China Maritima

7/23/2019 China Maritima

http://slidepdf.com/reader/full/china-maritima 1/27

coala Na ională de Studii Politice i AdministrativeȘ ț ș

Brand Management i Comunicare Corporativăș

Geopolitică i Globalizareș

China – de la putere continentală la putere continetalo-maritimă

Radu Andreea

tefan Ana MariaȘ

Stoica Daniela Catalina

Stoica Adriana

Stoian Andra Georgiana

Bucure ti !"#$ș



Cuprins

%& Putere maritimă

#& Ce 'nseamnă puterea maritimă( ) *

!& +lementele de bază ale puterii maritime ),

%%& Studiu de caz - De ce 'n acest punct .putere continentală/ al evolu0iei c1ineze este

nevoie de latura maritimă(

#& %mportan0a pozi0iei geografice ) 2!& Capacitatea guvernamentală ) 3

*& Capacitatea economică 4i te1nologică ) #"

$& Diploma0ia maritimă ) #*

5& C1ina putere continentalo6maritimă putere mondială ) #5

%%%& Concluzii ) !5

%7& Bibliografie ) !,

2



%& Puterea maritimă

#& Ce 'nseamnă puterea maritimă(

De-a lungul sutelor de ani, marea a constituit cea mai rapidă cale de răspândire a

civilizaţiei, dovedindu-se a fi în acelaşi timp o formă de dominare a lumii continentale,

dar şi maritime. Au existat cazuri în care dominarea lumii s-a făcut paşnic, printr-o

dominare civilizaţională, fapt explicat ca urmare a diferenţei foarte mari de cultură, dar au

existat bineînţeles şi etape în care aceasta dominare s-a realizat prin intermediul forţei. ei

care au deţinut puterea maritimă, nsă, au folosit acest atribut încă din cele mai vec!i ȋ

timpuri pentru a-şi extinde controlul asupra căilor de comunicaţii maritime, pentru a

prote"a utilizarea resurselor acesteia dar, în acelaşi timp, şi pentru a bloca comunicaţiile

maritime ale inamicului. Aşa cum observa şi Adrian #ilip în cartea dedicată acestei

probleme, “această putere a fost şi este exercitată pentru proiecţia forţei asupra

uscatului, dar a fost utilizată cu succes şi ca bază de lansare a atacurilor aeriene asupra

forţelor terestre sau navale ale inamicului”.$ %ucrurile s-au sc!imbat între timp, iar la

momentul actual controlul asupra apelor nu mai poate fi obţinut prea uşor şi, în acelaşi

timp, nicio putere nu mai este dispusă să aloce atâtea resurse pentru stăpânirea unei mări.

Astfel se poate trage concluzia că a deţine controlul mărilor este o noţiune care „se referă

mai mult la perioadele de conflict, în timp de pace acest control putându-se realiza prin

deţinerea unui procent mare din comerţul maritim” .& 'rin urmare, unul din factorii

esenţiali ai puterii maritime este mai ales astăzi comerţul, acesta oferind resurse care se

pot răsfrânge, mai târziu, asupra dezvoltării puterii maritime.

(n singur lucru nu s-a sc!imbat odată cu trecerea anilor) puterea maritimă a rămas

întotdeauna o forţă vitală, capabilă să ridice naţiuni la rang de puteri dominante, care a

marcat evoluţia generală a civilizaţiilor sau, dimpotrivă, a dus la prăbuşirea lor.

*ineînţeles, trebuie evitată confunzia ei cu forţa navală sau cu capacităţile militare navale

ale unui stat, puterea maritimă reprezentând mai degrabă „suma capabilităţilor statului de

a-şi implementa interesele în oceanul planetar folosind întinsul acestuia pentru

dezvoltarea activităţilor politice, economice şi militare, pentru atingerea obiectivelor

naţionale”.+ n plus, puterea maritimă nu este doar apana"ul marilor puteri care au

capacitatea de a construi, instrui şi menţine flote imense, ci este un atribut al ţărilor care

1 uterea maritimă ! factor de influenţă n evoluţia umanităţiiȋ , ditura Direcţiei idrografice /aritime,

onstanţa, &0$$, p. +1.2 "bidem, p. $11.3 "bidem, p. $$.

3



prezintă serioase interese maritime, constientizant, atât la nivelul conducerii statului, cât şi

al naţiunii, importanţa pe care o are mărea pentru existenţa şi dezvoltarea unui popor.

Atfel spus, „totalitatea mi#loacelor prin care o ţară îşi exercită drepturile sale în

exploatarea domeniului maritim, pentru a obţine toate foloasele economice, politice şi

militare, se c$eamă utere %aritimă”2, iar forţele navale sau puterea navală reprezintă un

element indispensabil al ei, sau instrumentul principal prin care se realizează aplicarea

acesteia, mi"locul de realizare a scopurilor urmărite pentru valorificarea facilităţilor şi

oportunităţilor oferite prin utilizarea mării, cât şi a celor pe care aceasta le oferă. n acest

caz, avuţia naţională este elementul de bază în crearea şi susţinerea unei flote, ca parte

componentă a puterii navale şi condiţie obligatorie a existenţei unei puteri maritime. n

acest sens, Alfred /a!an explica succesul /arii *ritanii în secolele 345-353 spunând că

„măreţia şi puterea sunt produsul bogăţiei provenite din comerţ& flotele prote#ează

comerţul' (apacitatea de a produce o flotă capabilă să menţină această bogăţie

acumulată era rezultatul anumitor caracteristici pe care le poseda %area )ritanie”.1

u toate acestea, nu este de a"uns deţinerea unei puteri navale reale pentru a garanta

controlul mării, istoria arătând de-a lungul anilor ca, deseori, statelor care au avut flote

puternice le-a lipsit o strategie potrivită. „"storia ne-a scos în evidenţă faptul că statele

continentale, c$iar dacă au avut flote puternice, în momentele cruciale pentru ele, nu le-

au folosit eficient sau nu le-au utilizat deloc, prote#ându-le pentru acţiuni care nu au mai

avut loc niciodată'67 Acest fapt nu înseamnă că dimensiunile flotei sunt de negli"at, însă

conflictele au demonstrat că important este, în primul rând, modul în care va fi folosită o

flotă, cum a fost ea ec!ipată, cum a fost instruită şi mai ales cum va fi condusă. Adrian

#ilip sc!ematizează foarte simplu eficienţa unei flote în felul următor)

ficienţa #lotei 8 9ave x :upport x ;âng. x <pom=

onform sc!emei mai sus menţionate, o flotă modernă nu înseamnă doar nave la cel

mai ridicat nivel te!nologic >9ave?, care dispun de o asigurare logistică şi informaţională

susţinută >:uport?. /ai este nevoie de o instrucţie la nivel înalt a ec!ipa"elor >;rng.? şi de

4 dor. 5oan *ălănescu - onferinţă intitulată @ uterea maritimă ca factor de civilizaţie şi de apărarenaţională6, ţinută la %iga 9avală omână, $B&C apud Adrian #ilip, op' cit ., p. =0.5 eoffreE ;ill, *trategia %aritimă şi epoca nucleară, ditura(niversităţii 9aţionale de Apărare, *ucureşti,$BC+, p. +0.6

Adrian #ilip, op. cit., p. $17.7 Adrian #ilip, uterea navală, componentă a geopoliticii maritime universaleF +tlantism vs' uroasianism,ditura :itec!, raiova, &0$+, p. CC.

4



o conducere tactică activă, la nivelul conducerii operaţionale ><pom? a componentelor

flotei. 5ar cel mai important lucru este că „cele patru elemente esenţiale ale existenţei unei

flote nu pot fi scindate unul de altul”.C

Aşadar, puterea maritimă a unui stat înseamnă mai mult decât deţinerea unui număr cât mai mare de nave) ea se concretizează prin totalitatea mi"loacelor de exploatare a

oceanului planetar şi a mi"loacelor folosite pentru apărarea intereselor statului pe mare. u

alte cuvinte, puterea maritimă „determină capacitatea unei ţări de a folosi facilităţile

economice şi militare ale mării în scopuri proprii, de a-şi promova interesele proprii pe

oceanul planetar, utilizând potenţialul acestuia pentru dezvoltarea activităţilor

economice”.B 9u trebuie uitat nici capacitatea de a preveni superioritatea maritimă a altor

state, în condiţiile în care interesul fundamental al unui stat maritim este acela de a evita

ca stat continental, care are acces la mările libere, să dobândească o putere navală

semnificativă, pe care s-o poată utiliza, la un moment dat, împotriva statului maritim.

Astăzi, când marile influenţează în mod covârşitor viaţa a peste "umătate din

populaţia globului, :tatele (nite, #ederaţia usă şi !ina au statutul de super puteri în

primul rând datorită forţei maritime pe care au fost capabili să o construiască. După

stabilirea graniţelor continentale, aceste state au început goana după exploatarea resurselor

submarine pentru a acoperi cerinţele economiei următorilor &0-+0 de ani, iar cele mici auîncercat să îşi prezerve rezervele submarine pe care nu sunt în măsură să le exploateze în

prezent. „n definitiv, puterea maritimă este unul din motoarele dezvoltării societăţii şi a

statelor, fiind în acelaşi timp un element de presiune asupra geopoliticii lumii, iar statele

maritime, care sunt în măsură să pună în practică acest concept, pot ridica nivelul

general de dezvoltare al naţiunii respective”.$0

'e lângă dezvoltarea economică pe care o impulsionează, puterea navala şi-a dovedit

utilitatea şi în ceea ce priveşte sectorul de apărare al ţării. (tilizarea forţelor navale încombaterea terorismului, de exemplu, oferă un avanta" în plus faţă de forţele terestre, care

atunci când sunt trimise în afară pentru a luptă sunt expuse riscului de a fi atacate la rândul

lor. “.orţele navale, pe de altă parte, pot opera pe mare, fără a fi văzute de către terorişti

pe termen nelimitat' %obilitatea de care dispun le oferă acesta o protecţie inerentă, dar

8 "dem.9

"bidem, p. =0.10 Adrian #ilip, uterea maritimă ! factor de influenţă n evoluţia umanităţiiȋ , ditura Direcţiei idrografice/aritime, onstanţa, &0$$, p.$1=.

5



cel mai important este faptul că se pot deplasa pe ascuns, până la punctul de lansare a

unor atacuri surpriză împotriva inamicului”.$$

!& +lementele de bază ale puterii maritime

5ată în continuare care sunt elementele de bază ale puterii maritime, conform lui

Adrian #ilip$&)

a/ elemente care 0in de structura geografică a 0ării) configuraţia fizică a

litoralului şi a fluviilor, suprafaţa teritoriului din imediata vecinătate a mării şi fluviilor,

lungimea litoralului, existenţa golfurilor şi a poziţiilor favorabile pentru amena"area

porturilor şi şantierelor navale, existenţa apelor şi canalelor interioare navigabile, pe carese pot dezvolta infrastructuri navale precum porturile şi şantierele navaleF

b/ capacitatea de guvernare sau 'ntr6un limba8 actual bună guvernare& :e

poate vorbi aici de capacitatea guvernelor de a crea o creştere susţinută pe mai multe zeci

de ani, de politica maritimă a statului, de relaţiile politice şi economice externe, de o

diplomaţie maritimă, de o concentrare a eforturilor economiei spre dezvoltarea

elementelor care pot să favorizeze dezvoltarea unei puteri maritimeF

c/ resursele naturale, cu referire la existenţa unor resurse marine exploatate sauexploatabile şi utilizabile într-un viitor previzibil, care să încura"eze crearea unei industrii

de exploatare marină, cu toată infrastructura necesară pe mare şi la ţărmF

d/ puterea navală, este componenta militară a puterii maritime, elementul cu rol de

apărare a intereselor maritime ale unui stat, oriunde în lume, sau în aria de interes a

statului respectiv. 'uterea navală cuprinde forţele şi mi"loacele navale militare, aviaţia

maritimă şi infanteria marină, infrastructura logistică pentru susţinerea efortul instruirii şi

a acţiunii pe timp de pace, cât şi efortul de luptă pe timp de război, forţele şi mi"loacele

navale ale 'oliţiei de #rontierăF

e/ capacitate economică 4i te1nologică a unei naţiuni de a susţine o flotă

comercială şi o putere navală, componentă de bază a dezvoltării oricărei puteri. #ără o

economie puternică, nici un stat nu-şi poate propune să-şi creeze vreun element de putereF

f/ infrastructura portuară) şantierele navale la mare şi fluviuF

11 :am G. ;angredi, H/lobalization and maritime po0er”, 5nstitute for 9ational :trategic :tudies, 9ational

Defense (niversitE, &0$+, p. $$2.12 uterea maritimă ! factor de influenţă n evoluţia umanităţiiȋ , ditura Direcţiei idrografice /aritime,onstanţa, &0$$, pp. =1-==.

6



g/ con4tiin0a maritimă a poporului, care este elementul care trebuie să susţină

eforul de creare a puterii maritimeF

1/ flota comercialăF de pescuitF de cercetări oceanografice şi de exploatări

submarine. vorba aici de o flotă cu un număr apreciabil de nave comerciale şi de

pescuit, cu o capacitate apreciabilă de transport, care să aibă în spate un management

eficient, precum şi de capacităţi de exploatare a bogăţiilor submarine din zonele maritime

şi instituţiiInave de cercetări marine şi oceanografice, a căror rezultate să fie cunoscute pe

plan mondialF

i/ institu0iile de 'nvă0ăm9nt de marină, universităţile legate de domeniile navale)

construcţii navale, construcţii portuare, management portuar, economia transporturilor

navale, etc. şi asociaţiile profesionale din domeniu naval, al căror efort concertat poate

avea un deosebit impact în dezvoltarea unei conştiinţe maritime, a unei mari părţi a

populaţieiF

8/ diploma0ia maritimă, care este elementul ce poate multiplica efectele puterii

maritime.

#orţele navale sunt elementul de agregare a unei puteri maritime. 9avigaţia maritimă

şi fluvială, infrastructura portuară şi cea de acces spre porturi, resursele submarine,

pescuitul, comerţul pe calea mării şi comunicaţii submarine, toate trebuie privite unitar, ca

parte integrantă puterii maritime.

Atunci când sunt ndepliniţi aceşti factori sau c!iar numai unii dintre ei, cum se va ȋ

observa n continuare, se poate vorbi de putere maritimă, care poate fi văzută drept unul ȋ

dintre factorii principali ai globalizării, dacă se ţine cont de faptul că pe apa este mediul

prin care se realizează aproximativ B0J din comerţul mondial >din punctul de vedere al

greutăţii şi volumului?. #ără existenţa comerţului oceanic, barierele din lumea comerţului

la nivel mondial ar fi imposibil de depăşit, iar istoria lumii ar fi astăzi cu mult diferită. @ 1a

momentul actual, comerţul online şi internetul pot fi considerate simbolurile celei mai

moderne versiuni a globalizării, însă istoric vorbind, simbolurile au fost creşterea

dimensiunii şi vitezei navelor, alături de reducerea costurilor de transport comercial' n

cele din urmă, oceanul desc$is rămâne primul mediu şi simbol al globalizării, căci

gândurile transmise prin intermediul internetului trebuie K traduse L mai târziu în

produse, care la rândul lor trebuie să fie transportate pe pieţe îndepărtate'6$+ !iar şi

fluxurile financiare care călătoresc de-a lungul firelor şi cablurilor de fibră optică ale

13 :am G. ;angredi, op' cit ., p. $1.

7



reţelelor de informaţii au, în definitiv, scopul producerii de bunuri spre a fi vândute şi

consumate. 5ar dacă aceste bunuri vor fi vândute şi consumate în altă parte decât în

imediata vecinătate, acestea sunt susceptibile spre a fi transportate pe mare,

%%& Studiu de caz- De ce 'n acest punct .putere continentală/ al evolu0ieic1ineze este nevoie de latura maritimă(

#& %mportan a pozi iei geograficeț ț

Aşa cum am precizat şi în partea de început a acestei lucrări, puterea maritimă are la

bază, în primul rând, poziţia geografică a unui stat, puterea navală, capacitatea economică

şi te!nologică, conştiinţa maritimă a poporului, flota comercială, instituţiile de învăţământ

de marină şi nu în ultimul rând, diplomaţia maritimă.

n ceea ce priveşte primul aspect legat de poziţia geografică, statul c!inez nu

beneficiază de acestă oportunitate, !ina fiind situată în regiunea Asia de st şi de :ud-

st, are o suprafaţă de B.1=+.000 MmN, egală cu cea a uropei.

<are suprafaţa uriaşă pe care se întinde !ina are capacitatea de înlocui faptul că

acest stat nu are ieşire la mare sau oceanO Acest aspect îl vom descoperi pe parcursul

acestei lucrări.

u siguranţă, faptul că statul c!inez este unul dintre cele mai mari puteri

continentale din lume constituie un element esenţial pentru dezvoltarea !inei, inclusiv în

procesul de devenire a !inei putere maritimă la nivel mondial. Analizând statele

europene şi valoarea pe care o va avea în viitor puterea maritimă, !ina se !otărăşte să

mute centrul de dezvoltare al ţării) H4iaţa !inei se va conecta cu oceanul, deci cu lumea

largă.6$2, mai mult decât atât, oamenii care sunt la conducerea !inei au conştientizat

faptul că Hviitoarea bătălie economică se va da pe ocean.6$1

'otenţialul !inei continentale devine un factor care determină statul c!inez să îşi

îndrepte atenţia către partea maritimă, parte care avea să consacre mult mai bine comerţul

şi puterea de care dispune !ina. oasta maritimă a !inei se întinde de la graniţa cu

oreea de 9ord, în nord, cu 4ietnam la sud şi are o lungime de $2 100 MmN. !ina este

marginită de /area !inei de st, olful orean, /area albenă şi /area !inei de :ud.

;aiPan este separat de continent prin strâmtoarea ;aiPan. Aşadar, !ina îşi transformă

14 Paul Dobrescu, Geopolitica, Bucureşti, Editura comuicare.ro, 2003, !. 202.15 "bidem.

8



partea de coastă în motorul dezvoltării sale. *ineînţeles, legătura dintre !ina continentală

şi partea de coastă este una destul de strânsă, în ciuda faptului că între cele două regiuni

există o discrepanţă referitoare la dezvoltarea şi dinamica economiei, care în partea de

coastă a !inei este mult mai alertă. %egătura dintre cele două regiuni este reprezentată de

următorul lucru ) Hcoasta este puternică în măsura în care reprezintă şi exprimă o forţă

care, în principal, vine dinspre uscat. oasta pune în valoare, modelează, dar ea nu se

poate substitui uscatului.6$7

n cadrul acestei lucrări vom accorda o atenţie deosebită a trei elemente care

fundamentează puterea maritimă a !inei. 'rimul aspect este legat de capacitatea de

guvernare sau buna guvernare.

!&Capacitatea guvernamentală

Având în vedere puternicele sc!imbări economice la care !ina a luat parte şi la

care a contribuit în mare măsură, se poate preciza faptul că @sc!imbarea economică bruscă

a condus imediat la sc!imbarea politică.6$= n ceea ce priveşte politica externă a !inei, se

remarcă faptul că acest stat nu şi-a sc!imbat modul de guvernare în ceea ce priveşte

mediul extern @ politica externă a !inei este una defensivă şi nu s-a sc!imbat prea mult

faţă de epoca ăzboiului ece. Astfel, !ina încearcă să influenţeze evoluţia vecinilor săi, prin modalităţile pe care regimul le consideră esenţiale pentru dezvoltarea sa.6$C 'uterea

economică a !inei arată că acest stat se află pe o traiectorie puternică de dezvoltare din

punct de vedere material. n consecinţă, !ina profită din punct de vedere politic de

avanta"ele puterii sale economice pentru a trimite semnale către exterior $B, aşa cum afirmă

şi on uisMen, expert în domeniul de apărare a !inei.

/ai mult decât atât, politica desc!isă a !inei faţă de importuri permit acesteia să

fructifice fluxurile de capital, te!nologie şi gestionare a competenţelor. ;oate acesteaspecte şi reformele politice importante au declanşat modernizarea !inei, acest stat şi-a

însuşit un spirit antreprenorial de excepţie, a transformat comerţul într-un pion al puterii

16 "bidem, !. 203.17 #illiam $. %&er'olt, Asia, America, and the Transformation of Geopolitics, (ambrid)e

*i&ersit+ Press, e- or/, 2008, !. 29.

18 dre- . at'a, dre- cobell, How China sees America. The Sum of Beijing’s Fears,

2012, !. 2.19 Be Blac'ard , ('ris Buc/le+, China sas defense spending rise slows to !." percent ,'tt!---.reuters.comarticleid*E6230720100304

9



sale continentale şi maritime, a a"uns la o rată ridicată de economii şi investiţii @mai mult

de 20 J din '5*6. ste vizibilă capacitatea de acţiune a !inei la nivel local şi regional,

care are un rol crucial în dezvoltarea ţării şi gestionarea economiei. uvernarea de la nivel

provincial, "udeţean şi municipal @comandă =0J din bugetul de stat şi au strategii de

dezvoltare autonome.6&0 :e remarcă, de asemenea, tendinţa puternică a !inei spre

centralizare, prin ierar!ia şi reţelele partidului comunist care oferă numeroase dispoziţii la

nivel înalt, menite să creeze reacţii la nivelul societăţii. !ina foloseşte această structură

pentru a facilita transformarea la nivel naţional.

n plus, !ina a arătat interes şi faţă de sistemul educaţiei, @dovedind o puternică

sete de alfabetizare >rata de mai mult de C0 J în $BB=?.6&$ Aşadar, politicile şi guvernarea

înţeleaptă a !inei bazate pe desc!iderea treptată a economiei şi societăţii au fost esenţialeîn procesul de promovare rapidă şi susţinută. ;oate aceste lucruri reprezintă un fundament

prielnic pentru nevoia !inei de dezvoltare a puterii maritime şi pentru nevoia sa de a-şi

proiecta puterea în întreaga lume.

*& Capacitatea economică i te1nologicăș

(n alt aspect care trebuie analizat este capacitatea economică şi te!nologică a !inei

de a susţine o flotă comercială şi o putere navală, componente de bază ale dezvoltării puterii maritime. n mod evident, puterea economică şi te!nologică a !inei înfloreşte

vizibil atât datorită resurselor importante cât şi datorită unor strategii de dezvoltare a

!inei. Aşadar, unul dintre factorii care contribuie la expansiunea economică şi

te!nologică este reprezentat de corporaţiile transnaţionale, prin intermediul cărora se

produce o expansiune directă la nivel de cunoştinţe. !ina apelează la strategia de

atragere a investiţiilor străine directe, care au devenit modalităţi eficiente de acces la

cunoştinţele din mediul străin. Acest lucru prezintă un dublu avanta" şi anume) obţinerea

unui personal de înaltă calitate format în străinătate şi atragerea acestuia înapoi, în ţară.

'ersonalul cu experienţă în te!nologiile avansate şi management pleacă din ţările străine

pentru a deveni personal de bază pe piaţa internă a întreprinderilor.

!ina susţine promovarea sc!imburilor şi cooperarea economică, academică şi

te!nologică atât pe plan intern, cât şi extern. #irmele străine organizează de multe ori20 eaEric ubert, (arl Dal'ma, China’s #e$elopment Strateg% The &nowledge and'nno$ation (erspecti$e, #orld Ba/ "stitute, 2000, !. 16121

')idem, !. 11.

10



seminarii internaţionale, ateliere de lucru şi sesiuni de formare care facilitează sc!imbul şi

cooperarea între !ina şi comunitatea internaţională. < altă strategie este reprezentată de

implementarea noilor te!nologii, inclusiv a proceselor de producţie şi a te!nicilor de

management.&& Aşadar, noile te!nologii stimulează creşterea economică şi aduce firmele

din !ina la un nivel ridicat, competitiv, în planul internaţional de productivitate.

n ceea ce priveşte puterea navală a !inei putem preciza faptul că acest stat a

construit o flotă navală modernă care include) submarine, vase de luptă, portavioane şi

distrugătoare. :copul !inei este evident, acest stat Hdoreşte să fie o placă turnantă între

puterile continentale şi cele oceanice, folosind datele sale naturale) imensa întindere

continentală care ocupă masa de teren dintre Asia entrală şi <ceanul 'acific, şi larga

desc!idere către cel mai mare ocean al lumii.6&+

n acest caz, se poate concluziona faptulcă statul c!inez va declanşa dezvotarea sa şi în direcţia maritimă, şi, mai mult decât atât,

devenind un pilon important între puterile continentale şi cele oceanice îşi va valorifica

dreptul de a impune reguli şi condiţii colaborării continentale sau oceanice.

Dorinţa de dezvoltare a unui potenţial naval este evidentă deoarece, !ina a

ac!iziţionat te!nologia necesară dotării flotei aeriene şi navale. Aşadar, !ina devine un

criteriu semnificativ în ceea ce priveşte evoluţia altor state, deoarece economia sa este în

plină expansiune.&2 vident, asistăm la o perioadă de transformare economică remarcabilă,

în care economia trece prin procese de sc!imbare rapide, iar !ina este unul dintre

principalii factori care determină acest lucru.&1

!ina poate reprezenta o ameninţare, întrucât urmăreşte atât dezvoltarea unor forţe

navale care să asigure controlul liniilor maritime, cât şi edificarea unor capacităţi

defensive, de tipul minelor marine şi rac!etelor sol-navă, pentru a împiedica o potenţială

blocare a accesului ei la resursele energetice, în eventualitatea unui conflict cu ;aiPanul.

!ina urmăreşte construirea de baze navale şi stabilirea de legături strategice ce

sugerează o dublă destinaţie Q atât defensivă, cât şi ofensivă ! pentru prote"area

intereselor sale energetice şi spri"inirea obiectivelor de securitate.

22 ')idem, !. 139.23 "bidem, !.!. 20320424 icolae Dol)'i, Geopolitica. #ependen*ele de resursele energetice, Editura

*i&ersitii aioale de !rare, Bucureşti, 2004, !. 16.25 #'ite, $u)', 'tt!---.eastasia:orum.or)20090813t'e)eostrate)icim!licatioso:c'ias)ro-t'

11

http://www.eastasiaforum.org/2009/08/13/the-geostrategic-implications-of-chinas-growth/






5nvestiţiile importante pe care !ina le-a făcut în ceea ce priveşte armamentul a

propulsat acest stat către o putere economică şi militară enormă. vident, puterea navală,

economia care se dezvoltă într-un mod dinamic, resursele şi puterea militară a"ută statul

c!inez să devină o putere maritimă de importanţă mondială. Această ascensiune a !inei

indică fără îndoială dorinţa de poziţionare în mi"locul activităţii mondiale. &7 conomia

!inei are la bază o serie de piloni care o a"ută să se dezvolte rapid şi continuu, aceştia

sunt) exporturile, piaţa imobiliarelor şi nu în ultimul rând piaţa de lux) @Dacă din punct de

vedere economic !ina încă se află pe locul doi, din punct de vedere al pieţei de lux.

!ina se află de ceva timp în fruntea clasamentului, surclasând :(A&:&=

'urtătorul de cuvânt al vămilor R!eng Sues!ng a declarat că) Hxporturile !inei au

crescut în &0$+ cu =,BJ, la &.&$0 miliarde dolari, în timp ce importurile au crescut cu=,+J, la $.B10 miliarde. xcedentul comercial a crescut astfel cu $&,CJ în &0$+, la &70

miliarde dolari - după o creştere de aproape 10J anul precedent. n total, volumul

comerţului extern a progresat cu =,7J în &0$+ >la 2.$70 miliarde dolari?, sub obiectivul

guvernamental de CJ. u acest nivel record, este aproape confirmat ca *ei"ingul a

detronat :tatele (nite pentru prima oară, anul trecut, ca prima economie mondială în

termeni de sc!imburi comerciale >excluzând serviciile?.6&C

u siguranţă, implementarea acestor strategii de dezvoltare stau la baza creării unei

flote comerciale şi a unei puteri navale care au capacitatea de a susţine transformarea

!inei într-o putere maritimă la nivel mondial. Aspectele pe care le-am analizat mai sus

arată, evident, faptul că statul c!inez profită de orice şansă şi oportunitate de a progresa,

de a-şi valorifica resursele, de a-şi creşte continuu performanţele în toate domeniile, de a-

şi proiecta puterea la nivel mondial. ;ocmai de aceea, !ina nu a ezitat să se transforme

într-o putere maritimă importantă, deoarece şi-a creat condiţii prielnice lucrând mai întâi

la crearea de performanţă în plan intern şi apoi la propagarea acesteia în întreaga lume. 9evoia !inei de a-şi proiecta puterea reiese şi din faptul că acest stat nu s-a mulţumit cu

statutul de putere continentală, a dorit obţinerea performanţei şi ca putere maritimă, lucru

pe care l-a realizat cu succes.

26 'tt!)eo!olitics.roc'iaitrea;siua;!rima!utereecoomicaalumii

27 'tt!)eo!olitics.roc'iaitrea;siua;!rima!utereecoomicaalumii28 'tt!ecoomie.'ote-s.rostiri;ate16380221c'iare&edicalocul!rima!uterecomercialamodialaa;rmadde!asitsua2013.'tm

12

http://geopolitics.ro/china-intre-a-fi-si-nu-a-fi-prima-putere-economica-a-lumii/


http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-16380221-china-revendica-locul-prima-putere-comerciala-mondiala-afirmand-depasit-sua-2013.htm








$& Diploma ia maritimăț

u toate că este considerată a doua putere a lumii, datorită for ei economice,ț

venitul pe cap de locuitor este c!iar i de $0 ori mai mic decat în Gaponia i în :tateleș ș

(nite ale Americii. Din cauza nivelului scăzut de trai, !ina este obligată să exporte

fiind într-o oarecare măsură dependentă de consumatorii din <ccident. xporturile pe

marile rute comerciale maritime sunt dominate de #or ele 9avale Americane.ț Acest

lucru for ează *ei"ing să investească resursele sale pentru a construi o flotă navalăț

modernă pentru a- i prote"a interesele. nafară de aspectele economice, !ina seș

confruntă cu grave probleme interne în zona de este a teritoriului care este locuită de

grupuri minoritare. ontrolul acestei regiuni înseamnă minusuri economice enorme

pentru !ina. #ragmentarea internă este accentuată de presiunile externe de la vecini

iar spre deosebire de :(A, !ina trebuie să lupte cu rivali regionali puternici precum

Gaponia, usia i 5ndia. esursele militare i economice sunt afectate c!iar i deș ș ș

vecinii mai pu ini influen i precum ;aiPan, oreea de :ud, 5ndonezia, 'aMistan iț ț ș

4ietnam.Disputele maritime ale !inei se încadrează în trei categorii distincte. 'rimul

tip de litigiu se centrează pe suveranitatea teritorială legată de disputa cu Gaponia în

baza delimitărilor teritoriale maritime din zona 5nsulele :enMaMu I DiaoEu iș

conflictele cu #ilipine, 4ietnam, /alaezia, *runei, i ;aiPan legate de drepturileș

maritime ale acestor ări în conformitate cu legile adoptate în $BC&.ț

el de-al doilea tip de dispute maritime vizează opera iunile navelor străine înț

zona economică exclusivă a !inei, inclusiv a Armatei 9avale :(A care provind din

neconcordan a interpretărilor celor două state a legilor definite de (9%<: >ț (nited 9ations onvention on t!e %aP of t!e :ea?. el mai recent incident, a avut loc în

decembrie &0$+, când a fost evitată în ultimul moment, la doar $00 de metri, o

coliziune dintre un vas al !inei i un altul apar inând Armatei 9avale :(A. Asiaticiiș ț

au sus inut că nava americanilor a depă it distan a permisă de +0 de mile, în timp ceț ș ț

din perspectiva adversă se propagă ideea că episodul a avut loc în apele interna ionaleț

i că ac iunile !inei au reprezentat o provocare pentru libertatea de navigare.ș ț

ea de-a treia categorie de litigiu, poate fi mai degrabă descrisă ca o

competi ie, este de asemenea între !ina i :(A dar presupune o suprafa ă mai mareț ș ț

13



i este mult mai strategic vizând accesul neîngrădit i libertatea de manevră alș ș

:tatelor (nite de-a lungul periferiei maritime a !inei.ivalitatea dintre cele două state, în primul lan de insule, are riscul uneiț

ciocniri accidentale care este îngri"orătoare pentru că s-ar pune problema sc!imbării de

putere în regiune. 'e măsura ce capacită ile militare ale !inei cresc i contestăț ș

suprema ia militară a :(A în 'acificul de 4est , multe ări din regiune se simt tot maiț ț

vulnerabile i nerăbdatoare. xistă mari îndoieli cu privire la capacitatea i voin aș ș ț

:tatelor (nite de a prote"a pacea i stabilitatea în regiune.ș

%egat de conflictele cu ările apropiate, cel mai recent eveniment in acest sensț

s-a petrecut la finele anului &0$+, când /inistrul Gaponez al Apărării a declarat că

incursiunile maritime în apele teritoriale "aponeze din "urul ar!ipelagului :enaMaMu

amenin ă pacea)Hț red că intruziunile !inei în teritoriile >apele teritoriale, n.r.? din "urul insulelor :enMaMu constituie o zonă griT între Tperioada de pace şi situaţia de

urgenţă.6&B De altfel, Gaponia î i exprimă constant îngri"orarea legată de cre tereaș ș

puterii maritime a !inei i denun ă 6comportamentul periculos6 al ării vecine.ș ț ț

Disputa asupra teritoriului i "uridisc ia maritimă este o sursă ma"oră de cre tere aș ț ș

tensiunilor i instabilită ii mondiale. iscul unui conflict este ma"or între !ina iș ț ș

Gaponia iar implicarea :(A ar fi inevitabilă din cauza obliga iilor de reciprocăț

securitate care decurg din ;ratatul :(A-Gaponia.'oporul c!inez a con tientizat cât de importantă este puterea maritimă a ăriiș ț

iar mul i oameni încă trebuie să aprofundeze acest subiect. Această dezvoltare areț

două direc ii de opinie în rândul c!inezilor) unii se simt ambi io i iar ceilal i, pe de altăț ț ș ț

parte, au o stare de anxietate.:tatutul de putere maritimă nu înseamnă neapărat ob inerea unei pozi iiț ț

avanta"oase în disputele cu celelalte ări, ci include stăpânirea celor mai avansateț

te!nologii maritime i capacitatea de a găsi un ec!ilibru între explorarea maritimă iș ș

normele ecologice impuse.eferitor la diploma ie, &0$+ a fost un an important pentru !ina, care încercaț

să abordeze cu mult timp înainte o politică externă bazată pe o bună în elegere cuț

ările vecine. :tabilitatea regională este necesară pentru dezvoltarea ării iar în anulț ț

precedent au fost demarate mai multe evenimente diplomatice care au contribuit la

acest aspect.

5& C1ina putere modială

29 'tt!---.media:a<.roe<tereco=ictulc'ia>a!oiaicursiuilec'ieiia!eleteritoriale>a!oe?eameita!acea11578947

14



n primul său an, în calitate de ef al statului, pre edintele 3i a vizitat $& ări înș ș ț

curs de dezvoltare, 7 ări din Africa i America %atină i alte 7 ări din uropaț ș ș ț

entrală i Asia de :ud-st. n mod evident, pre edintele acordă o mare importan ăș ș ț

îmbunătă irii comunicării cu fiecare zone în parte despre care se consideră că ar fiț

factorul-c!eie pentru promovarea integrării regionale. Desigur, !ina se transformă

într-un furnizor de bunuri publice interna ionale în materie de economie i te!nologieț ș

care sunt apreciate în diferite col uri ale lumii.ț

Debutul interna ional al pre edintelui a fost pus în scenă în luna martie a anuluiț ș

&0$+ cu o vizită la /oscova, o prioritate în agenda deplasărilor externe. 'rin

consolidarea parteneriatului strategic cu usia, !ina a trimis un mesa" lipsit de

ambiguitate în întreaga lume , i anume, că stabilitatea globală stă subșresponsabilitatea lor ca actori-c!eie independen i.ț +0

n cel de-al doilea tur interna ional de vizite oficiale, pre edintele 3i a inclusț ș

:(A, unde a participat la un summit neoficial de lungă durată în alifornia, pentru a

permite un sc!imb substan ial cu omologul său american, pre edintele *aracM <bama.ț ș

Având în vedere ascensiunea !inei, domina ia Americii în Asia de st are deț

suferit. elelalte puteri i vecinii !inei au sim it acest lucru i este esen ial ca fiecareș ț ș ț

să ac ioneze ra ional, pentru a permite o coexisten ă pa nică. %a începutul toamneiț ț ț ș

anului &0$+, *ei"ingul a accelerat propriile eforturi de a dezvolta o diploma ieț

periferică ec!ilibrată printr-o conferin ă diplomatică cu vecinii.ț

;ot în octombrie, !ina i 5ndia au semnat un acord de cooperare pentruș

apărarea frontierelor în scopul reducerii preocupărilor de securitate din zonă. /ai mult

decât atât, au fost demarate consultări cu A:A9 > Asocia ia 9a iunilor din sud-estulț ț

Asiei? cu privire la un cod de conduită în /area !inei de :ud cu acela i scop alș

instituirii unei ordini.Dintr-o perspectivă mai amplă, !ina, în conformitate cu noua sa conducere,

se define te ca mare putere, însă pe cale amiabilă. De asemenea, se propagă ideea căș

respectul trebuie să fie reciproc. 're edintele 3i Ginping i ec!ipa sa a venit la putereș ș

într-un moment în care situa ia internă dar i cea interna ională au fost relativț ș ț

complicate. i s-au anga"at să se ocupe de în continuare de reforma c!ineză fiind

con tien i că va fi foarte dificil implementarea unei reforme în cadrul unor ș ț

conttradic ii interne i conflicte externe. Administra ia c!ineză propagă mesa"ul căț ș ț

pentru concetrarea ării pe propria dezvoltare este nevoie de un mediu interna ionalț ț

lini tit.ș

30 ---.c'ia:ocus.com

15



%a începutul acestui an, :tatele (nite ale Americii declară că ac iunea !ineiț

de a limita pescuitul în apele aflate în litgiu, sunt o escaladare cu poten ial periculos înț

disputa maritimă de i oficialii de la *ei"ing sus in că regulile sunt în conformitate cuș ț

drepturile lor suverane.'rovincia !inei, ainan, cere ca toate navele de pescuit să ceară permisiunea

pentru a inainta în /area !inei de :ud la mai mult de "umătate din cei +,1 Mm pătra iț

din cei pentru care !ina se confruntă cu preten iile teritoriale ale rivalilor 4ietnam,ț

/alezia i *runei.ș

'urtătorul de cuvânt al Departamentului de :tat :(A a declarat că noile

restric ii sunt în contradic ie cu eforturile declarate de a rezolva multilateral disputeleț ț

i că aceste reglementări sunt fără fundament. Gen 'saMi a reclamat că oficialii c!ineziș

nu au oferit nicio explica ie în conformitate cu drepturile interna ionale pentru acesteț ț preten ii maritime extinse i că diploma ii americani de la *ei"ing au ridicat obiec iiț ș ț ț

asupra restric iilor care ar putea degenera într-un conflict în apele disputate. Acesteț

îngri"orări au fost într-o oarecare măsură confirmate de Asocia ia pescarilor vietameziț

care au spus că vor ignora noile reglementări.'e de altă parte, reprezentantul /inisterului de xterne c!inez răspunde că nu

este nimic neobi nuit în adoptarea noilor reguli i că ele reprezintă o normalitate careș ș

are scopul reglementării conservării i gestionării resurselor biologice maritime.ș +$

n toate litigiile enumerate, !ina urmăre te o strategie de segmentare. 'rintr-oș

progresie constantă, cu pa i mici, dintre care niciunul nu este un 6casus belli6ș

>"ustificarea unui act de război? *ei"ingul încearcă să sc!imbe climatul mondial în

favoarea sa. +& n zonele maritime de sud i de est , încălcările episodice pe care le are,ș

sunt concepute pentru a-i obliga pe ceilal i să nu mai atenteze la suveranitatea c!inezăț

dar i pentru a avansa revendicările teritoriale i maritime ale !inei.ș ș

'oliticile *ei"ingului fa ă de disputele maritime trebuie să fie în elese înț ț

contextul larg al perspectivelor referitoare la provocărilor de securitate cu care se

confruntă conform administra iei c!ineze. %a întalnirea cu vicepre edintele *iden,ț ș

conducătorul 3i Ginping a declarat că lumea se află în cursul unor sc!imbări

complicate i că detalii despre acestea se regăsesc în documentele de autoritate dinș

!ina, cum ar fi !inaUs Defense V!ite 'aper care a fost lansată în aprilie &0$+. Acest

document, a reafirmat aprecierea că situa ia interna ională este suficient de propiceț ț

31 ---.b>re&ie-.com.c @('iaAs atioal E)lis' e-s #ee/l+32 Dou)las $. Paal, C(otradictios i ('iaAs orei) Polic+, (are)ie Edo-met,

December 13,2013, 'tt!care)ieedo-met.or)20131213cotradictiosic'ias:orei)!olic+)-4-

16

http://www.bjreview.com.cn/




pentru a permite c!inezilor să se concentreze pe dezvoltarea internă în perioada de

oportunitate strategică care poate dura până în &0&0. 'e de alte parte, sunt consemnate

i cateva surse de instabilitate precum semne ridicate de !egemonie i neo-ș ș

interven ionism.ț ++ 'rintre amenin ările identificate de c!inezi în document , esteț

consemnată i reec!ilibrarea :tatelor (nite în Asia despre care afirmă că i-aș ș

consolidat alian ele militare în 'acific, i-a extins prezen a militară în această regiuneț ș ț

i provoacă periodic tensiuni în zonă.ș

eea ce se gânde te despre state, în lupta pentru putere, atârnă la fel de multș

sau poate mai mult decât realitatea propriu-zisă. n domeniul puterii maritime, politica

de prestigiu este foarte vizibilă, fiind parte a puterii statale i modul cel mai pu inș ț

agresiv de a o arăta. /arile puteri obi nuiesc să î i etaleze grupările navale sau floteleș ș

în vizite oficiale în porturile statelor pe care vor să le impresioneze cu forţa lor.

Acestea execută marşuri şi exerciţii în apele internaţionale în imediata apropiere a

apelor teritoriale ale statelor ţintă a politicii de prestigiu. fectele sunt imediate şi de

mare rezonanţă, fără ca statul vizat să aibă motive susţinute de uzanţele internaţionale

pentru a reacţiona la o trecere inofensivă prin apele internaţionale. :copul politicii de

prestigiu este acela ,,de a impresiona alte naţiuni cu puterea pe care o deţinem sau pe

care dorim să se creadă că o deţinem”23.

De-a lungul timpului, nici un stat care se dorea a fi mare putere nu a reu it acestș

lucru fără a fi i putere maritimă. u toate acestea, sunt i state continentale sau cuș ș

con tiin ă continentală care, pentru a a"unge la statutul de mare putere au trebuit să î iș ț ș

construiască din temelii o putere maritimă care să le sus ină, precum #ran a,ț ț

ermania, usia.

'uterea maritimă a reprezentat dintotdeauna un factor de influen ă geopolitică asupraț

statelor de orice fel. olul puterii navale a a"uns să se extindă de la opera iunileț

specifice celui de-al Doilea ăzboi /ondial, la proiec ia for ei la mare distan ă, înț ț ț

state aflate în situa ii de dezastru, unde se cer interven ii urgente i cu finalitate. @#ărăț ț ș

a stăpâni marea, fără a avea o putere maritimă, nu ne putem prote"a comerţul, nu-i

putem a"uta pe cei în pericol, nu le putem oferi a"utor celor loviţi de catastrofe naturale

33 "ter&eFia umaitar34 $as Gor)'etau, +pere citate, !. 117.

17



şi nu putem interveni atunci când societăţile sunt ameninţate de arme de distrugere în

masă, de droguri şi piraterie.6+1

a i în cazul celorlalte state, i în cazul !inei modificările de pozi ie se datoreazăș ș ț

unor conducători care au fost capabili, într-o perioadă de tranzi ie, să pună bazele unor ț

situa ii profitabile.ț

!ina a fost o putere maritimă, a devenit una continentală, pentru ca acum să a"ungă să

sperie până i cea mai mare putere maritimă a lumii, :(A.ș

ncă din $2&$, sub conducerea împăratului R!u Di, !ina dispunea de o flotă de

dimensiuni imense fa ă de cele ale uropei. R!eng e a plecat în expedi ie cu +$= vase iț ț ș

&C.000 de oameni, pe când olumb a dispus de 2 vase i $10 de marinari. el mai mic vasș

al flotei c!ineze era de doua ori mai mare decât legendarul galion spaniol, iar vasul amiral

de 2 ori mai mare decât :anta /aria. +7

După această perioadă de domina ie, urmează + secole de stagnare a dezvoltăriiț

maritime. <dată cu venirea la putere a noului împărat în anul $2+0, comer ul maritim,ț

expedi iile i construc ia navală au fost interzise.ț ș ț

ncepând cu $B=C, reformele iniţiate în !ina, după moartea lui /ao Redong, au

condus la o creştere economică rapidă şi la implementarea te!nologiei avansate în

toate domeniile. 'entru liderii comunişti, era clar ca accesul la resursele energetice,

te!nologice şi financiare mondiale reprezenta singura modalitate de a asigura succesul

!inei în viitor. 'entru a înlătura orice potenţială piedică economica, regimul de la

*ei"ing a pus în practică un program care să asigure ţării influenţa geopolitică şi

repoziţionare geoeconomică, în raport cu marile puteri.

;endinţa !inei de a-şi exercita supremaţia militară şi economică în zonă nu este

nouă. ncă de la începutul anilor UB0, dupa reprimarea revoltei studenţilor din 'iaţa

;ian-an-men, preşedintele ţării din acea perioadă, Giang Remin, făcea publică

!otărârea !inei de a deveni o putere dominantă. (n prim pas în acest sens l-a

reprezentat ocuparea prin forţă, în $BB1, a unei insule dintr-un ar!ipelag aflat în sudul

/ării !inei de :ud, insulă considerată a fi în ape internaţionale şi disputată, în egală

măsură, de #ilipine. n urma acestei acţiuni, :tatele (nite au îndemnat ţările din

35 dm Gi/e G*HHE, co:eria ititulat ,,(uterea aritim- ncotro, n secolul /0,, iut I :aa cursailor (ole)iului a&al de ?boi, e-!ort, 31 au)ust 2005.36 Ja/aria, o!. cit., !.9

18



regiune >#ilipine, 5ndonezia, Gaponia şi 4ietnam? la reţinere, manifestându-şi însă

îngri"orarea cu privire la posibilele pretenţii teritoriale sau interdicţii de circulaţie în

/area !inei de :ud, care contravin legilor internaţionale.

%a fel ca i rivalii ei, :(A i usia, !ina se află astăzi pe un alt loc în ierar!iaș ș

marilor puteri ale lumii decât se afla acum C0 de ani. 'ozi ia lor actuală este datoratăț

în primul rând puterii maritime pe care i-au construit-o.ș

Dorin a de a a"unge prima putere economică a lumii cu care !ina a pornitț

stra nic la drum odată cu construirea socialismului i cu edificarea economiei de pia ăș ș ț

este o consecin ă a faptului că, de-a lungul timpului, confruntările pentru putere s-auț

bazat pe putere economică, nu militară. Din acest considerent, dezvoltarea economică

a !inei a devenit o problemă serioasă pentru toate puterile dominante ale lumii.

u excep ia perioadei despre care am vorbit mai sus, !ina a fost o ară care aț ț

evoluat la nivel continental, pierzând contactul cu lumea exterioară. Ridul !inezesc

este o dovadă a acestui fapt. n ultimele decenii, !ina i-a regândit strategia deș

dezvoltare ca putere globală i a luat în considerare desc!iderea la 'acific iș ș

posibilită ile pe care acest fapt le-ar oferi, regândind raportul dintre dimensiuneațcontinentală i cea maritimă a ării.ș ț

!ina se desc!ide !otărât la mare, fără să abandoneze, însă, dimensiunea

continentală. n ultimii +0 de ani, !ina cre te prin puterea pe care i-o oferăș

desc!iderea la coastă, prin întregul imperiu al firmelor mixte care s-au dezvoltat de-a

lungul ei.

De-a lungul istoriei, nici un stat în afară de :(A nu a reu it să atingă aceastăș

dezvoltare uluitoare a puterii maritime. :(A este primul stat care i-a creat un raportș

de ec!ilibru între dimensiunea continentală i cea oceanică, devenind prima putereș

continentalomaritimă a lumii. ;otodată, exemplul pe care !ina încearcă să îl urmeze

astăzi.

%a începutul acestui an, !ina i-a revendicat statutul de primă putere comercială aș

lumii, anun ând pentru &0$+ un volum anual al sc!imburilor care a depă it, înț ș

premieră, 2.000 de miliarde de dolari.xporturile !inei au crescut în &0$+ cu =,BJ, la &.&$0 miliarde dolari, în timp ce

19



importurile au crescut cu =,+J, la $.B10 miliarde, potrivit cifrelor publicate de vamă.

u acest nivel record, Teste aproape confirmat ca *ei"ingul a detronat :tatele (nite

pentru prima oară, anul trecut, ca prima economie mondială în termeni de sc!imburi

comercialeT >excluzand serviciile?, a sustinut purtatorul de cuvant al vamilor, R!eng

Sues!eng.+=

n prezent, se estimează ca în /area !inei de :ud se desfăşoară peste 10J din

comerţul mondial, aproximativ 2$.000 de nave tranzitând anual apele acesteia, în timp

ce prin analul 'anama trec anual doar 2.000 de nave. 'otrivit analiştilor, în cazul în

care ar controla această zonă, !ina ar putea decide asupra dreptului de tranzit, având

astfel un mi"loc de a exercita presiune asupra Gaponiei, oreii de :ud şi a altor state

din regiune, ale caror sc!imburi comerciale şi energetice depind de transporturilemaritime.

!ina începe, astfel, să câ tige teren în lupta pentru prima putere economică a lumii,ș

stârnind numeroase voci care numesc secolul 335 secolul 'acificului, datorită

dezvoltării statelor din zona sa i mai ales boom-ului economic pe care îl înregistreazăș

aceasta. 6Dominanţa economică c!ineză, care cuprinde producţia, comerţul şi moneda,

pare mai mare şi mai iminentă decât ceea ce vrem să recunoaştem astăzi6, afirma

Arvind :ubramanian, economist la 'eterson 5nstitute for 5nternational conomics.

:ubramanian apreciază pe baza ponderii fiecărui stat la '5*-ul mondial, că statul

c!inez va deveni în viitorul apropiat noul leader economic al lumii. ;ot el afirmă că

@până în &0+0 această dominaţie ar putea arăta ca cea a :tatelor (nite în anii $B=0 sau

cea a /arii *ritanii în $C=0, iar această poziţie dominantă, la rândul său, va ridica

renminbiul la rangul de primă monedă ca rezervă, mult mai devreme decât se

aşteaptă.6+C

:ecolele 353 i 335 au adus o sc!imbare drastică a naturii amenin ărilor de ordinș ț

militar primite de !ina, care nu au mai venit de pe sol, ci dinspre mare, din partea

Gaponiei i coloniilor europene. Acest fapt face ca astăzi !ina să nu mai poată săș

ignore aspectele de ordin maritim, cu atât mai mult cu cât aceasta depinde de comer ulț

maritim într-o măsură covâr itoare. Du manii !inei îi reprezintă nu numai rivaliiș ș

principali Gaponia, usia, 5ndia, ;aiPan, oreea de :ud, 5ndonezia, 'aMistan iș

37 'tt!ecoomie.'ote-s.rostiri;ate16380221c'iare&edicalocul!rima!uterecomercialamodialaa;rmadde!asitsua2013.'tml38 'tt!)eo!olitics.roc'iaitrea;siua;!rima!utereecoomicaalumii

20



4ietnam, dar i problemele cauzate de fragmentarea internă. onfigura ia geografică aș ț

Asiei de st i de :ud st o dezavanta"ează i o limitează asemeni unui gardș ș

împre"muitor, ceaa ce amenin ă permanent liniile sale comerciale. Dacă la acesteț

motive mai adăugăm faptul că statul c!inez este cel mai mare comerciant al lumii, iar

'acificul i-a desc!is orizonturi spre a se dezvolta continuu si ca acesta se ambi ioneazăț

să devină o putere globală, atunci este foarte limpede de în eles de ce !ina a făcutț

toate eforturile din ultimele decenii pentru a- i dezvolta for ele maritime i militare.ș ț ș

!iar dacă se află cu mult în urma :tatelor (nite în ceea ce prive te dezvoltarea iș ș

strategia maritimă, c!iar i în urma usiei, dar ceva mai aproape de ea, !ina seș

impune ca fiind o amenin are. !iar dacă prin copiere, !ina se dezvoltă fabulos deț

repede, ridicând temeri reale în primul rând pentru :(A. < altă problemă în lupta

pentru a a"unge putere continentalo-maritimă de care se love te !ina este ;aiPanul,ș

aflat sub protec ia Americii. ;aiPan reprezintă primul obiectiv strategic atât pentruț

!ina, cât i pentru America, aflat în aria 'acificului, zona cu cea mai puternicăș

încărcătură strategică i de securitate din lume. ei doi competitori î i urmăresc atentș ș

mi cările în lupta pentru această insulă cu putere economică de stat important.ș

Dobândirea supremaţiei militare este un alt obiectiv al epublicii !ina, strâns legat

de interesele sale strategice şi de securitate. Dacă în urmă cu zece ani, serviciile deinformaţii ale :(A atrăgeau atenţia asupra planurilor şi intenţiilor !inei, acum ele

menţionează fapte. 'rintre acestea)

W în 'aMistan, în 'ortul Padar, foarte aproape de olful 'ersic, se afla de"a în

construcţie o baza navală unde sunt amplasate instalaţii de monitorizare a navelor ce

trec prin :trâmtoarea ormuzF

W în *anglades!, în apropiere de !ittagong, se dezvoltă facilităţi militareF

W în *urma au fost construite baze navaleF

W pe insulele din olful *engal, au fost instalate sisteme de culegere a informaţiilor.

elaţiile strânse pe care le are cu regimul militar de la angoon au făcut din statul

*urma un adevarat satelit al !inei în :trâmtoarea /alaccaF

W în ambodgia, conform înţelegerilor semnate în noiembrie &00+, !ina livrează

armament şi spri"ină pregătirea militară a trupelor. %a rândul ei, ambodgia susţine!ina în construirea unei căi ferate din sudul ţării, până la mareF

21



W în ;!ailanda, !ina participă cu &0 de miliarde de dolari la construirea unui canal

în zona Xra 5st!mus, care ar permite navelor să evite :trâmtoarea /alacca. 'roiectul

acestui canal prevede acordarea de facilităţi !inei, care ar spori influenţa acesteia în

regiuneF

W în /area !inei de :ud, în prezent, activităţile sunt concentrate pe prote"area sau

interzicerea tranzitului tancurilor petroliere. < importanţă aparte se acordă dezvoltării

unor forţe militare capabile să proiecteze puterea aeriană şi navală dinspre ţărm spre

insula ainan

'uterea maritimă a reprezentat dintotdeauna un premergător i un multiplicator alș

puterii economice. nsă puterea maritimă are la bază un element foarte important)

puterea economică. Altfel spus, un stat nu poate a"unge putere economică daca nu este

o putere maritimă i în acest fel, nu poate fi o putere mondială. 6*ei"in!ul seș

pregăte te să învăluie ;aiPanul nu doar din punct de vedere militar, ci i sub aspectș ș

economic i social. Dacă :tatele (nite ar abandona pur i simplu ;aiPanulș ș

*ei"ungului, atunci Gaponia, oreea de :ud, #ilipine, Australia i al i alia i ai :(A dinș ț ț

'acific vor începe să se îndoiască de trăinicia anga"amentelor Vas!ingtonului. eea ce

ar putea încura"a aceste state să se apropie de !ina i ar permite apari ia !inei /ari,ș ț

de propor ii cu adevărat emisferice.6ț +B

%a momentul de fa ă, !ina se bazează mai mult pe dezvoltarea cantitativă decâtț

calitativă. După ce au lansat primul portavion i urmează încă două, !ina faceș

eforturi în ceea ce prive te submarinele nucleare, capitol la care stă mai bine decât înș

cazul portavioanelor, însă doar la nivel cantitativ, deoarece cea mai mare parte a flotei

lor este compusă din submarine care de i sunt relativ noi, fac un zgomot mai puternicș

decât cele mai vec!i de cinci decenii. ;e!nologia de la nivelul lor cât i de la nivelulș

rac!etelor balistice cu care sunt ec!ipate este una destul de învec!ită. Deasemenea, în

&0$2 c!inezii vor să dea în folosin ă o rac!etă cu o rază de =000-C000 de Milometri. nț

acest fel, progresele !inei pe plan naval devin semnificative i destul deș

6zgomotoase6, tocmai pentru că au rolul de a reduce decala"ul te!nologic dintre

aceasta i restul puterilor.ș H:trategia pe termen lung a !inei este însă neclară Y

!ina ar putea sa fie mult mai desc!isă în ceea ce privesc obiectivele pe termen lung

referitoare la modernizarea armatei Q dar i să risipească îngri"orările poten iale iș ț ș

39 obert D. Ka!la, 'e Leo)ra!'+ o: ('iesse Po-er, 1ew 2or3 Times, !ril 20, 2010.

22



Hspiralele negative6 în rândul vecinilor săiY !eltuielile !inei în domeniul militar

sunt de câteva ori mai mici decât ale :tatelor (nite. !inezii nu au capacitatea de a se

anga"a, pe picior de egalitate, într-un razboi conven ional cu :(A. u toate acestea,ț

!ina au depă it de"a Gaponia în ceea ce privesc c!eltuielile militare. 9icio tara dinș

Asia nu poate oferi singură o contrapondere în fa a !inei. !ina vizează, deț

asemenea, razboiul asimetric i extinderea capacită ilor navale, care i-ar oferi avanta"ș ț

într-o viitoare confruntare >destul de pu in probabilă? în strâmtoarea ;aiPan6ț 20

n condi iile unei dezvoltări continue, a aspira iei la putere globală i a impunerii deț ț ș

reguli i condi ii colaborărilor continentale i oceanice, !ina se dovede te un pilonș ț ș ș

important între puterile lumii, care amenin ă stăpânirea 'acificului i trimiteț ș

amenin ări la adresa ărilor rivale.ț ț

De asemenea, tensiunile dintre guvernul de la *ei"ing si tarile asiatice cu care

regimul comunist din !ina isi disputa anumite teritorii bogate in resurse de petrol si

gaze si nu numai fac dovada încă uneia dintre motivele de dispută dintre puterile

lumii. 'rintre acestea se numără i Gaponia, care revendică un ar!ipelag situat în Apeleș

/ării !ineze <rientale, sau tările din sud-estul continentului, care doresc bogă iileț

insulelor din apele /ării !inei de :ud. xerci iile militare pe care !ina i Gaponiaț ș

le-au efectuat în comun în &0$& au constituit una dintre demonstra iile de for ă în zonăț ț

i un mesa" de intimidare către poten iali intru i, concentrându-se deopotrivă asupraș ț ș

apărării aeriene, submarine, opera iunilor anti-terorism i anti-piraterie.ț ș

!ina începe să se preocupe de pregătirea unei armate mai flexibile, mai ec!ilibrate,

capabile de a opera i în afara grani elor teritoriale c!ineze, cu c!eltuieli colosale înș ț

acest sens. 9oua doctrină are în vedere capacitatea de a proiecta puterea, mai curând

decât cea de apărare propriu-zisă. 9oua tranzi ie a !inei nu este, de la socialism laț

capitalism, ci de la putere continentală clasică la putere continentală maritimă. ste o

condi ie extrem de dificilă pentru că puterea politică maritimă implică un alt tip deț

comportament i alte caracteristici) este mai desc!isă, mai liberală, mai mobilă, maiș

înclinată să folosească arma comer ului decât arma propriu-zisă.ț 2$

!ina a pus la încercare domina ia maritimă a occidentalilor prin construireaț

primului portavion, ca un preambul al flotei navale cu care amenin ă în curând. nț

40 'tt!!rosistem'a'a.-ord!ress.com20110830c'iaisiaratacoltii41 'tt!)eo!olitics.roc'iasiouaordiemodiala

23



acest fel, !ina pune bazele unei strategii cu bătaie lungă, neavând scopul unei

defensive, ci scopul de a- i proiecta puterea la nivelul statelor rivale, peste ocean.ș

%ansarea la apa a portavionului are o importan ă simbolicp mai ales, având în vedereț

că liderii 'artidului omunist urmaresc sa ob ină spri"inul armatei înaintea sc!imbăriiț

de putere ce va avea loc anul viitor, la *ei"ing. !ina a anun at începerea construiriiț

unui al doilea portavion, ca parte a cre terii puterii militare.ș /arina !inei i-aș

planificat să construiscă patru noi portavioane, potrivit declara iilor lui Vang /in,ț

eful partidului din provinciaș %iaoning. 2& ;estele portavionului c!inez au venit la doar

câteva luni după ce !ina a confirmat că a efectuat primul zbor test cu avionul de

vanatoare invizibil !engdu G-&0, o demonstra ie de for ă care a avut loc c!iar înț ț

timpul vizitei efectuate în tara asiatică de fostul secretar american al apărării, obert

ates. n plus, armata c!ineza s-a laudat recent si cu o rac!etă despre care sus ine căț

poate scufunda cele mai impozante portavioane, în timp ce for ele aeriene de laț

*ei"ing traversează i ele un proces sus inut de modernizare. 6/otivul pentru care l-ș ț

am construit este sa prote"am mai eficient drepturile si interesele maritime ale !inei.

4om avea mai multa incredere si determinare sa ne aparam integritatea teritoriala dupa

ce vom avea portavioane6.2+ 'ortavionul, construit pe sc!eletul unei nave sovietice, va

permite de asemenea !inei sa-si dezvolte propriile nave transportoare de avioane.

xpertii afirma ca primul portavion $00J c!inez este de"a in faza de constructie in

:!ang!ai si ar putea fi finalizat in &0$&. H'rimul portavion c!inez are o utilitate

militara limitata si va servi, in primul rand, pentru a-i conferi prestigiu unei puteri

ma"ore in ascensiune, va a"uta armata sa-si perfectioneze procedurile de baza si sa

prezinte lumii exterioare un pic de putere6, a scris AndreP ricMson, profesor asociat

la :trategic esearc! Department al (.:. 9aval Var ollege.22

!ina a intrat astfel în clubul selectat al statelor care de in portavioane, :tatele (niteț

fiind singurele care de in mai mult de două. *a mai mult, până în &0&0 !ina î i vaț ș

realiza obiectivul de a construi o putere militară moderne, la care lucrează la cote

impresionante.

9u se poate discuta despre !ina fără a avea în vedere o strategie de dezvoltare

temeinic elaborată, promovată treptat şi controlată din punct de vedere economic şi

42 'tt!---.?iare.comiteratioalc'iac'iaisiitarestedomiatiaire)iueaasia

!aci;cicau!orta&io127846143 chinamil.com.cn44 'tt!!rosistem'a'a.-ord!ress.com20110830c'iaisiaratacoltii

24



social. < strategie modernă, aplicată celei mai populate ţări a lumii. :-a găsit, astfel,

răspuns la întrebarea de la început) !ina a a"uns unde se afla astăzi datorită unui efort

susţinut şi a unei evoluţii constante, iar criză economică ce a afectat celelalte ţări nu a

făcut decât să grăbească ascensiunea acestui stat spre titlul de prima putere a lumii.

n condi iile actuale, vorbim despre o nouă !ina, una prosperăț i plină de succes,ș

care contribuie la legile i normele interna ionale, consolidează securitatea i paceaș ț ș

atât în regiunea Asia-'acific, cât i în "urul lumii. 9oile capacită i pot tenta guvernulș ț

c!inez să folosească for a militară pentru a ob ine avanta"e diplomatice, să- iț ț ș

promoveze interesele sau sa rezolve disputele în favoarea sa. Acest pericol subliniază

din nou nevoia unui dialog militar sus inut i solid între America i !ina. Aceasta dinț ș ș

urmă continuă să investeasca în submarine, iar marina pune accentul pe capacită ițdestinate luptei împotriva intelor deț la sol iș aeriene. ncearcă, de asemenea, să- iș

dezvolte rac!etele anti-nave capabile să distrugă portavioane i să î i îmbunata eascăș ș ț

sistemele de radar. 'entagonul sus ine că epublica 'opulară !ineză i-a maritț ș

numarul de submarine de atac i a întarit flota de nave de razboi. onstruc ia unei bazeș ț

navale ma"ore în insula ainan este aproape finalizată. Datorită dimensiunilor

impresionante, aici pot fi gazduite fara probleme rac!ete balistice, submarine i naveș

mari de luptă, inclusiv portavioane. !ina î i îmbunătă e te dotarea nucleară prinș ț șac!izi ionarea de rac!ete balistice capabile să facă fa ă unui eventual atac. n prezent,ț ț

!ina are 71 de rac!ete nucleare ce pot lovi inte din diferite regiuni de pe glob.ț

%%%& Concluzii

n urma aspectelor discutate în cadrul acestei lucrări reiese în mod clar ascensiunea

rapidă a !inei. /ai mult decât atât, !ina a reuşit să devină o putere continentală

bazată pe resursele importante pe care le deţine, lucru care a fost perfect pentru

transformarea acestui stat şi într-o putere maritimă.

Având în vedere influenţa !inei la nivel mondial putem concluziona că statul

c!inez este o putere de ale cărei decizii şi mişcări ţine seama o lume întreagă. Aşa cum

am precizat şi pe parcursul lucrării !ina are nevoie de puterea sa maritimă, deoareceîn acest fel îşi poate proiecta influenţa la nivel mondial.

25



*eneficiind de elementele de bază pe care trebuie sa le deţină o putere maritimă)

structura geografică a ţării, capacitatea de guvernare sau, într-un limba" actual, bună

guvernare, resursele naturale, puterea navală, capacitate economică şi te!nologică,

infrastructura portuară, conştiinţa maritimă a poporului, flota comercială, instituţiile de

învăţământ de marină şi diplomaţia maritimă !ina şi-a atins obiectivul de e deveni

una dintre cele mai importante puteri maritime ale lumii.

B"BH"%L"E

$. ubert, eaEricM Da'lma, (arl, China’s #e$elopment Strateg%

The &nowledge and 'nno$ation (erspecti$e, #orld Ba/ "stitute, 2000.

&. Blac'ard, Be, Buc/le+, ('ris, China sas defense spending rise

slows to !." percent ,

'tt!---.reuters.comarticleid*E6230720100304

+. Dobrescu, Paul, Geopolitica, Bucureşti, Editura comuicare.ro, 2003

2. Dol)'i, icolae, Geopolitica. #ependen*ele de resursele energetice,

Editura *i&ersitii aioale de !rare, Bucureşti, 2004.

1. #ilip, Adrian, uterea maritimă ! factor de influenţa în evoluţia umanităţii,

ditura Direcţiei idrografice /aritime, onstantă, &0$$.

7. #ilip, Adrian, uterea navală, componentă a geopoliticii maritime universaleF

Atlantism vs. uroasianism, ditura :itec!, raiova, &0$+.

=. Ka!la, obert, The Geograph of Chinesse (ower , e- or/ imes,

!ril 20, 2010.

C. at'a . dre-, cobell dre-, How China sees America. The

Sum of Beijing’s Fears, 2012

B. %&er'olt, #illiam $. , Asia, America, and the Transformation of

Geopolitics, (ambrid)e *i&ersit+ Press, e- or/, 2008.

$0. Paal, Dou)las, Contradictions in China’s Foreign (olic , (are)ie

Edo-met, December

13, 2013, 'tt!care)ieedo-met.or)20131213cotradictiosi

c'ias:orei)!olic+)-4-

$$. G*HHE, dam Gi/e, co:eria ititulat ,,(uterea aritim- ncotro,

n secolul /0,, iut I :aa cursailor (ole)iului a&al de ?boi,

e-!ort, 31 au)ust 2005.

26

http://www.reuters.com/article/idUSTRE6230A720100304

http://carnegieendowment.org/2013/12/13/contradictions-in-china-s-foreign-policy/gw4w


http://www.reuters.com/article/idUSTRE6230A720100304





$&. ;angredi, :am G., /lobalization and maritime po0er , 5nstitute for 9aţional

:trategic :tudies, 9aţional Defense (niversitE, &0$+.

$+. ;ill, eoffreE, *trategia %aritimă şi epoca nucleară, ditura(niversitatii

9aţionale de Ap ărare, *ucureşti, $BC+.

$2. 'tt!)eo!olitics.roc'iaitrea;siua;!rima!utere

ecoomicaalumii

$1. 'tt!ecoomie.'ote-s.rostiri;ate16380221c'iare&edica

locul!rima!uterecomercialamodialaa;rmadde!asitsua2013.'tm

$7. #'ite, $u)', 'tt!---.eastasia:orum.or)20090813t'e

)eostrate)icim!licatioso:c'ias)ro-t'

$=. 'tt!---.media:a<.roe<tereco=ictulc'ia>a!oiaicursiuile

c'ieiia!eleteritoriale>a!oe?eameita!acea11578947

$C. ---.c'ia:ocus.com

$B. ---.b>re&ie-.com.c @('iaAs atioal E)lis' e-s #ee/l+

&0. 'tt!ecoomie.'ote-s.rostiri;ate16380221c'iare&edica

locul!rima!uterecomercialamodialaa;rmadde!asitsua2013.'tml

&$. 'tt!!rosistem'a'a.-ord!ress.com20110830c'iaisiarata

coltii

&&. 'tt!)eo!olitics.roc'iasiouaordiemodiala

&+. 'tt!---.?iare.comiteratioalc'iac'iaisiitareste

domiatiaire)iueaasia!aci;cicau!orta&io1278461

&2. www.chinamil.com.cn







http://www.mediafax.ro/externe/conflictul-china-japonia-incursiunile-chinei-in-apele-teritoriale-japoneze-ameninta-pacea-11578947


http://www.chinafocus.com/


http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-16380221-china-revendica-locul-prima-putere-comerciala-mondiala-afirmand-depasit-sua-2013.html


http://prosistemhaha.wordpress.com/2011/08/30/china-isi-arata-coltii/


http://geopolitics.ro/china-si-noua-ordine-mondiala/

http://www.ziare.com/international/china/china-isi-intareste-dominatia-in-regiunea-asia-pacific-inca-un-portavion-1278461










http://www.chinafocus.com/






http://geopolitics.ro/china-si-noua-ordine-mondiala/



China Maritima

Documents

Transcript of China Maritima