Cioaba Facilitarea Invatarii Hipnotice

download Cioaba Facilitarea Invatarii Hipnotice

of 25

Transcript of Cioaba Facilitarea Invatarii Hipnotice

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE REALITATI HIPNOTICE Inductia in hipnoza clinica si forme de sugestie indirecta de Milton H. Erickson Ernest L. Rossi Sheila I. Rossi 1976, IRVINGTON PUBLISHERS, INC., NEW YORKTraducere: Camelia Cioaba

Cuvant inainte de Andre M. Weitzenhoffer SASE FACILITAREA INVATARII HIPNOTICE Relatiile dintre constient si inconstient si metodele lui Erickson de abordare a acestora sunt explorate in aceasta sedinta terapeutica. Este evident ca Erickson, ca cei mai multi pionieri in psihologie, crede cu adevarat in valoarea inconstientului ca si concept util in munca sa de zi cu zi cu oamenii. El arata ca atat constientul, cat si inconstientul au propriile lor interese si ca succesul muncii hipnotice depinde de obicei de apelarea la amandoua.Ca de obicei, el are o abordare indirecta pentru a se ocupa de aceasta problema. Erickson crede ca analogiile sunt un mijloc prin care se poate apela atat la constient, cat si la inconstient. In consecinta, analogiile sunt o unealta de baza pentru facilitarea invatarii hipnotice. Din acest motiv, Erickson foloseste un repertoriu mare de analogii extrase din viata de zi cu zi. Putem vedea ca multe din aceste analogii sunt legate de perceptiile si experientele din copilarie; modul de functionare al copului este mai apropiat de inconstient, ceea ce Erickson incearca sa faciliteze in transa.El prefera sa foloseasca exemple din propria experienta pentru ca le cunoaste cel mai bine, si convingerea sa ajuta la mobilizarea unor resurse similare ale pacientului. Analogiile sale intotdeauna fixeaza ( sau plictisesc) atentia constientului in timp ce ofera simultan instructiuni inconstientului. Mintea constienta nu stie cum sa faca anumite lucruri. De aceea persoana se prezinta la terapie. Inconstientul individului are resursele necesare pentru a face ceea ce trebuie. Analogiile sunt frecvente ca abordare pentru mobilizarea resurselor inconstiente.

1

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE SEPARAREA CONSTIENTULUI SI INCONSTIENTULUI A TE BAZA PE INCONSTIENT S: Am avut cateva intrebari, dar le pot adresa mai tarziu. E: Intreaba acum. S: Ieri inca nu-mi era clar de ce nu m-ai urmarit cand mi-ai indus transa. Nu-mi era clar. Ai spus ca doreai ca eu sa traiesc ceva? Inteleg ca un hipnoterapeut trebuie sa traiasca transa, dar nu-mi era clar ce faci, dar poate ca nu mai este asa important pentru mine acum sa stiu. E: Niciodata nu-ti poti satisface complet audienta. Ii lasi dorind mai mult. Asta se intampla aici. Ea intreaba :De ce nu ai facut mai mult cu mine? Aceasta inseamna ca intr-adevar doresc mai mult. R: Ai indus o situatie in care ea iti cere mai mult si astfel se poate trece de unele din ideile preconcepute care limiteaza. Faptul ca in final admite ca poate nu este asa important pentru mine sa stiu sugereaza faptul ca s-ar putea sa renunte sa se mai bazeze atat de mult pe constient. E: Am dorit ca mintea ta inconstienta sa aiba liberatatea de a face ceva in timp ce mintea ta constienta era plina de alte lucruri. Si nu aveai cum sa stii ca inconstientul tau era activ deoarece erai atat de interesata de activitatea constienta. S: Da, asta se intampla. Eram curioasa ce facea J cu L. Nu ar putea fi asta considerata o forma de hipnoza, si anume ca ea sa fie relaxata si concentrata asupra faptului de a se afla in alt loc? E: Da. S: Cred ca asta se poate face numai cu un subiect bun. E: Un subiect bun sau unul sofisticat? Ce alte intrebari mai ai? S: Asta e tot. E: Aici clarific faptul ca exista doua seturi de interese, si inconstientul va avea interesele sale. R: Ai grija sa arati separarea intereselor constientului si inconstientului. E: Nu poti face din asta un plan prea evident. Trebuie sa te bazezi pe inconstient. 2

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE

Contactul mainilor in transa (S se pregateste sa intre in transa, dar mainile ei se odihnesc linistite in poala ) E: Unul din lucurile pe care le-am gasit a fi foarte importante este acela de a nu lasa mainile ei sa ramana in contact una cu cealalta. Trebuie intrerupt conactul dintre maini. (Pauza) Acum sa mergem pana la capat. (Pauza) E: In limbajul popular trebuie sa ramaneti impreuna. Cand mainile tale se ating una pe alta, ele tind sa ramana impreuna. Dar tu doresti o deschidere catre stimuli- nu ceva care sta la un loc si exclude alte lucruri. Invatarea inconstienta Inconstientul tau a invatat multe lucruri ieri. (Pauza) De asemenea a invatat ca putem invata multe fara intruziuni in personalitate. ( Pauza). Toti subiectii, indiferent de gradul lor de sofisticare,nu sunt siguri ca pot face orice, si totusi in istoricul personalitatii lor au putut. ( Pauza) Am cautat o carte in biblioteca avand cadrul de referinta, respectiv impresia, ca avea cotorul rosu. Puteam sa-mi amintesc ca am citit toate titlurile capitolelor din carte si totusi nu o puteam gasi. Titlul cartii nu avea importanta, pentru ca eu cautam o carte de culoare rosie, in loc de albastru, care era culoarea ei reala. E: Inconstientul tau a ivatat multe ieri. (Aici Erickson si R discuta cazul doamnei K., a carei minte activa si constienta a facut inconstientul ei sa fie foarte literalin timpul transei. Atat de acut era literalismul ei incat l-a surprins si pe dr.Erickson. Acest literalism era o achizitiea inconstientului, dar constientul doamnei K. l-a privit ca fiind o eroare. ) E: Mintea constienta nu recunoaste achizitiile inconstientului, si nu poti permite ca acest lucru sa continue pentru ca emotiile se filtreaza prin inconstient. 3

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE R: Vrei sa spui ca seturile constiente negative pot inhiba potentialul inconstientului ? E: Inconstientul are tendinta de a proteja constientul.. R: Vrei sa spui ca va fi de acord cu inclinatiile constiente? E: Va incerca sa asigure constientul de lucruri ca Nu trebuie sa fii deprimat daca nu faci aceste lucruri. Inconstientul nu va spune Ai facut ceva, chiar daca nu l-ai facut ( de exemplu literalismul domanei K) . Nu functioneaza in acest fel. El doar spune Nu trebuie sa te infgrijorezi fiindca nu ai reusit. R: Acesta este modul in care inconstientul protejeaza constientul? E: Mintea inconstienta, cu tot respectul cuvenit, nu-i va spune constientului Ai gresit? R: Dar in loc de asta ce spune? E: Nu trebuie sa te simti rau in legatura cu asta. Asa ca trebuie sa vedem ca mintea constienta ramane cu impresia Doar cred ca nu am reusit. R: Asa corectezi mintea constienta. E: Da. Cu doamna K. trebuia s-o asigur ca eu, dr. Erickson, nu am reusit sa-i dau instructiunile corespunzatoare asa ca raspunsul ei literal de-a dreptul a fost un succes in termeni de raspuns hipnotic din partea inconstientului sau. Obiectivitatea: A iesi din cadrul de referinta constient. Aceasta mi s-a intamplat de multe ori. Pare adevarat pentru altii. Altii care n-au intrat niciodata in transa ( Pauza) Si acum, de ce n-am vazut cartea cu coperti albastre atunci cand i-am citit titlul? ( Pauza) Pentru ca avem cu totii abilitatea de a nu vedea atunci cand suntem absolut treji, iar in transa aceasta abilitate poate fi rechemata oricand. ( Pauza).

E: Aceasta ilustreaza influenta partinitoare a seturilor constiente asupra invatarii.

4

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE R: Incerci sa-i spui lui S cu aceste exemple Renunta la seturile si partinirea constientului . E: Nu lasa seturile constiente sa-ti intunece vederea. Utilizarea experientei de zi cu zi pentru evocarea fenomenelor hipnotice Este o experienta obisnuita aceea de a intra intr-o stare hipnagoga si sa te trezesti din somn dimineata nestiind unde te afli. Toata lumea a avut experienta lui dj vu. ( Pauza). Aceia care au vazut ceva inainte sa li se intample. De a auzi ceva ce nu ai auzit cu adevarat, sau de a fi intr-un loc in care nu ai mai fost inainte. Toata lumea are asemenea experiente. Transformarea unei experiente familiare intr-una straina, a nu recunoaste ceea ce este familiar, a nu recunoaste un anume loc. ( Erickson da aici multe exemple de moduri in care seturile constiente, de exemplu, sticla colorata, interfera cu perceptia obiectiva a lucrurilor. Ce este o perceptie obiectiva? A vedea din mai mule puncte de vedere o anumita poza). Antrenarea halucinatiilor negative Exista multe situatii in trecut in care n-ai vazut ceva ce era acolo; n-ai simtit lucruri care puteau fi simtite. R: Acum aluneci intr-o sugestie care poate conduce la experienta halucinatiilor vizuale negative: a nu vedea, a nu auzi sau a nu simti. Obiectivitatea psihologica din puncte de vedere multiple. R: Acum treci in revista un numar de experiente zilnice destul de obisnuite pentru a face ca anumite fenomene hipnotice sa para plauzibile. Experienta lui dj vu este o analogie draguta care poate evoca cai asociative are sa conduca la experiente halucinatorii pozitive. Asa ca ai grija sa pui in balanta cai care pot duce la experiente

5

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE halucinatorii negative, indiferent de calea prin care apar. Este un lucru cu final deschis; si vei accepta si vei fi incantata de orice fel de experienta hipnotica vei avea. E: Da. Una din cele mai fermecatoare experiente pe care le pot demonstra copiii - si ei fac asta- este sa se aplece in fata si sa se uite printre picioare ( sa se uite la lumea dintre picioarele lor) ( Pauza) Pentru ca lumea este atat de ciudata. Unii oameni isi amintesc ca au facut asta ( Pauza) Cei mai multi nu isi amintesc ( Pauza) Amintirile sunt de multe ori false chiar si atunci cand sunt amintiri adevarate. Aceasta se datoreaza unei schimbari ce nu poate fi recunoscuta in acea persoana. Un sunet, sentimente In hipnoza iti utilizezi invatarea anterioara. E: Aceasta este o experienta teribil de importanta. In psihoterapie trebuie sa privesti la o problema invers sau dintr-o parte. R: Pentru a scapa de seturile constiente proprii. E: Trebuie sa privesti pacientul de parca ai sta intr-un scaun mai inalt decat al sau. Si trebuie sa-l privesti si de pe un scaun mult mai jos. Trebuie sa-l privesti dintr-o parte a camerei. Pentru ca intotdeauna obtii o imagine diferita din diferite puncte de vedere. Numai privind pacientul in acest mod global poti obtine o oarecare obiectivitate. E: Aceasta este una din nejunsurile psihanaliei conventionale: obtii numai un punct de vedere de la 18 cm din spatele si din stanga pacientului. Este un mod de gandire extrem de stereotip. Plasticitatea perceptiei si comportamentului. Facilitarea schimbarii prin intreruperea seturilor constiente Ca exemple pot cita incidentele personale ale lui S ( Pauza) Cand m-am inapoiat la ferma dupa ce am fost plecat la colegiu, am descoperit ca soba era neobisnuit de mica. 6

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE ( Pauza) Imi amintesc cum trebuia sa ma ridic pe varful picioarelor pentru a ajunge la zona care ma incalzea. Fiul meu Allan s-a intors din Washington DC, s-a plimbat prin toate camerele casei si a remarcat Este imposibil ca toate aceste camere sa se fi micsorat. Dar sunt mai mici, mult mai mici. ( Pauza) (Erickson citeaza un alt exemplu in care una din fiicele lui, bebelus fiind, si privind afara din leaganul sau a invatat sa asocieze capul lui Erickson cu tavanul, si confuzia acestei asocieri a avut impact asupra faptului de a-l vedea la proportii adevarate). E: Ii arati cadrul de referinta al unui copil. R: Ceea ce este important este de a o pregati pe S sa renunte la seturile sale constiente, de a trece de cadrele constiente, ca pregatire pentru schimbare. E: Vreau ca ea sa devina constienta ca are multe, multe seturi rigide. Cu totii avem. R: Deci aceasta este o intelegere generala pe care incerci sa o oferi fiecarui pacient la inceput. Incerci sa indulcesti rigiditatile vorbind despre plasticitatea perceptiei si comportamentului, etc. E: Asa este. Incerci sa faci acea persoana constienta de ele. Nu este nimic rau cu a avea seturi rigide. Dar daca nu doresti sa te schimbi in vreun fel, trebuie sa fii constient fara rusine ca ai anumite tipare si ca este bine sa ai o varietate mai mare de tipare. R: Astfel incat sa ai o gama mai variata a comportamentului. ( Erickson da aici cateva exemple clinice referitoare la felul in care a trecut incet de la tiparele constiente inhibitoare ale pacientilor la auto - explorarea corporala gradata, etc) (Haley, 1973; Rossi, 1973b). E: In experientele hipnotice nu incerci sa-ti corectezi amintirile. Le primesti fara o corectie automata. Am urmarit cum copiii isi dezvolta perceptia. Incep prin a vedea o persoana care sta langa leagan intr-o zi - si fara sa verbalizeze, isi dau seama ca sunt doua persoane. Este nevoie de ceva timp pentru a face diferenta intre mama si tata. Si ia si mai mult timp pentru a face diferenta dintre mama si bunica si pentru a recunoaste ca este vorba despre trei persoane.

7

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE A nu face pentru a facilita amintirile timpurii si regresia de varsta Ai invatat anumite lucruri in viata adulta, pe care le poti corecta ( Pauza) Dar nu este absoluta nevoie sa le corectezi. Ele trebuie apreciate. Un copil vede un baston. ( Pauza) Ca si adult inca se mira ca bastonul este de fapt un sarpe. Psihoterapia utilizand hipnoza ia in considerare amintirile trecute in puritatea lor fara a le corecta. Pentru ca ar trebui sa doresti sa stii ce sunt ( Pauza). Invatam sa recunoastem fiecare din aceste amintiri fara sa le corectam. Atunci ai posibiitatea de a aprecia, de a evalua componentele unei intelegeri globale. Intalnesti o persoana si fara nici un motiv acea persoana iti displace, dar stii ca nu ai nici un motiv. Insa ai un motiv de tipul bastonului, pentru ca ai vazut ceva nou in acea persoana, in termeni de amintiri, de invatare. Dar ca dult de obicei corectezi aceste amintiri, si spui pur si simplu ca nu iti place o anume persoana, asa, fara motiv. ( Pauza) Voi cita incidente personale, pentru ca le cunosc mai bine decat alte exemple. Cand am intrat in casa , fiul meu Lace, pe atunci un baiatel, a avut o problema. Stia ca nu poate vedea printr-un zid de caramida. Putea sa vada doar prin ferestre. Si totusi taticul a intrat in casa si a spus Ti s-a spus sa nu te joci cu acea papusa pe masa. Se jucase cu ea, si s-a intamplat sa fie in dreptul unui geam, si m-a vazut apropiindu-ma. Asa ca a inlocuit papusa, dar nu a pus-o pe masa. Adica nu a stiut. Si a atribuit cunoasterea mea asupra faptului ca s-a jucat cu acea papusa abilitatii mele de a vedea prin ziduri. ( Pauza) In ce priveste pacientul, nu iti reamintesi de intelegerea ca adult. Si nici nu privesti comportamentul cu intelegere de adult. ( Pauza)

8

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE R: Aici sugerezi un fenomen hipnotic ( amintirea timpurie). Prin nu face nu este nevoie de corectia amintirilor timpurii si a distorsiunilor copilariei) Asa ca asta pare deosebit de usor pentru cineva aflat placid in stare de transa. Este o abordare indirecta a regresiei de varsta. Nu i-ai spus sa se intoarca in timp. Dar pur si simplu mentionand modalitatile in care un copil vede lumea diferit, speri sa evoci modele de perceptie si astfel sa facilitezi posibilitatea unei adevarate regresii de varsta. E: Asa este. Intrebarile ca sugestii indirecte Inlocuirea indoielii si descarcarea rezistentei Cat de curand crezi ca vei dori sa deschizi ochii si sa nu-ti vezi mainile? E: Ce face de fapt aceasta intrebare? Punand-o in propozitii diferite: 1. Iti vei deschide ochii 2. Vei vedea 3. Nu vei vedea anumite lucruri. De fapt sunt comenzi. R: Dar sunt formulate ca intrebare astfel incat sa evitam nereusita. E: Da. Sunt formulate ca intrebare, dar singura intrebare adevarata este Cand se va intampla asta?; inlocuiesti indoiala prin aceasta intrebare in acel moment. Acesta este singurul lucru de care trebuie sa te indoiesti. Tot restul asa este. R: Ai facut asta cu o intrebare pe care as numi-o directiva indirecta. E: Da. Greseala obsinuita in psihoterapie este aceea de a da instructiuni pacientului fara a recunoaste ca trebuie sa existe indoieli. R:In societatea noastra ne indoim invariabil si testam orice sugestie care ni se face. Aceasta ar putea fi baza sociala a asa-numitei rezistente. Poate de aceea freudienii vorbesc atat de mult despre rezistente. Terapeutul tipic nu stie cum sa prezinte directivele fara sa descarce automat rezistentele care au fost ilustrate. Intotdeauna declansezi rezistente si indoiala prin felul in care exprimi lucrurile.

Validarea sugestiilor pentru halucinatiile negative 9

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE

De multe ori in trecut nu ti-ai vazut mainile chiar daca erau in fata ochilor tai ( Pauza) Adultul poate invata sa vada lucurile care se afla in fata sa. De exemplu iti poti vedea mainile. E: Acum am legat aceasta intrebare de un lucru : Nu ti-ai vazut mainile de multe ori in trecut. R: Validezi sugestia prin juxtapunerea unei experiente perceptuale obisnuite din trecut. E: De cate ori nu am vazut ceea ce este imposibil de vazut? R: Cum ma uit la acest microfon pe care-l tin in fata ta chiar acum imi dau seama ca nu vedeam mana care il tinea. E:Asa este! Un magician isi castiga painea facand sa iasa lucruri din palarie! Isi utilizeaza capacitatea de a nu vedea ceea ce face. Constientul si inconstientul: Comunicarea prin logica si experienta ( Aici Erickson da un alt exemplu destul de comlex despre felul in care un adult si un copil memoreaza acelasi fenomen si care poate fi diferit datorita punctelor de vedere diferite. Din acest motiv gasim ca exista doua tipare de memorie diferite, care uneori face ca pacientul sa devina confuz). E: In psihoterapie inveti sa recunosti cum lucrurile pot fi lucruri diferite. ( Pauza) De exemplu atunci cand nu vezi ceva care se afla direct in fata ochilor. ( Pauza). Acum voi sugera sa deschizi ochii si sa-i tii deschisi, si sa fii constienta, dar sa nu vezi. ( Pauza) ( S isi deschide ochii si isi reorienteaza corpul). R: Asa ca este o abordare buna aceea de a lega sugestiile tale de o experienta de necontestat pe care ai avut-o. Aceasta tinde sa valideze sugestia ta. Ceea ce incerci sa 1 0

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE faci este sa convingi folosind aceste analogii din viata de zi cu zi! Constientul sau inconstientul? E:Inconstientul cunoaste toate aceste lucruri! R: Spui inconstientului ce mecanisme mentale sa foloseasca prin analogie. E: Da. R.: In acelasi timp logica analogiei face o impresie asupra mintii constiente. Ai spune ca este asa? E: Logica face apel la mintea constienta, iar inconstientul are convingerea cunostintelor existente ( cunoasterea experientiala). R.: Asa ca vorbesti atat logicii mintii constiente cat si experientei inconstientului. E: Mintea constienta intelege logica problemei, iar inconstientul intelege realitatea. R.:Ce vrei sa spui aici prin realitate? E: Tu tocmai ai demonstrat-o nevazand mana care tine micorofonul. R.: Inconstientul cunoaste realitatea din experienta concreta. E: Da. R: Cand S si-a deschis ochii si a iesit din transa, si-a frecat mainile una de alta ca actiune tipica a ei de reorientare spre corp, dar nu a spus nimic daca le vede sau nu. Implicit putem presupune ca nu si-a vazut mainile fiindca era atat de absorbita in reamintirea amintirilor timpurii. Nu i-ai spus sa se trezeasca, dar in cazul ei asocierea dintre deschiderea ochilor si iesirea din transa a fost mai puternica decat posibilitatea de a ramane in transa si de a nu vedea. Experienta subiectiva a transei: Regresia de varsta adevarata, hipermnezia si amnezia S : Am avut o experienta in care eram in varsta de un an si ma uitam peste marginea leaganului. A fost si o experienta de la varsta de trei ani cand beam din cana si ma stropeam cu apa pe mana stanga. Ma gandeam la sentimentele pe care le-am avut. R: Este ca si cum am spune despre Alice: Era de 10 metri inaltime, si-i era teama sa ia un pahar cu apa si sa se aplece deasupra lui pentru ca era atat de inalta. E: Si chiar si asta ai putea face fara a avea emotii terifiante.

1 1

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE S: Da, era la fel de neadevarat ca asta, da parca mancasem niste ciuperci magice. Cred ca privesti lucrurile in mod diferit ; asta mi-a trecut prin minte cand incercam sa merg pe picioroange in copilarie. Mi-a luat o dupa- amiaza intreaga, dar in final a functionat. E: Si ai vazut lucrurile ca fiind foarte inalte? S Erau. Acele picioroange treceau de inaltimea capului meu. ( Sedinta de terapie se termina cu povestirea numeroaselor amintiri pe care le-a rememorat S in timpul transei). Dr. S a scris mai tarziu despre experientele ei in acest punct : Pe masura ce imi citeam mai tarziu remarcile, eram confuza pentru ca imi puteam aminti doar prima parte, in care ma descriu fiind in leagan. Imi amintesc aceasta experienta de parca as fi de fapt acolo, foarte mica, si privind in sus la o lume foarte mare ( o adevarata regresie in timp). Am amnezie in ce priveste incidentul de la varsta de trei ani, si pe utltimul nu mi-l amintesc deloc asa. Amintirea mea este ca imi era sete dupa transa si voiam sa ma duc in camera alaturata sa beau apa. Dar parea ca nu ma pot mobliza. Nu puteam ridica pharul cu apa care se afla langa scaunul meu. Intr-un fel eram inca Alice in tara minunilor, de 10 metri inaltime, asa ca imi era teama ca ar trebui sa ma aplec pentru a intra pe usa si ca voi ameti. Explicatia mea este ca trebuie sa fi intrat din nou in transa pe masura ce am inceput sa descriu experientele din transa. Imi amintesc ca purtam o rochie cu maneci lungi si largi. Incheieturile mainilor imi erau indoite peste manerele scaunului si acoperite de maneci. Este in contrast cu modul in care imi tin mainile in mod obisnuit, incrucisate in poala. Aparent fiindca aveam impresia ca nu pot ridica paharul urmam ( intr-un mod complex) sugestia ( pe care nu mi-o aminteam ) de a nu-mi vedea mainile. Iata inconstientul R: Aceasta a fost o transa cu un succes fantastic ca experienta pentru dr. S. A reusit sa renunte la unele din tiparele limitative ale constientului , asa ca aparent a retrait cu adevarat experienta regresiei de varsta revazandu-se in leagan si vazand lumea asa cum o vede intr-adevar un copil. A trait hipermnezia ( amintirea extinsa a unor memorii din copilarie), si, paradoxal, a trait si amnezia ( a uitat unele evenimente din timpul transei). Isi da seama de modul in care a reusit sa nu isi vada mainile si a urmat in felul sau personal sugestia, iar aceasta a imobilizat-o, neputand sa ridice paharul cu apa. 1 2

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE Ai incercat sa evoci o halucinatie vizuala negativa pentru mainile ei cand ele se aflau in fata ochilor sai. Dar aparent inconstientul sau a putut sa nu vada mainile doar daca le-a imobilizat in afara campului vizual in acel moment. Este cu adevarat fermecator sa fii martorul experientei sale personale: sa imoblizezi este mai usor pentru ea in acest moment decat sa nu vezi. Si cel mai semnificativ din punct de vedere hipnotic pentru viitor este faptul ca isi sa seama de realitatea inconstientului! INLOCUIREA SI DESCARCAREA REZISTENTEI In munca clinica gasim frecvent ca rezistenta inseamna ca pacientul este blocat in unele tipare de asociere si experienta care interfera cu posibilitatea noii invatari. Astfel tindem sa vedem rezistenta ca tipar mental eronat care se interpune in calea experientei. Rezistenta nu trebuie intotdeauna inteleasa in termeni psihanalitici ca ceva ce este mereu mentinut de forte inconstiente profunde. Mai degraba, rezistenta poate fi un fel relativ simplu care impiedica oamenii sa-si utilizeze propriile abilitati. Erickson a dezvoltat un numar de abordari prin inlocuirea si descarcarea rezistentei care par mai degraba umoristice, inteligente si superficiale. Aceste abordari ajuta pacientii sa-si elibereze mintea de propriile blocaje mentale in timp destul de scurt. Intr-un caz tipic un pacient agresiv poate intra in situatie declarand: Am nevoie de hipnoterapie si sunt sigur ca pot fi hipnotizat. Cu o anume ocazie, Erickson se intampla sa aiba alte trei scaune libere in cabinet si a procedat dupa cum urmeaza: E: Exista desigur posibilitatea sa poti fii hipnotizat ( Pauza) Erickson deschide usa prin mentionarea posibilitatii transei. Exista si posibilitatea mai mare ca nu poti fii hipnotizat. Aceasta da pacientului ocazia sa nu reuseasca si astfel sa demonstreze ca nu poate fi hipnotizat. Aceasta ii da pacientului sansa de a nu reusi, si astfel de a nu intra in transa. Aceasta nereusita initiala ii da astfel posibilitatea de a descarca rezistenta. O asemenea nereusita intiala permite pacientului sa uzeze si sa descarce rezistenta. Atunci isi poate intari sau poate achizitiona acceptarea posibilitatii pozitiveprin cunoasterea si acceptarea deschisa a atitudinii negative a pacientului. Pacientul se simte imediat respectat si se stabileste o relatie terapeuitica pozitiva. 1 3

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE Acum, hai sa incercam acest scaun. Ar implica astfel faptul ca a intra in transa ar avea ceva de-a face cu scaunul care este folosit. Aceasta incepe procesul de inlocuire a rezistentei trecand-o de la pacient la scaun. Daca nu resusesti sa intri in transa stand pe acest scaun, exista inca posibilitatea de a intra in transa. ( Pacientul nu a reusit sa intre in transa stand pe rand in cele trei scaune. In final experimenteaza o transa satisfacatoare in cel de-al patrulea scaun. De fiecare data cand a esuat a uzato alta ramasita a rezistentei pana cand transa a devenit inevitabila datorita inlocuirii rezistentei pacientului cu detalii legate de aranjamaentul scaunelor, etc.) Erickson in mod tipic utilizeaza o alta procedura, fara efort, ( schimbarea directiei scaunelor, schimbarea scaunelor), in functie de procedura cea mai satisfacatoare pentru pacient. Un alt mijloc de inlocuire si descarcare a rezistentei este prin intermediul jocului care pare irelevant dar amuzant in timp ce terapeutul evoca activ si apoi descarca rezistenta prin predictie. De exemplu, sa spunem ca ai o gramada de bile, din care una de o anume culoare. Spui unui copil ca vei scrie pe hartie ce bila colorata va alaege. Adica adopti pozitia in care vei prezice si vei forta copilul sa-ti accepte alegerea. Copilul accepta provocarea si spune ca nu vei putea prezice ce bila va alage. Atunci incepi sa descrii diversele bile si posibilitatile sale: cea albastra cu dungi albe, si asa mai departe. El te aude descriind bilele intr-o maniera care pare intamplatoare. Nu observa ca intotdeauna alegi o combinatie de culori. Nu poate scapa alegand o bila care nu are o combinatie de culori bila de o anumita culoare pe care ai scris-o pe hartie ca alegere a lui. In acest caz creezi rezistenta spunand: iti pot prezice alegerea. Tu insisti ca va alege o combinatie de culori pe care le-ai mentionat, si el iti pune capat speculatiilor alegand bila de o singura culoare pe care ai prezis ca o va alege atunci cand ai scris-o pe hartie. Copilul nu stie ca ai facut asta, desi a existat un rationament veridic pentru a prezice alegerea sa. Copilul este acum intrigat si deschis altor lucruri pe care ai dori sa i le spui. Acelasi procedeu functioneaza cu adultii rezistenti. Te uiti la biblioteca din biroul tau si spui ca poti prezice ce carte va alege pacientul. Apoi mentionezi variatele 1 4

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE posibilitati de alegere: cartile de culoare inchisa cu litere de culoare deschisa, cele cu coperti multicolore, cele cu forme ciudate, si altele. Eviti cu atentie sa mentionezi una dintre carti. Pacientii in mod invariabil rezista tuturor posibilitatilor mentionate de tine si aleg o carte pe care nu ai mentionat-o, si sunt surprinsi sa constate ca ai scris pe hartie tocmai acea carte inainte ca jocul sa inceapa. Macar rezistenta lor tinde sa ramana legata de carte, si acum sunt deschisi si curiosi in legatura cu ceea ce ai de gand sa faci. Dupa Ce intreaga procedura este indeplinita, relatia terapeutica de tip amuzament este intarita. Si bineinteles, orice provocare serioasa trebuie evitata cu un adult. Daca terapeutul nU reuseste sa prezica ce carte alege pacientul, atunci nu este totul pierdut. Pacientul este mai relaxat, mai sigur de sine, si datoreaza terapeutului intrarea in transa. Rezistenta a fost descarcata in timpul jocului, si acum pacientul este disponibil pentru munca terapeutica. Eforturile lui Erickson de a inlocui si descarca indoiala si rezistenta sunt o contributie unica in psihoterapie. Este clar ca aceasta abordare poate fi utila in orice forma de terapie in care se ia in considerare ajutorul oferit pacientului pentru depasirea prpriilor limite astfel incat sa achizitioneze ceva nou. Erickson ne da un alt exemplu de situatie foarte obisnuita in terapie in care in mod regulat inlocuieste indoiala si descarca rezistenta dupa cum urmeaza: E: O pacienta a venit la mine cu mari indoieli legat de capacitatea de a-mi spune ce dorea. Asa ca i-am spus: in regula, nu trebuie sa-mi spui nimic din lucrurile la care ai indoieli ca ai putea sa mi le spui. ( Asa ca asta a mobilizat imediat in mintea ei lucruri pe care ar fi trebuit sa le spuna). E:Asa ca pana la sfaristul sedintei de terapie mi-a spus totul, fiindca un lucru spus conducea la urmatorul. In final a gasit ca nu mai exista lucruri despre care sa aiba indoieli ca nu mi le-ar putea spune. Un analist ar fi putut sa aiba de-a face cu aceste rezistente timp de ani de zile. Oricand dai directive importante, incearca sa asiguri un paratraznet pentru a descarca rezistentele. Fara sa aduci constiinta acelor rezistente la suprafata. Nu doresti ca pacientul tau sa se gandeasca la acele rezistente. R: Descarci rezistentele fara ca pacientul sa fie constient de faptul ca asta se intampla. ( E: pentru a discreta aceasta ca manipulare este la fel de gresit sa descrii mancarea ca fiind manipulata pentru ca ai condimentat-o corespunzator. )

1 5

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE In continuare privind la abordarea lui Erickson de a descarca rezistentele negative o observam pe aceea in care da la o parte acel nu al pacientului din situatia terapeutica si il inlocuieste treptat cu da. Cu un pacient rezistent( rezistent aici insemnand ca exista o lipsa de intelegere; oamenii rezista, pentru ca neintelegand, anticipeaza ceva rau), cateodata incepand prin a spune: nu doresti ca toata aceasta ceata sa se afle acolo, nu-i asa? Bineinteles, pacientul raspunde cu nu. Atunci Erickson continua cu o serie de intrebari care fac ca raspunsul de tip nu sa fie rapid indepartat din situatia terapeutica. Acest proces da pacientului oportunitatea de a inlocui si a a descarca rezistenta din situatia terapeutica. Apoi Erickson contina cu intrebari la care raspunsul va fi da, legate de situatia terapeutica ( de exemplu: Te simti suficient de confortabil in acel scaun?) Raspunsul daeste generalizat apoi intr-o masura mai mare decat realizeaza pacientul. O intrebare legata de confort, de exemplu, nu convinge pacientul ca terapeutul este ingrijorat in legatura cu confortul si bunastarea lui. Dar o serie de intrebari legate de confort incep sa generalizeze procesele asociative ale pacientului. Posibilitatea confortului, de exemplu, devine acum asociata cu materialul dificil sau traumatic pe care pacientul se lupta sa-l exprime. Este evident faptul ca Erickson foloseste un proces de reorientare pentru a schimba rezistenta si acel nu din situatia terapeutica . Adica, continutul actual al lui nu sau daeste irelevant. Orice nu exprimat va ajuta la descarcarea rezistentei indiferent de continutul particular. Orice da exprimat se va generaliza ducand la o mai buna cooperare ulterioara indiferent de problematica subiectului. O reflectie adecvata va gasi ca orientarea spre proces este predominanta in abordarea lui Erickson in comparatie cu continutul. In inducerea transei, de exemplu, el foloseste procesul confuziei pentru a de-potenta constientul; subiectul actual al continutului confuziei este irelevant. In pregatirea unui subiect hipnotic procesul de experimentare si seria fenomenelor hipnotice sunt cele importante, si nu continutul particular al acestor fenomene. In facilitarea terapiei procesul de gasire a oricarei imbunatatiri notabile este cel mai important, chiar daca este initial destul de indepartat de continutul celei mai presante probleme a pacientului. Continutul este desigur important, dar importanta lui este de obicei vehiculul prin care se castiga atentia pacientului si structurile asociative unde procesul terapeutic poate fi facilitat.

1 6

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE Exercitii pentru indepartarea indoielii si rezistentei I. Descarcarea rezistentei zilnice. Ganditi-va la situatii in care erati ferm impotriva la ceva si spre surprinderea voastra v-ati dat seama ca totusi faceti lucrul impotriva caruia erati. Mai tarziu v-ati putea critica singuri pentru compromis, pentru ca ati cedat, sau pentru ca nu ati avut suficienta vointa. Dar de fapt ati fost probabil prinsi intr-o situatie in care rezistenta voastra a fost intentionat sau accidental descarcata de o alta persoana sau situatie. Va puteti aminti sentimentele din momentul in care ati cedat? Puteti realiza psihodinamica prin care rezistentele voastre au fost descarcate? Puteti formula felul in care ati utiliza acest exemplu de descarcare a rezistentelor in situatii terapeutice? 2. Pastrati un dosar cu toate exemplele de inlocuire a indoielii si descarcare a rezistentei din viata de zi cu zi si din psihoterapie. Cand aveti suficiente exemple, incercati sa formulati o ipoteza generala despre psihodinamica inlocuirii indoielii si descarcarii rezistentei. Puteti acum sa faceti experimente psihologice pentru a verifica validitatea ipotezelor voastre? Publicati-va rezultatele! NIVELELE MULTPLE ALE COMUNICARII ANALOGIA, JOCUL DE CUVINTE, METAFORELE, GLUMELE SI LIMBAJUL POPULAR Inclinatia lui Erickson spre comunicarea prin analogie este aici explicata ca si comunicare la doua nivele: constientul si inconstientul. Logica analogiei poate apela la mintea constienta si poate depasi anumite tipare autolimitative. Cand analogia se refera si la asociatiile adanc inradacinate ( inconstientul automat si deci functional) mecanismele mentale si tiparele de comportament invatate, aceste raspunsuri interne tind sa fie activate si facute disponibile pentru rezolvarea problemei. Sugestia realizata prin analogie este astfel o abordare dubla si puternica care este mediatorul dintre constient si inconstient. Analogiile adecvate apeleaza la mintea constienta datorita interesului lor inerent in timp ce mobilizeaza resursele inconstientului prin multe procese asociative. Autorii ( Erickson si Rossi, 1976) au discutat nivelele multiple: comunicarea in termenii teoriei contextuale a lui Jenkins a asociatiilor vebale ( 1974). Analogiile, jocul de cuvinte, metaforele, paradoxurile si limbajul popular pot fi intelese ca 1 7

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE prezentand un context general la nivel de suprafata care este in primul rand asimilat de constient. Cuvintele si frazele individuale folosite pentru a articula acel context general, oricum, au asocierile proprii si individuale in mod literal, neapartinand contextului respectiv. Aceste asociatii individuale si literale sunt bineinteles in mod obisnuit suprimate si excluse din constient in efortul sau de a intelege contextul general. Aceste asociatii suprimate raman insa in inconstient si in conditiile speciale ale transei, in care disocierea si literalitatea sunt intarite, pot juca un rol semnificativ in facilitarea comportamentului ca raspuns ce este surprinzator pentru constient. Aceasta situatie poate fi clarificata prin analogie. Cititorul adult cauta de obicei sa inteleaga spusele autorului. Cu anumite limite nu conteaza neaprat ce propozitii sau cuvinte sunt folosite. Multe propozitii diferite si combinatii de cuvinte pot fi folosite pentru a exprima acelasi lucru. Intelesul sau contextul general al propozitiei este cel inregistrat de constient, in timp ce anumitele cuvinte si propozitii folosite cad in inconstient si sunt uitate. In acelasi mod citim intelesul unui intreg cuvant si nu al literelor folosite pentru formarea cuvantului. Contextul general al literelor se inregistreaza ca si continut constient al cuvantului, si nu asociatiile individuale ale literelor . Jenkins ( 1974) a facut un rezumat al datelor din lucrari experimentale recente in domeniul asociatiilor verbale, recunoasterii evenimentelor, integrarii informatiei si amintirilor care subliniaza semnificatia contextului pentru intelegerea acestor fenomene. In orice discurs sau fenomen utilizarea cuvintelor are loc intr-un context general care mai degraba stabileste intelesul decat unitatile structurale care formeaza discursul. Exceptiile evidente ale acestora sunt in jocurile de cuvinte, aluzii, si orice fel de glume verbale in care poanta depinde de asociatiile verbale ale cuvintelor si frazelor care in mod obsinuit scapa atentiei ascultatorului. Glumele verbale depind de asociatiile literale sau individuale care in mod obisnuit sunt suprimate. In acelasi fel comunicarea la doua niveluri a lui Erickson utilizeaza un context general pentru a fixa atentia constientului in timp ce asociatiile individuale de cuvinte, fraze sau propozitii in acel context sunt inregistrate de inconstient, unde isi pot face efectul. Din acest punct de vedere tehnica de dispersie a lui Erickson ( 1966) este cel mai clar exemplu de comunicare la doua nivele in care problema de interes pentru pacient este utilizata ca si context general pentru a fixa atentia constienta in care sugestiile dispersate sunt primite pentru efectul lor la nivel incosntient. 1 8

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE Erickson a realizat un numar de alte tehnici pentru a activa asocierile individuale, literale si inconstiente ale cuvintelor, frazelor si propozitiilor ascunse intrun context mai profund. Intorsaturi ale frazei care sunt: socante, surprinzatoare, mistificatoare, non sensuri, prea dificile sau incomprehensibile pentru contextul constient general de exemplu, toate tind- pentru moment sa depotenteze tiparele constiente ale pacientului si sa activeze cautarea la nivel incosntient care va da sens asociatiilor individuale si literale care au fost anterior suprimate. Cand Erickson incarca contextul general cu multe cuvinte, fraze sau propozitii care au asocieri individuale obisnuite, acele asocieri ( sugestia dispersata) castiga ascendent in inconstient pana cand in final se revarsa asupra comportamentului ca raspuns pe care mintea constienta il inregistreaza cu surprindere. Mintea constienta este suprinsa pentru ca i se prezinta un raspuns care nu putea apare prin el insusi. Raspunsul este atunci descris ca aparand de la sine, fara interventia intentiei constiente a subiectului; acest raspuns pare a fi autonomsau hipnotic. Analogiile si metaforele, ca si glumele de altfel, pot fi intelese ca exercitandusi efectele puternice prin aceleasi mecanisme de activare a tiparelor asociative inconstiente si tendintelor de raspuns care deodata rezuma pentru constientul prezent un raspuns comportamental de data recenta. MICRODINAMICA SUGESTIEI Odata ce Erickson a fixat si centrat atentia pacientului cu un context interesant general ( de exemplu, la modul ideal, posibilitatea de a rezolva problema pacientului), el introduce un numar de abordari desemnate sa depotenteze tiparele constiente. Nu inseamna ca exista o pierdere a constientei de tipul caderii in somn; nu trebuie sa facem confuzie intre transa si somn. In transa exista o reducere a centrarii atentiei pacentului asupra unor relitati interne; constienta a fost fixata si concentrata pe o arie destul de ingusta in loc sa fie difuzata pe o zona larga, asa cum este in general tipic in orientarea generala spre realitate ( Schor, 1959) in starea zilnica de constienta. Cand este fixata si concentrata pe o arie atat de ingusta constienta este in echilibru instabil, si poate fi depotentata prin transformare sau deplasare spre alta zona cu relativa usurinta.

1 9

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE ( Erickson crede ca scopul inductiei clinice este acela de a concentra atentia spre inauntru si de a modifica unele din tiparele de functionare individuale). Datorita limitelor cadrelor de referinta obisnuite ale pacientilor, constientul lor zilnic nu se poate descurca in contextul anumitor realitati interne sau externe, si recunosc ca au o problema. Depotentarea constientului obisnuit al pacientului este astfel o modalitate de depotentare a fatetelor limitelor lor personale; este o modalitate de dezautomatizare ( Deikman, 1972) a modelelor individuale obisnuite de functionare astfel incat multe din fenomenele hipnotice clasice ( de exemplu regresia de varsta, amnezia, distorsiunile perceptuale si senzoriale, catalepsia, etc) sunt frecvent manifestate in maniera spontana ( Erickson si Rossi, 1975). Depotentarea limitelor tiparelor uzuale de constienta deschide astfel posibilitatea ca noi combinatii ale asocierilor dintre abilitatile mentale sa evolueze pentru rezolvarea creativa a problemelor acelui individ. Abordarea lui Erickson in depotentarea tiparelor constiente sunt atat de subtile si convingatoare in maniera in care sunt intrepatrunse cu procesul de inductie si sugestie incat in mod uzual nu sunt recunoscute chiar si atunci cand studiem o transcriere a cuvintelor sale. Pentru a le pune in perspectiva am subliniat microdinamica inductiei si sugestiei in tabelul 1 ca: (I) fixarea atentiei; (2) depotentarea tiparelor constiente; (3) cautarea inconstienta; (4) procesele inconstiente si (5) raspunsul hipnotic. De asemenea am listat un numar de abordari ericksoniene pentru facilitarea fiecarei etape. Cele mai multe din aceste abordari sunt ilustrate in acest volum si discutate in mai mare detaliu ( Erickson si Rossi, 1974; Erickson si Rossi, 1975; Haley, 1967; Rossi, 1973). Desi am putea sublinia aceste procese ca etape ale secventei in tabelul 1 cu scop de analiza, functia lor obisnuita este aceea a unui proces simultan. Din cauza acestui fapt, si pentru a le diferentia de dinamica mai larga a inductiei si medierii variabilelor mentionate anterior ( Barber si DeMoor, 1972) le-am cuprins sub denumirea de microdinamica. Cand avem succes in fixarea atentiei, ingustam automat concentrarea atentiei pana la punctul in care cadrele de referinta obisnuite sunt vulnerabile si pot fi depotentate. In asemenea momente exista o cautare automata la nivel inconstient a noilor asocieri care pot restructura un cadru de referinta mai stabil- prin insumarea proceselor inconstiente. Exista in consecinta o arbitraritate a ordinii si a titlurilor sub care desemnam unele din abordarile folosite de Erickson care sunt cuprinse in tabelul 1. El poate in mod egal sa inceapa cu o poveste interesanta sau joc de cuvinte ca si un soc, surpriza, sau inductie formala a transei. Odata ce conditiile din primele trei coloane au fost 2 0

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE puse in miscare de catre terapeut, oricum, dinamica individuala inconstienta a pacientului indeplineste automat procesele din ultimele doua coloane. Un numar din cele mai interesante abordari ale lui Erickson pentru facilitarea raspunsului hipnotic sunt formele hipnotice listate in coloana 3 din tabelul 1. Toate aceste abordari sunt desemnate sa evoce o cautare la nivel inconstient. Aluziile, metaforele, jocurile de cuvinte, implicatiile si asa mai departe, nu sunt imediat intelese de constient. Exista o amanare momentana inainte ca cineva sa se prinda de gluma si in parte, ceea ce este amuzant in legatura cu ea. In acea perioada de amanare exista o cautare si procese la nivel inconstient ( coloana 4 ) care in final se rezuma la prezentarea noilor date catre constient astfel incat sa inteleaga gluma. Toate abordarile listate in coloana 3 sunt mijloace de comunicare astfel incat initiaza o cautare a noilor combinatii de asocieri si procese mentale care pot aduce constientului rezultate in viata de zi cu zi precum si in hipnoza. Formele listate in coloana 2 si 3 sunt de asemenea esenta abordarilor indirecte ale lui Erickson in domeniul sugestiei. Studiul acestor abordari poate fi privit ca si contributie la stiinta relatiei pragmatice dintre semne si utilizatorii semnelor (Watzlawick, Beavin, si Jackson, 1967). Erickson se bazeaza pe utilizarea abila a acestor forme de comunicare, mai degraba decat hipersugestibilitatea per se, pentru a evoca comportamentul hipnotic. Asa cum s-a notat in capitolul 1, este important sa recunoastem ca in timp ce Erickson se gandeste la transa terapeutica ca stare speciala ( cu reducerea centrarii atentiei ), el nu crede ca hipersugestibilitatea este o caracteristica necesara a unei asemenea transe ( Erickson, 1932). Aceasta deoarece pacientii experimenteaza transa , si asta nu inseamna ca accepta sugestiile directe ale terapeutului. Aceasta este conceptie gresita majora care este responsabila de multe din esecurile hipnoterapiei, si care a frustrat si descurajat multi clinicieni in trecut si poate sa fi avut un impact negativ asupra explorarii stiintifice a hipnozei in laborator. Transa terapeutica este o stare speciala care intensifica relatia terapeut- pacient si centreaza atentia pacientului asupra catorva realitati interioare; transa nu asigura acceptarea sugestiei. Erickson depinde de anumite mijloace de comunicare cum sunt acelea listate in coloana 3 pentru a evoca, mobiliza si transfera procesele asociative ale pacientului si abilitatile mentale in anumite directii pentru a achizitiona anumite scopuri terapeutice. El crede ca sugestia hipnotica este de fapt procesul de evocare si utilizare a propriilor procese mentale ale pacientului in moduri ce sunt in afara gamei uzuale de control a eului.

2 1

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE Aceasta teorie a sugestiei hipnotice poate fi validata daca se gaseste la alti terapeuti si cercetatori care pot de asemenea sa obtina rezultate de incredere prin utilizarea atenta a oricaror asociatii si abilitati mentale pe care un anume pacient le are deja si care pot mobilizate, extinse, inlocuite, sau transformate pentru a obtine fenomenele hipnotice si scopurile terapeutice. In situatia de transa terapeutica utilizarea cu succes a proceselor inconstiente conduc la un raspuns autonom; pacientii sunt surprinsi sa se confrunte cu noi date legate de comportament ( coloana 5). Aceeasi situatie este evidentiata in viata de zi cu zi, oricum, cand atentia este fixata cu o intrebare sau o experienta a uluitorului, a neobisnuitului, sau orice care mentine interesul persoanei. In asemenea momente oamenii experimenteaza o transa zilnica comuna; ei tind sa atipeasca ( de la dreapta la stanga, depinzand care emisfera este dominanta) ( Baken, 1969, Hilgard si Hilgard, 1975) si sa obtina acea privire departata sau alba; ochii pot sa se inchida, si corpul tinde sa devina imobil ( o forma de catalepsie), anumite reflexe ( de exemplu respiratia, inghititul) pot fi suprimate si pe moment pot sa uite unde se afla, pana cand isi termina cautarea interna la nivel inconstient a unei noi idei, raspuns, sau cadre de referinta care vor restabili orientarea lor generala in realitate. Ipoteza noastra este aceea ca si constientul zilnic este intr-un flux continuu intre orientarea generala catre realitate si microdinamica momentana a transei asa cum este evidentiata in tabelul 1. Hipnoterapeutul bine pregatit este acut constient de aceste dinamici si manifestari comportamentale. Experienta transei si hipnoterapia sunt pur si simplu extensii si utlizari ale acestor procese psihodinamice normale. Starea alterata de constienta in care atentia este fixata si cadrul de referinta ingustat rezultat este distrus, transformat si / sau mutat cu ajutorul medicamentelor, deprivarii senzoriale, meditatiei, biofeedbackului, sau oricarei metode care urmeaza acelasi tipar cu subliniere variabila a diferitelor etape. Astfel putem intelege tabelul 1 ca paradigma generala pentru intelegerea genezei microdinamicii starilor alterate si a efectului lor asupra comportamentului.

Exercitii cu analogii, jocuri de cuvinte si metafore

2 2

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE I. Creati analogii si metafore care sunt interesante si opresc mintea constienta in timp ce activeaza de asemenea modelele obisnuite ale functionarii inconstiente care poate fi utilizata pentru facilitarea tuturor fenomenelor hipnotice standard. 2. Cand planificam o abordare terapeutica a unui anumit pacient utilizam jocurile de cuvinte, analogiile, metaforele si limbajul popular care vor avea urmatoarele caracteristici: a. Un apel direct pentru acel individ in termeni de interese pe parcursul intregii vieti. b Activare directa prin asocierea modelelor obisnuite de functionare la pacientul care poate facilita scopul terapeutic. Asemenea analogii pot fi eficiente cu sau fara transa. In transa, oricum, analogiile pot fi considerate instrumente specifice pentru facilitarea raspunsului direct dorit.

2 3

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE

TABELUL 1 MICRODINAMICA INDUCTIEI DE TRANSA SI SUGESTIEI(1) Fixarea atentiei - fixarea standard a ochilor hipnoti-abordari prin vizualizare si imaginatie -levitatia bratului -fixarea si toate formele de exeperienta senzoriala, perceptuala sau alte tipuri 2.schimbarea cadrelor de referinta, inlocuirea indoielii, rezistentei, si esecul 3.distragerea 4.disocierea si dezechilibrul 5.supraincarcarea cognitiva 6.confuzia, non-sensul 7.paradoxul 8.legatura si dubla legatura 9.conditionarea prin dinamica vocii 10.amnezia structurata 11.a nu face, a nu sti 12.pierderea abilitatilor, negatia, indoIala, etc pular 3.implicare 4.directive implicite 5.semnalizare ideomotorie 6.cuvinte care intiaza tipare de explorare 7.intrebari si scopuri necesare cautarii inconstiente 8.pauze cu atitudine de asteptare din partea terapeutului 9.sugestii cu final deschis 10.descoperirea tuturor posibilitatilor de raspuns 11.declaratii compensatoare 12.indicii si sugestii intercontextuale b.asociatiilor libere c.asociatiilor individuale d.inteles multiplu al cuvintelor 2.Procese autonome, senzoriale 3.Procese primare Freudiene 4.Mecanisme personale de aparare 5.Efectul Ziegranik, etc ce sau care se intampla de la sine (2) Depotentarea tiparelor constiente 1.socul, surpriza, nerealismul si neobisnuitul (3) Cautarea inconstienta 1.aluzii, joc de cuvinte, glume 2.metafore, analogii, limbaj po(4) Procesele inconstiente 1.Insumarea: a.sugestiilor (5) Raspuns hipnotic date noi si raspunsuri comportamentale resimtite ca

2 4

INVATAREA TRANSEI PRIN ASOCIERE

2 5