Jules Verne

CINCI--ASMI

IN BALON

CUPRINS

Capitolul I / 5SfArgitul unui discurs foarte aplaudat. Prezentarea doctorului

Samuel Fergusson. ,,Excelsior". Portretul doctorului ln intregime.Cintr la ,,Traveller's Club". Numeroase toasturi de circumstanttr

Capitolul II / 14Un articol din ,,Daily Telegraph". Rdzboiul ziarelor savante, D.

Petermann il susfine pe prietenul siu, doctorul Fergusson. Rlspun-sul savantului Kone. Parisul participd la evenimente. Diferitele pro-puneri fdcute doctorului

Ca\itolul III / 18Prietenul doctorului. inceputul acestei prietenii. Dick Kennedy

la Londra. O propunere neagteptatd gi nelinigtitoare. Proverb pufinincurajator. CAteva cuvinte despre martirii din Africa. Avantajeleunui aerostat. Taina doctorului Fergusson

Capitolul ru / 27Explordri africane. Barth, Richardson, Overweg, Werne, Brun-

Rollet, Penel Andrea Debono, Miani, Guillaume Irjean, Bruce,Krapf gi Rebmann, Maizan, Roscher, Burton gi Speke

Capitolul V / 33Visurile lui Kennedy. Articole gi pronume la plural. Insinudrile

lui Dick. Plimbare pe harta Africii. Ce glsegti inke doud vArfuri decompas. Expedifii actuale. Speke qi Grant, Ikapf, de Decken qi deHeuglin

Capitolul W / 39Un servitor ciudat. El vede cu ochii liberi satelitii lui Jupiter.

Dick se ialaharlacu Joe. lndoial5 9i credinfi. Cantnritul. Joe Wet-lington. El primegte o jumdtate de coroantr

Capitolul WI / 45Detalii geometrice. Calculul capacitdfii balonului. Aerostatul

dublu. inveligul. Nacela. Aparatul misterios. Alimente. Socoteala fi-nald

Capitolul VIII / 51Importanfa lui Joe. Comandantul lui ,,Resolute". Arsenalul lui

Kennedy. Ultimele pregdtiri. Masa de adio. Plecareadin2T februa-rie. $edinfele gtiinffce ale doctorului. Duveyrier. Uvingstone. AmLnuntele cdldtoriei aeriene. Kennedy redus la tdcere

Capitolul IX / 58Ocolul Capului Bunei Speranfe. Puntea din fa!d. Cursuri de cos-

mografie predate de profesorul Joe. Despre dirijarea baloanelor.Despre cercetarea curenfilor atmosferici. Ewica!

Capitolulx / 63incercdri anterioare. Cele cinci chesoane ale doctoruhi. Arzd-

torul cu hidrogen gi oxigen. Caloriferul. Sistemul de maneware.Succes sigur

Capitotul ){I / 69Sosirea laZanzibx. Consulul englez.l,ocuitorii nu vtrd cu ochi

buni cdlitoria cu aerostatul. Aducdtorii de ploaie. Umflarea balonu-lui. Plecarea din 18 aprilie. Ultimul adio. Victoria

Capitolul XII / 77Traversarea strAmtorii. Mrima. Pf,rerile lui Dick gi propunerile

lui Joe. Re.teti de cafea. U zaranto. Nenorocitul Muzan. Muntele Du-

thumi. Hd4ile doctorului. O noapte pe un nopal

Ca|itolul XIII / 87Schimbarea timpului. Febra lui Kennedy. Medicamentul docto-

rului. Cildtoria pe jos. Bazinul Imenge. Muntele Rubeho. la gasemii de picioare inlltime. Popas d,e o zi

Cafitolul XIV / 94Pddurea de arbori care dau gumd.Antilopa albasktr. Semnalul

de adunare. Un asalt neaqteptat. Kanyeme. O noapte sub cerul liber.Malunguru. Jihoue la Mkoa. Provizie de aptr. Sosirea laKazeh

Capitolul W / 103Kazeh. Tareul gdl5gios. Aparifla balonului ,,Victoria'. Wanganga.

Fiii Lunii. Plimbarea doctorului. Populafia. Temb6 regal. Nevestelesultanului. O be$e regal5. Joe adorat. Cum se danseazd pe Lund;intoarcerea. Doutr luni pe cer. Nestatornicia mdreliilor divine

CapitolulXW / 113Semne de furtunS- lara Lunii. Priveligtea f,nutului la apusul soa-

relui. Flora gi fauna. Furtund. Zona de foc. Cerul instelat

Capitolul XWI / 120' Muntii Lunii. Un ocean de verdeata. Se arunci ancora. Elefantulremorcher. Foc alimentat. Moartea pachidermului. Vatr5 de tar5.Ospdf pe iarbd. O noapte pe pimAnt

Caii,tolul XWil / 131Karagua. lacul Uk6reu6. O noapte pe o insuld. Ecuatorul. Tra-

versarea lacului. Cascadele. Aspectul tinutului. Izvoarele Nilului.Insula Benga. Semntrtura lui Andrea Debono

Capitotul XIX / 142Nilul. Muntele tremurdtor. Amintiri din patuie. Povestirile arabi.

lor. Nyam-nyam-ii.,lictoria" fuge de salva de tunuri. Ascensiunileaerostatice. Doamna Blanchard

Capitolul fr( / 146Sticla cereascd. Smochini palmieri. ,,Mammouth trees". Echipa-

jul inaripat. Luptele dintre doud populafii

Capitolul MI / 151Zgomoteciudate. Un atac nocturn. Kennedy giJoe in pom. Doutr

lmpugclturi. Ajutor! fiutor! Rispunsul in limba francezd. Dimineafa.Misionarul. Planul de salvare

CapitolulWil / 158Mtrnunchiul de lumin6. Misionarul. Rlpirea la lumina unei raze

de lun5. Puflnd speranfi. lngrijirile doctorului. Trecerea unui Vul-can

Ca\itolut MIII / 164Mania lui Joe. Moartea preotului. inmorm6ntarea. Blocurile de

cuarf. Halucina]ia lui Joe. Povara pre[ioasd. Trecerea peste munlii

auriferi. inceputurile disperlrii lui Joe

Capitolul XXIV / 171Ventul inceteazd. Apropierea de Degert. Sclderea proviziei de

aptr. Noptile la ecuator. tngrijorarea lui Samuel Fergusson. Situafia

?$a cum este. Energicele rlspunsuri ale lui Kennedy Si ale lui Joe.Incd o noapte

Capitolul XW / 178Pufind filozofie. Un nor la orizont. in mijlocul cefei. Balonul

neagteptat. Semnalele. O privire exacti asupra,,Victoriei"' Palmieri.Urmele unei caravane. Un puf in mijlocul degertului

Capitolul WW / 184O sutl treisprezece grade. Plrerile doctorului. Cercetiri dispe

rate. Arzdtorul se stinge. O suti doudzeci gi doud de grade. Con-templarea deserhrlui. O plimbare prin noapte. Singurdtate. Nereugitd"

Proiectele lui Joe

Capitolul WWI / 190Cilduri ingrozitoare. Halucinafii. Ultimele picaturi de ap5. Noap

tea disperdrii. incercare de sinucidere. Simunul. Oaza. Leul gi le-oaica

Capitolul XXWII / 197O seartr minunatI. Bucltdria lui Joe. Disertafie asupra cirnii

crude. Visurile lui Joe. Bivuac. Barometrul coboard. Barometrulurc5- Preg6tirile de plecare. Uraganul

Capitolut MIX / 201Semne de vegetatie. Ideea fantezistd a unui autor francez"lara

minunatl. finutul Adamova. Explortrrile lui Speke gi Burton legatede cele ale lui Barth. Munfii Aflantica. Fluviul Benu6. Oragul Yola.Masivul Bagel6. Muntele Mendif

Cafitolul XXX / 208Mosfeia. $eicul. Denham, Clapperton, Udney, Vogel. Capitala fl-

nutului l.oggum.Toole. Linigte deasupra regiunii Kernak. Guver-natorul gi curtea sa. Atacul. Porumbeii incendiatori

Capi,tolul WXI / 217Plecarea in noapte. Cei trei. Pasiunea lui Kennedy. MIsuri de

precaufle. Dea lungul fluviului Shari. lacul Ciad. Apa lacului. Hi.popotamul. Un glon! pierdut

Capi,tolul XXXII / 222Bornu. Insulele Biddiomah. Gypaefl" ingrijortrrile doctorului.

Prevederile sale. Un atac in atmosfer5. lnveli;ul balonului se rupe.Cdderea. Devotamentul sublim. Coasta nordicd a lacului

Capitolul XXXIil / 228Presupuneri. Restabilirea echilibrului,,Victoriei". Noile calcule

ale doctorului Fergusson.Vantrtoarea lui Kennedy. Explorarea com-pleti a lacului Ciad. Tangalia. intoarcerea. lari

Capitolul XXXIV / 236Uraganul. Plecarea forfati. Pierderea unei ancore. GAnduri fuiste.

O hotirdre luati. Tromba. Caravanainghifitn" VAnt potrivnic ,si priel-nic. intoarcerea spre sud. Kennedy la postul sdu

Capitolul XXXV / 241Pdfania Iui Joe. Insula Biddiomah. Adorafie' Insulele inghilite

de ape. Malurile lacului. Arborele gerpilor. Ciltrtorie pe jos' Sufe

rinte. TAntari gi furnici. Foamea. Trecerea ,,Victoriei"' Disparifia

,,Victoriei". Disperarea. Mlagtina. Un ultim strigit

Capitolul XXXW / 250Nori la orizont. C armatd de arabi. Urmf,rirea. El este! Ciderea

de pe cal. Arabul sugrumat. Un glonf trimis de Kennedy' Manewd'

Ripirea in zbor. Joe este salvat

Capitolul XXXVII / 256Drumul spre est. Joe se treze.ste. incdpdfAnarea lui. SfArgitul p6-

Fniei lui Joe. Tagelel. ingrijorerile lui Kennedy. Drumul spre nord'

O noapte aproape de Aghad6s

Capitolul XMWII / 262Traversarea rapid[. Hot5rAri prudente. Caravane. Averstr nein-

trerupttr. Gao. Nigerul. Golberry, Geoffroy, Grav Mungo-Park'

Laing. Rend Caillie. Clapperton' John 9i Richard lander

Capitolul XXXIX / 271Jara de la Cotul Nigerului. Priveligtea fantasticd a munfllor

Homhori. Kabra. Tombuctu. Planul doctorului Barth. Decadenfd'

Ce se va mai intAmpla

Capitolul XL / 276Temerile doctorului Fergusson. Direcfia permanentd spre sud'

Norul de l6custe. Jenne. Schimbarea vantului. Regretele lui Joe

Capitolul XLI / 280Apropierea de Senegal. ,,Victoria" coboarl din ce in ce mai mult.

Se aruncdtotfelul de lucruri. Muirfii greu de fecul Armele lui KennedyManevra lui Joe. Popas deasupra unei ptrduri

Capitolul XLII / 257intrecere de generozitate. Llltimul sacrificiu. Aparatul de dilata-

f e. Indemanarea lui Joe. Miezul nopfli" Straja doctorului. Straja luiKennedy: el adoarme. Urletele. in afara pericolului

Capitolul XLIII / 292Taliba;ii. Urmdrirea. Un finut devastat. Vdnt moderat. ,,Victoria,,

coboard. Ultimele provizii. Sfiturile,,Victoriei". Apirarea cu focuride armd. VAntul se rdcoregte. Fluviul Senegal. Cascadele Guinei.Aer cald. Traversarea fluviului

Capitolul XLM / 302Concluzii. Proces-verbal. Agezdrile franceze. postul Medina.

,,Basilic". Saint-Louis. Fregata englezd. intoarcerea la l.ondra

Capitolul I

StArpitul unui discurs foarte aplaudat" Prezentarea doc-torului Samuel Fergusson. rrBxcel.sior" 1. Porbehtl docto-rului in tntegtme. Cind Ia ,,Travellet's Club'z. Numeroasetoasfitri de circumstan{d.

a gedinla Societifii Regale Geografice din l,on-dra din piafa Waterloo 3, care se finea in ziuade 14Ianuariel&62, era o mare afluenfd de au-ditori. Prepedintele, Francis M..., fdcea onorabi.

lilor s5i colegi o comunicare important5, deseori intreruptide aplauze.

Acest discurs, deosebit de convingdtor, se terminl cu cA-tevafuaze sforiitoare, pline de patriotism tumultuos:

- Doctorul Samuel Fergusson, unul din gloriogii fii ai An-giiei, nu-gi va dezminfi originea. (Aplauze din toate fd,rlite:Nu ! Nu ! ) . Aceasti incercare, dacd, izbute;te (Va izbuti ! ), vacompleta cuno gtinlel e rdzlele de cartologie3 africanl ( al ro-bdri furtunoase), iar dacd nu izbute,ste (niciodatd,! nicio-datd,!), va r5mAne cel pulin una dintre cele.mai indrlznefeincercdri ale geniului omenesc! (A\lauze frenetice).

- Ura! Ura! izbucni adunarea, electrizatd de aceste cu-vinte emofionante.

1 Excelsior - tot mai sus. (N.R)2 Traveller's Club - clubul cllStorilor. N.R.)3 Cartologie - qtiinp care se ocupl cu studiul hdr,tilor. (NR)

- Ura, pentru curajosul Fergusson! strigl un ascultdtormai expansiv.

ln toatd sala izbucnirl strigdte entuziaste. Numele luiFergusson se afla pe buzele tuturor. Faptul ci numele luiera rostit de atAlia englezi ne indrept5legte sI credem cIavea multi prieteni.

Sala de gedinld continua sf, freamdte de entuziasmul par-ticipan!ilor. Se gdseau aici mul1i curajogi, acum obositi qi im-bStreniti, pe care un temperament nestatornic ii dusesecAndva in cele cinci pIrfi ale lumii. Tofi scdpaser6, din punctde vedere f,zic sau moral, din mai multe sau mai pufine in-cerclri: naufi'agii, incendii. Dar nimic nu a putut incetini b5-tdile inimilor 1or, in timpul discursului lui sir Francis M...De cAnd igi aminteau cei prezenfi, acesta fusese, fdr[ indo-ia15, ce1 mai mare succes oratoric inregistrat la SocietateaRegalS de Geografie din l,ondra.

Chiar in acea pedinfd s-a votat, in favoarea doctorului Fer-gusson, o priml de incurajare car'e se ridica la suma de doulmii cinci sute de lire1. Importanf4sumei era proporfional5cu marefia proiectului.

Unul din membrii societdlii il intrebS pe pregedinte dacidoctorul Fergusson nu va fiprezentat oficial.

- Doctorul este la dispozifia adunlrii, rf,spunse sir Fran-cis M.."

- Sd intre, strigarf, tofi, sI intre! Face str vezi cu propriitdi ochi un om de o indrlzneald atAt de uimitoare!

* Poate cb propunerea asta de necrezut, spuse un bdtrAncomodor2 apoplectic, nu este decAt o pdcSleald.

- $i dacl in realitate doctoraul Fergusson nu existS?strigd o voce rdutdcioasS?

1 Lird (sterlind) - monedS de aur englezd in valoare de 25franci.

2 Comodor - grad tn marina Angliei 9i Americii, superior ace-luia de cdpitan.

-Ar trebui inventat! rlspunse un membru mucalit al acestei serioase societdfi.

- Si intre doctorul Fergussonlspuse atunci, simplu, sirFrancis M...

$i doctorul intrd, intAmpinat de un tunet de aplauze, carenu-l emotionard cAtugi de pufin.

Era un om cam depatruzeci de ani, cu o staturd gi o con-formafie frzicd, obipnuitd; temperamentul sltr impulsiv setrdda printr-o culoare aprins5 a obrazului. Avea o infSligarerece, cu trdsdturile obrazului regulate, cu un nas puternic,semdnAnd cu linia etraveil unei cordbii. Privirea foarteblAnd[, mai mult inteligent[ decAt indrl zneafA, dddea multfarmec fizionomiei sale; brafele-i erau lungi gi in mi;careapicioarelor se vedea siguranfa unui cdl5tor incercat.

Din toatd inf5flgarea lui se desprindea o gravitate linigtiti,incAt, privindu-I, nimeni nu l-ar fi putut blnui nici de cea mainevinovatd insel5ciune.

1 Etravd - partea de dinainte a unei cordbii. (N.R.)

Ca urmare, uralele gi aplauzele nu incetarf, decAt in clipacAnd doctorul Fergusson ceru, printr-un gest amabil, sI sefac[ iinigte. Atunci, celebrul oaspete se indrepti spre fotoliulce-i era pregltit, si, ln picioare, drept, cu privirea energicS,ridicl spre cer arltdtorul mdinii drepte, rostind acest singurcuvAnt:

,,Excelsior".Nu! Niciodat[ vreo intAmplare neagteptatl a domnilor

Bright gi Cobden sau weo cerere de fonduri extraordinareflcut[ de lordul Pelmerston, pentru intAlnirea malurilorstAncoase aleAngliei, nu obpinuse un asemenea succes. Di-scursul lui sir Francis M... fusese cu mult depdgit. Doctorulera,ln acela.si timp, miref, curajos, cumpltat gi mdsurat; eltaractenzase situalia printr-un singur cuvdnt:

,,Excelsior".B5trAnul comodor, cAgtigat cu totul de acest om ciudat,

ceru publicarea integralS a discursului lui Fergusson in,,The Proceedings of the,Royal Geographical Society ofIrndon"l"

Dar cine era doctorul acesta pi ce voia si intreprind5?Tatil sdu, unvrteazcdpitan din marina englezd,lpi expusesefiul, incS din fraged5 vArstS, pericolelor gi aventurilor profe-siei sale. Acest copil serios, care plrea s5 nu fi cunoscutweodatl frica, dovedi in curAnd cd are un spirit vioi, o inte'ligenfd de cercetltor gi o inclinare remarcabild pentru lu-cr5ri gtiinfiflce. tn afarX de aceasta, a mai dovedit gi opricepere neobiqnuitd in a scipa din incurclturi; de micieqise cu bine din orice incercare, chiar qi atunci cAnd se fo-losise prima oar[ de o furculif5, cu toate cI aceastb ispravdizbute;te, in genere, atAt de rar copiilor.

Lectura clr,tilor care povesteau cSldtoriile indrdznefe, ln-treprinse pentru explorarea mIrilor, ii infl5c5r5 curAnd ima-

' Buletinul Societdfii Regale de Geogra{ie din l-ondra.

ginagia. Urmf,rea cu pasiune descoperirile care caracterizea-zd, primajumdtate a secolului al XX-lea; visa Gloria unorMungo-Park, Bruce, Caillie, Levaillant qi pulin, cred, chiarpe aceea a unui Selkirk sau a unui Robinson Crusoe, carenu i se pdrea mai prejos decAt a celorlalti. CAte ore nu-gi pe-trecuse el impreund cu Robinson Crusoe pe insula acestuia,

Juan Fernanclez! Adeseori impir tagea ideile celebrului ma-rinar plrdsit; cAteodatS, insd, ii critica planurile gi proiectele;cu siguranf6 cI el le-ar fl intocmit mai bine, sau, in orice caz,micar tot atAt de bine!

V[ las sd vd gAnditi in ce mlsurd se dezvoltaserd acesteinciinafii in timpul tinerelii sale aventuroase, petrecutd incele patru colguri ale lumii. Tatdl sdu, care era un om cult, sestrdduia, de alffel, sd consolideze aceastd inteligenld vie prinstudii serioase de hidrografie, frzicd,9i mecanic5, imbinatecu unele cunogtinle de botanicS, medicind gi astronomie.

la moartea wednicului cdpitan, tAndrul Samuel Fergus-son, in vArstd de doubzeci qi doi de ani, fdcuse inconjurullumii. Rdmas singur, se inrolase ln corpul inginerilor ben-gale1i gi se distinsese prin mai multe isprdvi. Dar viala desoldat nu-i pllcuse; nu voia sd sd i se dea ordine, dar nici sdsa i se dea ordine.

tgi dlduse demisia si plecase spre nordul Peninsulei in-diene, pe care o strdb[tuse de la Calcutta la Surate, cand vA-nAnd, cind adunAnd plante. O simpl[ plimbare de amator.

De la Surate trecuse in Australia, unde luase parte la ex-pedifia cdpitanului Sturt, in 1845, flind inslrcinat cu desco-perirea acelei Mdri Caspice despre care se presupunea cdexisti in centrul Noii Olande.

Samuel Fergusson se intoarse in Anglia, cam prin 1850,gi, stdpAnit mai mult decAt oricAnd de demonul descoperiri-1or, il lnsofi pe cSpitanul Mac Clure, pAnd in 1853, in expedi-lia care ocolea continentul american, de la strAmtoareaBehring la Capul Farewel.