Chirurgia Implantara_stud
-
Upload
andraspiridon -
Category
Documents
-
view
252 -
download
1
Transcript of Chirurgia Implantara_stud
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
1/78
1
CHIRURGIAIMPLANTARA
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
2/78
2
Obiective
Materiale necesare
Identificarea densitatii osoase
Evaluarea radiografice preoperatorie
Pozitionarea 3D a implantului
Secventele chirurgicale
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
3/78
A. Identificarea densitatii osoase
1.Densitatea osoasa calitatea osoasa
- os de calitate asigura :- stabilitate
- osteointegrare
- mentinerea osteointegrarii
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
4/78
2.Importanta identificarii densitatii osoase
Planul de tratament trebuie:
-adaptat la calitatea osului
-modificat daca osul are o calitate necorespunzatoare:-numarul de implanturi
-protocol in doi timpi
-perioada de cicatrizare mai lunga
-incarcare progresiva
-solidariza coroanele
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
5/78
3. Clasificarea densitatii osoase
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
6/78
B.Evaluarea radiografica preoperatorie
1.Evaluarea radiografiei retroalveolare sau panoramice a
osului spongios:
-trabeculizare rara (clasa l)
-trabeculizare intermitenta (clasa 2)
-trabeculizare densa (clasa 3)
Rx. panoramica da informatii despre calitatea osoasa
mai ales a zonei posterioare a mandibulei
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
7/78
2.Evaluarea CT - implantologie in 1987)Este un examen de referinta cu valoare medico-legala
-Scannerul face sectiuni de 1 mm
grosime (2D)
-Permite reconstructia 3D
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
8/78
C.Pozitionarea 3D a implantului :
1.Reguli generale de plasare
-Pozitionarea implantului e impusa de :
-contextul protetic
-situatia anatomica a osului-situatia tesuturilor moi
Situatia e optima daca axul implantului coincide cu cel al
viitoarei coroane (context protetic)
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
9/78
Reguli generale de pozitionare a implantului
-in functie de axul mezio-distal
-in functie de axul vestibulo-palatinal
-distanta intre 2 implanturi - 3mm
-distanta intre implant dinte - 1.5mm
-la jonctiunea bont implantliza osoasa de 1-1,5mm
-daca distanta I-I
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
10/78
Reguli generale de pozitionare a implantului
-distanta ~ 3mm necesara pentru respectarea vascularizatiei
-distanta ~ 3mm necesara pentru realizarea protetica
-in plan V P grosimea osoasa minim 2 mm necesara pentru a compensa
liza circulara
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
11/78
. oz onarea ves u o- ngua a
-distanta fata de dintii adiacenti - 2mm
-o pozitionare prea palatinala - lap-ridge
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
12/78
4.Pozitionarea corono-apicala
Regula de baza - col implantar la 2-4 mm JSC a dintilor vecini
Infundarea excesiva determina :
-pierdere osoasa sub forma de craterizare-liza tablei vestibulare
-raport implant coroana defavorabil pierdere osoasa crestala
-dificultati de lucru la protezare
-luarea amprentei-aplicarea protezei
-formarea unui buzunar infraosos cu risc de colonizare bacteriana
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
13/78
5.Axul implantar
-axul implantului corespunde cu axul crestei alveolare
-nu se perforeaza corticalele
-nu se lezeaza structuri anatomice adiacente (n.lingual)
-axul determina punctul de emergenta a viitoarei coroane si
tipul de retentie a restaurarii protetice
-la o proteza insurubata emergenta axului implantar se
proiecteaza la cingulum-ul dintilor anteriori
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
14/78
Axul implantar
Axul mezio-distal al implantului:
-trebuie sa respecte radacinile dintilor adiacenti
-convergenta radacinilor pentru IL si PM1 radiografic
-angulatie pentru evitarea:
-sinusului
-gaura mentoniera
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
15/78
Axul implantar
Pentru premolarii si molarii maxilari implantul poate fi angulat pentru a
evita sinusul maxilar .
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
16/78
D.Secventele chirurgicale
1.Abordul chirurgical:
a) accesul prin lambou muco-periostal identifica:
-morfologia crestei osoase, dimensiunile
-axul de foraj al implantului in raport cu dintii invecinati
-obstacole anatomice (emergenta n.mentonier)
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
17/78
Tipul de lambou
-cat mai simplu posibil
-sa respecte anatomia maxilo-facila-sa respecte accesul si o buna vizibilitate
-adaptarea lamboului pentru a permite o sutura fara
tensiune
-buna vascularizatie a lamboului
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
18/78
1.Incizia
-este continua, ferma, perpendiculara pe creasta alveolara
-mucoasa mobila este mentinuta in tensiune in timpul inciziei
-trebuie sa respecte arhitectura vasculara a zonei de
implantare
-mucoasa orala este bogat vascularizata cu numeroase
anastomoze
-circulatia sanguina alveolara se face prin 4 cai legate intre elesi
-se face dinspre posterior spre anterior
-vasele sanguine merg paralel cu creasta alveolara
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
19/78
Incizia orizontala (vestibulara) pe mucoasa mobila
=recomandata de Branemark
=urmata de 2 incizii de descarcare verticale=obiectiv de a face incizia indepartata de implant pentru
a elimina riscul infectiei.
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
20/78
Incizia crestala
-preferata in prezent inciziei vestibulare-nu perturba reteaua vasculara pentru ca este intr-o zona
nevasculara
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
21/78
Compararea intre cele doua tipuri de incizii
-la nivelul osteointegrarii nu e nici o diferenta
-resorbtia crestala este mai mare la incizia
vestibulara
-cicatrizare mai buna la incizia crestala
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
22/78
Alte dezavantaje ale inciziei vestibulare
-vecinatate cu nervul mentonier
-purtarea unei proteze amovibile provizorii care-i
compromite stabilitatea
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
23/78
Incizia crestala uneori decalata palatinal :
-motive estetice
-cantitatea de gingie vestibulara fixa este insuficienta
-permite augmentarea inaltimii gingiei atasate
-permite un mai bun ancoraj al suturii lamboului
-asigura acoperirea completa a implantului
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
24/78
c)Incizia marginala
-este in continuarea inciziei orizontale
-se intinde intre dintii care delimiteaza o zona edentata
-incizia la nivelul papilei nu este niciodata completa
interproximal
cicatrizarea papilei se faceper secundam
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
25/78
d)Incizia de descarcare permite
-o buna vizibilitate a sitului implantar
-o buna mobilitate a lamboului in directie coronara
-o acoperire completa a implantului
-traiectul pleaca din extremitatea meziala a incizieiorizontale
-pentru mandibula atentie la foramenul mentonier
-depaseste mucoasa fixa
-este de ajuns o incizie
-se face mezial
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
26/78
2.Forma lamboului
a) in carte deschisa este o incizie simpla, crestala
-atraumatic
-proceduri simple
-creasta alveolara > 7 mm
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
27/78
b) lambou trapezoidal limitat
-cele doua incizii de descarcare sunt oblice
-la distanta de papile
-vizibilitate scazuta
-implantare in zona anterioara
-a 2-a faza chirurgicala
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
28/78
c) lambou triunghiular
-o singura incizie de descarcare
-se face mezial
-respecta vascularizatia
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
29/78
d) lambou rectangular si trapez:-pentru un acces generos
-doua incizii marginale verticale sau divergente centrate pe o incizie crestala-inciziile marginale se fac bizotat
-pentru a optimiza aportul sanguin : baza > portiunea crestala
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
30/78
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
31/78
f) lambou pentru conservarea papilei
-prima parte (1,5mm) este perpendiculara pe papila
-partea a II-a isi schimba directia si e perpendiculara pe creasta
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
32/78
3.Decolarea si ridicarea lamboului
-se ridica cu periostul integru
-incepe de la extremitatea meziala spre distala
-la mandibula decolarea linguala permite vizualizarea
angulatiei cresteievitarea unui ax de foraj angulat -in zona
anterioara a maxilarului, ridicarea lamboului vizualizeaza canalulnazo-palatin
-interventie chirurgicala lunga +hemostazadeshidratarea si
retractia lamboului
-traumatism la nivelul lamboului
ischemie
cicatrizare lenta+ edem + hematom +durere
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
33/78
II. PREPARAREA NEO-
ALVEOLEI
Evaluarea anatomiei crestei alveolare:
-tesutul de granulatie aderent la os este eliminat cu grija
-el este localizat mai des in sectorul anterior al mandibulei
-suprafata osoasa sa fie cat mai plana si mai regulata seprepara cu o freza sferica sau piriforma
-creasta este prea ingustaosteoplastielargirea crestei
insertia implantului-atentie la o posibila resorbtie a crestei intra in discutie
chirurgia in doi timpi
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
34/78
b)Forajul patului implantar
-cat mai atraumatic posibil
-ovalizarea patului implantar este consecinta utilizariidefectuoase a instrumentarului reducerea stabilitatii
primare
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
35/78
1) Perforarea corticalei osoase
-marcarea locului de introducere a implantului se face
cu o freza pilot sau cu o freza sferica
-freza sferica poate aluneca, freza pilot perforeazaprecis corticala
-perforarea corticalei in continuare cu freza sferica cu
1500-2000 rotatii/min cu irigare abundenta
-chirurgul estimeaza grosimea corticalei si calitatea
osului !!!
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
36/78
2) Forajul in profunzime
-incepe cu freza de 2 mm la 1200-1500 t/min si mergein profunzimea necesara implantului + 1 mm
-este a 2-a etapa in care se evalueaza calitatea osoasa-corectitudinea axului e verificata cu pinul de
paralelism
-profunzimea forajului se masoara cu o sonda
milimetrica-in acest stadiu se poate corecta axul
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
37/78
In timpul forajului
frictiune intre freza si os creste T pana la 1-2 mm
in jur necroza termica transformare
fibroasa in
2-3 luni esec implantar
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
38/78
Important
-lungimea canalului preparat cufreza sa fie cu 0,5-1mm mai maredecat lungimea implantului;
-deci trebuie sa existe o margine de
securitate deasupra canalului dentarinferior de aproximativ 2mm.
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
39/78
1) Calitatea osului
-riscul de incalzire priveste in special osul dens
-daca suprafata de contact cu freza este importanta si
rezistenta osului este crescuta temperatura este
crescuta
2) Presiunea forajului
-in osul dens e nevoie de o presiunea mai mare,asupra frezei pentru a avansacreste temperatura
-recomandabila o freza mai subtire pentru inceput
Foraj de calitate
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
40/78
Foraj de calitate
3)Viteza de forare
-variaza intre 800-2000 t/min
-in osul dens viteza marecrestere mai redusa a T
4) Miscarea frezei in timpul forarii
-o miscare du-te-vino are efect de pompaj si irigarea
cu ser ajunge in profunzime
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
41/78
Foraj de calitate
5) Profunzimea forajului
-depinde de lungimea implantului
-nu este identica cu lungimea din catalog
e important de stiut cand inaltimea osului disponibil
este limitata
-accesul irigatiei in profunzime este aproapeinexistent
-miscarea de du-te-vino amelioreaza irigarea si e
benefica pentru forajul in profunzime
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
42/78
6) Timpul de contact
-freza trebuie aplicata cu intermitenta cateva secunde
apoi retrasa.-se iriga astfel zona forata cu sange sau ser
-se limiteaza incalzirea zonei
Foraj de calitate
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
43/78
7) Starea frezei-dupa 25 utilizari si sterilizari se constata o crestere usoara a T laforare.
-sterilizarea la autoclav nu deterioreaza freza
8) Forma frezei-geometria frezei este esentiala pentru eficacitatea sa
-prima freza este urmata de freze cilindrice cu diametru mai mare
-prima freza este urmata de freze conice in trepte
-freze pentru corticala-freze pentru tarodaj
Foraj de calitate
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
44/78
9) Tipul de irigare
-irigarea poate fi externa sau interna.
-nu sunt diferente intre cele 2 tipuri de irigare
-intretinerea si costurile celei interne sunt mai crescute
10) Secventele forajului
-daca intalnim un os mai dens creste T locala
-in aceasta zona trebuie crescut gradat diametrul frezelor
-intr-un os mai putin dens putem folosi freza in trepte
Foraj de calitate
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
45/78
Succesiunea frezelor
Freza sferica (freza pilot)
2,0 mm IMPLANT 3,0 MM
2,3 mm IMPLANT 3,3 MM
2,8 mm IMPLANT 3,5 MM
3,25 mm IMPLANT 3,75 MM
3,75 mm IMPLANT 4,2 MM 4,2 mm IMPLANT 5,0 MM
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
46/78
Largirea neo-alveolei
Pasajul diferitelor freze depinde de calitatea osului
Os densitate medie
Os densitate mare
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
47/78
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
48/78
Exemplu
Pentru un implant de 3,75 mm:
-daca osul este dens diametrul frezei este de 3,25 mm
-daca osul este de densitate redusa diametrul este de 2,8mm
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
49/78
Important
Cand se insera mai multe implanturi, indicatorul de
directie este plasat in prima alveola pentru a facilita paralelismulimplanturilor
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
50/78
Largirea alveolei la nivelul corticalei
Dupa prepararea lungimii si grosimii alveolei evazarea cervicalapentru a primi colul implantului doar pentru anumite tipuri deimplanturi
Exista :
col cu peretii paraleli cu diametrul putin superior alimplantului
Ex.corp de 4,0 mm si col de 4,1mm
col cu diametrul mai mic decat al implantului col evazat care se largeste coronar
Ex.corp de 4,00 mm si col de 5,00 mm
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
51/78
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
52/78
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
53/78
IV. Inserarea implantului
Viteza de inserare:
-12 t/min in osul dens
-25 t/min in os cu densitate scazuta
-pastrata directia corecta a canalului-introducerea implantului conic este mai usoara
-introducerea implantului conic autotarodant foarte dificila in os de densitate
mica
Daca implantul nu este total introdus :
-foraj insuficient in adancime (masurare cu sonda)
-largimea canalului insuficienta (cel mai frecvent)
-infiletare dificila (se scoate si se retarodeaza)
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
54/78
Optimizarea si evaluarea
stabilitatii primare a implantului
-stabilitatea primara (SP) este gradul de fixare mecanica
stabila la terminarea aplicarii implantului
-traduce capacitatea implantului de rezistenta la fortele
axiale, laterale si de rotatie
a) Importanta SP
-SP initiala este inlocuita in timp prin stabilitatea secundara
(osteointegrarea) obtinuta prin apozitie osoasa in contact cu
implantul
-in absenta unei SP bunemicromiscarimodificari in
diferentierea celulelor mezenchimale fibrointegrareesec
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
55/78
Important
SP parametru important ce permite:
-aprecierea prognosticului implantar recent aplicat
-determinarea necesitatii unui protocol in doi timpi
-determinarea fezabilitatii incarcarii imediate
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
56/78
Optimizarea si evaluarea
stabilitatii primare a implantului
b) Optimizarea SP
-SP e in functie de calitatea si cantitatea contactului os-implant
-contactul e mai bun in os dens si mai redus in osul
trabecular, care are spatii largi medulare-optimizarea:
-cresterea contactului os-implant
-ancorarea zonei cervicale a implantului in os
cortical foarte important in os spongios pentru apermite aparitia stabilitatii secundare (SS)
-ancorarea bicorticala a implantului
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
57/78
Importanta implantului in S.P.
LungimeaSP se obtine in 1/3 coronara deci implant lung nucreste stabilitatea .
Diametrulexista o relatie directa intre diametru si stabilitate
cresterea diametrului, creste suprafata de contact implant-os
Geometria implantului intr-un os porotic spirele agresive
cresc stabilitatea
Forma SP a unui implant conic este superioara
implantului cilindric datorita compresiunii pe care primul o
realizeaza in 1/3 coronara
Suprafata rugoasa sau bioactiva a implanului cresc sansele
osteointegrarii chiar daca sunt micromiscari
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
58/78
Importanta chirurgiei in SP
Tarodajul implantul autotarodant creste mult SP
nu se face tarodare in os cu densitate mica
Subdimensionarea neoalveolei in osul porotic o
subdimensionare pana la 2 mm creste contactul os-implant sicreste stabilitatea. Forta de insurubare este in acest caz mai crescuta
Prepararea patului implantar cu osteotomul
-compresiune succesiva a peretilor tunelului osos
-se trece de la o densitate de tip IV la tip III de exemplu
-se introduce intai o freza de 1,5 mm pe toata lungimea
-se trec succesiv osteotoamele pana la cel mai gros
- diametrul implantuluimai mare decat ultimul osteotom
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
59/78
Prepararea patului implantar cu osteotomul
-poate persista dupa aplicare o miscare in
sens
lateral a implantului
-miscare rotativa deoarece nu se blocheaza
prin insurubare
Solutii :
-implant conic
-implant mai gros
-infundarea implantului pana obtinem o
ancorare a lui in os
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
60/78
Evaluarea stabilitatii implantului
Trebuie evaluata SP la sfarsitul interventiei
-SS dupa perioada de cicatrizare osoasa
Evaluarea clinica a SS cu degetul, manerul unui instrument sau
sonda parodontala sunt subiective
S-a dovedit ca un contact de doar 2 mm os-implant, dintr-un
implant de 10 mm poate da rezultate false in cazul percutiei cu
manerul sondei
Determinarea obiectiva a SP
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
61/78
Determinarea obiectiva a SP
1. prin forta de torsiune
-se regleaza forta de torsiune a
motorului pana la 50Ncm
-peste 50 N se foloseste cheia
dinamometrica
-o forta prea mare duce la
necroza osoasa
Determinarea obiectiva a SP
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
62/78
Determinarea obiectiva a SP
2.Cu Periotest-ul- valorile oscileaza intre
8 si + 50- valorile negative stabilitate buna- valoare +9 este egala cumobilitate implantara
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
63/78
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
64/78
Aplicarea Surubului de Acoperire
In protocolul in 2 timpi implantul e acoperit cu un surub deacoperire plat sau de 1mm grosime.
Se introduce cu motorul la turatie de 15-20 t/min sau cu
surubelnita.
Radiografie de control pentru a vedea daca implantul ebine introdus si surubul bine strans.
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
65/78
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
66/78
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
67/78
Dimensiunea bontului de cicatrizare
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
68/78
Dimensiunea bontului de cicatrizare
a)determinarea inaltimii bontului-sa depaseasca gingia marginala cu cel putin 1 mm
-impiedica astfel cresterea tisulara deasupra bontului care ar
complica etapa protetica
Dimensiunea bontului de cicatrizare
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
69/78
Dimensiunea bontului de cicatrizare
Cand sunt exigente estetice bontul mai scurt cu0,5-1mm decatmarginea gingivala liberacrestere tisulara deasupra bontului
b i l
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
70/78
Un bont prea inalt:
-creste nivelul fortelor exercitate asupra sa intimpul cicatrizarii
-daca se aplica o proteza tranzitorie, bontultrebuie sa evite transmiterea la implant a fortelor
ocluzale- trebuie rascroita proteza
-trebuie evitate miscarile de lateralitate si
contactul cu dintii antagonisti
Dimensiunea bontului de cicatrizare
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
71/78
Dimensiunea bontului de cicatrizare
Determinarea diametrului pilierului la varf.
Intr-un prim timp diametrul pilierului este mai ingust decat aldintelui de inlocuit pentru a-i da grosimea (efect fall-in)
Intr-un al doilea timp se alege diametrul mai larg pentru a
impinge tesuturile moi spre exterior (efect fall out)
Dimensiunea bontului de cicatrizare
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
72/78
Dimensiunea bontului de cicatrizare
Determinarea formei pilierului de cicatrizare
Poate fi:-cilindrica cu diametrul bazei egal cu al varfului
-cilindrica cu diametrul varfului superior bazei cu un unghi de 30-60
-puternic evazat
-concav
Repozitionarea lamboului
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
73/78
Repozitionarea lamboului
Buna cicatrizare a tesuturilor moi depinde de repozitionarea cu
precizie a marginilor lamboului
Se realizeaza :-epitelizarea rapida a inciziei
-reconstituirea rapida a anastomozelor microvasculare
Se spala plaga cu ser fiziologic inainte de sutura.
Sutura fara tensiune
Se realizeaza un contact strans intre cele doua lambouri
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
74/78
a)Firele de sutura
Reprezinta corpuri straine care :
-induc reactie inflamatorie (mai mare in cazul firelorresorbabile)
-favorizeaza depozitele de bacterii
-cale de acces in profunzime pentru bacterii
S U T U R A
S U T U R A
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
75/78
S U T U R A
Firele de sutura pot fi :
-resorbabile sau neresorbabile
-monofilament sau multifilament-naturale sau sintetice
Cele mai utilizate sunt cele cu diametrul 3/0 sau 4/0
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
76/78
Alegerea tipului de fir
Depinde de:
-tipul tratamentului ales
-accesibilitatea (in zona posterioara unde avemaccesul greu- fir resorbabil)
-disponibilitatea pacientului -cerintele estetice
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
77/78
S U T U R A
-
7/27/2019 Chirurgia Implantara_stud
78/78
S U T U R A
Tehnici de sutura :
-sutura cu fir continuu (surgee) nu e recomandata
-sutura cu fire separate cea mai des folosita
-sutura in U (in saltea orizontala)- pentru a acoperi o zona deaugmentare osoasa
-cicatrizarea secundara poate fi acceptata in zona crestala,
posterior unde nu sunt exigente estetice
-in saltea verticala la nivelul papilelor