Ciobanu Roxana

9
Ciobanu Roxana Ciobanu Roxana PRINCIPIILE NEWTONIENE PRINCIPIILE NEWTONIENE

description

Ciobanu Roxana. PRINCIPIILE NEWTONIENE. Rezumat unitate de învăţare. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Ciobanu Roxana

  • Ciobanu Roxana PRINCIPIILE NEWTONIENE

  • Rezumat unitate de nvareAcest unitate este dedicat principiilor si legilor mecanicii,experimentelor ,problemelor si aplicatiilor acestora. Elevii vor fi ndrumati s descopere conceptele fundamentale.Acest unitate contine: Legile frecarii la alunecare, Legea atractiei universale. Pe parcursul realizarii proiectului se va motiva utilizarea acestor notiuni si se vor descoperi modalitati de aplicare ale acestora in situatii concrete.

  • Obiective operaonale Elevii vor fi capabili ; s observe c inertia corpurilor se manifest n diferite moduri observabiles observe c inertia este o proprietate msurabil a oricrui corps generalizeze si s extrapoleze rezultatele observatiilor experimentale n fomularea pincipiului I s observe c starea mecanic a corpurilor poate fi modificat ca urmare a unei interactiunis observe c interactiunea este o proprietate msurabil a tuturor fenomenelor fizicesa observe relatia cauzala dintre forta si acceleratie enuntul principiului al II-lea ca generalizare a rezultatelor experimentale

  • ntrebare esenialCe ne tine pe Pamant?ntrebri de unitateCe reprezinta miscarea?Ce reprezinta inertia?ntrebri de coninutCe este forta gravitationala?Ce este frecarea corpurilor?Cum interactioneaza corpurile?

  • Sumar evaluare Evaluarea iniial 1 oraSe aplic elevilor o gril de verificare a abilitilor n privina utilizrii resurselor tehnologice. Pentru evaluarea nevoilor de cunoatere ale elevilor, se alege un grafic KWL. Completarea lui va continua pe tot parcursul unitii constituind astfel i un prilej de autoevaluare pentru elevi. edina de brainstorming permite profesorului s verifice dac elevii au cunotinele necesare pentru a trece la o nou unitate de nvare.Evaluarea formativ n -3 orePe parcursul unitii vor fi monitorizate abiliti ale secolului XXI prin intermediul unor liste: lista de observare direct, lista de verificare publicaie/ prezentare/ wiki, lista de verificare a muncii n echip. Alturi de fiele de lucru si testele completate sistematic de elevi, aceste instrumente vor permite att elevilor, ct i profesorilor, s monitorizeze progresul.Evaluarea sumativ 2 ore Evaluarea sumativ se realizeaz pe baza unui test de evaluare, precum i prin susinerea n fae clasei a unui produs final. Analiza tabelului KWL va permite evauarea valorii adugate la capitolul cunoatere. Evaluarea portofoliului va fi fcut pe baza unei grile care li se va pune la dispoziie elevilor din prima or, alturi de toate instrumentele de evaluare de asemenea elevii vor primi un chestionar de interevaluare si un chestionar de feed-back. Astfel, elevul i poate regla si imbunatatii activitatea pe parcurs, astfel nct, la final va fi practic pregtit s-i autoevalueze ntreaga activitate.

  • Aptitudini obligatorii deprinderi de a utiliza termeni de specialitate;abiliti practice de lucru cu programe Microsoft Office;experien minim n realizarea publicaiilor;abiliti de navigare i documentare pe Internet.

  • Portofoliile au fost postate aicihttp://roxi.wik.is/Welcome

    PRINCIPIILE NEWTONIENE

    Au fost enuntate de catre fizicianul Isaac Newton in cartea sa:Principiile matematice ale filozafiei naturii in anul 1867 si a constituit trecerea fizicii din domeniul filozofiei in domeniul stiintei (Fizica a devenit stiinta) de aceea Newton este denumit Printul stiintei.

    Principiul 1 (al inertiei)

    este un principiu ideal, deoarece nu se poate verifica la nivelul unei planete.(explicatia va fi data de Principiul 2).Inertia este proprietatea corpurilor de a-si mentine starea de miscare, repaus sau M.R.U.

    Obs:Masa este o masura a inertiei corpurilor:

    Masa mare=inertie mare

    Enunt:Un corp isi mentine starea de miscare rectilinie uniforma sau de repaus atata timp cat asupra lui nu actioneaza un alt corp care sa-i modofice starea.

    Principiul 2 (fundamental sau al fortei)

    - Orice proces in natura are loc in urma unei actiuni.Forta este marimea fizica vectoriala care caracterizeza o actiune.Principiul 2 defineste forta Printr-o formula cu caracter general.Cazul particular in care forta este constanta in timp a fost dedus din forma generala determinata de Netwon pe baza calculului diferential. Deducerea intuitiva a relatiei fortei constante

    Enunt:Forta care actioneaza asupra unui corp este egala cu produsul dintre masa corpului si acceleratia imprimata, iar vectorul forta are aceeasi orientare cu vectorul acceeleratie.

    Forta este marimea fizica vectoriala ce caracterizeaza proprietatea de interactiune a corpurilor, cum ar fi

    Interactiunea la distanta (adica prin campuri);

    Interactiunea prin contact (forta de frecare (Normala), forta elastica, tensiunea, forta arhimedica)

    In urmatoarele pagini vom incerca sa va prezentam principalele forte ce actioneaza asupra corpurilor ce ne inconjoara, precum si anumite exemple din viata de zi cu zi.

    Principiul fundamental al mecanicii spune ca F = m*a, deci o Forta ce actioneaza asupra unui corp este egala cu produsul dintre masa acestuia si acceleratia sa.

    [F]SI= N (Newton)

    Netwonul este forta care actionand asupra unui corp de 1 kg ii imprima acestuia o acceleratie de .Exemplu de forta:Greutatea (forta de atractie gravitationala).

    Principiul 3(al actiunii si reactiunii)Reactiunea=raspuns la actiune.

    Enunt:Daca un corp actioneaza asupra altui corp cu o forta numita actiune, cel de al doilea corp va actiona asupra primului cu o forta egala-n modul dar de sens opus numita reactiune.

    PRINCIPIU: 4 (principiul suprapunerii fortelor)

    Daca asupra unui corp actioneaza simultan mai multe forte fiecare forta imprima corpului propria sa acceleratie, independent de actiunea celorlalte, acceleratia rezultanta fiind suma vectoriala a acceleratiilor propri.

    Observatie: Principiul IV se aplica intotdeauna cand asupra unui corp actioneaza simultan mai multe forte.

    Daca asupra unui corp actioneaza simultan n forte (F1, F2, ... ,Fn) atunci fiecare dintre ele imprima corpului care o acceleratie specifica (a1, a2, ... , an).

    F1x + F2x +...+ F3x = max

    F1y + F2y +...+ F3y = may

    Fix = proiectia fortei i pe ox

    Fiy = proiectia fortei i pe oy

    Newton introduce noiunea de cantitate de micare, ceea ce astzi se numete impuls. Aceasta este o mrime vectorial egal cu produsul dintre mas i vitez.

    .

    Greutatea este forta ce actioneaza asupra fiecarui corp situat pe Pamant si este egala cu produsul dintre masa acestuia si constanta gravitationala g=9,8 m/s2.

    G = m*g

    [G]SI= N

    Masa este marimea fizica scalara ce caracterizeaza proprietatea de inertie a corpurilor.

    [m]SI= kg (Kilogram)

    Inertia este proprietatea corpurilor de a se opune actiunii altor corpuri din exterior sau de a-si pastra starea de repaus sau de miscare rectilinie uniforma.

    Greutatea unui corp este fora cu care un camp gravitaional acioneaz asupra corpului. De exemplu greutatea unui corp aflat la suprafaa Pmntului este

    - Unde m este masa corpului.

    - Unde este vectorul acceleraiei gravitaionale.

    Orientat spre centrul Pmntului i cu valoarea standard de 9,80665 m/s (valoarea real depinde de poziia geografic i de altitudine). Ca orice for, greutatea se msoar n newtoni (N) i se poate determina cu un dinamometru.

    n limbajul obinuit se face uneori confuzia ntre greutate i mas. Din punct de vedere fizic ns cele dou noiuni snt distincte. Astfel, masa este o proprietate intrinsec a corpului, un scalar care nu depinde de locul unde se afl corpul, i msoar ineria acestuia, adic tendina de a se opune schimbrii strii de micare sau repaus atunci cand i se aplic o for. n schimb greutatea este o for care msoar o interaciune, n particular aceea dintre corpul a crui greutate o msurm i corpul care genereaz cmpul gravitaional respectiv. n timp ce masa corpului este constant, greutatea sa depinde de intensitatea cmpului gravitaional; de exemplu greutatea unui obiect pe Pmnt este diferit de greutatea aceluiai obiect pe Lun.

    Msurri de precizie arat c nici pe Pmnt greutatea unui corp nu este constant, ci depinde de valoarea local a acceleraiei gravitaionale. Aceasta depinde de latitudine, de altitudine i de distribuia local de mas a scoarei terestre. De aceea cntarele care msoar masa prin intermediul greutii trebuie s fie calibrate nainte de utilizare i au precizia optim numai n locul unde s-a efectuat calibrarea (problema se pune numai la cntarele cu precizie mai bun de 1%). Balanele nu sufer de aceast limitare; ele efectueaz calibrarea n mod natural la fiecare msurare, ntruct funcioneaz prin compararea greutii necunoscute cu greuti cunoscute.

    ACCELERATIA GRAVITATIONALA: n fizic, acceleraia gravitaional este acceleraia imprimat unui obiect, cauzat de gravitaia unui alt obiect. Orice obiect va fi accelerat spre un obiect mai masiv cu aceeai acceleraie, indiferent de masa obiectului. La suprafaa Pmntului, acceleraia gravitaional variaz ntre 9,789,82m/s, n funcie de latitudine. Valoarea standard considerat este de . Acceleraia gravitaional spre un obiect de mas M este dat, conform mecanicii newtoniene, de expresia:

    ,

    Unde: r este vectorul unitate cu baza n centrul obiectului i ndreptat n direcia considerat,

    este constanta gravitaional a universului

    Forta inertiala:

    Forta inertiala apare in Sistemele De Referinta Neinertiale (SRNI acele sisteme de referinta care au o acceleratie diferita de 0) si este o forta complementara ce actioneaza asupra corpului aflat in SRNI si care exprima efectul miscarii accelerate a sistemului de referinta inertial.

    Fi= -mcorp*aSRNI

    Normala:

    Normala este o forta de contact cu care actioneaza un plan asupra unui corp aflat pe plan si care are directia perpendiculara pe suprafata de contact.

    Valoarea normalei este egala cu valoarea componentei greutatii corpului ce se afla pe directia normalei.

    LEGEA LUI HOOKE:

    Deformarea reprezinta efectul static al unei forte si consta in modificarea formei sau a dimensiunilor unui corp.

    Forta elastica

    Forta elastica este forta ce apare intr-un corp deformat elastic si aduce corpul la forma initiala.

    Fe= k*(l

    k = coeficientul de elasticitate al corpului

    [Fe]SI= N

    (l = alungirea corpului

    Aceasta forta se masoara cu ajutorul dinamometrului.

    Fora deformatoare si Fora elastic: Aciunea unei fore asupra unui corp poate produce deformarea corpului (un efect static al forei). Deformarea unui corp e numit elastic dac dup ncetarea aciunii forei deformatoare corpul revine la forma iniial(ca un arc), si e numit plastic dac nu mai revine la forma iniial (ca plastilina ). Dac de un arc agm un corp, arcul se alungete cu DX. Deformaia DX este egal cu diferena dintre lungimea final, a arcului deformat si lungimea iniial a arcului Atenie: n unele cari, deformaia se noteaz i cu : d sau D l Instrumentul de msur al forei este dinamometrul, iar unitatea de msur a forei este: Newton ( N ) ,cu multiplul kiloNewton 1KN=1000N

    Forta de frecare. Legile frecarii: Caracteristici: Forta de frecare statica apare la suprafata de contact dintre doua corpuri aflate in repaus relativ si se datoreaza intrepatrunderii neregularitatilor celor doua suprafete. Forta de frecare la alunecare apare la suprafata de contact dintre doua corpuri care aluneca unul peste celalalt. Orientarea fortei de frecare la alunecare: a) are directia de miscare a corpului b) are sens opus miscarii corpului c) intotdeauna la suprafata de contact apar doua forte de frecare la alunecare (actiunea si reactiunea) .

    LEGEA (1)

    Forta de frecare la alunecare nu depinde de aria suprafetei de contact dintre corp si plan.

    LEGEA (1) Forta de frecare la alunecare este direct proportionala cu forta normala de apasare. (Ff~N) Caracteristicile coeficientului de frecare() la alunecare: 1. Coeficientul de frecare la alunecare are valori cuprinse intre 0 si 1. 2. Coeficientul de frecare la alunecare depinde de natura materialului din care este confectionat corpul.

    3. Coeficientul de frecare la alunecare depinde de gradul de prelucrare al suprafetelor aflate in contact. Forta de frecare:

    Forta de frecare este forta care apare la suprafata de contact dintre doua corpuri cand se deplaseaza unul fata de celalalt. Ea se opune miscarii (are sens invers miscarii).

    Aceasta forta apare datorita intrepatrunderii asperitatilor corpurilor in contact.

    Ff= (*N

  • Forta

    Forta este marimea fizica vectoriala ce caracterizeaza proprietatea de interactiune a corpurilor, cum ar fiInteractiunea la distanta (adica prin campuri);Interactiunea prin contact (forta de frecare (Normala), forta elastica, tensiunea, forta arhimedica) In urmatoarele pagini vom incerca sa va prezentam principalele forte ce actioneaza asupra corpurilor ce ne inconjoara, precum si anumite exemple din viata de zi cu zi.Principiul fundamental al mecanicii spune ca F = m*a, deci o Forta ce actioneaza asupra unui corp este egala cu produsul dintre masa acestuia si acceleratia sa.[F]SI= N (Newton)

  • Greutatea

    Greutatea este forta ce actioneaza asupra fiecarui corp situat pe Pamant si este egala cu produsul dintre masa acestuia si constanta gravitationala g=9,8 m/s2.G = m*g[G]SI= NMasa este marimea fizica scalara ce caracterizeaza proprietatea de inertie a corpurilor.[m]SI= kg (Kilogram)Inertia este proprietatea corpurilor de a se opune actiunii altor corpuri din exterior sau de a-si pastra starea de repaus sau de miscare rectilinie uniforma.

    Daca ar avea doar masa, corpurile ar pluti, nefiind atrase de Pamant prin acceleratia gravitationala. In poza se poate vedea cum corpurile sunt atrase de catre Pamant.

    Conform Principiului actiunii si reactiunii, datorita Greutatii, planul pe care este situat un obiect reactioneaza asupra corpului cu o forta numita Normala care are directia perpendiculara pe suprafata de contact.

  • Normala

    Normala este o forta de contact cu care actioneaza un plan asupra unui corp aflat pe plan si care are directia perpendiculara pe suprafata de contact.Valoarea normalei este egala cu valoarea componentei greutatii corpului ce se afla pe directia normalei.

    In acest caz de exemplu, Normala este egala cu G normal, adica componenta greutatii pe axa Oy.

    Deci N=Gn=G sin , unde este unghiul de inclinare al planului.

  • Iata si un exemplu din viata de zi cu zi O masinuta de jucarie stand pe un corp. Atat corpul, cat si masinuta (obiectul principal) se afla in repaus pe Pamant, datorita Greutatii. Normala (forta albastra) este forta cu care actioneaza planul (in cazul nostru corpul pe care este situat masinuta) asupra corpului, dupa cum se vede si in figura.

  • Forta de frecare

    Forta de frecare este forta care apare la suprafata de contact dintre doua corpuri cand se deplaseaza unul fata de celalalt. Ea se opune miscarii (are sens invers miscarii).Aceasta forta apare datorita intrepatrunderii asperitatilor corpurilor in contact.Ff= *N

    9Bs Physical Institute of Researching.

    Legile frecarii:Forta de frecare la alunecare nu depinde de aria suprafetei de contact.Forta de frecare la alunecare este direct proportionala cu normala la suprafata de contactForta de frecare depinde de natura corpurilor aflate in contact si de gradul de rugozitate al suprafetelor in contact.

  • Forta inertiala

    Forta inertiala apare in Sistemele De Referinta Neinertiale (SRNI acele sisteme de referinta care au o acceleratie diferita de 0) si este o forta complementara ce actioneaza asupra corpului aflat in SRNI si care exprima efectul miscarii accelerate a sistemului de referinta inertial.Fi= -mcorp*aSRNI

  • Forta elastica

    Forta elastica este forta ce apare intr-un corp deformat elastic si aduce corpul la forma initiala.Fe= k*l k = coeficientul de elasticitate al corpului[Fe]SI= Nl = alungirea corpului

    Aceasta forta se masoara cu ajutorul dinamometrului.

    Legea lui Hooke:l= F*l0/E*S

    E = modulul de elasticitate (Modulul lui Young) S = aria sectiunii transversale a corpului elastic

  • Ca exemplu am ales aceeasi masinuta de jucarie. Aceasta ruleaza cu o viteza v cu care intra in resortul din imagine, nedeformat initial. Dupa ce aceasta loveste resortul, incepe deformarea sa, pana ce se ajunge la un l maxim (deformarea maxima la care poate ajunge resortul). Se pot vedea forta F cu care masinuta actioneaza asupra resortului, si Forta Elastica cu care acesta raspunde (reactioneaza). Aceasta este Forta Elastica prezentata anterior.

  • Forta gravitationala

    Forta gravitationala este forta de atractie dintre doua corpuri cu masa.Fg= k*m1*m2/d2, undek = constanta atractiei universalem1, m2 = masele corpurilord = distanta dintre cele doua corpuri.Campul gravitational este o forma de existenta a materiei diferita de substanta care se manifesta prin actiuni asupra tuturor corpurilor existente in mediul inconjurator.

  • Forta centripeta

    Forta centripeta este o forta ce actioneaza asupra unui corp pentru ca acesta sa se deplaseze circular si uniform.Fcp= -m2R, undem = masa corpului = viteza unghiularaR = distanta dintre centrul cercului descris de miscare si corp

  • Forta centrifuga

    Forta centrifuga este o forta de inertie ce actioneaza asupra unui corp aflat intr-un SRNI ce se deplaseaza circular si uniform.Fcf= m2R, undem = masa corpului = viteza unghiularaR = distanta dintre centrul cercului descris de miscare si corp

    9Bs Physical Institute of Researching.

  • Frequently, presenters must deliver material of a technical nature to an audience unfamiliar with the topic or vocabulary. The material may be complex or heavy with detail. To present technical material effectively, use the following guidelines from Dale Carnegie Training.Consider the amount of time available and prepare to organize your material. Narrow your topic. Divide your presentation into clear segments. Follow a logical progression. Maintain your focus throughout. Close the presentation with a summary, repetition of the key steps, or a logical conclusion.Keep your audience in mind at all times. For example, be sure data is clear and information is relevant. Keep the level of detail and vocabulary appropriate for the audience. Use visuals to support key points or steps. Keep alert to the needs of your listeners, and you will have a more receptive audience.

  • FORFECAREA

  • Forfecarea cuprinde:

    Caracterizarea solicitarii de forfecare Legea lui Hooke pentru forfecare. Relatia intre E si G Calculul pieselor solicitate la forfecare

  • Caracterizarea solicitarii de forfecare

    Solicitarea de forfecare se produce atunci cand rezultan-ta fortelor exterioare se reduce la o forta continuta de planul de sectiune perpendicular pe axa barei. Eforturile unitare care iau nastere in material, opuse fortei taietoare, sunt si ele cuprinse in planul sectiunii, deci sunt eforturi tangentiale ,, masurate in daN/cm. Deformatiile care se produc la forfecare sunt deformatii unghiulare. Daca consideram un cub, deformatia ce se produce sunt efectul fortei taietoare arata ca in figura urmatoare Deformatia , este data de relatia : tg = s/l

  • Daca asupra unei piese actioneaza doua forte paralele, de sensuri opuse si dispuse de o parte si de alta a materialului, distanta dintre directii fiind practic nula, se considera ca piesa este solicitata la forfecare. Pe masura ce solicitarea la forfecare inainteaza, cu atat bratul fortelor creste. Daca acesta nu depaseste o anumita limita, fenomenul poate fi neglijat; in caz contrar, daca bratul fortelor devine mare, depasind acea limita limita, nu se mai produce taierea materialului, ci incovoierea lui, care poate duce la ruperea materialului. Deoarece, constructiv, intre lamele taietoare exista o distanta, in momentul taierii apare intre lame o deformatie unghiulara .

  • Legea lui Hooke pentru forfecare. Relatia intre E si G

    Pentru forfecare, legea lui Hooke este data de relatia: =/G, in care: - este lunecarea specifica; - efortul unitar tangential; G - modul de elasticitate trasversala. Intre modulul de elasticitate longitidinala, E, si modulul de elasticitate transversala,G, exista relatia. G=1 / 2(l+) [ daN/cm] Pentru oteluri, =0,3, intre G si E rezultand relatia: G=0,385E.

  • Calculul pieselor solicitate la forfecare

    Pentru o repartitie uniforma a fortei taietoare este analoaga celei din cazul solicitarilor axiale (intindere-compresiune), si anume: a) pentru verificare: ef=T/A a [daN/cm]; b) pentru dimensionare:Anec=T/ a [cm] c) pentru determinarea fortei capabile: Tcap=Aef*a [ cm ] Deformatia specifica la forfecare este data de relatia: =s/l ; s = *l. Aplicand legea lui Hook la forfecare, = *G, avem s=/G *l si, stiind ca =T/A, rezulta: s=T*l/G*A [cm].

  • Fora deformatoare si Fora elastic

    Aciunea unei fore asupra unui corp poate produce deformarea corpului (un efect static al forei)Deformarea unui corp e numit elastic dac dup ncetarea aciunii forei deformatoare corpul revine la forma iniial(ca un arc), si e numit plastic dac nu mai revine la forma iniial (ca plastilina )

    Dac de un arc agm un corp, arcul se alungete cu DX. Deformaia DX este egal cu diferena dintre lungimea final, a arcului deformat si lungimea iniial a arcului

    Atenie: n unele cari, deformaia se noteaz i cu : d sau D l

    Instrumentul de msur al forei este dinamometrul, iar unitatea de msur a forei este: Newton ( N ) ,cu multiplul kiloNewton 1KN=1000N

  • 2

    Fora elastica apare n corpul elastic(arcul) deformat, avnd tendina de a readuce corpul la forma, iniial. Fora elastica sens este egal , ca mrime cu Fora deformatoare, dar are sens opus

    Dac la sport te-ai antrenat cu un extensor, ai observat c, cu ct l ntinzi mai mult, cu att mai mare e fora elastic ce i se opune, i tinde s readuc extensorul la forma iniial. Deci fora elastic crete odat cu deformaia.

    Dac de un resort(arc) agm un corp cu masa 100g, arcul se alungete cu DX ,iar dac agm un corp cu masa 200g , se alungete de doua ori mai mult. Fora deformatoare e greutatea corpului. Rezulta ca Fora deformatoare este direct proporional cu deformaia:

    k este constanta elastic a arcului

  • 3

    Orice arc sau corp elastic este caracterizat de o constant elastic(notat:K). Cu ct arcul e mai tare si greu de deformat, cu att are constanta elastic mai mare De exemplu arcul(fragil) de la un pix are constanta elastic mai mic dect arcurile de suspensie de la un automobil

    Constant elastic a unui corp elastic(arc) are formula:

    Constanta elastic e o caracteristic a corpului elastic, nu a materialului din care e alctuit, si se msoar n :

    Pentru a msura cu precizie greutatea unor corpuri uoare trebuie s alegem fie un dinamometru cu arc de constant elastic mic(mai firav)

    Pentru a putea msura greutatea unor corpuri grele trebuie s alegem fie un dinamometru cu arc de constant elastic mare(mai solid)

  • 4. Oamenii au inventat mecanisme care funcioneaz pe baza forei elastice: arcul cu sgei, ceasul mecanic cu arc, ntrerupatoarele electrice(au un arc)

    Determinarea experimentala a constantei elastice k, a unui arc:

    Alte aplicaii ale forei elastice: Pixul se deschide sau nchide cu ajutorul unui arc, suspensia automobilelor e asigurat de arcuri

    Msurm lungimea iniial a arcului, apoi agm de el un corp de mas cunoscut m, arcul se alungete i msurm lungimea final a arcului(deformat). Din lungimea final scdem lungimea iniial i aflm deformaia DX . Cunoscnd masa corpului agat de arc aflm fora deformatoare egal cu greutatea corpului:

    Apoi mprim fora deformatoare F la deformaia DX i aflm constanta elastic k:

    Fora deformatoare(greutatea!) si Forele elastice sunt reprezentate schematic

  • 5

    4. I. Ce for poate ntinde cu 8cm un arc cu constanta elastic 100N/m ?II. Dac agm de arc un corp de 200g , reprezentai toate forele si aflai greutatea corpului si cu ct se deformeaz arcul DX ( tiind k= 100N/m)

    0 1 2 3 4

    2. Ce for poate deforma cu 2cm un arc cu constanta elastic 80N/m ?

    5.n graficul alturat, este reprezentat modul n care depinde deformaia unui arc de fora deformatoare. I. Ce deformaie e produs de fora 2N? II. Ce for produce deformaia de 2cm? III. Aflai constanta elastic a arcului

    3. I. Constanta elastic se msoar n :

    II. Fora elastic se msoar n : a) N/m ; b) m ; c) N ; d) Nm

    Exerciii

    1. I. Dac ndoim o srm de oel,aceasta se deformeaz elastic sau plastic? II. Dac ndoim prea mult un creion(din lemn), acesta se rupe. Deformarea sa este elastic sau plastic?

    321

    F(N)

    DX(cm)

  • 6

    6. I. Cum trebuie s fie constanta elastic a arcului unui dinamometru pentru a putea msura cu precizie greutatea unor corpuri uoare? : a) zero, b) mare c) mic, d) egal cu greutatea corpului , e) mai mic dect greutatea corpuluiII. Cum trebuie s fie constanta elastic a arcului unui dinamometru pentru a putea msura o greutate mare? : a) mic, b) zero, c) mare , d) egal cu greutatea corpului , e) mai mare dect greutatea corpului

    7. Din Religie, tii ca micul pstor David l-a nvins pe uriaul Goliat cu o pratie. Ce for determin aruncarea pietrei din pratie? : a) fora de greutate; b) forta elastic ;c) fora deformatoare

    8. Un cel de 20kg(cu masa 20kg !) st aezat pe un fotoliu cu arcuri, care se comprim cu 2cm. Reprezentai toate forele i aflai:greutatea celului i constanta elastic a fotoliului cu arcuri

  • Evaluare

  • Va multumesc pentru atentie!