Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

61
UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU FACULT ATEA DE TIIN E ECONOMICE PROGRAMUL DE STUDII POSTUNIVERSITARE DE MASTERAT: FI NAN E I ASIGUR ĂRI LUCRARE DE DISERTAŢIE DISCIP LIN A: FIN AN E COR POR ATI STE TEMA: ORGANIZAREA CONTABILITǍŢII STOCURILOR DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN CADRUL SOCIETǍŢII COMERCIALE DICOSTA PRODUCT S.R.L Coordonator ştiinţific: Conf.univ.dr. EMILIA CORNELIA STOICA Masterand : ALINA-DANIELA CHIRIACESCU Bucureşti

Transcript of Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 1/61

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE TIIN E ECONOMICEṢ Ṭ

PROGRAMUL DE STUDII POSTUNIVERSITARE DE MASTERAT:

FINAN E I ASIGURĂRIṬ Ṣ

LUCRARE DE DISERTAŢIE

DISCIPLINA: FINAN E CORPORATISTEṬ

TEMA: ORGANIZAREA CONTABILITǍŢII STOCURILOR DE

MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN CADRUL

SOCIETǍŢII COMERCIALE DICOSTA PRODUCT

S.R.L

Coordonator ştiinţific:

Conf.univ.dr. EMILIA CORNELIA STOICA

Masterand :

ALINA-DANIELA CHIRIACESCU

Bucureşti

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 2/61

2013

CUPRINS

INTRODUCERE

4

SECŢIUNEA 1 - DELIMITĂRI ŞI FUNDAMENTĂRI PRIVIND STOCURILE 8

1.1. Definiţii, criterii de recunoaştere şi structuri privind stocurile 8

1.2 .Evaluarea stocurilor 

11

1.2.1 Evaluarea la intrare a stocurilor 

14

1.2.2 Evaluarea la bilanţ

14

1.2.3 Evaluarea la inventar 

15

1.2.4 Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu

171.2.5 Documente privind evidenţa operativă a stocurilor 

18

1.2.6 Particularităţi ale conturilor de cheltuieli şi venituri specifice contabilităţii

stocurilor 

19

SECŢIUNEA 2 - APROFUNDĂRI PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR  20

2.1 Reglementări contabile naţionale şi internaţionale privind stocurile

20

2.1.1 Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor 

Economice Europene (CEE) valabile din 1 ianuarie 2010, introduse de ordinul

5

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 3/61

M.F.P nr. 3055 / 2009

20

2.1.2 IAS 2 “Stocurile”

22

2.1.2.1 Obiectiv

22

2.1.2.2 Aria de aplicabilitate

22

2.1.2.3 Evaluarea stocurilor potrivit IAS 2

23

2.2 Metode de contabilizare a stocurilor 

302.2.1 Metoda inventarului permanent

30

2.2.2 Metoda inventarului intermitent

32

SECŢIUNEA 3 - PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII DICOSTA PRODUCT

S.R.L. 34

SECŢIUNEA 4 - STUDIU DE CAZ. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE PRIVIND

STOCURILE IN CADRUL SOCIETATII DICOSTA PRODUCT S.R.L. 

38

4.1. Opera iuni generaleṭ  

38

4.2 Analiza economico-financiară a societăţii DICOSTA PRODUCT S.R.L.

43

4.2.1 Analiza potenţialului material

43

6

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 4/61

4.2.2 Analiza eficienţei utilizării activelor circulante

43

4.2.3 Viteza de rotaţie a activelor circulante

44

4.3 Analiza rentabilităţii

45

4.3.1. Rata rentabilităţii costurilor 

45

4.3.2. Rata rentabilităţii veniturilor 

45

4.3.3. Rata rentabilităţii resurselor ocupate

454.3.4. Rata rentabilităţii financiare

46

4.3.5. Rata rentabilităţii economice

46

4.4 Analiza patrimonială

46

4.4.1 Fondul de rulment46

4.4.2. Nevoia de fond de rulment

46

4.4.3. Trezoreria netă

47

4.5 Analiza lichidităţii şi a solvabilităţii

48

4.5.1 Rata lichidităţii patrimoniului

49

4.5.2 Rata lichidităţii parţiale

49

7

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 5/61

4.5.3 Rata solvabilităţii patrimoniale

49

4.5.4 Rata datoriilor 

49

CONCLUZII  

50

BIBLIOGRAFIE 

52

ANEXE

INTRODUCERE

Actuala lucrare este o prezentare a organizării contabilităţii stocurilor,

reglementarilor contabile naţionale şi internaţionale privind stocurile şi analiza economico-

financiară pe baza activelor circulante.

Stocurile sunt importante deoarece cuprind materiile prime şi materialele

consumabile, producţia în curs de execuţie, produsele finite, elemente care ne transmit informaţii

certe despre activitatea entităţii. Sunt poziţiile din bilanţ care generează majoritatea veniturilor şi

cheltuielilor din contul de profit şi pierdere, unde ochiul vigilent al oricărui investitor caută

amănuntele despre ceea ce se întâmplă pentru a vedea dacă sunt tranzacţii şi dacă valorile

existente sunt mai mari sau mai mici faţă de cele de la începutul exerciţiului financiar. Prin

aceste elemente pulsează viaţa entităţii deoarece reprezintă suportul majorităţii activităţilor desfăşurate de entităţile economice, contribuind de manieră semnificativă la obţinerea profitului.

Şi dacă simpla trecere în revistă a datelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere ne oferă doar 

 partea imagistică a radiografiei, o alta, respectiv notele la situaţiile financiare ne oferă cheia de

deschidere şi pătrundere a acestora. In note găsim, sau ar trebui să găsim răspunsurile la

8

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 6/61

întrebările legate de recunoaşterea acestor categorii de active, de metoda de evaluare, de

algoritmii sau judecăţile folosite pentru determinarea valorii realizabile nete, despre metodele,

 principiile şi preocupările care formează conţinuturile politicilor contabile aplicate de entitatea

economică în legătură cu stocurile. Afirmăm aceasta deoarece nu mai este posibil astăzi să

 judecăm corect performanţa unei entităţi economice pe baza situaţiilor financiare dacă nu

stăpânim în detaliu politicile contabile ale entităţii.1 

Structurată pe patru capitole, lucrarea urmăreşte următorul plan :

 Prima secţiune este o descriere sau o tratare globală a ceea ce înseamnă stocurile,

criterii de recunoaştere, structuri privind stocurile şi evaluarea stocurilor.

 Secţiunea a doua reprezintă o prezentare a Reglementarilor contabile naţionale şi

internaţionale cu Directiva a IV a a Comunităţilor Economice Europene, introduse de Ordinul

M.F.P nr. 3055/2009 începand cu data de 1 ianuarie 2010, data la care se abrogă Ordinul M.F.Pnr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene şi

Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 2.

Aceste reglementări prevăd formatul şi continutul situaţiilor financiare anuale,

 principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare, scoatere din evidenţă şi prezentare a

elementelor în situaţiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare,

 potrivit legii şi publicare a situaţiilor financiare anuale, unele reguli privind contabilitatea de

gestiune, Planul de conturi general şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile valabile din01.01.2010.

Evaluarea cu ocazia inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi

capitalurilor proprii se face potrivit Ordinului M.F.P nr. 3055/2009 şi normelor emise în acest

sens de Ministerul Finanţelor Publice, publicate în Ordinul MFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea

 Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,

datoriilor şi capitalurilor proprii.

Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 2 se aplică la orice stoc de

 bunuri sau servicii, cu excepţia: celor deţinute de producători agricoli şi forestieri, stocurile de

 produse agricole după recoltă şi stocurile de minerale, în măsura în care acestea sunt exprimate la

valoarea lor netă de realizare şi stocurile agenţilor comerciali în produse de bază.

1 Prof. univ. dr. Iulia JIANU, Lect. univ. dr . Cristina Venera GEAMBAŞU, Lect. univ. drd., Ionel JIANU -EVALUAREA STOCURILOR – ÎNTRE PRUDENŢĂ ŞI NONPRUDENŢĂ, Analele Universităţii “ConstantinBrâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

9

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 7/61

   Secţiunile trei şi patru reprezintă un studiu de caz pentru societatea comerciala

DICOSTA PRODUCT S.R.L, o analiză a situaţiei economico-financiare, a organizării

contabilităţii în cadrul societăţii, şi a rolului important pe care stocurile îl joacă în cadrul

societăţii.

Sursa informaţională de bază necesară analizei este bilanţul contabil, document

de sinteză ce dă imaginea patrimoniului întreprinderii la un moment dat sub dublu aspect : al

asigurării juridice (pasiv) şi al destinaţiei economice (activ).

Analiza structurii patrimoniale are ca obiect stabilirea raporturilor dintre diferitele

elemente patrimoniale şi evidenţierea principalelor mutaţii calitative în situaţia mijloacelor şi

surselor generate de schimbările interne şi de intervenţia cu mediul economic.

Analiza potenţialului material implică abordarea celor două categorii active, fixeşi circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii şi eficienţei lor. Relevant pentru

evidenţierea manierei de valorificare a potenţialului material la societatea DICOSTA PRODUCT

S.R.L este eficienţa acestuia.

Din analiza efectuată în studiul de caz, se constată o încetinire a vitezei de rotaţie

a activelor circulante, respectiv mărirea duratei unei rotaţii cu 32,65 zile, ceea ce are ca efect

direct o imobilizare de capital în sumă de 6.826.231,90 lei. Încetinirea vitezei de rotaţie a

activelor circulante s-a datorat, în totalitate, creşterii soldului mediu al activelor circulante într-un

ritm superior celui al cifrei de afaceri.

Din datele prezentate în studiul de caz, rezultă că societatea a înregistrat un fond

de rulment pozitiv în anii 2010 şi 2011 ceea ce semnifică un excedent de lichidităţi potenţiale sau

marjă de siguranţă faţă de riscurile activităţii viitoare.

În ceea ce priveşte nevoia de fond de rulment, acest indicator înregistrează valori

 pozitive pe toată perioada analizată. Valoarea sa pozitivă semnifică faptul că necesităţile

temporare posibile de imobilizat.

Trezoreria netă a înregistrat valori pozitive pe toată perioada analizată, ceea cesemnifică o autonomie financiară a societăţii pe termen scurt. Trezoreria netă pozitivă este un

excedent monetar al exerciţiului financiar, fiind obţinut ca urmare a unei activităţi rentabile.

Analiza lichidităţii şi a solvabilităţii societăţii evidenţiază proprietatea părţii

materiale a capitalului de a se transforma în bani.

10

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 8/61

Valoarea ratei lichidităţii patrimoniului este expresia existenţei unui fond de

rulment care îi permite întreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în mişcarea activelor 

circulante. Valoarea ridicată a acestui indicator (374,26% în 2010 şi 383,03% în 2011) pune la

adăpost societatea de o insuficienţă a trezoreriei care ar putea fi determinată de rambursarea

datoriilor la cererea creanţierilor.

Rata solvabilităţii patrimoniale înregistrează în anii 2010 şi 2011 valori care nu se

încadrează între cele considerate normale (60-70%) situaţia putând fi apreciată ca negativă.

Contul de profit şi pierdere (cont de rezultate) nu este altceva decât oglinda fidelă

a rentabilităţii societăţii. Acest cont cuprinde totalitatea veniturilor din exploatare, financiare şi

alte categorii de venituri specifice sau nespecifice, pe de o parte, iar pe de altă parte totalitatea

cheltuielilor – pentru exploatare, financiare, excepţionale sau alte categorii de cheltuieli pe care

societatea le-a afectat pe parcursul unui exerciţiu financiar.În urma prezentării situaţiei economico-financiare a societăţii în cauză, (pe baza

 bilanţului, contului de profit şi pierdere )  indicatorii de eficienţă sunt reprezentaţi nu doar de

 profit şi ratele profitului, ci şi de alţi indicatori precum cei legaţi de utilizarea resurselor de

finanţare, structura veniturilor, structura cheltuielilor, rentabilitate.

Ratele rentabilităţii se utilizează nu doar pentru valoarea lor intrinsecă, ci şi

 pentru faptul că permit efectuarea de comparaţii.

  Indicatorii calculaţi exprimă oglinda situaţiei economico-financiare a societăţii.Pe baza valorii lor intrinseci calculată, factorii de decizie abilitaţi din societate , urmează să-şi

fundamenteze deciziile pentru întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul următor,

 pentru fundamentarea strategiei generale a societăţi şi pentru luarea de măsuri concrete şi clare

acolo unde acestea se impun.

Ca obiective strategice pentru imbunatăţirea organizării contabilităţii şi

 profitabilităţi în cadrul societăţii DICOSTA PRODUCT S.R.L se impun următoarele:

• Maximizarea rentabilităţii, vizând atât profitul aferent cifrei de afaceri, în mărime

absolută, cât şi a ratei rentabilităţii;

• Îmbunătăţirea programului de aprovizioare şi gestiune a stocurilor;

• Asigurarea delimitării cheltuielilor de transport-aprovizionare faţă de valoarea

materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilităţii astfel încât acestea să poată

11

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 9/61

furniza informaţii cu privire la nivelul şi structura cheltuielilor de transport

aprovizionare.

• Dezvoltarea şi aplicarea unor soluţii de management al stocurilor care să permită

organizaţiei să optimizeze stocurile de produse finite şi costurile asociate acestora.

• Previzionarea profitului pe termen mediu sau lung pentru a putea să-şi păstra poziţia pe

o piaţă puternic concurenţială.

• Reducerea soldului mediu al creanţelor pentru a accelera viteza de rotaţie a activlor 

circulante.

SECŢIUNEA 1

DELIMITĂRI ŞI FUNDAMENTĂRI PRIVIND STOCURILE

1.1. Definiţii, criterii de recunoaştere şi structuri privind stocurile

Stocurile sunt active circulante deţinute pentru a fi vândute pe parcursul

desfăşurării normale a activităţii, stocuri în curs de producţie în vederea vânzarii în procesul

desfăşurării normale a activităţii sau fie sub forma materiilor prime, a materialelor şi altor 

consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de

servicii; fie în curs de producţie sau ca produse finite, în vederea vânzării; fie sunt cumpărate şi

deţinute cu scopul revânzării (de exemplu: mărfurile sau terenurile şi alte proprietăţi imobiliare

deţinute cu scopul de a fi revândute).

Destinaţia stocurilor este influenţată de domeniul de activitate al societăţii

respective şi determină încadrarea lor în aceste categorii.

Definitia stocurilor potrivit Standardului Internaţional de Contabilitate numărul 2

 IAS 2 "Stocuri", pune în evidenţă, direct sau indirect, trei criterii în funcţie de care acestea sunt

clasificate şi delimitate în contabilitatea financiară:

12

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 10/61

• fizic (forma corporală a stocurilor),

• destinaţia (întrebuinţarea lor)

• faza ciclului de exploatare (aprovizionare, producţie, desfacere).

Corespunzător acestor criterii sunt individualizate urmatoarele structuri:

1. materii prime;

2. materiale consumabile;

3. materiale de natura obiectelor de inventar;

4. produse sub forma semifabricatelor( produse în curs de fabricaţie);

5. animale tinere, animale la îngrasat, pasari şi colonii de albine;

6. producţie în curs de execuţie;

7. mărfuri şi asimilate (terenurile şi alte proprietăţi imobiliare deţinute pentru revânzare);

8. ambalaje.

 Nu se include în cadrul stocurilor instrumentele financiare, producţia în curs de

execuţie generată de contractele de construcţii şi stocurile de pasări, produse agricole şi forestiere

care aparţin producătorilor.

Un al patrulea criteriu după care sunt clasificate stocurile în contabilitatea

financiară este locul de creare a gestiunilor, în raport cu care stocurile se grupează în:

• stocuri aflate în depozitele întreprinderii,

• stocuri în curs de aprovizionare sau sosite şi nerecepţionate,

• stocuri sosite fără factură,

• stocuri livrate dar nefacturate,

• stocuri facturate dar nelivrate,

• stocuri aflate la terţi.

Corespunzător criteriilor de clasificare sunt individualizate două structuri

informaţionale de bază :

Structura financiară standardizată, proprie gestiunii şi contabilităţii financiare

şi operează pe baza a două criterii : destinaţia şi faza ciclului de exploatare.Intereseul

13

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 11/61

informaţional este cel al finanţării pe termen scurt , calculării şi analizei mecanismului fondului

de rulment şi gestionarea activităţii de trezorerie.Această structură se realizează şi se identifică

 prin conturile grupă sau principale din Planul de conturi general.

  Structura internă sau de gestiune este opozabilă contabilităţii interne degestiune şi se delimitează prin conturile analitice de stocuri corespunzătoare sortimentelor şi

gestiunilor.

Stocurile sunt destinate productiei de baza, executarii lucrarilor de intretinere si

reparatii; avem urmatoarele tipuri de stocuri: stoc curent, stoc de siguranta, stoc de pregatire sau

de conditionare, stoc de iarna.

   Stocul curent reprezinta cantitatea de materii prime nei si de materialerefolosibile care pevede sa se acumuleza in cadrul depozitelor intreprinderii consumatoare cu

scopul asigurarii continuitatii alimentarii procesului de productie in intervalul dintre doua

aprovizionari consecutive. Acest stoc reprezinta o marime dinamica ce inregistreaza pe parcursul

existentei si miscarii lui niveluri cantitative diferite in functie de evolutia procesului de consum

si de ritmul livrarilor de la furnizori.

 Stocul de siguranta reprezinta cantitatea de materiale acumulata in cadrul

depozitelor unitatii consumatoare cu scopul asigurarii continuitatii alimentarii consumului productiv cand stocul curent a fost epuizat, iar livrarea partizilor de materiale urmatoare sau

sosirea lor pentru reintregirea acesteia a fost intrerupta sau intarzie un anumit timp din cauza

unor deficiente ivite la un furnizor sau la un transport. Acest stoc este intangibil, el nu trebuie sa

fie consumat pentru aprovizionarea curenta a productiei, ci numai in cazuri exceptionale. Din

acest motiv stocul de siguranta trebuie refacut imediat din primele intrari de materiale pentru a-si

 putea relua functia de asigurare a continuitatii productiei.

Stocul de pregatire sau de conditionare reprezinta cantitatea de materiale ce se

 prevede sa se acumuleze in depozitele intreprinderilor cu scopul asigurarii continuitatii

alimentarii procesului de productie in cazul eventualelor stationari de materiale din stocul curent

inainte de a fi eliberate pentru consum.

14

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 12/61

   Stocul pentru transportul intern reprezinta cantitatea de materiale prevazuta

 pentru acumulare cu scopul asigurarii continuitatii productiei in cazul in care sunt necesare

transporturi de la un depozit la punctele de consum.

Contabilitatea stocurilor este un subiect foarte important pentru multe entităţieconomice, datorita semnificaţiei sale din contul de profit şi pierdere (costul bunurilor vândute)

şi din bilanţ.

O problemă fundamentală a contabilităţii stocurilor o constituie valoarea costului

ce urmează a fi recunoscut drept activ şi raportată pâna când veniturile aferente sunt recunoscute.

Evidenţa constituirii şi mişcării stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se

realizează prin conturile ce formează conţinutul clasei a 3 - a din Planul de conturi general,denumită “Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.

Sunt conturi de bilanţ sau inventar, ele furnizează informaţia de reflectare şi

control gestionar privind situaţia şi mişcarea stocurilor şi comenzilor în curs de execuţie. Soldul

lor debitor este preluat în activul bilanţului.Preţul de înregistrare din conturi, corespunzător 

valorii contabile de intrare a stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, este egal cu costul de

achiziţie pentru bunurile procurate din afară şi costul de producţie pentru bunurile obţinute din

 producţia proprie.Conturile de stocuri şi producţia în curs de execuţie au funcţia contabilă deactiv. Se debitează cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea unităţii patrimoniale prin

achiziţionarea de la furnizori, aportate de către asociaţi, realizate din producţia proprie şi din alte

surse. Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiunea unităţii patrimoniale prin consum,

vânzare şi alte destinaţii. Soldul conturilor este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor şi

serviciilor în stoc sau în sold la sfârşitul exerciţiului financiar.

1.2 Evaluarea stocurilor

Evaluarea iniţiala a stocurilor se efectuează la intrarea lor în întreprindere, se face

la cost, iar evaluarea la bilanţ, se face la cea mai mica valoare dintre cost şi valoarea realizabilă

netă.Costul stocurilor trebuie sa cuprindă toate costurile aferente achiziţiei, prelucrării, precum

şi toate costurile suportate pentru a aduce stocurile la forma şi la locul unde se găsesc.

15

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 13/61

In ceea ce prive te metodele de evaluare, sunt cunoscute, în funcţie de momentulș  

realizării evaluării: evaluarea la intrare (cost de achiziţie, de producţie, respectiv valoare justă),

evaluarea la data bilanţului (minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă) şi la ieşire (CMP,

FIFO, LIFO). FIFO presupune recunoaşterea pe cheltuieli a celor mai vechi preţuri în contul de

 profit şi pierdere. Această caracteristică este văzută adesea ca o deficienţă a metodei FIFO

deoarece costul curent de înlocuire a stocurilor nu este corelat cu veniturile pe care le generează

aceste stocuri. Totuşi, în bilanţ, evaluarea stocurilor prin metoda FIFO prezintă stocurile la cele

mai recente preţuri şi – dacă rata de rotaţie a stocurilor este suficient de rapidă – evaluarea prin

metoda FIFO va aproxima costul curent. Dacă CMP şi FIFO sunt cunoscute şi acceptate de

standardele internaţionale de raportare financiară, despre LIFO sunt necesare unele precizări

deoarece această metodă este interzisăîn standardele IFRS. Astfel „Se acceptă ideea că evaluarea

stocurilor prin metoda LIFO este preferată pentru calculul profitului deoarece costul bunurilor vândute are la bază, în general, costul curent al stocurilor. În schimb, metodele non-LIFO sunt

mult mai utile pentru evaluarea stocurilor în bilanţ deoarece acestea sunt prezentate la costul lor 

curent care reflectă mai bine capacitatea stocurilor de a genera fluxuri viitoare de numerar pentru

entitate” (Ross Jennings& all, 1996).

Pornind de la o realitate binecunoscută şi acceptată de lumea contabilă, respectiv

 prezentarea informaţiilor din situaţiile financiare la cost, trebuie reafirmată nevoia de autentic,

sau mai bine zis, de real. Valoarea impusă de realitatea pieţei, diferită de cea oferită de cost, pare

a fi viitorul, existând premise clare sub forma anumitor elemente, deja prezentate la valoare justă

în situaţiile financiare. Susţinerea acestei schimbări în problematica stocurilor poate fi

reprezentată prin următorul exemplu „în multe cazuri, stocurile în curs de execuţie generează

mari pierderi în procesul de producţie, fără a fi luate însă în considerare. Managerii trebuie să

cunoască valoarea de piaţă a stocurilor în curs de execu ie deoarece ei sunt cei care iau decizii laț  

nivelul întregii organizaţii (Lloyd J Taylor & al., 2004). Buletinul de cercetări şi tehnologii

contabile (1961) defineşte principiul costului astfel „costul principal sau costul rezidual care areîntotdeauna cea mai mică valoare”. Dacă utilitatea bunului, reprezentată prin vânzarea în cursul

normal al afacerilor va fi mai mică decât costul, indiferent dacă este datorată de deprecierea

fizică, schimbările tehnologice care influenţează preţurile sau din alte cauze, diferenţa trebuie să

fie recunoscută ca o pierdere în perioada curentă.

16

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 14/61

Referitor la acest aspect trebuie exemplificat prin ceea ce prevede IAS 2

„principala baza de evaluare a stocurilor este costul, care în general este definit ca preţul plătit

 pentru a achiziţiona un activ. Adaptat la stocuri, costul reprezintă suma aferentă cheltuielilor sau

costurilor directe sau indirecte apărute în procesul de producţie a unui bun” (IASB, 2009). IAS 2

cere ca stocurile să fie evaluate la data bilanţului la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă

netă. Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul

desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a

costurilor necesare vânzării. Estimarea valorii realizabile nete ia în considerare fluctuaţiile de

 preţ şi de cost care sunt direct legate de evenimente ce au intervenit după terminarea perioadei, în

măsura în care aceste evenimente confirmă condiţiile existente la sfârşitul perioadei.

Valoarea realizabilă netă se determină la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar. IAS

2 precizează: „Dacă acele condiţii care au determinat decizia de a diminua valoarea stocului până

la valoarea realizabilă netă au încetat să mai existe, valoarea de intrare este stornată (stornarea

fiind limitată la valoarea înregistrării originale), astfel încât noua valoare contabilă a stocului să

fie egală cu cea mai mică valoare dintre valoarea de intrare şi valoarea realizabilă netă revizuită.

Aceasta se întâmplă, de exemplu, când un produs din stoc, care este înregistrat la valoarea

realizabilă netă, este încă în stoc într-o perioadă ulterioară, iar preţul său de vânzare creşte”.

Toate elementele prezentate anterior, transformate în cerinţe de performanţă înlegătură cu conturile de stocuri, conduc la fiabilitate informaţională, respectiv la informarea

corectă a destinatarilor. În acest scop, în prezentul articol ne-am propus să realizăm o analiză

cantitativă şi calitativă a modului în care entităţile economice care aplică IFRS prezintă în notele

la situaţiile financiare metodele folosite pentru evaluarea stocurilor şi modul de determinare a

valorii realizabile nete.

Reflectarea metodelor de evaluare şi a celor de depreciere a stocurilor în notele la

situaţiile financiare sunt percepute diferit de utilizatorii informaţiei contabile în funcţie deimportanţei lor. Cu toate că IFRS prevăd obligativitatea prezentării în notele la situaţiile

financiare a metodelor de evaluare a stocurilor şi a modului de determinare a valorii realizabile

nete, puţine sunt firmele care respectă acest imperativ.2

2 EVALUAREA STOCURILOR – ÎNTRE PRUDENŢĂ ŞI NONPRUDENŢĂ - Prof. univ. dr. Iulia JIANU, Lect.univ. dr . Cristina Venera GEAMBAŞU, Lect. univ. drd., Ionel JIANU, Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi”

17

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 15/61

1.2.1 Evaluarea la intrare a stocurilor

La intrare stocurile sunt evaluate şi înregistrate la costul istoric, identificat după

caz, prin costul de achiziţie, pentru stocurile cumpărate, costul de producţie pentru stocurile

fabricate, la valoarea de aport la capitalul social şi la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu

titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.

Costul de achiziţie cuprinde preţul de cumpărare, inclusiv taxele de import şi

celelalte taxe de cumpărare,costurile de transport şi de manipulare şi alte costuri accesorii de

achiziţie imputabile direct, cu excepţia rabaturilor şi remizelor primite de la furnizori.

Costul de producţie cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi

materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de producţie (transformare) precum şi cota

cheltuielilor indirecte de producţie determinate raţional ca fiind legate de fabricaţia bunurilor. De

asemenea pot fi incluse dobânzile la creditele bancare contractate pentru

 producţia cu ciclu lung de fabricaţie, aferente perioadei.

Pentru stocurile intrate prin aport la capitalul social, cu titlu gratuit sau recuperate

din dezmembrarea mijloacelor fixe, costul istoric este egal cu valoarea de utilitate estimată în

funcţie de preţul pieţei, utilitatea şi starea acestora.

1.2.2 Evaluarea la bilanţ

În scopul întocmirii situa iilor financiare anuale, societăţile trebuie să procedezeț  la inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin

ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru

din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

18

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 16/61

stocurile fără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât

valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin

constituirea unei ajustări pentru depreciere.

Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de execuţie.

Prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul de vânzare estimat care

ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru

finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.

Pentru stocurile la care au rezultat diferenţe în plus între valoarea de inventar şi

valoarea de intrare, în bilanţ acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de

valoare nu se înregistreaza în contabilitate.

Pentru stocurile la care s-au constatat diferenţe în minus între valoarea de inventar 

şi valoarea lor de intrare, acestea se evaluează în bilanţ la valoarea de inventar. În contabilitate

aceste stocuri vor continua să fie înregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare

datorat unor deprecieri se înregistrează prin intermediul conturilor de provizioane. Dacă din

valoarea de intrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate şi

înregistrate provizioane, se obţine valoarea de inventar ca valoare netă ce se înscrie în bilanţ.

1.2.3 Evaluarea la inventar

Institutiile de normalizare din tara noastra nu au facut precizari exprese in ceea ce

 priveste valoarea retinuta in momentul inventarierii ca valoare actual sau valoare de inventar a

stocurilor si productiei in curs de executie. De aceea consideram ca la stabilirea valorii actuale a

acestor active circulante stau aceleasi criterii ca si in cazul evaluarii altor bunuri, respectiv utilitatea

 bunului si pretul pietei.

Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea

la valoarea actuală sau de utilitate denumita şi valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc în

funcţie de utilitatea bunului în întreprindere sau preţul pieţei şi se identifică, în funcţie de

destinaţia lor, astfel:

19

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 17/61

• Stocurile destinate vânzării, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de

realizare, care este data de preţul de vânzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu

transport, comisioane etc.

• Semifabricatele şi producţia în curs de execuţie se evaluează la valoarea componentelor 

materiale încorporate la care se adaugă costurile stadiilor de prelucrare.

• Materiile prime şi materiale consumabile destinate utilizării în exploatare se evaluează la

costul lor de înlocuire.

La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia

nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea

elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. În acest sens:

• În cazul în care se constată că valoarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea

 bunului pentru unitate şi preţul pieţei, este mai mare decât valoarea cu care sunt acestea

înregistrate în contabilitate, în listele de inventariere vor fi înscrise valorile din

contabilitate.

• În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate, în

listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar.

• Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatării unor deprecieri

relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care să reflecte

situaţia reală existentă, chiar şi în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din

 punct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru

deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal.

• În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor lua masuraimputarii acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoarea de înlocuire se înţelege

costul de achiziţie, în care sunt incluse costul de cumpărare practicat pe piaţă, taxele

nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionare.

20

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 18/61

1.2.4 Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu

  Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare

decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vinzarea lor. In acest scop, valoarea

stocurilor se diminueaza pina la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentrudepreciere. Prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vinzare estimat care ar putea fi

obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea

 bunului, atunci cind este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.

La ieşirea din patrimoniu sau la darea în consum, stocurile sunt evaluate şi se

înregistrează scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamentala a

înregistrărilor la ieşirea stocurilor cumpărate sau fabricate este cea a preţului utilizat pentru

evaluarea stocurilor ieşite.

Marfurile achizitionate cu titlu oneros se evalueaza la cost de achizitie egal cu

 pretul de cumparare din factura furnizorului la care se adauga toate cheltuielile din procesul

aprovizionarii. Cheltuielile din procesul aprovizionarii sunt formate din cheltuieli de incarcare,

transport, asigurare pe timpul transportului, descarcare, manipulare si eventuale taxe

nerecuperabile ca accize si taxa pe valoarea adaugata pentru neplatitorii de taxa. Pentru marfurile

 provenite din import, in cheltuielile de aprovizionare, respectiv in costul de achizitie se mai

include taxele si ccomisioanele vamale.

Marfurile produse de intreprindere se evaluaza la cost de productie, adica suma

costului de achizitie al materiilor prime si a cheltuielilor directe de prelucrare la care se adauga

cota parte din regia sectiei prelucratoare.

In ceea ce priveste marfurile intrate in patrimoniu cu titlu gratuit se evalueaza la

valoarea actuala, adica pretul pe care l-ar da dobanditorul lor, daca le-ar achizitiona in acel

moment, la locul si in starea in care se afla. Valoarea actuala se stabileste pornind de la pretul

 pietii pentru marfuri similare sau asemanatoare si corectandu-l in functie de starea si utilitatea

marfii pentru intreprindere.

În condiţiile în care pe parcursul desfăşurării activităţii, aceleaşi feluri de bunuri

se procură la preţuri diferite, pentru evaluarea cantităţilor de stocuri ieşite sau consumate, având

21

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 19/61

la bază valoarea de intrare a acestora, reglementările şi standardele internaţionale recomandă

următoarele metode de evaluare:

• Metoda costului mediu ponderat (CMP);

• Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO);

• Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO);

• Metoda costului standard.

1.2.5 Documente privind evidenţa operativă a stocurilor

Documentaţia care stă la baza operaţiunilor legate de stocuri, cuprinde în principal

:

- documentul de evidenţă operativă a magaziei sau depozitului – fişa de magazie;

- bonul de consum pentru eliberarea materialelor din magazine pentru consum;

- bonul de predare-transfer-restituire pentru predarea la magazine a produselor obţinute

din producţie proprie şi pentru tranzitarea materialelor de la un depozit la altul;

- avizul de insoţire a mărfii şi/sau factura fiscală.

22

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 20/61

1.2.6 Particularităţi ale conturilor de cheltuieli şi venituri specifice contabilităţii

stocurilor.

  În cadrul clasei 6 “Conturi de cheltuieli”, grupa 60 Cheltuieli privind stocurile,

cuprinde toate conturile utilizate în realizarea evidenţei stocurilor.Pentru evidenţierea

cheltuielilor privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante se utilizează contul 6841.

Conturile de venituri specifice contabilităţii stocurilor sunt cuprinse în categoria

venituri din exploatare, astfel :

- venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, prestări servicii şi executări de lucrări, care

intră în componenţa cifrei de afaceri nete;

- venituri din subvenţii de exploatare pentru materiii prime şi materiale consumabile;

- venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante (contul 7814);

- veniturile care reprezintă variaţia stocurilor, contul 711, respectiv variaţia în plus

(creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor 

de produse şi producţie în curs de la sfarşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs.

 

23

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 21/61

SECŢIUNEA 2

APROFUNDĂRI PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR 

 

2.1 Reglementări contabile naţionale şi internaţionale privind stocurile

2.1.1 Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor

Economice Europene (CEE) valabile din 1 ianuarie 2010, introduse de Ordinul

M.F.P nr. 3055 / 2009 .

Aceste reglementări prevăd formatul şi continutul situaţiilor financiare anuale,

 principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare, scoatere din evidenţă şi prezentare a

elementelor în situaţiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare,

 potrivit legii şi publicare a situaţiilor financiare anuale, unele reguli privind contabilitatea de

gestiune, Planul de conturi general şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile valabile din

01.01.2010 .

De asemenea, aceste reglementări stabilesc reguli privind organizarea şi

conducerea contabilităţii şi raportările efectuate în conformitate cu cerinţele instituţiilor statului,

 pentru uzul tuturor categoriilor de utilizatori.

Aceste reglementări prevăd forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale

consolidate, precum şi regulile de întocmire, aprobare, auditare şi publicare a situaţiilor 

financiare anuale consolidate.

Ordinul M.F.P nr. 3055/2009 intră în vigoare în data de 1 ianuarie 2010, dată la

care se abrogă Ordinul M.F.P nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile

conforme cu directivele europene. Ordinul M.F.P nr. 3055/2009 precizează că în scopul

întocmirii situaţiilor financiare anuale, entităţile trebuie să procedeze la inventarierea şi evaluarea

elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

24

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 22/61

În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi

capitalurilor proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele

inventarierii.

Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE se aplică inclusivîn cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital şi al activelor în curs de execuţie.

Conform Ordinului M.F.P nr. 3055/2009 valoarea contabilă a unui activ este

valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru activele

amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare.

Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor şi

capitalurilor proprii se face potrivit Ordinului M.F.P nr. 3055/2009 şi normelor emise în acest

sens de Ministerul Finanţelor Publice, publicate în Ordinul MFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea

 Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,

datoriilor şi capitalurilor proprii.

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei,

 potrivit căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor 

de valoare.

Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenţele constatate înminus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiaza distinct în contabilitate, în

conturi de ajustări, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.

Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin

ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru

stocurile fără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât

valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează pâna la valoarea realizabilă netă, prin

constituirea unei ajustări pentru depreciere. Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de

execuţie.

În înţelesul Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, prin

valoare realizabilă netă a stocurilor se inţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut

 pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea

25

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 23/61

 bunului, atunci când este cazul şi costurile estimate necesare vânzării.

Evaluarea la inventar a creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea lor probabilă

de încasare sau de plată. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la

inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama

ajustărilor pentru deprecierea creanţelor. Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru

 pierdere de valoare.

2.1.2 IAS 2 “Stocurile”

2.1.2.1 Obiectiv

Descrierea tratamentului contabil al stocurilor în sistemul costului istoric.

Standardul ofera indicatii referitoare la recunoasterea valorii stocurilor la data bilantului,

determinarea costului stocurilor si recunoasterea cheltuielilor cu stocurile, considerând orice

înregistrare la valoarea realizabila neta.

2.1.2.2 Aria de aplicabilitate

Standardul IAS 2 se aplică la orice stoc de bunuri sau servicii, cu excepţia: celor 

deţinute de producători agricoli şi forestieri, stocurile de produse agricole după recoltă şi

stocurile de minerale, în măsura în care acestea sunt exprimate la valoarea lor netă de realizare şi

stocurile agenţilor comerciali în produse de bază, dacă acestea sunt exprimate la valoarea lor 

 justă netă.

În tratamentul contabil, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre

cost şi valoarea realizabilă netă, in concordanţă cu principiul prudenţei. Recunoaşterea stocurilor 

se realizează la intrarea lor în gestiune potrivit surselor de provenienţă, adică: la achiziţie, la

obţinerea din producţie, la aducerea lor ca aport la capitalul social, la primirea lor prin donaţie şi

subvenţii.

26

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 24/61

Anularea recunoaşterii se realizează la iesirea din gestiune potrivit destinaţiilor 

acestora: la vânzare, la predarea lor prin donaţie, la constatarea pierderilor din calamităţi, etc.

IAS 2 se aplica pentru contabilizarea tuturor stocurilor reflectate în situatiile

financiare întocmite în sistemul costului istoric, cu exceptia:

a) productiei în curs de executie obtinuta în cadrul contractelor de constructie, inclusiv celor 

de prestari de servicii direct legate de acestea (IAS 11 - Contracte de constructie);

 b) instrumentelor financiare (IAS 39 - Instrumente financiare: recunoastere si evaluare);

c) stocurilor de produse agricole, forestiere, minereuri care apartin producatorilor atunci

când sunt evaluate la valoarea realizabila neta, pe baza unor practici specifice fiecarui sector în

 parte.

2.1.2.3 Evaluarea stocurilor potrivit IAS 2

Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea

realizabila neta.

1. Costul stocurilor trebuie sa cuprinda  toate costurile aferente achizitiei si

 prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma si în locul în care se

gasesc în prezent.

Aceste costuri pot fi:

a) Costurile de achizitie a stocurilor care cuprind pretul de cumparare, taxe de

import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care întreprinderea le poate recupera de la autoritatile

fiscale), costuri de transport, manipulare si alte costuri care pot fi atribuite direct achizitiei de

 produse finite, materiale si servicii. Reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare

sunt deduse pentru a determina costurile de achizitie.

Costurile de achizitie pot include diferentele de curs valutar care au aparut direct

din achizitionarea recenta de bunuri facturate în valuta doar în acele cazuri rare care sunt permise

 prin tratamentul alternativ prevazut de IAS 21 Efectele variatiei cursurilor de schimb

valutar. Aceste diferente de curs valutar se limiteaza doar la acelea care au rezultat dintr-o

27

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 25/61

depreciere monetara accentuata împotriva careia nu exista nici un mijloc practic de acoperire a

riscului si care afecteaza datorii care nu pot fi deconectate, rezultate din achizitia recenta a

stocurilor.

Potrivit IAS 2, costul de achiziţie cuprinde: preţul de cumpărare, inclusiv taxelede import şi celelalte taxe de cumpărare, costurile de transport şi de manipulare şi alte costuri ce

 pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri.

Societatea DICOSTA PRODUCT SRL a achiziţionat un utilaj din import pentru

care se consideră următoarele date:

- preţul de cumpărare facturat de către furnizor 436.000 lei

- taxele vamale achitate in vamă 8.000 lei

- TVA achitată în vamă 84.360 lei

- cheltuieli de transport 23.000 lei

- cheltuieli de manipulare 4.000 lei

- reducere acordată de furnizorul extern 9.000 lei

  Costul de achiziţie = 436.000+8.000+23.000+4.000-9.000

  Costul de achiziţie = 462.000 lei

 b) Costurile de prelucrare a stocurilor includ costurile direct aferente unitatilor 

 produse, cum ar fi costurile cu manopera directa. De asemenea, ele includ si alocarea sistematica

a regiei de productie, fixa si variabila, generata de transformarea materialelor în produse finite.

Regia fixa de productie consta în acele costuri indirecte de productie care ramân relativ

constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, întretinerea sectiilor si

utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor. Regia variabila de

 productie consta în acele costuri indirecte de productie care variaza direct proportional sau

aproape direct proportional cu volumul productiei, cum sunt costurile indirecte cu materiile

 prime si materialele si cu forta de munca.

28

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 26/61

Alocarea regiei fixe de productie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza

capacitatii normale de productie. Capacitatea normala de productie este productia estimata a fi

obtinuta, în medie, de-a lungul unui anumit numar de perioade sau sezoane, în conditii normale,

având în vedere si pierderea de capacitate rezultata din întretinerea planificata a echipamentului.

 Nivelul actual de productie poate fi folosit daca se considera ca acesta aproximeaza capacitatea

normala. Valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati de produs se majoreaza ca urmare a

obtinerii unei productii scazute sau a neutilizarii unor active. Regia nealocata este recunoscuta

drept cheltuiala în perioada în care a aparut. În exercitiile în care se înregistreaza o productie

neobisnuit (anormal) de mare, valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati de produs este

diminuata, astfel încât stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare decât costul lor. Regia

variabila este alocata fiecarei unitati de produs pe baza folosirii reale a facilitatilor productive.

Un proces de productie poate aduce la obtinerea simultana a mai multor produse.

Este cazul, de exemplu, al produselor cuplate sau în cazul în care un produs este principal si altul

este un produs secundar. Atunci când costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct, pentru

fiecare produs în parte, acesta se aloca pe baza unei metode rationale, aplicate cu consecventa.

Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de vânzare relativa pe fiecare produs, fie în

stadiul de productie în care produsele devin identificabile, fie în momentul finalizarii procesului

de productie. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativa. În

aceste cazuri, ele sunt adesea evaluate la valoarea realizabila neta si aceasta valoare se deduce

din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabila a produsului principal nu difera în

mod semnificativ fata de costul sau.

c) Alte costuri se includ în costul stocurilor numai în masura în care reprezinta

costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma si în locul în care se gasesc în prezent. De

exemplu, poate fi adecvata includerea în costul stocurilor a regiilor sau costul proiectarii

 produselor destinate anumitor clienti.

Mai jos sunt enumerate exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul

stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit:

• Pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie înregistrate peste limitele

normale admise;

29

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 27/61

• Cheltuieli de depozitare, cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în

 procesul de productie, anterior trecerii într-o noua faza de fabricatie;

• Regii generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor în forma si în

locul în care se gasesc în prezent; si

• Costuri de desfacere.

În anumite circumstante, costul îndatorarii poate fi inclus în costul stocurilor.

Aceste circumstante sunt identificate prin tratamentul contabil alternativ permis IAS 23 Costul 

îndatorarii.

2. Valoarea realizabila neta este pretul de vânzare estimat în conditiile normale

de activitate, diminuat cu costurile necesare finalizarii lor, precum si cu costurile de vânzare.

Costul stocurilor nu este recuperabil daca aceste stocuri au suferit deteriorari, au

fost uzate moral integral sau partial sau preturile lor de vânzare s-au diminuat.

Practica diminuarii valorii stocurilor sub cost, pâna la valoarea realizabila neta,

este consecventa cu principiul conform caruia activele nu trebuie reflectate în bilant la o valoare

mai mare decât valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vânzarea lor.

De obicei, stocurile sunt diminuate pâna la valoarea realizabila neta element cu

element. În unele cazuri poate fi mai adecvata gruparea elementele similare sau conexe. Acesta

 poate fi cazul unor elemente de stoc care apartin aceleiasi game de produse care au scopuri sau

utilizari similare, stocuri care sunt produse sau comercializate în aceeasi zona geografica, etc.

Estimarea valorii realizabile nete se bazeaza pe cele mai credibile dovezi în

momentul în care are loc estimarea valorii stocurilor si trebuie sa ia în considerare fluctuatiile de

 pret si de cost care sunt direct legate de evenimentele care au intervenit dupa finele perioadei, în

masura în care aceste evenimente confirma conditiile existente la sfârsitul perioadei.

Estimarea valorii realizabile nete ia în considerare, de asemenea, scopul pentru

care stocurile sunt detinute. Astfel, valoarea realizabila neta a stocurilor ce urmeaza a fi livrate în

 baza unor contracte ferme pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii este pretul stabilit

30

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 28/61

contractual. În situatia în care cantitatea contractata este mai mica decât cantitatea detinuta,

valoarea realizabila neta a surplusului se va determina pornind de la preturile generale de vânzare

 practicate pe piata.

Valoarea materialelor si a consumabilelor folosite în productie nu este diminuatasub cost daca se estimeaza ca produsele finite în care urmeaza sa se încorporeze vor fi vândute

 pentru un pret mai mare sau egal cu costul lor. În caz contrar, costul materialelor aferente se

diminueaza pâna la valoarea realizabila neta.

Pentru fiecare perioada ulterioara se efectueaza o noua evaluare a valorii

realizabile nete. Daca acele conditii care au determinat decizia de a diminua valoarea realizabila

neta au încetat sa mai existe, atunci valoarea cu care s-a reflectat diminuarea se va storna, astfel

încât noua valoare contabila a stocului sa fie egala cu cea mai mica valoare dintre valoarea de

intrare si valoarea realizabila neta revizuita.

3. Evaluarea stocurilor la ieşire.

Ieşirea stocurilor din gestiune se face, in principal, prin consum şi prin vânzare. IAS 2

grupează stocurile în funcţie de posibilitatea de identificare a lor în: stocuri identificabile şi

stocuri fungibile şi delimitează următoarele metode de evaluare:

1. pentru stocurile identificabile : Metoda Identificării Specifice(IS)

2. pentru stocurile fungibile :

● ca tratamente contabile de baza :

- metoda costului mediu ponderat (CMP);

- metoda primul intrat-primul ieşit (FIFO);

● ca tratament contabil alternativ- metoda ultimul intrat-primul ieşit (LIFO);

● alte tratamente

- metoda preţului prestabilit( cost standard);

31

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 29/61

- metoda la preţ cu amănuntul;

4. Metoda primul intrat-primul ieşit (FIFO)

Metoda FIFO presupune evaluarea ieşirilor din stoc la costul intrărilor, în ordinea

cronologică a apariţiei, iar stocul final fiind constituit din elementele cele mai recente.

Considerând următoarele date pentru stocul de şuruburi în decembrie 2008, în

cadrul societăţii DICOSTA PRODUCT SRL:

- stoc iniţial 50 buc x 2,0lei/buc;

- intrări : 03.12.2008: 10 buc x 2,20lei/buc;18.12.2008: 20 buc x 2,40lei/buc;

- ieşiri : 10.12.2008: 30 buc x 2,0lei/buc = 60 lei

28.12.2008: 20 buc x 2,0lei/buc= 40 lei

100 buc x 2,20lei/buc=220 lei

10 buc x 2,40lei/buc=24 lei 284 lei

  344 lei

● stoc final : 10 buc x 2,40= 24 lei

Evaluarea ieşirilor prin metoda FIFO, la cele mai mici costuri conduce la o

majorare a rezultatului exerciţiului(profitului) şi a impozitului pe profit.

5. Calculul costului stocurilor ieşite după metoda LIFO

Metoda LIFO presupune evaluarea ieşirilor de stocuri din gestiune la costul

ultimei intrări (lot), la costul lotului anterior, în ordine cronologică.În felul acesta stocul final

este evaluat la cele mai vechi costuri.

6. Evaluarea stocurilor la inventar 

32

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 30/61

  Potrivit normei IAS 2, cu ocazia inventarierii stocurile se evaluează la valoarea

actuală(de inventar), valoare realizabilă netă(VRN). VRN este preţul de vânzare estimat, mai

 puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzarii.

Prevederile normei IAS 2 rezultă că valoarea realizabilă netă este determinată prin

estimare, in funcţie de o serie de factori : constatare, probe sau alte modalităţi(deprecierea

costurilor, fluctuaţiile de preţ şi de cost,etc).

7. Evaluarea la bilanţ 

  IAS 2 prevede că, în bilanţ, stocurile sa fie evaluate la cea mai mică valoare dintre

cost şi valoarea realizabilă netă.

Situaţiile financiare trebuie să prezinte urmatoarele informaţii:• Politicile contabile, inclusiv formulele de calcul utilizate pentru determinarea costului.

• Valoarea totală a stocurilor şi valoarea contabilă a fiecărei categorii de stocuri.

• Valoarea stocurilor inregistrate la VRN.

• Valoarea oricăror diminuări şi stornări ale diminuărilor valorii stocurilor.

• Stocurile gajate în contul datoriilor.

• Costurile stocurilor recunoscute drept cheltuială.

Informatiile privind valoarea contabila a diverselor categorii de stocuri, precum si

dimensiunea modificarilor acestor active sunt utile beneficiarilor situatiilor financiare.

2.2 Metode de contabilizare a stocurilor

2.2.1 Metoda inventarului permanent

În cazul utilizării inventarului permanent în contabilitate, în conturile de stocuri se

înregistrează toate operaţiile de intrare şi ieşire a stocurilor cantitativ şi valoric, ceea ce permite

stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric.

33

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 31/61

Conform normelor contabile din ţara noastră, în condiţiile utilizării inventarului

 permanent, unităţile patrimoniale îşi pot organiza contabilitatea analitică a stocurilor în funcţie

de specificul activităţii şi de necesităţile proprii.

În cazul utilizării inventarului permanent, conturile de stocuri se debitează cuintrările de bunuri şi se creditează cu ieşirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfârşitul

exerciţiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite

 prin inventariere. Dacă există diferenţe în plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza

aducându-se stocurile la nivelul lor real.

Metoda inventarului permanent este utilizat de unităţile mari şi mijloci şi constă în

utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina şi urmări în permanenţă stocul scriptic al

acestora după fiecare operaţie de intrare şi de ieşire, astfel, contabilitatea sintetică a stocurilor va

reflecta:

• stocul iniţial, de la începutul lunii, care va fi cel final din luna precedentă şi care nu poate

fi decât debitor,

• intrările în cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor înregistra în debitul

contului,

• ieşirile din cursul lunii, pe baza documentelor de ieşire, vor forma rulajul creditor al

contului,

• în baza elementelor menţionate: stoc iniţial, intrări, ieşiri – se va stabili în permanenţă

stocul scriptic al bunurilor, care vor putea în perioadele de inventariere cu stocurile

faptice, din a căror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.

Folosirea acestei metode presupune:

• utilizarea fiecăruia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor,

• folosirea conturilor de diferenţe de preţ aferente stocurilor,

• conducerea unei contabilităţi analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele

de contabilitate analitică.

34

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 32/61

Evidenţierea analitică a stocurilor în varianta inventarului permanent poate fi

organizată după una din metodele :

1. metoda operativ contabilă sau pe solduri, ce presupune :

- evidenţierea cantitativă a bunurilor la locurile de depozitare, pe categorii de stocuri, cu

ajutorul fişelor de magazie întocmite pe baza documentelor de intrare-ieşire.

- Preluarea documentelor de intrare – ieşire în contabilitate, pe baza borderoului de predare a

documentelor.

- întocmirea registrului stocurilor la sfarşitul perioadei în care se va menţiona cantităţile de

stocuri, valorile stocurilor calculate prin înmulţirea cantităţilor cu preţurile de facturare şi

totalurile valorilor pe pagini , pe grupe, subgrupe şi conturi sintetice.

2. metoda cantitativ valorică sau pe fişe de cont analitice şi presupune :

- înregistrarea cantitativă a intrărilor şi ieşirilor de stocuri în fişele de magazine;

- înregistrarea documentelor în fişele de cont analitice pentru valori materiale;

- verificarea concordanţei înregistrarilor din fişele de cont analitice cu situaţia din fişele de

cont sintetice cu ajutorul balanţei de verificare analitice.

3. metoda global valorică , constă în ţinerea evidenţei numai valoric, atât la locul de

depozitare, cât şi in contabilitate.

Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de muncă, dar 

asigură o mai riguroasă cunoaştere, în orice moment a mărimii stocurilor şi un mai bun control al

integrităţii lor.

2.2.2 Metoda inventarului intermitent

Această metodă presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate

 pe baza inventarierii lor la finele fiecărei luni. În acest caz, ieşirile se determină ca diferenţă între

35

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 33/61

valoarea stocurilor iniţiale plus valoarea intrărilor, pe de o parte şi valoarea stocurilor finale

stabilite prin inventariere, pe de altă parte. Relaţia de calcul a ieşirilor ar putea fi următoarea:

  E = Si + I - Sf 

În cazul utilizării acestei metode, se renunţă la utilizarea în cursul lunii a

conturilor de stocuri pentru evidenţierea intrărilor şi , respectiv, a recalculării stocurilor scriptice

după fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi sfârşitul

lunii, iar intrările de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli

corespunzătoare, la cost de achiziţie, preţ de factură sau preţ prestabilit, după caz. La sfârşitul

fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se înregistrează în conturile de

stocuri iniţiale ale lunii următoare şi ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul

lunii următoare.

Metoda inventarului intermitent constă în:

• înregistrarea tuturor intrărilor de stocuri, din cursul unui exerciţiu financiar, direct în

conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,

• regularizarea stocurilor la finele exerciţiului financiar pe bază de inventare faptice prin:

- destocarea stocului iniţial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza căacesta s-a consumat în cursul exerciţiului financiar,

- restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exerciţiului

financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.

În urma acestei tehnici de înregistrare, conturile de stocuri reflectă mărimea reală

a acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflectă cheltuielile efective

cu aceste consumuri.

Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unităţile mici şi mijlocii şi

constă în neurmărirea prin contabilitatea sintetică a intrărilor şi ieşirilor de stocuri în cursul

 perioadelor. Conturile de stocuri se utilizează numai la finele perioadelor de gestiune când se

debitează cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere.

36

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 34/61

Mişcările de stocuri din cursul perioadei nu afectează conturile de stocuri, ci direct conturile de

cheltuieli.

Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificări în munca de contabilitate,

dacă inventarierile faptice ar fi efectuate anual şi nu lunar. Ea nu permite, însă, un control rigurosal gestionării şi al asigurării integrităţii lor.

Dezavantajul acestei metode constă în lipsa unor informaţii detaliate privind

stocurile existente in patrimoniu, la un moment dat.

Potrivit principiului permanenţei metodelor , metoda aleasă trebuie să fie

utilizată, cu consecvenţă, de la un exerciţiu financiar la altul, pentru elemente similare de natura

stocurilor.

SECŢIUNEA 3

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

DICOSTA PRODUCT S.R.L

Denumirea societăţii este DICOSTA PRODUCT SRL, având ca scop principal

fabricarea şi montarea de echipamente electrice de iluminat în cantitatea şi calitatea necesare,care să permită onorarea cerinţelor clienţilor.

Activităţile societăţii se derulează în România. Clienţii principali sunt din ţară,iar 

furnizorii sunt localizaţi în România.

37

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 35/61

Societatea are 2 asociaţi şi este condusă de către un director general , care la

rândul său are în subordine 30 salariaţi.

Compartimentul Contabilitate

Compartimentul contabilitate asigură şi răspunde de evidenţa şi cunoaşterea

situaţiei patrimoniului, a modului de realizare a indicatorilor prevăzuţi în plan şi modul în care se

administrează fondurile materiale şi băneşti puse la dispoziţia societăţii comerciale, avănd

următoarele atribuţii:

• Asigură şi răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii

valorilor patrimoniale;

• Răspunde de efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind:

- Contabilitatea operaţiunilor de capital (modificări ale capitalului social, diferenţe

de reevaluare, rezerve, rezultate);

- Contabilitatea imobilizărilor corporale, necorporale şi financiare (evidenţa

terenurilor, înregistrarea permanentă a existenţei şi mişcării imobilizărilor corporale, precum şi

calculul amortizării acestora pe grupe, efectuarea plăţilor pentru achiziţii de mijloace fixe,

încasarea facturilor, evidenţa mijloacelor fixe date sau primite cu chirie, evidenţa titlurilor de

 participare);

- Contabilitatea stocurilor (evidenţa permanentă a intrărilor şi ieşirilor de materii

 prime, materiale, ambalaje pe analitici şi gestiuni de la nivelul societăţii, precum şi a celor aflate

la terţi, evidenţa materialelor de natura obiectelor de inventar în depozit şi în folosinţă pe gestiuni

şi pe oameni, calculul uzurii acestora, întocmirea balanţelor sintetice şi analitice la toate conturile

de stocuri, urmand concordanţa dintre acestea);

• Contabilitatea creditorilor (evidenţa sumelor datorate de unitate unor terţe persoane fizice

sau juridice şi restituirea lor în timp);

• Contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatul exerciţiului ;

38

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 36/61

• Întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice urmărind concordanţa cu

 balanţele analitice şi depune raportările contabile conform normelor metodologice

aprobate de Ministerul Finanţelor;

• Întocmeste situaţia principalilor indicatori economico-financiari lunari, bilanţurile

semestriale şi anuale cu anexele respective;

• Răspunde de întocmirea şi păstrarea documentelor contabile, conform legii contabilităţii,

opozabile în justiţie: registrul jurnal; registrul inventar; cartea mare.

Obiectivele contabilităţii stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie sunt, în

 principal legate de realizarea funcţiilor comerciale ale întreprinderii.

Principalele obiective ce revin contabilităţii în acest domeniu sunt:

• Urmărirea şi controlul realizării programului de aprovizionare. Prin organizarea evidenţei

 pe grupe şi feluri de stocuri, precum şi a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri

de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigură informaţii utile

cu privire la stadiul aprovizionării.

• Asigurarea integrităţii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare şi urmărirea

 permanentă a mişcării lor. Se asigură prin organizarea contabilităţii mijloacelor circulante

materiale pe gestiun şi în cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ şi valoric,

înregistrarea exactă şi la timp a cuantumului mişcărilor şi a diferenţelor constatate la

inventariere.

• Urmărirea utilizării raţionale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea

mod de organizare care să permită respectarea normelor de consum specific la eliberarea

lor din depozit, evidenţa economiilor sau a materialelor ne utilizate, precum şi a

materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea în secţiile de fabricaţie.

• Evaluarea realistă a stocurilor şi determinarea influenţelor asupra patrimoniului şi

rezultatelor, prin aplicarea corectă a regulilor de evaluare.

39

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 37/61

• Promovarea principiului prudenţei şi principiului continuităţii activităţii la evaluarea şi

înregistrarea în contabilitate a stocurilor.

Realizarea acestor obiective este condiţionată de studierea şi luarea în considerarea factorilor specifici care influenţează organizarea contabilităţii activelor circulante materiale

 printre care:

• mărimea întreprinderii, ca factor care determină alegerea metodei de contabilitate

sintetică a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului

intermitent.

• structura organizatorică şi funcţională a gestiunilor de stocuri, determină circuitul

documentelor primare şi evidenţa analitică pe gestiuni. Modul de organizare a activităţii

de aprovizionare şi livrare, depozitare şi mişcare a stocurilor de materiale constituie

 premise de bază a contabilităţii, întrucât operaţiile specifice lor generează o mare

diversitate de documente primare de a căror corectă întocmire şi completare depinde

gradul de exactitate a informaţiilor furnizate.

• caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, în funcţie de care se

face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii şi conturile sintetice

corespunzătoare lor; se elaborează nomenclatorul stocurilor şi pe această bază se

organizează evidenţa operativă şi contabilitatea analitică.

• modul de evaluare a activelor circulante materiale influenţează, în special, modul de

înregistrare a acestora în contabilitatea sintetică, dar şi alegerea metodelor de determinare

a preţurilor de ieşire a stocurilor.

• sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenţează organizareacontabilităţii stocurilor în vederea calculării mărimii cantitative şi valorice a intrărilor,

ieşirilor şi stocurilor, precum şi a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, în

funcţie de care se aleg metodele de contabilitate analitică a stocurilor.

40

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 38/61

SECŢIUNEA 4

ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE PRIVIND STOCURILE IN CADRUL

SOCIETATII DICOSTA PRODUCT S.R.L

4.1. Opera iuni generaleṭ

Operaţia 1) Societatea achiziţionează în data de 31.11.2011 de la furnizor , materii prime sub

forma a 60 foi de tablă zincată pentru realizarea de panouri publicitare(60bucx100lei).

Cheltuielile de transport aferente acestei tranzacţii sunt de 350 lei, cheltuielile de manipulare 150

lei. Furnizorul va fi plătit în data de 17.12.2011 .În data de 10.12.2011 se vor da în folosinţă 35

foi de tablă zincată la preţ de achiziţie.

a) Înregistrarea datoriei către furnizor şi a intrării de materii prime conform facturii nr.4088 din

data de 31.11.2011 :

• valoare de intrare = 60 buc x 100 + 350 + 150 = 6.500 lei.

41

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 39/61

•  preţul de achiziţie a unei foi de tablă zincată = 6.500 / 60 buc = 108,34 lei

% = 401 7.735 lei

Furnizori

301 6.500 lei

Materii prime

4426 1.235 lei

TVA deductibilă

 b) Se înregistrează darea în consum a materiilor prime conform bonului de consum nr. 700 din

data de 05.12.2011.

• valoarea de dat în consum : 35 buc x 108,34 = 3.791,90 lei

601 = 301 3.791,90 lei

Cheltuieli cu materii Materii prime

Prime

c) Plata furnizorului conform ordinului de plată 778 din data de 17.12.2011

401 = 5121 7.735 lei

Furnizori Conturi la banci in leiOperaţia 2) În data de 15.12.2011 societatea recepţioneză obiecte de inventar de la furnizor,

 preţul de cumpărare 5.000 lei, plata în data de 17.12.2011.

a) Se înregistrează datoria faţă de furnizor şi a intrării de obiecte de inventar conform facturii

1556 din data de 15.12.2011 :

% = 401 5.950 lei

  Furnizori

303 5.000 lei

Materiale de natura

obiectelor de inventar 

4426 950 lei

TVA deductibilă

42

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 40/61

Concomitent se înregistrează cheltuielile cu obiectele de natura inventarului.

603 = 303 5.000 lei

Cheltuieli privind Materiale de natura

materialele de natura obiectelor de inventar 

obiectelor de inventar 

 b) Plata furnizorului conform ordinului de plata 779 din data de 17.12.2011.

401 = 5121 5.950 lei

Furnizori Conturi la banci in lei

Operaţia 3) Societatea DICOSTA PRODUCT S.R.L prezintă următoarele informaţii privind

stocul de materie primă (foi de tablă zincată pentru realizarea de panouri publicitare) pentru luna

decembrie 2011.- stoc iniţial în data de 05.12.2011

25 bucăţi x 108,34 lei = 2.708,50 lei

- pe parcursul lunii au existat intrări de materii prime în stoc astfel :

06.12.2011 – 100 bucăţi x 110 lei = 11.000 lei (cost efectiv materii prime + cheltuieli de

transport şi manipulare).

22.12.2011 – 80 bucăţi x 120 lei = 9.600 lei ( cost efectiv materii prime + cheltuieli de transport

şi manipulare).Operaţia 4) Consumurile înregistrate pe parcursul lunii au fost următoarele :

10.12.2011 - 110 bucăţi;

29.12.2011 - 70 bucăţi;

a) Înregistrarea intrării de 100 bucăţi de tablă zincată din data de 06.12.2011 conform facturii nr.

566:

% = 401 13.090 lei

Furnizori

301 11.000 lei

Materii prime

4426 2.090 lei

TVA deductibilă

43

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 41/61

 b) Înregistrarea consumului de 110 bucăţi de tablă zincată din 10.12.2011 conform bonului de

consum nr. 708 aplicând metoda F.I.F.O.:

601 = 301 12.058,50 lei

Cheltuieli de Materii prime

materii prime 25 buc x 108,34 2.708,50 lei

85 buc x 110 9.350 lei

c) Înregistrarea intrării de 80 bucăţi foi de tablă zincată din data de 22.12.2011 conform facturii

nr. 793

% = 401 11.424 lei

301 9.600 leiMaterii prime

4426 1.824 lei

TVA deductibilă

d) Înregistrarea consumului de 70 bucăţi de tablă zincată din data de 29.12.2011 conform bonului

de consum nr. 711 aplicând metoda F.I.F.O

601 = 301 8.250 lei

Cheltuieli de Materii primematerii prime 15 buc x 110 1.650 lei

55 buc x 120 6.600 lei

- La sfârsitul lunii au rămas în gestiune 15 bucăţi de tablă zincată x 120 lei/buc = 1.800lei

Operaţia 5)  Societatea DICOSTA PRODUCT S.R.L obţine în data de 18.12.2011 în urma

 procesului de producţie 100 de panouri publicitare , valoarea unui panou la cost de producţie

1.000 lei .În data de 22.12.2011 societatea vinde 50 de panouri la preţul de 1.250 lei / bucata,

acestea se trimit prin note de Predare – Primire, pentru a se înregistra în gestiunea produselor 

finite şi ies din gestiune la întocmirea facturii, iar încasarea vânzarii se va face în data de

31.12.2011 în bancă.

a) Înregistrarea celor 100 de panouri publicitare la cost de producţie în data de 18.12.2011.

- valoarea : 100 bucăţi x 1.000 = 100.000 lei

44

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 42/61

345 = 711 100.000lei

Produse finite Variaţia stocurilor 

 b) Înregistrarea vânzării celor 50 de panouri publicitare în data de 22.12.2011 conform facturii

nr. 5567.

- valoare de vânzare : 50 bucăţi x 1.250 = 62.500 lei

411 = % 74.375 lei

Clienţi

701 62.500 lei

Venituri din vânzarea

Produselor finite

4427 11.875 leiTVA colectată

c) Înregistrarea ieşirii din gestiune a celor 50 panouri publicitare în urma vânzării din data de

22.12.2011:

- valoare : 50 bucăţi x 1.000 = 50.000 lei

711 = 345 50.000 lei

Variaţia stocurilor Produse finite

d) Înregistrarea încasării prin bancă a vânzării în contul curent în lei.

5121 = 411 74.375 lei

Conturi la bănci Clienţi

în lei

Metoda de inventariere utilizată în cadrul societăţii este inventarul permanent.La

sfârsitul exerciţiului financiar se compară soldurile conturilor de stocuri cu valorile care rezultă

în urma inventarierii.Dacă se constată diferenţe între cele două valori(scriptice şi faptice), acestea

se înregistrează în contabilitate, în vederea reflectării în bilanţ a valorii reale a stocurilor.

1) Plusurile de materii prime, constatate la inventariere se înregistrează astfel :

301 = 758

45

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 43/61

Materii prime Alte venituri din exploatare

2) Minusurile de materii prime constatate la inventariere se înregistrează astfel :

601 = 301

Cheltuieli cu Materii prime

materii prime

 

3) În cazul în care acestea sunt imputabile unei persoane se face urmatoarea înregistrare

contabilă :

461 = 758

Debitori diverşi Alte venituri din exploatare

4.2 Analiza economico-financiară a societăţii DICOSTA PRODUCT S.R.L

Sursa informaţională de bază necesară analizei este bilanţul contabil, document de

sinteză ce dă imaginea patrimoniului întreprinderii la un moment dat sub dublu aspect : al

asigurării juridice (pasiv) şi al destinaţiei economice (activ).

Analiza structurii patrimoniale are ca obiect stabilirea raporturilor dintre diferiteleelemente patrimoniale şi evidenţierea principalelor mutaţii calitative în situaţia mijloacelor şi

surselor generate de schimbările interne şi de intervenţia cu mediul economic.

Problematica analizei financiare este circumscrisă în aspectele următoare:

• caracterizarea generală a structurii patrimoniale a unităţii;

• sistemul de factori care acţionează asupra structurii patrimoniale a unităţii;

• analiza de structură.

Pe baza datelor din bilanţul contabil şi din contul de profit şi pierdere, pe baza

raportului de gestiune se face o analiză de ansamblu a activităţii economico - financiare a

societăţii.

46

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 44/61

4.2.1. Analiza potenţialului material

Analiza potenţialului material implică abordarea celor două categorii active, fixe

şi circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii şi eficienţei lor.

Relevant pentru evidenţierea manierei de valorificare a potenţialului material la societatea

DICOSTA PRODUCT S.R.L este eficienţa acestuia.

 

4.2.2 Analiza eficienţei utilizării activelor circulante

Analiza eficienţei utilizării activelor circulante se realizează cu ajutorul indicatorilor: viteza de

rotaţie a activelor circulante şi durata recuperării creanţelor. 

4.2.3 Viteza de rotaţie a activelor circulante

Viteza de rotaţie a activelor circulante se exprimă prin:

• număr de rotaţii Ac

CA Nr =

• durata unei rotaţii Nr 

 D360

=

Viteza de rotaţie a activelor circulanteTabelul nr.1

Nr.crt.

Indicatori 2010 2011 ∆2011/2010 %2011/2010

1. Cifra de afaceri - lei 50.206.286 75.266.263 25.059.977 149,912. Active circulante – lei 19.027.416 35.349.091 16.321.675 185,783. Rotaţia activelor circulante

(zile) 136,43 169,08 32,65 123,93

4. Rotaţia activelor circulante

(nr. de rotaţii) 2,64 2,13 -0,51 80,685. Eliberare/imobilizare de

active circulante (lei) - 6.826.231,90 - -

 

Imobilizarea(+) sau eliberarea(-) de active circulante( )

360

1*01 CA D D −

=

47

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 45/61

 ( )

90.231.826.6360

263.266.75*43.13608.169=

= I  lei

 

Din analiza efectuată, se constată o încetinire a vitezei de rotaţie a activelor 

circulante, respectiv mărirea duratei unei rotaţii cu 32,65 zile, ceea ce are ca efect direct oimobilizare de capital în sumă de 6.826.231,90 lei. Încetinirea vitezei de rotaţie a activelor 

circulante s-a datorat, în totalitate, creşterii soldului mediu al activelor circulante într-un ritm

superior celui al cifrei de afaceri.

4.3 Analiza rentabilităţii

Ratele rentabilităţii sunt calculate în tabelul 2. Examinarea informaţiilor din tabel

atestă o situaţie nefavorabilă din punct de vedere economic pentru această zonă a analizei.

Indicatorii de rentabilitate   Tabelul nr. 2

Nr.crt.

IndicatoriRealizări -lei -

2010 20111. Cifra de afaceri (lei) 50.206.286 75.266.2632. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (lei) 46.154.040 68.109.1353. Profit brut (lei) 6.273.672 8.680.6674. Active totale (lei) 23.797.715 41.317.2955. Capital propriu (lei) 10.471.185 14.424.9846 Capital permanent (lei) 10.471.185 14.424.9847. Rata rentabilităţii costurilor Rc =

(Profit brut/Cheltuieli totale*100) 13,59% 12,75%8. Rata rentabilităţii veniturilor Rv=(Profit

brut/Cifra de afaceri *100) 12,50% 11,53%

9. Rata rentabilităţii activelor totale Rf =(Profit brut/Active totale *100) 26,36% 21,01%

10. Rata rentabilităţii financiare Rf =(Profit brut/Capital propriu *100) 59,91% 60,18%

48

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 46/61

11. Rata rentabilităţii financiare Rf =(Profit brut/Capital permanent*100) 59,91% 60,18%

• Rata rentabilităţii costurilor, reflectă modul în care societatea a gestionat resursele

care au intrat în costuri – scade de la 13,59% în anul 2010 la 12,75% în anul 2011.

Evoluţia negativă a acestui indicator se datorează creşterii costurilor într-un ritm mai

mare decât creşterea profitului;

• Rata rentabilităţii veniturilor scade de la 12,50% la 11,53% ceea ce înseamnă

creşterea profitului într-un ritm mai mic decât veniturile, deci o înrăutăţire relativă a

activităţii societăţii;

• Rata rentabilităţii resurselor ocupate (a activelor) înregistrează valori peste pragul

limită de 1% (un nivel de 1% sau mai mare de 1% este pozitiv). Valorile indicatoruluiînregistrează însă o scădere în anul 2011 comparativ cu 2010 (de la 23,36% la 21,01%

ceea ce indică un aspect negativ pentru activitatea viitoare a societăţii);

• Rata rentabilităţii financiare, care arată capacitatea capitalului investit de a produce

 profit, creşte de la 59,91% în anul 2010 la 60,18% în anul 2011;

• Rata rentabilităţii economice este în anul 2010 de 59,91% crescând în anul 2011 până

la 60,18%.

4.4 Analiza patrimonială

4.4.1 Fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria netă

Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflectă valoarea economică a

societăţii, capacitatea acesteia de a face faţă necesităţilor financiare la un moment dat.

Fondul de rulment reprezintă marja de siguranţă a întreprinderii, impusă de

diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de plătit, precum şi de decalajul dintre termenulmediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi durata medie în care datoriile pe

termen scurt devin exigibile.

Fondul de rulment, calculat cu ajutorul bilanţului patrimonial, este rezultatul

formulei:

49

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 47/61

FR = Capital permanent – Active imobilizate

Necesarul de fond de rulment (NFR), reprezintă diferenţa dintre nevoile

temporare şi sursele temporare, respectiv suma necesară finanţării decalajelor, care se produc în

timp, între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate, în principal, de activitatea de

exploatare.

Pe baza datelor din bilanţul patrimonial necesarul de fond de rulment se poate

determina astfel:

NFR = (Stocuri+Creanţe) – Obligaţii pe termen scurt

Trezoreria netă (Tn) este indicatorul care exprimă corelaţia dintre fondul de

rulment şi nevoia de fond de rulment, reflectând situaţia financiară a firmei, atât pe termen mediu

şi lung, cât şi pe termen scurt. Tn=FR-NFR 

Indicatori privind fondul de rulment

Tabelul nr. 3

Nr.crt.

INDICATORI -lei- 2010 2011

1. Capital permanent 10.471.185 14.424.9842. Active fixe imobilizate 4.633.439 5.646.4613 Fond de rulment (1-2) 5.837.746 8.778.5234. Active circulante 19.027.416 32.349.091

5. Disponibilităţi 13.333.147 21.687.5696. Stocuri+creanţe (4-5) 5.694.269 13.661.5227. Datorii curente 5.083.927 9.228.9118. Nevoia de fond de rulment (6-7) 610.342 4.432.6119. Trezoreria netă (3-8) 5.227.404 4.345.912

Din datele prezentate rezultă că societatea a înregistrat un fond de rulment pozitiv

în anii 2010 şi 2011 ceea ce semnifică un excedent de lichidităţi potenţiale sau marjă de siguranţă

faţă de riscurile activităţii viitoare.

În ceea ce priveşte nevoia de fond de rulment, acest indicator înregistrează valori

 pozitive pe toată perioada analizată. Valoarea sa pozitivă semnifică faptul că necesităţile

temporare posibile de imobilizat.

50

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 48/61

Trezoreria netă a înregistrat valori pozitive pe toată perioada analizată, ceea ce

semnifică o autonomie financiară a societăţii pe termen scurt. Trezoreria netă pozitivă este un

excedent monetar al exerciţiului financiar, fiind obţinut ca urmare a unei activităţi rentabile.

Cum fondul de rulment se utilizează pentru acoperirea parţială a activelor circulante (îndeosebi stocurile), prezintă importanţă două rate: rata de finanţare a capitalului

circulant şi rata de acoperire a stocurilor, calculate cu relaţiile:

Fond de rulmentRata de finanţare a capitalului circulant = * 100

  Active circulante

Fond de rulmentRata de acoperire a stocurilor= * 100  

Active circulante

Indicatori financiariTabelul nr. 4

Nr.crt.

IndicatoriRealizări - lei -

2010 20111. Fond de rulment (lei) 5.837.746 8.778.5232. Active circulante (lei) 19.027.416 35.349.0913. Stocuri (lei) 770.616 896.0964. Rata de finanţare a capitalului circulant 31% 25%5. Rata de acoperire a stocurilor 757,5% 979,6%

  Situaţia poate fi considerată sub nivelul normal din punctul de vedere al ratei de finanţarea capitalului circulant care înregistrează valori cu mult sub 50% (31% în anul 2010 şi 25% în

anul 2011).

Valori înregistrate de rata de acoperire a stocurilor se datorează specificului societăţii

care nu operează cu stocuri.

51

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 49/61

4.5 Analiza lichidităţii şi a solvabilităţii

Analiza lichidităţii şi a solvabilităţii societăţii evidenţiază proprietatea părţii materiale a

capitalului de a se transforma în bani.

Indicatorii utilizaţi în acest sens sunt calculaţi în tabelul 5.

Lichiditatea şi solvabilitatea

Tabelul nr.5Nr.crt.

IndicatoriRealizări -lei -

2010 20111. Active circulante (lei) 19.027. 416 35.349.0912. Datorii pe termen scurt (lei) 5.083.927 9.228.9113. Stocuri (lei) 770.616 896.0964. Capitaluri proprii (lei) 10.471. 185 14.424.9845. Datorii totale (lei) 13.326. 530 26.892.3116. Total pasiv (lei) 23.797. 715 41.317.2957. Rata lichidităţii patrimoniului

RLP= Active circulante/Datorii pe termen scurt*100

374,26% 383,03%

8. Rata lichidităţii parţialeRLp=(Active circ-stocuri)/Datorii pe termen scurt*100 359,11% 373,32%

9 . R at a s ol va bi li tă ţi i p at ri mo ni al eRSP=Capitaluri proprii/Total pasiv*100 44% 34,91%

10. Rata datoriilorRD=Datorii totale/Total pasiv*100 56% 65,9%

Valoarea ratei lichidităţii patrimoniului  este expresia existenţei unui fond de

rulment care îi permite întreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în mişcarea activelor 

circulante. Valoarea ridicată a acestui indicator (374,26% în 2010 şi 383,03% în 2011) pune laadăpost societatea de o insuficienţă a trezoreriei care ar putea fi determinată de rambursarea

datoriilor la cererea creanţierilor.

 Rata lichidităţii parţiale exprimă capacitatea societăţii de a-şi onora datoriile pe

termen scurt din creanţe şi disponibilităţi.

52

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 50/61

   Rata solvabilităţii patrimoniale înregistrează în anii 2010 şi 2011 valori care nu

se încadrează între cele considerate normale (60-70%) situaţia putând fi apreciată ca negativă.

Societatea DICOSTA PRODUCT S.R.L are un grad mare de îndatorare (56% în

2010 şi 65,09% în 2011).

CONCLUZII

Evaluarea stocurilor reprezintă un factor important pentru orice organizaţie,

metodele de evaluare a stocurilor av nd implicaţii financiare asupra rentabilităţii întreprinderii.ȃ  

De asemenea, gestiunea eficientă a stocurilor minimizează riscul lipsei de lichiditate şi

îmbunătăţeşte performanţele financiare ale întreprinderii prin eficientizarea capitalului de lucru.

Problematica stocurilor este abordată, în mod direct, prin Standardul IAS denumit

"Stocuri", care se ocupă, în principal, de evaluarea stocurilor, cu excepţia evaluării lucrărilor în

curs. Acest standard precizează care sunt cheltuielile ce se iau în calculul costului stocurilor, iar 

obiectivul principal al acestuia este să prescrie tratamentul contabil ce se aplică stocurilor, în

sistemul costului istoric. Un aspect important în contabilizarea stocurilor este valoarea costului

ce urmează a fi recunoscută drept activ şi "amânată" până la contabilizarea veniturilor aferente(aplicarea principiului conectării cheltuielilor la venituri). Prin acest standard sunt precizate

indicaţii practice referitoare la determinarea costului stocurilor şi contabilizarea sa ulterioară la

cheltuieli (ieşirea stocurilor), inclusiv a oricărei deprecieri până la nivelul valorii realizabile nete.

53

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 51/61

Datele rezultate în urma studiului de caz reliefează faptul că societatea a

înregistrat un fond de rulment pozitiv în anii de referinţă ceea ce reprezintă o marjă de siguranţă

faţă de riscurile activităţilor viitoare sau un excedent de lichidităţi potenţiale. Nevoia de fond de

rulment înregistrează valori pozitive ceea ce semnifică faptul că necesităţile temporare sunt

 posibil de imobilizat. Ca rezultat al activităţili rentabile a intreprinderii, se remarca o autonomie

financiară pe termen scurt, concluzie trasă din valoarea pozitivă a trezoreriei nete.

Valoarea ridicată a ratei lichidităţii patrimoniului (374,26% în 2010 şi 383,03% în

2011) pune la adăpost societatea de o insuficienţă a trezoreriei care ar putea fi determinată de

rambursarea datoriilor la cererea creanţierilor. Un aspect negativ este dat de rata solvabilităţii

 patrimoniale care nu se încadrează între limitele cele considerate normale (60-70%).

Ca si propuneri în ceea ce priveste activitatea ulterioara a companiei Dicosta

Product SRL am putea specifica îmbunătăţirea programului de aprovizioare şi gestiune astocurilor, prin aplicarea unor soluţii de management al stocurilor, care sa aduca in acelasi timp

si o optimizare a stocurilor de produse finite şi o optimizare a cheltuielilor de transport – 

aprovizionare. De asemenea, se recomanda accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante

 prin reducerea soldului mediu al creanţelor.

Pe o piaţă concurentiala puternică, pentru a-şi păstra poziţia fermă între

competitori, se recomandă ca societatea Dicosta Product SRL să îşi previzioneze şi prognozeze

 profiturile viitoare, pe termen mediu si lung, astfel încât să se poată adapta în cazul unor schimbări ce pot apărea în derularea actitivăţii, fără ca rentabilitatea şi profitul să fie afectate

semnificativ.

54

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 52/61

B I B L I O G R A F I E

► Mircea Boulescu, Marcel Ghiţă - Control financiar şi expertiză contabilă, Editura Eficient, Bucureşti,1996;

► Cicilia Ionescu - Contabilitate.Baze şi proceduri, editia a III a, revizuită, editura Fundaţia România deMâine, Bucureşti, 2008

► Cicilia Ionescu - Contabilitate- Bazele teoriei si practicii contabile , Editura Fundaţia România deMâine, Bucureşti, 2005

► Iosefina Moroşan - Analiza economico-financiară, ediţia a II a, revăzută şi adăugită, Editura FundţiaRomânia de Mâine, 2008

► Vasile Răileanu, Mihai Ristea, Dumitru Vişan - Contabilitatea financiară a înteprinderii; EdituraUniversitară, Bucureşti, 2004

► Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu - Analiză economico-financiară; Ediţia a doua

revizuită şi adăugită; Editura Economică , 2005

LEGISLATIE

► Legea 82/1991, Legea Contabilităţii, actualizată şi republicată în Monitorul Oficial al României, ParteaI, nr. 545/18.VI.2008.

55

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 53/61

► Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 927/23.XII.2003.

► O.M.F.P nr. 1752/2005 Reglementari Contabile conforme cu Directivele europene, Monitorul Oficialal României, nr. 1080 bis /30.XI.2005

► O.M.F.P nr. 3055 Reglementări Contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial alRomâniei , Partea I, Nr. 766 bis/10.XI.2009

► O.M.F.P nr. 2861 Organizarea şi efectuarea inventarierii activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ,

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 / 20.X.2009

ALTE SURSE

http://www.listafirme.ro

http:// anaf.mfinante.ro

 ANEXE 3

ANEXA 1

Date informative privind agentul economic cu codul unic de identificare 16503

Denumire: DICOSTA PRODUCT S.R.L.

Adresa: Sos. IANCULUI 37 BUCURESTI

Judetul: MUNICIPIUL BUCUREŞTI

 Numar de inmatriculare la Registrul Comertului: J40 /6619 /1992

Act autorizare: -

Codul postal: 21718

Telefon: 0213506466

Fax: -

3 Sursa tuturor anexelor acestei lucrări este: www.listafirme.ro

56

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 54/61

Stare societate: INREGISTRAT din data 19 martie 1992

Observatii privind societatea comerciala: -

Data inregistrarii ultimei declaratii: (*) 08 aprilie 2009

Data ultimei prelucrari: (**) 10 April 2009

Impozit pe profit (data luarii in evidenta): 01-JAN-03

Impozit pe veniturile microintreprinderilor (data luarii inevidenta):

 NU

Accize (data luarii in evidenta):  NU

Taxa pe valoarea adaugata (data luarii in evidenta): 01-AUG-93

Contributia de asigurari sociale (data luarii in evidenta): 31-JAN-04

Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de angajator (data luarii in evidenta):

31-JAN-04

Contributia de asigurari pentru somaj (data luarii inevidenta):

31-JAN-04

Contributia angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale (data luarii in evidenta):

 NU

Contributia pentru asigurari de sanatate (data luarii inevidenta):

31-JAN-04

Contributii pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice (data luarii in evidenta):

 NU

Taxa jocuri de noroc (data luarii in evidenta):  NU

Impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor (dataluarii in evidenta):

01-JAN-03

57

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 55/61

Impozit la titeiul si la gazele naturale din productia interna(data luarii in evidenta):

 NU

Redevente miniere/Venituri din concesiuni si inchirieri(data luarii in evidenta):

 NU

Redevente petroliere (data luarii in evidenta):  NU

(*) Data ultimei cereri de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a ultimei declaratii de inregistrare/mentiuni de laorganul fiscal competent.

(**) Data prelucrarii cererii de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a declaratiei de inregistrare/mentiuni de laorganul fiscal competent, de catre ANAF

(***) Pentru modificarea informatiilor referitoare la datele de identificare ale contribuabililor comercianti(inregistrati la ONRC), va rugam sa va adresati Oficiului Registrului Comertului competent. Dupa modificareadatelor de la Oficiul Registrului Comertului, informatiile se vor actualiza si pe site-ul MFP.

ANEXA 2

Indicatori din situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2011 depuse la unităţile teritoriale ale

Ministerului Finanţelor Publice cf. OMFP nr. 52/2012 privind aspecte legate de întocmirea şi

depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor anuale la unităţile teritoriale ale

Ministerului Finanţelor Publice, de către entităţile al căror exerciţiu financiar coincide cu anul

calendaristic, care au aplicat Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu

modificările şi completările ulterioare.

Tip situatii financiare depuse

BILANT SCURTCONFORM

ORDINULUI

1752/2005

Indicatori din BILANT lei

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 579006

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 247943

58

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 56/61

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 200291

Creante 191782

Casa si conturi la banci -144130

CHELTUIELI IN AVANS -

 

DATORII - TOTAL 521385

VENITURI IN AVANS -

PROVIZIOANE -

CAPITALURI - TOTAL, din care: 305564

Capital social subscris varsat 450

Patrimoniul regiei -

Patrimoniul public -

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri neta 704749

VENITURI TOTALE 704749

CHELTUIELI TOTALE 692577

Profitul sau pierderea brut(a)

-Profit 12172

-Pierdere 0

59

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 57/61

Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar 

-Profit 8800

-Pierdere 0

Indicatori din DATE INFORMATIVE

 Numar mediu de salariati 13

Tipul de activitate, conform clasificarii CAENServicii de reprezentare

media

ANEXA 3

Indicatori din situaţiile financiare la 31 decembrie 2010 ale operatorilor economici care auaplicat în exerciţiul financiar 2010 OMFP NR. 3055/2009 cu modificările şi completărileulterioare.

Tip situatii financiare depuse

BILANT SCURTCONFORM

ORDINULUI1752/2005

Indicatori din BILANT lei

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 514604

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 209127

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 194804

Creante 152293

Casa si conturi la banci -137970

60

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 58/61

CHELTUIELI IN AVANS 40001

DATORII - TOTAL 364671

VENITURI IN AVANS -

PROVIZIOANE -

CAPITALURI - TOTAL, din care: 399061

Capital social subscris varsat 450

Patrimoniul regiei -

Patrimoniul public -

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri neta 543854

VENITURI TOTALE 548539

CHELTUIELI TOTALE 534980

Profitul sau pierderea brut(a)

-Profit 13559

-Pierdere -

Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar 

-Profit 7109

-Pierdere -

Indicatori din DATE INFORMATIVE

61

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 59/61

 Numar mediu de salariati 11

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Servicii de reprezentaremedia

ANEXA 4

62

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 60/61

ANEXA 5

Statistici

63

7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 61/61