CÂMPULUNGUL MONDEN

Parcul Băilor este aşezat pe malul Râului Târgului, între brazi

enormi şi stejari seculari, înconjurând instalaţia băilor de aer comprimat şi

hidroterapie, una dintre cele mai perfecţionate şi moderne din ţară …

Dimineaţa, muzica militară cânta aici. Pe aleile umbrite, cu ferigi

enorme pe margini, printre rondurile de flori de toate culorile şi pârâiaşele

cu apă rece, roia în toate direcţiile o lume veselă, sănătoasă şi exuberantă.

Doamne şi domnişoare îmbrăcate în alb şi în culori deschise ca ale

dimineţii ascultau – la adăpostul pălăriilor largi de pai, cu suivez-moi-uri,

sau al umbreluţelor de dantelă – conversaţiile banale sau galante ale

domnilor cu panamale şi pantaloni de dril, sau ale ofiţerilor cu chipiuri şi

mănuşi albe de “Peau de Suède”.

Tudor Muşatescu

Vilegiaturişti la plimbare, în sezonul estival, prin parcul Băilor Kretzulescu

(carte poştală ilustrată, Editura N. Manolescu, Câmpulung, 1910)

Participanţi la balul mascat al ziariştilor din Câmpulung

(31 ianuarie 1924)

Domnişoara Elena Rotaru – Miss Muscel 1929,

fotografiată în studioul lui Ion Munteanu

din Câmpulung

Elena Rotaru (Miss Muscel) la concursul Miss România, prezidat de prim-ministrul Alexandru Vaida-Voievod

Cercul Militar, Bucureşti (1929)

„Personaje” şi postúri în Câmpulungul interbelic

IPOSTAZE ALE COPILĂRIEI

Era o zi superbă de vară, uşa de la scară, în stejar masiv, se

deschidea scârţâind foarte greu; în lumina ei, îmi apărea primul meu prieten

de jocuri, Dan Barbilian, unul şi acelaşi cu poetul de mai târziu, Ion Barbu.

Mă lua de mână. Din verandă furam două taburete şi dădeam buzna în

grădiniţa cu trandafiri de dulceaţă, cu fluturi viu coloraţi – parcă de căldura

verii, cu tot felul de gângănii şi melci. La brusca noastră intrare, după

câteva iuţi acrobaţii printre tulpinile trandafirilor, codiţele roşii şi

privighetorile se făceau nevăzute. Cei doi băietani, în vârstă de opt-nouă

ani, schimbau între ei primele întrebări în legătură cu ştiinţele naturii.

Mihai Moşandrei, Casa amintirilor (1967)

Poetul şi matematicianul Ion Barbu (Dan Barbilian),

elev premiant la şcoala primară din Câmpulung (1905)

Scriitorul câmpulungean Mihai Moşandrei (dreapta),

împreună cu sora Viorica şi fratele Gheorghe (1903)

Fraţii Petre şi Elisabeta Stănciulescu

în diferite ipostaze (1908-1916)

Chipuri de copii din Câmpulung, (perioada interbelică)

Dumitru Baciu, viitor doctor chirurg şi monograf

al Câmpulungului, în pridvorul casei părinteşti (1930)

Elisabeta Muşatescu

premiată la sfârşit de an şcolar (1933)

ŞCOALA DE ALTĂDATĂ

… Deschiderea şcolilor schimba ritmul şi cromatica,

adăugând un farmec nou peisajului. Elevii în uniformă, de la

şorţurile pestriţe, cu pătrăţele şi funde roşii ale prichindeilor

din clasele primare, la uniformele kaki ale elevilor de la

Liceul „Dinicu Golescu” şi Şcoala Normală, cu şapca trasă

uneori ştrengăreşte pe ureche şi la uniformele elevelor de la

Liceul de Fete, Şcoala Pedagogică şi Şcoala Profesională,

fiecare cu semnul ei distinctiv, constituiau o lume nouă care

punea stăpânire pe oraş, înlocuind aspectul eterogen din timpul

verii. Îmbulzeala de pe bulevard se muta în librăriile

oraşului (I. Zărnescu, I. Staicu, N. Rădulescu şi Gh. Vlădescu),

fiecare elev cu librarul preferat.

Dumitru Baciu, Lumini muscelene (1980)

Elevii clasei a II-a de liceu de la Şcoala Normală „Carol I” din Câmpulung,

împreună cu unul dintre profesorii lor (24 septembrie 1910)

Eleve ale Liceului de Fete

din Câmpulung, în uniformă şcolară

(perioada interbelică)

Eleve ale Liceului de Fete din Câmpulung, la serbarea datinilor de Crăciun (2 decembrie 1942)

Serbarea clasei a III-a, cu piesa Fetiţa orfană la Şcoala „Oprea Iorgulescu” din Câmpulung

(perioada interbelică)

Eugenia Ţicăloiu (1900-1995),

profesoară de limba franceză

la Liceul de Fete (perioada interbelică)

Dumitru Baciu (1883-1946), profesor

de limba franceză şi director

al Liceului „Dinicu Golescu” (1907)

Gheorghe Şapcaliu (1867-1941),

profesor la Şcoala Normală „Carol I”

şi la Liceul „Dinicu Golescu” (1934)

COSTUMUL NAŢIONAL DIN MUSCEL

Muscelul nu se deosebeşte numai prin frumuseţea adâncilor văi

şerpuitoare, rotundelor muscele blânde, de la care-şi ia numele, a bogatelor

fâneţe smălţate cu flori, a drumurilor întortocheate, care aleargă albe la

picioarele lor. Acest judeţ a păstrat mai bine decât oricare altul mândria

nevinovată, demnitatea morală a omului de pe vremuri; în el trebuie să vii ca

să vezi pe ţăranul cu strălucit port de aur, roşu şi alb, pe ţăranul cu moşia

lăsată din vremea celor dintâi domni, pentru care neamul lui a luptat şi a

biruit, pe ţăranul cu ograda bine îngrădită, cu curtea plină de coşere şi de vite,

cu trainica locuinţă înaltă supt acoperişul ascuţit de şindrilă, cu pridvorul pe

stâlpi, cu adânca pivniţă de dedesubt, care îndeamnă la păstrare, case cu două

rânduri, cu multe încăperi, în care cămările de oaspeţi aşteaptă cu plocatele şi

ţesăturile lor oaspetele primit în prag de ţăranca nobilă, cu părul bogat şi

frumoşii ochi negri, bine deschişi.

Nicolae Iorga, România cum era până la 1918 (1939)

Carte poştală ilustrată, Editura N. Manolescu,

Câmpulung, 1902

Carte poştală ilustrată, Editura Stengel & Co,

Dresda, 1906

Costumul naţional bărbătesc din Muscel

(fotografie din perioada interbelică)

Eleve ale Şcolii Profesionale de Fete din Câmpulung îmbrăcate în costum naţional muscelean (mai 1929)

Femei din Muscel cu salbe (anii ’40)

FOTOGRAFII DIN „ALBUMUL DE FAMILIE”

Atenţiunea privitorului nu mai ştie încotro să se îndrepte. Ici, clienţii

„Gazinului” cer scaune, iar băieţii le spun cu sinceră convingere că a telegrafiat

jupânul la Piteşti şi că trebuie să sosească. Mai colea, la cofetăria centrală,

plăcintele s-au isprăvit, iar tejghetarul promite că, „cu o a doua ocaziune”, adică a

doua zi, va scoate un „dublu cuptor”. Mai departe, la d. C... „friseur”, muşteriii

aşteaptă ca ţăranii la moară să le vie rândul la barbificaţie. Alături, un flăcău

lipeşte afişele manuscripte ale „Teatrului Varietăţilor” în care vedem că o dramă

grozavă şi însângerată surâde „trapezului persan cu ezerciţii, nec plus ultra, de

salturi mortale”; un altul, tot lipitor, certându-se cu stăpânul, căci îi murdăreşte

„binaua”, lipeşte pe păretele cel văruit al casei afişul roşu-stacojiu al unui

miniaturist „decolorat de toate curţile Europei”.

G. I. Ionnescu-Gion, Din Câmpulung (1884)

Familia Muşatescu împreună cu rude şi prieteni.

Scriitorul Tudor Muşatescu (în rândul întâi, al treilea din stânga); în centru (rândul întâi) Alexandru Muşatescu, licenţiat în Filologie şi Drept,

decan al Baroului de Muscel, primar al Câmpulungului şi prefect de Muscel

Fotografii de la sfârşitul secolului al XIX-lea

Soţii Lucia şi Florian Niculescu Fraţii Sultana şi Ion Bumbulici

Nicolae Săvoiu, contabil la

„Obştea Moşnenilor Câmpulungeni”

în anii ’30

Nicolae (Nae) Manolescu, editor din Câmpulung

la începutul secolului al XX-lea.

Unele dintre cărţile poştale ilustrate editate de el

sunt reproduse în acest album.

Ionel Predoiu din Câmpulung,

proprietar de moară , primar al

oraşului în anii ’40

Elena Rădulescu

şi fiul său Petru (1928)

Negustorul Ion Ianculescu din Câmpulung

împreună cu băiatul său Jean

(perioada interbelică)

NUNTA

CÂNTECUL MIRESEI

Bine-ţi şade, nune mare,

Că ţi-s finii ca o floare,

Foaie verde mărgărit,

Amândoi v-aţi potrivit

Şi la ochi şi la sprâncene,

Ca doi porumbei la pene

Ce mai lună luminoasă,

Ce mai mireasă frumoasă!

Ce mai soare luminos,

Ce mai ginere frumos!

Haide, haide, nune mare,

Că ai fina ca o floare,

Bagă mâna-n buzunar,

Dă bacşiş la lăutari.

Folclor din Muscel

Miri din Măţău în costum tradiţional de nuntă (începutul secolului al XX-lea)

Nuntă la Măţău (anii ’30)

Nunta notarului Gheorghe Grigorescu din Coteşti cu Tatiana Georgian. Naşi: Haralambie Bălănescu, subprefectul judeţului

Muscel (în stânga mirelui) şi Viorica Bălănescu, farmacistă (în dreapta miresei).

Fotografie din 31 mai 1942 (Coteşti)

Mireasă şi domnişoare de onoare în studioul fotografului Ion Munteanu (perioada interbelică)

CHIPURI ŞI UNIFORME MILITARE

Câmpulungul e un oraş invulnerabil, dăruit cu imaginaţie

impetuoasă şi posteritate. Cei născuţi între hotarele lui de aluni

solemni, de poezie imperială, clădită pe invitaţii la sfâşiere lungă, şi-au

pierdut sufletul din prea multă iubire şi s-au schimbat în sanctuare care

repurtează elogii şi recunoştinţă subtilă pentru steaua inimii lor.

Să fi trecut prin Câmpulung înseamnă să fi trecut prin victorie.

Iar de la Câmpulung spre Bran, prin toată vrăjita istorie a fiinţei

româneşti.

Fănuş Neagu, Sub tâmplă de voievozi

Comemorare a luptătorilor musceleni din „Regimentul 30 Infanterie”

decoraţi în Primul Război Mondial (Câmpulung, circa 1936)

Depunerea jurământului recruţilor din

contingentul 1936, în prezenţa preotului militar

(Câmpulung, 24 mai 1936)

Defilare pe bulevardul din Câmpulung

în perioada interbelică

Maiorul Gheorghe Brăgărea

din Câmpulung (anii ’30)

Elev al Şcolii Militare

din Câmpulung în 1944

Colonelul Florian Ionescu Berechet,

fratele arhitectului câmpulungean

D.I. Berechet (1933)

Ofiţeri superiori din Câmpulung

(perioada interbelică)

EVENIMENTE PUBLICE ÎN MUSCEL

De-aici, din Câmpulung Muscel, fusese trimisă odinioară

scrisoarea boierului Neacşu, primul text compact scris în limba

română şi păstrat, căci ne gândim că vor mai fi fost şi altele, arse şi

risipite de timp, poate chiar mai vechi. Oricum, ţinutul devine

legendar în vreme, nu numai prin atestarea de limbă română scrisă,

ci şi prin însăşi matca pe care o reprezintă, matcă a baladei

pastorale, spiritualitate dintâi a neamului nostru. La câteva strigăte

mai sus de Câmpulung şi spre stânci, din Rucăr, se ştie, ciobanii au

dus cântecul „Mioriţei” prin munţi până la Întorsura Buzăului, şi

de-aici, din gură în gură, ca sărutul, în pretutindenea ţării.

Nichita Stănescu, Din lung prelungul Câmpulung (1985)

7

Regele Carol I, însoţit de regina Elisabeta şi principele moştenitor Ferdinand,

la sosirea în gara din Câmpulung (1891)

Inaugurarea statuii lui Radu Negru

Basarab, în prezenţa lui Spiru

Haret, ministrul Instrucţiunii

Publice şi Cultelor (în dreapta

soclulu i), a pr imarului Petre

Zamfirescu (în stânga soclului) şi

a altor oficialităţi (15 august 1898)

Carte poştală ilustrată, Editura Librăriei Tache Niculescu, Câmpulung, 1900

Banchetul primarilor din judeţul Muscel la serbările jubiliare prilejuite de împlinirea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

Fotografie pe aleea bulevardului din Câmpulung.

(carte poştală ilustrată, Editura Şaraga, Bucureşti, 1906)

Inaugurarea „Monumentului Eroilor” (sculptură de Dimitrie Măţăuanu) în Piaţa Regală din Câmpulung (1929)

COMERŢ, BRESLE, MEŞTEŞUGURI

În centrul târgului marfa de la Lipsca şi marşandele dau lustru ăstui

bazard ce ţine două săptămâni, până după ziua Sânt Pantelimon; şi fără a

o spune aceasta, nu trebuie a vă îndoi că, pe lângă câte un ciurbagiu

grăsuliu, băcan sau braşovean, ce se vedea şezând cu ciubucul în mână

dinaintea şatrei sale şi care se plângea mereu că nu este vânzare, se

vedeau o sumă de boieri, dame, domnişori, atât d-aci din oraş, cât şi din

alte părţi, veniţi de ziua Sânt Ilie ş-aci, lângă surtucul de modă, mănuşi

glasé şi fracuri cu coadele lungi, lângă capela de modă a domnişorului, cu

şapca şi paltonul neguţitorului, lângă cojocul şi căciula de oaie a

ţăranului, peşchirul sau mărama cea albă, conciul şi o-mbrăcăminte ce

românele purtau şi-n al treisprezecilea secol, nu puţin făceau un contrast

ciudat câteva dame ce purtau pălării amazoane, cu horbotă neagră

pâmpregiur şi maniind cochetăria cea mai esantrică.

Alexandru Pelimon, Impresiuni de călătorie în România (1859)

Carte poştală ilustrată, Editura Socec & Co, Bucureşti, 1910

Negustorese în piaţa din Câmpulung

(cărţi poştale ilustrate, Editura C. Sfetea, Bucureşti, circa 1920)

Frizer în faţa prăvăliei,

aşteptându-şi clienţii

(Câmpulung, perioada interbelică)

Plimbarea „breslaşilor”: pălărierul Ion Măgeanu, personaj

al piesei Titanic vals de Tudor Muşatescu (stânga)

şi croitorul Marin Tarachiu (dreapta),

cu un prieten, pe bulevardul „Pardon”, în anii ’30

LUMEA RURALĂ

Aci, în partea Câmpulungului, puturăm studia caracterul

precum şi usurile ţăranului muntean. Ţăranul muntean are caracterul

franc, onest şi ospitalier. El e deprins cu osteneala, nepăsător de

oricâte se petrec departe de dânsul, nu cunoaşte decât presintele şi nu

se spământează de viitor. Numai să poseadă o căsuţă, câteva lucruri

d-ale casei din care cel dintâi e căldarea în care-şi face mămăliga;

câteva locuri de arătură spre a cultiva porumbul şi cânepa; o ogradă

cu pruni şi cu aceste se socoteşte fericit.

Théodore Margot, O viatorie în cele şaptesprezece …..districte

ale României (1859)

Chipuri de femei din Măţău (anii ’30)

Ţărani în drum spre târgul din Câmpulung

(carte poştală ilustrată, Societatea Turiştilor din România,

circa 1920)

În drum spre Rucăr

(carte poştală ilustrată, Editura Ion Staicu, Câmpulung, 1910)

Grup de musceleni

(perioada interbelică)

Ciobani musceleni

OMUL RELIGIOS

În uşa bisericii, protopopul comunei, în vestminte sacre, cu

crucea şi evangheliul în mână, întâmpina pe alesul comunei, pe unsul

Domnului şi, între doi copii, fiecare ţiind câte un luminar (feşnic) şi

cântând imnul în uz la primirea capilor mireni şi călugări („Cade-se cu

adevărat”), el prezenta alesului crucea şi evangheliul, pe care acesta le

săruta cu tot respectul şi umilinţa cerute de împrejurare. Diaconul, cu

tămâierul, preceda pe protopop. Judeţul intra în biserică, precedat de cler

şi urmat de pârgari şi de popor, toţi în vestmintele cele mai luxoase.

După ce săruta icoanele, alesul făcea înaintea altarului jurământul de

dreptate şi credinţă către legi şi către popor. Protopopul repeta de trei

ori: „Vrednic este!” şi poporul răspundea în cor: „Vrednic!”.

C. D. Aricescu, Istoria Câmpulungului, vol. I (1855)

Pătru Săvoiu din Mălin (Bughea de Sus), călugărit cu numele Paisie Monahul la Mănăstirea „Stănişoara”

din apropierea Coziei. Fotografie de la Ierusalim (circa 1900)

Preotul Ion Schiaucu din Lereşti

(perioada interbelică)

Amintire de la „Izvorul Tămăduirii”, la fântâna din Poduri, în ziua Vinerii Luminate (27 aprilie 1907 – Lereşti)

Cununie religioasă la Jugur. Miri: Iancu Ştefănescu şi Filofteia Niţescu (circa 1900)

Călugăriţe de la Mănăstirea Nămăeşti, înainte de Primul Război Mondial

(carte poştală ilustrată, Editura David Stern,

Bucureşti, 1910)

(carte poştală ilustrată, Editura Gh. N. Vlădescu,

Câmpulung, 1908)