Release by MedTorrents.com

Raspunsuri la Examenul de Stat, modulul Chirurgie de campanie

1. Principiile de triaj medical la staple de evacuateAsistenta medico-chirurgicala:Esalonata la etapa de tratament si evacuare Etapa acordarii primului ajutor pe cimpul de lupta in focarul de dezastru, ca ajutor reciproc, de unele echipe sanitare desfasurate in calamitateEtapa asistentei premedicale la punctul medical al batalionului, pe cimpul de luptaEtapa asistentei medicale la punctul medical al brigazii in conditii cu mai putin pericol pentru traumatizanti si personalul medicalAsistenta medicala calificata- in spitalele militare chirurgie de campanieEtapa asistentei specializate- in institutii militare sau civile specializate se acorda tratamentul diferitor leziuni ale corpuluiSe acorda ajutor in volum bine determinat, in functie de etapa si pregatirea medicala, asigurare cu utilaj, materiale, distanta de la linia de lupta, de la focarul dezazstrului, numarul de traumatizati, aprovizionarea pentru etapa concreta.Volumul asistentei medicale-complex de actiuni, manopere pentru fiecare traumatizat, se exedcuta la fiecare etapa concret, uneori cu o simplificare a volumului complet in situatii exceptionale de lupta si medicaleLa fiecare etapa- triajul medical- traumatizatii sunt distribuiti in diferite grupe omigene in functie de leziune, necesitatea de tratament si evacuare.Se face neintrerupt la fiacre etapa cu respectareacontinuitatii de la etapa la etapa.Grupe de triaj:Persoane ce prezinta pericol pentru cei din jurBolnavii ce necesita ajutor la etapa data cu repartizarea prin formatiunile acestei etapeCei ce vor fi evacuati fara asistenta la etapa data si vor forma grupa de triaj in functie de destinatia evacuarii, ordinea, pozitia, mijlocul de transport.Traumatizatii cu leziuni grave incompatibile cu viata, li se acorda asistenta simptomaticaTraumatizatii cu leziuni usoare se intorc in unitatiAsistenta medico-chirurgicala se bazeaza pe efectuarea interventiei chirurgicale dupa principiul urgentei aminate cu profilaxia complicatiilor infectioase si hemoragii, si tratamentul lor.ProfilaxiaUrgentarea trecerii la etapeEfectuarea operatiilor de alti medici calificati

2. Clasificarea leziunilor vaselor sangvine, hemoragiile externe, tratamentul la etapele de evacuareClasificarea hemoragiilorDupa cauza- trauma, ranire, proces patologicDupa termen- primare, secundare, intr-un moment, repetate ( precoce, tardive )Dupa lezarea avsului- arterial, venos, arterio-venos, capilarDupa locul de scurgere- externe, interne, intratisulare, asociateDupa stadiul de hemostaza- contunua, stopata.Clasificarea leziunilor vaselor Leziuni deschise leziuni inchiseMecanism prin arma de foc prin lovituri taiate, compresie contuzionate, smulgere impunse muscate morsocateSchimbari anatomice in vas Leziuni tangentiale fara ruperea intimei prin contuzie Leziuni parietale laterale leziunea unor pereti Leziune gaurita ruptura totala de vas, Leziune partial transversala leziune cu aschi osoase Leziune totala spasm Contuzia vasului

1

Release by MedTorrents.comNumarul de leziuni in regiunile anatomiceIzolate, Asociate art.+ ven.Vase+ nerviGradul de ischemie a membrelor- compensat, necompensat, ireversibila, necroxa membruluiConsecinta lezarii vasului- anevrism traumatic, maladia vasului ligaturat, redoare ischemicaClinic- fara/ cu hemoragie primara, cu hematom pulsatilClasificarea ischemiei acute in lezarea vaselor magistrale ( Coinilov )Compensat- racirea membrului distal de ranire; parestezie, amorteli; pastrarea miscarilor active, tactile.( ligaturare, suntare temporara nu-imindicata )Subcompensat – pierderea miscarilor active; disparitia miscarilor pasive ( restabilirea vasului de urgenta, suntare temporara )Proces ireversibil- pierderea miscarilor pasive, intepenirea muschilor ( restabilirea vasului e contraindicata, amputarea )Necroza segmentara- gangrena umeda/ uscata ( amputare ) Caracteristica Hemoragiile arteriale- periculoase, in leziunile transversale totale capetele arteriale se spasmeaza, iar intima se incovoaie micsorindu-i lumenul, ceea ce contribuie la formarea trombuluiHemoragiile venoase- periculoase prin embolia aeriana, hemoragii abundenteHemoragiile capilare- putin intensive, se opresc usor, se determina mai greu sursa hemoragiei. Sunt periculoase hemoragiile capilare din organele parenchimatoase ( scade coagularea ingelui )H. Primare- apar in momentul traumei sau lezarii vasului si in timpul apropit dupa traumaH. Secundare- la o anumita perioada de la oprirea sinestatatoare a hemoragiei sau dupa anumite interventii pe vase ( bandaj, ligaturare ). Pot fi precoce si tardive.Cele precoce apar la a 3-5-a zi dupa leziune, datorita impingerii trombului obturational din lumenul vasculr sub cresterea TA; in transportarea neglijenta; imobilizare insuficienta; manipulari in rana. Cele tardive apar intre ziua 10-15, datorita distrugerii purulenta a trombului, infectarea hematomului pulsatil; necroza si sechestrarea peretelui vascular. Ca prevestitori ai hemoragiei tardive- cresterea brusca a t corpului fara semne de infectare a plagii, aparitia hematomului/ maririi in volum a hematomului existent, aparitia suflurilor in aceasta regiune , colorarea plagii, / cheaguri in plaga.In canalul lung si ingust, chiar in leziunile vaselor mari hemoragia poate fi minima, iar de-a lungul canalului se formeaza hematoma, care daca comunica cu o artera formeaza hematomul pulsatil , anevrism arterial/ arterio-venos.Hemoragii intratisulare- dureri, cresterea in valom a segmentului afectat, matitate la percutie, racirea extremitatilor, paliditate, puls periferic slab/ absent.Hemoragii in cavitati- paliditatea tegumentelor, slabiciune, transpiratii reci, sete, somnolenta, vertij, lipotimie, puls frecvent si slab, hipotensiune.Tratamentul la etapele de evacuarePrimul ajutor si ajutor premedical-hemostaza provizorie, aplicarea garoului, compresie digitala, flexie fortata; imobilizarea; analgezice; cardiace; ciaiAjutor premedical- hemostaza provizorie, controlul garoului aplicat, lichidarea hemoragei, prevenirea complicatiilor, transfuzii de singeTriaj-1) ranitii la care continua hemoragia, desi li s-a aplicat garoul si viata carora este in pericol- sala de pansamente I rind; 2) ranitii cu hematoame intratisulare fara hemoragie externa se evacuiaza in I rind. E posibila hemoragia secundaraControlul plagii- sanitarul compreseaza cu degetul vasul mai sus de locul ranit, partial se slabeste garoul si se elibereaza vasul de la compresiune cu degetul. In caz de hemoragie puternica , imediat din nou vasul se compreseaza cu degetul. Daca e imposibil de a compresa cu degetul/ pensa- se aplica din nou garoul.Ajutor calificat, specializat-restabilirea vasului prin sutura si plastie a vaselor magistrale. Timpul cel mai favorabil pentru interventie chirurgicala vasculara – in primele 9-10 h din momentul ranirii.Sutura vasculara este indicata in orice timp daca nu se constata ischemie de grad profund si lipseste necroza membrului.Hemostaza hemoragiei secundare tardive a vaselor magistrale- legarea ambelor capete ale arteriei din plaga. Suturarea nu se face in vaele mici – tamponada plagii cu burete hemostatic, solutie de trombina, plasma uscataTransfuzia de singeTransportare-temperatura optima-4-6 C; calea transportarii- aerian/ feroviar; sortarea flacoanelor- singe proaspat ( 12-24 h ), singe dubios, singe contraindicat pentru transfuzii.Indicatii- hemoragie acuta, soc traumatic grad II-III, combustii severe, afectiuni radiationale, infectie purulenta si anaeroba marcata, intoxicatie in operatii masive.Controlulu ambalajului, calitatii singelui- singele bun pentru transfuzii are 2 straturi: eritrocitele la fund, pe suprafata lor –un strat subtire albui sub forma de inel din tromb si leucocite. Plasma- transparenta, culoare galbuie, fara fibre cheaguri, fara hemoliza.

2

Release by MedTorrents.comControlul compatibilitatii- dupa grupa, Rh , compatibilitatea individuala, proba biologica.Metoda administrarii- picatura, get ( > 10 ml/ min )Dupa 4-6 h de la transfuzie- analiza generala a singelui, urinei, temperatura corpului.Tehnica-intravenoasa ( venopunctie, venosectie ), intra-arteriala, intra-osoasa ( tibie, capul fibulei, maleole, stern, crista iliaca )Tipuri de transfuzii- directa, indirecta, autotransfuzieComplicatii post transfuzionale-nehemolitice ( reactii alergice, pirogene, anafilactice ), soc post transfuzional( frisoane, hipotensiune, puls rapid lab, dureri lombare, paliditate , voma, dilatarea sfincterilor ), insuficienta cardiaca acuta, enmbolie cu cheaguri de singe sau aer.

In soc- la fiecare 500 ml de transfuzat- 5 ml CaCl 10% + sol. Glucoza 40%-5 ml, repetat la 2 h. Se administreaza analgezice, antihistaminice, blocaj paranefral cu novocaina, oxigenoterapie, corticosteroizi ( prednizolon 60-120 mg i/v ) , sol. Adrenalina 1 ml ( 1 : 1000 ) + glucoza 100 ml , 40%

3. Particularitatile plagilor prin arma de focParticularitatile :Prezenta defectelor insemnate pe tegumente si tesuturi moi , ce apar la actiunea proiectilului, schijei, undei de explozie.Formarea focarelor noi de necroza in orele, zilele apropiate ( zona de comotie moleculara )Zonele de leziune a tesuturilor moi la diferite niveluri ( cu diferite dimensiuni ) Toate plagile sunt contaminate.

ClasificareaDupa numarul de leziuni la un ranit: unice, multiple, asociate, combinateDupa agentul de ranire- glonte, schije, bile metalice, proiectile, sageti, ace, explozi, arme albe, chirurgical, ocazionalDupa triectul si raportul catre cavuitati- oarbe, penetrante, nepenetrante, tangentiale, transfictianteMofologic- punctiforme, morsocate, taiate, intepate, rupte, contuzionale, tocate.Leziunea tesuturilor- cu lezarea tesuturil.or moi, a oaselor, articulatiilor, organelor interne, nervilor, arterelor, venelor.Localizarea anatomica- craniu, git, torace, abdomen, bazin , extremitati.Contaminare- cu microbi, aseptice.

Particularitatile morfologiceZona canalului propriu-zis –umplut cu cheaguri de singe, detrit tisular, bucati de haine…Zona necrozei primare/ contuziei tisulare- tesuturile ce formeaza peretii canaluluiZona comotiei moleculare si necrozei secundare.Biologia plagii prin arma de focFaza inflamatiei si detasarii tesuturilor necrozate, dureaza 1-2 saptaminiFaza regenerarii si formarii granulatiilorFaza cicatrizarii si epitelizarii, formarea cicatricei, 12-20 zile.3 variante de cicatrizare- per primam intentione, per secundam prin impuroiere odata cu aparitia tesutului granular si cicatriceal, sub crusta formata din singe inchegat,

Principiile tratamentului la etapeEvacuarea cit mai rapida cu acordarea primului ajutorImobilizarea precoce cu atele standarte de transportProfilaxia si terapia antisoc, lupta cu hemoragia din plagi, starea anemica.Seroprofilaxia si antibioticoterapia pentru prevenirea dezvoltarii proceselor inflamatoriiAcordarea asistentei medicale calificate si specializate la etapa respectivaExpertiza militara.Clasificarea prelucrarii chirurgicale primare ( PCP)Cu antibioticoterapie- precoce( 24h ), aminata ( 24-48 h ), tardiva ( > 48h )Fara antibioticoterapie- precoce( 12h ), aminata ( 12-24 h ), tardiva ( >24h )Contraindicatiile PCPStare de soc, agoniePlagi multiple superficiale ( nu mai adinc de tesutul dermal ) provocate de schije mici, ce nu lezeaza vasele mariPlagi transfixiante ale extremitatilor tesuturilor moi, fara lezarea vaselorPlagi penetrante in torace, provocate de gloante/ schije mici ce nu produc pneumotorax deschis sau hemoragie intrapleurala.Elementele PCP

3

Release by MedTorrents.comIncizia ranii ( de-a lungul axului extremitatii, pe torace- pe spatiile intercostale )- nu sunt supuse inciziei plagile din ficat, plamin, creier.Excizia tesuturilor neviabileReconstructia si restabilirea anatomica a tesuturilor lezate.Indicatii pentru aplicarea suturilorChirurgul convins de operatiePlaga fara distrugeri mariN-au fost lezate vasele magistrale si nervii perifericiApropierea marginilor liber fara tensiuneStarea generala a bolnavului satisfacatoarePosibilitatea de supraveghere 10-12 zile.Clasificarea suturilorPrimare- suturi rare , nu este proces inflamator, operatii radicale, stare satisfacatoare, supraegherea chirurgului , se aplica imediatPrimar-provizoriu- nu se ligatureaza fibrekle, nu-s semne de inflamatie, se ligatureaza peste 4-5 zilePrimar- aminate- fibrele se ligatureaza peste 6-7 zile fara semne de inflamatieSecundar-precoce- plaga granuleaza, fara semne de inflamatie profunda ( 8-23 zile ), peste 8-15 zile de la PCPSecundar-tardive- in faza cicatrizarii, se inlatura cicatricea pentru a inlatura marginile, peste 20-30 zile de la PCPEsecurile PCPPCP necalificata, neefectuarea exciziei depline a tesuturilor lezate, nu s-a efectuat incizia de volum necesar si revizia plagiiInciziile longitudinale a fasciei ce aduc la marirea zonei de necroza secundara.Excizia tegumentelor pe suprafete prea mariEfectuat de un chirurg fara practicaHemostaza insuficienta ce duce la hemoragiisecundareImobilizare insuficienta dupa operatieSuturarea plagii cu structuri denseDrenarea insuficienta a plagiiAntibioticoterapie neadecvata.

4.Particularitatile socului traumatic in traumatismele de razboi, calamitatiSocul- o reactie generala a organismului la leziunea mecanica grava , manifestata prin dereglarea organelor functiilor vitale: SN, circulator, respirator, endocrin, cu dereglarea metabolismului, ca factori initiatori fiind trauma si hemoragia.

Factori predispozanti – supraincalzirea sau supraracirea organismului, surmenaj fizic , foame, hipovitaminoza, iradiatia, imobilizarea insuficienta in fracturi, transportare indelungata, trauma suplimentara ( inclusiv operatia )

Patogenie-trauma excitare dureroasa puternica cu supraexcitarea scoartei cerebrale si centrilor subcorticali actioneaza asupra hipofizei, cu cresterea ACTH,stimularea suprarenalelor catecolemie ( creste de 10 ori ) spasmul sfincterelor precapilare ,arteriole, venule se deschid sunturile arterio-venoasa singele arterial trece in venule ocolind capilarele centralizarea circulatiei.Treptat s/renalele se epuizeaza, in tesuturile periferice lipsite de circulatie se dezvolta hipoxie, acidoza, se acumuleaza produse toxice ( histamina, serotonina, acid lactic ) atonia venulelor, arteriolelor, precapilarelor decentralizarea circulatiei scade volumul de singe circulant hipotensiune.

Clinic-Faza erectila-euforie, hiperdinamie, bolnavii nu pierd cunostinta, dar nu se orienteaza in spatiu.Tegumentele- palide, reci, umede,; pupilele moderta dilatate, TA- norma/crescuta, respiratia, pulsul- acceleratFaza torpida- deprimarea functiilor vitale ale organismului, depresie cu pastrarea cunostintei, paliditatea tegumentelor, hipotrnsiune, scade temperatura corpului, Soc primar- imediat / primele 2 h dupa traumaSoc secundar- dupa 4- 24 h.

Clasificarea ( faza torpida )Usor- TA sistolica- 90-100, Ps-100 , resp.-18-20Mediu- TA sistolica-80- 90 , Ps-110-120 , resp. 22-28, paliditateGrav- TA sistolica-75-60 , Ps-> 130 , resp.30-36 superficiala , paliditate, cianozaFoarte gravTA nu se determina, puls filiform , pe artera carotida, respiratie aritmica , pierderea cunostintei.

4

Release by MedTorrents.comPrincipiile de tratamentInlaturarea dureriiAnalgetice ( promedol 2%- 1-2 ml )Blocade novocainice ( in locul fracturii, circular, vagosimpatic, paranefral, intercostal )Anestezie generala cu amestec de azot si oxigenImobilizarea trumatismuluiTransportare crutatoareNeuroleptanalgezieInlaturarea dereglarilor hemodinamiceHemostaza provizorieRestabilirea hemoragiei cu plasma, componenti sangviniSolutii macromoleculareCresterea tonusului periferic- noradrenalina, mezaton.Inlaturarea insuficientei respiratoriiO-terapie intebsiva- 6-8 l/minVentilatie artificiala, traheostomaCorectia dereglarilor functionale endocrine, metaboliceHidrocortizon 50-75 mg i/v, i/mPentru inlaturarea acidozei- sol. Bicarbonat de sodiu 150-200 ml p.o.In hiper- K-emie- i/v CaCl 10%-10ml.Vitamina C 500 mg i/v, vit. B1 5%- 2 ml i/m, vit. B6- 2,5%-1ml i/mStimularea diurezei cu eliminarea produsilor toxici- manitol 15%-400 ml, glucoza 5%- 200ml.Stari terminale-Resuscitare cardio-respiratorieTraheostomie

Tratamentul pe etapePrimul ajutor-imobilizarea cu atele, pansamentul plagi, analgezice, eliberarea cailor respiratorii , hemostaza temporara, ABC-ul RCPAjutor premedical- imobilizarea cu atele, corectia pansamentului, analgezice, incalzirea accidentatului, analgezia prin mici cantitati de alcoolAjutor medical-grupe de triaj-Ranitii in stare grave, cu lezarea organelor vitale, hemoragii interne sala de operatie I rindRanitii starea carota permite aminarea interventiei( 1-2 h ) sala de tratament antisoc.Ranitii cu interventii chirurgicale temporar aminate- saloane de tratament antisoc, mentinerea hemodinamiciiRanitii cu garou, pneumotorax spontan, asfixie, sala de pansamenta in primul rind ( hemostaza, tub de drenaj in cavitatea pleurala, traheostomie )5. Sindromul de strivireSinonime- toxicoza traumatica, sdr de strivire, sdr copresiei indelungate, sdr Bay- Woters.Definitie – o patologie poliorganica cauxata de compresiunea indelungata a tesuturilor moi a extremitatilor, regiunii pelviene si a capului.Etiologia Expozitia compresiei determina gradul dereglarii:Vol de tesutri moi supuse compresiei este direct proportional cu gravitatea sdr.Durata expozitieiRegiunea anatomica supuse compresieiForta de compresieVirsta pacientuluiStarea sanatatii pina la compresie.GradatiaUsor , de 2-4h , a unor segmente mici ale extremitatilor; schimbarile sunt reversibile, locale, minime- redori, deregleri functionaleMediu , de la 4-6 h , a citeva segmente a extremitatii, pericol pentru viata nu este.Grav- de la 6-8 h , a unui membru inferiorExtrem de grav- > 8 h a ambelor membre inferioare.PatogenieFactorul neuroreflector ( sdr algic ) – la traumatizarea regiunii date→excitarea SNC ( faza erectila ) ,dureaza 1-1,5 h, fara hipovolemie, doar dureri puternice. Dupa 1- 1,5 h incepe perioada de adaptare , faza tropida a socului. Sdr de compresie incepe la decompresia regiunii afectate.Din momentul decompresiei sdr algic revine, cu artralgii, mialgii, osalgii, dureri la miscarile active si pasive.

5

Release by MedTorrents.comFactorul toxemiei metabolice si absorbtia produselor devitalizate- cu autointoxicare, se absoarbe mioglobina din muschii necrotizati, microelemente- cel mai periculos este eliminarea caliului din muschi→hipercaliemie si hiperfosfatemiePlasmo- si limforeea- extravazare lichidului , edem, hipovolemie.ClinicaPerioada precoce- dereglari acute cardiovasculare, hipovolemie, hipercaliemie ( senzatie de asfixie, dureri retrosternale, bradicardia )Intermediara- insuficienta renala acuta- blocarea canaliculelor renali cu mioglobina; urina de culoarea spalaturii de carne.Reconvalescenta-predomina manifestarile clinice locale a regiunii supuse compresiei.Local membrul este palid, sensibilitate crescuta, dureri la miscari active, segmentul creste in volum, edem, descuamarea epidermului.Tesuturile necrotizate se descuameaza, apoi se inlocuiesc cu tesut conjunctiv ce comprima vasele sangvine, tr nervoase, ce duc la dereglari grave.Primul ajutorAntidoloranti i/mSaturarea organelor cu lichid alcalin 2% NaCO3, profilaxia acidozei si hipovolemieiSimptomaticProtectia partii necomprimate de conditiile climeiIndicatia loculuiPrimul ajutor in Crush sdrEliberarea de compresie a tesuturilor in prezenta mediculuiAplicarea pansamentului compresiv de la proximal la distal si garoul se scoate. La o compresie > 15 min. Garoul nu se mai scoate , are scopul de a minimaliza absorbtia substantelor toxice din plagaAplicarea pansamentului aseptic a regiunii deschiseImobilizarea extremitatiiAsigurarea hipotermiei locale + 16-+18 CAntidolorantiSaturarea organismului cu lichide alcalineEvacuarea de urgenta.Primul ajutor medicalInfuzia substituientilor coloidali si cristaloiziAntidoloranti i/vTratamentul si profilaxia hipercaliemiei ( CaCl, gluconat de Ca, NaCl )Continuarea hipotermiei localeSimptomaticProfilaxia complicatiilor septiceEvacuarea. ChirurgicalFasciotomie decompresivaAmputatii si exarticulatii.

6.Leziunile termice si particularitatile lor in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuareSunt produse prin actiunea curentului electric , temperatura ridicata. Dupa actiunea factorului etiologic- termice, elctrice, chimice.Leziunile termice- in dependenta de sursa- prin convectie ( flacara, vapori de apa, gaz ); prin contact ( direct cu t˚ inalte, sobe ); prin iradiere ( unda de lumina a bombei atomice ). Temperaturile < 60˚ C→ necroza umeda de descuamatie; t > 60˚C→ necroza uscata de coagulare, tesuturile se acopera cu crusta.Electrice , au actiune termica, in rezultatul rezistentei tesuturilor se elimina caldura; ionizarea moleculelor cu coagularea proteinelor; actiune mecanicaChimice in rezultatul aplicarii acizilor concentrati, sodei caustice.Leziuni termice localeClasificareSuperficiale ( vindecare spontana, fara cicatrice )Hiperemia si edemul pielii ( eritem )Necroza si detasarea epidermului ( flictena )A. necroza partiala a pielii cu pastrarea stratului germinativ, ale anexelor pielii si ducturilor glandelor.Profunde ( lasa cicatrice, necesitate in tratament plastic ) B. necroza tuturor straturilor pieliiNecroza pielii si a tesuturilor adiacente.

6

Release by MedTorrents.comCalcularea suprafetei arse.Regula palmei ( palma= 1% supraf.corp )Regula cifrei 9- capul si gitul=9%; fiecare membru sup.=9%; toracele si abdomenul- cite 9; spate si fese cite 9; fiecare membru inferior cite 18; regiunea anala si genitala= 1%.Metoda Dolinina- schema corporala este impartita in segmente a cite 1%- se coloreaza segmentele afectate.Manifestari cliniceHiperemie difuza; edemul tesurilor slab, durere locala marcata.Hiperemie in jurul vezicii; edemul tesurilor marcat, durere locala marcata; vezicule pe piele cu peretii subtiri transparenti, timpul detasarii epidermului 5-7 zile, epitelizare 9-12 zileA. Crusta; edemul tesurilor slab, durere locala pastrata; vezicule pe piele nu-s obligatorii,cu peretii grosi, crusta cafeniu-surie, timpul detasarii epidermului 2-3 sapt., epitelizare 1-1,5 luniB. Hiperemie nu-i marcata; edemul tesurilor slab, durere locala lipseste, crusta intunecata, groasa, timpul detasarii epidermului 4-6 sapt., Crusta neagra, groasa, dura; timpul detasarii epidermului >2 luni.Boala arsilor Socul combustional( 1-3 zile )Patogenic are loc supraexcitarea SNC de catre impulsurile dureroase, un rol au si reactiile psihogene, suprafata pielii afectate si a tesuturilor vecine; se deregleaza microcirculatia si metabolismul; creste permiabilitatea capilarelor, partea lichida a singelui trece din vase in spatiul intercelular→hemoconcentratie ( Ht= 60-70%, Hb-200 g/l) , plasmorea atinge 20-30 %Diagnosticul – de regula nu-i scaderea marcata a TA caracteristica socului traumatic.Simptomul cardinal- gradul hemoconcentratiei si scaderea diurezei.Indicele Franc= suma dintre suprafata superficiala a leziunii termice si triplul suprafetei profunde. La etapa de prespital;Usor: S= 20-40% din suprafata corpului; Ps= 96-106/min., TA- N, starea generala- gravitate medieGrav: S= 41-60% din suprafata corpului; Ps= 110-120/min., TA- 100-110 mm Hg, starea generala- grava, inhibat, oligurie < 30ml/h, vomaFoarte grav S=>60% din suprafata corpului; Ps= 120-140/min., TA- 85-90 mm Hg, starea generala- grava,stupor oligurie, anurie < 3-5ml/h, voma “ zat de cafea “, Hb-urie.Toxemie termica acuta precoce ( 3-14 zile )Intoxicatie acuta cu produse de dergadare a proteinelor ce petrund in singe din plaga ( histamina, serotonina, chinine) . Durata toxemiei depinde de gradul necrozei. In necroza umeda mai rapid se dezvolta inflamatia si aceasta perioada devine mai scurta dar mai grava. In necroza uscata- mai prelungita , decurge mai usor. Simptome:Semne cerebrale, datorita intoxicatiei SNC, edem cerebral )= constiinta neclara, delir, excitatie psihomotorie, insomnie , apatie. In 85-90% la a 2-5-a zi apare psihoza toxico-infectioasa.Caracteristic- febra 38-39 C, uneori hectica, bacteriemie tranzitorie in 1/3 cazuri.Scade hemoconcentratia, se dezvolta anemia, leucocitoza cu deviere la stinga.Caracteristic- reactia catabolica cu bilantul azotic negativ, scad proteinele in ser.Insuficienta renala secundara, hepatita toxica, staza pilmonara, dereglarea microcirculatiei pulmonare , infectia- pneumonii.SepsisSepticotoxemie-manifestarea complicatilor septice si a febrei datorita resorbtiei purulente. Pina la 4-5 sapt. se datoreaza procesului inflamator-purulent in tesuturile necrotizate si detasarea tesuturilor. Odata cu formarea plagilor granulare toate dereglarile sunt legate de pierderea proteinelor si electrolitilor prin plaga si absorbtia produselor de degradare a suprafetei ranii. Semne:Febra tip remitentSlabiciune, dereglarea somnului, modificari dispepticeDereglari psihicePierderea permanenta a proteinelor din plaga, dereglarea functiei ficatului, TGI deficit proteic( hipoproteinemie, disprotweinemie )Modificari distrofice si inflamatorii in miocard, rinichi, ficat pneumonii.Sepsis, vasculita hemoragica, hepatita toxica, eruptii toxico-eritematoase cu caracter confluent. Febra hectica, leucocitoza, anemieEpuizare combustionala- scadere ponderala, astenizarea SN, edeme, hemoragii, necroza secundara a granulatiilor, modificari trofice ale pielii, escare, atrofie musculara, contractura articulatiilor mari, este un proces reversibil.Reconvalescenta.Tratamentul pe etapePrimul ajutor si ajutorul premedical- stingerea hainelor arzinde, administrarea promedolului din seringa-tub, aplicarea pansamentului pe suprafata arsa, adm. AB

7

Release by MedTorrents.comPrimul ajutor medical- in soc grav- analgetice narcotice, antihistaminice, pooiglucina; la toti arsii se adm anatoxina tetanica 0,5 ml; este contraindicata toaleta chirurgicala primara si inlaturarea veziculelor.Ajutor calificat- terapie infuzionala, la afectarea cailor resp.- bronholitice, prednizolon, diuretice, traheostomie.Ajutor specializat- prelucrarea chirurgicala primara, terapie transfuzionala, alimentare prin sonda nazogastrica, necrectomie.Tratament chirurgical – autodermoplastie, autoplastie secundara precoce, alo- xenoplastie, autoplastie secundara tardiva.

Degeraturile,particularitatile lor in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuareClasificare.La ger uscat- se afecteaza preponderent partile dezgolite sau periferia.se lezeaza protoplesma celulara cu necroza/ degeneraea tesuturilorLa frig umed-“ picior de transee “ in rezultatul dereglarilor vasomotorii si neurotrofice apar modificari destructive pina la necroza tesuturilor, gangrena umeda, sepsis.De contact- apar la contactul nemijlocit al partilor dezgolite a corpului ( minile ) cu un obiect metalic inghetat.Prin frison – o varietate a degeraturii cronice preponderent a partilor deschise ( min, urechi, fata ) , ce apar sub actiunea racelii sistematice , dar neprelungite si nebruste. Mai predispusi sunt cei ce au fost supusi degerarii. Clinic se manifesta prin edem, cianoza, prurit, parestezii, in cazuri grava- fisuri si ulcere pe piele, dermatoze secundare, dermatite.PatogenieSpasmul prelungit al arteriolelor sub actiunea frigului, cu ulterioara lor trombozare dereglarea microcirculatiei locale necroza.Afectarea tesuturilor are loc neuniform- zonele de necroza alterneaza cu zonele putin modificateaspect marmorat al pielii. Profunzimea degeraturilor se determina dupa incalzirea tesuturilor.2 perioade.Clinic Perioada prereactiva= paliditatea tegumentelor cu pierderea sensibilitatii, scaderea locala a temperaturii cu dereglarea metabolismului si a circulatiei in zonele degerate.Ca criteriu obiectiv al trecerii in perioada reactiva- aparitia edemului in sectorul afectat, inflamatia si necroza, delimitarea profunzimii degeraturii.Gradele Dereglarea circulatiei locale si a inervatiei fara necroza, pe o perioada scurta scade temperatura tesuturilor.Apare pruritul, dureri arzatoare, parestezii.Pielea- edemata, destinsa, desen marmorat.Aceste manifestari apar in zilele urmatoare dar se mentine timp indelungat sensibilitatea regiunii afectate la frig.Edemul si necroza pielii pina la stratul malpighian.pe pielea cianotica si edemata se formeaza vezicule cu exudat transparent, ce pot aparea peste citeva zile de la incalzire.dureri intense; durata tratamentului> 3 saptaminiHipotermie tisulara mai indelungata.are loc necroza tuturor straturilor pielii+ tesutul subcutanat. Pe pielea afectata pot aparea vezicule cu continut hemoragic.dureri intensive, prelungite.pielea- palida, rece la palpare.tesurile moarte se supun destructiei partiale si detasare insotita de purulenta.Vindecare- secundara > 30-60 zile.Hipotermie tisulara mai indelungata, cu brusca a temperaturii tesuturilor.se mortifica si muschii, oasele. Durerea nu corespunde profunzimii afectarii.pielea- palida/ albastrie, uneori cu vezicule cu continut intunecat. Linia de demarcare apare peste 2 saptamini, diagnosticul este posibil de a stabili doar dupa 10-12 zile.Pentru a determina mai rapid profunzumea afectarii, veziculele se sparg si se irita suprafata lor. –daca este nedureroasa si nu singereaza la iritatie necroza tuturor straturilor.TratamentulPrimul ajutor in perioada prereactiva- restabilirea temperaturii corpului si a circulatiei, protectia de infectare.Hainele ude se schimba, cu atentie la scoaterea hainelor lipite de zonele degerate. Se incalzeste victima cu termofoare, plapume, lichide calde.Restabilirea circulatiei- frectii cu spirt, cu miinile uscate.Picioarele- apa 24 C, treptat timp de 30-40 min. apa se incalzeste pina la 36-40, cu masajul concomitent de la periferie spre centru, inclusiv miscari active in articulatii.La punctul medical al brigazii- pansament aseptic cu alcool, imobilizarea extremitatilor, anatoxina tetanica, AB.Pentru restabilirea microcirculatiei, intra-arterial:Sol. Novocaina 0,5% 10 mlSol. Eufilina 2,4% 10 mlAcid nicotinic 1% 5 mlDimedrol 2% 2 mlPapaverina 2% 2 mlFibrinolizina 20000UIHeparina 10000UI

8

Release by MedTorrents.comHemodez, sol. Glucoza 5% cu 0,25% novocaina ( < 300 ml )Prelucrarea chirurgicala primara- inlaturarea veziculelor. InghetareaPerioada ascunsa a hipotermiei generalizate : somnolenta, slabiciune, reactii indetinite, vorbire lenta, tremor general. Apoi apare confuzia si pierderea cunostiintei, convulsii, intarirea muschilor, dereglarea respiratiei treptat, cu dereglarea cardiace si moarte. Ca semn obiectiv al hipotermiei – scaderea temperaturii rectale < 35ºC, pericol dee moarte – la scaderea temperaturii < 25ºC .Perioada reactiva apare dupa incalzirea organismului- apar diverse procese patologice in organele interne ( pneumonii, nefrite ), dereglarea SNC ( nevrite, pareze, dereglari trofice, afectiuni psihice )FazeleAdinamica- tº 35-32 ºC , la inceputul perioadei se intensifica toate functiile organelor vitale, mai intii creste excitabilitatea SNC, creste frecvsnta si profunzimea respiratiei, se intensifica Ps, creste TA, viteza circulatiei, metabolismul si necesitatea organismului in O2 →mentinerea nivelului temp. normal pe baza intensificarii termogenezei. La epuizarea functiilor→scaderea temperaturii, a frecventei respiratiei, palpitatii, constiinta se pierde, reactii lente, somnolenta.Stupoare- este considerata ca inhibitie protectoare a creerului cu raspindire la segmentele bazale. La scaderea temp.- 26-27 C se inhiba functiile vitale→respiratia, Ps, FCC, ↑ hipoxia si hipoxemia , se opreste tremorul. Se dezvolta rigiditate musculara, incontinenta sfincterelor. Se inhiba total activitatea psihica , scade excitabilitatea centrilor subcorticali, reflexele slabesc.Faza convulsiva- la temp. < 26 C- cu stingerea tuturor functiilor , moarte clinica.TratamentPrimul obiectiv- incalzirea rapida activa ( incalzirea pasiva doar pierde timpul ). Este periculoasa doar supraincalzirea . Pentru incalzirea activa- baie calda , T 22-24º C , timp 10-20 minute, pina la atingerea temp.- 36-40ºC. Incet se fac frectii cu burete. La cresterea FR > 12/ min. Se intubeaza.Sol. Glucoza + insulina, substituienti sangvini cu masa moleculara mica , s.a. solutii incalzite pina la temperatura victimei. Heparina, hormoni, diuretice.Nu se adminestreaza alcool per os, deoarece acesta inhiba SNCO2- terapia nu se efectuiaza, deoarece tesuturile nu pot capta oxigenCu mare prudenta se administreaza cardiacele, analepticele respiratorii, deoarece pot agrava stareaLa atingerea temperaturii 34º C→ terapia antisoc

8.Leziuni de arma de foc a articulatiilor particularitatile lor in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuare

Leziuni deschise a articulatiilorClasificareNepenetrante: se lezeaza doar tesuturile ce acopera articulatiile, cavitatea articulatiilor ramine intacta. Penetrante: cu leziunea integritatii membranei sinoviale.*Lezarea tesuturilor moi ale articulatiilor: 1-lezarea neinsemnata a tasuturilor moi de-a lungul canalului ranii (rani “punctiforme”). 2-leziuni insemnate a tesuturilor moi (leziuni “largi”) 3-leziuni cu defect intins a tesuturilor moi.*Dupa gravitate, leziunile penetrante se clasifica: I ranirea izolata a capsulei si leziunea totala a articulatiei cu afectarea moderata a epifizelor. II raniri oarbe penetrante, cu afectarea limitata a epifizei. III fracturi intra-articulare.*Dupa caracterul leziunii - transfixiate- oarbe- tangentiale *Dupa afectarea oaselor:fara leziunea osuluileziune neinsemnataleziune insemnata *Lezarea altor tesuturi:cu leziunea vaselorcu leziunea nervilor

9

Release by MedTorrents.comClinica Manifestari locale: umflarea articulatiei in rezultatul hematomului, durere marcata, limitarea miscarilor in articulatii. Uneori- scurgerea lichidului sinovial, la inceput- transparent, apoi devine tulbure si in fine- caracter purulent. Cind diagnosticarea este dificila se trage atentia asupra pozitiei extremitatii, orificiul de intrare si iesire, conturul articulatiei. Leziunile nepenetrante pot provoca exudat reactiv in articulatii in rezultatul procesului inflamatoriu, ce se raspindeste pe membrana sinoviala precum si leziunea intra-articulara, datorita actiunii undei proiectilului, hemoragiei, necroza substantelor spongioase a epifizei. Deseori se complica cu infectii aerobe si anaerobe:In inflamatie purulenta (empiem)- starea generala relativ satisfacatoare, temperatura usor crescuta, manifestari inflamatorii locale (cresterea volumului articulatiilor, durere, pozitie fortata, la punctie- puroi)In flegmon capsular – starea generala se agraveaza, temperatura creste. Creste volumul articulatiei pe baza edemului rapid progresat al tesutului inconjurator, rezulta cresterea contracturii flexorii. De obicei cavitatea articulatiei contine putin puroi, cresc leucocitele, Creste VSH.Osteoartrita (osteomielita epifizei) – stare grava, temperatura creste, cresc semnele intoxicarii, dureri taietoare in regiunea articulatiei. In cavitatea articulatiei- mult puroi. Are loc infiltrarea substantei spongioase cu puroi.Panatrita putrida – intoxicare grava, suprafata ranii se acopera cu depuneri galbene-murdare, miros putred.Tratament I Primul ajutor – analgetice, hemostaza provizorie, pansament, imobilizarea extremitatii (+ 2 articilatii vecine),ABII Primul ajutor medicalhemostaza provizorie analgeticeAB, anatoxina tetanicaCorectia imobilizariiIII Ajutor calificatbolnav cu indicatie operatorie imediatabolnav fara indicatie operatorie , necesita evacuare Interventia chirurgicala necesita: hemoragie prelungita, infectia anaerobatratament complex al socului traumaticprofilul complicatiei infectionisteIV Ajutor specializatprelucrarea chirurgicala a articulatieitratarea complicatiei infectieirestabilirea functiei articulatieitratament conservativ- punctie, evacuarea singelui, spalarea cavitatii articulatiei cu sol. Novocaina, administrarea AB , imobilizare gipsatala leziunea extremitatii artijculare- PCP, cu excezia econ. a tesuturilor periarticulate lezate, deschiderea hematomei, buzunarelor.

Leziuni inchiseContuzii / Entorse / Rupturi ligamentare / Fracturi intra-articulare /LuxatiiContuziile si rupturi ligamentare - edem, hemoragii, durere, dereglarea functiilor.Fracturile – de la fisuri pina la strivirea extremitatilor.Luxatiile - sunt insotite de ruptura capsulei, ligamentelor, muschilor.Primul ajutor : imobilizare analgezicaPrimul ajutor medical: controlul imobilizarii, analgetice.Ajutor calificat: imbunatatirea imobilizarii, terapie a socului.Ajutor special : conservativ – pansament gipsat chirurgical – repozitie.

9. Particularitatile leziunilor toracelui in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuareclasificareLeziunile toracelui inchiseFara lezarea oaselorCu lezarea organelor internefara lezarea organelor interneCu lezarea oaselor

10

Release by MedTorrents.comcu lezarea organelor internefara lezarea organelor interneleziuni nepenetrante ale toracelui ( leziuni tangentiale ce nu patrund in cavitatea toracelui ) Fara lezarea oaselorCu lezarea organelor internefara lezarea organelor interneCu lezarea oaselorcu lezarea organelor internefara lezarea organelor interneLeziuni penetrante

Fara lezarea oaselorCu lezarea organelor internefara lezarea organelor interneCu lezarea oaselorcu lezarea organelor internefara lezarea organelor interneLeziuni toracoabdominalePneumoniiAtelectaziaAbceseGangrenaEmpiemFistule bronsice- externe, interne, totaleCarnificarea plaminilorFracturi costaleDureri locale in regiunea fracturii, ce se intensifica la inspir profund si tuse.Raminerea in urma a hemitoracelui afectat in actul de respiratieLa palpare – durere, crepitatieEmfizem, hemotorax, pneumotorax, la lezarea pleurei cu fragmente ooaseIn fracturi multiple de coaste cu lezarea pleurei, plaminilor→soc, respiratie superficiala ingreuiata, cianoza, pozitie fortata, limitarea excursiei cutiei toracice de partea afectataFracturile sternului- hemoragii in tesutul mediastinului anterior. La locul fracturii- tumefactie, deformare locala. La deplasarea fragmentelor osoase- lezzrea pleurei, plaminilor, organelor mediastinului, ruperea arterei toracice interneCompresia cutiei toracice- dispnee marcata, cianoza, tuse cu eliminare de singe spumos, puls slab , frecventAsfixia traumatica- cind compresia toracica survine in inspir- cianoza brusca a pielii capului, gitului, uneori si a toracelui superior, cu multiple focare mici de hemoragii pe piele, sub conjunctive; starea generala- grava.PneumotoraxInchis- aerul patrunde in cavitatea pleurala in timpul ranirii. Datorita contractiilor muschilor comunicarea cavitatii pleurale cu exteriorul se intrerupe, dar plaminul ramine colabat.Deschis- rana deschisa a cutiei toracice serveste drept poarta de intrare a aerului in timpul expirului in cavitatea pleurala ( ce aspira permanent aer ) , iar la expir- iese afara.In inspir aerul din cavitatea pleurala comprima plaminul si aerul “ vechi “ trece in plaminul sanatos.Concomitent mediastinul se deplaseaza in partea sanatoasa cu presiunea mai joasa, limitind marcat umplerea plaminului sanatos cu aer.In expir o parte din aerul de plaminul sanatos trece in plaminul afectat, care partial se indreapta, eliminind o parte de aer in afara cavitatii pleurale→mediastinul se deplaseaza spre partea bolnava, iar la un alt inspir- iarasi spre partea sanatopasa →” flotatia mediastinului “→creste insuficienta respiratorieCu supapa- la fiecare inspir , in cavitatea pleurala patrunde aer care prin defectele din pleura parietala sub presiune trece in tesutul subcutanat, ce se raspindeste departe de plaga, pe git, fata. Mediastinul se deplaseaza spre partea sanatoasa, cu comprimarea plaminului sanatos. Fata – tumefiata, pleoape ingrosate.HemotoraxSursa hemoragiei- arterele intercostale, lezarea parenchimului pulmonary, a vaselor sangvine, diafragmei, pericardul, inima.Hemoragiile din vasele mari si cord sunt letale.Hemotorax- mic ( singe in sinusuri ), mediu ( la mijlocul scapulei ), masiv ( mai sus de mijlocul scapulei ) Cu cresterea hemoragiei are loc comprimarea plaminului cu cu excluderea acestuia din respiratie.Proba Ruvil- Greguar : se colecteaza singe prin punctia cavitatii pleurale: daca se coaguleaza rapid→hemoragia continua, daca lipseste coagularea→oprirea hemoragiei. Tamponada cardiacaLezarea cordului- transfixianta, oarba, tangentiala, penetranta, nepenetranta in cavitatea cordului.

11

Release by MedTorrents.comDiagnostic- tugescenta jugularelor, zgomote asurzite, creste matitatea cordului, scaderea brusca a TA.Emfizem subcutanatUneori poate atinge membrele inferioare. Daca emfizemul se limiteaza in regiunea gitului- lezarea traheei, bronhii, esofag.Volete costaleBilaterale anterioare ( linia fracturii pe ambele linii parasternale, sternul pierde legatura cu carcasul pectoral )Antero-laterale, laterale, posterioare, postero- bilaterale.Respiratie paradoxalaEmpiem pleuralCa rezultat al infectarii cavitatii pleurale in momentul rnirii, la ruperea unui focar purulent din plamini sau cutia toracica. Pentru diagnostic- proba Petrov: punctatul pleural se colecteaza in eprubeta, se dizolva de 4-5 ori cu apa distilata , se amesteca.Singele neinfectat formeaza un mediu transparent hemolizat, iar lichidul tulbure indica infectarea.Principii de tratamentPrimul ajutor medical-pansament aseptic, ocluzi ( pneumotorax ), analgetice, scoaterea din focar.Ajutor premedical-se inlatura obstructia cailor respiratorii, pansament ocluziv, drenaj pleural, analgetice, analeptice respiratorii, cardiotonice, Ajutor medical, triajul, evacuare – masuri antisoc, profilaxia infectiei, combaterea hemoragiei, insuficientei cardiace, respiratorii, revizia pansamentelor, drenaj pleural, traheotomie.Ajutor calificatRanitii ce nu necesita ajutor la etapa data-contuzii toracice, fracturi costale fara volet mobil in stare satisfacatoare, plagi penetrante lipsite de leziuni si hemoragii endotoracice pronuntate.Ranitii ce au nevoie de interventii chirurgicale de extrema urgenta, dupa indicatii vitale la etapa data- hemotorax masiv, afectarea grava a plaminilor cu insuficienta respiratorie, hemoragii in lumenul trahedi, bronhiilor, ranirea cordului si vaselor magistrale, traumatisme toraco-abdominale, hemoragii intra-abdominale, pneumotorax deschis.Ranitii in stare de agonie- tratament simptomaticAjutor specializatRanitii sositi direct / evacuati de la etapa precedenta cu plagi nepenetrante, carora li s-a indicat prelucrarea chirurgicala primaraPlagi penetrante transfixiante/ oarbe cu orificiul de intrare si iesire mici a proiectilelor + leziuni viscerale minime, cu hemotorax, pneumotorax moderat, cu indicatii la tratament conservativ.Pneumotorax deschis cu leziuni viscerale evidente + hemotorax mare, emfizem grav mediastinal, pneumotorax cu supapa interna sufocant→toracotomieComplicatiile traumatismelor toracice.

10.particularitatile prelucrarii chirurgicale primare a plagilor contaminate cu substante radioactive, toxice de lupta si bacteriologice.Plăgile combinate în cazul folosirii armei chimiceIn războiul modern arma chimică constituie un mijloc de nimicire în masă. In urma contaminării răniţilor cu substanţe toxice de luptă apar plăgi combinate. Substanţele toxice de luptă se clasifică după acţiunea asupra organismului - neuroparalitice, vezicantc, sufocante, toxice ş.a.Pe lîngă măsurile de primă urgenţă - punerea măştii antigaz, administrarea antidotului specific degazarca îmbrăcarea echipamentului de protecţie - sînt necesare măsuri terapeutice de înlăturare a elementelor de contaminare, prelucrarea chirurgicală a plăgii.

Plăgile combinate cu substanţe toxice vezicanteTperita este o substanţă toxică de luptă cu acţiune locală vezicantă, cu efecte sufocante şi toxice generale. Efectele toxice generale apar după o perioadă de latenţă şi se manifestă prin greţuri, cefalee, adinamie, febră. Moartea survine prin leziuni renale şi paralizia motorie. Plăgile contaminate cu substanţe toxice vezicante se caracterizează prin apariţia bruscă şi precoce a edemului şi hipcremiei ţesuturilor lezate, urmată la scurt interval de dezvoltarea proceselor necrotice. în jurul plăgii contaminate se poate observa după 16-30 de ore o dermatită eritcmobuloasă. Diagnosticul unei plăgi contaminate cu iperită se pune pe baza analizei următorilor parametri:mirosul puternic de cauciuc ars sau muştar al plăgii;coloraţia cenuşie a plăgii;tipul hemoragiei (plăgile contaminate cu iperită sîngereazămoderat);- hiperemia plăgii (în cazul contaminării cu iperită apare după 4-6ore).

12

Release by MedTorrents.comLa contaminarea pielii cu iperită după 16-30 de ore se pot observa vezicule mici, care se unesc între ele. După spargerea veziculelor apar ulceraţii purulente, extrem de dureroase care se vindecă greu, timp de 1-2 luni. Cicatricele rămase sînt intens pigmentate.Levezita este o substanţă toxică de luptă cu acţiune locală vezicantă, care are şi efecte iritante şi toxice generale. Caracterul contaminării cu levezită aminteşte pe cel al iperitei, avînd următoarele deosebiri:• perioada de latenţă a efectelor locale este foarte scurtă (4-5 ore);• acţiunea asupra pielii este mai energică, afectînd şi ţesuturilesubcutanate;• vezicaţia produsă este mai extinsă şi mai greu vindecabilă;* inspirarea unei cantităţi însemnate de vapori de levezită provoacăedemul pulmonar.La diagnosticarea unei plăgi contaminate cu levezită se ţine cont de următorii factori:senzaţia dureroasă este precoce şi puternică;mirosul puternic şi persistent de hrean al plăgii;plăgile contaminate cu levezită sîngerează abundent; după 15-20 min de la contaminare apare hiperemia marginilor plăgii;edemul pronunţat în jurul plăgii;se dezvoltă o dermatită buloasă, numărul vezicelor este mai redus, in dimensiunile lor sînt mai mari decît la iperită;necroza tisulară consecutivă are un caracter uscatExamenul radiologie este important deoarece levezită este o substanta de contrast atît de radioopacă, încît poate fi confundată cu un obiect metalic în plagă. Evoluţia plăgilor contaminate cu substanţe toxice si vezicante se caracterizează prin apariţia infecţiilor anaerobe şi putride. Suprapunerea infecţiei secundare duce la apariţia flegmoanelor musculare profunde, a abceselor multiple, instalarea unor fistule greu vindecabile, în caz de fracturi la distanţă se observă focare de osteonecroză, inclusiv formarea sechcstrelor, şi osteomielită cronică, în plăgile nepenetrante abdominale, toracice deşi seroasele sînt anatomic intacte, se dezvoltă foarte frecvent peritonită, empiem sau meningoencefalită.Leziunile penetrante contaminate cu substanţe toxice de luptă duc .uU-sca la un sfîrşit letal, prin fenomene de septicopiemie.Tratamentul plăgilor contaminate cu substanţe toxice vezicantePrimul ajutor în cazul intoxicaţiei cu substanţe toxice vezicante Protecţia căilor respiratorii se realizează cu ajutorul mastii antigaz, iar a tegumentelor - cu ajutorul costumului de protecţie, ik-sigur, numai după ce s-au îndepărtat în prealabil de pe tegumente .uhstanţele toxice depuse. Degazarea se poate efectua prin metode mecanice - ştergerea pielii cu tampoane de vată sau tifon, spălarea cu şi săpun, dizolvarea substanţei toxice cu alcool, petrol lampat etc., cu ajutorul pachetului chimic individual (pastă de clorură de var cu :i părţi apă sau cu soluţie alcoolică de monocloramină). Ochii se spală •u soluţie de bicarbonat de sodiu sau cu soluţie apoasă de monocloramină0,5%. După acordarea primului ajutor şi efectuarea degazării bolnavii şi răniţii sînt scoşi din focar şi evacuaţi la formaţiunile medico-chirurgicale unde urmează să li se acorde ajutorul medical calificat, în timpul prelucrării chirurgicale a plăgilor contaminate este necesar să se îndepărteze cît mai precoce şi complet substanţele toxice vezicante din ele. După curăţarea mecanică a plăgii de corpi străini, de bucăţile de îmbrăcăminte, pămînt etc. se face spălarea abundentă cu un preparat aseptic, folosindu-se o pîlnie mare unită cu un tub irigator. După spălare se aplică pe plagă un neutralizam specific. La contaminarea plăgilor cu iperită se foloseşte soluţie de cloramină 2%. Marginile plăgii infectate cu levezită se vor badijona cu soluţie iodatâ 5% şi spălată ulterior toată plaga cu soluţie Lugol,în caz de contaminare a plăgilor cu fosfor, dezinfecţia marginilor plăgii se efectuează cu o soluţie de permanganat de potasiu 0,1%, iar cea a plăgii, cu o soluţie de bicarbonat de sodiu 3% sau cu o pastă antifosforică. Plăgile contaminate cu substanţe toxice neuroparalitice de tipul sarinei vor fi degazate cu soluţie de bicarbonat 2% administrîndu-se şi antidotul respectiv. Inciziile şi exciziile se recomandă să fie cît mai extinse pentru a permite scurgerea eliminărilor din plagă. Se vor deschide larg toate spaţiile fasciculare. Hemostaza trebuie să fie efectuată minuţios, chiar şi din vasele mici, pentru a evita hemoragiile secundare.Plăgi le vor fi drenate şi în nici un caz nu se vor sutura primar.Plăgile contaminate cu substanţe toxice neuroparaliticeSubstanţele toxice cu acţiune neuroparalitică (sarină, V-gaze ş.a.) prezintă agresivitatebiologică deosebit de puternică, rapidă, deoarece resorbţia lor prin intermediul plăgii este mult uşurată şi acţiunea lor toxică generală se declanşează brutal şi au o evoluţie letală.In cazul apariţiei simptomelor de intoxicare trebuie să se administreze cît mai urgent posibil antidotul (atropină, morsafenă ş.a.) cu ajutorul seringii de autoinjectare.Răniţii contaminaţi cu substanţe toxice neuroparalitice au şanse de a supravieţui în cazul cînd sînt evacuaţi cît mai repede din focarul contaminat şi li se acordă ajutor medical calificat. La etapele medicale r procedeazăîn primul rînd la degazarea atentă a intoxicatului, în scopul de opri procesul de intoxicare generat de pătrunderea toxicului prin plagă. Rănitul dezbrăcat este necesar să fie spălat cu o soluţic de bicarbonat de sodiu 2%, care asigură

13

Release by MedTorrents.comdegazarea. Plăgile con-i.iimnatc cu substanţe toxice neuroparalitice nu au un aspect particular, inism, de aceea ele vor fi decontaminate atent cu o soluţie alcalină.fundurile de sac din plagă se deschid larg, pentru a se permite nimerea secreţiilor. Prelucrarea chirurgicalăse face după principiile chirurgiei de campanie, fără suturarea plăgii. Intervenţiilevor fi temporizate, după caz, pînă ce tratamentul antidotic susţinut inlatura fenomenele toxice, Plăgile combinate în cazul folosirii armei biologiceDeşi pînă în prezent arma biologică a fost folosită în mod spo-i .nlic, nu se exclude totuşi posibilitatea ca ea să capete o importanţă mai m.iiti în războiul modem. Vectori de transmitere a bolilor contagioase pui (1 şobolanii, insectele etc., agenţii patogeni şi toxinele acestora pot (Hniluce în rîndul trupelor armate şi apopulaţiei civile epidemii masive. Caracteristic armei biologice este faptul că utilizarea ei poate trece l.i început pe neobservate, deoarece germenul patogen nu se identifică uiK'diat. Drept rezultat al folosirii armei biologice vor apărea probleme dificile de evacuare şi tratament.Agenţii biologici sînt microbii: bacilul morvei, bacilul tularemiei, i Iul pestei, Brucella, bacteria cărbunoasă (antrax), toxinele botulinice în astfel de situaţii singura măsură e administrarea de seruri specifice, antimicrobiene sau a unor preparate Imuno terapeuţi ce omoloage de înaltă valoare biologică, cum sînt l'.iinaglobulinelc standard, cu scopul de a ridica rezistenţa globală a oii'iimsmului, şi în primul rînd imunoglobulinele umane specifice, liohli/atc încă în timp de pace. Răniţii infectaţi vor fi trataţi în spitalele de boli infectioase In cazul leziunilor combinate cu arma biologică ajutorul medical include:* protecţia căilor respiratorii cu măşti antigaz, iar a corpului cu costume speciale de protecţie;administrarea de antibiotice;instalarea în zona contaminată cu agenţi patogeni a stării de carantină;Prelucrarea chirurgicală primară a plăgilor contaminate cu germeni patogeni prevede excîzia tuturor ţesuturilor necrozate, înlăturarea corpilor străini. Plăgile vor fi spălate abundent cu soluţii antiseptice, acoperite cu pansamente sterile, Paravulnar se vor injecta antibiotice. După prelucrarea chirurgicală suturi nu se vorefectua.

11. Infectia purulenta, clasificare, clinica, profilaxie, tratamentul la etape.Orice plaga ce este produsa prin arma de foc este infectata:Bacterii sporogene- tetanos, anaerobiiBacterii asporulate- proteus, Clebsiella, aerogeniCocii piogeni- stafilococul auriu, sreptococ b-hemoliticComplicatii infectioase:Dupa evolutie- acuta, cronicaDupa manifestari- locale, generale.Infectie in plaga-o interactiune dintre maro- si micro-organismFactorii generali-virsta, hipoproteinemie, hipovolemie, anemie, soc traumatic cronic, DZ, insuficienta vitaminei C, tbc, lues, alcoolism cronic, boala actinica, tratament cu corticosteroizi, dereglari circulatorii.Factori locali- localizare,nivelul de infiltrare, prezenta de corpi straini, gradul de strivire a tesuturilor, spatii ce slab se dreneaza, stare vascularizatiei locale.Alti factori- caracterul micro-organismului, virulenta( masura patogenica caracteristica anumitei tulpini de agent patogen ), invazitatea,( proprietatea de a trece barierele imune locale ), toxicitatea.( proprietatea de a produce si elibera toxine )Infectia purulenta locala-primara ( se dezvolta paralel cu dezvoltarea edemului tesuturilor moi ), secundara ( se dezvolta mai tirziu, in perioada disparitiei edemului traumatic ) .Evoluiaza in abces, flegmon, colectare( cavitati cu continutul plagii, comunicind cu fistule )Simptome locale- semne celsiene.profilaxia complicatiilor infectioase a plagiiPreintimpinarea diseminarii mi/oFolosirea precoce si sistematica a preparatelor antimicrobieneFolosirea de preparate ce pot stabiliza imunitatea.Pevenirea infegtiei este posibila respectind anumite principii:Intretinerea in curatenieAerisirea incaperilorExpunerea la raze ulravioletePersonalul-imbracaminte si incaltaminte de schimbSanarea regulata a personalului medical si a bolnavilor purtatori ai florei microbiene.Izolarea stricta a bolnavilor cu plagi purulente in nincaperi specialeRespectarea stricta a asepticiiSchimbarea periodica a manusilor si instrumentelorExcluderea operatiilor brutale

14

Release by MedTorrents.comHemostaza bunaRestabilirea anatomica a tesuturilor.Imunizare activa:Anatoxina 1 ml inainte de operatia de urgentaLa bolnavi cu casexie- imunizare pasiva cu plasma antistafilococica si gama- globulina antistafilococica.Plasma 5 ml/ kg corp, i/v 5 zilegama- globulina i/m 5 ml peste o zi , 7-10 zile.Formele morfologice in dezvoltarea unui proces purulent, 1981lichefierea maselor necrotice, eliberarea lor cu formarea defectului de tesuturi.Proliferarea tesutului conjunctiv si formarea tesutului de granulatieFibrozarea tesutului de granulatie cu formarea si epitelizarea cicatricei.Dupa Caminev-Perioada precoce < 12hPerioada generativ- inflamatorie, 5-7 zilePerioada regenerativa > 14 zileDaca procesul inflamator persista mult timp se dezvolta febra toxica :Cresterea temperaturiiDiscomfortSlabiciune generalaDereglarea circulatiei sanguineTratamentul- lichidarea focarului de infectieMai tirziu apare sepsisul.

Infectia anaeroba. ( flegmona si gangrena gazoasa )Infectia clostridianaI grup- Cl. Perfringens, septicum, oedematicus ( au proprietate proteolkitica foarte pronuntata II grup-Cl. Histoliticum, fallox.

Clasificarea dupa Lenon:Grupa celulitei clostridieneGr. Celulita necrotica neclostridianaFormele- superficiale , profundeFormele de dezvoltare- fulger, rapid progresanta, lent progresantaLocal –cu predominare de gaz/ edem

Grupa celulitei clostridiene(gangrena gazoasa locala, flegmona gazoasa, gangrena gazoasa epifasciala) MiozitaDureri mari de extensieRapid creste edemulParesteziiFenomen de intoxicatie:Pielea se extindePlicile se netezescPe fonul galben pal se observa pete bronze , albastruiVezicule epidermale tulbureCrepitatie gazoasaIntoxicatia creste rapidInfectia anaeroba este contagioasa, se va respecta regimul antiepidemic strict, pansamentele se ard, instrumentele se eplala si o ora se fierb in solutie 2% de NaHCO3,Tratament:Plaga larg se deschideSe inlatura toate suturileIncizii longitudinale pe fascii musculareInlaturarea tesutului muscular necrotixatAmputatie.Indicatiile amputatiei.Formele fulger de infectie anaerobaGangrena membruluiAfectare masiva si adinca de proces anaerob

15

Release by MedTorrents.comSe aplica pansament steril cu H2O2 , plaga nu se sutureazaSe administreaza ser antitoxic 300ml 150000 UA, dizolvat in solutie fiziologica de 3-5 oriDoze masive de antibioticeDezintoxicatieTransfuzii de singeAnalgeticeControlul functiei renaleAlimentare calorica si bogata in vitamineInfectia putridaClinic = gangrena gazoasaSe elimina gaze si mult exudat putrid cu miros neplacut, ca rezultat al procesului de descompunere a proteinelor hipoproteinemiadereglarea schimbului electrosanguinTacticaincizii masiveterapie de dezintoxicareterapie antibacterianaamputatia

Grupa infectiei neclostridieneAgenti patogeni- peptococii, peptostreptococii, bacteroidele, bacili gram-pozitivi liberi si aerobiiSe dezvolta > 3-6 luni de la interventia chirurgicala , mai ales in sectorul postoperator, unde au fost plasate constructii metalice si materiale sintetice.Cresterea temperaturii indelungataDureri in zona postoperatorieVSHse deschide prin fistula cu eliminari seroase purulente neinsemnatela insamintare exudatul este steril si trebuie facuta insamintarea pe medii anaerobemecanismul decurge avansatmiros neplacutnecroza tesuturilor, sa distrug sechestre osoase la copii- uneori asimptomatic in tabloul radiologic- sarcoma Iving.Tratamentlichidarea focarului chirurgicaldrenarea abacteriana a zonei dateterapia abacteriana

TetanosulAgentul patogen – mobil , anaerob, formeaza spori, formeaza toxine cu actiune specifica neuronala:Tetanospasmin ( spasmul muschilor )Tetanolizin ( hemoliza )Clinic Perioada de incubatie- 5-15 zile, cu cit ea este mai mica , cu atit este mai grava boala.Dureri in plagaContractia in jurul plagiiDureri pe traiectul plexurilor nervoaseTrismRigiditatea muschilor fetei ( ris sardonic )DisfagiaPozitie de epistotonus.Dupa gravitateUsoara- perioada de incubatie 3 saptamini, rareori apar convulsii, sist. resp. si S.C-V nu sunt dereglate; recuperare-1,5-2 saptaminiMedie – perioada de incubatie > 2 saptamini, accese de convulsii rare si scurte, putin pronuntateModerata- decurge 3 saptaminiGrava- incubatie 9-15 zile; pronuntate convulsiile , dereglata deglutitia, dar sedativele si neuroplegicele duc la insanatosire.Foarte grava- 8-9 zile, toate simptomele bine pronuntate- transpiratie, hipotensiune, halucinatii, dereglari respiratorii.

16

Release by MedTorrents.comProfilaxiaImunizare activa- anatoxina tetanicaImunizare active + pasiva ( anatoxina + ser )Imunizare pasiva ( ser antitetanic )Administrarea anatoxinei- 3 prize1,5 ml 40 zile5 ml 9-12 luni5 ml urmatoarele vaccinari 3-5 anica profilaxie- s/c peste 3000UITTratamentAminazina 2,5%- 2 ml , 3-4 ori / 24 hOmnopon 1 mlDimedrolScopolaminCu scop curativser antitetanic 300000UIanatoxina 0,5 ml 3 prize- 5 zile intre eleantibioticedezintoxicareterapie cu vitaminetransfuzii de singe

12.Leziunile vertebro-medulare Deosebim următoarele tipuri de leziuni vertebromedulare:deschise (prin gloanţe, eschile, bile) -- penetrante,(transfixiante şi oarbe, cu secţiune medulară totală, cu secţiune medulară parţială),nepenetrante, tangenţiale, paravertebrale( fară leziuni osoase , sînt însoţite de leziuni medulare cu semne neurologice -comoţie medulară, contuzie medulară).Leziunile nepenetrante şi tangenţiale sînt cu semne neurologice (comoţie, contuzie, dilaceraţie) şi fară semne neurologice. Leziunile închise includ fracturi, luxaţii, fracturi-luxaţii, care pot fi complicate cu secţiune medulară parţială, cu compresiune medulară (extradurală, vertebrală, sanguină), intradurală (hematomielie). O mare parte din leziunile închise sînt fără semne neurologice, o parte sînt însoţite de hernii, leziuni discale, care se manifestă prin iritaţii şi compresiune radiculară, compresiune radiculomcdulară, în unele cazuri au loc ruperea rădăcinii şi dilaceraţii medulare.Diagnosticul este complicat şi cere metode de investigaţii speciale: radiografie simplă a coloanei vertebrale în două poziţii, radiografii cu substanţe de contrast, puncţic lombară, manometrie, proba Quekenstaed-Stooky, tomografie compiuterizată, scintigrafie etc., care sînt posibile la etapele spitalelor de specialitate. . Examinînd traumatizaţii la etapele de evacuare medicii acordă atenţie deosebită celor cu şoc spinal (comoţie medulară) cu secţiune medulară completă, cu hcmisecţiunea măduvei spinării (sindromul Brown-Seguard), cu hematomielie traumatică, cu leziuni asociate cu traumatisme toracice, abdominale, pclviene.Leziunile prin arme de foc la coloana vertebrală pot fi izolate, multiple, combinate, asociate, în timpul rănirii măduvei spinării deseori apare şocul spinal, paralizie, mai jos de plagă dispare sensibilitatea.Traumatizaţii cu leziuni medulare la segmentele proximale, de regulă, nu acuză dureri, iar cei cu hemoragie subarahnoidiană cu încarcerare radiculară şi leziune parţială a cozii de cal suferă de dureri acute.Leziunile segmentelor lombare şi a cozii de cal, de regulă, fac ireversibile retenţia de urină şi a actului de defecaţie. Ulterior apar escare, edem la membrele inferioare, cistită, pielită, nefrită, urosepsie.Leziunile închise ale coloanei vertebrale şi măduvei spinării la război se produc în cazurile suflului de explozie, în timpul surpărilor şi prăbuşirilor de teren, construcţiilor etc., auto- şi aviocatastrofelor, calamităţilor. Loviturile acţionează direct sau indirect, provocînd fracturi vertebrale (lăsate, cominutive, marginale etc.), luxaţii, fracturi-luxaţii, rupturi de ligamente intervertebrale. Traumatismele vertebrale deseori sînt asociate cu comoţii, contuzii, compresiuni medulare, hematomielie.Contuzia medulară (şoc spinal) clinic se manifestă prin paralizie, dispariţie de sensibilitate, dereglarea funcţiei organelor interne. Dacă timp de o lună de zile funcţia organelor pelviene nu se restabileşte prognosticul nu este favorabil. Compresiunea medulară, de regulă, este provocată de hematoame sub- sau epidurale, de eschile osoase sau de deplasare vertebrală. Simptomele de compresiune medulară apar imediat, cînd cauza o prezintă componentele osoase, şi mai tîrziu - în caz de hematom.Principiile de tratament al traumatismelor vertebromedulare includ prelucrarea prim-chirurgicală a plăgilor, prin care se prevede înlăturarea ţesuturilor devitalizate pe traiectul rănirii (conform particulari taţii or neurochirurgi c al e), corpilor străini, cheagurilor de sînge, eschilelor osoase, închiderea plăgii cu oprirea eliminării lichidului cefalorahidian, profilaxia infecţiei. Tratamentul se efectuează cu scopul profilaxiei infecţiei plăgilor, infecţiei căilor

17

Release by MedTorrents.comurinare (prin administrarea de antibiotice, sulfamide), profilaxiei tetanosului. Se iau măsuri pentru normalizarea echilibrului hidroelectrolitic şi proteic (alimentaţie calitativă, transfuzii de sînge, plasmă, lichide, administrare de vitamine etc.).Evoluţia traumatismelor nervoase poate duce la vindecarea funcţională totală sau la o ameliorare neurologică şi poate fi defavorabilă în cazurile de întrerupere a integrităţii medulare, radiculare. La traumatizaţii cu comoţie medulară restabilirea funcţiei are loc în cîteva zile, la cei cu compresiunea medulară timpurie prin hematom, hernie de disc, deplasări osoase operaţia precoce, comform indicaţiilor concrete, sau tratamentul ortopedic de reducere a deplasării osoase poate asigura ameliorarea neurologică, în cazurile de hematomielie, de leziuni medulare parţiale pot avea loc ameliorări spontane. Recuperarea funcţională la bolnavii la care paraplegia flască a durat mai mult de 2 săptămîni este imposibilă. Ameliorări neurologice se pot produce în perioada tardivă la răniţii cu contuzii şi compresiuni ale rădăcinilor cozii de cal. Tratamentul leziunilor vertebromedulare la etapele de evacuarePrimul ajutor prevede aplicarea pansamentului pe plagă, culcarea traumatizatului în decubit dorsal sau ventral pe un plan dur, transportare cruţătoare. De regulă, răniţii cu leziuni vertebromedulare în zona toracică sau lombară sînt culcaţi în decubit ventral, cei cu leziuni cervicale - în decubit dorsal, fiind imobilizat şi capul.Etapa ajutorului premedical include administrarea de antibiotice, analgezic, revizuirea pansamentelor, imobilizării.La etapa ajutorului medical se efectuează prelucrarea sanitară parţială, eliberarea căilor respiratorii de sînge, mucozităţi, revizuirea şi schimbarea (în caz de necesitate) pansamentelor, terapia antişoc, profilaxia infecţiei prin administrare de antibiotice, ser antitetanic, anatoxină tetanică, cateterizarea vezicii urinare la retenţia de urină, completarea fişei primare medicale. Răniţii cu leziuni vertebromedulare asociate cu plăgi penetrante abdominale, toracice, pelviene; cu hemoragii externe abundente, împreună cu cei cu plăgi vertebromedulare în stare de şoc, dupâ ajutorul medical, se evacuează la epata ajutorului medico-chirurgical calificat. Traumatizaţii cu leziuni vertebromedulare în stare satisfăcătoare se evacuează direct la etapa tratamentului medico-chirurgical specializat. In timpul evacuării se recomandă să fie însoţiţi de felcer sau asistentă medicală. Agonicii rămîn la etapa dată pentru tratament simptomatic, îngrijire şi supraveghere.Etapa ajutorului medico-chirurgical calificat exclude injectarea de antibiotice în plaga vcrtebromedulară penetrantă cu scopul de a evita în viitor iritarea ţesutului nervos, crizele epileptice, arahnoidita. Se efectuează tratamentul şocului, profilaxia complicaţiilor infccţioase ale plăgilor, intervenţiile chirurgicale ale leziunilor asociate de extremă urgenţă (hemoragie abundentă, leziuni toracice, leziuni abdominale periculoase pentru viaţă).. Evacuarea ideală a răniţilor este cea pe calea aerului, însă nu mai devreme de 14 zile după operaţie. Agonicii rămîn la etapa dată.Etapa tratamentului medico-chirurgical specializat (spitale neurochirurgicale, spitale cu profil ortopedic) permite investigarea modernă a traumatizaţilor cu leziuni vertebromedulare. Se efectuează lamincctomie decompresivă posterioară, anterolaterală, conform indicaţiilor; în caz de hernie de disc se face extirparea lui.Tratamentul ortopedic la traumatizaţii cu leziuni vertebrale fără complicaţii neurologice se asigură prin extensie, reclinaţie, folosirea de corsete etc. Intervenţii chirurgicale se efectuează la cei cu fracturi-luxaţii, care nu pot fi reduse din cauza angrenării apoiîzelor articulare vertebrale; cu fracturi multiple ale corpilor vertebrali şi arcurilor respective - se face rahisinteza posterioară. în fracturile-luxaţii cervicale, spondilolistezisul traumatic este preferată spondilodeza vertebrală pe calc anterioară. Fracturile apofizei adontoide cu deplasarea fragmentelor fără semne neurologice, la indicaţie, se pot trata prin osteosinteză occipito-cervicală. Bolnavii cu compresiuni medulare apărute tardiv (din cauza căluşurilor vicioase la vertebre, apariţiei de arahnoidite, epidurite), cu procese piogene, cu dureri pronunţate şi hipertonii musculare (la care sînt indicate radicotomii, cordotomii, piramidotomii), cu consecinţe urologice (ce necesită, cistostomii, înlăturarea calculilor etc.) sînt supuşi tratamentului chirurgical în spitalele de specialitate (neurochirurgicale, ortopedice etc.) din interiorul ţării. Acolo se prelungeşte şi tratamentul ortopedic, fizioterapie, se practică ergoterapia, psihoterapia.

13.Particularitatile tratamentului chirurgical al plagilor extremitatilor complicate cu lezarea vaselor sangvine si a nervilor.Pot fi leziuni închise şi deschise fără armă de foc.Leziunile închise apar în formă de contuzie, compresiune, entorse şi rupturi. Aceste leziuni sînt provocate mai des de prăbuşiri, lovituri ale membrului cu obiecte dure (blocuri de piatră, drugi etc.) şi pot fi asociate cu luxaţii şi fracturi cu leziunea nervilor.Leziunea nervilor poate fi provocată de comprimarea îndelungată cu garoul şi aparatul ghipsat aplicat incorect.Deseori sînt constatate leziuni ale nervilor membrului superior în 65%, în 50% cazuri rănirea nervilor este asociată cu fracturi şi leziunea articulaţiilor. Cel mai frecvent este traumatizat nervul radial, care, şerpuind, înconjoară humerusul în treimea inferioară a lui.Diagnosticul leziunilor nervilor periferici se face în spit- ajutorului chirurgical specializat, unde se efectuează prelucrarea chirurgicală primară, sau la nivelul ajutorului chirurgical calificat .Semnele principale pentru determinarea leziunilor nerv.- paraliziile, dereglarea sensibilităţii într-o zonă anumită şi dereglari vasomotorice şi trofice , însă ultimele, ca regulă, apar mai tirziu .Tulburarea sensibilităţii nervului lezat se poate manifesta în feluri: prin lipsa sensibilităţii şi prin dureri, care pot apărea în primrl» ore sau zile după rănire.

18

Release by MedTorrents.comDintre dereglările cu caracter dureros (sensibil \ o importanţă deosebită o arc cauzalgia. Ea se manifestă prin apan|i;i |<« neaşteptate a convulsiilor extrem de dureroase, arzătoare. Dureri K alină cufundînd mina în apă rece. Aceşti răniţi se ehinuie fără odilm.i -tară somn.Mai frecvent cauzalgia este observată în cazul leziunilor nervului median, care conţine un număr marc de fibre simpatice. Cauza acest n i fenomen este considerată infiltrarea în fasciculele nervoase a eorpili'i străini în formă de praf de metal sau evoluţia fulgerătoare a procesului inflamator.In unele cazuri durerile au un caracter de neuropatie, cînd nervul este eompresat de schijă pe fondul neuritei în urma infectării grave.Tratamentul. Dacă în timpul prelucrării chirurgicale va fi observată ruptura transversală a nervului, atunci capetele lui trebuie împrospătate cu lama şi suturate. Sutura se va face cu ac rotund de perincură. Este obligator ca acest moment să fie înregistrat în fişa medicală. Nervul suturat trebuie acoperit cu ţesuturi moi pentru a preveni includerea lui în căluşul osos sau în cicatricele conjunctive, în unele cazuri este necesară imobilizarea membrului în poziţie compatibilă cu fractura pentru prevenirea întinderii nervului după suturare. Toţi răniţii cu leziunile nervilor vor fi evacuaţi în spitalele din centrul ţării.— Dacă în timpul prelucrării chirurgicale vor fi constatate hematoame, echimoze în nerv sau alte leziuni ele trebuie în mod obligator descrise în fişa medicală pentru a se evita intervenţii chirurgicale de prisos.Clasificarea leziunilor vaselor Leziuni deschise leziuni inchiseMecanism prin arma de foc prin lovituri taiate, compresie contuzionate, smulgere impunse muscate morsocateSchimbari anatomice in vas Leziuni tangentiale fara ruperea intimei prin contuzie Leziuni parietale laterale leziunea unor pereti Leziune gaurita ruptura totala de vas, Leziune partial transversala leziune cu aschi osoase Leziune totala spasm Contuzia vasuluiNumarul de leziuni in regiunile anatomiceIzolate, Asociate art.+ ven.Vase+ nerviGradul de ischemie a membrelor- compensat, necompensat, ireversibila, necroxa membruluiConsecinta lezarii vasului- anevrism traumatic, maladia vasului ligaturat, redoare ischemicaClinic- fara/ cu hemoragie primara, cu hematom pulsatilClasificarea ischemiei acute in lezarea vaselor magistrale ( Coinilov )Compensat- racirea membrului distal de ranire; parestezie, amorteli; pastrarea miscarilor active, tactile.( ligaturare, suntare temporara nu-imindicata )Subcompensat – pierderea miscarilor active; disparitia miscarilor pasive ( restabilirea vasului de urgenta, suntare temporara )Proces ireversibil- pierderea miscarilor pasive, intepenirea muschilor ( restabilirea vasului e contraindicata, amputarea )Necroza segmentara- gangrena umeda/ uscata ( amputare ) Tratamentul la etapele de evacuarePrimul ajutor si ajutor premedical-hemostaza provizorie, aplicarea garoului, compresie digitala, flexie fortata; imobilizarea; analgezice; cardiace; ciaiAjutor premedical- hemostaza provizorie, controlul garoului aplicat, lichidarea hemoragei, prevenirea complicatiilor, transfuzii de singeTriaj-1) ranitii la care continua hemoragia, desi li s-a aplicat garoul si viata carora este in pericol- sala de pansamente I rind; 2) ranitii cu hematoame intratisulare fara hemoragie externa se evacuiaza in I rind. E posibila hemoragia secundaraControlul plagii- sanitarul compreseaza cu degetul vasul mai sus de locul ranit, partial se slabeste garoul si se elibereaza vasul de la compresiune cu degetul. In caz de hemoragie puternica , imediat din nou vasul se compreseaza cu degetul. Daca e imposibil de a compresa cu degetul/ pensa- se aplica din nou garoul.

19

Release by MedTorrents.comAjutor calificat, specializat-restabilirea vasului prin sutura si plastie a vaselor magistrale. Timpul cel mai favorabil pentru interventie chirurgicala vasculara – in primele 9-10 h din momentul ranirii.Sutura vasculara este indicata in orice timp daca nu se constata ischemie de grad profund si lipseste necroza membrului.Hemostaza hemoragiei secundare tardive a vaselor magistrale- legarea ambelor capete ale arteriei din plaga. Suturarea nu se face in vaele mici – tamponada plagii cu burete hemostatic, solutie de trombina, plasma uscata

14. Componentele profilaxiei complicatiilor infectioase a plagiiPreintimpinarea diseminarii mi/oFolosirea precoce si sistematica a preparatelor antimicrobieneFolosirea de preparate ce pot stabiliza imunitatea.Pevenirea infegtiei este posibila respectind anumite principii:Intretinerea in curatenieAerisirea incaperilorExpunerea la raze ulravioletePersonalul-imbracaminte si incaltaminte de schimbSanarea regulata a personalului medical si a bolnavilor purtatori ai florei microbiene.Izolarea stricta a bolnavilor cu plagi purulente in nincaperi specialeRespectarea stricta a asepticiiSchimbarea periodica a manusilor si instrumentelorExcluderea operatiilor brutaleHemostaza bunaRestabilirea anatomica a tesuturilor.Imunizare activa:Anatoxina 1 ml inainte de operatia de urgentaLa bolnavi cu casexie- imunizare pasiva cu plasma antistafilococica si gama- globulina antistafilococica.Plasma 5 ml/ kg corp, i/v 5 zilegama- globulina i/m 5 ml peste o zi , 7-10 zile.

15.Cras-sdr., perioadele, clinica, tratament la etapele de evacuare

Sinonime- toxicoza traumatica, sdr de strivire, sdr copresiei indelungate, sdr Bay- Woters.Definitie – o patologie poliorganica cauxata de compresiunea indelungata a tesuturilor moi a extremitatilor, regiunii pelviene si a capului.Etiologia Expozitia compresiei determina gradul dereglarii:Vol de tesutri moi supuse compresiei este direct proportional cu gravitatea sdr.Durata expozitieiRegiunea anatomica supuse compresieiForta de compresieVirsta pacientuluiStarea sanatatii pina la compresie.GradatiaUsor , de 2-4h , a unor segmente mici ale extremitatilor; schimbarile sunt reversibile, locale, minime- redori, deregleri functionaleMediu , de la 4-6 h , a citeva segmente a extremitatii, pericol pentru viata nu este.Grav- de la 6-8 h , a unui membru inferiorExtrem de grav- > 8 h a ambelor membre inferioare.PatogenieFactorul neuroreflector ( sdr algic ) – la traumatizarea regiunii date→excitarea SNC ( faza erectila ) ,dureaza 1-1,5 h, fara hipovolemie, doar dureri puternice. Dupa 1- 1,5 h incepe perioada de adaptare , faza tropida a socului. Sdr de compresie incepe la decompresia regiunii afectate.Din momentul decompresiei sdr algic revine, cu artralgii, mialgii, osalgii, dureri la miscarile active si pasive.Factorul toxemiei metabolice si absorbtia produselor devitalizate- cu autointoxicare, se absoarbe mioglobina din muschii necrotizati, microelemente- cel mai periculos este eliminarea caliului din muschi→hipercaliemie si hiperfosfatemiePlasmo- si limforeea- extravazare lichidului , edem, hipovolemie.Clinica

20

Release by MedTorrents.comPerioada precoce- dereglari acute cardiovasculare, hipovolemie, hipercaliemie ( senzatie de asfixie, dureri retrosternale, bradicardia )Intermediara- insuficienta renala acuta- blocarea canaliculelor renali cu mioglobina; urina de culoarea spalaturii de carne.Reconvalescenta-predomina manifestarile clinice locale a regiunii supuse compresiei.Local membrul este palid, sensibilitate crescuta, dureri la miscari active, segmentul creste in volum, edem, descuamarea epidermului.Tesuturile necrotizate se descuameaza, apoi se inlocuiesc cu tesut conjunctiv ce comprima vasele sangvine, tr nervoase, ce duc la dereglari grave.Primul ajutorAntidoloranti i/mSaturarea organelor cu lichid alcalin 2% NaCO3, profilaxia acidozei si hipovolemieiSimptomaticProtectia partii necomprimate de conditiile climeiIndicatia loculuiPrimul ajutor in Crush sdrEliberarea de compresie a tesuturilor in prezenta mediculuiAplicarea pansamentului compresiv de la proximal la distal si garoul se scoate. La o compresie > 15 min. Garoul nu se mai scoate , are scopul de a minimaliza absorbtia substantelor toxice din plagaAplicarea pansamentului aseptic a regiunii deschiseImobilizarea extremitatiiAsigurarea hipotermiei locale + 16-+18 CAntidolorantiSaturarea organismului cu lichide alcalineEvacuarea de urgenta.Primul ajutor medicalInfuzia substituientilor coloidali si cristaloiziAntidoloranti i/vTratamentul si profilaxia hipercaliemiei ( CaCl, gluconat de Ca, NaCl )Continuarea hipotermiei localeSimptomaticProfilaxia complicatiilor septiceEvacuarea. ChirurgicalFasciotomie decompresivaAmputatii si exarticulatii.

21