Chimie Organica Cap 12 (307-327)

7/29/2019 Chimie Organica Cap 12 (307-327)

1/11

HIDROCARBT]RI AROMATICE POLICICLICEHidrocarburile aromatice policiclice sunt componente ale fracliunilor superioare deilarea gudroanelor ctrrbunilor de plm6nt.

BIFET\IL $I FOLIFET\ULrBifenilul este termenul reprezentativ al hidrocarburilor arornatice policiclice cu in-cnice izolate. Bl este format din doutr inele benzenice unite printr,o bgrtura sinpl[.rl urmdtor, cu trei inelebenzenice, se nume$te terfenil, cel cu patru inele quaterfenil,quinquifenil, cu $ase sexifenil etc.onoI y'*'o3 2 2'3'tffi4',*'ru

56 6'5,in_ uirenit numerotarea poziliilor se face incepAnd cu un atom de carbon de lajoncfi-rlelor qi considerdnd unul din nucleele benzenice ca substituent al celuilalt. poziliile

I

cu cifre sau prin notaliile orto, mete qi para.


2/11

{'i,

1 gq*A.

I 2' Hidrocalburi aromatice policiclice'

Structuri qi proprietit'i fizice caracteristice Metodc ac rinf,czia. Condcnsrree piroliticl r benzenului

2 c.4 .- c.q-c.t * El"'.t*t:l:_i{t$**h3molosiq;;a-ii*.r*il,quaterfcnil),prin

2c.4 -c.t1:-t i- "u*to-fqn l

309

.EnergiadeconjugarqabifeniluluiestedeT4kcal.mol.',aproximativdublulener.giei de conjqgare

"u"ri,"irriri, .g""..g latn c[ lnrre cele dou[ inele benzenice conjugarea

este slabl. o astfel de conjugare implicd structuri cu sarcini desptrrfite care' dupx cum seil; #;*;;;;;;;-;t"! ru,*"" fundarnentald a moleculelol conjusate.Yr (}/)_w_.oc,_le limit[ Kekul6 (doubStarea electronicd din bifenil poate fi descris[ prin structun-- '------. pentru n"#J""il;"'""it1 --\-11 . '/-\ / \(:,x,:/ * \-/-\-/

Mlsurltorilededistan|einteratomicealebifenilulu'T?"ileglturaC-Qintrecele.ldoulinele'benzenice",t"a"l,4SA,egaliculeglturaC,fu.ginbutadiend.Caracteruldelcgltur[dubltreste*a*m:"*lacesteileglturiexistiirotafieliber[.Moleculabifenilului'instareg*o;e'nuest'eqfanfCe!aoudinelebcnzeniceseinl' iz'rj' b"uierea inelelor de la coplanaritateafl[ la.un unghi de 45" unul fali de celllalt$ sc dat6reaze repulsiilo, ,terice'c" "o t* inui iio,,'iii" hidrogen din pzifile 2'2' Ei 6'6' aleI :il:Hffffiffi care nu sunr compens"i" J" "n"rgia de conjugare' Aceste repulsii suntlngtr mici' stare cristalizatl molecula este planl. Fo4ele de relea sunt suficient de mari pen-lsiile dintre aceEti atomi'tru a compensa repu lzomeria atropicd' Prin introducerea ' de 'slbstituenli uotuminoqi in pozi$ile Z'l' +r-l'0,'alc bifenilului,oi"riu'in"t"tor este impiedicatd' Astfel de molecule pot;;#; To.ma a doi izomeri nesuperpozabili care scC"rpotia """1 fa[[ daceltrlalt ca un obiect fap 1111q

tece-

' In scrii hilogcnobcnzcniloi r"o.tiuit"tou r"jJrn ";;;;Proprietlfi iizicc

*c6I!iod > brom >> clor.//

'Bifenilul formcazn cristale cu p,t. ?0,3"c.9i p;r 254"c,,este foarte ilabii ter-ic, in_ln ep5'solqbil ip hi{ocarburi, aLoo[ **ouui t "ron"*]ri.-'- rvsrY ssIn spectrul RMN datoritit curenturui de i";ii". $ ii;.lirb semnarere bifehiruruiregiunea protonilor aromatici (0 7{ ppm).ln epectrul uv ar bifcnilqlui ert" "ara"teristici o bandtr iu r,* zit,s nrn, cu enumitji bandti de conjugaY b_tfcniLtci,drtoritd contribu;iei la rt"ru """iLA-;;;":uq6 at Iltulg-a structurii cu sarcirfi dcsprrfite gi rcgrturtr ouuu indirrcre. tlilo"r" uv arellut"l: m1im1l,accsrci bcnzi se d;pl;il$; vizibir, cd mtriirca nunXnilui de i_3Ti1*l datolid exdndcrii sistemului conjugat; de exemptu, f" terf"niil**-est" Zg0T*l' la quaterfcn'T n. (e 3e000) ei ia quinquire"'aro "-i;;;rff";.- -""t"*;;" ;;iinda. to."rii care rezulti. i'1t ttpi"j,1.

atroppizoweri (4, privativ +i"'."v'1")!,::t{,1*:q:iil"";jilff:i:?i':t sentde fapt!:ii::Tffi;,';i#ffi;t;;i"i'i". er sunt chirari eibptic activi (v' cap' 16)Fig. l2il.Structurabifenilului' inea sa ln ognnoa' rzurtrerrr wsrv rvse'-. ""r"u rotaliei libere ,se numesc izgmeri .o"olio,i :::, caracterul chirnic ar bifcnilului gi ar ho'orog_iror stri este cer aromatic. Reacfiile deHi :f,.i:Ul :. J":.:l t o."siitc 4,4.r Qt, p), $i Z,;: a;; ;;;;;ffi nic aclion^nd; geluitatt ci un substiruenr {o ordinul r ."ir*i"""zi;;;i:;i'J#;#;-#:*o

"T:iljTT:i.liflll:]ly fjinc +ni[lr,ircnn. c"" a"_a jo;-;,"r; nifro iqtrtr rnt,dqrlea nucleu (ncdezactiyal de grupa NO, ;t";;rF"'O;;;d;


3/11

3lr2. H id.ro.carburi aromatice policic lke

benzenice

- ./ .I2. Hidrccarburi aron atice policictbecontribulie importa4td);

Metode de sintezi. SrirseI

Altri. reactanli electrofili'se comporti la fel'12.2, NAFTALINA

.illr (,f i r'

if

ory*'' ln naftaline,r" nurnelo*azd atomii de carbon tT",K'1^1"::i''i:i:?F":";r#S,l;Innaltaltnaserenoteazd(dacdestecazul)ctt-cifraatomului

de carbon prin care se face j-oncfiuneainelelll!, , -oomnriw i R srrnr echivalente; ele se nu-e,carbQn prin care se lace-Joncllurlea urerervr "i hinalb"t"; ele sd n;;;;d"*'i; ;;* utuq.u'4 r i t'xra a ! l-,tY 1$ :::ry'::: : ;::::"":X;".;";;receoent'la {iure ss 4r4l?vo&*, 'l'*'- a-. - - - ' Se numesc pOZigii pnrbsc' pozilii'q (alfa)' 'noz4iito 2'3;si !J,,-.Oe aserelea ebhivalente", ; i 'ffirffitfitil ite Si+,s te nu'6resc pozl\liperi, , *;H*" ;;;;; ;;"o'ut*'irui1i 11 nan{iyl^t1':1"iy:* )lltlllllil-o-urio, #btifilii:'iil5t'ffi J;;"';tri'11., ifentici'si 14 in dazut c6nd subslitu

Formula naftalineilnfost propuei de E Erlennreyer-in 186f' 'lExistnta *p, oilrTii"ilH;H; i*.l"rnonrou,e-prin,reactrii de oxidare la acizi

Graebe, t866).

industriale';jo

N()^ 't'-2 It'2 I I .HoocHooc:*\ uid. Ua;.\., *0. Z:r'\ * /'\/'unl*r,nlls'l + l-ell nl- ll Al^^^)-> S.,\2 \.\z %*oo.Red.

s@#;Tetralintr

an-ri"f\,,V *V 'r). in dpu6 din cele trei stnrcturi limitl Kekulc:existh'legdtui{ duble lnt1p atomii de car-l.;2 qi l.;+, re$pectiv 5,6 9i 7,8, ceea ce derermintr o densiiae il;; ; "rr""""t t"il"ce9ttatomi,1espectivuncaractermalpronunfatdedubldleg[ti'tr!..r: ::- :.pi11 speOtrele de,r4pX afe naftalinei, reiesecl.aceste lpgrturi sppp,;nai,69urte dec6tdin moleculd, ele fiind numai cu pulin mai lungi itecdt cele dintr-o leghturi c=c

o-M4ilnatatine


4/11

'?12

c.12. Htllmctrhufi aruutiiaPalkiblice\.

.L

1 2. Hidwcarburi. arcmafiee polficia,lice 3r3ProprictisfiziPe

' ,'. {C" : 1't,y l'5., '.,',,1,0', : r,.

_, .1 'Pi.oprictiF chimitt

:. .''. i.:'.,

220 . to' rp'L lrffi-:

substituliei din pozilia c este mai stiibilizat decdt cel din.podifia p. ln inrcrmediarul substi-tufiei din pozilia a doutr din cele 5 structuri limitr "u un in"l 0""r""* t**q. Aieste struc-uri limitd au o pondere mai mare rn stari reard a intermcdianrrui, stabilizdntlu-r.Naftdini cristati-zcea sub forml dc foife incolorc cu p.t. f0,3'C,,, Pf -rlrt !^1"1.limtr uqor gi sc ivaporl rcpedc le rcmpcr*un cemcrci. c-Metilneftelinr ryc p'f' 245 oC'.p',,;;;i;ri;is;;.. 2+ttci p-l il,3'c. L I ' j, l ' -,,, '' ^" ' "'\: "7-8 oom. Cupleiul t,'o Ai i"o'o tti-*&"&ctlcuphjul{e='!'4 Hz' - . .. : ' ' : , in ,fo-trut til A'netetinci (slrec in benzi) qi d compqilor nrftdlmcr e$Gcaract6-, isticb o.Uanal intcnsl'de le 7E0 crn'r' ; : ffi

NO"t"@o-NitronaftrlinlD.

lor:5,0'. , r;b

(A)*

.ffi"., Fi& 1?.2.'SpccttllUV dnaftrliltti(?nciclohcxrn)' i''

,. t -:' 'SDecFuf;W rl nCftalinci este mai pomplicat; de aceca cl este caractcrlstrc $t'servegte pbntru identificaria sisternului; L*ZZO nm (e 110OQ), ZAS (5 600), 313 (300)Ge. iz.zl"

naftafina dd toacii'i'& suhstituF electiofitC' 9i pnqleteacfii de adilie',,.-iit gi de sttbitnqie" Strbstitulia elictofill a naftalinci se petreqe mal u$or rnpoziliiie o'berat tn P. I :

rOO t,,cr-Brornnaftdintr;! E =, Br, Cl, NOz, R, RCO, SOtReactivitateamaimareapozilieio*rcdatoreazlfaptuluic[inrcrmediarul

I

\ \,.\ .1

!t

@.,.-'CILi* chil-'ffi'--

re+E**fff"*re$,-Prin nitrarea naftarinei se obgine c-nitronaftarind in raport de r0 : r fala deizomerurn bromurare se obline a-bromnaftelinl.

sulfonarea naftalinci poete fi diriliatr, in funcfie de condifiile de reaclie, in pozifia c,3"f:,?:,1rl11"l"l acif lulfurrc:oncanrrat,la tcmpratura de 80oC, se obfinea-naftatinsurfonio; rer60oc se oblinc acid p-nafrbri*orroni.lil;;;;;;,i;;",t#a acidutui q-nrftrrinrulfonic, cu rcid surfuric, izomerur " r;;;;;;:' "':":"''


5/11

I

' 1 2. Hidmcurh$i " atomatiee policiclicc I 2. H idrocarburi aromatice policicliceEfecte de orientare tn inciiltt nffialinic. pozilia pe carc'o va ocupa cel de_al doileabstituent in inelul naftalinic monosubstituit depinde de pozilia (a gau.p) qi de natura sub-ituentului preexistent. ca gi la benzen, subsritu;nfii oe oiainul I:;#";; ffi;;i;;;ija noul substituent in poziliile a din inelul substituit (de ex. oH, NH2, cl, R1. substitu_:ii de ordinul II care dezactivqazi nucleul'(de ox. No), sorn,Eontl.) orienteaza in_celui de-al doilea substituent"in poziliaa a inelului nesubstituit.

3ls

Aeid tr-naftalinsulfonic

':.'-. Spre deosebire,de nitrare qi haogenare, ieaolia de,sulfonare aromaticl este o reacfierovprsibilb {v.g, 2t.srai.-ilr ;";* "*f.rrli:"i oo *ldl sglflrqic, la temperatur[ jpase rezultlizomerul care se formeazd cu vitezl ma. ma'e ['iifi" 'o"'rolatd cinetic)' La temperaturdrfiai inalid qi.timp mai indelungat de reaclie' tu'ti; i^t"ruI mai stabil' mai dT* t-"q:Tt:(reac;i'e contolatd ,,**o*i*'l i1 i11erul a' grupa sulfonici' volu{ninoas[' inter-fereazd,iu aromul d" h#""g*;i; o*p" t qi, Jin cauia ieprlsiilor sidrice;ener'ia sistemu-;iTJ;;;;. i; i*,o"*t P'nu oi'tl intoraclii slerice inne er-u.ga sutfonisr ei'atomii dei ffi;;;";;di:*"r"Ii^ ".i" iJui pii'*e in.enirsre' dci mai stabild'

. XdctiveazdI@\".

. r. :t' ,: ' ii

naftalii"i io ifo'o'e de aceti! Ei AlCl3 se poirtaobline iiomSr cr sau p: Prin acilareatn sotvept nepotar (d;il;il;-;;til;df,"lina in sotvent potar (nitrobenzen) se oblincSacetilnaftalinE.

ctocH3

d * @+cH'cocr+'+to'"s @**i I pifet"nfi de coniportarg inrqet !o]ra condilii exnerim3nlale se atribuie solvatlrttreictantului elcnof!1, i"""iT.-*niulco', de c6tre molecula polar[ de nitrobenzen' Acesla'avdild :un r/olum mai ;;;;-;tt*u sa **tloneze intr-o,po'4i: cu mai pufine con'

srdngeri stb,ricb (pozifiaF) decdt lrr.ry'{".qj,i" care' deqi mai reactivl' existl interfercnloin-*iriOrog.nul din po'iiia 8 9i substituentul dln pozilia I '

, Aceste reguli generale prezinttr ins[ numeroase exceplii.B. oxidarea rufialinei duce la acid ftalic, se utilizeazI ca agenli oxidanli bicro-I sau permanganatul de nolg]. in prqcedee industriare oxidarea-sb'f"*;;(;;;in prezertftr de v2oi, la 400"c; ra acbastr temperaturd'so ob.yine ca piodus de reaclie"ida ftalictr: Naftochinona se poate izolalao-iA*"" "" CO;il;#;;.

@*derivafii naftalinei se oxideazd acel nucleu care poarttr substituent de ordinul IracuueazA nucleul (v. inainte, stabilirba structurii naftalinei).acuueazA nucleul (v. inainte, stabilirba structurii naftalinei).' ,c. Reactii de adiyie. Naftaline dh rerc;ii dc adifie mai ugor dcc6t bcnzenul; ea are unCter mai nesaturat-Naftalina adilioneazr clor la rece, fir ebsengde catalizator,'rn poeifiireproduqi de adilie sunt rnsd nes.tabili gi erimind ugor acid clorhidric

-N$$ina adifioneezr hidrogen iqr prczcngi rre catalizarori (Ni, pd, ft) 9i dtr tera-telinl nu totrdintr qi decatridronaftalintr sau dircalini (v. Si g 6,3),

1,2 qi'1,4.ddnd a-

Naftochinonl


6/11

"316

I " '' r'riI, , Hidrogenarga naftalingi poate avea loc ai inprezenli de metale ql donori de protoni,de ex. sodiu (iventual in amoniac lichid) qi etanol (v. qi reducerea acetilenelor, $ 8.6.1.A).io ".".* "ondigi se obline 1,4-dihidronaftalintr. in prezenp de etoxid de sodiu izomerul 1,4r rece in izomerul 1,2 (dialina).

I 2. H idrocarb4ri aroriatk e po l.icic lic e12..3. ANTRACE^IJL gI TENANTREI\IUL

Anttacenul c'nH,o are trei inele benzenice coridensate liniar iar izomcrul stru fenan-renul, are celg hei inele ulnr.ni"" "oia""-r"i]Ls"r*.

se numeroteaztr atomii de carbon inccplnd de la unul din inelelc benzenice lateiale.nhacen pozili'e 1,4, s;t,: *;;';#Giil;, i, il;",:""."sc pozilii Bqi l0 pozifii mezo. Existi d*i ;;ilfr;;ii"l*"n monosubsrituili ai annacenurui.Structuri. pmprietifi caracteristice

};,:f:ilt#:;#'f:11il:rugare de 84 kcar.mor.,, sensibir mai mibh decft cea+ 1 , . .- , ' ',i ,,,t l, ., .ti:i,,i*Tulll"r"n reparti;ia ceror 14 electroni ,r pgare'fi reprezenrarr pnn pahu srructuri

- ,|\1 2. Hidrccarburi arornatlce policielire

l317;..#

d"ainr

+@ '1,4-Dhi&onaftalintr- ,

@11,2-Dihidronafulindlaiainp

tc +H+

+H*' ' d",sistemul conjugat butadienic din naftalin{ ae sintez4


7/11

II 2. Hidtoiatburi amnratlee' policiclice

1,42 Ar,gz A

I 2. H idrucarburi aromutice policiclice

R.-C:O-*SOr;O-

0.,ffi*q,p* r, 319tr"o."r"nio]J;;;;ilJ rtir"Gr ltmiti reiese ctr'intre etomii de catbon 9 qi l0 densitatead;';i;;;r""i ;; 1|| mare (patru din'cele cinci structuri conlin legdturl du6la intre aceqti

-ffi -icbFenantenul are energia de conJqgare de 99 [cal.mol-t. Din distribu;ia electfonilor n

Etapa de ciciizare este aparent o substitulie erectroflld fu pzifiaono a unei ar,.e_'tone' ln+earita[e, reacranr"r *airiJ. *";"*r**t cetsneicu sor. )R-.rC!o oo,'-'{4"lt o,'1ili

1,'.'iifri,

i;r. ., . i . ,-:.: '. 1 ll .: ':.1Metode de sintez5. Surse industrtafc : i ' .

't

- Antrdcenul $i fenantrenul se l[scsc i4 gudroancle clrbunilor de ptrmint ilt fracfi-in acest complex, conjugarea specifictr a arircetonelor este puternic inhibat?i, struc_imitr u qi III' cu'sarci,ni F61iil;"; frtno a"r"uorr zate- caurmz'e, inerur aro-:grpgrra tn readfia de suOstiiolie ca-""i:,flgr"orbinzen..,, \ .rotprinrr-oreaclie.i:a"",ory.;;;;t"";if"*;-;:".

Etapele sintezei sunt urmtrtoarele :&.#r&;priffiry.ffi'.o alttr metr5dtr pentru ogtt^r:r-, dc fenantren pi derivali substitui;i in inerc benzeniceste sinteza pschon (vezi g 22 x l.l.Clj.---" ', '

lnea crr p.t. TTO-37trC (ulei de antracen),,de und-e re scpetl prin cristalizare. separarea an-tracenrrlui de fenantren'p*t" o operalie cae neocsiti"cristalizlri rep:lf din dizolvanli;il;.;;il;iii Oeriuatii arcrrlag ai anfiacenului se oblin de obicei prin reducerea;"t[il";;;i o""-titpr" pttn i*etritacu praf de zinc' * .:.t,;I",

I .Aritr*hinondi1.'i '' :t'j'i," ' rcaclii: r

Antrachinona $i derivalii ei substituifi se obliqrsintetic.pornind de la'benzen (even'tual subetituio * a*orial ruiicl Geiitie Friedel-crifis),rprin urm5toarea succesiune d6


8/11

t320C. FroPrietiti fiztce

I 2. Hidrocarburi aronatic:e itoliciclice I 2. H ilrocarburi amnaticc policic lice

olefinic.

'Antracenul.cristalizeaziinfoipincolorectipr'216,6"C,n.r.ltjic.rste'tisi]1|itin upx, r;iltt iliJaoti organici, cu o fluorescenll violet6-caracicristic[ caxe este specl-ficd si altor derivafi "u'tlj *i*""i". p"nuno"*i rr" p.d 100"c, p.f. 340"c. iSste mai uqor*frilif O*f, "*"r"tit tt fn solufie prezinti o fluorescenltr albastr['ln spectrul nMr.I dl:"an;acenului prdonii o dau semnale.la$7,5 ppm iar protonii $ta6i,Zppm; protonii 9qi 10 s9 difele{iaz6, dind semlral la 6 8;1 ppm' ln spectrul RMN alta;*"*"tri irotonii aromatici apar la)6 7,5 pp*; protonii 9 qi. t0 se difereniiazd de- aseme-

, nqa"dlnd semnal la 6 8,5 PPm'Iq spectcle 1x] #; in benzi, sunt caracteristice pentru ansacen doud benzi in-tenbe'la iziii eiO "ri * *l*'fenantren doutr bcnzi la 735 qi 810 crn''Spectul w i -tt"enului are !T: T*t u".:t-T1ll1-1'l.Qare cele mai iirtensesuntla^"*,zL4nrn(s18om0)qi37a(9000).$pectrulwalf'"Ttr91'1"iT"'90"i::oj"*"touJlj" care cea.,mai intensl oste la x!-, 251 nm (e 65 000); cclclalte lenzi au intenlsititi foa$e mici.,Fluorescen|d.Fosforescenld.Fenomenulfluores:ccnleialarglamultemolcculecu

; ,inele aromatice *"a*utJ. ni. ausorblia unci cuenrc f_11T111-Tl*t" teceintr-o stareexcirat6 electronic tv'ili.z]. B). Electronul promovat poete conlserva spinul s6u' opus cucel al electonului dc carc s-a dcsplrlit Ar"* it"iirl numai.un timp.foarte scurt, cca l0-7 s'(Tranzifile permise ,"*-6"-f"ttt t"" noa*t"otrl1 singlet la strrca excitat[ singlet)'Molecula excitatl r" ,olifi"i""l prin pierdcrc de energic sf.fgrn{ dc energic termicl sauprin emisid,un i "o-iia"i'*i"l;arfi ;i**1 1"11it*:3:,1"^ lJ:*sccqftr' Spectrul de, ernisie fluorescentl J1** * undr nrri miri dccrt spoctrul dc ebsorbtic.Fosforcscc4lr"p"i" ta ingfoU.rca unei substrnti fluorp$cenlc intr-un rncdiu'sticlos'de exemplu a, *pi*iiJffi;fi*'giloiul p,o**et (singlcg rccc in'accst caz lnt-ostaretripletcuspinprelclc'"r"c5.11u1decarcs:adcsplrlit(tranzificintcrzislS-+T).Aceasti rr.r" -"*rrliil[, cu probebiliterca micd a furzilici, cmitq o redialic slebtr dar deduratd lungi (rp**;;-i;i"r*ccnfr) Ascmcnca spcctre de"fluorcsecntl qi dc fosfores-ffid5;#*pl;,;;trecelll qi tetraccnul' {'l

^l-!-l^aD. ProPricdti chinice.

Reacfiilg antraccnului qi,ale fenantrnului au loc cu vjt^ezI-mai mare in poziliile 9 9i10. Caracterul *.i ;;;;;'Ji *"**ttidrocarburi sc menifesti prin reaclii de 'adilie inaccsrc pozilii ?n ef:rl dc ree4iilc de substitufie'a Rcaclii de adilie.Reducerea cu sodiu 9i alcool a antracenului qi a a fenantrenuluiduce la 9, I O-dihidroderivali'

m&

@,toSihiancnccrCa)9,10-Dihfttrof,cnnaarHidrogcnarea cetditicr etecr gi inelcle larcfele; se oblin amestccuri de dihidro_, tet_gi octrhidrodcrivati.

___3,lYy*n-Tl".Ti T T.f T:-i" d.ucc le e,lefcnenhcn_chinonr. in condiliicBctgrcc se obfinc ecid difcnic (bifcnil-o, o -dicuboxilielp,rin rupcrea icgrturii g, to, cir

Frnltucncbinonl

Aqtachinontr

Acid'difcnic; oxidarel antracBnului in poziliile 9,10 ducc hrntrrchinonl. oxidarcse poate faceagenli oxidanfi ca bicromrtul dc potasiu sau, in proccdec industiale, cu Nacrdr, ,"u "",rezcnftr dc VrOr, la tcmperrturi ridicate.

ITln hararca iu clor la 0 "C se pot izora produpi d9 edrfic 9,r0, arat ra annacen cat giTCn a

@T 4-'


9/11

322,l

I Z Hiilwiarbari atoma$ice @'icitticeLa rid,icarga temperaiurii produqii de adilie prerd acid gforhidric, trecdnd ln anfracen

sau fenanlren 9 substituit,"-: -*;;;;*Jt""**eazr ca'dienr El r9a91ioryaza taB0'c"ct :tP9l:l:f ll^::JT:ol, *hid;il;;ilct. i" p""ifirl" 9,10, Aductul dien intre antracen qi anhidrida maleicl este, - ,^ r:L^--^tr::^:^l^ rt t tl^nLdienX : ;' ricto l2.2,zlocbdlene" t'un derivat de.dibenzotii

, ' eiilina kr 25ffC se offie dibenzobiciclo [2.2.2]octatriena.' Din antracen gi ac--:- -- :i soo . sl-l+ lll' 'T,

t'. i,

:-:

-/ \.(/ \_'r\,/\,/ \::/ E>4-+"/ \'l-\-


10/11

/

I 2. Hidrocarbvri aromaticc policiclice I 2. Hidrocarburi arcmatice poticic icb 325Pirenul esie incolor Ei are fluoresc6nl{ albastrI. El are.caracter ar6miric gi d6 reacliide substitulie electrofili. :,

#iren

l, 2, 5, 6 - Dibenzantracen

HIDROCARtsUI,i TiOTVTATITE .POLrcICLICE SU?EnIOARE'/

TctraccnPerilenul se obpine prin reacfia iratAinei cu AlCl, (reacfie@@OO

I,l'-Binrftil

. "l' /. aDihidrotettacen m. DihidropcntaccnI

b. Hidrocarburile aromatice policiclice condcnsete angular (fene) conlin scheletuide baztr;i ;";;;";"lui la care se fuzioncazl inclc benzcnice.,ccl mei simplu rgprezentant;Jb;#"i;iantrcnut slu crisenul, izolrf dir{gudroane. Fcnele sunt'incolore.dar

puternicfluprcsccnte (criscnul,prczintl fluorescenfd albastd)', , \ \

Qrisar Picena.^Hidficarburi arom.ticc pblinuclcuc peri-condonslte. Unsle hidrocarburi din

acaartu clasl so glscsc in gudroanolaclrbunilor dcplmlnt, Mrjoritatoa lor se obfin sintetic'

coronenul-are qase incle bcnzcnicc condensateinjurul unui inel benzenic, fiind asrrl termen al seriei cirulenclor. . - ---.unele hidrocarburi policiclice'arometicc din aceotl cliis! sunt cancerigene, de e_dibenzantracenul, benzopirenutrtc. q

. pcnzopiren

slrn cu nvsr,CICLOPENTADIEMC

1II)

Indenul.coriline un inel gictopentadienic condentat cu un inel benzenic. Fruorenurinel ciclopentadienic condensat cu doutr i""b ;;;;t;;.'il;ru fluorenur seldin gudroane.


11/11

I 2 " H idro cgr b:rtr ;arpn@i e e p o li c ic I i c e

2J- Fluorenchinonf,(anf - Fluorqchingnl )

I 2. H drocarburi aromatice policictice

Intrebdri

12.8. Propuneti metode. ilertractin gi c. g.metilfenanten.I 2.9. Soriefi reaqiile, naftalinoi,de substitufib.

..,1

bintez{ peirrtru urmltorirele, frid.rocarbu!,,' ".- 2-ritnaftalintr; b:antracenu,lui gi fenantrenului cu un mol de brom. Artrtagi mecanismul\\

327

ilth Inden Fluoren, Caracterut ot iai""ot iodentrliri 9i al fluorenultii este asemflnltor' in :1"t-", Olltnp'iu cer "t;Ji;il;;;l' i" iits""'ti inlfluoren grupa $I' T: "*Tl' acid (pK' 20' res-*"i[ irii;;;*";" baze se elimini on p'oto-n' L. :ii" ""t:f:*iend ei se formeazranionul stabilizat p.i" "ini-ig"qt;:iii "" bxplicb dcidifierea acestor protoni (v' ioni cu

W'oH

l2.l..l:nitrarea bifenitulut r-.-":ll* doi mononinp-delvalr Gare ,r. *rn*; rnon6ourr. duce la;l"j|-t:::q-illmutete lor qi artrtalicare este prbausul mloial.#ri| "''-v4 r. !u' /l2.2,Cepondere"areconjugareafnheceledouiinlebe;;;i}Juii'nil"r"i?Expliqfi.:?t 9" se inptege prin izomene atr-oqicd ? exemptificalii;;,1*f ilffi;i;:t:-'ti;i;iiiltl,lili,T:Jii|'Hff':'*irnei' antmcenuri $il;#il;;i"'ior,q, reactivitatea po.12 5' in reacliile de substitutie elechofilE, naftalina 'reaclioneaaa in. poiiga a:pgfepntiar.rag de pozilia' l'll | ' 'a. Artrtali structura intermediarilor subsqituliei in cele doui pozilii. Trasali coondonatele reacfiilor,: "jl:."| sulfonarea naftalinei ii iozilia g. crrui "r"r"nt ,t u.tu*i * ;;;;; s-tauiritatea t"r_rictrmlrit{aizomeruluip?," ' '' : r' ,,,,. ,,1 ., i,rl.-,.::l:-;:'-:e:r::u.u4arsarer'1',"t-1,::.:::.i1ii se,oideaztr naftailn'ld rcid ft61ic?ciiiresu metoea ildt st iau tneiota ircidur saurt furicriondl al acestuia ? ce sb ot{ine ra oxidare-a u-nirop.*tn ,:ta*i.*tol"; ;;#;#* ;lul ?1,2,7,: c6 sc ofting ta,rraEnpa naftalinei cu *Au ,o"rufi" t ,et anarofu"a,, i'*r_ ir"*,'i sodiu ln

l:'19 l.ri.fi reacfire naftarinei, anhacenului gi fenanrenurui cu acidul cromic. Expricafi.l2.ll. Ardtalt de ce tetracenul gi pegtacenul Oul Af,ia[-A;vafi stabili.2,7 - Dihidroxifluoren

F ut e rpne . Rezidull' de la evaporT:" c::fi *]1 -I":, tT:: i:":H:1",':""fiT1cohrine;g;f ;"";;;-;.,'t""'tu*necbimuill:-11t'"1*':tl:-:t::tr*::ff "T#lJiJffi;il##"'.ffi;;;il;; u;{.f:J" unei sfere; aceqri sonrpuqi au fost nu-i+iiiiiia pv. Krat "h*er, D'R' I{uffman:tpe;o)'ff"rlr,,t;"-t":- n,rJ,";; ilf c,, c," c.,,, Ei c* 1* * f.o*.:"i*1ry::1"T::i" " ^ili;.ilu' "' ;;;ine-r'ig'" g"i ; .'" oqy'i* 11. 1tT:, :1'*-:'- :if ftr;,:i I :ffi rlSJ#'liru"T'";"-'i;# *'ffi i "o:pti: :::::"1Y3.:,":o:::l::; lll]ll ilnele oprnlr - PtYo rr wuuorsvt-fY re studiazl'intens in;*ft, $i diamant. Reacfiile qi proprietdfile fizice ale acestor compu$r s\) Iai multe laboratoare.

Chimie Organica Cap 12 (307-327)

Documents

Transcript of Chimie Organica Cap 12 (307-327)