ,,Dar eu in{eleg. inleleg od numai posesiile spirituale sunt sigure 9i dura- bile, cI nimic material nu ne aparfine niciodat[ cu adevdrat, cd va trebui abandonat intr-o bund zi, deoarece este imposibil sd il ludm cu noi in lumea cr:alalt5. $tiind chiar cd md ingel, eu prefer totuqi s[ trdiesc incd aceastd via[d materialisti fiindcd

  • 14 puterile gdndutui

    imi place." Ah da, din nefericire aqa se petrec lu_ crurile: cAnd intelecful in{ele ge avantalul unui lucru, iar inima doregte un altul, ce poate face voinfa? Eava urma dorin{a inimii, va face numai ce ii place inimii. Pentru a dori sI trdiegti aceasti viafa nemdrginitd,,largd,bogatd, din punct de ve_ dere spiritual, va trebui sd o iubegti; nu este sufi_ cient numai si o inJelegi.

    Rolul meu este de a v6 oferi nigte expli_ ca{ii, nigte argumente, mai pot g6si gi altceva, dar nu vd pot face sd iubi{i via{a spirituald, nu, acest lucru nu ?l pot face. Vd pot influenfa desigur intr_ un anumit fel. Cdnd cineva iubegte un lucru, aceastd iubire devine contagioasd qi ii poate in_ fluen{a pe cei din jur, deoarece fiecare fiintrd uma- nd, are posibilitatea sI comunice celorlalte un ele- ment din ceea ce posedd; chiar florile, pietrele, animalele o pot face. Este posibil deci ca o parte din iubirea mea pentru spl