Ciocolata Neagra proiect MCS

EFECTELE CONSUMULUI DE CIOCOLATĂ NEAGRĂ

ASUPRA VALORII TENSIUNII ARTERIALE ŞI A METABOLISMULUI

OXIDULUI NITRIC ENDOTELIAL

CUPRINS

1. Introducere şi scop….....pagina 22. Material şi metode..…....pagina 23. Rezultate……………….pagina 74. Concluzii……………....pagina 175. Bibliografie………....…pagina 19

PROIECT REALIZAT DE:ANTON SIMINA (grupa 67),

DINU DIANA (grupa 71), RAHĂU LORENA (grupa 72)

FACULTATEA DE MEDICINĂANUL IV, SERIA IX

U.M.F. “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI

ianuarie 2013

Efectele consumului de ciocolată neagră asupra valorii tensiunii arteriale şi a metabolismului oxidului nitric endotelial

ANTON SIMINA, DINU DIANA, RAHĂU LORENAFacultatea de Medicină-U.M.F. "Carol Davila" Bucureşti

ianuarie 2013

Introducere şi scop. O dietă bogată în fructe şi legume este unul dintre elementele importante pentru o viaţă sănătoasă. Aportul acestor elemente permite menţinerea tensiunii arteriale în limite normale, scăzând semnificativ riscul pentru boli cardiovasculare, în special al hipertensiunii arteriale.

Deşi multe alimente vegetale au efecte benefice asupra sănătăţii, o valoare deosebită o au polifenolii care se regăsesc în proporţie mare în planta de cacao. Consumul acesteia ar aduce beneficii sănătăţii cardiovasculare prin conţinutul crescut în polifenoli şi flavonoizi.Studiile arată ca un consum mare de cacao ar putea scădea tensiunea arterială şi îmbunătăţi funcţia endotelială.

Totuşi datele obţinute în urma studiilor sunt insuficiente pentru a recomanda dieta bogată în cacao ca tratament antihipertensiv, idee sugerată de o metanaliză în domeniu, în urmă cu puţin timp. Această variantă de tratament a fost respinsă tocmai datorită efectului contrar pe care ar putea să îl aibă asupra tensiunii arteriale celelalte ingrediente din produsele cu cacao, precum glucidele şi lipidele.

Mecanismul prin care cacao contribuie la scăderea tensiunii arteriale nu este încă cunoscut, se presupune că flavonoizii din conţinutul acestuia ar stimula sinteza de oxid nitric la nivel endotelial, ce prin vasodilataţia pe care o produce, favorizează scăderea valorii

tensionale arteriale. Scopul prezentului studiu este să urmărească efectele de scădere a tensiunii arteriale la

pacienţii în a căror alimentaţie au fost incluse produse cu conţinut moderat de cacao. De asemenea, studiul urmăreşte să demonstreze ipoteza conform căreia flavonoizii din planta de cacao stimulează sinteza de oxid nitric endotelial cu contribuţie majoră asupra scăderii valorii tensionale.

Materiale şi metode. Prezentul studiu randomizat s-a desfăşurat între ianuarie 2005 şi decembrie 2006. La studiu au participat voluntari de ambele sexe, cu vârsta cuprinsă între 55 şi 75 de ani, cu status de prehipertensiune (TA între 130/85mmHg şi 139/89mmHg) sau stadiul I de hipertensiune (TA între 140/90mmHg şi 160/100mmHg), normoglicemici şi fără sindrom dislipidemic.

Criteriile de excludere au fost bolile cardiovasculare, diabetul, dislipidemia, afecţiunile tractului intestinal, ale ficatului sau rinichilor, bolile pulmonare, coagulopatiile, cancerul, bolile psihiatrice, dependenţa de alcool sau droguri, convulsiile, intervenţiile chirurgicale în ultimele 12 luni, seropozitivitatea, hepatita B sau C, un indice de masa corporal sub 18,5 sau peste 27,5, fumatul de ţigarete în ultimii 5 ani, pacienţii cu medicaţie asociată cu 2 săptămâni înainte de începerea studiului, consumatorii de suplimente cu vitamine, minerale sau compuşi polifenolici, pacienţii cu un consum regulat de cel putin o porţie/ săptămână de ciocolată sau produs care conţine cacao.

Participanţii studiului

O sută nousprăzece voluntari au răspuns invitaţiei de a participa la studiul a cărui anunţ enunţa că urmăreşte să cerceteze legăturile între obiceiurile alimentare şi stare de sănătate publică. Voluntarii au fost evaluaţi din mai multe perspective: istoric medical, examen fizic complet, parametri de laborator şi au fost rugaţi să completeze un chestionar standardizat referitor la obiceiurile alimentare, în ceea ce priveşte prezenţa/absenţa şi cantitatea consumată din anumite alimente. 43 de voluntari nu au îndeplinit criteriile, ei fiind excluşi din studiu, iar alţi 32 au refuzat să mai participe aflând că acesta presupune un

pagina 2



ianuarie 2013

tratament cu ciocolată. Cei 44 de voluntari rămaşi în urma selecţiei au participat la studiu până la final, urmând etapele consemnate în protocolul prezentat în figura 1.

FIGURA 1. Managementul participanţilor în fiecare etapa a studiului

Studiul a fost aprobat de comitetul de etică al Facultăţii de Medicină a Universităţii din Cologne. Toţi participanţii şi-au prezentat, în scris, consimţământul informat.

pagina 3

119 de voluntari s-au înscris să participe la studiu

75 excluşi43 nu au îndeplinit criteriile

4 aveau TA normală8 consumau mai mult de o porţie de cacao/săptămână5 consumau vitamine şi suplimente8 aveau medicaţie asociată3 aveau IMC>27,54 aveau afecţiuni cardiovasculare3 aveau dislipidemie2 aveau diabet4 erau fumători activi2 erau muncitori

22 au refuzat să mai participe

44 RANDOMIZARE

22 de voluntari aleşi să primească tratament cu ciocolată neagră şi a căror tratament a fost finalizat

22 de voluntari aleşi să primească tratament cu ciocolată albă şi a căror tratament a fost finalizat

22 incluşi în studiu 22 incluşi în studiu



ianuarie 2013

Design-ul studiului

Participanţii acceptaţi în studiu au fost împărţiţi prin permutări aleatorii în funcţie de sex, de către un calculator, în grupuri de tratament de câte 4 persoane. 2 dintre participanţii din fiecare grup au primit tratament cu ciocolată neagră, ceilalţi 2, ciocolată albă. Lista distribuţiei tratamentelor a fost ţinută secretă pentru experţii studiului, ei necunoscând tipul de tratament administrat fiecărui participant.

Personalul instruit să administreze tratamentele a pregătit ciocolata şi dozele aferente fiecărui pacient, distribuind probele în folii de aluminiu, fără vreo specificaţie referitoare la conţinut, însă cu menţiunea numărului alocat de către programul de calculator.

Investigaţiile, testele de laborator şi analiza datelor au fost făcute de clinicieni şi personalul instruit în acest sens, fără ca ei să cunoască cărui grup îi aparţin datele în cauză. De asemenea, nici pacienţii nu au fost informaţi cu privire la datele prelevate de la aceştia, ei necunoscând nici măcar obiectivul real al studiului, decât la finalul acestuia.

A fost imposibil totuşi ca acestora să li se ascundă adevarul despre conţinutul produsului administrat, prezenţa gustului amărui şi astringent datorat polifenolilor, oferindu-le informaţii referitoare la tipul de ciocolată ingerat, prin disponibilitatea comerciala a acestor produse.

Participanţii au fost instruiţi că divulgarea către experţi a oricăror informaţii referitoare la tratamentul primit, ar atrage excluderea din studiu. Voluntarii au fost sfătuiţi să îşi menţină obiceiurile alimentare şi nivelul de activitate fizică obişnuite şi să se abţină pe parcursul studiului de la produse care conţin cacao.

Pentru o cât mai amănunţită şi corectă estimare a ingestiei de alimente pe parcursul studiului, participanţii au fost rugaţi să îşi noteze aceste informaţii în fiecare zi în jurnale cu 127 de alimente împărţite în 14 grupe, adaptate după chestionarul completat iniţial de voluntari. Pentru o şi mai bună standardizare, cantităţile au fost raportate la unităţi de măsură cunoscute şi accesibile (pahare, linguri, felii etc).

Validitatea relativă a jurnalelor a fost stabilită prin comparaţie cu estimările nutriţionale şi calorice a bazelor de date preexistente. Acestea monitorizează ingestia de alimente pe durata a 3 zile, două zile din timpul saptamanii şi o zi de weekend.

Informaţii despre valorile nutritive bazale şi ingestia de alimente au fost furnizate de jurnalele de înregistrare, iar nivelul de activitate fizică a fost consemnat de fiecare participant prin echivalente metabolice predefinite de exerciţii fizice zilnice (30 minute de mers pe jos, 15 minute de mers pe bicicletă, 15 minute de înot). Nu au fost luate în calcul cheltuielile energetice pentru activităţile de zi cu zi, precum îngrijirea personală sau a locuinţei.

Respectarea protocolului studiului şi a ingestiei alimentare raportată în jurnale au fost verificate săptămânal prin întrebări directe către participant, returnarea ambalajelor goale şi predarea jurnalelor de monitorizare a consumului alimentar. La fiecare 6 săptămâni au fost evaluate greutatea corporală,

pagina 4



ianuarie 2013

activitatea fizică, glicemia, nivelul plasmatic al lipidelor, excreţia sodiului, potasiului, azotului şi creatininei în urina/24 de ore.

După o perioadă de 7 zile înainte de inceperea studiului în care nu au consumat deloc cacao sau produse cu conţinut de cacao, participanţii au fost aleşi să primească unul din urmatoarele tratamente, timp de 18 săptămâni: 6,3g/zi (o bucăţică dintr-o tabletă de 100g) de ciocolată neagră bogată în polifenoli, disponibilă pe piaţă (Ritter Sport Halbbitter, Alfred Ritter, Waldenbuch, Germany conţinând 3,1g de cacao, un total de 30mg polifenoli şi 30 kcal) sau 5,6g/zi de ciocolată albă (Milka Weisse Schokolade, Kraft Foods, Bremen, Germany conţinând cantităţi similare de macronutrienţi şi electroliţi şi acelaşi aport caloric)-tabel 1.

TABEL 1. Specificul conţinutului caloric, nutriţional şi mineral pentru ciocolata neagră şi pentru ciocolata albă

Conţinut per doză Ciocolată neagră Ciocolată albăvaloare energetică (kcal) 30 30

lipide (g) 1,72 1,66carbohidraţi (g) 3,38 3,54

proteine (g) 0,26 0,26sodiu (mg) 3,8 3,6

potasiu (mg) 16,6 16,1calciu (mg) 6,6 8,1

magneziu (mg) 1,9 1,4acid galic (mg) 1,4 nedetectabilcatechină (mg) 1,7 nedetectabil

epicatechină (mg) 5,1 nedetectabilepigalocatechină (mg) 0,3 nedetectabil

procianidina dimer (mg) 6,8 nedetectabilprocianidina trimer (mg) 5,3 nedetectabil

procianidina tetramer (mg) 3,7 nedetectabilprocianidina pentamer (mg) 2,6 nedetectabil

flavonoizi (mg) <0,05 nedetectabilcafeină (mg) 3,1 nedetectabil

teobromină (mg) 26,4 nedetectabil

Doza de ciocolată neagră a fost aleasă pentru că are un anume conţinut de polifenoli care conferă un maxim de biodisponibilitate. De asemenea, doza aleasă reprezintă mai puţin de 2% din aportul caloric zilnic total, încât nu sunt necesare alte modificări ale obiceiurilor alimentare.

Participanţii au fost instruiţi să consume doza de ciocolată la 2 ore după masa de seară, de obicei între orele 20.00 şi 22.00. Tensiunea arterială şi parametrii plasmatici ai fiecărui participant au fost evaluaţi după 6, 12 şi 18 săptămâni de tratament. Pentru a evalua efectele adverse, aceşti parametri au fost măsuraţi şi la 0, 60, 120, 240, 360 şi 480 de minute de la ingestia primei doze, cât şi în urma ingestiei primei doze după terminarea tratamentului de 18 săptămâni.

Reacţiile adverse au fost monitorizate la fiecare 6 săptămâni prin interogare directă a participanţilor, prin completarea unei liste cu simptome (incluzând tranzit intestinal, greaţă şi balonare), examen obiectiv şi investigaţii de laborator. O tensiune arterială sistolică mai mare

pagina 5



ianuarie 2013

de 170mm Hg sau una diastolică mai mare de 100mm Hg determinate la un pacient la o singură vizită reprezintă indicaţie pentru tratament medicamentos antihipertensiv. După terminarea studiului, voluntarii au fost îndrumaţi către medicul lor de familie pentru monitorizarea tensiunii arteriale şi instituirea unui tratament antihipertensiv.

Monitorizarea TA

Măsurarea tensiunii arteriale a fost efectuată într-o cameră protejată de zgomot avȃnd o temperatură constantă(24°C) , de către personalul bine instruit folosindu-se un aparat oscilometric calibrat cu manşete de dimensiuni corespunzătoare.

Manşetele au fost aşezate pe brațul stâng al fiecărui participant în clinostatism, conform instrucțiunilor date de producător.

Pacienţii s-au odihnit 15 min înainte de începerea măsurătorilor. La fiecare evaluare s-au efectuat 3 citiri la intervale de 5 minute, la sfȃrşitul acestora realizȃndu-se o medie pentru obţinerea TA.

Analizele de laborator

Sângele venos a fost recoltat în tuburi care conţin EDTA, iar plasma a fost obţinută prin centrifugare imediata la 3000g timp de 5 minute la 4°C, îngheţată în azot lichid şi depozitată la -80 °C până la efectuarea analizei.

8-isoprostanul plasmatic (total şi esterificat) (8-epi-PGF2) a fst măsurat cu ajutorul imunidozării disponibile în comerţ (EMI Kit nr. 516351, Cayman Chemical Co, Ann arbor, Michigan), în conformitate cu instrucţiunile producătorului.

Pentru măsurarea S-nitrozoglutationului, în urma precipitării proteinelor cu acetonitril (2:1 v / v), probele de plasmă au fost analizate prin cromatografie de lichide de-spectrometrie de masă (LC-MS) cu ajutorul ionizării pozitive electrospray printr-o singură reacţie de monitorizare a ionului precursor [M+ H ] +→ formează un ion de tranziție m / z 337 → 307 cu tiamazol (0.5 μg/mL, m/z 11557) ca standard intern. Limita inferioară de detecție a fost de 0,1 nmol / L, pe parcursul zilei și respectiv, precizia dintre zile a fost de 5,2% și 7,6%.

Polifenolii și metilxantinele au fost determinate din extractele de ciocolată degresată prin cromatografie de lichide de spectrometrie de masă folosind ionizarea negativă electrospray printr-o singură reacție de monitorizare.

Compoziţia per doză de studiu este de 6,3 g ciocolată neagră si 5,6 g de ciocolată albă prezentată în tabelul 1. Concentrațiile plasmatice ale fenolilor au fost determinate în probele precipitate cu acetonitril. Limita inferioară de detecție a fost de 0,1 ng/ml.

Concentrațiile plasmatice ale trigliceridelor, colesterolului total, HDL , glucoza au fost determinate prin teste convenționale enzimatice. LDL a fost calculat în conformitate cu formula Friedewald. Urina pe 24 h a fost obținută în ziua a 7-a și după la 6, 12, și 18 săptȃmâni de perioada de intervenție.

Parametrii farmacocinetici plasmatici de fenoli din cacao de la evaluările realizate la începutul şi la sfârşitul studiului au fost obţinuţi prin potrivirea individuală a concentraţiei

pagina 6



ianuarie 2013

dată în timp de un model de compartiment linear folsind WinNonlin Professional versiunea 2.1 (Pharsight Corporation, Palo Alto, California).

Analiza datelor şi dimensiunea eşantionului

Valorile nominale P sunt prezentate. P< 0.05 este considerat o diferență semnificativă statistic. Distribuția normală a fost evaluată folosind testul D' Agostino și Pearson omnibus . Perechile din cadrul grupului-diferenţă au fost evaluate cu ajutorul testului t pereche și între grupurile diferență testul t nepereche.

Pentru o mai mare putere statistică între grupurile diferență rezultatele au fost, de asemenea, raportate folosind o analiză de ajustare a dezechilibrelor covarianței inițiale. Pentru comparații multiple între perechi, valorile P au fost ajustate prin metoda de Holm.

Semnificația de ansamblu, a diferențelor comparate la mai mult de 2 măsurători la același individ a fost evaluată prin măsurări reparate ale analizei de varianţă. Corelația liniară între 2 variabile a fost evaluată prin testul Pearson. Coeficientul de corelație r este dat.

Dimensiunea minimă a eșantionului necesar pentru a determina dacă tensiunea arterială a fost afectată de tratamentele de cacao a fost determinată cu ajutorul testului t pereche prin imputarea unei deviații standard de modificare a tensiunii arteriale sistolice cu 2,0 mm Hg si a tensiunii arteriale diastolice cu 1,5 mm Hg de la începutul intervenției cu 100 g de ciocolata neagră peste 2 săptămȃni într-o populaţie asemănătoare.

Din studiile efectuate cu medicamente antihipertensive, o scădere a tensiunii arteriale sistolice cu 1,5 mm Hg si diastolice cu 1,0 mm Hg a fost considerată limita pentru reducerea semnificativă a riscului cardiovascular.

Pentru a detecta această diferență, la o putere de 0,8, cu 95% şanse,a fost calculată pe un eșantion minim de 20 de persoane din fiecare grup. Toate analizele au fost efectuate folosind SPSS versiunea 11.0 și SigmaStat versiunea 3.0 (SPSS Inc, Chicago, Illinois).

Rezultate. Caracteristicile de bază la momentul inițial ale grupurilor nu au fost diferite în ceea ce privește măsurile antropometrice și hemodinamice; alimentele, energia și aportul de nutrienţi; cheltuielile de energie din timpul activităţii fizice; nivelurile de lipide plasmatice și ale glicemiei, S-nitrozoglutationul, 8-isoprostanul sau excreţia urinară de sodiu, potasiu, creatinina, și azot total-tabelul 2 și tabelul 3

pagina 7



ianuarie 2013

TABEL 2. Caracteristici de bază ale participanţilor atribuite consumului de ciocolată negre şi albe

____Medie(SD)____ | |

Caracteristici Ciocolata neagră (n=22)

Ciocolata albă (n=22)

Valoare p

Vârsta 63,4 (4,7) 63,7 (4,8) 0,83Greutate 71,2 (8,0) 70,7 (6,7) 0,82

Indice de masă corporală

24,0 (1,6) 23,9 (1,5) 0,81

Circumferinţa (cm) 79,2 (3,2) 78,9 (2,8) 0,89Tensiune arterială

sistolică147,7 (7,1) 147,5 (8,0) 0,94

femei 147,3 (8,5) 146,4 (9,0) 0,82 bărbaţi 148,3 (5,3) 148,9 (6,9) 0,83

Tensiunea arterială diastolică

86,4 (4,1) 86,7 (3,8) 0,79

femei 86,0 (4,4) 87,3 (4,3) 0,49 bărbaţi 86,8 (3,8) 86,0 (3,1) 0,61

Frecvenţa cardiacă 67,5 (5,6) 67,5 (5,3) 0,98Activitate fizică 0,3 (0,1) 0,3 (0,2) 0,90

Colesterol (mg/dl)Total 189 (14) 190 (15) 0,83LDL 120 (10) 121 (10 0,75HDL 49 (8) 50 (9) 0,91

Trigliceride (mg/dl) 100 (14) 96 (15) 0,86Glucoza (mg/dl) 89 (6) 88 (7) 0,82

S-nitrozoglutation (nmol/L)

0,33 (0,14) 0,32 (0,15) 0,84

femei 0,31 (0,17) 0,33 (0,14) 0,80 bărbaţi 0,35 (0,10) 0,31 (0,17) 0,53

8-izoprostan total 490 (104) 489 (102) 0,98 femei 490 (122) 488 (128) 0,97 bărbaţi 489 (83) 489 (64) 0,99

Urina pe 24hAzot (g) 10,6 (2,5) 10,7 (2,6) 0,82

Creatinină (g) 1,46 (0,36) 1,43 (0,33 ) 0,93Sodiu (mEq) 157,2 (24,4) 155,9 (23,2) 0,77Potasiu (mEq) 54,6 (9,6) 53,9 (8,5) 0,80

pagina 8



ianuarie 2013

TABEL 3. Energia de bază a nutrienților și consumul de produse alimentare cheie ale

participanților atribuite ciocolatei neagre şi albă ____Medie(SD)____ | |

Ciocolată neagră (n=22)

Ciocolată albă (n=22)

Valoarea pb

Energia zilnică şi aportul de nutrienţi

Energia totala (kcal/d)

1992 (50) 1993 (62) 0,89

Grăsimi (% energia totală)

32,8 (1,7) 33,3 (1,9) 0,85

Saturate 14,5 (0,9) 14,3 (0,7) 0,81Monosaturate 10,9 (0,8) 11,2 (0,7) 0.78Polisaturate 8,4 (0,6) 7,8 (0,8) 0,64

Carbohidrati, % energia totală

48,2 (2,1) 48,4 (1,9) 0,93

Alcool (% energia totală)

2,4 (0,9) 2,2 (1,1) 0,71

Proteine (% energia totală)

15,6 (1,1) 16,1 (1,4) 0,58

Azot (g) 13,1 (1,4) 13,5 (1,6) 0,62Fibre (g per 1000

kcal)10,0 (1,3) 10,5 (1,3) 0,88

Colesterol (g per 1000 kcal)

148,6 (11,7) 147,3 (12,6) 0,76

Fructe 2,6 (0,9) 2,4 (0,6) 0,67Vegetale 2,1 (0,5) 2,1 (0,5) 0,91

Cereale, rafinate şi integrale

4,2 (1,1) 3,8 (1,2) 0,60

Cartofi prăjiţi 0,7 (0,3) 0,8(0,2) 0,82Produse lactate 0,8 (0,3) 0,9(0,5) 0,68

Uleiuri şi grăsimi 3,4 (0,5) 3,3 (0,7) 0,72Carne 2,2 (0,7) 2,4(0,7) 0,88

Carne de pui 0,9 (0,6) 0,8 (0,4) 0,65Peşte şi fructe de

mare0,2 (0,2) 0,3(0,2) 0,67

Ouă 0,2 (0,1) 0,2 (0,1) 0,96Dulciuri 2,6 (0,7) 2,5 (1,1) 0,69

Cafea şi ceai 2,4 (0,8) 2,5 (0,6) 0,83Alcool 0,9 (0,4) 0,6 (0,5) 0,76

pagina 9



ianuarie 2013

Nu au existat diferențe, de asemenea, în caracteristicile între femei și între bărbați din ambele grupuri și nici contraste în cadrul grupului de sex pentru valorile tensiunii arteriale sistolice și diastolice, sau nivelelor de S-nitrozoglutation și 8-isoprostan-tabel 2.

Documentarea înainte de studiu a relevat un consum foarte redus al produselor din cacao, cu o medie (SD) de 0,9 (0,5) porţii pe lună la participanții ce consumă ciocolată neagră si 1.1 (0.6), la participanții care preferă ciocolata albă (P =0,69).

Cinci participanți din grupul de ciocolată neagră şi 3 din grupul de ciocolată albă au băut 1-2 ceşti de ceai negru pe zi, 2 participanți din grupul de ciocolată neagră şi 3 din grupul de ciocolată albă beau 0.5 - 2 pahare de vin roşu pe săptămȃnă .

Aderenţa la protocolul de studiu

Toţi participanţii au terminat studiul şi au participat la toate sesiunile de monitorizare. Nici o informaţie nu a fost pierdută. Potrivit participanţilor, auto-rapoartele și monitorizările săptămânale de pungi goale returnate, toate porțiile de ciocolată au fost consumate si nici alte produse din cacao nu au fost consumate.

Cu toate acestea, 14 din 2772 (0,5%), din ciocolata neagră si 22 din 2772 (0,8%) din porţiile de ciocolată albă s-au consumat până la 24 de ore după punctele de timp programate. Participanții au respectat strict frecvența obișnuită de aport alimentar si activitatea fizică. Din jurnale alimentare ale participanților ,nu am observat nici o modificare în compoziția nutrițională a dietei inainte de studiu cȃt şi la sfȃrşitul acestuia-tabel 4.

Datorită energiei marginale, nutrienţilor, precum şi contribuţia electroliţilor din doza zilnică de ciocolată albă sau neagră, aportul de energie, greutate corporală, lipidelore plasmatice şi a glicemiei, precum şi excreţia urinară de sodiu, potasiu, creatinină şi azot total nu s-au schimbat pe parcursul studiului

pagina 10



ianuarie 2013

Efecte adverse

Potrivit rapoartelor participanţilor şi rezultatelor examenului fizic şi parametrilor de laborator, niciun efect advers nu s-a produs în grupurile de tratament. Nici unul dintre participanţi nu a atins valori ale tensiunii arteriale pentru a necesita tratament medicamentos antihipertensiv. Nici unul dintre participanti nu a primit niciun medicament în timpul studiului.

Valorile parametrilor mǎsuraţi

Presiunea arterială sistolică şi diastolică a scăzut progresiv, în timp, la participanţii care au consumat ciocolată neagră. După 6 săptămâni, scăderea presiunii arteriale nu era semnificativă. După 8 săptămâni, presiunea sistolică a scăzut cu 2.4(1.4) mm Hg şi cea diastolică cu 1.3 (0.6) mm Hg, iar după 18 săptămâni cea sistolică a scăzut cu 2.9 (1.6) mm Hg, iar cea diastolică cu 1.9 (1.0) mm Hg.

pagina 11



ianuarie 2013

Presiunea sistolică şi diastolică a rămas neschimbată in cadrul grupului care a consumat ciocolată albă.

La început, 19 dintre cei 22 de participanţi (86%) care urmau să consume ciocolată neagră aveau hipertensiune arteriala de gradul I şi 3 (14%) aveau hipertensiune de un grad mai înalt. In grupul consumatorilor de ciocolată albă, 18 (82%) aveau hipertensiune de gradul I şi 4 (18%), hipertensiune de un grad mai înalt.

După 18 săptămâni, toţi membrii grupului consumator de ciocolată neagră au avut tensiunea arterială sistolică şi diastolică mai scăzută şi 4 persoane (18%) au trecut de la hipertensiune la prehipertensiune de grad înalt (însemnând reducerea TA cu 3.3/2.3 mm Hg), corespunzând unei reduceri relative de 21% a riscului de a intra într-o stare hipertensivă. In orice caz, niciunul dintre participanți nu a ajuns la un grad jos de prehipertensiune arterială (<130/85 mm Hg) sau la o TA normală (<120/80 mm Hg). După 18 săptămâni, nicio persoană care a consumat ciocolată albă nu experimentat vreo scădere a TA.

In cadrul grupului de consumatori de ciocolată neagră, scăderea TA a fost mai semnificativă la persoanele care au avut la început o TA mai mare. Schimbările TA în cele 18 săptămâni au fost corelate în mod liniar cu tensiunile sistolice și diastolice de la început, respectiv (r=-0.61, P=.003 pentru TA sistolică; r=-0.71, P<.001 pentru TA diastolică). In cadrul grupului consumatorilor de ciocolată albă, nici o corelaţie semnificativă nu a fost sesizată-figura 2.

pagina 12



ianuarie 2013

pagina 13



ianuarie 2013

FIGURA 2. Modificǎri ale tensiunii arteriale dupǎ 18 sǎptǎmâni de consum de ciocolatǎ neagrǎ şi de ciocolatǎ albǎ, comparativ cu tensiunea arterialǎ

iniţialǎ

În comparaţie cu valoarea de început, după consumul de ciocolată neagră, după 12 ore de nemăncat, nivelul plasmatic al S-nitroglutationului a crescut progresiv, în timp ce acesta a rămas neschimbat la persoanele din grupul consumatorilor de ciocolată albă.

pagina 14



ianuarie 2013

În cadrul grupului de consumatori de ciocolată neagră, creșterile nivelului plasmatic de S-Nitroglutation s-au produs în corelaţie invers proporțională cu modificări ale valorilor TA sistolice (r=-0.64, P=.001 după 12 săptămâni de tratament) şi ale valorilor TA distolice (r=-0.72, P<.001 după 12 săptămâni; r=-0.67; P<.001 după 18 săptămâni).

Nivelul plasmatic total al izoprostanului-8- un biomarker specific şi de încredere al stresului oxidativ- nu a fost afectat nici de consumul de ciocolată neagră, nici de cea albă. Nici un fenol de cacao nu a fost identificat dupa 12 ore de nemâncat la nici unul dintre consumatorii de ciocolată albă sau neagră.

Diferenţele dintre cele 2 grupuri

Figura 3 ilustrează diferenele dintre cele 2 grupuri dupǎ 6, 12 si 18 săptămâni de tratament. În comparație cu grupul consumatorilor de ciocolată albă, grupul consumatorilor de ciocolată neagră au experimentat o scădere progresivă a TA sistolice și diastolice. Această scădere a fost însoțită de o creștere a nivelului plasmatic al S-nitroglutationului, dar nu au fost asociate cu modificari ale valorilor markerului de stres oxidativ- izoprostan-figura 3

FIGURA 3. Comparaţii între grupuri ale valorilor tensiunii arteriale, a nivelurilor S-nitrozoglutationului şi a 8-izoprosanului total dupǎ consumul

de ciocolatǎ neagrǎ şi de ciocolatǎ albǎ

Analiza covarianței a produs rezultate similare; analiza covarianței- a rezultatelor diferite ale ciocolatei negre si albe după 18 săptămâni- a arătat o scădere cu 2.9 mm Hg (95% CI, -3.9 to -2.0; P<.001) pentru TA sistolică și o scădere de 1.9 mm Hg (95% CI, -2.7 până la -1.1; P<.001) pentru TA diastolică, 0.24 nmol/L (95% CI, 0.17-0.31; P<.001)

Rezultatele nu au fost diferite între bărbaţi şi femei. În comparaţie cu raţia de ciocolată albă, raţia de ciocolată neagră în 18 săptămâni a scăzut TA sistolica cu -2.9 mm Hg (95% CI, −4.2 to −1.6) la femei şi -3.0 mmHg (95% CI, −4.6 to −1.4) la bărbaţi (P = 93). Diminuările TA-ul diastolice au fost −1.9 mm Hg (95% CI, −3.0 to −0.8) la femei şi −1.8 mm Hg (95% CI, −3.3 to −0.3) la bărbaţi (P = 89). În comparaţie cu grupul consumatorilor de ciocolată albă, la cel consumator de ciocolată neagră nivelurile plasmatice ale S-nitrosoglutationului au crescut cu 0.23 nmol/L (95% CI, 0.13-0.33) la femei şi cu 0.25 nmol/L (95% CI, 0.13-0.37) la bărbaţi (P = 79).

pagina 15



ianuarie 2013

Diferențele nivelurilor de glucoză, pe nemâncate, în plasmă nu au fost semnificative ,după 18 săptămâni, între cele două grupuri (−3.1 mg/dL; 95% CI, −7.4 to 1.4; P = .29), indicând că, spre deosebire de consumul de scurtă durată de 100 g de ciocolată neagră, o doză de 6.3 g de ciocolată neagră nu a fost suficientă pentru a afecta glucoza în metabolism sau sensibilitatea la insulina. (Pentru a converti glucoza în plasmă, în milimoli per litru, multiplicaţi cu 0.0555).

Efecte acute

Figura 4 descrie cursul temporal a efectelor acute ale ciocolatei negre asupra nivelurilor plasmatice de fenoli din cacao, TA, S-nitrosoglutation, şi 8-izoprostan. Ingerarea unei porţii de ciocolată neagră (6.3 g) a avut ca rezultat creşterea tranzitorie a polifenolilor de cacao în plasmă de la 1 la 6 ore. Din fenolii care au fost identificaţi în ciocolată neagră, doar monomerii de flavonol- epicatechină şi catechină și dimerii procvanidin B2 şi procvanidin B2 galat au fost sesizați în plasmă.

FIGURA 4. Modificǎri ale valorilor tensiunii arteriale sistolice şi diastolice şi a nivelului S-nitrosoglutationului comparativ cu valorile iniţiale

pagina 16



ianuarie 2013

După un consum de o porţie de ciocolată albă (5.6 g), nu au fost detectaţi fenoli de cacao în nicio mostră de plasmă şi nici tensiunea arterialǎ şi nivelurile S-nitrosoglutation and 8-izoprostane nu s-au schimbat (date disponibile la cerere).

Nu au fost observate diferenţe în ceea ce priveşte parametrii farmacokinetici în concentraţiile plasmatice-tabel 5- între preintervenţie (prima doză de ciocolată neagră după asimilare) şi post-intervenţia (ciocolată neagră adăugată după 18 săptămâni de consum), ceea ce a exclus o acumulare de fenoli în plasmă într-un regim de o doză zilnic. În comparaţie cu valorile de la început, tensiunea arterialǎ sistolică şi diastolică, nivelurile S-nitrosoglutationului şi 8-isoprostanului nu s-au schimbat acut.

TABEL 5. Parametrii farmacocinetici ai fenolilor din babele de caca dintr-o doză de 6,3 g de ciocolată neagră în prima zi după 18 săptămâni de

intervenţie

Ziua 1 de la intervenţie

18 sǎptǎmâni dupǎ intervenţie

Valoarea pb

Epicatechinǎ AUC (ng/mL x min) 761 (210) 774 (253) 0.82 Cmax (ng/Lm) 3.63 (1.02) 3.58 (0.92) 0.78 Tmax (min) 77 (4) 81 (6) 0.70 T1/2el (min) 54 (3) 56 (7) 0.79Catechinǎ AUC (ng/mL x min) 234 (61) 228 (56) 0.77 Cmax (ng/Lm) 1.12 (0.31) 1.01 (0.26) 0.58 Tmax (min) 78 (9) 82 (6) 0.69 T1/2el (min) 54 (6) 58 (7) 0.68Procianidinǎ B2 AUC (ng/mL x min) 99 (30) 102 (32) 0.90 Cmax (ng/Lm) 0.45 (0.15) 0.43 (0.14) 0.94 Tmax (min) 81 (8) 86 (9) 0.62 T1/2el (min) 56 (6) 57 (5) 0.91Procianidinǎ galat B2 AUC (ng/mL x min) 33 (14) 33 (13) 0.91 Cmax (ng/Lm) 0.14 (0.06) 0.14 (0.06) 0.98 Tmax (min) 89 (10) 85 (8) 0.72 T1/2el (min) 62 (7) 59 (6) 0.76

Concluzii. Prin această testare controlată, am demonstrat că un consum regulat scăzut în cantitate de ciocolată neagră a cauzat reduceri progresive ale tensiunii arteriale sistolice şi diastolice la indivizi vârstnici cu pre-hipertensiune sau hipertensiune stadiu 1, fără inducerea creşterii în greutate sau alte efecte adverse. O altă descoperire importantă în studiul nostru a fost că scăderea tensiunii arteriale sistolice şi diastolice a fost asociată cu o creştere în nivelurile plasmatice de S-nitrosoglutation vasodilativ, sugerând rolul S-nitrosoglutationului în reglarea tensiunii arteriale.

pagina 17



ianuarie 2013

Deşi magnitudinea reducerii tensiunii arteriale a fost mică, efectele sunt demne de luat în considerare clinic. La nivel de populaţie, a fost estimat că o reducere a tensiunii arteriale sistolice de 3 mm Hg ar reduce riscul relativ de deces în urma infarctului cu 8%, de deces în urma bolii arteriale coronare cu 5%, şi cu 4 % riscul tuturor celorlalte cauze ale decesului.

Mai mult decât atât, reducerile tensiunii arteriale în testarea noastră sunt similare cu cele asociate consumului de cacao obişnuit (o medie de 4.2 g pe zi) într-un studiu în care au fost implicaţi bărbaţi vârstnici. Cu toate acestea, gradul ridicat al reducerii riscului -cu aproape 50%- mortalităţii în urma afecţiunilor cardiovasculare sau în urma celorlalte cauze, sugerează că cacaoa sau alte componente ale ciocolǎții ar putea fi asociate cu efecte cardio-protectectoare adiţionale celei de scădere a tensiunii arteriale.

Mecanismul prin care ciocolata neagră a scăzut tensiunea arterialǎ pare sǎ fie o creştere cronică în producerea oxidului nitric în endoteliul vascular. Oxidul nitric instabil reacţionează cu grupe tiol pentru a forma S-nitrosoglutați stabili care se presupune că ar contribui la reglarea tensiunii arteriale.

Albumina- S-nitrosotiol- constituentul principal al cantitatii circulatorii de S-nitrozotioli- se consideră că asigură rezervorul de oxid nitric, pe când S-nitrosotiolii cu molecula mică au fost bănuiti să aibă activitate vasodilativă şi hipotensivă . Aşadar, descoperind că schimbările individuale ale nivelurilor circulatorii ale S-nitrosoglutationilor-ale S-nitrosotionului cu moleculǎ micǎ, în principal – determinǎ reducerea tensiunii arteriale sistolice şi diastolice suportǎ puternic ipoteza propusǎ.

Este posibil ca flavonoizii din ciocolată neagră să fi fost responsabili pentru efectele asupra S-nitrosoglutationului şi tensiunii arteriale, deşi nicio legătură directă cu nivelurile plasmatice de flavonoizi nu a fost stabilită. Eliminarea scurtă a flavanolilor a prevenit acumularea de niveluri plasmatice şi, astfel, nu au fost detectaţi fenoli în niciuna din sesiunile de monitorizare la 12 ore post-dozaj.

În studiile anterioare, consumul de doze mari de cacao bogată în flavonoizi a produs o îmbunătăţire trecătoare a funcţiei endoteliale şi o creştere bioactivă a oxidului nitric. Cu toate acestea, în studiul nostru, concentraţiile de flavonoizi au fost probabil prea mici pentru a induce efecte biochimice sau hemodinamice acute. Totuşi, expunerea repetată a endoteliului vascular la concentraţii scăzute de flavonoizi ar fi putut cauza o activare cronică a sintezei oxidului nitric.

Acest lucru susține cercetǎrile în vitro unde stimularea celulelor endoteliale cu polifenoli a crescut transcripţia oxidului nitric şi sinteza lui ulterior. Implicarea stimulării cronice a producției oxidului nitric endotelial ca răspuns la acțiunea fenolii de cacao este adiţional susţinută de studiul lui Fisher în care răspunsul vasopresiv la administrarea unui inhibitor al sintezei oxidului nitric a crescut după 4 zile de la ingerarea de cacao bogată în flavonoizi.

Gradul de reducere a tensiunii arteriale în studiul nostru în comparaţie cu cel din studiile anterioare folosind doze mult mai mari de ciocolată pentru o perioadă scurtă de timp, sugerează că doza cumulativa de fenol poate determina amploarea crescutǎ a activării sintezei oxidului nitric endotelial şi, astfel susţinerea reducerii tensiunii arteriale.

Lipsa efectelor acute şi cronice ale ciocolatei negre asupra stării plasmatice din punct de vedere al capacitǎții antioxidante în studiul nostru este în concordanţǎ cu rapoarte anterioare şi exclude posibilitatea cǎ alterări ale stǎrii oxidative şi de reducere ar fi putut să influenţeze echilibrul dintre tioli şi nitrosotioli şi, implicit activitatea vasodilatorie a nitratului oxidependent.

Studiul nostru are câteva limitǎri. Numǎrul participanţilor a fost relativ mic. Participanţii au fost conştienţi de faptul cǎ li se administreazǎ ciocolată, ceea ce constituie o

pagina 18



ianuarie 2013

problemă în ceea ce privește restricțiile dietetice şi, totdata, a implicat tendinţa naturalǎ de a avea aşteptări. Nu am stabilit care dintre fenolii de cacao sau metaboliţi ai acestora au fost responsabili pentru stimularea oxidului nitric şi pentru reducerea tensiunii arteriale asociate cu consumul de ciocolată neagră.

Mecanisme adiţionale ale fenolilor din cacao în afară de creşterea biodisponibilitatii oxidului nitric (ex: inhibiţia enzimei de conversie a angiotensinei) sau a altor componente din licoarea de cacao (ex: teobromina) ar fi putut să contribute la scăderea tensiunii arteriale, deşi corelaţia inversǎ evidentǎ a schimbǎrilor S-nitrosoglutationului cu schimbările tensiunii arteriale nu susţine substanţial impactul niciunui alt efect adiţional.

În special, nu a existat nicio indicaţie că teobromina a cauzat alterări hemodinamice sau cardiace, deşi conţinutul în ciocolata neagră a acestora a fost mare. Populaţia supusă la studiu a fost omogenǎ pentru că au fost folosite criterii stricte de eligibilitate şi de supraveghere a pacienţilor pentru a preveni confundarea influenţelor medicamentelor, ale dietei, ale altor factori de viaţă, sau bolilor asupra tensiunii arteriale.

Aşadar, rezultatele noastre pot fi valabile doar pentru indivizi care sunt mai în vârstă şi uşor hipertensivi, dar per total sănătoşi. Cu toate acestea, intervenţiile de scurtă durată cu produse din cacao bogate în polifenoli au arătat efecte de reducere a tensiunii arteriale la indivizi mai tineri, normotensivi şi hipertensivi, de asemenea. Mai mult decât atât, în acord cu rezultatele studiului de faţă, reducerile tensiunii arteriale au fost mai pronunţate la participanţii hipertensivi decât la cei normotensivi.

În comparaţie cu perioadele de urmărire obişnuite de 6 până la 8 săptămâni în verificarea eficacităţii medicamentului antihipertensiv, perioada de studiu de 18 săptămâni a fost îndeajuns de lungă pentru a arăta eficacitatea ciocolatei negre în scăderea tensiunii arteriale, dar efectele de lungǎ duratǎ asupra aparatului cardiovascular trebuie evaluate în studii controlate pe termen lung, cu un număr mai mare de participanţi.

Cea mai intrigantǎ descoperire a acestui studiu este că produsele comerciale din cacao duc la o reducere a tensiunii arteriale similarǎ cu cea produsǎ de schimbǎrile dietetice ample care şi-au dovedit eficacitatea de a reduce rata accidentelor cardiovasculare.

Pe când aderența de lungă durată la schimbări complexe de comportament este adesea scăzută şi necesită terapie continuǎ, adăugarea de cantităţi mici de cacao bogată în flavonoizi în dieta obişnuită este o modificare dietetică uşor de fǎcut şi, astfel, poate fi o variantǎ promiţătoare pentru a scădea tensiunea arterialǎ la indivizi cu tensiune arterialǎ peste nivelul optim. Studiile ulterioare ar trebui să evalueze efectele ciocolatei negre asupra altor populaţii şi sǎ evalueze rezultatele pe termen lung.

Bibliografie.

1. Whelton PK, He J, Appel LJ, et al. Primary prevention of hypertension: clinical and public health advisory from The National High Blood Pressure Education Program. 2002;288(15):1882-1888.

2. Chobanian AV, Bakris GL, Black HR, et al. The Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure: the JNC 7 report. 2003;289(19):2560-2572.

3. Huxley RR, Neil HA. The relation between dietary flavonol intake and coronary heart disease mortality:a meta-analysis of prospective cohort studies. Eur J Clin Nutr. 2003;57(8):904-908.

pagina 19



ianuarie 2013

4. Joshipura KJ, Hu FB, Manson JE, et al. The effect of fruit and vegetable intake on risk for coronary heartdisease. Ann Intern Med. 2001;134(12):1106-1114.

5. He FJ, Nowson CA, MacGregor GA. Fruit and vegetable consumption and stroke: meta-analysis of cohort studies. Lancet. 2006;367(9507):320-326.

6. Arts IC, Hollman PC, Kromhout D. Chocolate as a source of tea flavonoids. Lancet. 1999;354(9177):488.

7. Vinson JA, Proch J, Bose P, et al. Chocolate is a powerful ex vivo and in vivo antioxidant, an antiatherosclerotic agent in an animal model, and a significant contributor to antioxidants in the European and American Diets. J Agric Food Chem. 2006;54(21):8071-8076.

8. Hollenberg NK, Schmitz H, Macdonald I, Poulter N. Cocoa, flavanols and cardiovascular risk. Br J Cardiol. 2004;11(5):379-386 http://www.bjcardio.co.uk /download/1961. Accessed June 11, 2007.

9. Taubert D, Berkels R, Roesen R, Klaus W. Chocolate and blood pressure in elderly individuals with isolated systolic hypertension. JAMA. 2003;290(8):1029-1030.

10. Grassi D, Lippi C, Necozione S, Desideri G, FerriC. Short-term administration of dark chocolate is followed by a significant increase in insulin sensitivity and a decrease in blood pressure in healthy persons. Am J Clin Nutr. 2005;81(3):611-614.

11. Grassi D, Necozione S, Lippi C, et al. Cocoa reduces blood pressure and insulin resistance and improves endothelium-dependent vasodilation in hypertensives. Hypertension. 2005;46(2):398-405.

12. Fraga CG, Actis-Goretta L, Ottaviani JI, et al. Regular consumption of a flavanol-rich chocolate can improve oxidant stress in young soccer players. Clin Dev Immunol. 2005;12(1):11-17.

13. Heiss C, Schroeter H, Balzer J, et al. Endothelial function, nitric oxide, and cocoa flavanols. J Cardiovasc Pharmacol. 2006;47(suppl 2):S128-S135.

14. Schroeter H, Heiss C, Balzer J, et al. (-)-Epicatechin mediates beneficial effects of flavanol-rich cocoaonvascular function inhumans.Proc NatlAcadSciUSA. 2006; 103(4):1024-1029.

15. Taubert D, Roesen R, Scho¨ mig E. Effect of cocoa and tea intake on blood pressure: meta-analysis of randomized controlled trials. Arch Intern Med. 2007;167(7):626-634.

16. Rimm EB, Giovannucci EL, Stampfer MJ, Colditz GA, Litin LB, Willett WC. Reproducibility and validity of an expanded self-administered semiquantitative food frequency questionnaire among male health professionals. Am J Epidemiol. 1992;135(10):1114-1126.

pagina 20

http://www.bjcardio.co.uk/

Ciocolata Neagra proiect MCS

Documents

Transcript of Ciocolata Neagra proiect MCS