Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

98
Peter Cheyney Ce le pas damelor! ă (Dames Don't Care) Carte pdf descarcata de pe www.cartipdf.wordpress.com Capitolul I SAGERS IESE DIN SCENA Ce z duf! ă În iad n-am fost niciodat , da' dup umila mea p ă ă ă rere v spun c nu poate fi mai ă ă cald ca-n de ertul sta californian în iulie. ş ă Am trecut de Indio i cred c voi vedea curând lu ş ă minile din Palm Springs. Gonesc tare — acul arat o sut treizeci la or . ă ă ă A fost un pui de furtun de nisip azi dup ă ă -mas , care m ă -a prins dormind, de mi s-a lipit o bucat din de ertu' Mojave, sau cum l ă ş -or fi numind, drept în fundu' gâtului, iar acu', dac n ă -ar fi atât de cald, ar fi o noapte de-a dreptu' grozav . ă Da' de „Cactus Lizzie" a i auzit vreodat ? E un cântec despre dama asta i tocmai îl ţ ă ş cânt. Nu c-a avea cine tie ce voce, fiin'c n ş ş ă -am, da-s un b iat dintr ă -aceia care-am avut totdeauna sentimentu' c dac mama Cau ă ă tion s-ar fi aranjat s ă -mi dea via cu ni te corzi ţă ş vocale mai de soi ş -o mutr mai pu in potrivit cu coasta Norvegiei, toate frumuse ile s ă ţ ă ţ -ar fi-nghesuit s m ă -aud pe mine, Lemmy, debitând câteva numere de swing demne s ă ă r mân de pomin ă ă ă -n istoria muzicii u oare. ş Da' s ne ă -ntoarcem la Cactus Lizzie. Trebuie s v spun c dama as ăă ă ta e-ntr-un cântec; i nu tiu de ce, cântecul sta ş ş ă -mi zumz ie ă -n cap în tact cu zgomotu' ma inii L ş -am înv at de la un cowboy din Sonora acu' doi ani, pe vremea când am pus mâna pe Yelltz ăţ pentru r pire i omor. Tot ce ă ş -avea cowboyul sta era o chitar , o voce spart de fum tor ă ă ă ă ş -o bibilic mexican , care f ă ă ă cea din el ce voia. Îl cânta necontenit, încât vocea unuia care i ţ -ar fi citit condamnarea la moarte i s ţ -ar fi pă rut arie de operet — într ă -atât te-ai fi sim it ţ de u urat. În fine... s ş ă -i d m drumu'. ă „Tr ind a a... cânt cowboy. ă ş ă C lare în pustie... ă ce dragoste ciudat ! ă Banjou-l mângâi, biet cowboy, Iubita- i tremur , — iar vita ţ ă de râie-i, vai, mâncat ! ă Ah, Cactus Lizzie... plângi, cowboy, Ce-i pas ei c mie ă ă de buze dulci mi-e dor... Ah, Cactus Lizzie... m-ai vr jit ă M-ai scos din min i i ţş -s trist, c ci ce ă le pas damelor!" ă sta Ă -i cântecu' pe care-i cânt, i ş -i unu' din ritmurile alea de care nu po i sc pa — ţ ă ti i, unu' d şţ -alea... Am intrat acum pe linia dreapt i pot s v d luminile ăş ăă din Palm Springs la cap tu' ă oselei. Dup ele ş ă -mi dau seama c Palm Springs sta e unu' din ora ele mi to din de ert. ă ă ş ş ş Po i g si acolo tot ce vrei — un colier de diamante de la un a a ţ ă ş -zis bijutier de mare clas , ă parfum, la cincizeci de dolari sticla i una la sc fârlie c ş ă -o sticl de whisky, la vreunu' din ă localurile-n irate de ş -a lungu' oselelor — un gen de chestii d ş -alea unde po i consuma ţ timp, pierzându- i reputa ia împreun cu iz ţ ţ ă menele.

Transcript of Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Page 1: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Peter Cheyney

Ce le pas damelor!ă(Dames Don't Care)Carte pdf descarcata de pe www.cartipdf.wordpress.com

Capitolul ISAGERS IESE DIN SCENA

Ce z duf!ăÎn iad n-am fost niciodat , da' dup umila mea pă ă ărere v spun c nu poate fi maiă ă

cald ca-n de ertul sta californian în iulie.ş ăAm trecut de Indio i cred c voi vedea curând luş ă minile din Palm Springs. Gonesc

tare — acul arat o sut treizeci la or .ă ă ăA fost un pui de furtun de nisip azi după ă-mas , care mă -a prins dormind, de mi s-a

lipit o bucat din de ertu' Mojave, sau cum lă ş -or fi numind, drept în fundu' gâtului, iar acu', dac nă -ar fi atât de cald, ar fi o noapte de-a dreptu' grozav .ă

Da' de „Cactus Lizzie" a i auzit vreodat ? E un cântec despre dama asta i tocmai îlţ ă ş cânt. Nu c-a avea cine tie ce voce, fiin'c nş ş ă -am, da-s un b iat dintră -aceia care-am avut totdeauna sentimentu' c dac mama Cauă ă tion s-ar fi aranjat să-mi dea via cu ni te corziţă ş vocale mai de soi ş-o mutr mai pu in potrivit cu coasta Norvegiei, toate frumuse ile să ţ ă ţ -ar fi-nghesuit s mă -aud pe mine, Lemmy, debitând câteva numere de swing demne să ă r mân de pomină ă ă-n istoria muzicii u oare.ş

Da' s neă -ntoarcem la Cactus Lizzie. Trebuie s v spun c dama asă ă ă ta e-ntr-un cântec; i nu tiu de ce, cântecul staş ş ă -mi zumz ieă -n cap în tact cu zgomotu' ma inii Lş -am înv at de la un cowboy din Sonora acu' doi ani, pe vremea când am pus mâna pe Yelltzăţ pentru r pire i omor. Tot ceă ş -avea cowboyul sta era o chitar , o voce spart de fum toră ă ă ă ş-o bibilic mexican , care fă ă ăcea din el ce voia. Îl cânta necontenit, încât vocea unuia care iţ -ar fi citit condamnarea la moarte i sţ -ar fi părut arie de operet — întră -atât te-ai fi sim itţ

de u urat. În fine... sş ă-i d m drumu'.ă

„Tr ind a a... cânt cowboy.ă ş ăC lare în pustie...ă ce dragoste ciudat !ă

Banjou-l mângâi, biet cowboy,Iubita- i tremur , — iar vitaţ ă de râie-i, vai, mâncat !ă

Ah, Cactus Lizzie... plângi, cowboy,Ce-i pas ei c mieă ă de buze dulci mi-e dor...

Ah, Cactus Lizzie... m-ai vr jităM-ai scos din min i i ţ ş -s trist, c ci ceă le pas damelor!"ă

staĂ -i cântecu' pe care-i cânt, iş -i unu' din ritmurile alea de care nu po i sc pa —ţ ă ti i, unu' dş ţ -alea...

Am intrat acum pe linia dreapt i pot s v d luminileăş ă ă din Palm Springs la cap tu'ă oselei. Dup eleş ă -mi dau seama c Palm Springs sta e unu' din ora ele mi to din de ert.ă ă ş ş ş

Po i g si acolo tot ce vrei — un colier de diamante de la un a aţ ă ş -zis bijutier de mare clas ,ă parfum, la cincizeci de dolari sticla i una la sc fârlie cş ă -o sticl de whisky, la vreunu' dină localurile-n irate deş -a lungu' oselelor — un gen de chestii dş -alea unde po i consumaţ timp, pierzându- i reputa ia împreun cu izţ ţ ă menele.

Page 2: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Chiar acum am început s p trund în ora i m simt cuprins de oboseal . Da' parcă ă şş ă ă ă v povesteam despre Cactus Lizzie, nu? În fond cred c sunt o mul ime de dame de felu'ă ă ţ lui Cactus Lizzie în circula ie. Se speţ rie de gândaci i bag cu ituş ă ţ -n amant cu aceea iş u urin cu care coş ţă mand un mazagran. A aă ş -s damele, da' pe c le ti i din proprie expeă ş ţ -rien .ţă

Cât despre mine, mie-mi plac grozav. Au ceva fascinant în ele. Au ritm. Au tehnică — i înc ce tehnic !ş ă ă

Acum, aproape c-am ie it din Palm Springs. Deş -aici pot vedea ceva mai încolo, pe dreapta, o lumin ăş-o firm de neon. Pe firm scrie „CRENă ă VUR TI CALZI" i b nuiescŞ ş ă c sta trebuie s fie localu' pe careăă ă -l caut. Încetinesc. Când ies din ma in , m simtş ă ă în epenit ca un cadavru. Da' cum s nu fiu?! Am inut volanu' zece ţ ă ţ ore-n ir.ş

O iau bini or c tre spelunca asta i privesc prin geam. E una din osp t riile alea deş ă ş ă ă lux. Totu i pl cut i curat, ş ă ş ş-o pereche de bibilici servesc în spatele tejghelei. Ni te feti eş ţ pe cinste. Una-i o ro covan cu ni te ochi care prevestesc bucluc pentru cel ce sş ă ş -o poticni de ei cândva, iar cealalt are o siluet care m face să ă ă ă-mi par r u c nuă ă ă -s în concediu. Câteva mese mici sunt risipite jur-împrejuru' localului, iar în untru nuă -i nimeni afar deă fete i de un tip care ade la o mas iş ş ăş -nfulec crenă vur ti, tot chiorânduş -se p c tos laă ă blonda cu siluet .ă

M uit la ceas. E trecut de miezu' nop ii cu treizeci de minute. Cu dou degete tragă ţ ă energic în jos de boru' fetrului meu i intru.ş

— Bun , frumu ico, îi spun ro covanei. Ceă ş ş -ar fi s m tratezi cu ceva, de bucurie că ă ă m-ai cunoscut? S zicem, că -o pereche de crenvur ti ş ş-o cea c de cafea, da' cu fri cş ă ş ă berechet, fiin'c tii, maicăş ă-mea-i de p rere că -a avea nevoie s m mai dezvolt un pic.ş ă ă

O v d zâmbind c tre cealalt bibilic .ă ă ă ă— Auzi, Alice, începe ea la mecherie. A venit Clark Gable.ş

iŞ - i face de lucru la râ ni a de cafea.ş ş ţ— N-a prea crede, r spunde blonda. Seam n mai degrab cu Spenş ă ă ă ă cer Tracy. Nu iţ

se pare că-l are pe vino-ncoa? Da' un' s-o fi ascuns pân-acu', soro?— Ho, nu-i cazu' s v certa i! le zic. Dac una din voi dou nă ă ţ ă ă -ar fi fost aici mi-a fiş

pierdut min ile dup cealalt . Da' cum sunte i împreun , forma i o pereche tare dulce i vţ ă ă ţ ă ţ ş ă anula i, ca s zic a a, una pe alta — i nu uita i de mu tar, da' ţ ă ş ş ţ ş f r ă ăceap .ă

— Ai pe vreuna cu care e ti în vorb ? mş ă ă-ntreab ro covana.ă ş— A , zic, slabe speran e. Numai c niciodat nu mş ţ ă ă ănânc ceap . E periculos. Nuă

po i ti niciodat ce se mai întâmpl . Am cunoscut odat un tip careţ ş ă ă ă -a mâncat crenvur tiş cu ceap i năş -a trecut o or , c tipa pe careă ă -ncerca s-o vr jeasc a i f cut o cerere s i seă ă ş ă ă dea o masc de gaze din stocurile ap r rii pasive.ă ă ă

Îmi împinge haleala peste tejghea.— Nu te-am mai v zut pă -aici, spune ea.Arat oarecum îmblânzit .ă ă— N-aveai cum, îi zic. Vin de la Magdalena, din Mexic; îl caut pe-un amic de-al

meu, un b iat pe careă -l cheam Sagers — Jeremy Sagers. Iă -a l sat un tip din Arispe ni teă ş gologani i mş -am gândit c lă -ar interesa. Nu cumva l-ai v zut?ă

— Nostim chestie, spune ro covana. Cred că ş ă-l cunoa tem pe Sagers al t u. Îl v dş ă ă mereu cu Annie Crenvur t i mi se pare c dr g la a lş ş ă ă ă ş -a plasat la una din speluncile pe unde s-adap — un local dă -alea de soi, din care g se ti prin de ertul sta.ă ş ş ă

— Te pomene ti cş ă-l i ad posti i pş ă ţ -aici? m lansez. M da' grozav ora mai e iă ă ş ş sta!ă

— Ba bine c nu, spune ea. Nu ne lipse te nimic pă ş -aici. Acum c teă -avem i pe tine,ş suntem gata s facem fapte mari!ă

— iŢ -ar conveni, scumpo, îi r spund prompt. Da' Annie Crenvur t aia... cineă ş -o mai fi?

— E-o bomboan de fat r suflat , spune blondina. Pe la ase începe s tragă ă ă ă ş ă ă câte-un Martini mare i bea cocteil dup cocteil pân la miezul nop ii, când o cuş ă ă ţ legi de pe jos. Atunci sose te aici sş ă- i ia oş -nc rc tur de crenvur ti. Zice că ă ă ş -ajut să -absoarb otravaă ş-o-mpiedic s vad cowboy chipe i acolo unde nuă ă ă ş -i nici unu'. A a sş -a ales cu porecla. Apoi, în surdin : Gura, că -a venit, spune ea.

Page 3: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

M r sucescă ăO damă- i f cuse tocmai apari ia i nuş ă ţ ş -ncape-ndoial că -aveai cu ce să- i gargarise tiţ ş

privirea. Era-mbr cat că ă -un fel de bluz tricotat ă ăş-o pereche de pantaloni scur i, alba tri.ţ ş În picioare avea un soi de pantofi de plaj , cu ni te inte care lă ş ţ -ar fi inut pe orice omţ normal vreo trei ani. Da' dracu tie cum, era de soi... dac priş ă cepe i ce vreau s spun.ţ ă

Se-ndreapt c tre o mas i să ă ăş -a az cu chiu, cu vai. În spatele tejghelei fetele erauş ă ocupate. Au preg tit o farfurie de crenvur ti ă ş ş-o cea c mare de cafea, pe careş ă -au luat-o ş-au pus-o pe mas , în fa a damei.ă ţ

M m soar cu privirea.ă ă ă— Da' tu cine-oi mai fi? zice ea.— Eu... un adorator al zânelor, îi r spund. Scump doamna, încep eu, pân s nuă ă ă ă -mi

trânteasc vreo vorb . Poate c dumneata m po i ajuta. Fetele dă ă ă ă ţ -aici îmi spun c-ai g sit oă slujb pentră -un om pe care-l caut — un băiat pe care-l cheam Jeremy Sagers. Am cevaă ve ti bune pentru b iatu' sta — iş ă ă -a l sat un individ ni te gologani.ă ş

Se-apuc să ă-nfulece un crenvur t.ş— L-am b gat la hotelul Miranda House, zice, da' lă -au pus pe liber de puturos ce

era. Dup aia iă ş -a g sit singur. Lucreaz la o spelunc , departe, în de ert — conacu' feră ă ă ş -mei Altmira — i, din partea mea, nş -are decât s r mân acolo.ă ă ă

O podidesc lacrimile. Dama asta-i plin de surpize ca un ou de ciocolat .ă ă— U urel, u urel, zic. Mai bine spuneş ş -mi pe unde vine Altmira asta.Coboar pe p mânt.ă ă— Traversezi ora u', ş ş-o iiţ -nainte, zice, i când ai ie it pe partea cealalt , o iei laş ş ă

dreapta, pe la benzin rie, pe drumu' care p trundeă ă -n de ert. Mai mergi ceva, i dup ceş ş ă -ai f cut vreo cincizeci de kilometri i drumu' seă ş -nfund , ai să -o vezi mai încolo pe dreapta. Numai că-n locul t u miă -a l sa carnetu' de cecuri acas . Aia dş ă ă -acolo-s cam ciuda i, sţ ă tii.ş

Îi mul umesc din toat inima. Îi pl tesc ro covanei ţ ă ă ş ş-o terg.şGonesc cât m in anvelopele. Încetăţ -încet p trund în de ert. Las în urm fel de fel deă ş ă

a ez ri, hanuri i vite i una sau dou cresc torii de vite. Nu trece mult timp iş ă ş ş ă ă ş -ncep s seă r reasc , i pu in dup asta nu mai e nimic, decât coline i copaci din ia de de ert, oseaă ă ş ţ ă ş ă ş ş i cactu i. Kilometrajul arat cş ş ă -am parcurs dou zeci i m pomeă ş ă nesc cântând iar „Cactus

Lizzie"; cântecul staă -mi d impresia c gonesc mai tare, cel pu in a a am constatat.ă ă ţ şStau i mş ă-ntreb. Mă-ntreb cum i-o fi mergând băiatului sta Sagers i dac pă ş ă -aici

are ce să-i ofere via a. M preocup . De altfel e b iat tân r...ţ ă ă ă ăApoi v d spelunca. oseaua pare s se fi ispr vit ă Ş ă ă ş-a devenit accidentat . Faceă -o

curb la dreapta, iă ş -nl untru' curbei, înfipt drept în mijlocul unui model de pustietate, eă ă hacienda Altmira. E-o cl dire obi nuit , din chirpici, înconjurat deă ş ă ă -o verand tencuit cuă ă ipsos, c-o fa ad decorat i câ iva cactu i ornamentali pe ici, pe colo. Deasupra intr riiţ ă ăş ţ ş ă e-o firm de neon, i pe m sur ce m apropii încep să ş ă ă ă -aud muzica de jazz. Ni te b ie iş ă ţ cânt la chitare i cânt bine.ă ş ă

G sesc un loc unde să ă-mi las ma ina. Când spun cş -am g sit un loc unde să -o las, în eleg cţ -am l sată -o lâng speă lunc , în umbra unui perete de v l tuci, ca s pot pune mânaă ăă ă repede pe ea dac-a vrea sş -o terg urgent din bomba asta. Am mai fost în situa ii când amş ţ vrut s m evaporez pronto dintră ă -un loc iş -ntotdeauna am constatat c nă -are rost să- i la iţ ş ma ina drept în fa a intr rii, unde orice tip poate sş ţ ă ă- i înfig cu ituş ă ţ -n anvelope.

Intru pe u a din fa . Casa e cl ditş ţă ă ă-n stil mexican i are un fel de coridor terminatş c-o perdea. Sunetu' chitarelor vine din cealalt parte a perdelei. O iau deă -a lungu' coridorului, trag perdeaua i m strecor 'n untru.ş ă ă

Sunt surprins. Localu-i mai ar tos decât am b nuit. E oă ă -nc pere mare, cu pere i dină ţ chirpici i du umeaua de lemn. Drept în fa a meaş ş ţ -i un bar, i de o parte a barului, o scarş ă din trepte de piatr , care urc pe lâng peă ă ă rete; cotesc la stânga spre o camer la jum tateă ă distan pân sus, apoi cotesc la dreapta ţă ă ş-ajung la un balcon de lemn care înconjoară salonu', cu excep ia laturii din stânga mea, care are ferestre mari cu plas din sârm , de laţ ă ă plafon pân' la podea. Mese sunt berechet, a ezate peste tot de jur împrejur, i se afl ş ş ăş-o adun tur dă ă e oameni.

Înconjurat de mese, e un parchet, rindeluit i lustruit, i peş ş -acest parchet, înl n uită ţ

Page 4: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

c-o femeie care-ar fi putut să-i fie mam , danseaz un tangou pasionat unu' careă ă -mi dă impresia c-ar fi cel mai dr gu gigolo din de ertu' sta.ă ţ ş ă

E-nalt, sub ire i suplu i poart o pereche de pantaţ ş ş ă loni bufan i mexicani, strân i subţ ş genunchi, o c ma de m tase, i areă şă ă ş -un zâmbet stupid, ş-o danseaz pe dama aia ca iă ş cum ar fi preferat s flirteze că -un arpe cu clopo ei. Orchestra, patru b ie i în pantaloni deş ţ ă ţ cowboy pe-o mic platformă ă-n stânga barului, atac un stra nic tangou spaniol, i al iă ş ş ţ patru sau cinci tipi stau pro pi i în juru' barului. Aproape to i b ie ii poart pantaloni deţă ţ ţ ă ţ ă cowboy, sau pantaloni strân i sub genunchi i cred cş ş ă-s de pe la fermele-model pe care le-am l sat în urm , venind încoa.ă ă

Dintr-o camer de deasupra capului meu, care am impresia c d pe balcon, audă ă ă râsete nesfâr ite i zgomot de conversa ie. Ceva mai încolo, la o mas din stânga, lângş ş ţ ă ă ferestre, trei tipi, care par s fie mexicani, stau la o paă rol i beau rachiu. În dreapta e oăş mas de tipi bine, îmbră ăca i în smokinguri, cu câteva femei pline de bijuţ terii scumpe, iş cum n-am observat ma ini parcateş -n juru' localului, cred c trebuie s fie un garaj de ceaă ă -lalt parte a clă ădirii, pe care nu l-am putut vedea.

Când intru, indivizii de la bar m m soar cu priviă ă ă rea ş-apoi î i v d mai departe deş ă bancuri cu bibilica din spatele tejghelei.

Aleg o mas lâng ringu' de dans i iau loc. Nu trece mult i vine un b iat, care arată ă ş ş ă ă ca i cum iş ş -ar da sufletu' dintr-o clipă-n alta de sl bă ănog ce era i m înş ă treab ce doresc.ă Comand ni te ou cu unc ş ă ş ăş-o cantitate respectabil de whisky, dup care individul o iaă ă din loc. M distrez, apoi, privind cum î i face meseria tipu' de pe parcă ş het.

Îl v d împingând de zor damaă -n juru' ringului i fiindc veni vorba, b ie ii careş ă ă ţ cânt la chitare auă aeru' c se distreaz grozav pe socoteala lui. Poateă ă -or fi crezând că tipul o serve te pe fraier i trebuie s recuş ăş ă nosc c se poart , nici vorb , ca un partener deă ă ă dans tocmit. Când ajung în dreptu' meu, o întoarce-n a a fel ca s m poat privi iş ă ă ă ş -mi zâmbe te de parc iş ăş -ar cere scuze, iş -mi face cu ochiu'.

Dup un timp b ie ii se las de cântat i perechea se duce la o mas pe care v d oă ă ţ ă ş ă ă sticl de ampanie, iar un minut mai târziu, dintră ş -o-ncăpere cam de pe la jum tateaă sc rilor iese un tip îmbr cat întră ă -un smoking impecabil, cu c ma de m tase. M vede,ă şă ă ă schi eaz un fel de zâmţ ă bet, coboară-n grab sc rile i seă ă ş -ndreapt c tre mine.ă ă

— Bona sera, señor, zice. Encantado se va urez bien venido la Altmira. Sper che ve i fi servit con todo che dori i.ţ ţ

Zâmbesc.— Sper i eu, îi r spund.ş ăApoi tac.— V afla i de mult prin partea locului? m întreab . Nu cred sa va fi mai v zut peă ţ ă ă ă

aici. Vede i, seţ ñor, ave i mare noroc che neţ -a i gasit deschi i la ora asta — e aproape treiţ ş — dar en asta noapte, dopo che se vede, avem o mica serbare. Sper s veni i mai des.ă ţ

Tipu' pe post de chelner se-ntoarce iş -mi aduce whiskyul. Îmi torn o por ie zdrav nţ ă ă i trec sticla inş dividului în smoking.

— Serve teş -te, îi spun. Ş-a vrea s tiu cu cine am pl cerea?ş ăş ăZâmbe te i refuz b utura cş ş ă ă -o mi care a mâinii.ş— Sunt Periera, zice. Conduc localu'. E un local muy bueno, cuando encepi a-l

conocerlo.— E-n regul , îi spun. Am pu in treab prin îmă ţ ă ă prejurimi, a a cş -ai s m mai vezi.ă ăZâmbe te i seş ş -ndep rteaz .ă ăNu trece mult i chelneru'ş -mi aduce ou le cu unc , pe care mă ş ă -apuc s le m nânc.ă ă

Dup pu in, b ie ii cu chiă ţ ă ţ tarele-ncep iar i s cânte i cât ai zice pe te, tipu' pe post deăş ă ş ş gigolo se lanseaz cu dama pe parchet, f când tot felu' de figuri. Cucoana asta coaptă ă ă e-atât de moart după -o rumbă-ndr cit , încât ai impresia că ă -o s sar dintră ă -o clipă-n alta afar din pantofi.ă

Când perechea se-ndreapt , balansânduă -se, c tre mine. trag repede o du c deă ş ă whisky i m prefac c sunt pu in cam ame it. Ajun i în drepş ă ă ţ ţ ş tu' meu, ridic privirea c treă tip i zâmbesc. El îmi r spunde cş ă -un alt zâmbet.

— Ce mai faci, muierceo? zic, tare i ap sat.ş ăAi fi putut s-auzi cum cade-un ac. Grupu' din dreapta se opre te din b ut, iarş ă

Page 5: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

indivizii de la bar se r sucesc cu o sut optzeci de grade. B iatu' las dansu i conduceă ă ă ă ş dama-napoi la mas , apoi seă -ndreapt f r grab spre mine.ă ă ă ă

— i, cum ai spus? mŞ ă-ntreab .ă— Te-am întrebat — ce mai faci, muierceo? îi r să pund.Tipu-i al dracului de rapid. Face-un pas înainte i când dau s m ridic, îmi trageş ă ă

una-n picioare, lateral, iş -n acela i timp m pocne te drept în nas. M pr bu esc subş ă ş ă ă ş lovitur , da' nici mie nuă -mi lipse te viteş za i m lansez spre el s iş ă ă -o pl tesc. Plasez ună upercut, rapid, pe care-l evit printră -o fandare lateral i când încerc o direct , seăş ă blocheaz . Îl înha de c ma iă ţ ă şăş -l trag către mine, da' el îmi pune-o piedică-n stil de foarfec jaă ponez i iar ne pr bu im. Forma ia aăş ă ş ţ -ncetat s cânte iă ş -n c dere îl v d peă ă Periera c vine spre mine.ă

Când încerc s m ridic, muiercea m culc iar; i când reu esc s stau pe două ă ă ă ş ş ă ă picioare, nu ar t prea grozav.ă

Stau i m clatin, ca i cum a fi ame it de b utur iş ă ş ş ţ ă ăş -i trag un sughi , a a ca s nu leţ ş ă mai r mân nici oă ă -ndoial .ă

Periera se opre te, zâmbinduş -mi.— Señor, zice. Me pare rau che a i provocat nepl ceri cu oameni din serviciul meu.ţ ă

Va rog sa n-o mai face i. Dac sunte i lovit, me pare rau.ţ ă ţÎncepe să-mi scuture haina prin p r ile pr fuite.ă ţ ăMuiercea s-a-napoiat la dama de la masa lui. M uit c tre el.ă ă— V rog sa nă -o lua i de la enceput, seţ ñor, zice Periera. Aici nu ne plac

escandalurile.M pr bu esc în scaun.ă ă ş— Cred c-ai dreptate pe chestia asta, îi zic. Am b ut cam mult înainte dă -a veni-ncoa

ş-avea oricum dreptate s m pocneasc . Să ă ă -ar p rea c nuă ă -i chiar atât de muiercea cum arat .ă

Zâmbe te.ş— Ascult , Periera, zic, Duă -te la tipul la i spuneă ş -i că-mi pare r u i că ş -a vrea sş ă

bem un pahar împreun ca s tergem sup rarea. M mut în partea cealalt , aă ăş ă ă ă m nevoie de aer.

M ridic i traversez înc perea, cl tinânduă ş ă ă -m , c tre latura undeă ă -s ferestrele ş-aleg o masă-n col . Periera se duce la muiercea iţ ş -i vorbe te tipului, care, dup un timp, se ridic ,ş ă ă îi spune ceva damei celei grase i seş -ndreapt spre mine. Cum st i m prive te, îmi faceă ăş ă ş iar cu ochiu'.

— Ascult amice, încep cu glas tare i amabil. M tem c nă ş ă ă -a fost chiar nimerit ce iţ -am zis adineauri. Mai degrab socot c dac tu ai fi muiercea, eu sunt turc. Ia loc i haiă ă ă ş

s ciocnim un pahar pe chestiă a asta.D m mâna i simt că ş ă-mi pune ceva-n palm . Strig chelneru' iă ş -l pun s neă -aducă

paharele i whiskyu' de la masa cealalt . Acum, c distrac ia sş ă ă ţ -a terminat, nimeni nu prea mai m iaă -n seam , i dup ceă ş ă -am turnat b utura, aprind o igar iă ţ ăş -ncep s dau din cap,ă zâmbind, ca i cam a duce o conversa ie u oar .ş ş ţ ş ă

Pe sub mas privesc obiectu' pe care miă -l pusese-n mân . E insigna lui federal . Iă ă -o strecor înapoi.

— În regul , Sagers, îi spun, zâmbind amabil i poă ş liticos, c-un sughi sonor, sţ -audă i cei interesa i. Ce tii?ş ţ ş

Se serve te cş -o igar i, ascuns de mi c rile pe care le face ca sţ ăş ş ă -o aprind , începe să ă vorbeasc precipitat, zâmbind i gesticulând ca i cum am avea o discu ie amuă ş ş ţ zant .ă

— O mul ime, zice. Da' nimic care s duc la ceva. Am aterizat la Palm Springsţ ă ă ş-am început s cutreier în c utare de lucru. Leă ă -am spus c-am încercat s fac figuă ra ie laţ studiourile de pe coast . Am intrat în leg tur că ă ă -o individ mai în vârst , care miă ă -a g sit oă slujb la Miranda, îns miă ă -am dat repede seama c slujba pe careă -o caut trebuie s fie aici,ă a a c iş ă -am f cut s m zboare. Singuru' mijloc ca s p trund aici era s accept rolu' staă ă ă ă ă ă ă de partener de dans, mai mult cu fust decât cu pantaloni.ă

Halal local. Nu le lipse te nimic. Jumuleal pe toat linia. Sus se joacş ă ă ă-ntr-un stil care ar pune-n dificult i i Banca Federal , iar ruletaăţ ş ă -i m sluit în a a hal că ă ş ă-ntr-o seară când unu' a câ tigat ceva, pe crupier lş -au considerat un om sfâr it. Tipu' din col u' de colo,ş ţ

Page 6: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

cel cu musta a pe oal , plaseaz cocain . staţ ă ă ă Ă -i individu' pe care n-a putut s pun mânaă ă brigada de narcotice a poli iei din New York în afacerea deţ -acum trei ani — tot ce nu tieş el despre vânzarea drogurilor se poate bate la ma in pe dosul unui timbru. Nici tipii careş ă frecventeaz localu' nuă -s a a de greu de identificat. Unii dintre ei sunt obi nui ii famili tiş ş ţ ş din Palm Springs în c utare de prosp tur cu olduri, iar al ii au ni te mutre s le tot daiă ă ă ş ţ ş ă de la zece la cincizeci de ani dup gratii. Femeile sunt un buchet amestecat. Unele dintreă ele lucreaz aici, iar altele habar nă -am pe unde. Mi un pş ă -aici tot felu' de muieri.

Îmi trece sticla.— Tu cum te acoperi? întreab .ă— Pretind c vin de la Magdalena, din Mexic, îi spun. Leă -am dat să-n eleag c iţ ă ăţ -a

l sat un tip ni te gologani, c am un fi ic în cont pentru tine i că ş ă ş ş -am venit să- i dau vesteaţ cea mare. Asta te-ajut s pleci dă ă -aici. Apoi am de gând s-o mai lungesc cam o s pt mână ă ă-nainte de a mă-ntoarce, doar dac nu r sufl ceva. Da'... undeă ă ă -i dama?

— E p-aici, spune. N-o dibuiesc i nş -ai să-i dai nici tu de urm , Caution. Dacă ă localu' sta e al ei, atunci eu sunt pop catolic. Individu' la, Periera, directorul, o tratează ă ă ă ca pe-o otreap . Face pe amfitrioana pă -aici iş - i d ni te aere teribile. Eş ă ş -n permanenţă afumat . E de soi i seă ş -mbrac grozav, de parcă -ar avea un milion de dolari. Adev ratu'ă st pân e Periera.ă

— Ea locuie te aici? îl întreb.ş— Nici gând. St la o mic ferm , dincolo deă ă ă r să cruce, înapoi c tre Lacul Uscat.ă

Nu-i departe, vreo cin pe kilometri dş -aici. Am cercetat-o. De obicei nu dai de nimeni p-acolo, în afar de femeia care face curat. Cel mai adesea nuă -i absolut nimeni acolo.

— E-n regul , îi zic. Acu' fii atent. Peste câteva miă nute am s-o terg dş -aici ş-am să-mi bag nasu-n ferma aia. Dac nuă -i nimeni, poate arunc un ochi în untru. Dup ce mă ă ă evaporez, dai în vileag chestia cu tipu' din Arispe care iţ -a l sat pitacii ia i le spui că ă ş ă- iţ dai demisia i te duci în Mexic sş ă-i încasezi. Mâine dimineaţă- i faci bagajele i te cari. Teţ ş duci la Palm Springs i faci zarv mare c pleci în Mexic. Iei leg tura cu efu' poş ă ă ă ş li iei iţ ş -i spui s se in la distan de bomba asta cât timp mă ţ ă ţă ă-nvârt eu p-aici. Spune-i să-i zică directorului b ncii să ă- i in gura pe chestia obliga iunilor contrafş ţ ă ţ ăcute. Apoi te tope tiş spre grani cu ma ina. Când teţă ş -ai îndep rtat suficient, schimbi direc ia, p r se tiă ţ ă ă ş ma inaş -ntr-un an la Yuma, prinzi un avion i teş ţ ş -ntorci la Washington. Spune-le c suntă aici i cş ă-s gata preg tit. Mă -ai în eles?ţ

— Te-am în eles. Îmi spune. Da' nuţ -mi place, Lemmy. Nu tiu de ce, miş -a intrat în cap ideea c cineva pă -aici a mirosit c nuă -s figurant de cinema autentic, care face pe dansatoru'. Par cam b nuitori.ă

— Ei i? îi spun. B nuiala nş ă -a f cut nim nui vreun r u până ă ă -acum. E-n regul ,ă Sagers.

Începem iar s bem i s vorbim, i dup un timp montez o desp ră ş ă ş ă ă ire cu c lduroaseţ ă strângeri de mâini i cer socoteala. Pl tesc, îi adresez un ş ă buenos noches sonor lui Periera, care se-nvârte teş -n jurul intr rii, zâmbind ca i cum ar fi fost în rai, apoi m urc în ma ină ş ă ş ă ş-o teş rg.

Gonesc pân-ajung la intersec ie ţ ş-o iau pe oseaua prinş cipal , care taie prin de ert.ă ş E înc foarte cald. Înfig acceleratoru' până ă-n fund i curând pot s v d ferma cu povestea.ş ă ă E o ferm ca toate fermele. Opresc în spatele unui copac, cobor i dau roat cu privirea.ă ş ă Nu-s lumini i nuş -i nici un semn de via , Ocolesc prin spate i nu observ nimic deosebit.ţă ş Locu-i împrejmuit c-un gard de pari iş -ndat g sesc o poart prin care pot intraă ă ă . M duc laă veranda din spate i bat la u , da' nimeni nu mi c .ş şă ş ă

Hot r sc să ă ă-mi pun talentele la contribu ie i mi le exersez asupra u ii cţ ş ş -o mică scul de o el pe care o port la mine, i dup vreo dou miă ţ ş ă ă nute broasca cedeaz cum nă -ar fi putut ceda mai u or nici chiar o seş ñorita din Seviila în fa a lui Don Juan i intrţ ş u.

Scot lanterna cu baterie. M afluă -ntr-un fel de vestibul mobilat destul de dr gu . Înă ţ fa a meaţ -i un culoar care duce spre holul principal, cu u i pe ambele laturi. La cap tulş ă acestui culoar, pe dreapta, sunt câteva trepte care duc la etaj. Presupun c ceea ce caut să -ar putea s fieă -ntr-un dormitor, a a c m strecor deş ă ă -a lungu' coridorului, urc treptele iş -ncep tiptil s caut dormitoru' damei.ă

Acolo sus sunt patru dormitoare. Unul arat ca i cum ar fi camera femeii deă ş

Page 7: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

serviciu, iar cel lalt e un fel de debara plin cu tot felul de vechiă turi. În partea cealalt aă holului sunt alte două-nc peri Una dintre ele nu pare să -apar in cuiva în special, îi lipse teţ ă ş orice am nunt careă -ar putea să-mi atrag aten ia. Când încerc ultima u , constat că ţ şă ă e-ncuiat , a a c să ş ă -ar putea ca asta s fie camera pe careă -o caut.

Cercetez broasca ş-ajung la concluzia c nă -are s reă ziste peraclului din buzunaru'ş meu; o încerc, cu efectu scontat. Deschid u a repede i intru. Deş ş -ndat ceă -am p it înăş camer , simt dup miros că ă -am g sit ce caut — parfumul exal i m izbe te. E îmbietoră ăş ă ş — mi-au plăcut întotdeauna garoafele.

Traversez i las storurile la ferestre ca s pot aprinde lanterna, apoi privesc în jur.ş ăE chiar camera damei. Un mantou st aruncat pe speteaza unui fotoliu, iar jos,ă

într-un ir lung, sunt a eş ş za i cei mai elegan i pantofi pe care iţ ţ -am v zut vreodat . Ce maiă ă pantofi, fr ioare! Pantofi mici, din lac lucios, cu tocuri fran uze ti; i mai sunt pantofi deăţ ţ ş ş sear din satin i cră ş êpe-de-Chine; apoi pantofi maro de strad , cizmuli e de c l rie ă ţ ă ă ş-o pereche de papuci matlasa i, din satin, careţ -ar fi convins pe orice burlac să-i suporte. Vă spun eu c pantofii tiaă ăş -s grozavi. V zânduă -i, po i sţ ă- i dai seama c st pâna lor tie s seţ ă ă ş ă descurce-n lume i nu mş ă-ndoiesc c dac i restu' garderobei e laă ăş acela i nivel, ei bine, aiş oricând ce s-admiri.

Îmi bag nasu' pe ici, pe colo. Încerc să-mi imaginez locu-n care o dam — o damă ă inteligent — ar ascunde ni te hârtii a a fel încât nimeni s nu ghiceasc unde leă ş ş ă ă -ar putea g si, presupunând c iă ă -ar veni ideea s le caute. Cred c leă ă -ar ascunde pe propria ei persoan , purtânduă -le peste tot cu ea, sau le-ar pune-ntr-un loc inofensiv, unde nu i-ar da prin minte nici unui de tept s le caute.ş ă

Într-un col , de partea cealalt , e un mald r de de c r i a ezate pe o m su . Trec sţ ă ă ă ţ ş ă ţă ă le cercetez. R sfoiesc priă mele c r i i le g sesc în regul , da' când apuc a patra carte — oă ţ ş ă ă carte de versuri legată-n piele — ce emo ie, b iete! Cineva a scobit un dreptunghi dinţ ă vreo cincizeci de pagini ale c r ii, în care g sesc lipit un teanc de scriă ţ ă sori. Privesc adresa de pe plicu' primei scrisori i zâmbesc cu gura pân la urechi, pentru c e trimis luiş ă ă ă Granworth C. Aymes la Claribel Appartments, New York City.

Se pare c iă -am jucat o fest bun Henriettei. Înfund teancu' de scrisori în buzunar,ă ă pun c r ile la loc, închid, încui u aă ţ ş -n urma mea s-o terg jos. Z bovesc pu in, ca s mş ă ţ ă ă conving c nă -am fost urm rit, da' totu' pare s fieă ă -n regul .ă

Ies pe unde-am intrat i las u a din spate cum am gş ş ăsit-o, ca s nu dea de b nuit.ă ă Trec la ma in i merg în mar arier, cu inten ia sş ăş ş ţ -o iau pe oseaua principal , care taieş ă prin de ert, înapoi la Palm Springs, da' pâş n la urm am ajuns la concluzia c nă ă ă -ar strica s mă ă-ntorc la ferma Altmira i s dau o rait ca s v d cum merge petreş ă ă ă ă cerea.

Ajung în vreo cin pe minute.şFirma luminoas e stins , iar localuă ă -i cufundat în întuneric. Nici un fel de semn de

orice-ar fi. Sus, la etaju' din fa a mea, z resc o lumin slab strecurat printre storuri.ţ ă ă ă ăUrc pân la intrare, dar e bineă -nchis . Atunci îmi amintesc de feresă trele cu plas deă

sârm din spateă -n stânga i ocolesc întrş -acolo. Sunt i eleş -nchise, da' nu cine tie ce, a aş ş c deschid una pe loc.ă

Luna s-a ridicat i lumina ei se strecoar din plin printrş ă -un luminator a ezatş deasupra barului.

Închid fereastra-n urma mea i pornesc tiptil deş -a curmezi u' ringuş lui. Sunt grozav de t cut i dac mă ş ă -a i întreba de ce, nţ -a putea s v r spund. Mi se pare cam curios caş ă ă ă localu' s seă -nchid atât de repede — mai ales când toat lumea avea aeru' c se distrează ă ă ă a a de bine.ş

Dup ceă -am trecut pe platforma orchestrei, acolo unde-ncepe baru', stau s privesc,ă pentru c din locul sta pot z ri partea de jos a sc rilor, care urc pe lâng perete.ă ă ă ă ă ă

O pat de lun luce te pe trepte i cum m uit, privirea miă ă ş ş ă -e atras de cevaă str lucitor. E nuru' de argint pe care Sagers îl purta la c ma a lui de m tase i de el maiă ş ă ş ă ş atârna o bucat de material, semn c cineva i lă ă -a smuls.

Aprind lanterna i explorez primprejur. Nu sş -aude nimic. Renun la ideea deţ -a urca sus, pe scar , ă ş-o iau de-a lungu' pere ilor, încet i pe t cute, pip ind ca s g sesc clan ele.ţ ş ă ă ă ă ţ Trec dincolo de peretele de la intrare, pen' c tiu unde duce coridoru' i năş ş -am interes să m trezesc drept în fa .ă ţă

Page 8: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Trec de bar, în speran a c voi g si o uţ ă ă şă-n spate, care s duc probabil sus i să ă ş ă fac leg tura cu balconu' pe undeva. Întră ă -adev r, u a asta exist i trebuie să ş ăş -o deschid cu peraclu' pentru cş ă-i închis . De partea cealalt e o c mar . Intru i m folosesc deă ă ă ă ş ă

lantern . Înc perea m soar vreo trei pe trei i e plin de l zi cu sticle de vin i de whiskyă ă ă ă ş ă ă ş iş -n ea mai sunt dou frigidere mari. Încolo, sticle goale i boarfe împr tiate peste tot.ă ş ăş

Înaintez pân la primu' frigider. E plin de saci. În al doilea frigider îl g sesc peă ă Sagers. E b gat întră -un sac, f cut ghem, i areă ş -n el plumb berechet. B nuiesc c fuă ă gea când l-au cur at, pentru căţ ă-i împu cat de doş u ori în picioare i de trei ori dup aiaă ş ă -n ma e, de la mic distan . Se v d urmele arsurilor de pulbere pe cţ ă ţă ă ăma a sa. Cineva iş -a smuls nuru' de la gât i iş ş -a rupt căma a, despicânduş -i-o.

Îl pun la loc în frigider, pe care-l închid exact cum a fost. Apoi ies din c mar , încuiă ă u a, cu peraclu' iş ş ş -mi fac un amestec tare la bar. Trec de bar i m c r b nesc peş ă ă ă ă unde-am intrat.

Revin la ma in iş ăş -i dau drumu' spre Palm Springs.E-o noapte cald , da' nă -a fost atât de cald i pentru Sagers.ăş

Capitolul IIFAPTELE

Oricum, am pus mâna pe scrisori.Dup ceă -am ajuns la vreo cin pe kilometri de la Palm Springs, înceş tinesc. Aprind o

igar iţ ăş -mi pun creieru-n priz . Cred c nă ă -are rost s fac caz de moartea lui Saă gers, pentru ca s nuă -mi compromit ansele de a m aproş ă pia de banda asta de falsificatori,

Presupun c cel care lă -a scos pe Sagers din circula ie îl va lua iţ ş -l va duce undeva, ca să-l îngroape înc 'nainte deă -a-ncepe s se crape de ziu . Lichidarea a fost o treabă ă ă cur ic , fiindc dispari ia lui Sagers putea fi explicat prin ceea ceăţ ă ă ţ ă -i spusesem s le zic ,ă ă ş-anume c urma să -o tearg dş ă -acolo i s se întoarc la Arispe, unde avea deş ă ă -ncasat gologanii pe care tipul la, chipurile, iă -i l sase; iă ş -n definitiv cine dracu' să- i bat capu'ş ă c-un gigolo în plus sau în minus?! În tot cazu' mi se pare c nă -ar strica s schimb câtevaă cuvinte cu efu' poli iei loş ţ cale, ca să-i spun despre lichidarea lui Sagers i sş ă-l conving să stea lini tit în timp ceş -mi omor creierii cu afacerea asta.

Odat intrat pe strada principal , trag ma ina lâng un stâlp electric, scot scrisorileă ă ş ă din buzunar i le citesc. Sunt trei cu totu'. Scrisu' de mân e frumos. Scrisori fruş ă moase, ca oricare altele, cu intervale egale, regulate între cuvinte, un scris de mân care las oă ă impresie grozav de pl cut .ă ă

Prima scrisoare e expediat de la un hotel din Hartă ford, Connecticut, i poart dataş ă de trei ianuarie. Iat cum sun :ă ă

Drag Granworth,ătiu c mŞ ă -ai luat întotdeauna drept o proast , ceea ce nu mă -a sup rat în modă

deosebit, dar insist să-mi acorzi creditul pentru un dram de inteligen .ţăEschiv rile i pretextele tale din cursul ultimelor dou luni îmi confirm b nuielile.ă ş ă ă ă

De ce nu te hot r ti o dat ce ai de gând s faci, sau e ti atât de egoist încât e ti gata să ăş ă ă ş ş ă tragi toate foloasele de pe urma faptului c societatea te consider un so fericit, care nuă ă ţ mai trebuie s sar gardurile, în timp ce tu continui s între ii rela ii cu femeia aceea.ă ă ă ţ ţ

Pân acum teă -am crezut când ai negat, dar dac in seam de întâmpl rile dină ţ ă ă ultimele dou zile i de o scrisoare pe care am primită ş -o de la o persoan în situa ia de aă ţ ti, nu mai încape nici o îndoial c de la o vreme î i ba i joc de mine i de al i oameni.ş ă ă ţ ţ ş ţ

Sunt destul de r bd toare din fire, dar î i spun sincer c mă ă ţ ă -am cam s turat deă situa ia asta. Hot r teţ ă ăş - te o dat ceă -ai de gând s faci i fii preg tit să ş ă ă-mi comunici rezultatul foarte curând. Îmi voi face timp s viu înapoi pentru aă -mi comunica hot râreaă ta.

A doua scrisoare e din acela i hotel, cu data de opt ianuarie i sun a a:ş ş ă ş

Page 9: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Granworth,Am primit scrisoarea ta i nu cred nici o iot . Nu tii s min i. Întrş ă ş ă ţ -un fel sau altul,

voi primi satisfac ie. Dac nu primesc satisfac ie, vei vedea c pot deveni i dezagreabil ,ţ ă ţ ă ş ă a a încât hot r teş ă ăş - te.

Henrietta

iar a treia, datat cu patru zile mai târziu, din 12 iaă nuarie, are numai câteva rânduri. În col u' din dreapta sus scrie ţ New York i continu a a:ş ă ş

Granworth,Voi aranja s te v d disear . În consecin ă ă ă ţăva trebui s ă fiu dur !ăHenrietta

Pun scrisorile la loc în buzunar ş-aprind alt igar . Se vede, nuăţ ă -i a a, c lucrurileş ă nu-s întotdeauna cum sunt f cute s par . Până ă ă -acum toat lumea credea c la moară ă tea lui Granworth Aymes, Henrietta Aymes era plecat din ora , la Hartford, i uiteă ş ş -aici un bilet care-arat categoric c ea aranjase să ă ă-l vad în ziua când a murit i c sentimentele ei nuă ş ă erau înclinate spre blânde e.ţ

Nu-i greu de-n eles motivu' pentru care Henrietta inea atât de mult sţ ţ ă- i iaş scrisorile înapoi, dar ce stupid din partea ei s le p streze! De ce nu leă ă -o fi ars? În tot cazu', mi se pare c dac voi avea ceva dificult i cu ea, a putea, eventual, s m servescă ă ăţ ş ă ă de-aceste scrisori pentru ca s-o fac s vorbeasc , i de fapt, încep s cred c Henrietta astaă ă ş ă ă nu-i nici pe departe o femeie atât de cumsecade pe cât încearc s dea impresia. De faptă ă încep să-mi fac tot felu' de gânduri în leg tur cu ea.ă ă

Scot carnetu' i caut adresa efului poli iei dş ş ţ -aici. E un tip pe nume Metts i areş -o cas peă -o strad lateral în apropierea locului unde sunt parcat. Cred c nă ă ă -o să-i fac oă prea mare pl cere s fie scos din pat la ora asta din noapte, dar am descoperit c nimic nuă ă ă le face vreodat pl cere poli i tilor.ă ă ţ ş

Întorc i parchez ma inaş ş -n fa a casei, pe cealalt parte a str zii. Apoi trec peţ ă ă trotuarul opus. i ap s buş ă tonul unei sonerii de noapte pe care-o g sesc. Dup vreo cinciă ă minute îmi deschide u a chiar el.ş

— Dumneata e ti Metts? îl înş treb.Spune c da i ce doresc. Îi ar t insigna.ă ş ă— M numesc Caution, zic.ăZâmbe te.ş— Intr , spune. Am auzit despre dumneata. Am priă mit o not prin biroulă

guvernatorului în sensul c te vei ocupa, probabil, de chestiunea asta. Presupun că -ai venit: pentru afacerea cu obliga iunile false.ţ

— Întocmai, îi zic.Intru dup tipul sta i mergem întră ă ş -o-nc pere agreă abil , la parter, undeă -mi ofer ună

fotoliu ş-un pahar cu whisky foarte bun. Apoi s-a az ş ăş-a teapt . E o persoan cu aspectş ă ă inteligent, c-o fa lung iţă ăş -ngust din care se desprinde un nas mare. Cred c nă ă -o s amă nici un fel de dificult i cu el.ăţ

— Ei bine, efule, îi zic, nş -a vrea sş ă- i pic ca o pacoste pe cap. Vreau s termin câtţ ă mai repede treaba asta i s scap de ca. E vorba numai deş ă -o colaborare, da' nu cine tie ce.ş Uite despre ce-i vorba. Când a izbucnit afacerea asta cu obliga iunile false ţ ş-am fost pus s descurc i ele, am f cut leg tura cu serviciu' de cercet ri criminale din Los Angelesă ţ ă ă ă ş-am cerut s fie trimis secret în partea asta un detectiv pe nume Sagers. Ac iona la fermă ţ ă travestit ca partener de dans.

Am p truns acolo asear că ă -o poveste ticluit , chipurile că -ar fi intrat în ni te franci,ş ca să-l scot da' cineva a mirosit afacerea. Când m-am întors mai târziu la bomba asta, l-am g sit rece întră -un sac, în frigider. Un individ i-a g urit burduful în cinci locuri. Mai e încă ă acolo. Î i raţ portez oficial, pentru c orice crim pă ă -aici e treaba dumitale; da' a dori s nuş ă te sesizezi deocamdat . Voi anun a la Washington c lu' Sagers iă ţ ă -a venit rându' s i se graă -veze numele pe placa comemorativ de la central i vom l sa lucrurileă ăş ă -n pace pentru

Page 10: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

moment, c ci dac dumneata vei începe s scotoce ti încercând s afli cine lă ă ă ş ă -a cur at,ăţ tocmai bine n-o s facem nici o treab . În regul ?ă ă ă

D din caă p.— E-n regul , spune. În ce m prive te, să ă ş -a f cut. Voi întocmi un raport oficial caă

din partea dumitale cu privire la moartea lui Sagers iş -l vom ine la dosar pân când ai sţ ă ă ne pui pe verde.

— Clasa-ntâi, efule! îi zic. ş Ş-acum, chestia cealalt . Ciă ne-i persoana care-a trimis informa ia la Washington cu privire la falsificarea obliga iuţ ţ nilor? Ai fost dumneata? Dacă da, de unde-ai ob inut informa ia? De la directoru' b ncii? Cum sţ ţ ă -au petrecut lucrurile?

Î i toarn un whisky.ş ă— Am să- i povestesc, spune. O de in de la directorul b ncii. Când muierea aia,ţ ţ ă

Aymes, s-a stabilit aici, iş -a deschis un cont personal la banc . Directorul b ncii, careă ă -i un vechi prieten de-al meu, mi-a spus c-a deschis contul cu dou mii de dolari. A tras dină acest cont pân când nă -au mai r mas în sold decât zece dolari iă ş -ntr-o zi se-nfiin eaz laţ ă banc că -o obliga iune de stat în vaţ loare de cinci mii de dolari, pe care-o prezintă func ionaţ rului de la ghi eul de depuneri cu dispozi ia ca s i se crediteze contravaloareaş ţ ă -n cont.

tii, obliga iunile asteŞ ţ -s tip rite la mare art . Func ioă ă ţ narul o examineaz i i seăş pare-n regul , a a c numai directorul, când a luată ş ă -o în mân , dup o or , a identificată ă ă falsul.

O cheam pe doamna Aymes la telefon iă ş -i spune c obliga iunea e fals . Un falsă ţ ă ordinar. Ea s-a ar tat numai ni el surprins , atâta tot, ba dup câte miă ţ ă ă -a spus directorul, nici nu p rea că -o intereseaz prea mult. Îi spune c atâta pagub ă ă ăş-aga receptorul. Aţă doua zi, directoru-i trimite o adres prin careă -o invit s treac pe la banc .ă ă ă ă

Î i face apari ia. Atunci directorul îi spune c afaceş ţ ă rea asta-i ceva mai serioas decâtă iş -ar putea închipui ea. Îi spune c va fi nevoit s raporteze faptul c la banca lui a fostă ă ă

prezentat spreă -ncasare o obliga iţ une fals i c cel mai bun lucru pe care lăş ă -ar putea face ea, ar fi să-i relateze de unde are obliga iunea i tot ce tieţ ş ş -n leg tur cu asta. Spune c eă ă ă de acord i c are obliga iunea de la so ul ei, c iş ă ţ ţ ă -a dat-o împreun cu un pachet deă obliga iuni de stat în valoare de dou sute de mii de dolari, cump rate la New York cuţ ă ă bani ghea .ţă

La-ntrebarea directorului de unde le-a cump rat, îi r spunde c leă ă ă -a cump rat de laă banc , iar când directorul îi spune c nuă ă -i prea vine s cread , pentru c b ncile nu vândă ă ă ă obliga iuni false, ea zice cţ -a a o fi. dar c astaş ă -i tot ce tie, Astea fiind zise, ea se scoal iş ăş d s plece, când el oă ă -ntreab undeă -i so ul ei, întrucât crede c se vor g si unii careţ ă ă -au să vrea să-i pun întreb ri.ă ă

Se-ntoarce c-un zâmbet vag i spune c va fi al dracului de greu s i se punş ă ă ă întreb ri so ului ei, pentru c să ţ ă -a sinucis anul sta la doi pe ianuarie la New York. Fire teă ş ş c asta lă -a surprins ni el pe director, careţ -i zice îns c nă ă -ar face r u s bage de seam i să ă ăş ă fie corect , întrucât este un delict federal s schimbi obliga iuni care nuă ă ţ -s în regul i c elăş ă crede c-ar face bine s-aduc i restul pacheăş tului, ca s vad cum arat .ă ă ă

Pe chestia asta, ea se suie la volan i seş -ntoarce cu restul pachetului — obliga iuniţ de stat în valoare de-o sut nou zeci i cinci de mii de dolari sub form de titluri nominaleă ă ş ă de cincizeci de mii, dou zeci de mii, zece mii, cinci mii i o mie de dolari, plus cupoaneleă ş aferente pentru dobând .ă

Între timp Krat, directorul, luase leg tura cu mine pe chestia asta i dup ce a plecat,ă ş ă l sând materialul la banc , mă ă -am dus să-l v d. Tot teancul era falsificat, dar treaba fuseseă atât de bine f cut încât trebuia s ai un ochi al naibii de bun ca să ă ă ă- i dai seama.ţ

În fine, asta-i povestea. În aceea i zi am înaintat un raport la conducerea statului.ş Presupun c lă -au trimis mai departe la Washington, iar dumneata ai fost îns rcinat cuă rezolvarea cazului. Ce-ai de gând s faci? Crezi c e b gat i ea în combina ia asta? Oareă ă ă ăş ţ ea i b rbatş ă -su au comis falsul sta înainte ca el s se fi sinucis?ă ă

— De un' s tiu, efule? zic. În afacerea asta nu se potrive te nimic. Am cercetatăş ş ş câteva cazuri încurcate la via a mea, da' nu cred s fi avut vreodat unu' chiar ca sta; iţ ă ă ă ş poate c situa ia nu va fi a a de neagr pentru ea când voi da de firu' afaceriă ţ ş ă i.

— Interesant chestie, nu? spune eiă

Page 11: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

— Desigur, îi zic. Foarte! E unu' dintre cazurile curioase — tii, dintrş -alea la care nimic nu se brode te, daş -i un caz al dracului de interesant. Iat faptele:ă

Tipu' la. Granworth Aymes, a fost însurat cu dama asta, Henrietta Aymes, camă vreo ase ani. El e un specuş lant. Joac la burs i uneori se umple de parale, dar alteoriă ăş se-mprumut ca s pl teasc chiria. Le merge, totu i, destul de bine. Locuiesc la Claribelă ă ă ă ş Appartments din New York, cheltuiesc mult i tr iesc pe picior mare. Se presupune cş ă ă sunt i foarte ferici i. De fapt blocul sta, Claribel Appartments, e un fel de cuib pentruş ţ ă îndrăgosti i i nu trebuie sţ ş ă- i mai spun cum se termin de obicei!ţ ă

Buuun. A adar, la sfâr itul anului trecut Granworth Aymes primeş ş şte un pont. Îl speculeaz bine i chiar dac nuă ş ă - i vine s crezi, afacerea îi reu e te. Se asociaz la o mareţ ă ş ş ă pung ie pentru ridicarea artificial a cursului unor ac iuni i iese căş ă ţ ş -un beneficiu de două sute cincizeci de mii de dolari. B iatuă -noat acă um în bani.

Care va s zic are aeru' că ă -a f cut o edină ş ţă-n doi cu sine însu i i cş ş -a ajuns la concluzia c să -a s turat deă -a fi când sus, când jos pe pia i c de data asta o s fie un omţăş ă ă rezonabil ş-o s pun în siguran o parte din beneficii. În consecin vars cincizeci de miiă ţă ţă ă de dolari în contu' s u personal la banc , iar cu ceilal i dou sute de mii de dolari cump ră ă ţ ă ă ă obliga iuni de stat în valoare echivalent . Le aduce la birou' s u din ora , le leagţ ă ă ş ă-ntr-un pachet pe care-l sigileaz , apoi î i cheam avocatu' la telefon iă ş ă ş -i d dispozi ie s facă ţ ă ă formele legale pentru transferarea acestor obliga iuni de stat în patrimoniul so iei sale,ţ ţ Henrietta Aymes. Sus ine c dac banii vor fi ai ei, vor fi în siguran pe viilor, pentru cţ ă ă ţă ă ea-i o femeie chibzuit , care tie s in cu din ii de bani i nuă ş ăţ ă ţ ş -l va l sa să ă-i risipeasc .ă

Avocatu-i cam surprins să-l aud pe Granworth vorbind în felul sta, daă ă -i mul umitţ c judec bine i redacteaz un act de dona ie c tre Henrietta Aymes, actul e legaliă ă ş ă ţ ă zat, apoi avocatu' pred obliga iunile Henriettei i obliă ţ ş ga iunile pe care i leţ -a predat erau în ordine, nu erau deocheate, ci cât se poate de autentice.

Toate-s bune pân-aici. Care va s zic Granworth e că ă ălare pe situa ie, nuţ -i a a? Areş o nevast pe cinste — pentru c mi se spune c Henrieă ă ă tta asta-i o puicu ferţă mec toare —ă are cincizeci de mii de dolari în cont personal la banc , nu datoreaz nici un ban i totu'ă ă ş merge strun .ă

i sŞ -ar p rea c dup toate semnele, lui Granworth iă ă ă -a venit mintea la cap. Se gânde te s contracteze o nou asigurare. În acea vreme are o poli de asigurare cu rentş ă ă ţă ă viager , contractat la „Second National Corporaă ă tion" i se laud pe toate drumurile cş ă ă vrea s mai fac o asigurare suplimentar . Vrea s pl teasc o prim iniă ă ă ă ă ă ă ial de treizeci deţ ă mii de dolari. Îl supun unui examen medical iş -i g sesc s n tos tun. ă ă ă I se d noua poli ,ă ţă îns exist doar un mic clenci.ă ă

În urm cu doi ani, tipul sta, Granworth Aymes, a încercat să ă ă- i curme zilele. Aş f cut o tentativ de sinucidere prin înec, aruncânduă ă -se în East River. Trecuse printr-o perioad grea, era lefter i nu se sim ea tocmai în al nou lea cer. Lă ş ţ ă -a pescuit un paznic.

Luând în considerare aceast mică ă-ntâmplare, societatea de asigur ri îi pune înă poli o clauz condi ional . Având în vedere cţă ă ţ ă ă-ntr-o ocazie anterioar el a mai înă cercat s se sinucid , clauza prevede că ă ă-n eventualitatea unei viitoare sinucideri, poli ia va fiţ nul . Asigur rile sunt dispuse s pl teasc pentru orice eventualitate, da' nu pentruă ă ă ă ă sinucidere.

Pricepi? Care va s zic totu' se desf oar ca pe roate i el mai strână ă ăş ă ş ge ceva bi tariş de pe pia , iar anul sta, la doi pe ianuarie, mai face o mic afacere din care sţă ă ş ă -alege cu dou pe mii de dolari. Are patruăş zeci de mii de dolari în cont personal la banc , nici oă datorie, o nevast cu dou sute de mii de dolari în obliga iuni de stat i crap de s n tate,ă ă ţ ş ă ă ă potrivit consultului medical f cut de asigur ri cu câteva luni maiă ă -nainte. Ei i? Ei, tocmaiş asta e. Nu g se te nimic mai bun de f cut decât să ş ă ă- i ia zilele. Po i sş ţ ă- i închipui una caţ asta?

În seara zilei de doi pe ianuarie lucreaz târziu la biş ă rou cu secretaru' s u, un tip peă care-l cheam Burdell. Nevastă ă-sa e în Hartford, Connecticut. El aranjeaz s mearg la oă ă ă serat cu ni te tipi pe careă ş -i cuno tea, iar individul sta, Burdell, spune c era foarte agitatş ă ă în leg tur cu ceva.ă ă

Strânge de plecare pe la ora opt seara i cere prin teş lefon s i se trimit ma ina de laă ă ş garaj. Se serve te cş -o doz serioas de b utur ă ă ă ăş-o terge. Burdell spune cş -avea un aer

Page 12: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

cam ciudat, când a ie it din birou.şConducea un Cadillac mare, de culoare cenu ie b tând în albastru — o ma in peş ă ş ă

care n-o puteai uita dac-ai fi v zută -o. La nou i zece îl vede un paznic de docuriăş conducând ma ina spre docu' lui Cotton, careş -i prin partea locului, iş -n timp ce omul la îlă prive te, Granworth bag ma inaş ă ş -ntr-un stâlp de lemn, face un salt i e proiectat pesteş chei, în East River.

În diminea a urm toare au tras afar ma ina. Granworth e f cut harceaţ ă ă ş ă -parcea. Îl duc la morg . Burdell e chemat telefonic, sose te iă ş ş -l identific . În portofel se g se te ună ă ş bile el în care spune c are senza ii bizareţ ă ţ -n cap i cş ă-i mai bine pentru el s se despartă ă de via în felul sta i roag s i se transmit so iei sale toat afec iunea sa i s i se spunţă ă ş ă ă ă ţ ă ţ ş ă ă că-i pare r u pentru ceea ce face.ă

Toate lucrurile astea s-au aflat la anchet , iar nevastă ă-sa e adusă-napoi, e cople itş ă de ve ti iş ş -l îngroap pe individ i cu asta basta.ă ş

Buuun. Se pune ordine în socotelile sale de afaceri, i dup ce totuş ă -i pus la punct, Henrietta se hot r te s vină ăş ă ă-ncoa, să- i acorde o vacan la ferma Altmira, proş ţă prietate pe care Granworth o cump rase când fusese aici acum doi ani, ă ş-o închiriase individului

luia Periera, careă - i zice directoru' localului. Ea pleac i pred birou' de afaceri al luiş ăş ă Granworth secretarului s u Burdell, pentru c Granworth ar fi spus cândva că ă -ar fi dorit să-l preia el.

Buuun. Care va s zic madam Aymes sose te aici ă ă ş ş-aduce cu ea vreo cinci mii de dolari pe care i-a primit din contu' personal al lui Granworth, dup executareaă testamentului, i cred cş -a luat cu ea i cele dou sute de mii de dolari. În obliga iuni deş ă ţ stat. Figura urm toare e c autoriă ă t ile dăţ -aici au informat Washingtonu' despre încercarea ei de a strecura o obliga iune fals i c mai deţ ăş ă ine înc i alte obliga iuni deţ ăş ţ -aceea iş calitate, în valoare de o sut nou zeci i cinci de mii de dolari, drept care mă ă ş -au pus pe mine s descurc i ele cazului.ă ţ

Încep s fac unele cercet ri t ob in notele stenograă ă ş ţ fiate ale anchetei judiciare în juru' circumstan elor deţ cesului, din care extrag informa iile pe care i leţ ţ -am povestit pân-acum. Iau contact cu individul la, Burdell, ca s le verific, i el confirm tot, inclusivă ă ş ă faptu' c Henă rietta asta era o nevast exemplar i o femeie minunat , prea bun pentru oă ăş ă ă pu lama ca Granworth.ş

Între timp ajunge la concluzia c-ar fi bine ca cineva s-o in sub ochi pe dama astaţ ă aici. A a ob in ca Sagers s primeasc îns rcinarea. ş ţ ă ă ă I se cere s se deplaseze aici i să ş ă g seasc prin orice mijloace o slujb la Altmira, undeă ă ă -avea s cerceteze cum stauă lucrurile. Asear miă -a spus tot ce tia i era mai nimic. Iat , deci, de unde pornim — ceş ş ă p rere ai?ă

Metts se scarpină-n cap.— Mi se pare foarte curios, zice el. S-ar p rea c ciă ă neva i-a luat obliga iţ unile

originale, cele autentice, ş-a c ptu ită ş -o cu hârtiile false pe care le-a pus în locul lor.— Poate c da, îi zic, da' poate c ba. Ascult , efule, continui, vreau să ă ă ş ă-mi spui

ceva. Când directoru' asta al b ncii, Kraft, a aflat c prima obliga iune pe care ea aă ă ţ -n-cercat s-o plaseze era fals , cui iă -a mai spus în afar de dumneata?ă

— Nim nui, spuse el. Miă -a zis c nă -a suflat o vorb . El e omu' careă -a descoperit că obliga iunea era contraţ f cut i leă ăş -a atras aten ia b ie ilor de la banc sţ ă ţ ă ă- i in fleoanca iş ţ ă ş s nu sufle nim nui nici o vorb . Leă ă ă -a spus c afacerea ar fi de interes federal i c t cereaă ş ă ă e indispensabil . Fire te c eu am t cut ca mormântul. Mă ş ă ă -am gândit c un agent federală urma s soseasc oricum i nu obi nuiesc să ă ş ş ă-mi dau drumu' la gur .ă

M prive te pe sub sprâncenele ridicate.ă ş— Ia ascult , spune că -un fel de mârâit, nu cumva crezi...— Nu cred nimic, îi zic, încerc numai s te fac s bagi la cap, s nu zici c nu iă ă ă ă ţ -am

spus. Am primit instruc iuni s m ocup de afacerea asta acum zece zile. Eram înţ ă ă Allentown, Pennsylvania. M duc direct la New York i trag la un hotel unde obi nuiescă ş ş s locuiesc acolo, pe East 30th Street. A doua zi dup sosirea mea, cinevaă ă -mi trimite un bile el nesemnat. In bile el scrie cţ ţ -a face mult mai bine dac mş ă -a duce la Palm Springsş i mş -a ocupa un pic de locuin a unde st doamna Aymes i cş ţ ă ş -a putea g si acolo ni teş ă ş

scrisori interesante.

Page 13: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Ei bine, am avut baft . Sagers mă -a orientat asupra locului asear i măş -am dus acolo. Era pustiu, a a cş -am putut să-mi v r nasu' ă ş-am g sit scrisorile. Erau ascunse întră -o carte cu interioru' scobit — tii, efule aseunz toarea clasic — i din scrisorile astea reiese cş ş ă ă ş ă rela iile dintre Henrietta i Granworth nu erau atât de bune pe cât credea lumea. Ba chiarţ ş mai mult, ele arat c Henrietta nu se afla în Connecticut în noapă ă tea când el iş -a luat via a.ţ Ea era la New York i se dusese acolo ca s aib o explica ie cu el. Cum î i place treabaş ă ă ţ ţ asta?

Fluier .ă— E tare, spune, turnându-mi înc-un deget de whisky. Poate c e cevaă -n neregulă

cu sinuciderea aia a lui. Poate c ea lă -a cur at întrăţ -un fel. Femeile-s în stare de a a ceva,ş uneori.

— Parc eu nu tiu, zic, da' pen'ce să ş ă-l cure e? Sţ ă-l fi cur at pentru c cele douăţ ă ă sute de b trâne în obligaă iuni de stat erau false, hai? S fi descoperit ea treaba asta, careţ ă să-i fi stârnit furia-mpotriva lui? sta ar putea s fie un motiv, desigur, da' din moment ceĂ ă tia c obliş ă ga iunile sunt false, nu putea fi atât de fraier încât sţ ă ă-ncerce s schimbe una laă

o banc , Ar fiă -ncercat figura cu unu' care-ar fi fost mai pu in priceput decât un om deţ banc .ă

Dau din cap.— Nu pricep, zic. Nu-i chiar atât de u or de identificat i greu de plasat.ş şZâmbe te.ş— Damele-s creaturi bizare, spune. Fac tot felu' de lucruri nebune ti — chiar i celeş ş

mai cumin i dintre ele.ţDau pe gât b utura.ă— Mie-mi zici? spun. Le cunosc. Le doare-n cot pe dame! O dat ce leă -a intrat o

idee-n cap, afl c sunt în stare de orice.ă ă— Chiar a a, spune. i ceş Ş -ai de gând s faci?ă— Ascult , efule, îi zic. Am să ş ă- i povestesc mai deţ grab ce nă -am de gând s fac.ă

N-am de gând s m vântur pă ă -aici, arborând o insign de tabl i trâmbi ând caliă ăş ţ tatea mea de agent federal. Inten ionez sţ ă-mi fac intrarea la hotelu' Miranda House i voi continuaş s pretind c sunt din Mexic, de la Magdalena, că ă -am venit aici să-l anun pe Sagers cţ -a intrat în franci i c voi mai sta pş ă -aici o bucat de vreme să ă-mi petrec un mic concediu.

Mâine sear m duc la ferma Altmira. Am de gând să ă ă-i cunosc pe indivizii ia. Dacă ă au inten ia s fac un joc ascuns, nici eu nu m dau în l turi, Am de gând s m apropii deţ ă ă ă ă ă ă dama asta. Henrietta, i sş ă-i dau târcoale pân când am s aflu ce urm re te: dac eă ă ă ş ă cinstit sau nuă -i decât o alt escroac de rând, care aă ă -ncercat s dea o lovitură ă.

Trebuie s aflu cine lă -a cur at pe Sagers i de ce. Trebuie săţ ş ă-ncerc s aflu cevaă concret despre obliga iunile astea false, fiindcţ ă-n momentu' de fa , dup cât se pare, nuţă ă se poate pricepe nimic.

— Din partea mea, e-n regul , spune. i cred c nu iă Ş ă ţ -ar conveni ca oamenii mei iş cu mine s d m o rait la ferm , ce zici?ă ă ă ă

— Chiar a a, zic. Ia ascult , localu' laş ă ă -i chiar atât de deocheat pe cât se spune?D din umeri.ă— E i sta un local din alea! zice. Am avut reclama ii cu ghiotura de la diver iş ă ţ ş

indivizi care iş -au pierdut bi tarii acolo. Jocurile de noroc nuş -s permise de lege i din cândş în când, ca să-i distrez pe b ie i, mai facem câte o descindere, dar la ce bun să ţ ă-ncerci să-i opre ti pe oaş meni s se joace cu soarta dacă -a a le e firea?! Acum zece luni a fost g sit unş ă individ departe în de ert, dincolo de ferm . Fusese cioc nit de parc era f cut tingire iş ă ă ă ă ş era cât se poate de mort. Unii sus ineau cţ -a fost miruit la ferm , dup ceă ă -i luaser francii,ă i mş -am str duit din r sputeri s desă ă ă chid o ac iune, dar nţ -am reu it. Nş -am putut dovedi

nimic.— E-n regul , efule, zic iă ş ş -i strâng mâna. D-acu-ncolo nu cred c-am s mai vin să ă

te vizitez. N-ar fi s n tos ca noi doi s fim v zu i împreun . Da' am s te chem dac vreauă ă ă ă ţ ă ă ă s iau contact cu dumneata. În caz c ai nevoie de mine, m g se ti la Miranda House,ă ă ă ă ş unde voi folosi numele de Frayme — Selby T. Frayme — de la Magdalena, din Mexic.

O terg. Intru în ma in ş ş ăş-o pornesc spre Miranda House, unde-mi fac intrarea. Apoi urc în camer , m tratez că ă -o cafea i citesc din nou scrisorile. Da' tot nu reu esc sş ş ă-nnod

Page 14: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

firele în treaba asta.O-ntrebare-mi umbl prin cap i iat care. Tareă ş ă -a vrea s tiu cineş ăş -i individu' care

mi-a trimis anonima aia spunându-mi c-am s g sesc cele trei scrisori aici, în bâră ă logul Henriettei. A vrea s tiu cineş ăş -i individu' — ş-am s ghicesc o dat i m prind c nuă ăş ă ă gre esc. Singurul inş divid amestecat în afacerea asta i careş -ar fi putut s tie c eu locuăş ă -iam în East 30-th Street era Langdon Burdell, secretaru' lui Granworth Aymes, i poateş c-am să-l iau la-ntreb ri destul de curând pe individul sta.ă ă

Da' chiar dac-ar fi fost el, cum a tiut c scrisorile se aflş ă -aici la ferm ? i de undeă Ş -a tiut cş ă Henrietta le luase?

De fapt mi-am dat seama din prima clip c treaba asta de copoi nuă ă -i u oar .ş ă Toate-s grele-n meseria mea de detectiv. Pe urm , scrisorile alea, prea leă -am g sit u or.ă ş Poate c inten ia a fost tocmai ca s le g sesc.ă ţ ă ă

M bag în pat, pentru c , dup cum vă ă ă -am mai spus, sunt un adept convins al somnului. Dac damele i borfa ii ar petrece mai mult vremeă ş ş ă -n pat, în loc s mi uneă ş peste tot, punând la cale ispr vi în general una mai deocheat ca alta, detectivii ar maiă ă g si r gaz s m nânce i ei câteă ă ă ă ş -un cataif.

Mă-ntreb, ce fel de dam o fi Henrietta asta? Se zice că -ar fi o femeie pe cinste. Oricum, sper c-a a o fi, pentru c dacş ă ă-i vorba s bag la pârnaie o dam , prefer s aresteză ă ă una cu care-i pl cut s fii v zut la bra , chiar dacă ă ă ţ -o ii legat cu c tu e.ţ ă ă ş

S nuă -mi spune i c nuţ ă -i a a!ş

Capitolul IIIHENRIETTA

În ziua urm toare hoin resc doar peă ă -aproape. Dup mas mă ă ă-ndrept agale c treă po t i expediez o telegram cifrat la birou' de cerceş ăş ă ă t ri criminale din New York, prină care le cer să-mi trimit o list a persoă ă nalului de serviciu i a celorlal i angaja i ai luiş ţ ţ Granworth Aymes la data sinuciderii sale i cu adresele lor actuale, presuş punând c le voră putea g si.ă

Am un fel de b nuial cu privire laă ă -ntâlnirea asta pe care iş -a dat-o Aymes cu str mo ii s i. Mi se pare mie ca i cum ceva nă ş ă ş -ar fi-n regul cu ea i dac pot s scoră ş ă ă -monesc pân dau de ceva s mă ă -ajute s fac un pas înaă inte, apoi cred c voi continua să ă-l fac pe excavatorul.

Principala deosebire dintre lucrurile de felu' celor despre care citi i în romaneleţ detective i lucrurile care se petrec în via a adev rat conş ţ ă ă stă-n faptu' c ceea ceă se-ntâmpl în via a de toate zilele eă ţ -ntotdeauna incomparabil mai neobi nuit decât ceş se-ntâmplă-n c r i. Nici un scriitor nă ţ -a-ndr znit vreodat să ă -a tearn pe hârtie oş ă -ntâmplare despre care tia cş ă-i adev rat — nimeni nu iă ă -ar fi dat crezare; da-n c r i există ţ ă-ntotdea-una un mănunchi de urme pe care infractoru' le las de parcă -ar fi coji de banane pe care s-alunece copoii.

Eu unu' m las totdeauna condus de instinct i merg drept 'nainte. Astaă ş -i sistemu' meu. Nu obi nuiesc s cred nimic din relat rile altora asupra unui caz pân când nş ă ă ă -am verificat personal i nici chiar atunci nuş -mi prea vine s cred.ă

Partea proast e c judec toru' din New York careă ă ă -a condus ancheta asupra mor iiţ lui Granworth Aymes spune c să -a sinucis i nuş -i treaba mea s mă -amestec unde nu-mi fierbe oala, ba chiar s fac praf verdictul la, dac nă ă ă -are-o leg tur direct cu afacerea deă ă ă falsuri. Trebuie s v da i seama c sunt agent federal i c nu e treaba mea s conă ă ţ ă ş ă ă trolez opera iile poli iei i nici s dovedesc c sunt gre ite — dac nu e absolut necesar.ţ ţ ş ă ă ş ă

Da' cred c-am s mai fac ni te investiga ii — doar e la mintea cocoă ş ţ uş lui că falsificarea acelor obliga iuni de stat se putea face în mai multe feluri. În primu' rândţ cineva ar fi putut s spun mâna pe formele originale, înlocuinduă ă -le cu cele false dup ceă fuseser predate Henriettei Aymes. Poate c treaba a fost f cut f r ca Granworth s tieă ă ă ă ă ă ăş ceva, sau — mai tii? — a fost aranjat chiar de el i f cut cu tirea lui, cu toate c nuş ă ş ă ă ş ă pricep la ce i-ar fi servit.

Page 15: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Apoi Henrietta s-ar fi putut b ga în afacerea asta cu obliga iuni false dup moarteaă ţ ă lui Aymes, socotind c să -ar afla într-o situa ie mai favoraţ bil decât oricare altu' ca s leă ă plaseze tocmai prin faptu' c toat lumea tia c Aymes îi d duse obliga iunile cele bune.ă ă ş ă ă ţ Da' chiar dac-ar fi a a, î i vine greu sş ţ -o crezi atât de fraier încât să ă-ncerce s plaseze unaă la o banc Oricine ar accepta s schimbe o obliga iune de stat, presupunând c areă ă ţ ă numeraru', i erau destule alte locuri undeş -ar fi putut încerca.

Sau s presupunem că ă-ncearc s pun la cale o escroă ă ă cherie. În cazul sta, undeă -s obliga iunile originale i la cine se afl ?ţ ş ă

F r s vreau, îmi umbl prin cap că ă ă ă -ar fi o oarecare leg tur între afacerea asta deă ă falsuri i râca dintre Henş rietta i Granworth pe chestia femeii leia, tocmai înaş ă inte ca el să moar . De asemenea, pare foarte aiurea ca Henrietta s fi inten ionat s mearg să ă ţ ă ă ă-l vadă în ziua când iş -a curmat zilele; ş-apoi, înc-un am nunt pe care nuă -l pot în elege: poli iaţ ţ din New York mi-a relatat c la ană chet , atât secretaru' lui Aymes, Burdell, cât i ceilal iă ş ţ oameni de serviciu angaja i de Aymes au declarat c doamna Aymes era plecat laţ ă ă Connecticut i nu sş -a-ntors decât dup ce să -a-ntâmplat sinuciderea, când Burdell i-a trimis o telegram i ea săş -a-napoiat pronto ca s fie preă zent laă -nmormântare.

Oricum ar fi, cred c-am s-o cercetez pe Henrietta, asta cât de curând îmi va fi cu putin i stând de vorb ni el împreun , vom vedea dac nu putem descurca cât de câtţăş ă ţ ă ă afacerea.

În timp ce stau pe veranda din fa a ferestrei camerei mele de dormit i beau un siropţ ş r coritor cu ment , îmi vine în minte i Sagers. Încerc s g sesc motivu' pentru care vreună ă ş ă ă individ să-l fi cur at. Nimeni nu putea s tie căţ ăş -ar fi fost vreo leg tur între Sagers iă ă ş mine, iar piesa pe care-am jucat-o la ferma Altmira în noaptea când a fost trecut in rândurile celor drep i era irepro abil . Nimeni nţ ş ă -ar fi putut b nui că ă-n timp ce mă-mpă-cam i legam prietenie, de fapt el îmi d dea un raport de servicş ă iu.

D-aia am impresia c cineva de la ferm credea c Sagers tie mai mult decâtă ă ă ş trebuie, iar când a mai picat i tirea cş ş -a intrat în francii ia ă ş-o ia din loc, a socotit ar fi mai bine s se asigure în privin a lui i să ţ ş ă-i fac de petrecanie. Chiar a a fiind, tot mi seă ş pare c-a fost împu cat înş tr-un mod c-am ciudat.

Urmele pe care le-am g sit pe sc rile dă ă -acolo m fac s cred c tocmai cobora cândă ă ă a fost împu cat. În jurul uneia dintre g urile f cute dş ă ă -un glon , care iţ -a p truns în stomac,ă era arsur de pulbere, dovad c focu' fusese tras de la o distan destul de mic — peă ă ă ţă ă care o apreciez cam de un metru i ceva.ş

D-aia deduc c lucrurile să -au petrecut cam a a: Sagers era sus în vreuna dintreş înc perile care dau pe balconu' ceă -nconjoar peretele inteă rior al cl dirii. Cineva lă -a împu cat în ma e, iar Sagers, care nu eraş ţ -narmat, fire te sş -a gândit s-o-ntind înainte deă -a fi luat iar drept int de tir. De aceea face stângaţ ă -mprejur, o ia de-a lungu' balconului i dş ă s coboaă re treptele-n fug .ă

Individu' cu pistolu' s-apleac peste balustrad i trage vreo dou foă ăş ă curi în picioarele lui Sagers. Sagers se prăbu e te, iar individu' face câ iva pa i pân' la capu' scş ş ţ ş ărilor, de unde mai trage un foc în plin. Numai a a sş -ar putea explica de ce lipseau urmele de pulbere din juru' celorlalte g uri de glon .ă ţ

Individu' care-a tras coboar apoi sc rile, trece peste trupu' lui Sagers i se opre teă ă ş ş cu dou sau trei trepte mai jos i apuc nuru' de argint de la guleru' c m ii, ca să ş ăş ă ăş ă-l salte pe umeri. nuru' se rupe i ciucurele se desprinde de la cap t i cade pe treapta unde lŞ ş ă ş -am g sit. Uciga uă ş -l car apoi pe Sagers în c mara din spatele barului iă ă ş -l bagă-n frigider. Toat deduc ia asta e foarte interesant , numai c nu m duce nic ieri, ci doar îmi treze teă ţ ă ă ă ă ş dorin a sţ ă-l pocnesc cu sete pe uciga întrş -o zi, ca să- i scuipe m selele ş ă ş-apoi să-l ajut să se urce pe scaunu' electric.

Dup toate reflec iile astea, intru în untru s m culc i s citesc un magazină ţ ă ă ă ş ă detectiv, pentru că-mi mai abate gândurile de la treburile mele. Apoi, la c derea seriiă mă-mbrac cu o c ma foarte elegant pe careă şă ă -am adus-o cu mine, pantaloni de sear iăş un smoking din serj alb care-mi d aeru' de parcă -a fi împ ratu' Japoniei, dup care iauş ă ă masa i schimb o vorb dulce cu fata de la recep ie.ş ă ţ

Pe la un pe seara scot ma ina ş ş ş-o iau pe drumu' de ertului, care duce la fermaş Altmira. M gândesc doar s pierd vremea pă ă -acolo i s v d dac nu seş ă ă ă -ntâmpl ceva maiă

Page 16: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

de soi.E o noapte grozav i când ajung acolo, aud chitarele în plin ac iune. Vreo ase caiăş ă ţ ş

sunt priponi i în spatele cl dirii, iar vreo duzin de ma ini sunt parcateţ ă ă ş -n garaju' de-al turi. Las acolo ma ina i mă ş ş ă-ndrept spre intrarea principal .ă

Periera e acolo. E-mbr cat la patru ace i, dup zgomotu' care str bate prin coridor,ă ş ă ă îmi dau seama c localuă -i plin de lume. Periera-mi ofer o b utur în contu' localului, peă ă ă care o accept, iş -n timp ce-mi las g ina la garderob , mi seă ă -aduce un pahar înalt umplut cu whisky, sifon i ghea . Îi urez s n tate i beau, iar el m m soar cş ţă ă ă ş ă ă ă -o privire rapid iăş -mi spune c dac vreau s joc ceva, indiferent ce, pu in dup miezu' nop ii jocurile vor începeă ă ă ţ ă ţ în camera care d pe balcon chiar la capu' sc rilor. Îi mul umesc iă ă ţ ş -i spun că-s amator de orice joc de noroc de la bacara în sus.

Îl las râzând i mş ă-ndrept de-a lungu' coridorului, trag perdeaua i m opresc s v dş ă ă ă salonu' principal.

Localu-i aglomerat. Toate mesele-s ocupate de tipi înso i i i de câteva dame peţ ţ ş cinste. Vreo doi sau trei cowboy — veritabili sau pentru decor, nu tiu — stau rezeş ma i deţ bar, iar ringu' de dans e-n esat de perechi. Panţ glici colorate atârn de la balcon: pe pere iă ţ sunt lungi aluri spaniole, i din loc în loc câteş ş -o p tur mexican — pe cuvânt c localu'ă ă ă ă arat mi to! Chitari tii î i cunosc meseria i cânt o melodie obsedant — un tangouă ş ş ş ş ă ă mexican, iar unu' dintre tipii de pe estrad , cu o voce dintră -alea de poate face o damă temperamentoas s vrea s mearg la mân stire, cânt un cântec despre dorin a deă ă ă ă ă ă ţ -a muri din dragoste, care frânge inimile unora dintre bibilicile care-l ascult .ă

Lâng estrada unde cânt muzica sunt dou sau trei mese, iar femeile a ezateă ă ă ş -n juru' lor îl privesc de jos pe tipul sta, de parcă -ar fi un înger sau a a ceva. Când vreş unu' din b rba ii care leă ţ -nso esc — dup aspect, ni te oameni de afaceri din Los Angeles — li seţ ă ş adreseaz daă melor, ele se gr besc să ă-i închid gura ca s nu piard nici atâtica din cântec,ă ă ă de unde se vede clar c unele dameă -s al dracu' de sucite. Damele astea se m rit cuă ă câte-un afacerist din tia, care le cump r toalete grozave i le scot pe la localuri, undeăş ă ă ş pot s-arunce ochiade languroase la cine tie ce individ de proast calitate, care cântş ă ă-ntr-o forma ie de jazz. Uneori ele merg pân' la cap t i fug cu tipii tia, dup care le vine minţ ă ş ăş ă -tea la cap iş - i petrec restu' vie ii încercând s g seasc vreun alt om de afaş ţ ă ă ă ceri cu care să se-ncurce i sş ă-l ia de b rbat, ca s poat c p ta alte toalete i să ă ă ă ă ş -arunce ochiade pofticioase altor indivizi de prin orchestre.

Crede iţ -m c localu' merita s fie v zut: e unul din cele mai grozave pe care lă ă ă ă -am avut sub ochi vreodat , i chiar în momentu' când m preg team s cobor i s trec la oă ş ă ă ă ş ă mas apare o dam , careă ă -mi iese-n cale. Venea din partea sting , dinspre ferestre. Damaă asta are de toate i ceva pe deasupra! Eş -nalt i sub ire, i toate rotunjimile la fix. Eăş ţ ş frumoas ca o cadr i umbl cu nasu' pe sus de parcă ăş ă -ar fi regin . Are p r negru iă ă ş -i coafat aă -ntâia. Stra nic dam , ce mai!ş ă ă

Are ş-un aer inaccesibil. ine gura strâns peŢ ă -o linie dur i v d c are o falcăş ă ă ă pronun at . Dracu tie cum, f r sţ ă ş ă ă ă-mi dau seama de ce, da' tiu c astaş ă -i Henrietta.

Privesc înapoi pe coridor. Periera e înc acolo i gluă ş me te cu fa a de la garderob . Îiş ţ ă fac semn cu capu' i vine c tre mine.ş ă

— Cine-i mititica aia, Periera, zic, cea care tocmai s-a a ezat la masa de colo, aiaş care-i singur ? Nă -am tiut cş -ave i dame de calibrul sta pţ ă -aici!

M prive te că ş -un zâmbet rânjit. Individul sta, Periera, îmi aminte te deă ş -un arpe.ş Nu-mi place nici cât negru sub unghie.

— Señor, spune, avem de toate. Asta doamna este señora 'Enrietta Aymes.— Ce vorbe ti?! â nesc eu.ş ţ şFac o mutr mirat .ă ă— Nu z u, ascult , Periera, zic. Nă ă -o fi una ş-aceea i dam cu aia care era m ritatş ă ă ă

cu tipu' la — cum dracuă -i spunea — Granworth Aymes — tipu' care s-a omorât la New York? Eram atunci acolo. Am citit chestia-n ziare.

Confirm din cap i face o mutr ca i cum iă ş ă ş -ar p rea tare r u. Pe urm începe să ă ă -o fac pe m rinimosu'. Poă ă veste te cum Henrietta asta a venit la ferma Altmira-ş ncredin atţ ă că-i apar ine lui Granworth, b rţ ă bat-su, i când a descins iş -a revenit nepl cuta datorie să ă-i spun c localuă ă -i fusese ipotecat lui, c Granworth nu achitase ipoă teca i c ferma eraş ă

Page 17: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

acum proprietatea sa.Întinde mâinile f când pe nevinovatu'.ă— Apoi, señor, zice, necazuri de la aceasta nefericita doamna nu se opresc aici. O

problema e-n leg tura cu banii ei. Miă -a spus che n-are bani. De aia, continu , o las s steaă ă pe-aici. Eu sint un om bun — pricepe i ţ señor? Mi pare reu pentru aceasta s rman femeia.ă Permit che ea s steă a aici ca gazda asta che se decide ce vrea se face.

— Ba chiar, îi spun. Se i vede c e ti b iat bun, Periera. Ceş ă ş ă -ar fi s m prezin iă ă ţ doamnei?

D afirmativ din cap, da' chiar în acela i moment îi spun c nu mai are rost, pentruă ş ă c un tip seă -ndrepta către masa la care era a ezat Henrietta. E un tip solid i, mi se pare,ş ă ş destul de cumsecade. Are o mutr oarecum agreabil . Îmi dau seama dup felulă ă ă -n care tipu' sta se uit la Henrietta, în timp ce seă ă -ndreapt c tre mas , i dup feluă ă ă ş ă -n care ea-i întoarce privirea, că-s prieteni destul de buni. Zâmbesc c tre Periera.ă

— S-ar p rea c are un prieten, zic. E bine tipu'. Cineă ă -i?— Se nume te Maloney, spune Periera. Vine des peş -aici. Joaca. Poate joaca la

noapte.Dau din cap.— Bine, sper să-l scutur de ceva franci, zic. Apropo, numele meu e Frayme —

Selby Frayme. Juca i la miz mare pţ ă -aici?D din umeri.ă— Cum dori i, ţ señor Frayme, spune el. Pentru noi cerul e totdeauna limita.M declar de acord. Apoi merg s mă ă -a ez la o mas i comand s mi sş ăş ă -aduc ună

pahar înalt cu whisky, sifon i ghea . Nu cred cş ţă -ar fi bine să-ncerc s m v r i să ă ă ş ă-i vorbesc Henriettei în timp ce tipul sta e pă -aici.

Vremea trece, Periera m conduce i m prezint unui grup a ezat în jurul uneiă ş ă ă ş mese mari. Tipii tiaăş -s foarte petrec re i i femeile careă ţ ş -i înso esc tiu s danseze. Dacţ ş ă ă nu m-a gândi tot timpu' la treaba pentru care sunt aici, cu siguran c dansurile aleaş ţă ă mi-ar fi f cut mare pl cere.ă ă

Pe la vreo dou noaptea lumeaă -ncepe s plece, iar dup vreo jum tate de oră ă ă ă localu-i destul de gol, afar de zeceă -dou pe persoane, care nu se mi c . Am impresia căş ş ă ă sunt tipii care-o s bat i c r ile.ă ăş ă ţ

Grupa mea se evapor iăş -n timp ce le spun noapte bun , Periera să -apropie. Îmi zice c jocurileă -s pe punctu' de-a-ncepe i c tiu undeş ăş -i înc perea, cea de la capu' sc rilor. Îiă ă spun c da, îns cred c mai întâi am s fac pu in mi care. Ies pe u a din fa i m plimbă ă ă ă ţ ă ş ş ţăş ă în juru' localului, s iau aer. Am curiozit ile meleă ăţ -n leg tur cu jocurile de noroc, deă ă orice fel ar fi. Îmi place ca jocu' să-nceap înainte deă -a m b ga i eu.ă ă ş

Dup vreo dou zeci de minute mă ă ă-ntorc. Unu' dintre chelneri tocmai închidea ferestrele din partea stâng a cluă bului. Orchestra strânsese instrumentele i aproape toateş luminile erau stinse. Trec peste ring, urc sc rile i intruă ş -n camera de sus. E o-nc pereă destul de larg , că -o mas mare la mijloc. La masa asta, câ iva tipi joac bacara, iar la oă ţ ă alt mas , mai mic , întră ă ă -un col , trei tipi i dou dame joac pocher.ţ ş ă ă

Maloney e la masa de ia bacara, iar Henrietta stă-n picioare lâng el, privind jocu'.ă To i tipii sunt îmbr ca i în smokinguri i vreo doi dintre cei de la masa de bacara îmi facţ ă ţ ş impresia că-s da i dracului. Par cam afuţ ma i cu to ii, pentru cţ ţ ă-i o anima ie în atmosferţ ă ca atunci când b utura li se urc oamenilor la cap.ă ă

Un minut mai târziu apare i Periera, prive te în unş ş ă tru ş-apoi se tope te undeva. Mş ă mul umesc s mţ ă ă-nvârtesc p-acolo i s privesc.ş ă

Lu' Maloney nu-i merge prea bine. Pierde gros i nş -arat prea fericit din cauza asta.ă Are ş-un aer cam mirat, ea i cum nu prea poate sş ă-n eţ leag ceva, i mă ş ă-ntreb dac cinevaă n-a m sluit pu in c r ile.ă ţ ă ţ

Dup vreo zece minute Maloney d un banco, da' nuă ă -i reu e te. Pierde un teancş ş întreg. Se-ntoarce ş-o prive te pe Henrietta cş -un zâmbet destul de jenat.

— Nu-mi prea intr nimic pe culoarul meu, spune. Să -ar zice c nă -am nici un fel de noroc p-aici.

Ea zâmbe te i pute i s m crede i cş ş ţ ă ă ţ -avea din ii la fel ca i restu' i nu tiu dacţ ş ş ş ă v-am spus c-avea ochi alba tri de culoarea safirului. Eu unu' am avut întotdeauna o ideeş

Page 18: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

fix — îmi plac ochii alba tri de culoaă ş rea safirului!— De ce nu faci o pauz ? zice ea. Sau poate vrei s in o mân pe tine?ă ăţ ăDe cealalt parte a mesei e un tip solid. Individul e lat în spate, areă -o faţă-ngust ăş-o

chic de p r negru. Am auzit c i se spune Fernandez. Se chior te la Maloney tot timpu'ă ă ă ăş cât ei vorbesc. Apoi se bag :ă

— Se pare c vă -a p r sit bafta peă ă -amândoi, spune. Da' poate c vă -a tepta i sş ţ ă câ tiga i întruna, continu râzând ironic. Poate c nu v place s pierdeş ţ ă ă ă ă ţi.

Maloney se face ro u.ş— Treaba mea dacă-mi place s câ tig sau s pierd, Fernandez, zice, i m lipsescă ş ă ş ă

cu pl cere de bancurile tale. Nuă -mi pare r u dac pierd, continu , dar am spus c am ună ă ă ă obicei curios de-a pierde când joc p-aici. Arboreaz un zâmbet sarcastic. Sau poate că ă numai eu îmi închipui? adaug .ă

— Ce vorbe ti!? spune Fernandez.şSe ridic întră -un fel foarte lent iş - i împinge scaunuş -napoi. Apoi s-apleac pesteă

mas iăş -i administreaz lui Maloney un pumn drept în moac . A i fi putut auzi bufniă ă ţ tura de la un kilometru.

Fiecare se opre te din treaba lui. Maloney se r stoarn spectaculos peste speteazaş ă ă scaunului pe care edea. Se ridic i pare ame it. Între timp Fernandez a ajuns la capu'ş ăş ţ mesei. Îl surprinde pe Maloney dezechilibrat iş -i arde înc una la b rbie. Individul sta,ă ă ă Fernandez, arat ca un tigruă -nt râtat. E furios i am impresia c face uz de stupefiante.ă ş ă Stau în col ul opus ţ ş-aprind o igar . Afaţ ă cerea începe s m intereseze.ă ă

Henrietta s-a retras lâng perete. Îl prive te pe Maloă ş ney. Ochii-i str lucesc i tiuă ş ş că-ntr-un fel se roag ca s se poat scula, să ă ă ă-l pun cu botu' pe labe pe Fernandez. În col ,ă ţ una dintre damele de la masa de pocher, lung cât o zi de var , începe s râd ca oă ă ă ă apucat . ă I se pare c e foarte nostim.ă

Maloney se ridic . E zdruncinat bine, daă -l atac eneră gic pe Fernandez. Repede o dreapt , pe care Fernandez o blocheaz i înainte ca Maloney s poat face ceva, Feră ăş ă ă -nandez îi arde înc o lovitur capital careă ă ă -l trimite la podea. Maloney se pr bu e te dină ş ş nou i arat paradit. Are un ochi închis i fa a plin de bor .ş ă ş ţ ă ş

Tipii care joac pocher în col se ridic . Unu' dintre el — ună ţ ă tip mic de stat — se apropie.

— Ce-ar fi s-o l sa i balt , m , de tep ilor? zice. Unde v crede i, pe ring sau înă ţ ă ă ş ţ ă ţ aren ? i ceă Ş -i cu tine, Fernandez? De ce trebuie s dai mereu ocazie la scandaluri pă -aici?

Fernandez se-ntoarce c tre el că -un rânjet fioros.— Nu- i place? zice.ţ

iŞ -i terge tipului stuia mititel una peste mutr cu dosu' labei.ş ă ă— Dac nuă - i place, zice, iaţ -o din loc.Se las o t cere din alea care se numesc de efect. Nimeni nu mai scoateă ă -o vorb .ă

Apoi tipu' cel mic, care tocmai fusese altoit, se ridic i iese din camer . Partenerii luiăş ă pleac împreun cu el. Maloney să ă -a ridicat. St rezeă mat de perete i nuş -l v d bine. Cred că ă prima lovitur de pumn a lui Fernandez — cea dat peste mas — lă ă ă -a zdruncinat destul de tare.

M apropii de el.ă— Ascult , îi spun. De ce nu te duci undeva să ă- i speli mutra. Nţ -arat prea bine. iă Ş

eu, dac-a fi în locu' t u, a bea ceva tare. Ar i ca i cum nu iş ă ş ăţ ş ţ -ar strica un p h rel.ă ăMă-ntorc c tre Henrietta i zâmbesc.ă ş— tii ce, doamn ? zic. IaŞ ă -l i duş -l să-i dai pu in asisten medicaţ ă ţă l . Dup asta,ă ă

continui eu, cred c-am putea face o partid de c r i.ă ă ţÎn timp ce vorbesc, Periera a intrat în salon. S-a oprit chiar în pragul u ii i prive teş ş ş

c-un aer satisf cut. Se pare c Fernandez sta e prieten cu el iă ă ă ş -i omu' num rul unu pă -aici. Henrietta nu spune nimic, da' dac-ar fi avut un pistol, cred c lă -ar fi-mpu cat peş Fernandez. Îl apuc pe tipu' sta, Maloney, iă ă ş -l împinge c tre u .ă şă

Fernandez se uit la ei când ies i râde — are un fel de râs sacadat, scârbos.ă ş— Ia-l pe am râtu' sta dă ă -aici i fş ă-l pierdut, zice.Henrietta se-ntoarce. E palid ca moartea. E atât de furioas c nu mai tie ce să ă ă ş ă

fac . Fernandez o prive te i zâmbe te strâmb. Apoi se duă ş ş ş ce la ea ş-o s rut drept pe gur ,ă ă ă

Page 19: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

înainte ca ea să- i dea seama ceş -avea de gând s fac .ă ă— Du-te, soro, zice, i nu teş -nfuria, c nu rezolvi nimic.ăSe-ntoarce la mas .ă— Acu' poate continu m, zice, i ia în mân pachetu' de c r i.ă ş ă ă ţCeilal i tipi, patru dintre cei de la masa mare, iau loc. Se preg tesc s joace pocher.ţ ă ă— Intra i? mi se adreseaz Fernandez.ţ ă— Desigur, îi spun, da' numai o clip . Mai am ceva de f cut.ă ăMă-ntorc i ies din camer . Apuc sş ă -o mai v d pe Henrietta ducânduă -l pe nefericitu'

de Maloney într-o-nc pere mai încolo, deă -a lungu' balconului. M strecor până -acolo iş privesc prin cr p tura u ii. Îl culcase pe Maloney pe o canapea i eraă ă ş ş -n col , preg tind unţ ă lighean cu ap . Maă loney arat cioc nit bă ă ine.

Intru.— Ascult , surioaro, încep, cred c prietenu' dumitale a primit o chelf neală ă ă ă

zdrav n . Poate c nu eraă ă ă -n form ast sear . Da' tie să ă ă ş ă-ncaseze, nu glumăEa se duce la Maloney iş -ncepe să-i tamponeze fa a cţ -un prosop.— Ce n-a da s fiu b rbat! spune. Lş ă ă -a ucide pe Fernandez.şSe opre te din îngrijit i se uit la mine, întorcânduş ş ă -se. Ochi-i str lucesc ă ş-o prinde

bine. Am avut de când m tiu o sl biciune pentru damele iu i la mânie.ăş ă ţ— Jim l-ar fi f cut praf, continu , dar nu se poate folosi de bra cum trebuie. i lă ă ţ Ş -a

rupt acum dou s pt mâni i înc nu iă ă ă ş ă ş -a revenit. I-a fost u or idiotului luia sş ă -o fac peă grozavul.

Maloney începe s trag aer în piept. Se zbate ca s se ridice de pe divan, da' nuă ă ă reu e te. Se pr bu e te înapoi.ş ş ă ş ş

— L sa iă ţ -m s pun mâna pe tic losu' ia de..., moră ă ă ă m ie.ăÎmi trece prin minte un ra ionament rapid. M gândesc cţ ă -a putea s profitş ă

apropiindu-m de Henrietta asta în mod spectaculos. Dacă ă-mi joc c r ile f r gre , poateă ţ ă ă ş c-o s vorbeasc i să ăş -ar p rea c asta e ocaă ă zia.

— Nu te nec ji, Maloney, spun, nă -aveai nici o ans cu bra ul la i teş ă ţ ă ş -a prins pe picior gre it. M uit la Henş ă rietta, i eu am v zut ro u când dobitocul laŞ ă ş ă -mpu it sţ -a apropiat i teş -a s rutat cum a f cut, continui. Eă ă -o măg rie s fac a a ceva întră ă ă ş -o cameră plin de b rba i — curat jignire!ă ă ţ ă

— Ei da, zice ea. Dar mi se pare c nu teă -am v zut f când ceva ca să ă ă-l pui la punct.Zâmbesc.— Ascult , cucoan , îi spun. Dup ce lă ă ă -ai aranjat pe prietenu' dumitale d-aici,

întoarce-te-n salonu' de jos ş-o s-avem noi doi o vorbuli cu individu' sta Fernandez,ţă ă de-o s in minte câte zileăţ ă -o avea.

O terg.şMă-napoiez în camera de joc. Sunt a teptat. Fernandez morm ie ca i cum ar fiş ă ş

ner bd tor să ă ă-nceap , iar eu mă -a ez i pun miza.ş şÎncepem s juc m pocher. Se joac la o miz de zece dolari, ceea ceă ă ă ă -i destul de mult

pentru mine, da' nu-mi merge r u la primele tururi. Câă ştig. M uit la Fernandez iă ş zâmbesc ca i cum a fi mul umit de mine. Îmi r spunde cş ş ţ ă -o privire urâcioas .ă

Continu m. Urmeaz un tur în care toat lumea paă ă ă seaz iăş -n cele din urmă Fernandez deschide. Deschiderea e de cincizeci de dolari i toat lumea merge. Potu' eş ă cam de vreo dou sute cincizeci de dolari. În timp ce cerem c r i, o aud pe Henriettaă ă ţ intrând în camer . Vine i se opre te în dreptu' locului unde mă ş ş -am a ezat.ş

Fernandez are cuvântul. Cere o sut . Ceilal i tipi azvârl c r ile. Eu merg. Cred că ţ ă ţ ă e-n cacialma i pl tesc sec eu perechile mele la decari în mân .ş ă ă

Cer s v d cartea. Am avut dreptate. Are perechi mai mici ca ale mele.ă ăGreblez potu'.— Ar trebui să-nve i s joci jocul sta, b t mâie! îi spun.ţ ă ă ă ăRidic privirea.ă— Ce-ai zis? spune.M ridic. Apuc cu ambele mâini de marginea mesei i r storn masa întră ş ă -o parte.

R mâneă -n felu' sta un loc între mine i Fernandez. Mă ş -arunc înainte. În timp ce el î iş ridic bra ele, eu aplec capu' iă ţ ş -l pocnesc sub b rbie. Cum el se dă ă-napoi, urmez c-o

Page 20: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

stâng ăş-o dreapt , pe care le plasez succesiv deă -o parte i de alta a f lcilor sale. M dau laş ă ă o parte iş -l a tept ca s revin . A a i face, da' e pu in cam zdruncinat; eschivez iş ă ă ş ş ţ ş -i ard una la zotc deă -i fac bor u' s â neasc . Se pr bu e te, iş ăţ ş ă ă ş ş ş -n timp ce se duce la podea îi mai amintesc i de mş ă-sa. Asta pare să-l scoat din s rite. Se ridic i se repede la mine caă ă ăş un taur. Aplec capu: i iş -l înfig în pântec. Ridic genunchiu', da nu m g se te iă ă ă ş ş -l pocnesc din nou în stomac. De data asta e atins r u i se ridic proptinduă ş ă -se de perete. M reped laă el să-l fac afi . Trag la individul sta cum nş ă -am mai lucrat la nimeni altu-nainte. O dată sau de dou ori înă cearc să ă- i revin , da f r prea mare efect. Lovitura pe care iş ă ă ă -am dat-o la plex l-a scos din circula ie pe mult vreme.ţ ă

În cele din urm se sprijin numai de perete iă ă ş -l trimit la p mânt. R mâne lipit deă ă podea. M uit la Periera. De data asta nu pare a a de mul umit.ă ş ţ

— Ascult , Periera, zic. Ia putregaiul sta de individ antipatic dă ă -aici pân când nuă m scoate din pepeni cuă -adev rat. Pentru că ă-s în stare s deteriorez un om dacă ă-mi sare mu taru'. Da' poate cş -am s fac mai bine singur treaba asta.ă

Periera tace chitic. Îl apuc pe Fernandez de guler. Îl smucesc în sus iş -l duc la Henrietta.

— Spune-i doamnei că- i ceri scuze, otreap , zic, pen' cţ ă -altfel te burdu esc pânş -au s ias toate p rerile de r u din tine. Executarea!ă ă ă ă

A a, doar ca sş ă-l mai iu esc, cu degetu' mare îi turţ tesc nasu' — care i a a nu maiş ş era-n stare prea bun .ă

Se conformeaz i spune ce trebuie s spun .ăş ă ăÎl scot afar , în capu' sc rilor ce coboar pân la ringu' de dans, iă ă ă ă ş -i fac vânt jos. Se

rostogole te cu salturi impreş sionante. Când ajunge jos, se opre teş -n fund c-o expresie de parc-ar fi-ncercat să- i aminteasc cum îl cheam .ş ă ă

Mă-ntorc.— Ascult . Periera, zic. Unde locuie te b iatul la, Maloney?ă ş ă ăSpune c st undeva pe lâng Indio, a a că ă ă ş ă-i zic s scoat o ma in i să ă ş ăş ă-l duc peă

Maloney acas . Are aeru' c vrea s protesteze, da' se r zgânde te. Îi spun c nă ă ă ă ş ă -ar strica să-l ia cu el i pe otreapa de Fernandez, ceea ce se declar de acord s fac ,ş ă ă ă

Mă-ntorc c tre Henrietta. Ochii ei zâmbesc u or. Îi fac cu ochiul ostentativ.ă ş— Ia- i mantou', surioar , îi zic. Facem o tur cu ma inaţ ă ă ş -mpreun . A vrea să ş ă- iţ

vorbesc.Se uit la mine i râde.ă ş— E ti tare, domnule Frayme! spune ea.ş

Capitolul IVPORTRETUL UNUI DETECTIV

A ezat în ma in , conduceam f r grab , în timp ce Henrietta fuma o igar cuş ş ă ă ă ă ţ ă privirea a intit drept 'naţ ă inte. M sim eam destul de bine. M gândeam c dac treaba astaă ţ ă ă ă de detectiv n-ar avea amestec cu-atâtea crime, ar fi o meserie grozav .ă

Dup pu in oă ţ -ntreb dac dore te s mearg undeva în special i ea spune c nu, da'ă ş ă ă ş ă dac mergem drept 'nainte iă ş -o facem la dreapta, vom ajunge curând la un local unde se ine deschis toat noaptea i c , dup p rerea ei, nţ ă ş ă ă ă -ar strica dac-am bea ni te cafele în timpş

ce st m la o tacla.ăÎi arunc o privire cu coada ochiului i v m rturisesc c dama astaş ă ă ă -i prima-ntâi.

Are-un fel deosebit de-a vorbi i deş -a face toate cele, care te pune pe gânduri. Majoritatea femeilor ar fi ars de ner bdare s afle despre ce voiam s vorbesc cu ele. Henrietta asta,ă ă ă îns , nuă -ntreab o vorb . St doar lini tit pe locul ei, privind drept 'naă ă ă ş ă inte cu ochii aceia alba tri ca safirul i cş ş -un zâmbet u or schi at pe buze. Îmi treze te curiozitatea, pentru cş ţ ş ă nimic nu pare s-o intereseze prea mult — nici chiar propria-i persoan — i nu există ş ă multe dame de felul sta.ă

Curând ajungem la intersec ia despre care ea vorbise ţ ş-o lu m la dreapta. Departe,ă în fa , pot s v d luminile acelui local unde mergem s lu m cafele. Încetinesc puţă ă ă ă ă in,ţ

Page 21: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

pentru ca s am timp s m gândesc la pilul pe care am să ă ă ş ă-l fac cu Henrietta asta. Cred că trebuie să-i spun o balivern oarecare de natur să ă -o fac s se debutoneze, f r ca totu i să ă ă ă ş ă dau în vileag cine sunt i ce fac pş -aici. Din experien tiu c dac trebuie s spui oţăş ă ă ă minciun , e preferabil s fie ticluit dinainte, a a c m fr mânt s n scocesc o intrig peă ă ă ş ă ă ă ă ă ă care s iă -o bag pe gât i dup ceş ă -am combinat-o, înfig acceleratoru' până-n fund i gonimş tare.

Deodată-ncepe s vorbeasc :ă ă— Cred c iă -ai administrat o lec ie bun lui Fernandez, domnule Frayme, spune,ţ ă

privindu-m cu coada ochiuă lui. Are impresia că-i mare b t u . Dar poate căă ş -o să- iş schimbe p rerea dup sc rm neala pe care iă ă ă ă -ai tras-o.

— N-a fost mare lucru, îi zic. La drept vorbind, nu-l am la stomac pe Fernandez sta. Îmi face impresia că ă-i un nemernic i nu miş -a pl cut deloc să ă-l v d cum trageă -n

prietenu' dumitale ca la sac. B iatul sta, Maloney, pareă ă -a fi de treab .ă— E destul de bun, spune, mie-mi place.Opresc ma ina, ceea ceş -o face să-ntrerup conversa ia.ă ţIntr m în local. E obi nuita cl dire din chirpici că ş ă -un singur etaj, câteva

mese-mpr tiate primprejur ăş ş-un chelner pe jum tate adormit, care serve te cafele câtorvaă ş indivizi dubio i a eza i în jurul unei mese. În afara lor nu mai e nimeni în local.ş ş ţ

Lu m loc i comand m cafele. Îi ofer o igar i dup ce iă ş ă ţ ăş ă -am dat foc, o ine ridicatţ ă i se uit la rotocoalele de fum.ş ă

— Cred c , dup celeă ă -ntâmplate, Fernandez n-o s te mai poată ă-nghi i, domnuleţ Frayme, spune, i nici nu vreau s m gândesc ce mş ă ă -a teapt din partea lui...ş ă

O-ntreb ce vrea s spun cu asta.ă ăRâde iş -i v d din i orii sclipind.ă ţ ş— Fernandez vrea s m m rit cu el, spune. Crede că ă ă ă-i îndr gostit lulea de mine,ă

dar ce-o s cread mâine dup un mic tratament cosmetic, când va putea s fac ochii maiă ă ă ă ă mari i sş ă- i studieze vân t ile, z u dac tiu.ş ă ă ă ăş

— Ia te uit , zic, i eu care credeam c erai în vorb cu Maloney al dumitale! Să ş ă ă ă nu-mi spui c teă -ai gândit cu-adev rat s faci cuib că ă -o pasăre de teapa lui Fernandez!

Zâmbe te din nou. S fiu al dracu' cş ă ă-i o dam misteă rioas !ă— Nu tiu ce gândesc, spune. Poate c ş ăva trebui s m m rit cu Fernandez. Mă ă ă ă

prive te i râde scurt. Ar fi îns mai bine s nu ne preocupe persoana lui chiar acum.ş ş ă ă Spune-mi, ce-ai vrut s vorbe ti cu mine?ă ş

Chelnerul aduce cafeaua i aroma ei îmi gâdil n rile. Henrietta seş ă ă -ntinde după cafea. În timp ce- i ridic cea ca la gur , îi cade mantou' din spinare i observ c are o peş ă ş ă ş ă -reche de umeri de parc iăş -a luat o copie dup dama aia Venus, despre care probabil că -a iţ auzit i se pare c la vremea ei a f cut multe victime pe sus i pe jos. Henrietta m oche teş ă ă ş ă ş c-o admir iş -mi arunc o privire dojenitoare i ironică ş ă-n acela i timp, ca pentrş -un pu tiş care s-a obraznicit iş -ncep s m gândesc c dama asta are un fel de a fi pentru care miă ă ă -aş putea pierde min ile dacţ -a fi un tip care se d în vânt dup forma umerilor, ceea ce proş ă ă -babil c-a face, doar c tocmai atunci când încep s mş ă ă ă-nc lzesc pe chestii dă -astea, mă pomenesc trimis la cel lalt cap t al rii întră ă ţă -o cercetare oarecare.

Ei, acu-i d m drumu', m gândesc în sinea mea, i m lansez în pilu' pe care lă ă ş ă ş -am ticluit în ma in în timp ce conduceam c tre bomba asta.ş ă ă

— Iat , scump doamn , cum stau lucrurile, îi spun. Lucrez pentru un birou deă ă ă avocatur din New York, i eu conduc sucursala din Mexic, de la Magdalena. Acu' vreoă ş lun , pe când mă -aflam c-o treab la New York, am avut deă -a face c-un cet ean careăţ lucreaz la birou' procuă rorului districtual d-acolo. Omul staă -ncepe să-mi povestească despre sinuciderea so ului dumitale, Granworth Aymes, din ianuarie trecut, iţ ş -mi spune c-au g sit câteva elemente noi grozav de interesante, care. zic ei, le permit s redeschidă ă ă cazu'.

Fac o pauz iăş -ncep să-mi beau cafeaua. Cu ochii o supraveghez peste marginea ce tii. Observ c degeteleş ă -n care ine igara îi tremur , iar gura eţ ţ ă -ncercuit deă -o paloare-ntins . Nă -a crede c iş ă -a f cut prea mare pl cere ceea ce tocmai îi spusesem.ă ă

Face un efort s se st pâneasc , da' când începe s vorbeasc , nu mai are voceaă ă ă ă ă grav de până -acum. Se simte emo ia.ţ

Page 22: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

— Foarte interesant ce spui, zice. Ce fel de elemente noi au putut s mai g seasc ?ă ă ă Nu credeam c mai inteă reseaz pe cineva sinuciderea so ului meu. Eram conă ţ vins c eă ă l murit iă ăş -nchis .ă

Strive te chi tocuş ş -n scrumier . Între timp iă ş -a recăp tat st pânirea de sine. Lasă ă cea ca jos, îi ofer alt igar iş ăţ ăş -mi aprind una i mie.ş

— Vezi, lucrurile stau cam a a, continui. Ancheta judiciar asupra decesului cuivaş ă n-are prea mare importan când procurorul districtual îns rcinat cu cazu' crede cţă ă -a g sită ulterior ceva elemente materiale noi care-l pun în alt lumin . În fine, tipu' de la birou'ă ă procurorului districtual mi-a spus c-au descoperit c nu erai în Connecticut în noapteaă când Granworth Aymes se presupune c să -ar fi sinucis. Au descoperit c erai la New Yorkă i, pe lâng asta, leş ă -a intrat în cap ideea ca ultima persoan care lă -ar fi v zut pe Granworthă

Aymes înainte de-a muri ai fi fost dumneata, pricepi?— Pricep, zice. Vocea i-a devenit înfundat , lipsit de via .ă ă ţă— Oamenilor stora le intr tot felu' de idei ciudateă ă -n cap, spun, da' dumneata tiiş

cum sunt sticle ii i procurorii. Nu tr iesc pân nu pun ceva în cârca cuiva. Nici nu iţ ş ă ă ş -ar face meseria dac nu leă -ar face pl cere s bage lumea la ap . Vezi dumneata, se pare că ă ă ă cineva le-a vândut un pont p-acolo c Granworth Aymes nu să -ar fi sinucis. C-ar fi fost, adic , scurtat că -un cap.

Î i scutur serumu' ig rii.ş ă ţ ă— Asta mi se pare ridicol, domnule Frayme, spune. Paznicul de pe docul lui Cotton

a depus doar m rturie c lă ă -a v zut pe Granworth conducând ma ina peste chei. Or, a aă ş ş ceva pare s fie o sinucidere... nu crezi?ă

— Ba da, îi zic, asta e-n regul , da' trebuie să ă- i spun ce sţ -a mai întâmplat. Omu' sta de la birou' procurorului districtual îmi zice că -au primit ni te informa ii dup careş ţ ă

dumneata ai strecurat b ncii dă -aici o obliga iune fals i desigur, treaba asta a fostţ ăş raportat guvernului federal. Organele de resort, fire te, au încredin at treaba unui detectivă ş ţ i tipul sta cotrob ie prin New York iş ă ă ş -l ia pe paznicu' de la docu' lui Cotton la-ntreb riă i dup pu in scoate la lumin tot adev ru' despre afacerea asta. Credeş ă ţ ă ă -m , doamn , că ă ă

ceea ce paznicul a zis c-a v zut e una, iar ceea ce a v zut cu adev rat e cu totul alta,ă ă ă pentru c paznicul iă -a spus detectivului c-a v zut ma ina lui Granworth Aymes mergândă ş încet în lungu' cheiului i c , pe la jum tatea distan ei, când a intrat în umbr , u a de laş ă ă ţ ă ş volan s-a deschis i cineva a ie it afar . Nş ş ă -a putut s vad cine e, dar a v zut că ă ă ă-i o femeie. A v zută -o c seă -ntoarce i sş -apleac în interioru' ma inii i că ş ş -apoi a-nchis u a.ş Ma ina porne te din nou, ia vitez , se ciocne te deş ş ă ş -un stâlp de lemn iş -i proiectat pesteă margine, drept în fluviu.

— Aha! spune ea. i, m rog, de ce nŞ ă -a spus paznicu' povestea asta la ancheta judiciar ?ă

Zâmbesc.— Se pare c-avea un motiv, cucoan , îi zic, i înc un motiv foarte bun. iă ş ă Ş -a inutţ

fleanca despre acest mic incident, pentru c un anumit individ, pe numele s u Langdonă ă Burdell, un tip care fusese secretaru' so ului dumitale, iţ -a dat o mie de dolari ca s uite tot,ă în f r de faptu' că ă -a v zut ma ina izbit de stâlp i proiectat peste margine.ă ş ă ş ă

M prive te ca lovit de tr snet.ă ş ă ă— Se pare c tipul sta, Burdell, e animat de senă ă timente amicale fa de dumneata,ţă

îi zic, pentru că-i spusese detectivului, cu ocazia unei întrevederi anterioare, c nu erai laă New York în noaptea aia, ci la Connecticut; i se pare nu numai cş -a spus, dar în noaptea aia, dup deces, să -a repezit pân-acolo i lş -a mituit gras pe paznic ca s nu sufle o vorbă ă despre femeia asta.

Ei bine, ce se poate deduce din toate astea? zic. Se poate deduce c Granworthă Aymes putea fi mort când a fost suit în ma ina aia. Se poate deduce c la volan putea fiş ă femeia, nu-i a a?ş

Timp de un minut ea nu spune nimic. O v d că ă- i umeze te buzele cu limba. Aş ş primit destul de bine ocul sta, da' cred c e speriat . Î i recap t îns destul de repedeş ă ă ă ş ăă ă st pânirea de sine.ă

— S-ar fi descoperit la autopsie dac Granworth fuă sese omorât, spune.

Page 23: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

— Poate c da, îi zic, i poate c ba. Da' tipu' de la birou' procuroă ş ă rului districtual îmi spune c Granworth a fost zdrobit când a c zut în fluviu. Aminte teă ă ş - i c atunci cândţ ă ma ina sş -a ciocnit de fundul apei, el s-a izbit tare de parbriz. easta era sf râmat , darŢ ă ă asta putea s fi fost rezultatul unui tratament pe care să ă-l fi primit el înainte ca s fie suită în ma in .ş ă

— Nu-n eleg nimic din toate astea, îmi zice. i nuţ Ş -n eleg de ce Langţ don Burdell să dea mit paznicului ca s spun o poveste care nu era adev rat . De ce s fi f cut asta?ă ă ă ă ă ă ă

— Întreabă-m ca s teă ă -ntreb, cucoan , îi zic. Da' cred c birou' procuroruluiă ă districtual poate s afle i treaba asta, dac vor s se pun pe capu' cuiva.ă ş ă ă ă

O-ntreb dac mai vrea cafea i spune c da, a a c dau comanda. În timp ceă ş ă ş ă a tept m ca s neş ă ă -o aduc , nă -o pierd din ochi pe Henrietta, i observ cş ă- i fr mântş ă ă creierii foarte intens, ceea ce nu m surprinde, pentru c se pare c iă ă ă -am furnizat un subiect de medita ie.ţ

Când sose te cafeaua, o soarbe ca i cum ar fi fost fericit c are ceva de f cut. Apoiş ş ă ă ă las cea ca jos i se uit drept în ochii mei.ă ş ş ă

— Mă-ntreb de ce iţ -ai dat osteneala să-mi spui toate astea, domnu-le Frayme? zice. Ce gânduri ai? Ce-ai vrut de la mine?

— Nu e vorba de gândurile mele, Henrietta, îi zic. E vorba despre ce se petrece în min ile celor de la birou' procurorului districtual din New York. Lucrurile stau cam a a.ţ ş Prietenu' meu, care lucreaz acolo, spune c nimeni nu era preocupat nici cât negru subă ă unghie dac Granworth Aymes iă ş -a luat via a singur sau nu, pân când a ie it la ivealţ ă ş ă afacerea asta de falsuri. Ancheta circumstan elor decesului fusese terminat iţ ăş dosaru-nchis, când apare deodat chestia asta cu obliga iunile de stat. Ei da' astaă ţ -i o treabă de interes federal i oamenii de la birou' central de cercet ri din Washington sunt fermş ă hot râ i s afle cine a falsificat obliga iunile alea. Dac vor descoperi treaba asta, totu' vaă ţ ă ţ ă fi-n regul i nu vor mai avea nici un interes s zgând reasc dosarul anchetei cu privireăş ă ă ă la circumstan ele decesului sau altţ ceva.

Când am fost asear la ferma Altmira, b iatu' la Sagers, tipu' care lucra acolo iă ă ă ş care urma s plece azi la Arispe, miă -a spus c e ti doamna Henrietta Aymes i mă ş ş -am hot rât s te pun la curent cu toate chestiunile astea i uite de ce:ă ă ş

S presupunem, de dragu' discu iei, c tii ceva despre falsificarea asta. Să ţ ăş ă presupunem c tii cineăş -s autorii. Ei bine, în locu' dumitale i-a da pe fa . Vindeş ţă -mi pontu'. Apoi, când mă-napoiez la New York pot s trec discret informa ia amicului meuă ţ din birou' procurorului districtual i dac e suficient de bun pentru ca ei sş ă ă -o paseze oamenilor de la birou' central de cercet ri din Washington i să ş ă-i satisfac , nu cred c voră ă mai dori s redeschid cazul la cu so u' dumitale...ă ă ă ţ

Vezi dumneata, oamenii ia cred c trebuie s tii ceva despre falsiă ă ăş ficare. i dac nuŞ ă te la i cu ceva inforş ma ii, e ca i sigur c vor redeschiţ ş ă de dosarul la în leă g tur cu decesu'ă ă so ului dumitale, numai ca s aib un mijloc cu care s te constrâng s vorbe ti. Pricepi?ţ ă ă ă ă ă ş

— Pricep, spune, dar n-am pentru nimeni nici un fel de informa ii. Pachetul deţ obliga iuni de stat pe care lţ -am adus cu mine aici a fost scos din tezaurul b ncii, undeă so ul meu avea un seif în care le ineam. Din cele spuse de domnul Burdell, am în eles cţ ţ ţ ă seiful a fost deschis cu cheia g sit asupra trupului neînsufle it al so ului meu i luat deă ă ţ ţ ş ă avocatul s u, care miă -a predat obliga iunile. Astaţ -i tot ce tiu. Cât prive te redesş ş chiderea anchetei în chestiunea decesului so ului meu i insiţ ş nuarea c-a fi fost la New York înş noaptea aceea, dă-mi voie s cred c vor trebui s dovedeasc treaba asta, nuă ă ă ă -i a a?ş

— Fire te. Presupun c vor trebui sş ă -o fac , îi zic.ăM gândesc c toate dovezile necesare sunt în cele trei scrisori ale ei c treă ă ă

Granworth, pe care le-am depus în seiful hotelului Miranda House.— Oricum, a fost dr gu din partea dumitale c mă ţ ă -ai prevenit, spune. Se pare că- iţ

sunt îndatorat pe multe chestii, domnule Frayme, iă ş -acum, dac nă -ai nimic împotriv , aă ş vrea s mă ă-ntorc acas .ă

Ie im, ne suim în ma in i pornim înapoi. M preş ş ăş ă fac c nu tiu unde locuie te iă ş ş ş ea-mi arat drumu'. O las la poart i mă ăş ă-ntreb cum va reac iona când va desţ coperi că cineva i-a subtilizat cele trei scrisori — trei scrisori care pot însemna o mul ime deţ necazuri pentru dama asta.

Page 24: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Îmi ureaz noapte bun . Coboar din ma in i face câ iva pa i c tre poarta fermei.ă ă ă ş ăş ţ ş ă Când ajunge la ea, se-ntoarce, m prive te i arboă ş ş reaz un zâmbet.ă

S fiu al dracului dac Henrietta asta nă ă -are nervi tari!Pornesc ma ina i merg f r grab i f r el, Nu observ unde merg, pentru cş ş ă ă ăş ă ăţ ă

mintea mi-e preocupat cu cele ce miă -a spus. Una peste alta, ea pare s primească ă afacerea asta cu destul calm.

Exist vreo câteva lucruri pe care nu leă -n eleg la Henrietta. Nu pot în elege de ceţ ţ -a insinuat c-ar putea fi obligat ă s se m rite cu Fernandez i nu pricep nici în ruptu' capuluiă ă ş de ce-a p strat cele trei scrisori pe care i leă -a scris lui Granworth — scrisorile care con inţ dovada c lă -a v zut în noaptea când a murit — în loc s se desă ă cotoroseasc de ele pronto.ă

Nu cred, îns , ca ea s tie ceva despre suprimarea lui Sagers. Când iă ăş -am pomenit numele i am zis c e tipu' care urma s plece la Arispe, am fixatş ă ă -o a a cum pânde teş ş -o pisic oarecele i năş ş -am v zută -o nici m car clipind din ochi.ă

i cred c are suficient sânge rece ca sŞ ă ă-l fi omorât pe Aymes. S facem câtevaă presupuneri. S zicem c să ă -a-napoiat la New York dup ceă -a scris scrisorile alea, pentru c să -a hot rât s aib o explica ie cu Granworth în privin a femeii leia cu care să ă ă ţ ţ ă -ar fi inutţ el. Nu-i exclus ca Granworth s se fiă -ntâlnit cu ea undeva în ma ina sa, pentru c atunciş ă când am vorbit cu Burdell despre cele-ntâmplate, când am fost la New York, înainte de-a veni încoa', el mi-a spus c Aymes plecase de la birou „ca s seă ă -ntâlneasc cu ni teă ş oameni" i avea un aer pu in agitat. Poate c urma s se întâlneasc cu Henrietta. Buuun,ş ţ ă ă ă care va s zic să ă ă-ntâlnesc i se ceartş ă-n draci. Mai e posibil, de asemenea, ca-ntre timp ea s fi descoperit c obliga iunile pe care i le d duse erau false. i ceă ă ţ ă Ş -a urmat? Aymes e la volanu' ma inii întrş -un loc nu prea umblat i eaş -i zdrobe te capu' cş -o lovitur pe care iă -o trage cu mâneru' revolverului, sau cu vreun alt obiect, iş -l achit . Apoi îi vine o idee. Î iă ş aduce aminte cum mai f cuse el o tentativ de sinucidere când se arună ă case în East River iş crede c poate s profite de asta pentru a crea ni te aparen eă ă ş ţ -n elatoare. Îl împinge de laş volan pe locu-n care ezuse ea în fa . Apoi se suie la volan i conduce pe c i ocolite pânş ţă ş ă ă când ajunge la docu' lui Cotton, care e cam p r sit. Nuă ă -l observ pe paznicu' de la capu'ă docului. Coboar , l sând motoru' s mearg , întoarce volanu' a a ca botu ma inii să ă ă ă ş ş -o ia spre marginea cheiului, s-apleac ăş-apas că -o mân ambreiaju' i cu cealalt bagă ş ă ă ma inaş -n vitez . Apoi, în timp ce ma ina se puneă ş -n mi care, se d la o parte iş ă ş -nchide portiera. Asta ar explica de ce ma ina sş -a izbit de stâlpu' de lemn înainte de-a s ri înă fluviu.

Cred c-ar fi putut s-o facă-n felul sta i cred c nuă ş ă -i lipse te nici sângele rece ca sş -o fac . Faptu' c e dr gu nă ă ă ţă -are nici un fel de importan . Am mai cunoscut i alt datţă ş ă ă dame dr gu e care iă ţ ş -au expediat tipii pe lumea cealalt — i care au mai sc pat i basmaă ş ă ş curat pe deaă supra!

Am înaintat pe osea o bun bucat i f r grab , iar la distan , sc ldat de luminaş ă ăş ă ă ă ţă ă ă lunei, îmi apare drept în fa ferma Altmira cu ziduţă rile ei albe. Mă-ntreb dac Periera lă -a livrat pe tipul la Fernandez la locuin a sa i mă ţ ş ă-ntreb cum s-o mai fi sim ind cel laltţ ă individ, Maloney. Se pare c Henrietta iă -a c zut cu tronc la inim lu' Maloney sta. Amă ă ă observat dup feluă -n care se uita la ea. Avea privirea aia cam zurlie pe care-o cap t unăă tip când încep s i să -aprind c lcâiele dup o femeiu c i m gândesc că ă ă ş ăş ă -ar face bine s fieă prudent cu Henrietta. Cred c ea ar fiă -n stare să-l i fraiereasc , dacş ă -ar vrea. Poate c seă folose te de el ca sş ă-l fac gelos peă Fernandez — nu po i ti niciodat cu femeile.ţ ş ă

Trec prin fa a conacului, ocolesc ţ ş-o iau destul de-ncet prin spatele cl dirii. Încep să ă devin curios. Mă-ntreb dac lă -au scos pe Sagers din sacu-n care era b gat în frigider iă ş dac lă -au îngropat undeva în de ert. Cred c treaba asta sş ă -a f cut destul de devreme, ieriă de diminea .ţă

i pentrŞ -un motiv oarecare, ce-mi r mâne obscur, simt că -a vrea sş -arunc o privire. Am un fel de presim ire în chestia asta, i când mi seţ ş -ntâmpl s am o presimă ă ire,ţ întotdeauna m conduc dup ea.ă ă

Opresc ma ina în spatele unui zid din chirpici, vechi i ruinat, care mergeş ş -n prelungire de la cap tu' garajuă lui, ridic ochii spre ferestre i m tur cu ochii întreagaş ă cl dire. Nu v d nici un fel de lumini i nu să ă ş -aude nici un zgomot. R mân în umbr i mă ăş ă strecor pe lâng zid până -ajung în dreptu' ferestrelor de pe partea ringului de dans iş -n mai

Page 25: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

pu in de dou minute sunt în untru.ţ ă ăSala e-ntunecat , numai iciă -colo luna arunc pete mari de lumin . Ciulesc urechile,ă ă

da' n-aud nici un zgomot, a a c merg tiptil pân la bar, trec peste el i m pun pe lucru caş ă ă ş ă s deschid u a c m rii din spatele baruă ş ă ă lui. Cedeaz i intru. Dup ceăş ă -am închis u a,ş aprind bateria pe care am luat-o cu mine din ma in i mş ăş ă-ndrept c tre frigidere. Leă deschid p-amândou i constat c Sagers a disp rut. Măş ă ă -a teptam s nuş ă -l mai g sesc,ă pentru c cel care lă -a cur at avea, probabil, de gând săţ ă-l i care dş -aici, înainte de-a se redeschide clubu'.

Pe-un raft, în col , de partea cealalt , sunt ni te sticle. M duc acolo i le examinez;ţ ă ş ă ş v d c unaă ă -i o sticl de raă chiu mexican, care fusese deschis . Mă -a ez peş -o lad i trag oăş du c din sticla asta i cu toate c rachiul eş ă ş ă -al dracului de tare, tot e mai bine a a decâtş f r b utur .ă ă ă ă

Stau cu sticla-n mân , plimb lumina jură -împrejur i m mir de ceş ă -am sim it nevoiaţ asta de-a reveni s v d dac lă ă ă -au îndep rtat pe Sagers. Era un lucru pe care treă buia s fiă tiut cş -o să-l fac . În timp ce m gândesc la asta, lumina se opre te în col asupra unei l ziă ă ş ţ ă

de gunoi. De sub capac se vede ie ind ceva care seam n cu col ul unei scrisori, M ducş ă ă ţ ă pân-acolo, ridic capacu' iş -ncep s examinez resturile din untru. În lada asta se g sesc totă ă ă felu' de vechituri pe care le-ntorc cu picioru'.

Deodată-ntorc ceva asem n tor că ă -o fotografie care-a fost ruptă-n dou . Scot afară ă cele dou buc i i le potriă ăţ ş vesc laolalt . Poza a fost t iat dintră ă ă -un ziar i dedesubş tul ei pot s v d titlu' destul de ters, fiindc fuseseă ă ş ă -ndoit.

Iau cu mine poza i mş ă-ntorc la lad , pe care mă -a ez iar i, ca sş ăş -o privesc la lumina bateriei. Îmi face impresia c lă -am mai v zut undeva pe tipu' din poz . Da' ceă ă -am mai tres rit pe urm ! Stau i v d că ă ş ă ă-i o fotografie de-a mea t iat dintră ă -un ziar. Netezesc titlul iş -l citesc. Scrie "Portretul unui detectiv, Instantaneu exclusiv al lui Lemuel H. Caution,

agentul federal care a arestat banda ho ilor de copii a lui Yelltz".ţApoi îmi amintesc. Asta-i o fotografie de-a mea apărut în ă Chicago Times acum doi

ani, dup ceă -am rezolvat cazul Yelltz. Mi-aduc aminte ce furios am fost când mi-au pus mutra-n ziar ca s m poat recunoa te to i tâlharii de la prima vedere.ă ă ă ş ţ

Într-o parte a pozei, pe marginea alb a ziarului st scris ceva. Privesc maiă ă îndeaproape. Scrie " staĂ -i tipul".

M-am l murit. Acum încep să ă-n eleg unele lucruri. Se pare c cineva a trimisţ ă fotografia mea aici i a scris pe ea „ staş Ă -i tipul" pentru ca altcineva s m recunoască ă ă când voi ajunge. Cred c poza a trimisă -o cineva din New York, care tia c miş ă se-ncredin ase cazul, astfel ca inţ divizii d-aici s tie c urmeaz s seăş ă ă ă -ntâmple ceva.

Va s zic staă ăă -i motivu' pentru care l-au omorât pe Sagers! M pocne te ca ună ş glon . Când am ap rut la ferma Altmira pentru prima oar , tia tiau cine sunt. Jocu' meuţ ă ă ăş ş cu Sagers nu i-a p c lit. A adar iă ă ş ş -au dat seama el lucreaz cu mine, iar când leă -a spus în noaptea aia c pleac la Arispe, a a cum ne vorbisem, lă ă ş -au achitat. Au crezut c tie cevaăş mai mult decât arat i nu voiau s ri te.ăş ă ş

Mai trag un gât de rachiu mexican iş -ncerc s m conă ă centrez un pic. Cine-ar putea fi individu' care-a decupat poza ş-a trimis-o aici pentru ca tia s măş ă -a tepte. Nu sş -ar putea s fie acela i individ care să ş -a obosit să-mi scrie bile elul anonim la New York, ca s mţ ă ă trimită-ncoa' dup scrisorile pe care le avea Henrietta? M prind c să ă ă -ar putea.

Individul sta tie de scrisori. Le potrive te ca s m fac s viu dup ele aici.ă ş ş ă ă ă ă ă F când a a, tie c trebuie să ş ş ă ă-mi dea prin cap ideea c Henrietta asta lă -a cur at peăţ Granworth Aymes iş - i mai d i osteneala s trimit cuiva o poz aici, ca tia s tieş ăş ă ă ă ăş ăş cine sunt eu.

i ce urm re teŞ ă ş -n fond cu toate astea? Oare ca s mă -aduc aici pentru că -ar fi mai u or s m tearg din controale decât în oricare alt loc?ş ă ăş ă

M ridic de pe lad . Afacerea asta de falsuri începe s m captiveze. I eleă ă ă ă ţ se-ncurcă-ntr-a a hal, încât nş -o s treac mult ă ă ş-am s cred c eu sunt autoru'.ă ă

Da-n str fundurile capului meu am o idee pe careă -o voi exploata. Ideea c punga ulă ş la de secretar, Burdell, a fost cel care miă -a trimis scrisoarea aia anonim , pentru ca s vină ă

aici i s m apropii de Henriş ă ă etta i s declanş ă ez ceva ce sş -ar termina cu arestarea ei pentru omor cu premeditare. i dac nu gre esc în privin a asta, pentru ce o face? Oare oŞ ă ş ţ

Page 26: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

face pentru c se crede util în felul sta justi iei sau pentru c aă ă ţ ă re vreun motiv s-o lichideze pe Henrietta?

Mai trag o du c de rachiu mexican iş ă ş -mi pun poza la loc în lada de gunoi — adică-n locul unde-ar vrea s m vad o gr mad de bandi i — ă ă ă ă ă ţ ş-o iau din loc. Ies afar ,ă pornesc ma ina ş ş-o iau 'napoi spre Palm Springs, pentru c-am ajuns la convingerea c-a sosit momentu' s ac ioă ţ nez în afacerea asta. Socotesc c dac nimeni altu' nu vreaă ă declan eze ceva, nş -ar strica să-ncep eu.

Când ajung înapoi la hotelu' Miranda House g sesc o telegram care mă ă -a tepta. Eş cifrat i con ine r spunsu' la cea pe careăş ţ ă -am trimis-o biroului central de cercet ri dină New York cerând informa ii despre oamenii din serţ viciul lui Granworth Aymes la data mor ii sale. Sun a a:ţ ă ş

„Salaria ii lui Aymes precum urmeaz stop Langdon Burdell de apte ani înţ ă ş serviciu în prezent continuatorul afacerilor lui Aymes sub propriul s u nume la New Yorkă stop Enrico Palantza fecior în apartament de patru ani în serviciu domiciliul actual necunoscut stop Marie Therese Dubuinet camerist a doamnei Henrietta Aymes actuală -mente în serviciul doamnei John Vlaford la New York stop Juan Termiglo ofer de treiş ani în serviciu domiciliul actual necunoscut. V expediem fotografii Palantza Dubuinet iă ş Termiglo în decurs de dou zile stop".ă

N-am aflat mare lucru din asta iş -ntre noi fie zis nici n-am crezut atunci c-o să-mi fie de mare folos dac o s am fotografiile acestor indiă ă vizi.

Aprind o igar i iar îmi pun creierii la treab . Cred c deocamdat nu mai am ceţ ăş ă ă ă face p-aci. Mi-e perfect perpendicular dac Henrietta se hot r te s seă ă ăş ă -njuge cu Maloney sau cu Fernandez, c ci nu asta e cheia problemei.ă

O alt chestie e că -a vrea s am o mic parol cu tiş ă ă ă pul sta, Burdell. Socotesc că -ar putea să-mi spun vreo câteva lucruri pe careă -a dori s le cunosc i dac poate, eu zicş ă ş ă c-am s mă ă-ntorc aici, s fac o ispravă ă-n toat regula.ă

În fundu' capului m obsedeaz ideea c Henrietta m dribleaz . E ceva foarteă ă ă ă ă pl cut în mutra acestei dame, da' asta nu dovede te absolut nimic.ă ş

Mi-aduc aminte de-o muiere din Nogales la frontiera dintre Arizona i Mexic. Era oş p pu ic de femeie. Muă ş ă ierea asta avea o mutri oar de sfânt i vorbea ca din Scriptur .ş ă ăş ă Era mexican iăş - i propusese sş ă- i îmbogş ă easc bagaju' de cuno tin e i sţ ă ş ţ ş ă-nve e engleza,ţ pe deasupra citind în fiecare sear so ului ei istoria r zboiului civil. El era ceva mai înă ţ ă vârst decât ea i cam urâcios din fire. În timp ce că ş -o mân eaă -i citea istoria r zboiuluiă civil, cu cealalt îi mesteca arsenic în cafea.ă

Într-o zi tipul sta o mierle te. Îi trage o v ic real mare i d ortu' popii. Un sticleteă ş ă ă ă ş ă b nuitor o bag pe dam la r coare pentru omor, de i ea pretindea c istoria r zboiuluiă ă ă ă ş ă ă civil trebuie să-i fi cauzat junghiul la în stomac.ă

Când e trimisă-n judecat , g se teă ă ş -un avocat pi icher, uns cu toate alifiile, careş o-nva sţă ă- i acopere toat fa a cş ă ţ -un v l i s plâng tot timpu' cât va sta în fa a cur ii.ă ş ă ă ţ ţ Norocul îi surâde. Juriul nu cade de acord i se trimite procesu' spre rejudecare. De dataş asta- i angajeaz un alt avocat. Asta habar nş ă -are de lege, da' crede iţ -m c tie s tragă ăş ă ă sforile. Pentru proces, o-mbracă-ntr-o rochie neagr de dantel , lipit pe corp iă ă ă ş -n ciorapi roz de culoarea pielii, din m tase natural . O plasează ă ă-n box , că -un juriu selec ionatţ anume din domni în vârst de peste apteă ş zeci de ani fiecare, f r excep ie, i tia seă ă ţ ş ăş zgâiesc la ea i se pronun a cş ţ ă-i nevinovat , f r s ias m car din sal pentru deliberare.ă ă ă ă ă ă ă

Judec toru' — care i el eă ş -un mameluc b trîn — o dezbrac cu priă ă virea i se declarş ă de acord cu verdictu'. Dup proces îi g se te o slujb la cur toria din cartier, iar feluă ă ş ă ăţă -n care mo ulic obi nuia sş ă ş -o frecventeze ca să- i duc rufele la sp lat nu e treaba nim nui.ş ă ă ă

Ceea ce demonstreaz c nu po i ti niciodat cum stai cu daniele — mai ales cândă ă ţ ş ă au pe vino-ncoa. O dam , cu cât are mai mult lipici, cu atât ies buclucuri mai mari.ă

Iar Henrietta are lipici cu vârf iş -ndesat. B iete, are tot ceă -i trebuie i din toate cuş prisosin . Când o priveam bând cafea, m gândeam c era, poate, la fel ca muierea dinţă ă ă Nogales.

Da' nici chiar în cazul sta nă -a fi regretat dacş -a fi fost b rbatş ă -su. A fi renun atş ţ

Page 27: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

doar la cafea, asta-i tot.

Capitolul VCHESTII SIMPLE

Sunt înapoi la New York.Poate m crede i fraier că ţ ă-mi dau atâta osteneal , dar iat cum v d eu lucrurile:ă ă ăMi-ar fi fost u or sş -o-nha pe Henrietla pentru preţ zum ie de omor i sţ ş -o aduc înapoi

aici. A fi putut deterş mina poli ia din New York s redesţ ă chid ancheta pentru stabilireaă circumstan elor decesului lui Aymes, i poate c dând în vileag scrisorile ei c treţ ş ă ă Granworth a fi fost justificat. Da' la ceş -ar servi, dac ea nă -are habar despre falsuri; iş chiar dac iă -ar fi f cut de petrecanie lui Aymes, trebuie totu i să ş ă-n elege i c nuţ ţ ă -s decât un copoi federal, care cerceteaz o afacere de falsuri i nicidecum un ină ş divid care- i face deş lucru dând lec ii sticle ilor din New York cum sţ ţ ă- i fac meseria.ş ă

Pe deasupra, mai îmi forfotesc în cap o mul ime de idei. Am o b nuţ ă ial ăş-am de gând s-o verific, iar b nuiala asta desigur îl include i pe Langdon Burdell, care, dacă ş ă vre i s ti i, încearc s m duc de nas. O s vede i în curând de ce.ţ ăş ţ ă ă ă ă ă ţ

Îmi fac formele la aeroport, m instalez la hotelu' meu obi nuit, fac un du , mă ş ş ă schimb, i dup ceş ă -am tras un coniac mic, cu titlu preventiv contra infec iilor, sar întrţ -o ma inş ă- ah iş ş -o iau din loc spre centru, la birou' lui Burdell.

Burdell continu vechea afacere a lui Granworth i stă ş ă-n acela i bloc de birouri.şUrc cu ascensoru' i intru. În anticamer , o pup z cioc ne te la o ma in de scris.ş ă ă ă ă ş ş ă

Poart tocuri fran uze ti de zece centimetri ă ţ ş ş-o coafur turn, careă -ar face-o pe Maria Antoaneta s par aranjat dup ultimu' r cnet.ă ă ă ă ă

Poart cercei lungi de jad iă ş -are-o expresie ca i cum cineva iş -ar arde plut sub nasă tot timpu'; iar când intru i se ridic de la ma in , face câ iva pa i leg nânduş ă ş ă ţ ş ă - iş fundu-ntr-un stil care-ar convinge juriul unui concurs de frumuse e sţ -o aleag regin , dacă ă ă nevestele respectivilor n-ar fi p-acolo.

Dup aspectu' mutrei, frecventeaz asiduu vreun salon deă ă -nfrumuse are i are ni teţ ş ş buze pictate c-un ruj care-i cam cu patru nuan e prea deschis.ţ

E un lucru al dracului de nostim, dar am constatat c din circa aizeci i patru deă ş ş pupeze doar una folose te nuan a potrivit de ruj. iş ţ ă Ş -ori de câte ori dau de-un unicat din

sta, eă -ntotdeauna gr bit s se duc undeva, sau e m ritat , sau are alte complica ii ce nuă ă ă ă ă ă ţ m-ajut să -avansez deloc.

Îi spun c vreau s vorbesc cu domnu' Burdell i ea zice c e la birou, da' c trebuieă ă ş ă ă s-a tept pen' cş -are o eş din . Îi r spund prompt cţă ă -a fi nevoit s comit harakiri cş ă -un cu itţ pentru deschis conserve dac-a fi silit sş -a tept s vorbesc cu domnu' Burdell i intru directş ă ş în birou' lui, care-i desp r it, în fund, de restuă ţ -nc perilor printră -o u masiv de stejar cuşă ă incrusta ii decorative.ţ

Burdell e a ezat în spatele unui birou mare i tocmai trage o du c de whiskyş ş ş ă dintr-o sticl impresionant .ă ă

Ridic ochii la mine i zâmbe te.ă ş ş— Încântat s te v d, domnule Caution, spune. Intr , te rog. Nă ă ă -am nici o treab .ăPun p l ria pe capul unei figurine mari din bronz, reprezentând un boxer, pe careăă -o

folose te ca presseş -papier, iau loc în fotoliu' din fa a lui i m servesc cţ ş ă -o igar dintrţ ă -o cutie de-argint clasa una.

— Ascult , Burdell, îi zic, vreau s vorbesc cu tine iă ă ş -i bine s mă -ascul i i sţ ş ă nu-ncerci să-mi pui vreun cioc, dac nu vrei s sim i cât pot s fiu deă ă ţ ă -al dracului.

Arat surprins. Individul sta, Burdell, e un tip de vreun metru aize trei, cu p ră ă ş ş ă ro cat, ochii ro ii ş ş ş-o mutr ascu it că ţ ă -ai putea s te tai în ea. E un individ de teapa celoră care-ar putea s fie buni sau r i, sau nici una, nici alta. E imposibil să ă ă- i dai seama deţ ceva, dacă-l prive ti.ş

— Ascult , domnule Caution, zice. Nu v d de ce trebuie să ă ă-mi vorbe ti a a. Oare nuş ş iţ -am spus întotdeauna tot ce-ai vrut s tii?ăş

Page 28: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

— F ră ă-ndoial , iă -o-ntorc, doar c vreau s aflu mai multe, astaă ă -i tot. Acum lini te teş ş -te i ascult ceş ă - i spun.ţ

Cu dou s pt mâni în urm , când mi să ă ă ă -a-ncredin at afacerea asta cu falsuri, amţ trecut p-aici i iş ţ -am pus o mul ime deţ -ntreb ri. Ei bine, principalu' lucru e urm toru':ă ă sus ii c a i depus m rturie, tu i persoţ ă ţ ă ş nalu' din serviciu' casei lui Aymes, la ancheta pentru stabilirea circumstan elor decesului, în sensu' c Henrietta Aymes nu eraţ ă -n ora înş noaptea când Granworth iş -a curmat zilele.

Foarte bine. A adar, în ziua urm toare m reped la docu' lui Cotton s vorbesc cuş ă ă ă paznicu' la careă -a v zut ma ina s rind peste chei iă ş ă ş -l iau la-ntreb ri, da' a a cum tiu eu.ă ş ş În cele din urm m rturise te că ă ş ă-n diminea a de dup sinuciderea lui Aymes ai fost acoloţ ă i c iş ăţ -a spus c-ar fi v zut o femeie coborând din ma ina aia la cap tu' docului. Spune că ş ă ă

i-ai dat o mie de dolari ca să- i in fleanca despre am nuntul sta i c sş ţ ă ă ă ş ă -a conformat.Buuun. Dup trei zile primesc un bilet anonim în care zice că -ar fi în elepciuneaţ

îns i dac măş ă -a duce la Palm Springs ca s pun mâna pe ni te scrisori pe care leş ă ş -ar avea Henrietta. Perfect, c ci am umblat dup ele i leă ă ş -am dibuit.

Dar uite c acum m intereseaz cineă ă ă -i tipu' care mi-a trimis biletu' la nesemnat,ă ş-am ajuns la concluzia c tipul la e ti tu. Tu mi lă ă ş -ai trimis, Burdell, ş-ai să-mi spui de ce, fiindc e ti o creatur care te contrazici. Mai întâi îl per uie ti pe paznicul la ca s nuă ş ă ş ţ ş ă ă spun nimic despre dam : apoi, la ancheta pentru stabilirea circumă ă stan elor decesuţ lui, tu i personalu' de serviciu spune i cş ţ ă-n noaptea aia Henrietta Aymes n-a fost în ora , iarş

câteva luni mai târziu, dup ce teă -am vizitat ş-am auzit unele lucruri de la tine, îmi trimi iţ o scrisoare anonim care m duce la Palm Springs, unde g sesc ni te scrisori valabile să ă ă ş -o pun pe Henrietta sub acuza ie de omor. Ce p rere ai? Ascult i vreau să ţ ă ş -aud o mul ime.ţ Scrisoarea aia-i scris de tine, nuă -i a a?ş

Arat serios.ă— Într-adev r, zice. Eu am scrisă -o, iş -am să- i spun de ce, i dup ceţ ş ă -ai auzit, poate

c-ai să-n elegi motivul care mţ -a determinat s procedez a a i nu altfel.ă ş şTrebuie să-n elegi situa ia, zice. În primu' rând tiam c doamna Aymes urma sţ ţ ş ă ă

vină-n ora ca sş ă-l vad pe Granworth, pentru c v zusem scrisorile pe care i le triă ă ă misese. tiam c venea în noaptea când el sŞ ă -a pr p dit, dar la anchet miă ă ă -am inut gura iţ ş -am

recomandat personalului de serviciu s tac — i uite de ce.ă ă şGranworth Aymes era o canalie. Nici unul dintre noi nu-l iubeam, dar pentru ea

aveam un cult. tiam c el î i f cea de cap cu fel de fel de pupeze i cŞ ă ş ă ş ă-i f cea via a ună ţ infern. Dar când a dat lovitura aia i neş -a spus c-avea de gând să-i dea dou sute deă b trâne în obliga iuni de stat, am crezut că ţ -avea de gând să-ntoarc o fil nou i s devină ă ăş ă ă om cumsecade. A a am crezut, pentru c a a sş ă ş -a i comportat, dovad c iş ă ăş -a f cut oă asigurare suplimentar i spunea căş -are de gând s se lini teasc .ă ş ă

În noaptea când a murit, ie ise din acest birou i tiam c mai târziu urma sş ş ş ă ă se-ntâlneasc cu doamna Aymes ca s discute despre muierea aia pe care ea era atât deă ă furioas . Urm toru' lucru pe careă ă -l tiu, lş -am aflat a doua zi de diminea , când a sunatţă poli ia, spunânduţ -mi c lă -au pescuit pe Granworth din fluviu i c m cheam sş ă ă ă ă-l identific. M-am dus i lş -am recunoscut.

tiam de asemenea c doamna Aymes seŞ ă -ntorsese la Connecticut târziu în noaptea aceea, deoarece Granworth mi-a spus c ea urma s se duc înapoi dup ce se vor întâlni.ă ă ă ă

Mi-am închipuit c lucrurile să -au petrecut cam a a: ea lş -a v zut i iă ş -a spus tot — că-i un nemernic necredincios, care o-n al pe toate drumurile i cş ă ş -are de gând să-l lase, iar dup ce să -au desp r it, c ea o va luaă ţ ă -napoi spre Connecticut. Îl tiam pe Granworth.ş Era un tip impresionabil din fire i probabil c scenaş ă -l demontase, motiv pentru care cred c-a tras ceva la m sea i poate c să ş ă -a hot rât să ă- i ia zilele. A a cum îl cunosc, probabilş ş c-a b ut în compania vreunei muieri la vreo bomb i aiaă ăş -i femeia pe care-o v zuseă paznicul.

Mi-am zis: dac voi spune c el să ă -a-ntâlnit cu doamna Aymes în noaptea aia, poli iaţ va crede c ea e dama cu careă -a fost Granworth; m-am gândit c-o vor aduce înapoi aici.; c-o vor lua la-ntreb ri f r menajamente i c ă ă ă ş ăva fi supus chiar la brutalit i. A a c mă ăţ ş ă ă duc la apartament, discut chestia cu personalu' de serviciu i ne vorş bim s nu spunemă nimic despre faptul c ea fuseseă -n ora în noaptea aia. Iau un miar pe care Granworth îlş

Page 29: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

avea în sertarul biroului s u iă ş -l ating pe paznic ca să- i in fleanca. Credeam atunci cş ţ ă ă Granworth î i curmase zilele i nu vedeam de ceş ş -ar fi implicat i ea în povestea asta. Îiăş f cuse el destule necazuri i când tr ia.ă ş ă

Foarte bine. Toate lucrurile merg strun , ancheta pentru stabilirea circumstan eloră ţ decesului se termin i cu asta basta. Îns câteva luni mai târziu apari dumneata i spui căş ă ş ă doamna Aymes a-ncercat s strecoare o obligaă iune fals la banca din Palm. Springs. Îmiţ ă pui o mul ime deţ -ntreb ri înainte deă -a avea timp s reflectez asupra lucrurilor, a a că ş ă iţ -am servit aceea i poveste pe careş -am oferit-o i judec torului la anchet . Dar dup ceş ă ă ă -ai

plecat mi-am permis r gazu' să ă-mi adun pu in gândurile. tiam prea bine c obliga iunileţ Ş ă ţ pe care avocatu' lui Granworth i le predase Henriettei Aymes erau în regul . Ele au fostă scoase din seifu' lui Granworth, în care fuseser p strate. Miă ă -a-ncol it în minte gându' c ,ţ ă dac ea aă -ncercat s streă coare o obliga iune fals , f rţ ă ă ă-ndoial c trebuie să ă -o fi c p tată ă de undeva i tia c era fals .ş ş ă ă

Înc ceva. Mă -am uitat în sertarul acestui birou, unde Granworth pusese cele trei scrisori. Disp ruser , iă ă ş -mi amintesc c dup anchet , când ea seă ă ă -ntorsese de la Con-necticut, am v zută -o într-o zi ezând la biroul sta. Îmi încol e te o idee ciudatş ă ţ ş ă-n cap. Îmi vine ideea c poaă te-am fost un prost, că-n definitiv poate c totu i ea lă ş -a cur atăţ pe Granworth; c eaă -i femeia pe care-o v zuse paznicu' i c staă ş ăă -i motivu' pentru care dorea să- i ia scrisorile.ş

Adev rat, poate că -am inut cu ea din capu' locului, dar nuţ -mi place s-acop r crime.ă Un sentiment de nelini te mş -a cuprins treptat, mai ales de când ai început s dai târcoaleă p-aici, pentru c ai o reputa ie valabil , domnule Caution, iă ţ ă ş -ncep s mă ă-ntreb ce mi se va-ntâmpla dac afli adev ru'. iă ă Ş -n privin a asta am avut dreptate, dovad c primu' lucruţ ă ă pe care-l faci e s storci adev ru' de la paznic, de i treaba asta nă ă ş -o tiam atunci.ş

M-a ez în consecin la ma in iş ţă ş ăş - i bat o scrisoric pe care nţ ă -o semnez, pentru că am v zut lucrurile desf uă ăş rându-se cam a a. Dac dumneata te duci la Palm Springs iş ă ş g se ti scrisorile alea, e ti liber s faci ce vrei cu ele. Dac crezi c ea lă ş ş ă ă ă -a cur at peăţ Granworth po i face tot ce g se ti necesar ca sţ ă ş -o pui sub acuza ie sau po i sţ ţ -o la i în plataş Domnului, cum vrei. M-am gândit c nă -are s te intereseze cineă -i persoana care iţ -a trimis scrisoarea, de vreme ce-ai c p tat informa ia, i mă ă ţ ş -am mai gândit c dac ai s treci aceaă ă ă scrisoare în contu' meu, am să- i servesc întreaga t r enie. Deci, asta e. A a a fost iţ ă ăş ş ş -mi pare r u dac iă ăţ -am provocat nepl ceri prin faptul că -am fost un n t r u i nu iăă ă ş ţ -am spus adev ru' de la bun început.ă

M ridic iă ş -i întind mâna.— E-n regul , Burdell, îi zic. Cred că -ai f cut bine s te descarci. Încep s credă ă ă

că-ntr-adev r Henrietta asta lă -a cur at pe Granworth, i dacăţ ş -a f cută -o va trebui să pl teasc .ă ă

Ne d m mâna ă ş-o iau din loc.Îi zic pa i pusi damei cu tocurile fran uze ti dş ţ ş -afar i cobor cu ascensoru'. Măş ă

reped la biroul intendentului, de lâng intrare, ar t insigna ă ă ş-apuc telefonul. O chem pe telefonista- ef de la centrala telefonic .ş ă ă

Îi spun telefonistei cine sunt i c tocmai am ie it din birou' lui Burdell i amş ă ş ş convingerea c Burdell va cere în foarte scurt timp o convorbire interurban de lungă ă ă distan cu Palm Springs. Îi atrag aten ia c trebuie s intercepteze convorbirea, sţă ţ ă ă -o stenografieze i s afle cineş ă -i individu' de la cel lalt cap, careă -o prime te. O rog sş ă-mi p streze stenograma pân când voi veni să ă -o iau, iar între timp poate să-mi verifice dreptul în baza c ruia iă -am dat aceast dispozi ie.ă ţ

Telefonista- ef îmi r spunde cş ă ă ă-i în regul .ăMă-ntorc apoi la hotelu' unde m-am cazat i m traş ă tez c-o igar de foi barosan .ţ ă ă

Mai întâi de toate, îmi dau perfect de bine seama c nici relatarea asta a lui Burdell nu eă veridic . ă Ş-am s v spun de ce.ă ă

S presupunem c el a tiut întră ă ş -adev r c Henrietta scosese scrisorile din sertaru'ă ă biroului, doar ele reprezentau dovada faptului c eaă -l v zuse pe Granworth în noapă tea când a murit. Ei bine, n-ar fi fost oare o dovad de judecat s n toas din partea luiă ă ă ă ă Burdell dac să -ar fi gândit c leă -a luat ca s ă le distrug , ă i nicidecum ca s le poarte cuş ă ea? De unde a tiut el c scrisorile se g seau la Palm Springs? Exist numai un singurş ă ă ă

Page 30: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

mod în care-ar fi putut avea certitudinea asta i anume ca vreun ins din Palm Springs sş ă-i fi spus c ele mai erau înc în posesia ei i c le avea ia ferma unde locuia.ă ă ş ă

În consecin , socotesc c dup ie irea mea din biroul s u, el va telefona aceluiţă ă ă ş ă individ ca să-i spun c lă ă -am c lcat, că -am înghi it povestea asta, c totuţ ă -i în regul i căş ă scena s-a jucat exact cum a vrut individul sta, Burdell.ă

i mai e o mic chestie la care toate astea m fac s m gândesc. Cum r mâne cuŞ ă ă ă ă ă poza mea t iat din ziaru' ă ă Chicago Times, trimis cuiva la ferma Altmira, în Palmă Springs? Nu face impresia c Burdell a trimisă -o i pe asta? i nuş Ş -i greu de-n eles niciţ motivu' pentru care-a f cută -o. Când mi-a trimis anonima, era sigur c m voi repezi laă ă Palm Springs, a a c iş ă -a preg tit pe cei deă -acolo ca s m primeasc cum trebuie. A c utată ă ă ă în dreapta iş -n stânga pân când a g sit un ziar careă ă -a publicai o fotografie de-a mea. o decupeaz , scrie pe margine " staă Ă -i tipul" ş-o expediaz la ferm .ă ă

Numai c individul sta, Burdell, are să ă -o dea-n bar mai rapid decât a i crede. S nuă ţ ă vă-nchipui i c tipu' nuţ ă -i de tept — e de tept foc! tia cş ş Ş ă-mi voi imagina cine mi-a scris anonima, a a c avea o poveste gata preg tit pentru mine când îl voi c lca; da' lucru' deş ă ă ă ă care el nu- i d seama e cş ă -am dat de chestia cu poza si tocmai cu asta o s-o dea-n bar .ă

Sper s nu mă ă-n el, da' cred c afacerea asta v capş ă ă tiveaz . Aproape că ă-ncepe s mă ă intereseze i pe mine!ş

Nu fac nimic pân pe la ase, apoi îmi vine alt idee. M hot r sc s chem birou' deă ş ă ă ă ă ă cercet ri criminale din New York i să ş ă-i întreb dac miă -au expediat fotografiile alea ale personalului din serviciu' lui Aymes, fecioru', oferu' i camerista, pe care urmau s mi leş ş ă trimit la Palm Springs. Am baft . Îmi r spund că ă ă -au expediat o serie, da' c mai auă duplicate i c voi aranja sş ă ă-mi trimit alt serie la hotel. De asemenea le cer s trimit peă ă ă ă cineva la centrala telefonic principal ca s vad dac nă ă ă ă ă -au preg tit dactilograma noteloră stenografice ale oric rei convorbiri telefonice pe careă -ar fi avut-o Burdell de când am ie itş din birou' lui, i ei miş -au confirmat c se vor executa.ă

Dup care mai fac înc un du ca să ă ş ă-mi mai treac timpu' i pun un smoking, doară ş ca s m simt civilizat m car o sear .ă ă ă ă

Pe la apte lucrurileş -ncep s seă mi te. Un agent soş se te de la Birou' central deş cercet ri criminale cu nota unei convorbiri pe care Burdell a avută -o cu Palm Springs. Mi-o las i mai îmi las pachetu' de dubluri ale fotograăş ă fiilor i, dup ceş ă -am luat un whisky împreun , se duce. Citesc nota convorbirii lui Burdell, careă -mi d o senza ieă ţ puternic , una i tare. Asculta iă ş ţ -o:

Centrala telefonic New YorkăOra: 17,24Nota convorbirii telefonice interurbane dintre biroul lui Langdon Burdell, Central

17.43.25 i ferma Altmira, Palm Springs, Calif.şApel de la biroul Burdell 17,24Biroul Burdell: — Alo. V rog, o convorbire interă urban . Aici Central 17.43.25,ă

biroul lui Langdon Burdell, doresc Palm Springs 67.43.56.Telefonista: — Dumneavoastr sunte i Central 17.43.25, Langdon Burdell, dori iă ţ ţ

Palm Springs, California. Palm Springs 67. 43. 56. Închide i, vţ ă rug m, o s v chem m.ă ă ă ăOra 17,32Telefonista: — Alo, Central 17.43.25. Ave i leg tura cu Palm Springs. Primi iţ ă ţ

convorbirea v rug m.ă ăBiroul Burdell: — Alo, alo, ferma Altmira?Ferma: — Da. Cine sunte i dumneavoastr ? Ce dori i?ţ ă ţBiroul Burdell: — Aici e Langdon Burdell. Ferdie e acolo?Ferma: — Fire te. Trimit dup el. Cum o duci, Langdon?ş ă A teapt sş ă ă- l chem pe

Ferdie.Ferma: — Alo, Langdon?Biroul Burdell: — Tu e ti, Ferdie?şFerma: — Da' cine altul! Ce tii?şBiroul Burdell: — Ascult , puiule. Bagă ă-n cap ce- i spun i ai grij s nu calci înţ ş ă ă

str chini. Ascul i? Prea bine. Ei, afurisitul sta de Caution a dat buzna pă ţ ă -aici ast ziă

Page 31: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

dup mas că ă -un sac de-ntreb ri. iă Ş -a pus la inim afacerea asta i să ş -a-nfipt în mine pentru c iă -am scris anonima i lş -am f cut s umble dup scrisori la Palm Springs. Iă ă ă -am dat explica ia. Iţ -am spus cum am încercat s-o acop r pe muierea lui Aymes pân când aă ă ap rut afaă cerea asta cu falsurile, iar apoi mi-a tr snit prin minte că ă-n definitiv probabil c ea lă -a omorât pe Granworth i c , nu doresc s fiu implicat întrş ă ă -o crim , a a c ies cuă ş ă c r ileă ţ pe fa . Dobitocu' mţă -ascult cu urechile ciulite, apoi îmi strânge mâna i se car .ă ş ă L-am f cut de asemenea s cread c obliga iunile originale, care iă ă ă ă ţ -au fost predate Henriettei, erau în regul i c pe cele false trebuie s i le fi procurat ea singur . Acumăş ă ă ş ă fii numai urechi, Ferdie; b nuiesc c seă ă -ntoarce glon la Palm Springs i c urm re teţ ş ă ă ş s-o-nha e pe Henrietta deţ -ndat ce va putea s pun mâna pe ea. Fiindc dac poate să ă ă ă ă -o urm reasc pentru crim i să ă ă ş -o frig pe scaunul electric, agen ii fedeă ţ rali vor considera c tot ea este i autoarea falsurilor, nu de alta, dar ca să ş ă-nchid dosaru' pe calea ceaă mai u oar Ai în eles ce iş ă ţ ţ -am spus?

Ferma: — Sută-n sut , Langdon. De acord.. iă Ş - i dau drumul a a cum neş -am vorbit.

Biroul Burdell: — Îmi pun capu' dac nă -o ie i bine. Tot ce trebuie s faci e sş ă ă te-ncurci cu dama. Trebuie s-o faci s se m rite cu tine. O s mearg ca o scrisoare laă ă ă ă cutie, Când dobitocul sta de Caution seă -ntoarce iş -ncepe s vâre nasul peste tot, ei o să ă i se fac inima cât un purice. Atunci spui poezia. Îi explici c singura cale prin careă ă poate s scape deă -aceast acuza ie de crim e s menă ţ ă ă inem m rturia noastr original iţ ă ă ăş s sus inem c ea nă ţ ă -a fost la New-York în noaptea când Granworth a f cut fiă gura cu plonjonu'. Dup-aia toate vor fi simple. M-ai în eles, Ferdie?ţ

Ferma: — Întocmai cum ai spus. Te-am în eles foarte bine.ţBiroul Burdell: — Dă- i lui Periera un picior dr g să ă tos în fund din partea mea iş

spune-i c-am să- l întâlnesc de-ndat ce treaba lui vaă fi terminat i ne vom fi atinsă ş scopul. Hai noroc, Ferdie. S nu te murd re ti pe mâini, puiule, i s nu te joci cuă ă ş ş ă pistolu' dac nuă - i nevoie.

Ferma:. — Sal'tare, Langdon. Bag de seam s nu te murd re ti niciă ă ă ă ş tu pe mâini. La revedere..

Sfâr itul convorbirii.şTelefonist: G. O. TarnetStenografi: V. L. O'Leary.

Dac asta nuă -i o lectur pl cut , z u c nu tiu careă ă ă ă ă ş -ar putea s fie. Dup cât se pare,ă ă am sută-n sut dreptate în privin a individului stuia Burdell i jur caă ţ ă ş -nainte de-a ispr viă cu el să-i aplic constitu ia pentru c mţ ă -a f cut „dobitocu' sta de' Caution". Eă ă nemaipomenit cum to i indivizii care au deţ -a face cu legea- i închipuieş -ntotdeauna că orice poli ist e prost. Poateţ -i lege la ei, da' din când în când mai descoper că ă-s pu i sş ă pl teasc i oalele sparte.ă ăş

Da' v rog s m crede i c tot ceă ă ă ţ ă -am zis pân-acum înc nuă -i nimic. Dup ceă -am terminat de citit nota convorbirii, desfac pachetu' cu fotografii. Sunt trei buc i —ăţ Dubuinet camerista, Palantza fecioru' i Termiglo oş ş feru' i când m uit la mutra stuiaş ă ă din urm m crede i c era s cad jos de surpriz ? Pentru c Termiglo oferu' nuă ă ţ ă ă ă ă ş -i nimeni, altu' decât Fernandez, num ru' unu de la ferma Altmira, individu' pe care lă -am burdu it iş ş l-am zburat jos pe sc ri! Fra ilor, ori începe treaba asta s devin palpitant , ori la locă ţ ă ă ă comanda!

A adar Fernandez a fost oferu' familiei Aymes sub numele de Juan Termiglo,ş ş iş -acum e Fernandez, marele juc tor de la ferm . Acum încep s pricep cum devine cazu'ă ă ă

cu poza mea care fusese trimis acolo. C Burdell a trimisă ă -o e sigur, i iş -a trimis-o lui Fernandez ca s tie cine sunt, iar Fernandez a fost cel care iăş -a comunicat lui Burdell unde erau cele trei scrisori ale Henriettei.

Da' v rog s nu v gr bi i, c nu arde! Ia s l muă ă ă ă ţ ă ă ă rim lucrurile. De unde-a tiutş Fernandez locu-n care ascunsese Henrietta scrisorile alea?

M bate gându' că -a tiut unde erau ascunse pentru c el a fost individu' care leş ă -a plantat acolo. Nu v-am spus c-am g sit scrisorile alea mult prea uă şor? Felu-n care

Page 32: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

fuseseră-ngropate-n volumul la de poezii scobit mi se p rea ca i cum tocmai li să ă ş -ar fi dat glas s strige ca s fie g site de oricine ar fi avut atâta minte s caute în locurile cele maiă ă ă ă nimerite.

i dac nu gre esc nici în privin a asta — iŞ ă ş ţ ş -s convins c nu gre esc — atunciă ş Burdell e de dou ori minciă nos. Toat istoria aia pe care miă -a vândut-o despre felu' cum a g sit Henrietta scrisorileă -n birou' lui Granworth i cum leş -a luat cu ea e-o fiertur deă pove ti s dormi deş ă -a-npicioarele.

Buuun. Va s zic tot am aflat ceva, ce p rere ave i? O chestie careă ă ă ţ -ncepe să promit . Miă -au iş -ncol it o grţ ămad de idei în cap în leg tur cu situa ia asta nou .ă ă ă ţ ă

Aduc repede o foaie de hârtie iş -un creion i le a tern negru pe alb. tocmai ca s leş ş ă pot pritoci în minte. Iată-le:

Punctul 1: Burdell pune personalul de serviciu s spun c Henrietta nă ă ă -a fost în ora în noaptea când Aymes a murit. Tot el îi d o mie de dolari paznicului de la doculş ă lui Cotton pentru ca să- i in gura cu privire la femeia din ma in .ş ţ ă ş ă

Punctul 2: Când obliga iunea fals a fost strecurat de Henrietta i afacerea a fostţ ă ă ş încredin at lui Caution, Burdell îi spune aceea i poveste pe care a debitatţ ă ş -o i laş ancheta pentru stabilirea circumstan elor decesului. Imeţ diat dup aceea ia cele treiă scrisori pe care le-a g sit în biroul luiă Granworth i i le trimite lui Fernandez, care seş g se te la ferm , iă ş ă ş - i spune s le planteze undeva în camera Henriettei, întră -un loc în care pot fi g site u or. El îi scrie apoi o anonim lui Caution spunânduă ş ă - i s se duc laă ă Palm Springs i s pun mâna pe ni te scrisori din care o s afle berechet.ş ă ă ş ă

Punctul 3: Caution se duce la Palm Springs, g se te scrisorile precum i fotografiaă ş ş sa iş -ncepe s cread c se petrec lucruri ciudate. Seă ă ă -napoiaz la New York iă ş - l vede pe Burdell. Burdell îi spune lui Caution o poveste cu nou neveste care explic schimbareaă ă pozi iei sale cu o sut optzeci de grade. Caution se preface cţ ă -a înghi it g lu ca i puneţ ă ş ş telefonul lui Burdell sub supraveghere.

În consecin , ce tim? Un lucru îl tim sigur i anuţă ş ş ş me c perechea de compliciă Burdell-Fernandez încearc să -o-nfunde pe Henrietta sub acuza ia de omor cu preţ meditare.

Buuun. Dac lucrurile stau a a, poate c pute i să ş ă ţ ă-mi spune i i dumneavoastr mieţ ş ă ceva? Dac tia doi inăăş divizi încearc să -o scoat pe Henrietta vinovat de moartea luiă ă Granworth Aymes, atunci la ce naiba ine Burdell mor i ca Henrietta s se m rite cuţ ţ ş ă ă Fernandez?

Nu vi se pare c i astaăş -i o întrebare cu tâlc? Pentru c întrebarea astaă -mi stă înfiptă-n creier ca un cui iş -ntr-un fel sau altu' trebuie s aflu r spunsu', altfel simt că ă ă afacerea asta are s m bage la balamuc în celă ă mai scurt timp.

Exist îns un lucru pe care v pute i bizui. Explicaă ă ă ţ iaţ -i totdeauna teribil de simpl .ă Întotdeauna explica iile sunt simple când le afli în cele din urm , da' deocamdatţ ă ă-s încâlcite r u.ă

A a, odat când eram în Oklahoma mi sş ă -a-ntâmplat ca o femeie la care ineamţ foarte mult s mă -ating drept în cre tetu' capului cu un mai. Când miă ş -am revenit în fire ş-am întrebat-o de ce a f cută -o, mi-a spus că-ncepuse s in atât de mult la mine, încât î iăţ ă ş d dea seama c dac nu recurge la o m sur eroic , î i va p r si casa i familia, atât deă ă ă ă ă ă ş ă ă ş mult îndr gise mutra mea pocit . Miă ă -a spus c a reflectat bine i c cea mai potrivită ş ă ă solu ie era sţ ă-mi ard una cu maiu' i că ş ă-n felul sta să -ar crea o situa ie careţ -ar l muriă lucrurile.

Ea a avut dreptate. Dup ce iă ş -a-ncercat o dat puteă rile pe capu' meu, am p r sită ă Oklahoma.

Poanta e c-am s folosesc i eu aceea i tehnic — cum se ziceă ş ş ă -n cercurile academice. M duc înapoi la Palm Springs că -un baros iş -am s le sparg indivizilor loraă ă capu', pân când unu' din ei o să ă-nceteze de-a m mai dribla i o să ş ă-mi serveasc o bucată ă de adev r golă -golu .ţ

Ş-acum, să-i d m drumu'!ă

Page 33: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Capitolul VICHESTII MUIERE TIŞ

În timpul zborului meu înapoi spre Palm Springs m gândesc cum s procedez maiă ă departe în afacerea asta. În primu' rând e un lucru sigur c nă -are rost s pretind înă continuate c-a fi domnu' Selby T. Frayme din Mexic, de la Magdalena, pentru c mi seş ă pare c to i indivizii care nă ţ -a fi vrut s tie cş ăş ă-s agent federal erau în cunoştin de cauzţă ă de foarte mult vreme. Acuă -i cazu' s luă crez sub firm proprie.ă

În ce-o prive te pe Henrietta, cred cş -o am cu destule la mân ca să -o fac să ciripeasc , fiindc trebuie să ă ă-n elege i c de i am o sl biciune declarat pentru dama asta,ţ ţ ă ş ă ă niciodat nă -am l sat ea sentimentele mele personale să ă-mi stânjeneasc treburile, sau, înă fine, nu prea mult, iş -n definitiv o femeie frumoas nuă -nseamn nimic, pentruă că-ntotdeauna cele mi to dau de bucluc.ş

Cred c dacă -ai debarca o cium de muiere peă -o insul în careă -s aduna i câteva suteţ de indivizi din categoria celor duri, nu s-ar întâmpla mare lucru; da' ia s plantezi o tân ră ă ă domni ca o garofiţă ţă-n mijlocul unei jungle i m prind c se va g si cât ai zice pe te unş ă ă ă ş individ care s organizeze o mare vân toare de lei, numai ca să ă ă-i demonstreze cât e el de grozav.

As putea chiar s v povestesc ce miă ă -a spus odat la Missouri un comisă -voiajor, care era de p rere c dac nă ă ă -ar exista femei pe lume, n-ar fi nici crime. Am discutat pe tema asta, iar dup ce golise sticla de whisky pe jumă ătate i a devenit sentimental, aş m rturisit c , fie ceă ă -o fi, el ar prefera s fie crime, numai ă s existe ă dame.

Soarta a vrut s i se fac voia, pentru c dup vreun an jum tate o dam oarecare iă ă ă ă ă ă -a cr pat capu' că -o cheie francez , drept care nu iă -a r mas altceva de fâcut decât s predeaă ă caietu' de comenzi i s fac un tur f r retur la cimitiru' local.ş ă ă ă ă

Cum s-o fi descurcând Henrietta cu indivizii ia la ferm e tocmai ceva ce nu tiu.ă ă ş staĂ -i înc un lucru pe care trebuie să ă-l aflu, pentru c , sincer v spun, mi se pare curiosă ă

cum nu se dezlipe te din locul sta, unde face pe amfitrioana i unde un individ, care faceş ă ş pe grozavu' i careş -i fostul ei ofer, î i permite sş ş -o s rute. Poate c Fernandez sta areă ă ă vreo influen asupra Henriettei i o constrânge s mearg la picior, ceea ce ar explica iţă ş ă ă ş cuvintele ei, c-ar putea fi obligat ă s se m rite cu el.ă ă

E ora opt când trag la hotelul Miranda House din Palm Springs i sunt frânt deş oboseal , da' cred că -am s m pun pe treab i nă ă ăş -am s las s treac nici o clip careă ă ă ă -ar putea s le dea vreun r gaz mu teriilor mei.ă ă ş

Dup ceă -am f cut un du iă şş -am mâncat, cer s mi se dea ferma la telefon iă ş -ntreb dac doamna Aymes e pă -acolo. Un individ la cel lalt cap — iă ş -mi dau seama dup felu'ă cum vorbe te cş ă-i Periera — mă-ntreab ce vreau de la ea iă ş -i spun că-i treaba mea ce vreau de la ea i dac nş ă -o cheam la telefon pronto are s se trezeasc cu mine ă ă ă ş-un ciomag acolo, să-i învine esc spinarea. Dup care se hot r te s se duc dup ea.ţ ă ă ăş ă ă ă

Nu trece mult ş-o aud pe Henrietta ciripind în telefon, ş-o-ntreb dac tie undeăş -i Maloney. R spunde c da i că ă ş ă-i p-acolo. Îi spun că-s tipu' care s-a dat drept Selby Frayme i c nu sunt Selby Frayme ci agentu' federal Lemmy Caution i c vreau sş ă ş ă ă-l v dă pe Maloney pronto i cş -ar fi mai bine dac să -ar înfiin a urgent la Miranda House, penţ tru c vreau s vorbesc cu el.ă ă

Ea spune că-i în regul i pe la ora nou seara Maloney î i face apari ia.ăş ă ş ţÎl iau sus la mine-n camer iăş -i dau un whisky.— Ascult , Maloney, îi spun, mi se pare c ii la Henrietta asta i poate c nă ăţ ş ă -ai vrea

s-o vezi la ananghie, da-n clipa de fa lucrurile seţă -ndreaptă-ntr-acolo. Cred c Henriettaă iţ -a spus cine sunt i cu ce treburi am venit pş -aici, a a c nu mai e nevoie de alteş ă

explica ii, dar a vrea sţ ş ă- i bagi bineţ -n cap urm toarea socoteal . Când am venit aiciă ă prima oar nu m interesa cum a murit Granworth Aymes, dac să ă ă -a sinucis sau dac-a fost mu cat de v duva neagr , c utam doar s dibuiesc o urm în afaş ă ă ă ă ă cerea asta cu falsuri. Buuun. Dar acum cred c m inteă ă reseaz grozav de mult cazu' Granworth, pentru că ă-ncep s v d o leg tură ă ă ă-ntre cele dou chestii.ă

Page 34: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

De când am fost la New York am aflat o mul ime de socoteli care nuţ -s deloc în favoarea Henriettei. S-ar putea s fie adev rate i să ă ş -ar putea s nu fie, da' sigur e că ă trebuie s bage bine de seam , c ci altfel...ă ă ă

Vezi, nu-i un lucru tocmai pl cut s fii acuzat de omor. Poate că ă -ar fi datoria mea să informez New Yorku' despre posibilitatea ca Henrietta să-l fi cur at pe Granworth, da'ăţ n-am s-o fac. N-am s fac lucrul sta dintră ă -un singur motiv, ş-anume pen'c nu mă -ar ajuta cu nimic în afacerea asta cu falsurile i astaş -i treaba pe care vreau s-o l muă resc în momentu' de fa . Dac Henrietta lţă ă -a cur at pe Granworth, odat o s fie pr jit pentruăţ ă ă ă ă asta: da' poate c nă -a f cută -o i dac nş ă -a f cută -o, atunci îi recomand să- i dea drumu' laş guri i s spun tot i repede, c altfel sţăş ă ă ş ă -ar putea trezi instalat pe scaunu' fierbinte i seă ş spune c damele se pr jesc la fel de bine i tot atât de repede ea i b rba ii.ă ă ş ş ă ţ

Buuun. A adar, iat primu' lucru pe careş ă - i cer sţ ă-l faci. Ai s teă -ntorci la ferm ăş-ai s stai de vorb cu Henă ă rietta, ş-ai să-i spui c pe la miezu' nop ii voi veni i eu acolo iă ţ ş ş vreau să-mi dea o declara ie i cţ ş -ar fi mai bine s nu con in decât adev ru'. Dac voiă ţ ă ă ă avea impresia că-ncearc s m duc sau să ă ă ă -ascund ceva, afl că ă -am s-o arestez pe loc ca persoan implicat în afacerea asta de fală ă suri, am s iă -o predau lui Metts, efu' poli ieiş ţ d-aici, ş-am s dau la iveal tot ce tiu despre leg turile ei cu moartea lui Grandworth. Iară ă ş ă dac voi face asta, fii sigur c Henă ă rietta are s aib mult de furc . Mă ă ă ă-n elegi?ţ

D afirmativ din cap. Prive te plin de seriozitate.ă ş— Te-n eleg. Caution. zice. i po i fi sigur cţ ş ţ -am să-i recomand s nuă - i ascundţ ă

nimic. E singuru' lucru ce-i r mâne de f cut. Daă ă - i spun, continu , c nu ea lţ ă ă -a omorât pe Aymes. Ea n-ar fi-n stare s fac a a ceva.ă ă ş Ce...

— Las-o mai moale, Maloney, îl întrerup. Habar n-ai de nimic. Numai fiindc iăţ s-au aprins c lcâiele dup dama asta î i închipui c nă ă ţ ă -ar putea s omoare pe cineva. Amă cunoscut femei care duminica obi nuiau s mearg de dou ori la biseric , ceea ce nu leş ă ă ă ă -a împiedicat să- i omoare tipii, a a cş ş -ai putea s m scute ti deă ă ş -ncercarea asta de-a mă convinge cu argumentu' c Henrietta nă -ar fi putut s-o fac . Astaă -i ceva care-o prive teş direct i personal. Nş -are decât s se apere singur .ă ă

Ridic din umeri iă ş - i aprinde o igar .ş ţ ă— Buuun, continui. iŞ -acum, uite o alt treab pe careă ă -ai putea s-o mai faci. Înainte

de-a m fi dus la New York am avut o discu ie cu ea i miă ţ ş -a spus c să -ar putea să fie silită s se m rite cu Fernandez. Eu zic c treaba asta pe care miă ă ă -a spus-o e ciudat , deoareceă am impresia c ine la tine. Poete c ai vreo idee despre chestia asta, hai?ăţ ă

D iar din umeri.ă— Nu-n eleg, zice. tiu doar atâta, c Fernandez i Peţ Ş ă ş riera sunt granguri la ferm iăş

că-s un fel de asocia i; sţ -ar putea ca Henrietta să- i spun cş ă -ar duce-o mai bine dac lă -ar lua pe Fernandez. Eu am intervenit numai când am v zut că -o dirija iş -i f cea zile fripte.ă Mi-a p rut oare icum r u de ea i cred că ş ă ş ă-i o femeie minunat .ă

St lini tit un timp, gândind în sinea sa. Apoi continu :ă ş ă— Acum, c-ai pomenit de chestia asta, zice, nici vorb c Fernandez trebuie s aibă ă ă ă

tupeu să- i închipuie c Henrietta o s cad pe bec pentrş ă ă ă -un golan ca el. O fi vorbind corect, da-i neam prost.

— Un motiv în plus ca nici m car s nă ă -aplece urechea la un individ de teapa lui, spun. Ascult , Maloney, spuă ne-mi dac iă -ai propus s se m rite cu tine?ă ă

— Fire te c da, îmi zice zâmbind; i miş ă ş -a r spuns c se va gândi la asta. Cred că ă ă niciodat nu miă -a p rut atât de r u pentru o femeie cât miă ă -a p rut pentru Henrietta, cu atâtă mai mult cu cât e o fat minunat , care nu se v ic re teă ă ă ă ş -ntr-una când intr întră -un bucluc, a a cum fac muş ierile de obicei.

— Bine, Maloney, zic. Acum po i pleca i nu uita sţ ş ă-i spui c voi sosi pe la miezu'ă nop ii i vreau sţ ş -aud de la ea ceva cu cap i coad .ş ă

Spune că-i în regul ăş-o roie te.şMă-nvârtesc pân' pe la miezu' nop ii când scot ma ina ţ ş ş-o iau spre ferm . Acoloă

g sesc lume pu in , lucru pe care trebuie să ţ ă ă-l în elege i — în perioada asta a anului nu seţ ţ prea g sesc mul i oameni să ţ ă- i petreac vacan a pş ă ţ -aici, ba chiar m mir de ce Perieraă nu-nchide localu' staă -n timpu' sezonului mort i nş -o terge undeva, a a cum fac cei maiş ş mul i dintre tipii de prin partea locului.ţ

Page 35: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Orchestra cânt o bucată ă-ndr cit i câteva perechi î i scutur cioă ăş ş ă lanele pe ring, în timp ce ni te or eni din Los Angeles scap caii la bar. Trec drept deş ăş ă -a curmezi ulş salonului, urc sc rile i intruă ş -n camera de sus, unde jocurile-s de obicei în toi.

Nu-i nimeni acolo în afara unui chelner, care face ordine, iş -l întreb pe individ unde-i birou' lu' Periera. Îmi arat una din camereleă -n irate deş -a lungu' balconului, de cealalt parte, deasupra u ii de la intrarea principal , i mă ş ă ş ă-ndrept într-acolo. Deschid u aş i intru.ş

În untru îl g sesc pe Periera a ezat în spatele unui birou, bând whisky, i peă ă ş ş Fernandez a ezat întrş -un col , fumând. Când intru, amânţ doi m m soar că ă ă -o privire de ghea din cre tet pânţă ş ă-n t lpi.ă

— Ei, efilor, zic, iatş ă-mă-napoi; cum v mai merg afacerile?ăPeriera ridic privirea că -un zâmbet urâcios.— Toate-s en buna ordine, domnule Frayme, spune pe-un ton sarcastic.— Lasă-te p guba , Periera, zic. tii prea bine c nu m cheam Frayme. Numeleă ş Ş ă ă ă

meu e Caution ş-am în buzunar o mic insign pe care pot s vă ă ă -o ar t dac crede i c vă ă ţ ă -ar face pl cere să -o vede i.ţ

Fernandez se bag .ă— Ce naiba ne pas nou de insigna dumitale! spune. Cred c nă ă ă -avem nici un motiv

s ne agit m din cauza insignelor federale. Nu ne ai cu nimic la mân iă ă ăş -n nici un caz nu ne plac sticle ii.ţ

— Ce vorbe ti?! îi zic. Nu m mir c nuş ă ă ă - i plac sticle ii i mai ales m prind cţ ţ ş ă ă nu- i place unu' care teţ -a atins la muzicu a a cum teţă ş -am pocnit eu ultima dat cândă te-am întâlnit. Cu toate astea, îi zic, aprinzându-mi o igar , î i recomand s te st pâne tiţ ă ţ ă ă ş i s fii politicos, ca s nu m v d silit s te mai altoiesc ni el. Undeş ă ă ă ă ă ţ -i Henrietta?

Zâmbe te rânjit.ş— E p-aici, spune. St afar pe verand cu Maloney i cu cât ai s ispr ve ti maiă ă ă ş ă ă ş

repede cu atât are să-mi plac mai mult, pentru c mi se face grea când te vă ă ţă ăd.— Ce p rere ai?! zic. Ai s mă ă -a tep i pân mş ţ ă ă-ntorc, i deocamdat am sş ă ă- i spunţ

ceva care-o s teă -ajute să- i treac timpu' mai repede, Fernandez. Preg te teţ ă ă ş - i o poţ veste valabil ca să ă-mi explici ce cau i aici sub numele de Fernandez i f cânduţ ş ă -l pe grozavul când te cheam de fapt Juan Termiglo ă ş-ai fost oferu' lui Granworth Aymes de la Newş York, da' bag bine de seam s fie valabil , altfel a putea s te strâng un pic cu u a, să ă ă ă ş ă ş ă v d ceă -i cu m rturia mincinoas pe careă ă -ai depus-o la ancheta judiciar pentru stabilireaă circumstan elor în careţ -a decedat patronu' t u.ă

— Ai c lcat cu stângu', copoiule, zice. Afl c nă ă ă -am depus niciodat vreo m rturieă ă la ancheta judiciar , penă tru c nă -am tiut niciodat nimic despre cineva cş ă -ar fi fost undeva. În noaptea aia am fost acas i năş -am v zut; nici urm de Henrietta sau deă ă altcineva. Ce p rere ai despre asta?ă

— Nu-i r u, acritur , zic, da' tot te pun eu în ram pentru ceva, Fernandez, a a că ă ă ş ă fere teş -te dac nu vrei s i se fac iar grea .ă ăţ ă ţă

Rânje te iş ş - i aprinde o igar . Nuş ţ ă -i lipse te deloc tupeul.şCobor sc rile, trec drept peste ring i ies pe veranda lateral . Henriă ş ă etta ade acolo,ş

vorbind cu Maloney. E-mbr cat că ă -o rochie albastr de sear , f cut dintră ă ă ă -un material diafan, ş-arat ca o bomboan . Maloney î i ia r masă ă ş ă -bun ş-o-ntinde.

Trag un scaun mai aproape i mş -a ez.ş— Ei bine, Henrietta, zic, cred c Maloney iă ţ -a spus cum stai i vreau s tiu ceş ăş -ai

de gând?M prive te iă ş ş -n lumina lunii pot să-i v d ochii, a c ror expresie aminte te deă ă ş -un

zâmbet, ca i cş um ceva ar fi amuzat-o.— Nimic altceva, domnule Caution, îmi r spunde, decât să ă- i spun orice dore ti sţ ş ă

tii. Jim Maloney zice c dac spun adev rul — totul va fiş ă ă ă -n regul , iar dac nu — aă ă ş putea s-o p esc. Săţ ă-ncep?

— Stai o clip , dr gu o, îi zic, ă ă ţ ş-ascultă-m înainte deă -a intra-n problem . Nu tiu ceă ş se petrece p-aici, da' mi se pare că-i ceva cam ciudat i nu prea pe gustu' meu, iş ş -s hot râtă s descop r toat t r enia. În ce m priă ă ă ă ăş ă ve te — mieş -mi place s discut cu oamenii lini tită ş i fruş mos, f r amenin ri i prostii — bineă ă ţă ş -n eles când joac cu c r ile pe fa . Dac nu,ţ ă ă ţ ţă ă

Page 36: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

ei bine, atunci e treaba lor dac dau de bucluc. Acum ia seama, Henrietta, la ceă - i spun. Tuţ e ti un exemplar deosebit i in la tine. Cred c mama natur teş ş ţ ă ă -a-nzestrat din plin i poateş c e ti conă ş tient de faptul sta, dar e ti la ananghie în afacerea aia cu obliga iunea fals ,ş ă ă ş ţ ă cât iş -n treaba ast lalt , i singuru' lucru ceă ă ş - i r mâne de f cut e s gole ti sacu', da' s nuţ ă ă ă ş ă ui i nimic. i dac mţ Ş ă -ai în eles, acu' sţ ă-mi spui ce s-a-ntâmplat în noaptea când ai fost la New York i teş -ai întâlnit cu Granworth — noaptea-n care-a murit.

— Nimic mai u or, domnule Caution, spune. Totuş -i foarte simplu; m tem numai că ă nu prea pot s-aduc dovezi. I-am scris lui Grandworth ni te scrisori în careş -i spuneam că doream să-l v d. Auzisem c se f cea de basm că ă ă -o femeie i cu toate cş ă-l suspectam de mai mult vreme c mă ă ă-n al , nş ă -am avut niciodat vreo dovad conă ă cret . Prea fericită ă n-am fost niciodat cu Granworth. Tr gea ia m sea, era irascibil i adesea enervant deă ă ă ş prost; dar când s-a procopsit cu banii aceia i a spus c va trece dou sute de mii de dolariş ă ă în obliga iuni de stat pe numele meu, am crezut c poate va începe o via nou . F ceaţ ă ţă ă ă proiecte în sensul sta pentru amândoi. A mers până -acolo încât a contractat o nouă asigurare — o poli cu rent viager pl tibil peste zece ani sau, în caz de deces, a a felţă ă ă ă ă ş aranjat încât, dup cum spunea, s pot contempla viă ă ă itorul f r griji. Îmi amintesc cumă ă f cea haz despre fapă tul c societatea de asigur ri insistase s introduc în poli o clauză ă ă ă ţă ă potrivit c reia plata ar fi suspendat în cazul în care el să ă -ar sinucide, fiindc , dup cumă ă poate tii, el încercase sş ă- i ia via a cu vreo doi ani în urm , dup o noapte de be ie.ş ţ ă ă ţ

Începusem s cred c poate de data asta era serios. M aflam în Connecticut, laă ă ă Hartford, unde st team la ni te prieteni, când am primit o scrisoare. Era nesemnat iă ş ăş spunea c-a face bine sş ă-l supraveghez pe Granworth, care se d dea în spectacol că -o femeie, al c rei so începea s reac ioneze urât la treaba asta.ă ţ ă ţ

De obicei nu iau în seam scrisorile anonime, dar iă -am telefonat lui Granworth iş i-am spus despre asta. Nu iş -a dat nici m car osteneala s nege faptele. Nă ă -a g sit de cuă -viin decât s fie grosolan. Atunci miţă ă -am dat seama c anonima nu min ea i iă ţ ş -am mai scris alte dou scrisori în careă -i ceream s decid ce are de gând s fac iă ă ă ăş -n cele din urmă l-am anun at c am de gând s viu sţ ă ă ă-l v d i s reglez socotelile cu el.ă ş ă

— Stai o clip , Henrietta, îi tai iru'. Ce să ş -a-ntâmplat cu scrisorile alea? Ce-a f cută Granworth cu ele?

— Nu tiu, spune. Dup moartea lui, când miş ă -a telefonat Burdell i mş -am dus la New York, le-am v zut aruncate pe biroul s u laolalt cu multe alte hârtii. Am avut deă ă ă gând s le iau i s le distrug, dar eram atât de nec jit i am rât atunci, încât am uitat.ă ş ă ă ăş ă ă

— Bine, zic. Dă-i 'nainte.— M-am dus la New York, continu ea, ă ş-am ajuns devreme în seara zilei de

dou pe ianuarie. Nu măş -am dus acas , la apartamentu' nostru. Lă -am chemat la telefon pe fecior i lş -am întrebat unde se afl so ul meu. Miă ţ -a r să puns c e la birou. Lă -am chemat apoi pe Granworth la birou i miş -a vorbit. Mi-a spus c tocmai primise ultima meaă scrisoare, a treia, i c va sta de vorb cu mine în seara aceea.ş ă ă

Mi-a cerut s neă -ntâlnim la o cafenea din ora . Mş -am dus acolo i dup pu in a venitş ă ţ i el cu ma ina. Era cam nervos i p rea pu in afumat. Am discutat situa ia i miş ş ş ă ţ ţ ş -a spus că

n-are inten ia s renun e la femeia aia. Iţ ă ţ -am r să puns c dac nu renun , m despart de el.ă ă ţă ă Atunci el mi-a zis c dacă ă-l divor ez, va p r si mai degrab ara decât sţ ă ă ăţ ă-mi pl tească ă pensie alimentar . Era furios i ochiiă ş -i sc p rau de mânie, iar când aă ă -ncercat să- i beaş cafeaua, aproape c nu putea să ă- i in cea ca, atât tare îi tremurau degetele.ş ţ ă ş

I-am spus c nu avea de ce s m preocupe grija penă ă ă siei alimentare, întrucât îmi r mâneau cele dou sute de mii de dolari în obliga iuni ce mi le trecuse pe numele meu. Oă ă ţ clip am crezut că ă-nnebune te deş -a binelea, într-atât era de furios. Apoi, dup câtva timpă mi-a spus c-ar fi mai bine s mă ă-ntorc la Connecticut pentru opt-zece zile i c va reflectaş ă iş -mi va scrie, iar pân la urm vom lua o hot râre oarecare. Dar miă ă ă -a spus r spicat că ă

dac am divor a, via a sa ar fi ruinat i ar sfâr i cu tot i cu toate.ă ţ ţ ăş ş şM-am înapoiat direct la gar i am plecat la Hartford. Dup dou zile, Langdonăş ă ă

Burdell mi-a telefonat c Granworth î i luase via a. Miă ş ţ -am f cut repro uri amarnice.ă ş M-am gândit c poate eram vinovat de moartea lui; c poateă ă ă -ar fi trebuit s g sesc altă ă ă cale de rezolvare a situa iei.ţ

M-am înapoiat imediat la New York, dar când am sosit, ancheta pentru stabilirea

Page 37: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

circumstan elor decesului era terminat . Langdon Burdell miţ ă -a spus c d duse instrucă ă iuniţ personalului de serviciu s nu sufle nici un cuvânt despre faptu' c fusesem la New Yorkă ă în noaptea aceea: c dac să ă -ar fi men ionat acest fapt poli ia ar fi devenit, probabil,ţ ţ sâcâitoare i mş -ar fi luat la întreb ri. Burdell declarase la anchet c m aflam atunci înă ă ă ă Connecticut. I-am fost recunosc toare pentru asta.ă

Am r mas la New York o bucat de vreme, în care timp afacerile lui Granworth auă ă fost lichidate. În testament l sase scris c dore te ca Burdell să ă ş ă-i continue activitatea, preluând afacerea i birouri, i mai erau instrucş ş iuni cu privire la anumite datorii, inclusivţ ipoteca destul de serioas ce greva ferma Altmira — unde Granworth construise conaculă cu ani în urm — toate urmând s fie pl tite din suma recuperat de la asigurarea sa.ă ă ă ă

Dar societatea de asigur ri a refuzat s pl teasc , pe baza clauzei privindă ă ă ă sinuciderea, iar Periera, ca de in tor al ipotecii cu care era grevaţ ă t ferma Altmira, nă -a putut să- i recupereze banii. Dac Periera nş ă -ar fi fost atât de scârbos în chestiunea asta, l-a fi desp gubit — sau a fiş ă ş -ncercat s-o fac — în contul obliga iunilor ceţ -mi fuseseră predate i erau proprietatea mea personal , pentru ca mi le d duse Granworth.ş ă ă

Restul istoriei îi cuno ti. Când mi sş -au terminat banii pe care-i aveam aici la cont, am dus una dintre obliga iuni i am încercat sţ ş -o schimb la banc . Miă -au spus c era fals ,ă ă la fel ca i restul obliga iunilor de altfel. Atunci am r mas pe geant . Nu mai aveam niciş ţ ă ă un fel de resurse i Perriera miş -a îng duit s r mân în continuare la ferm în schimbulă ă ă ă serviciilor mele de amfitrioan .ă

Asta-i povestea, domnule Caution. Acum cât va vreme, Fernandez — pe care deă fapt îl cheam Juan Termiglo i a fost oferul nostru — mă ş ş -a cerut în c s torie. Se pare că ă ă a f cut un fel de tov r ie cu Periera. Când iă ă ăş -am râs în nas, mi-a spus c să -ar putea să-mi treac pofta de râs dac poli ia ar afla c m certasem cu so ul meu cam cu o or înainteă ă ţ ă ă ţ ă de moartea sa, iar când am descoperit c obliga iunile erau false, miă ţ -a cerut din nou să-l iau i practic a l sat s seş ă ă -n eleag c singuru' lucru pe care lţ ă ă -a putea face s m pun laş ă ă ad post ar fi s m m rit cu el i s m asigur în felul acesta c i restul personaluluiă ă ă ă ş ă ă ăş nostru de serviciu va continua s fie mut.ă

— Foarte bine, Henrietta, zic. Dac staăă -i adev ru', povestea nuă -i rea, i dacş -ai fabricat-o, e tot bun . Mai spuneă -mi doar un mic am nunt: cine era dama aia cu care seă afi a Granworth?ş

— Habar n-am, spune ea privind în zarea de ertului, dar oricineş -ar fi fost, sigur era vorba de nevasta celui care-a scris anonima.

— Cum iţ -a venit ideea asta? întreb.— De aia, zice, fiindc scrisoarea era de mân i scrisul avea tr să ăş ă ături masculine.

Într-un loc unde respectivul scrisese cuvintele „aceast femeie" am observat o teră ş s tur .ă ă Nu era o ters tur bine f cut i exaş ă ă ă ăş minând-o cu lupa am putut descifra cuvintele „So iaţ mea". Se vede c avusese de gând s se refere la nevastă ă ă-sa i se r zgândise.ş ă

— Ai scrisoarea? întreb.— M tem că -am pierdut-o, spune.M ridic.ă— Bine, cucoan , îi zic. Sunt dispus s cred povestea pe care miă ă -ai spus-o, pentru

că-ntotdeauna acord crezare unei femei frumoase — o singur dat ! Dacă ă ă-i adev rat, bine,ă atunci e-n regul , i dac nuă ş ă -i, m prind că -am s te descop r undeva. Nă ă -o terge i nuş ş - iţ chinui creierii prea mult. S-ar putea s izbucneasc ceva în scurt timp, daă ă -n momentu' de fa afacerea asta mi se pareţă -ncurcat .ă

M prive te parc zâmbind. Ochiiă ş ă -i str lucesc i din toat fiin a ei eman un fel deă ş ă ţ ă insolen careţă -mi place. Cred c Henrietta asta are tuă peu, nu glum !ă

— M-ai înfundat, nu-i a a? spune. Miş -am dat seama din capu' locului c tot ce ziciă i tot ce faci nş -are decât un singur scop, s m implici în afacerea asta cu falsuă ă rile. Poate

c-are să- i vin pe urm ideea s m acuzi c lţ ă ă ă ă ă -am omorât pe Granworth. Nu-i de glumit cu dumneata, dom-nule Caution.

— Chiar a a, bombonico, îi spun. Un tip cu care se poate glumi nuş -i bun de nimic. Pe tine te consider extra. Cred c nu miă -a fost dat s v d multe femei în genu' t u. E ti deă ă ă ş soi — da-n elegi ce vreau s spun — iţ ă ş -mi place cum te mi ti i vorbe ti. Întrş ş ş -un fel, îmi pare r u c ii atâta la Maloney; poate dacă ăţ -a i fi fost în alte rela ii miţ ţ -ar fi pl cut s amă ă

Page 38: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

al turi o femeie ca tine. Da' vezi bine c nu sunte i, iar eu am o misiune de îndeplinit peă ă ţ care-o voi duce la bun sfâr it chiar dac ie nuş ăţ - i place. La revedere i pe curând.ţ ş

O-ntind pe sc rile verandei i ocolesc cl direa ca să ş ă ă-mi iau ma ina pe careş -o l sasem în spate. Sunt atât de obosit încât aproape v d dublu i socot că ă ş -am să-nchei pe ziua de azi ş-am s mă ă-napoiez la hotel s trag un pui de somn.ă

Am l sat ferma cu vreo apte kilometriă ş -n urm i trec printrăş -un loc in care oseauaş se-ngusteaz i unde peăş -o movil aflat dincolo de osea, în fa a unui tufi , cre te ună ă ş ţ ş ş copac din ia care se v d prin de ert — când, cineva trageă ă ş -un foc asupra mea. Glon u'ţ love te volanu', rico eaz i iese prin parbriz.ş ş ăş

Instantaneu îmi vine ideea să-ncerc o figur tare. M las pe frân , virez bruscă ă ă volanu' i bag ma inaş ş -ntr-un boschet de cactu i, ca i cum a fi fost împu cat. Apoi mş ş ş ş ă pr bu esc peste volan iă ş ş -l fac pe mortu' c-un ochi deschis.

A tept a a câteva minute, da' nu seş ş -ntâmpl nimic. Apoi, dincolo, de partea cealaltă ă a pâlcului de tufi uri, v d c cineva se mi c . Cum ieseş ă ă ş ă -n loc deschis, încep să-l urm resc.ă Fuge cât îl in picioarele i e un individ care tie sţ ş ş -o ia la s n toasa. Îl las s scape, pentruă ă ă c miă -a venit alt idee. Mă ă-ntorc la ma in , o scot pe osea iş ă ş ş -i dau bătaie. Merg direct înapoi la ferm iăş -ntreb dac Fernandez e acolo. Mi se r spunde c nuă ă ă -i i c poate niciş ă nu- i va face apari iaş ţ -n seara aia. Îl g sesc pe Periera iă ş -l întreb unde locuie te Fernandez.ş Îmi spune c are o c su , nu departe, pe oseaua spre Indio. Identific locu' i pornescă ă ţă ş ş acolo pronto.

În timp ce gonesc pe oseaua spre Indio, m gândesc c de ertul staş ă ă ş ă -i un loc sinistru în care se petrec destule lucruri. Tipii ia care nu mai contenesc vorbind despreă spa iile largi i deschise ar face bine sţ ş ă- i schimbe p rerea despre de erturi, dac leş ă ş ă -ar frecventa mai des.

Deodat mi să -arat i bârlogul sta. Eăş ă -o c su alb , a ezat la vreo cincizeci deă ţă ă ş ă metri de la osea. Împrejmuit cş ă -un gard alb i cu pietre albe. Opresc ma ina la margineaş ş oselei i mş ş ă-ndrept agale c tre c su . Lâng uă ă ţă ă şă-i o fereastr prin care privesc în untruă ă iş -l v d pe Fernandez a ezat la o mas , fumând o igar i bând whisky singură ş ă ţ ăş -singurel.

Bat la u i, dup un timp, vine şăş ă ş-o deschide.— Ce dore ti, copoiule? ziceş— Intr i ineăş ţ - i fleanca, Fernandez, îi zic. S tii c pentru mine nu e ti decât unţ ăş ă ş

împu it ordinar i dacţ ş ă-mi faci vreun pocinog, am s teă -ating de s m ii minte.ă ăţSe duce-n cas iăş -l urmez. Îmi împinge un scaun pe care m-a ez ş ş-arunc un ochi de

jur-împrejur.C su aă ţ -i destul de agreabil . E mobilat cu confort i peste tot sunt sticle de b utur .ă ă ş ă ă

Aprind o igar iţ ăş -l privesc pe Fernandez.St în fa a c minului i se uit la mine. E un individ infect i cred c miă ţ ă ş ă ş ă -ar place să-i

ard una cu v traiu' peste mutr , a a numai ca s nuă ă ş ă - i mai închipuie cş ă-i un tip atât de grozav.

Pentru felu-n care gândesc s conduc ostilit ile am un plan. A jura c nă ăţ ş ă -a existat niciodat un tâlhar care s nu cad laă ă ă -nvoial dac simte că ă -ar avea ceva spuz de tras peă turta lui.

— Ascult , Fernandez, îi zic. Mi se pare c nu prea m bucur de simpatie pă ă ă -aici. Mai adineauri, când mă-ntorceam la Palm Springs, un individ a-ncercat s m facă ă ă cioburi, da' nu se pricepe destul de tare la meserie i nş -a reu it decât sş ă-mi scoat o a chieă ş din volan i sş ă-mi crape parbrizu'. Presupun c nu tii mai mult decât un prunc despreă ş treaba asta, Fernandez?

M prive te că ş -un aer surprins.— Doar nu m crezi chiar atât de prost, c nuă ă -s, zice. Ce-a realiza dacş -a încercaş

să- i scurtez zilele? Poate vrei sţ ă-mi explici dac po i.ă ţ— N-am cum s tiu, îi spun, da' e cineva păş -aici care-mi poart sâmbetele — să -ar

putea s fie Periera.ă— Nici p-asta n-o-n eleg, zice. Ce lţ -ar face pe el s vrea s te cure e?ă ă ţ— N-am cum s-o tiu nici pş -asta, zic. Totu i, nu mş ă-nnebunesc dup tipii care tragă

în mine i doar atâta vreau s tiu, cu cine ii, a a c f bine i casc urechile.ş ăş ţ ş ă ă ş ăMai multe carti pdf gratuite pe www.cartipdf.wordpress.com

Page 39: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

M servesc din wiskyul lui.ă— Mul umesc pentru b utur , zic. ţ ă ă Ş-acum ia seama la socoteal . Presimt c foarteă ă

curând am s pun cuiva că ătu ele pş -aici ş-am s te las s ghice ti de dou ori cineă ă ş ă -o s leă poarte. i ca s nuŞ ă - i mai omori creierii, î i spun eu — mititica de Henrietta. Femeia astaţ ţ mi se pare cu totu' i cu totu' curioas i cred c tie deş ăş ăş -o mie de ori mai multe despre moartea lui Granworth Aymes decât î i închipuie o gr mad de oameni. Astaş ă ă -i în regul .ă Da' principalu-i urm toru'. Se pare că -ar fi o dam care se inea de capu' lui Granworth, iară ţ b rbatul steia e preă ă supusul autor al unei scrisori anonime c tre Henrietta, în careă -o pune la curent cu zburd lniciile so ului ei iă ţ ş -i cere s ia m suri. Ei bine, povestea poate s fieă ă ă adev rat , da' tot a a de bine poate s nu fie.ă ă ş ă

Acum aud c ii mor i săţ ţ ş -o iei pe Henrietta. Nu-mi dau seama cât e ti de sincer înş dorin a asta, da' tiu un singur lucru, ţ ş ş-anume c-ai fost oferu' so ilor Aymes i cş ţ ş ă-n calitatea asta mergeai cu Granworth peste tot, a a c dacş ă -ar fi fost încurcat c-o femeie, tu ai fi-n m sur s tii cine era...ă ă ăş

— Am inut cu Henrietta, spune, i mţ ş -am oferit s-o iau in c s torie când ajunsese peă ă geant iăş - i pierduse prietenii, da' poate c dup afacerea asta cu obliga iunile false miş ă ă ţ -am cam schimbat p rerea. Nu zic c nă ă -ar fi o buc ic atr g toare, continu , da' nu cunoscăţ ă ă ă ă tipu' care s-ar însura c-o femeie tiind cş ă-i amestecată-n afaceri de falsuri si care va trebui s-apar , probabil, în fa a unui tribunal sub învinuire de omor. Nu ine figura.ă ţ ţ

M resc vitezaă -n circuitele creierului pentru c situă a ia astaţ -i grozav de interesant iăş cere gândire rapid . Vă -aminti i, probabil, c Burdell îmi spusese cţ ă -a inut cu Henriettaţ pân când a b nuită ă -o de amestec în falsuri i uite încş -un individ care s-ar fi zis c moareă de ner bdare să -o ia de nevast , iă ş -mi pune aceea i barb . Face imş ă presia c indivizii tiaă ăş -s vorbi i, nu vi se pare?ţ

— I-ascult , Fernandez, zic. Lucrurile stau cam a a. Nă ş -ar fi nici o greutate pentru mine s aflu dac Aymes umbla că ă -o femeie. Pentru asta trebuie s pun numai la treab peă ă b ie ii din New York, da' socot că ţ -ai putea s m scute ti de oboseal . Am să ă ş ă ă- i ofer unţ târg, de i nu fac des învoieli cu lichele de teapa ta, i uiteş ş -n ce const tîrgu'. Vreau să ă-mi spui adev ruă -n leg tur cu femeia asta cu care se zice c umbla Aymes i vreau s tiu ceă ă ă ş ăş se petrecea. Dac e ti de acord, toateă ş -s în regul . Dac nu, te arestez pe loc pentruă ă tentativ de ucidere a unui agent federal, fiindcă ă-s convins c tu e ti individu' careă ş -a tras în mine mai încolo, pe oseaua spre Palm Springs.ş

Ochii stau să-i sar din cap.ă— Stai, ascult , Caution, zice. Nu po i spune a a ceva. Miă ţ ş -e u or sş -aduc vreo aseş

b ie i care s jure că ţ ă -am fost împreun cu ei toat noaptea. ă ă Ş-apoi crede-m că -a fi fericitş să- i spun orice dore ti s tii.ţ ş ăş

— E-n regul , zic. Da' mai ascult i povestea asta.ă ăşApoi îi spun istoria pe care mi-a servit-o Henrietta. St lini tit, fumând i ascultând.ă ş ş

Dup ceă -am terminat, începe s comenteze.ă— Dup p rerea mea, te duce de nas, spune rânjind. E la mintea coco ului c deă ă ş ă

vreme ce tii c ea fusese în noaptea aia la New York, era obligat s aib o povesteş ă ă ă ă preg tit , ca s justifice faptu' că ă ă -a fost acolo. Dac nă -ar avea un motiv, atunci face impresia c-ar fi venit de la Connecticut cu vreun alt interes pe care ea nu vrea ca tu să-l cuno ti — ca, de pild , sş ă ă-l cure e pe b rbatţ ă -su A zice c ea a n scocit povestea aiaş ă ă despre cealalt dam .ă ă

Circulam mult cu Aymes, continu . Îl duceam peste tot prin ora i avea dame înă şş toate p r ile, dame obiă ţ şnuite, da' nu era nimic deosebit în treaba asta. Nici una nu-l preocupa în mod special. Nici vorb ; erau o gr mad i, dac vrei, pot să ă ăş ă ă- i preg tesc oţ ă listă-ntreag . Da' cred c iă ăţ -ai pierde vremea.

— E-n regul , zic. Acum ia seama, Fernandez. Nă -a trecut o or de când un individă m-a luat în c tare ă ş-a-ncercat s m cure e. Individul sta ai fi putut s fii tu, sau ar fiă ă ţ ă ă putut s fie Henrietta. sau Maloney, sau Periera. Ei bine, că -o vorb academic , de dragu'ă ă argumentului, am s zic că -ai fost tu.

Strecor mâna sub hain , scot automatu' din tocu' de um r iă ă ş -l îndrept asupra lui.— Ascult , iubitule, zic. Am reputa ia c nu tiu de glum i nă ţ ă ş ăş -am s glumesc niciă

cu tine. Dacă-ncerci vreo prostie, te g uresc. Pe urm am s spun c tu ai încercat s mă ă ă ă ă ă

Page 40: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

cure i ceva mai devremeţ -n seara asta; c teă -am urm rit până -aici ca s te arestez i că ş -ai încercat înc-o dat s m nimere ti, dup care teă ă ă ş ă -am împu cat i teş ş -am omorât definitiv iş pentru totdeauna — i cum iş ţ -ar place asta?

St pironit i observ cum încep să ş ă-l treac sudorile.ă— i dac preferi s nuŞ ă ă - i fac figura asta, îi zic, ai sţ ă-mi spui numaidecât cum o

cheam pe dama cu care se distra Aymes. ă C-a existat o dam e sigur, i vreau s tiu cineă ş ăş era. Dac nu te hot r ti să ă ăş ă-mi spui cine-a fost i unde locuie te, da' pe loc, pân nş ş ă -apuc s num r zece, s tii că ă ăş ă- i golesc tot înc rc toruţ ă ă -n ma e. L murit?ţ ă

Nu spune nimic. Încep s num r.ă ăCând am ajuns la nou ridic mâna. Broboane de suă ă doare îi acoper fruntea i v dă ş ă

că-i tremur mâinile.ă— E-n regul , zice. Ai câ tigat. Numele damei e Paulette Benito i stă ş ş ă-ntr-un loc

numit Sonoyta, imediat cum treci frontiera din Arizona în Mexic.— A a, îi zic, punând pistoluş -napoi în toc.M ridic.ă— Te voi revedea-n curând, Fernandez. glumesc eu, iş -n timp ce voi fi plecat, ,bagă

de seam s nu faci ceva ce nu iă ă ţ -ar conveni s afle mă ă-ta.

Capitolul VIICHESTII CU GRE ELIŞ

Merg înapoi, la ferm .ăPe drum reflectez intens. M gândesc c individul sta, Fernandez, tie cu mult maiă ă ă ş

mult decât las s s vad . Socot că ă ă ă -a sc pat informa iile astea despre damicela Pauletteă ţ Benito numai fiindc iă -a fost fric s nuă ă -l împro c cş -un buchet de focuri i nici chiarş atunci nu cred c-ar fi spus adev ru', dac nă ă -ar fi crezut că-n orice caz tiu ceva despre oş dam .ă

Da' m intereseaz foarte mult feluă ă -n care individul sta încearc s discreditezeă ă ă povestea Henriettei cu privire la existen a unei alte femei. E sigur ca moartea cţ ă Fernandez lucreaz mână ă-n mân cu Burdell la vreoă -nscenare pe care-au combinat-o, da' unde vor s-ajung — s m pica i cu cear dac tiu.ă ă ă ţ ă ăş

i de un' s tiu eu dac Fernandez, cu Burdell, cu Henrietta i cu Maloney nu suntŞ ăş ă ş mână-n mân ? Am cuă noscut ş-al' dat escroci careă -au montat înscen ri bune i dac stauă ş ă s m gândesc, nu tiu nici acu' mai mult despre afacerea asta decât atunci când amă ă ş luat-o-n primire. Pe parcurs lucrurile s-au complicat cu oameni i chestii noi, careş -au sporit încurc tura.ă

Un lucru le dep e te îns pe toate căş ş ă -un cap. Atât Langdon Burdell cât i Fernandezş vor s m fac s cred c Henrietta lă ă ă ă ă -a cur at pe Granworth. Tot ceăţ -au f cut ă ş-au zis e calculat ca să-mi dirijeze creieru' s lucrezeă -n sensul sta. Ceă -or fi urm rind?ă

Cred c va trebui s mă ă -apropii de dama asta, Paulette Benito. Am impresia c vaă fi-n stare să-mi spun mai multe despre Granworth Aymes decât oricare altu'. Dac ea oă ă femeia de fusta c reia se inea si dac fusese destul de legat de ea ca să ţ ă ă-i dea pa aportu'ş unei dame de clasa Henriettei de dragul ei, atunci e sigur c trebuie s fi g sit la ea cevaă ă ă ce le lipse te altora. Trebuie s fie groş ă zav ăş-a zice c Granworth nş ă -avea secrete fa deţă ea.

Presupun c-a i observat i dumneavoastr c un tip stricat seţ ş ă ă autoam ge teă ş -ntotdeauna c tipa de care se leag e dintre cele bune, da' una pesteă ă alta-ntotdeauna se d la vreo damicel c reiaă ă ă -i umbl cam acelea i idei prin cap ca i lui.ă ş ş Treaba asta o face pentru c eaă -i vorbe teş -ntotdeauna acela i limbaj i credeş ş -n acela i felş de lucruri ca i el. Poate c Henriettaş ă -l f cea pe Granworth s simt c nu merit nici două ă ă ă ă ă parale, tocmai fiindc ea era cuă -atât mai bun decât el, ă ş-atunci o-ntinde i se combin cuş ă Paulette asta, care tie cum sş ă-i cânte-n strun . În nou cazuri din zece, cine să ă -aseam n ,ă ă s-adun .ă

Mi-amintesc de-o tip cu ifose din Minnesota. Babacu' ei a vrut să -o-mperecheze

Page 41: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

c-un june papă-lapte cu biblia-n mân de prin partea locului, da' ea nici s nă ă -aud . Întră -o sear pleac dă ă -acas i fuge căş -un cavaler al pistolului, care-n cele din urm e suit pe scaună i fript pentru omor. Dupş -aia se-ntoarce acas i se m rit cu tân ru' bisericos în cea maiăş ă ă ă

des vâr it lini te sufleteasc . Cred c dac nă ş ă ş ă ă ă -ar fi fugit cu individu' cellalt, n-ar fi fost în stare să-l aprecieze pe studiosu' biblioman.

i mai am o idee, care miŞ -a intrat în cap i parcş ă-i b tută ă-n inte. Ideea asta e cţ ă Burdell i Fernandez i to i ceilal i, careş ş ţ ţ -s pe blat cu ei, s-au a teptat sş -o bag înc de multă pe Henrietta la zdup. În definitiv am dovada c fuseseă -n noaptea aia la New York. Sunt îndrept it s presupun c tia ceva despre falsuri i majoritatea oameăţ ă ăş ş nilor ar fi implicat-o înc de mult — cel pu in ca martor principal.ă ţ

i motivu' pentru care nŞ -am f cută -o e tocmai din cauza acestei idei: c ei să -a teaptş ă s-o fac; numai c eu sunt omu' care nu face niciodat ceea ce al ii a teapt . staă ă ţ ş ă Ă -i iş motivu' pentru care i-am spus lui Fernandez povestea pe care mi-o istorisise Henrietta. Am vrut s v d ce reac ie o s declan eze la el i cu certitudine maă ă ţ ă ş ş tematică punga uş -ncepe s-o combat , cu toate c — dac cele spuse de el maiă ă ă -nainte erau adev rate — el nu tia nimic despre ceea ce seă ş -ntâmplase-n noaptea aia la New York, pentru c nu se mi case dă ş -acas .ă

Trag în spatele fermei i ocolesc pe jos pân la intraş ă rea principal . Eă -o noapte admirabil , fierbinte ca iadu', iar lumina lunii eă -atât de puternic încât vechii pere i deă ţ chirpici str lucesc ca argintu' ă ş-arunc umbre peste tot locu', împrumutând peisajului ună caracter de basm.

P esc în untru i v d c vreo câteva lumini sunt stinse. Când ajung în salonu' mareăş ă ş ă ă v d c orchestra tocmai î i strânge instrumentele, iar la mese nu mai e nimeni. Ridică ă ş privirea pe sc ri i v d un tip că ş ă -o dam disp rând în camera unde se fac jocurile de obicei,ă ă ceea ce m face s cred c poate Periera a aranjat ni te partideă ă ă ş -n seara asta.

Chiar în momentul laă -l v d. Iese din c mara careă ă -i în spatele barului, ridic clapaă tejghelei i seş -ndreapt direct spre mine.ă

— Domnule Caution, spune. En sera asta avem un mic joc — nu este prea mare. tiu che nu este legal, dar cred che nu ave i nimic encontra, ei? Nu va supara?Ş ţ

— Nicidecum, zic. Sunt agent federal, nu copoi din Palm Springs i nuş -i treaba mea s port grija celor care calc legile statului împotriva jocurilor de noroc. Poate c voi urcaă ă ă s privesc ni el.ă ţ

Îmi zice v mul umesc foarte mult i areă ţ ş -un aer atât de satisf cut de parc iă ă -a fi datş o mie de dolari. V-am mai spus o dat c nuă ă -mi place Periera sta nici cât negru subă unghie. E-un individ periculos i din partea mea lş -a cârpi cu pl cere oricând, daş ă -n momentu' de fa am chef s le cânt în strun . Vreau ca to i tia s cread c , oriceţă ă ă ţ ăş ă ă ă -ar face, vor sc pa basma curat , c eu nuă ă ă -s un mare prost ş-o gur spart , lipsit de minte,ă ă pentru că-n felul sta socot c , mai devreme sau mai târziu, cineă ă va o s fac vreo chestieă ă care să-mi dea o idee de exploatat.

A a c urc lento sc rile i intruş ă ă ş -n salonu' de joc. E acolo o ga cş ă-ntreag . Maloneyă i Henrietta, i al i vreo aseş ş ţ ş - apte tipi i câteva dame. Unu' dintre chelneri serş ş ve teş

b uturi alcoolice, în timp ce la masa mare jocu' de bacara eă -n toi, iar la masa din mijloc se preg tea să ă-nceap pocheru'.ă

Nu m fixez nic ieri, ci iau un whisky sec i doar m uit. Henrietta joac la masa deă ă ş ă ă pocher — se vedea cât colo c joac în contu' casei, iar Maloney adeă ă ş -n spatele unei stive de fise i arat satisf cut. Poate c de data asta câ tig . Periera umbl de colo pân colo,ş ă ă ă ş ă ă ă c-un aer cumsecade i binevoitor. De fapt e o seara pl cut i lini tit pentru to i cei înş ă ăş ş ă ţ cauz . Fernandez nuă -i nic ieri i socot c st departe, în c su a aia grozav a lui, pradă ş ă ă ă ţ ă ă exerci iu de gândire lini tit .ţ ş ă

i la ce sŞ -o fi gândind? Cred că s-o fi gândind la dama aia, Paulette Benito, despre care mi-a vorbit.

În primu' rând trebuie să-n elege i c el miţ ţ ă -a vorbit despre tipa asta pentru c eraă cuprins de-a binelea de spaim i credea c lăş ă -a fi ciuruit dac nş ă -ar fi r spuns la ofert .ă ă Când am scos pistolu' i lş -am îndreptat asupra lui, cred c i se muiaser m dularele deă ă ă spaim . i moă Ş tivu' pentru care l-am scos e tocmai faptu' c tiam căş ă-n afar de Henriettaă mai era o femeie-n afacerea asta. Întotdeauna m-a urm rit ideea asta i mă ş -a urm rit pentruă

Page 42: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

c Burdell, careă -ntotdeauna a vorbit mult, nici m car nă -a pomenit c-ar mai fi fost vreo altă dam sau nu. Nici chiar atunci când încerca s m fac s cred c Henrietta luase de peă ă ă ă ă ă birou' lui Granworth Aymes scrisorile tocmai pentru ca nimeni s nu afle c erau ale ei,ă ă nu l-am auzit niciodat spunând dac fusese îndreptă ă ă it sau nu s le scrie.ţ ă ă

Dac nă -ar fi fost, cu alte cuvinte, dac-ar fi tiut c nu exist o alt femeieş ă ă ă -n afacerea asta, ar fi putut s-o

spun chiar atunci. Da' nă -a suflat nici o vorb despre dama careă -a f cută -o pe Henrietta s vin la New York i staă ă ş ă -i unu' din motivele pentru care-am crezut că Henrietta spune adev ru'.ă

De asta am socotit să-l iau pe Fernandez prin surprindere, i sş -a prins. Trebuie să-n elegi c ultimu' lucru pe care lţ ă -a aflat Fernandez de la Burdell a fost din convorbirea aia telefonic , când iă -a spus c fusesem la biă rou' lui Burdell i recep ionasem toateş ţ balivernele pe care mi le turnase-n urechi i le crezusem. Nici unu' din ei nu iş ş -a dat seama c-am reu it s ob in interceptarea convorbirii lor.ş ă ţ

Acu' mai e înc-un lucru: Fernandez îmi spune c să -a gândit s seă -nsoare cu Henrietta, da' c să -a l sat p guba . Totu i, când Burdell lă ă ş ş -a chemat la telefon, i-a spus lui Fernandez să-i dea-nainte cu afacerea asta matrimonial . Fernandez se preface c să ă -a r zgândit pe chestia asta i miă ş -o declar fiindc i se pare că ă -am s-o-nha pe Henrietta, da'ţ tocmai când î i bag ideea astaş ă -n cap i crede c totu' merge strun , se treze te jucat iş ă ă ş ş c-un pistol sub nas, cu care storc de la el povestea aia despre cealalt dam .ă ă

A adar, pot s m bazez cu siguran peş ă ă ţă -un lucru, ş-anume c atunci când m voiă ă duce s-o v d pe Paulette Benito — i nuă ş -ncape-ndoial că -am s dau ochii cu dama asta —ă ea m va a tepta bine preg tit . M prind peă ş ă ă ă -un whisky sec contra tuturor cantit ilor deăţ bere din Brooklyn c Fernandez sau altcineva o va preveni c mi să ă -a pomenit de numele ei i c se poate a tepta ca micu' Lemmy s vin sş ă ş ă ă -adulmece p-acolo. Ei bine, poate c-au nimerit-o cu asta, numa' c-am s-adulmec într-un fel la care nu se vor a tepta.ş

Personal, cred c indivizii care trag sforileă -n afacerea asta fac o mare gre eal , ş ă ş-am s v spun eu care. Greă ă eala lor e c pun accentu' prea mult pe moartea lui Granworthş ă Aymes. Ei consider evident c , dac decesul sta poate fi pus în spinarea cuiva iă ă ă ă ş încadrat la „omor", eu am s cred c , oricine lă ă -ar fi s vâr it, va r spunde i pentru falsuri.ă ş ă ş Ei se-nc p âneaz s cread c ideea asta le ofer calea cea mai u oar pentru a sc pa deă ăţ ă ă ă ă ă ş ă ă afacere. Numai c în privin a mea au gre ită ţ ş -o. Pen'c eu niciodat nu merg pe c ile celeă ă ă mai u oare; i dacş ş -am marcat un punct în câteva cazuri grele din trecut, e tocmai pentru că nu m dau b tut i stau de vorb cu oamenii f r ca s m las impresionat de mersu'ă ă ş ă ă ă ă ă lucrurilor. Am descoperit că-i grozav s stai de vorb cu ni te oameni care pot fi certa i cuă ă ş ţ legea, în special dac le spui adev ru'. Mai devreme sau mai târziu vor încerca o figură ă ă foarte tare ce nu va rezista la verificare, ş-atunci ai pus mâna pe-un fir.

i dup cum vŞ ă -am mai spus înainte, principala problem de care m ocup e treabaă ă cu falsurile. Chestia decesului nu m intereseaz nici cât negru sub unghie. Am s v spună ă ă ă de ce. Tipii mor întruna sau reu esc s se lase omorâ i întrş ă ţ -un fel sau altu' iş -i bine s puiă mâna pe indivizii care poart vina. În acela i timp un tip ca Aymes în plus sau în minusă ş n-are prea mare importan da' o mare organiza ie de falsificatori conteaz enorm i credţă ţ ă ş c individu' careă -a putut fi destul de bine organizat ca s tip reasc obliga iuni de stată ă ă ţ false în valoare de dou sute de mii de dolari merit pu in aten ie din partea Unchiuluiă ă ţ ă ţ Sam. Chiar dac Henrietta a cump rat obliga iunile alea false de la vreo band deă ă ţ ă falsificatori, sau a comandat să-i fie confec ionate, judecata r mâneţ ă -n picioare. Trebuie să-i prindem, pentru c lucreaz mult prea bine. Pân i directoru' b ncii era cât pe ce să ă ăş ă ă se lase p c lit, iar Metts miă ă -a spus c nă -a v zut niciodat o lucr tur atât de grozav .ă ă ă ă ă

Arunc o privire spre Henrietta iş -i zâmbesc. Tocmai câ tigase un pot i greblaseş ş vreo cincizeci de dolari. Îmi r spunse că -un zâmbet prietenos i cum o privesc pe damaş asta, care adeş -acolo zâmbind, în timp ce cu de-getele ei dr gu e adun fisele, simt oă ţ ă pl cere clasaă -ntâi.

V spun că ă-i o buc ic excep ional . Pe umeri poart un fel de mantou mic iăţ ă ţ ă ă ş vaporos. E f cut din ifon sau a a ceva i ori de câte ori î i mi c bra u', merit s prive ti.ă ş ş ş ş ş ă ţ ă ă ş

Se ridic . Apoi îi d fisele lui Periera i tipu' i le plă ă ş ăte te dintrş -un teanc de bancnote pe care le scoate din buzunar, în timp ce ea se uit la Maloney. Acesta ridic privireaă ă

Page 43: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

curios, ca i cum ar întrebaş -o dac dore te ceva, iar ea d u or din cap ă ş ă ş ş-arunc repede oă privire-nspre mine, ca i cum ar fi vrut s spun c dore te ca el s stea la o parte, pentruş ă ă ă ş ă c-ar avea alte gânduri în leg tur cu mine sau cevaă ă -n genul sta. Eu m prefac c privescă ă ă jocu' i c nş ă -am observat nimic.

Apoi ea vine c tre mine.ă— Mă-ntreb dac domnul Lemuel H. Caution, asul detectivilor, e dispus să -ajute o

femeie la nevoie i sş -o conduc acas , spune. Sau poate că ă ă-i prea ocupat?Am priceput. Când Maloney a ridicat privirea, de fapt a fost un fel de-a-ntreba dacă

s-o conduc acas , iar ea iă ă -a f cut semn că -avea de gând să-mi cear mie acest serviciu.ă Cred c inten ioneaz să ţ ă ă-ncerce ceva.

Îi r spund că -un zâmbet pân ta urechi.ă— F ră ă-ndoial , Henrietta, zic, i nici m car nă ş ă -am să- i cer s umbli pe jos. Dore tiţ ă ş

s te duc cu ma ina la ferma aia unde locuie ti?ă ş şSpune c da i le urez tuturor noapte bun , apoi cobor sc rileă ş ă ă -n urma ei. A teapt laş ă

intrarea principal pân când aduc ma ina din spate, se urc ă ă ş ăş-o pornim.Pe cer e o lun ca la teatru, i când pornesc ma ina se produce un curent de aeră ş ş

care-mi aduce un iz de parfum de garoafe cu care se d ea, iă ş -ntotdeauna am avut o sl biciune pentru garoafe. Numai c nu un parfum greu, ci unu' pl cut i suav, dacă ă ă ş ă pricepe i ce vreau s apun. Îmi aminte te de noaptea când iţ ă ş -am perchezi ionat camera iţ ş m-a izbit pentru prima oar aroma asta. Miă -aduc aminte de iru' de pantofi i cizme deş ş c l rie i deodatăă ş ă-mi vine o idee stra nic . Îmi vine ideea cş ă -a început s m interesezeă ă mult prea mult dama asta i cş -a face mai bine s m feresc, ca s nu cad pe becş ă ă ă tocma-ntr-un moment când sunt pe punctul de-a face o captur .ă

i asta, trebuie s v spun, e una din puzderia de neŞ ă ă cazuri pe care trebuie să le-ndure un copoi. Orice fel de poli ist, fie federal, de stat, sau local, are de furcţ ă-ntot-deauna cu dame grozave. De ce? P i, pentru că ă-ntotdeauna damele grozave-s alea care se bagă-n încurc turi. Ce, a i auzit vreodat de vreo dam urât amestecat întră ţ ă ă ă ă -o chestie oarecare? C ci, dac omu' areă ă -o sl biciune pentru o linie elegant , o voce pl cut , ă ă ă ă ş-o pereche de glezne sculptate cu fine e, e clar ca bun ziua c trebuie s se fereasc dacţ ă ă ă ă ă vrea ca mintea s nă -o ia razna de la treburile care-l preocup .ă

Ea deschide conversa ia.ţ— Jim Maloney trebuia s m conduc acas , spune, dar mă ă ă ă -am gândit c-a preferaş

s-o faci dumneata. Am vrut s mă ă-ntorc cu dumneata.Zâmbesc.— tiu, îi zic. VŞ -am v zut f cânduă ă -v semne i mă ş -am gândit c pune i ceva la cale.ă ţRâde.— Nu- i scap nimic, nuţ ă -i a a, domnule Caution?ş— Nu prea multe, doamn , îi zic. Au fost cazuri când mă -am l sat prins pe picioră

gre it. Odat , în Anglia, la Londra, întrş ă -un apartament deasupra unui garaj de lâng Bakeră Street, o dam pe careă -o chema Lottie Frisch a tras în mine prin fundu' po etei cândş aveam impresia c umbl s caute o scrisoare. Nici nă ă ă -am b nuit ce m p tea pân cândă ă ăş ă nu m-am trezit c-un glon de calibru' dou doi în bra , ceea ce dovede te c trebuie s iiţ ăş ţ ş ă ăţ ochii deschi i, nu crezi?ş

Ofteaz u or.ă ş— B nuiesc c teă ă -ai ciocnit cu via a adev rat , spune.ţ ă ăO privesc piezi .ş— O, da, îi zic, cum m-am ciocnit i cş -un pic de moarte adev rat . De fapt întreă ă

astea dou nuă -i o diferen prea mare. Uneori via a merge greu i moartea vine pronto.ţă ţ ş Să-l lu m, de pild , pe Granworth, continui priă ă vind-o pe furi . M prind cş ă ă-n diminea aţ zilei de dou pe ianuarie omul sta habar năş ă -avea că-n diminea a zilei de trei pe o s fieţ ş ă pescuit din fluviu. A aş -i firea lucrurilor, nu?

Nu scoate o vorb . Se uit doar drept înainte.ă ăPeste pu in opresc în fa a micii ferme unde locuie te. Pe veranda de la intrare stţ ţ ş ă

a ezat o femeie gras , o mexican , care se ridic i intr , când opresc ma ina. Mş ă ă ă ăş ă ş ă gândesc c trebuie s fie fata angajat s aib grij de cas i de cur enie.ă ă ă ă ă ă ăş ăţ

Henrietta iese din ma in , o ocole te pân ajunge lâng mine de partea cealalt iş ă ş ă ă ăş

Page 44: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

m prive te cum stau la volan. Ochiiă ş -i str lucesc ă ş-are aeru' ca i cum ar fi fericit .ş ă— Plimbarea asta mi-a f cut pl cere, spune, i dac vrei s pofte ti în untru s ieiă ă ş ă ă ş ă ă

un pahar de whisky, e ti binevenit.şSar afar din ma in .ă ş ă— Parc miă -ai citit gîndu'. Henrietta, îi zic. Asta-i exact ce-a dori, în afar de faptu'ş ă

c vreau să ă- i mai pun ţ ş-o-ntrebare.Se porne te pe râs în timp ce neş -ndrept m spre veă rand .ă— Niciodat nu te opre ti din lucru? spune. Oareă ş -ntotdeauna-ncerci s afli câte cevaă

despre unul sau altul?— Aproape tot timpu', zic. Da' n-am vrut s teă -ntreb cine tie ce. Am vrut numaiş

să-mi spui ce fel de om era Granworth.Intr m. Închide u a din plas de sârm dinspre veă ş ă ă rand i m conduce în camera deăş ă

zi. Pe fa poart o exţă ă presie destul de serioas .ăCeea ce nu m mir , i orice femeie vaă ă ş -n elege c iţ ă -am pus o-ntrebare cu tâlc. I-am

cerut de fapt să-mi spun ce gânde te despre propria ei via , deoarece dacă ş ţă ă-i ceri unei femei să- i vorbeasc despre b rbatu' de care este sau a fost îndr gostit , îi ceri de faptţ ă ă ă ă să- i vorbeasc desţ ă pre felul ei de a gândi.

Las să ă-i alunece capa de pe umeri, se-ndreapt c tre bufet ă ă ş-aduce o sticl deă whisky c-un pahar i înc un pahar pentru sifon. Trebuie s m fi observat la ferm ca sş ă ă ă ă ă tie cş ă-mi place-n felul sta. Apoi deschide obloanele peă -o latur aă -nc perii, ca aeru' iă ş

luna s poat p trunde, i să ă ă ş -a azş ă-ntr-un balansoar, privindu-m .ă— P rerea mea despre Granworth, spune. Cred c astaă ă -i o întrebare la care se cere

pu in gândire ca s r spunzi. Nţ ă ă ă -a putea spune nici m car c tiu de ce mş ă ăş -am m ritat cuă el, în afar de faptul c eram plictisit i nu prea fericit i mă ă ăş ăş -am gândit că-n orice caz c s toria nă ă -ar putea fi mai plicticoas decât via a mea acas .ă ţ ă

Totu i Granworth îmi pl cea. M tem c nş ă ă ă -am prea crezut in dragoste i mş -am gândit c este unul dintre luă crurile alea care i seţ -ntâmpl dup c s torie. Nu miă ă ă ă -a trebuit prea mult ca să-mi dau seama de firea lui Granworth. Era tipul b rbatului care nu putea să ă fie credincios fa de nimeni i nimic. Î i închipuia c e un bun juc tor, dar mai de grabţă ş ş ă ă ă ar fi tri at decât s piard la joc. Î i închipuia c e chiar i idealist, dar înc nş ă ă ş ă ş ă -am cunoscut un om care s aib mai pu ine idealuri.ă ă ţ

Avea dou mari preocup ri — banii i femeile. Fire te c trebuia s le aib peă ă ş ş ă ă ă amândou , dar nu cred s fi fost din cale afar de preten ios în nici una din ele. Era inegală ă ă ţ în afaceri — într-o s pt mân putea s fie foarte activ, iar în urm toarea s lase totulă ă ă ă ă ă balt .ă

Se plictisea extrem de repede. Nu era-n stare să- i vad numai de munca lui i dacş ă ş ă trebuia s depun un efort de concentrare sau de gândire mai profund pentru ceva,ă ă ă prefera s se lase p guba .ă ă ş

Cred c afacerea lui era bine organizat . În privin a muncii, cel mai de tept i celă ă ţ ş ş mai capabil era Burdell. De fapt, cred c el a fost cel care a dirijat totul atunci când să -a câ tigat. Granworth era un om c ruia îi pl cea riscul. Mereu f cea combina ii ca s câ tigeş ă ă ă ţ ă ş bani i mai mul i, iar rezultatul era c foarte adesea ne pomeneam pe geant i apoi,ş ţ ă ăş deodat , f cea iar rost de ceva bani i toate erau în regul .ă ă ş ă

Se ridic din balansoar i se duce la u ileă ş ş -ferestre. St acolo, privind afar . Are ună ă aer teribil de am rât.ă

— Era slab, nervos i iritabil, continu ea, i nu te puteai bizui pe el. De multş ă ş ă vreme m b tea gândul c umbla cu femei, dar credeam c erau genul de femei dup careă ă ă ă ă umbl b rba ii ca Granworth — dansatoaă ă ţ re i altele de felul sta. Oricum, tot nu m maiş ă ă interesa, pentru că-n ultimii trei ani ai vie ii noastre conjugale eram practic str ini unulţ ă pentru altul. Îl vedeam din când în când i de cele mai multe ori era beat.ş

Apoi, cu totul pe nea teptate, a picat acel sfert de milion. i f cea impresia c vreaş Ş ă ă să- i schimbe felul de via . Miş ţă -a spus că-mi d mie cele dou sute de mii de dolari înă ă obliga iuni, a a, ca s fiu sigur c e ceva pus de o parte pentru viitorul nostru. Spunea cţ ş ă ă ă ă are de gând s fac un început nou; c va fi prev z tor i c poate ne vom relua via aă ă ă ă ă ş ă ţ împreun caă -n vremurile dinainte, când eram la începuturile c sniciei noastre. P rea atâtă ă de sincer încât aproape c lă -am crezut.

Page 45: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Îmi aprind o igar .ţ ă— Dac tiai c umbl cu femei, zic, atunci de ce iăş ă ă ţ -a s rit a a mu taru' când aiă ş ş

primit scrisoarea aia nesemnat de la individul la care spunea c Granworth se afi a că ă ă ş -o dam i c el, individul, inten ioneaz s reac ioneze dezagreabil în leg tur cu asta? Nu iăş ă ţ ă ă ţ ă ă ţ s-a p rut pu in cam curios ca individul sta să ţ ă ă- i scrie ţ ie ţ despre asta? Nu te-ai întrebat de ce nu i-a scris lui Granworth, spunându-i s ia jos labele de pe ea?ă

Se-ntoarce.— R spunsul e acela i pentru ambele întreb ri, spune. Granworth tia c atâta timpă ş ă ş ă

cât escapadele lui se limitau la persoane f r importană ă , nici el, nici ele nu m inţă ă teresau prea mult, dar îi spusesem c dac ar da loc la vreun scandal, sau dacă ă ă-mi va mai provoca sup r ri sau necaă ă zuri, voi divor a.ţ

Ideea unui divor nu era pe placul lui, a a c a inut leg turile lui amoroase departeţ ş ă ţ ă de existen a mea. Am avut impresia c omul care miţ ă -a scris anonima aceea i-o fi spus lui Granworth c dac nu înceteaz s se in de nevastă ă ă ă ţ ă ă-sa, îmi va scrie mie.

Când am primit scrisoarea, m-au cuprins furiile. Am fost i mai furiş oas când iă -am telefonat lui Granworth despre ea din Connecticut, i el nş -a manifestat nici un fel de interes pentru cele spuse de mine. Schimbarea intervenit în atitudinea lui mă -a l sată înm rmurit , mai ales când m gândeam la toate protestele pe care le auzisem de la el cuă ă ă foarte pu in timp înainte. Eram hot rât s divor ez dac nu renun la femeia aceea.ţ ă ă ă ţ ă ţă

Zâmbe te ca i cum iş ş ş -ar fi amintit de ceva.— Presupun c sunt la fel ca majoritatea femeilor, spune. În primul moment amă

crezut c pot s fac ceva din Granworth. B nuiesc c fiecare care se m rit cu ună ă ă ă ă ă b rbată slab crede că-l va putea schimba în bine. Noi, femeile, suntem toate reformatori-amatori.

Zâmbesc.— Mie-mi zici?! replic. D-aia au atâta noroc canaliile. Dac un tip e om cumsecade,ă

care femeie se intereseaz de el? Dacă ă-i om de nimic, ele consider că ă-i de datoria lor să-l ia în antrepriz i săş ă-l reformeze.

Î i m rturisesc c femeileţ ă ă -s cele mai nostime creaturi, îi zic. Am cunoscut odat oă dam în Illinois, pornit s reformeze un tip pe careă ă ă -l iubea. Tipul la obi nuia s sugă ş ă ă vreo dou sticle de whisky pe zi, obicei de care ea a crezut c trebuie să ă ă-l lecuiasc înainteă de a se m rita cu el. Spunea c nă ă -avea de gând s se m rite că ă -o butie de whisky.

A a cum î i zic, am întâlnitş ţ -o pe dama asta dup doi ani. Depusese atâta pasiune înă opera de reformare a individului încât d duseă -n patima be iei i putea oricând s bea laţ ş ă whisky pân când c dea el sub mas . Iar el era distrus, zicea c dac ea lă ă ă ă ă -ar fi l sat înă pace din capu' locului, el ar fi mierlit-o de mult de-atâta pileal ăş-ar fi sc pat de griji, peă când acum era atât de plictisit s-o mai vad pe nevastă ă-sa tr gând la m sea, încât seă ă gândea s devin membru activ în liga pentru interzicerea b uă ă ă turilor alcoolice. Chestia asta m-a convins c reformismu' nu dă ă-ntotdeauna rezultatele scontate de reformatori.

Mai iau o igar .ţ ă— Care va s zic Granworth nuă ă - i pl cea, spun. La asta se reduce tot, nuţ ă -i a a?ş

Ascult , Henrietta, ce fel de b rbat î i place? E ti sigur c nu erai i tuă ă ţ ş ă ă ş -ndr gostit deă ă vreun alt tip? Dup cum tii, eternu' triunghi poate avea vârfu' iă ş ş -ntr-o parte iş -n alta!

Zâmbetul îi dispare de pe fa . M prive te grozav de serioas , se apropie de loculţă ă ş ă unde ed i se uitş ş ă-n jos la mine.

— Ascult ceă - i spun, domnule detectiv, zice. Niciodat nu mţ ă -a interesat cu adev rat un b rbat până ă -acum — tocmai când, probabil, nu-mi va mai fi de nici un folos.

Zâmbesc.— Nu te-n eleg, madam, îi zic. Maloney staţ ă -i b iat bun. Probabil că -ar fi un soţ

grozav dac lă -ai lua.— Nu m gândeam la Maloney, spune. M gândeam la dumneata.ă ăÎmi zâmbe te.şParc mă -a atins c-un ciomag. M ridic i r mân pe loc, privindă ş ă -o fix. Ea nici m cară

nu clipe te. Doar st i m m soar zâmbind.ş ăş ă ă ă— În materie de b rba i, e ti singurul gen de om care m atrage, spune. Dacă ţ ş ă ă

vreodat mă -am gândit la Jim Maloney, n-am f cută -o decât pentru c tiu c e corect iăş ă ş mi-e un bun prieten.

Page 46: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Face un pas mai aproape.— Cred c e ti un b rbat grozav, continu ; i e ti dur i mult mai de tept decât la iă ş ă ă ş ş ş ş ş

s se cread . Dac vrei s tii exact ce gândesc despre dumneata, uite dovada!ă ă ă ăşMai face-un pas înainte, î i pune bra eleş ţ -n juru' gâtului meu i m s rut — i peş ă ă ă ş

ochii mei, fr ioare, ori tie s s rute dama asta, ori nu tiu eu ceăţ ş ă ă ş -i aia un pupat! Stau locului ca tr snit. Mă ă-ntreb în sinea mea dac visez sau mi seă -ntâmpl aievea, iă ş -n acela iş timp am sentimentu' c Henrietta asta joac o scen mare; se gânde te că ă ă ş ă-s pe punctu' de-a face o captur iăş - i închipuie cş -ar putea s m duc de nas.ă ă ă

Nu suflu nici un cuvânt. Ea se-ntoarce, se duce pân la mas i mai toarn încă ăş ă -un deget de whisky. Îl aduce i miş -l întinde. Ochii-i zâmbesc i cu greu seş -mpiedic s nuă ă izbucneasc deă -a dreptu-n râs.

— Asta te-a speriat, nu-i a a? spune. Cred c sunt prima femeie care lş ă -a speriat vreodat pe marele Lemmy Caution. Ei bine, mai ia un pahar i dup ce lă ş ă -ai dat gata, po iţ să- i vezi de drum.ţ

Dau b utura pe gât.ă— M duc, îi zic, daă -nainte de-a pleca d-aici vreau să- i spun ceva, i uite ce. Caţ ş

femeie, î i m rturisesc c e ti grozav . E ti înzestrat cu toate darurile i e ti uns cu toateţ ă ă ş ă ş ă ş ş ă alifiile. Mi-a putea pierde min ile dupş ţ -o femeie ca tine i poate cş ă-ntre timp a uita undeş sunt i ce fac. Da' daş că- i închipui cţ -o scen di granda cu pupici o s te scape dină ă încurc tura astaă -n care te afli, gre e ti, madam. S nu crezi c nş ş ă ă -am mai fost s rutat — baă din plin i z u cş ă ă-mi place. Chiar i femeileş -mi plac la nebunie în general; dar, scumpă doamn , dac mă ă -am hot rât s teă ă -nha în afacerea asta, nţ -ajung toate s rut rile din lumeă ă s te scape. Nă -ar strica să- i bagi bine treaba astaţ -n c p oru' la dulce al t u.ă ş ă ă

Râde.— Mie-mi spui, zice, imitându-mi felu' meu de-a vorbi. Asta e ce-mi place la tine.

Ei bine, noapte bun , Lemmy. S mai pofte ti când ai s ai c tu ele preg tite.ă ă ş ă ă ş ăi dup s geata asta iese din camer i m las singur cŞ ă ă ăş ă ă -un pahar în mân .ă

M u chesc. Ies afar , ambalez ma ina iă ş ă ş ş -i dau drumu-andante c tre Palm Springs.ă M trec a groaz de gânduri; da' m crede i sau nu, feluă ă ă ţ -n care dama asta m-a s rutat miă -a luat piuitu'.

Mai e înc-un lucru care le dep e te pe celelalte cu câteva capete iăş ş ş -anume că Henrietta asta nu sufer de lips de inteligen . Ea zice de mine că ă ţă ă-s de tept, da'ş crede iţ -m c nici ea nu st cu de tuă ă ă ş -n gur i poate c tocmaăş ă -ncearc să ă-mi pun o barb .ă ă

Înfig acceleratoru' iş -i dau drumu' tare. M-am hot rât întră -o anumit privin . Mă ţă ă duc să-l v d pe Metts i s pun ceva la cale cu el. Mă ş ă -am cam s turat de to i indivizii tiaă ţ ăş care m in de fraier. Am de gând s declan ez ceva ăţ ă ş ş-am s-o fac pronto.

Încerca i s deduce i singuri. Am dat din col în col pţ ă ţ ţ ţ -aici, vorbind cu oamenii până m-am scârbit. M-am înapoiat la New York ş-am auzit un car de minciuni de la Burdell. Singura dat când miă -a ie it i mie a fost când am scos de la Fernandez numele luiş ş Paulette, sub amenin areţ a pistolului.

De fiecare dat când sunt cumsecade cu oamenii, m trezesc luat de fraier i mi seă ă ş pare c nuă -mi mai r mâne nimic altceva de f cut decât s m procopsesc cu ni te c m iă ă ă ă ş ă ăş de m tase i să ş ă-mi schimb meseria-n filfizon.

Oricine-ar fi ia careă -s în spatele acestei afaceri, nu- i pierd sângele rece. Mş -au l sată s dau din col în col f r s g sesc mai mult decât nimic, în schimb lă ţ ţ ă ă ă ă -au cur at peăţ Sagers, da' se-n eal dacş ă ă- i închipuie c vor sc pa i cu asta.ş ă ă ş

Foarte bine. Ei, dac au chef de un joc mai dur, am să ă-i servesc dup poft .ă ăŞ-acu', să-i d m drumu'.ă

Capitolul VIIIUNA TARE

Niciodat nu miă -au pl cut dimine ile care urmeaz dup nop ile nedormite. Îmi stauă ţ ă ă ţ în gât. Întotdeauna iţ -aduci aminte de ceea ce ar fi trebuit s faci în noaptea precedent iă ăş

Page 47: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

nu iţ -a dat prin cap.Când m trezesc, soarele str luce te prin perdele i simt că ă ş ş -am s m pun în mi careă ă ş

atât de repede încât unii din indivizii tia au s cread căş ă ă ă-s fug ri i de tr snet. Eu suntă ţ ă r bd tor de felu' meu, da' vine un timp când trebuie s faci ceva i mi se pare c a camă ă ă ş ă sosit timpul sta.ă

M scol, fac du i beau o cafea. În timp ce sorb din ea, m gândesc la toateă şş ă lucrurile pe care-am omis s i le spun Henriettei asear . Socoti i i dumneavoastr dacă ă ţ ş ă ă dama asta nu face una din dou chestii. Ori să -a ambalat dup mine întră -atâta încât îmi va spune tot ce doresc, ori m dribleaz i se preface că ăş -o să-mi spun tot ce vreau. Da'ă fie-ntr-un fel, fie-n altu', socot c-am pierdut o mul ime de ocazii.ţ

ezând pe marginea patului, miŞ -aduc aminte de vremea când frecventam cursurile colii federale, unde miş -am înv at meseria. Îmi amintesc de un b trânel care ne ineaăţ ă ţ

conferin e despre diferite chestii i care zicea:ţ ş„Face i ceva. Nu sta i i nu v pierde i timpu' gânţ ţ ş ă ţ dind prea mult. Dac nă -ave i un firţ

de urm rit, fabrica i unul. Dac nu ti i ce s face i, începe i s m sura i camera, sau să ţ ă ş ţ ă ţ ţ ă ă ţ ă vorbi i cu oamenii, sau dac ave i deţ ă ţ -a face cu indivizi care-ncearc să -ascund un fapt peă care vre i sţ ă-l afla i, crea i situa ii care sţ ţ ţ ă-i sperie i sş ă-i fac să ă-l dea în vileag."

i cât dreptate avea b trânu'. EŞ ă ă -n regul . staă Ă -i drumu' pe care-am s merg.ăÎn primu' rând ve i fi de acord cu mine c am drepţ ă tate s cred c to i tia care auă ă ţ ăş

vreo leg tur cu combiă ă na ia asta m joac de parcţ ă ă -a fi un fle atât de prost încât i sş ţ -aude inteligen a scâr âind din lips de exerţ ţ ă ci iu. Fiecareţ -n afacerea asta-ncearc s dribleze peă ă altcineva. Să-ncepem cu Burdell; dup ce joac marea scen de prieten binevoitor ală ă ă Henriettei, care a indus personalu' de serviciu al casei Aymes s declare c ea nu fusese laă ă New York în noaptea decesului, acum face tot ce poate ca să-mi bage-n cap ideea c eaă l-a cur at pe Granworth. În care sens Fernandez îi d tot ajutoru' posibil. sta se prefaceăţ ă Ă c-a vrut s seă -nsoare cu Henrietta pân când iă -a venit ideea c falsurileă -ar fi opera ei, i seş r zgânde te. Burdell contribuie la ideea asta zicând că ş -a-nceput s deaă -n vileag t r eniaă ăş dup ăel s-a gândit c Henriettaă -i amestecat în chestia cu falsurile.ă

i cum stau lucruŞ rile cu Henrietta?Asta cel pu in nu seţ -agit , nu spune nimic esen ial i nu face decât s se dea la mine,ă ţ ş ă

zicându-mi că-s omu' visurilor ei, c iă -am c zut cu tronc la inim i c nu trebuie decâtă ăş ă să-ntind mâna dup ea ca s m pună ă ă ă-n banca-ntâi cu toate onorurile.

Nu c nu miă -ar place s mă -ocup de Henrietta. Da' nu obi nuiesc s m las antrenatş ă ă în chestii sentimentale cu femei asupra c rora planeaz suspiciuni în cazuri de omor. Credă ă c miă -ar încurca treburile. Oricum ea tie ce meserie am i nu poate fi sup rat dac credş ş ă ă ă că-ncearc s m trag pe sfoar di granda.ă ă ă ă ă

S-ar putea ca unii din indivizii tia s fie surprin i, inclusiv Henrietta, pentru căş ă ş -a sosit momentu' s deă clan ez ceva, ş ş-am să-i dau drumu' chiar acu'.

i nici nŞ -o să-i las s m trag pe linie moart . Dac Burdell, sau Henrietta, sauă ă ă ă ă altcineva- i închipuie c eu sunt un om din ia care poate fi constrâns sş ă ă -abandoneze cercetarea, se-n eal amarnic.ş ă

În momentu' de fa m intereseaz numai dou aspecte ale acestei cercet ri i socotţă ă ă ă ă ş c ve i fi de acord cu mine când am s v spun care. În primu' rând m ină ţ ă ă ă tereseaz foarteă mult ce stare de spirit avea individul sta, Granworth Aymes, înainte deă -a muri. Se vede cale de-o po t c mecherul sta nş ă ăş ă -avea nici un motiv să- i ia zilele. Are franci, e s n tosş ă ă — pentru c societatea de asigur ri lă ă -a g sit în bun condi ie fizic — i prin urmare nă ă ţ ă ş -am timp s cred c să ă -a sinucis numai pentru c Henă rietta i-a spus c-o să-l p r seasc ă ă ăş-o să dea divor . De ce sţ -o fi f cut? Un fustangiu de talia lui — doar Feră nandez spunea că umbla c-o mul ime de dame — nţ -avea de ce s se piard cu firea numai fiindc lă ă ă -a prins nevastă-sa i iş -a spus c i să -a scârbit de el. Faptu' că-ncercase s se sinucid cândvaă ă înainte, nu explica nimic. Când a f cut tentativa aia era beat cri de nu tia nici m cară ţă ş ă cum îl cheam .ă

Dac-a spus c-avea de gând s-o ia de la-nceput i s devin om cumsecade, poate cş ă ă ă era sincer. F ră ă-ndoial că -a a pare s fi fost, fiindc nu v d care om ar fi atât de tembelş ă ă ă încât să- i fac o poli de asigurare pentru o sum foarte mare i s pl teasc o primş ă ţă ă ş ă ă ă ă ini ial extraordinar de piperat dacţ ă ă -avea de gând să- i ia via a, când tia c societatea deş ţ ş ă

Page 48: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

asigur ri nu va pl ti în caz de sinucidere.ă ăFaptu' c Granworth iă ş -a f cut poli a asta de asiă ţ gurare, dup p reă ă rea mea, are o

importan cu totu' special .ţă ăCellalt lucru e dama asta, Paulette Benito. Prima idee care-i vine oricui în minte e că

poate i tipaş -i amestecată-n afacere. Da' cred c nuă -i a a — v da i seama c dac Burdellş ă ţ ă ă i Fernandez ar fi dorit sş -o bage la ap , ar fi putut să -amorseze chestia asta cu femeia

mai-nainte, implicând-o-n combina ie. Nu, mai degrab socot c niţ ă ă meni nu i-a acordat importan în afacerea asta i dacţă ş -au omis s-o men ioneze, au f cutţ ă -o numai pentru ca să concentreze aten ia asupra Henriettei.ţ

Da-i sigur c Paulette asta trebuie s tie ceva. Dac era vioaraă ăş ă -ntâi la Granworth m-a prinde c el iş ă -a vorbit despre nevastă-sa, cu atât mai mult dac el i Henrietta nuă ş s-aveau bine; i poate c Paulette asta are sş ă ă-mi spun ceva despre Henrietta. un fleac careă s-arunce pu in lumin asupra afacerii steia cu falsuţ ă ă ă rile. Cred c-am s-o vizitez pe Paulette asta de-ndat ce voi ispr vi ni te treburi pă ă ş -aici, i fâ a asta o s vorş ţ ă beasc ăş-o să- i dea drumu' la gur , cu toate c se aflş ă ă ă-n Mexic iş -n afara jurisdic iei Statelor Unite:ţ trebuie s fi i l muri i c localitatea asta, Sonoyota, unde se afl , e chiar în parteaă ţ ă ţ ă ă mexican a frontierei de stat a Arizonei i trebuie să ş -o aduc pe teritoriu' Statelor Unite pentru ca s-o fac s vorbeasă c , da' nă -am s ezit i nici nă ş -am s-a tept s fie extr dat , chiarş ă ă ă dac va trebui să -o trag de cosi e peste grani .ţ ţă

i toate lucrurile astea trebuie s v fac sŞ ă ă ă ă-n elege i cţ ţ -afacerea asta a-nceput să-mi stea-n gât. E cineva care-ncearc s m duc cu z hă ă ă ă ă ărelu' i nuş -mi prea vine bine pe chelie.

Îi dau un telefon lui Metts, efu' poli iei din Palm Springs, m conş ţ ă versez ni elu cuţ ş el i punem lucrurile la cale.ş

Metts e b iat bun i nuă ş -i lipsit de inteligen . iţă Ş -n plus, tie s dea o mân de ajutor,ş ă ă ceea ce nu se poate spune despre mul i dintre copoii pe care iţ -am cunoscut.

Aranjamentu-i urm toru'. El o s trimit doi agen i de teren pân la ferm ca să ă ă ţ ă ă -o ridice pe Henrietta. tia o vor aduce la birou' lui Metts la ora unsprezece. La un pe iĂş ş ş jum tate, tocmai când Periera i Fernandez au să ş ă-ncerce să-n eleag despre ce e vorba,ţ ă copoii se vor întoarce ca să-i înha e i sţ ş ă-i aduc i pe teribilo ii tia doi. Dup care credăş ş ăş ă c vom putea să ă-ncepem.

M pun la inut special . Îmbrac un costum gri foarte elegant, pe careă ţ ă ă -l am cu mine, ş-un fetru gri deschis c-o cravat gri argintie, a a numai ca să ş ă-mi creez iluzia c iesă în lume, ş-o iau agale spre birou' lui Metts de la sediu' central al poli iei i le zic salve.ţ ş

Metts îmi cedeaz birou' s u, îmi ofer o igar de foi, mă ă ă ţ ă -a ez comod i a tept.ş ş şNu trece mult i cei doi copoi miş -o aduc în untru pe Henrietta. Areă -un aer foarte

mirat iş -n acela i timp arat grozav. Fr ioare, ori tie dama asta sş ă ăţ ş ă- i aleag toaletele iş ă ş s le poarte, ori la loc comanda!ă

E-mbr cat că ă -un taior de culoarea l mâii, care proă vine dintr-o cas unde se pricep laă croit. Poart o bluz din m tase cafenie, o p l rie din panama de culoarea l mâii cu oă ă ă ăă ă panglic maro, pantofi din hunting maro i alb i ciorapi de m tase de culoare brună ş ş ă deschis.

Se instalează-n scaunu' pe care l-au preg tit pentru ea de partea cealalt a birouluiă ă stuia mare i v d c se uit la p l ria pe careă ş ă ă ă ăă -o port bine tras peă -un ochi. Cei doi agen iţ

de teren p r sesc camera i ne las singuri.ă ă ş ă— Bun diminea a, Lemmy, spune, ca i cum am fi prieteni vechi. Îmi zâmbe te.ă ţ ş ş

Ce se-ntâmpl ? continu . Sunt arestat ? i nuă ă ă Ş -i frumos s stai cu p l ria pe cap în fa aă ă ă ţ unei doamne.

— Pove ti, surioaro, îi zic. i ia seama. Înc nuş Ş ă -s hot rât dacă -am s teă -nha înţ diminea a asta, sau dacţ -am s te re in ca martor principal, sau dacă ţ -am s te iau numaiă la-ntreb ri. Da' nuă -s obligat să-mi scot p l ria când vorbesc cu persoane suspectate deăă infrac iuni penale, dac nu vreau; i po i s te ab ii de la amabilit ile alea, cţ ă ş ţ ă ţ ăţ -ai început să m plictise ti. Pricepi?ă ş

Se uit ca i cum ar fi fost lovit cu bumeranguă ş ă -n cap. E surprins , nu glum . i nuă ă Ş m mir . Că ă -o seară-nainte juca o scen mare cu mine i poateă ş - i închipuie c mş ă -a redus la condi ia pe careţ -a vrut-o, iar în diminea a urm toare se treze te cţ ă ş -o iau în focuri de o ma-

Page 49: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

nier careă -o las u . Nu văţ ţ -ar surprinde i pe dumneaş voastr ?ă— Pricep, conchide, c-un fel de r ceal . i ce ură ă Ş meaz dup asta?ă ă— Iat ce, scumpo, îi zic. Am hot rât s redeschid cercetareaă ă ă -n juru'

circumstan elor mor ii so ului t u. Am ajuns la concluzia c Granworth Aymes a fostţ ţ ţ ă ă asasinat i cred c sş ă -ar putea ca tu s tii mai mult despre treaba asta decât iăş ţ -ar conveni să spui. Ş-apoi, m pa te i gându' că ş ş ă-mi ascunzi ceva în afacerea asta cu falsurile. Pe deasupra, a putea s te incriminez i pentru tentaş ă ş tiva de a plasa aici, la Banca aia din Palm Springs, o obliga ie de stat fals , având deplin cuno tin despre faptu' c era falsţ ă ă ş ţă ă ă — i ce p rere ai?ş ă

— Nu m intereseaz prea mult, spune. Dar nuă ă -mi place; i nici tu nuş -mi placi ast zi, deloc. Te por i ca un m gar. Poateă ţ ă - i închipui c dup cele petrecute asear ...ţ ă ă ă

— Las-o balt , Henrietta, îi zic. De ce nu ispr ve ti cu aiurelile astea? Ceă ă ş - iţ imaginezi, c nici o dam nă ă -a mai încercat s se dea la mine până -acu'? Astea-s chestii r suflate. Ai crezut c umblu s pun mâna pe tine: c poate aveam de gând s teă ă ă ă ă -nha ,ţ ş-atunci încerci vrăjeala aia de azi noapte iş - i închipui cţ -am s m topesc. Da' nu uita că ă ă b ie ii pot s duc fetele tot atât de bine cum pot fetele s duc pe b ie i.ă ţ ă ă ă ă ă ţ

— În eleg, spune. Presupun c de asta lţ ă -ai cotonogit pe Fernandez. Ai vrut s mă ă faci s cred c e ti un om cumsecade i nu vreun copoi federal ordinar i plin de ifose.ă ă ş ş ş Foarte bine, acum am în eles.ţ

— E-n regul , surioar , zic, chiar a a i sunt. Acum casc bine urechile iă ă ş ş ă ş r spundeă -mi la-ntreb ri, ca s nu m v d silit s te strâng cu u a mai tare.ă ă ă ă ă ş

— Ai fi în stare? spune pe un ton insolent. i s presupunem c nu vreau sŞ ă ă ă r spund. S presupunem c refuz s r spund la orice întrebare în absenă ă ă ă ă ţa unui avocat!

— E-n regul , zic. Dac vrei un avocat, ai s caă ă ă pe i unu', daţ - i spun numai atât, cţ ă dac-aduci vreun avocat p-aici, am s te trimit înapoi la New York a a ca poli ia dă ş ţ -acolo să scoat untu' din tine, iar dac mai vrei interpret, gr be teă ă ă ş -te.

Surâde iar i — un fel de surâs amar. M prive te ca i cum a fi vreo lighioanăş ă ş ş ş ă care a ap rut târânduă -se de sub o stânc .ă

— E-n regul , spune. Am să ă- i r spund la întreb ri. Îns tareţ ă ă ă -a fi vrut s fi fostş ă b rbat. Miă -ar place să- i trag o chelf neal ca s te lecuiesc deţ ă ă ă -ngâmfarea asta ordinar iăş f r margini care te împodobe te. E ti în stare să ă ş ş ă-n elegi asta? i înc ceva, continu ,ţ Ş ă ă reg sină du- i volubilitatea, iş ţ -am g sit un nume care i se poă ţ trive te mai bine. Au gre itş ş când te-au botezat Lemmy — ar fi trebuit să- i zic Lichea, te caracterizeaz mai bine.ţ ă ă

— Ce vorbe ti?! îi zic. Ia te uit ! Eş ă -n regul . Acu', dacă -ai spus ce-ai avut de spus, e rându' meu, i dup ceş ă -oi termina po i sţ -o tergi dş -aici i sş ă-ncerci vr jeala cu altu' — fieă Maloney, sau Periera, sau Fernandez, sau oricare iţ -o te i în cale. Daş -ntre timp vreau să aflu ceva iş - i recomand s nu teţ ă -ncurci. Vreau s tiu înăş tocmai cum erai îmbr cată ă-n seara de doi pe ianuarie, când ai avut ultima convorbire cu Granworth? Hai, dş ă-i drumu'!

Iau o foaie de hârtie ş-un condei, ş-a tept. Când riş dic ochii, v d c deschide po etaă ă ş iş - i scoate o igar .ş ţ ă

— Po i s te ab ii i de la asta, îi zic. Aici e sec ie de poli ie, nu bar, iţ ă ţ ş ţ ţ ş - i interzic sţ ă fumezi. Pune-o la loc.

Se ro e te ca racu' i bag pachetu' la loc în po et . În timpul sta scot un pachet deş ş ş ă ş ă ă Camel i iau o igar . M prive te cum o aprind i dacş ţ ă ă ş ş -ar fi putut s m ucidă ă ă-n clipa aia, ar fi f cută -o cu voluptate.

— Haide, haide, Henrietta, zic. Înceteaz rezisten a i nu te mai opune. Ce purtaiă ţ ş când ai venit la New York de la Connecticut în doi pe ianuarie? Începe de sus, cu p l ria.ş ă ă

Zâmbe te. Dama asta se pricepe sş ă-l scoat pe om din pepeni!ă— S-ar putea s nu fiu în stare să ă-mi amintesc, spune, dar am să-ncerc. Presupun că

vrei s tii ăş absolut tot — chiar i culoarea chilo ilor.ş ţÎmi serve te alt zâmbet sarcastic, curat otrav .ş ă ă— Î i m rturisesc c nu m gândisem la detaliile astea vestimentare, îi r spundţ ă ă ă ă

prompt, da' dac leă -ai pomenit, s nu le ui i; spuneă ţ -mi tot!Se ridică-n picioare.— Maimu oi ordinar! spune, palid de mânie. Te...ţ ă— ezi jos i nu te ambala, surioar , zic. DŞ ş ă ă-i drumu' cu descrierea, inclusiv

Page 50: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

culoarea lenjeriei de corp — i aduş - i aminte c sugestia vine de la tine i nu de la mineţ ă ş — i gr be teş ă ş -te. Dac te mai code ti mult, m gândesc serios s te dau pe mânaă ş ă ă supraveghetoarei d-aici ca s te peră chezi ioneze, s te dezbrace la piele i s teţ ă ş ă fotografieze pentru identificarea semnelor din na tere. A a c nu mai ezita i dş ş ă ş ă-i drumu' odat , pân nu m sco i din pepeni seră ă ă ţ ios.

Henrietta s-a az . De furie, aproape c nici nu mai poate s respire.ş ă ă ă— Acu', bombonico, îi zic cu glas dulce i lini titor, hai sş ş ă-ncepem. Ia-o de sus în

jos. Cum era p l ria?ăăI-au mai trebuit Henriettei înc vreo câteva minute pân când a putut vorbi.ă ă

Aproape amu ise iţ ş -i vedeam mâinile tremurând. În cele din urmă-i d drumu'.ă— Purtam o p l rie de astrahan — spune căă -un tremur în glas — o toc , dar probabilă

c nă -ai de unde s tii ceăş -i aia. Eram îmbr cat i că ăş -un mantou elegant de astrahan, iar dedesubt purtam un taior negru cu o bluz de m tase alb . Aveam ciorapi bej, pantofiă ă ă negri de lac cu tocuri fran uze ti i catarame de argint i m nu i trei sferturi din velurţ ş ş ş ă ş negru.

— i trebuie s fi fast foarte elegant , dup , desŞ ă ă ă criere, îi zic. Îmi pare r u c nuă ă te-am v zut; sunt siă gur c-ar tai grandios — i cum era cu chilo ii?ă ş ţ

O privesc cu toat seriozitatea, ea ridic ochii i priă ă ş virile noastre se-ncruci eaz . Eaş ă ro e te i coboar obloaş ş ş ă nele. Apoi întinde b rbia i spune:ă ş

— Erau de culoarea vert-nil — dar n-ai de unde s tii cum se scrie corect.ăş— Ce vorbe ti! replic. Afl c tiu. Am mai cuş ă ăş noscut i alte muieri care obi nuiauş ş

s poarte chilo i vertă ţ -nil, numa' c nu f ceau din asta nici un secret.ă ăAp s pe butonu' soneriei i dup un minut î i face apari ia un copoi. Henriettaă ş ă ş ţ - iş

închipuie c-am terminat cu ea, se ridic , î i ia po eta i seă ş ş ş -ntoarce spre u , când încep sşă ă vorbesc.

— Du-o pe doamna Aymes la fi ier i vezi s i se ia amprentele, zic. Apoi, dupş ş ă ă ce-ai terminat, vezi s fie fotografiat , din fa i din profil, dreapta i stânga, cu i f ră ă ţăş ş ş ă ă p l rie.ăă

Henrietta se r suce teă ş -n loc. Din ochi parcă-i sar v p i i o clip am crezut c seă ă ş ă ă repede la mine s m sfâ ie, da' poli istuă ă ş ţ -ntinde mâna cu pumnu' strâns, o apucă-n bra eţ iş -ncepe s-o-mping c tre u .ă ă şă

Ea m prive te peste um r.ă ş ă— M ... tic losule! uier printre din i.ă ă ş ă ţ— Fii cuminte, Henrietta, îi zic cl tinând degetul în direc ia ei. Nuă ţ -i cazu' să

vorbe ti a a cu micu u' t u partener, Lemmy! Sş ş ţ ă -o aduci înapoi dup ceă -ai terminat, îi zic ofi erului de poli ie.ţ ţ

Dup ceă -au plecat, m uit la ceas. E tocmai trecut de dou sprezece. Sun din nou iă ă ş alt ofi er al poli iei loţ ţ cale î i face apari ia — sş ţ -ar zice c Metts îi ine peă ţ -aproape, la dispozi ia mea — iţ ş -ntreab ce doresc.ă

Îi spun c ni te colegi deă ş -ai lui or să-i aduc la ă sec ie ţ pe Periera i Fernandez laş dou sprezece i juă ş m tate, da' sub nici un motiv s nuă ă -i introduc în biă roul unde m afluă pân când nu sun. Îi zic c voi suna de dou ori i sta va fi semnalu' s miă ă ă ş ă ă -i aduc , iar elă spune că-i în regul .ă

Cercetez apoi lista articolelor de îmbr c minte ale Henriettei i le aranjez în ordineaă ă ş care-mi convine, iar dup asta o duc în birou' de al turi i iă ă ş -o dau stenodactilografului să mi-o multiplice în trei exemplare.

În timp ce el se ocup de treaba asta, aprind alt igar i m uit pe fereastr . Nuă ăţ ăş ă ă trece mult i apare o ma in a poli iei, care opre teş ş ă ţ ş -n fa i v d ofi erii de poli ieţăş ă ţ ţ coborându-i i conducânduş -i în untru pe Periera i Fernandez. C tia doi f ceau ni teă ş ăăş ă ş mutre surprinse nu trebuie s v mai spun. Atunci m duc i m instaă ă ă ş ă lez în fotoliu, cu picioarele pe birou.

Dup câteva minute se deschide u a i primul copoi intr cu Henrietta.ă ş ş ă— Toate-s în regul ? îl întreb.ăSpune c da, c iă ă -au luat damei amprentele i cş -au fotografiat-o cum am zis i cş ă

func ionara de la fi ier îi întocme te o cartotec pentru eviden .ţ ş ş ă ţăÎi spun c e bine i poate s plece. Iese ă ş ă ş-o las pe Henriettaă -n picioare în mijlocu'

Page 51: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

camerei, privindu-m .ăSe uit la mine ca i cum a fi o baleg mare. Î i plimb privirea din creasta g ineiă ş ş ă ş ă ă

până-n vârful pantofilor mei pe care i-am a ezat împreun cu picioarele pe capacu' cutieiş ă de ig ri de foi a efului poli iei. Apoi se strâmb ca i cum iţ ă ş ţ ă ş -ar veni s dea la boboci.ă

Chiar în clipa aia ap s de dou ori butonu' montat în partea mea a biroului, iar după ă ă câteva secunde se deschide u a i cei doi poli i ti î i fac intrarea cu Peş ş ţ ş ş riera i Fernandez.ş

Le spun copoilor s-o tearg . Apoi le fac semn cu mâna celor doi indivizi.ş ă— Lua i loc, b ie i, le zic plin de veselie. A vrea s st m de vorb .ţ ă ţ ş ă ă ăÎi sf tuiesc s ia loc pe canapeaua de lâng perete. Henrietta continu s steaă ă ă ă ă -n

picioare în mijlocu' camerei.tia doi se duc i sĂş ş -a az .ş ă

— Periera, zic, am o treab pentru tine, de care treă buie s teă -achi i con tiincios, c ciţ ş ă la cea mai mic înceră care de abatere o s ai de furc cu mine.ă ă

O ar t cu degetu' pe Henrietta.ă— E vorba de dama asta d-aici, continuai. Înc nă -am formulat nici un cap concret de

acuzare împotriva ei pentru moment, da-i ca i scris cş -o s am nevoie de ea ca martoră principal pentru statul New York. efu' poŞ li iei dţ -aici, Metts, n-are loc de prisos unde s-o in , iar eu trebuie s p r sesc ora u' pentru câteva zile. A a c Metts are sţ ă ă ă ă ş ş ă ă- i ia jur mântţ ă

de custode ş-are s fie treaba ta s nă ă -o scapi din ochi pe dama asta pân când o să -avem nevoie de ea. M-ai în eles?ţ

Confirm , dând din cap.ă— Am în eles, zice.ţMă-ntorc c tre Henrietta.ă— Ai auzit ce-am spus, scumpo, nu-i a a? îi zic. Te las s scapi dş ă -aici ş-ai să

te-ntorci la ferma Altmira pân când voi avea nevoie de tine i nuă ş -ncerca s treci deă limitele ora ului Palm Springs dac nu vrei s te treze ti arestat pronto. Eş ă ă ş ă -n regul ? Acu'ă tergeş -o d-aici i când ai ajuns afar po i s fumezi cât pofte ti. La reş ă ţ ă ş vedere, bebi, i peş

curând.Trag un bobârnac impertinent în g ina pe careă -o aveam în cap, a a ca s cad peş ă ă -un

ochi i dau din labele picioarelor pe care le ineam pe birou, ca i cum a fi dat din coad .ş ţ ş ş ă Efectu-i spontan. O v d explodând.ă

— Sigur! uier ca un arpe. iş ă ş Ş -ai s sim i când ai s m vezi, zice, înghi ind ună ţ ă ă ţ nod. Dacă- i închipui cţ -o să- i mearg cu bazaconiile astea, teţ ă -n eli amarnic, conş tinu ; nuă e ti decât un maimu oi închipuit, impertinent i brutal, care nu merit s poarte o insignş ţ ş ă ă ă federal i s aib autoritatea pe care iăş ă ă -o confer , mai mult decât ultima târâtur deă ă venetic clandestin din ara asta. E ti ordinar i r u, iţ ş ş ă ş -ntr-o zi am s te fac s te c ie tiă ă ă ş pentru asta. Dar pân-atunci prime te asta ca amintire.ş

Face-un pas rapid înainte i pân s fac eu vreo mi care seş ă ă ş -apleac peste birou iă ş -mi trânte te unaş -n fa cu pumnu' strâns. V m rturisesc c mţă ă ă ă -a luat cu totu' prin surprindere.

Dup-aceea face-un pas înapoi, se r suce te peă ş -un c lă câi i iese. O priveam în timpş ce se ducea i crede iş ţ -m că -aveam ce vedea. Henrietta asta are inut când merge, nuţ ă glum .ă

Fernandez zâmbe te rânjit.ş— S-ar p rea c ceva nuă ă -i place, spune.Un gând m face s râd.ă ă— Nici ie nu iţ ţ -ar fi pl cut, dacă -ai fi fost în locu' ei, zic.Dau picioarele jos de pe birou iş -n clipa aia intr steă nodactilograful cu copiile după

lista articolelor de îmbr c minte ale Henriettei.ă ă— Ascult , Fernandez, îi zic. Miă -a venit o idee. Mi-a venit ideea c putem puneă

asasinarea asta a lui Aymes în cârca Henriettei f r probleme i cred c , dup ce vomă ă ş ă ă ob ine punerea ei sub acuzare pentru crim , o fac eu s m rturiseasc toat t r enia cuţ ă ă ă ă ă ă ăş falsurile, Da' trebuie s dovedesc c eaă ă -i femeia care-a fost în ma in cu Aymes, i treabaş ă ş asta odat f cut , am aranjată ă ă -o. Odat ceă -am reu it sş ă-i trec asta-n cont — iş -mi face impresia c sentin a capital e pus deoparte pentru ea — are s dea pe fa orice i se vaă ţ ă ă ă ţă p rea c poate să ă -o ajute cât de cât.

Acum am o idee cum putem proceda. Azi diminea am luatţă -o pe Henrietta asta

Page 52: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

la-ntreb ri ă ş-am c p tat o descriere a îmbr c mintei pe care o purta la dou pe iaă ă ă ă ăş nuarie, în ziua când a murit Granworth.

M ridic iă ş -i dau lui Fernandez o copie a listei articolelor de îmbr că ăminte cu descrierea respectiv . O priă ve te îndelungat.ş

— Î i aminte ti sţ ş -o fi v zut purtând vreă unu' din lucrurile astea? îl întreb.— Îmi cam amintesc de mantou i p l rie, spune, da' nş ă ă -a putea preciza ziua. E clar,ş

în ziua aia n-am văzut-o deloc. Aveam zi liber .ă— E-n regul . Fernandez, zic, da' exist doi indiă ă vizi care-ar putea s depună ă

m rturie sub jur mânt în privin a articolelor astea vestimentare. A a ar fi, de pild , femeiaă ă ţ ş ă de serviciu din apartamentul so ilor Aymes. Îmi vine s cred c ea a f cut bagajeleţ ă ă ă Henriettei i sş -a-ngrijit de echipamentul ei înainte ca s fi plecat la Hartford, nuă -i a a?ş

Ridic sprâncenele.ă— F r doar i poate, spune. Marie Dubuinet — astaă ă ş -i femeia de serviciu — trebuie

s tie i a putea săş ş ş ă- i spun unde s dai de ea. Mai e înc la New York. E caţ ă ă merista doamnei John Vlaford i sigur tie. E o fat foarte istea , Marie. Nu uit niciodat chestiiş ş ă ţă ă ă din astea.

— E-n regul , zic, i mai e înc cineva. Mai e pază ş ă nicu' de pe cheiu' lui Cotton. Dacă omul la a avut o vedere atât de bun ca s observe c din ma ina lui Granworth a coborâtă ă ă ă ş o dam , cred că -ar putea s fie desă tul de bun ca să ă- i aminteasc haina i p l ria de blanş ă ş ă ă ă cu care era-mbrăcat . Plec la New York cu detaliile asă tea i voi pune poli ia dş ţ -acolo s leă verifice prin camerist i paznic. Dac tia vor identifica îmbr c mintea, atunci măş ăăş ă ă ă-ntorc s-o ridic pe Henrietta — i v pot spune de pş ă -acum că-s mie-n sut sigur c ea lă ă -a cur atăţ pe Aymes.

i mai e încŞ -un lucru, Fernandez, continui. Cred c mă -am în elat în privin aş ţ individului care-a tras asupra mea noaptea trecut , când am b nuit că ă -ai fi tu. Poate c niciă m car individ nu era — poate c era o dam .ă ă ă

Îl privesc a a, cu subîn eles.ş ţPunga u' zâmbe te.ş ş— Ei da, s-ar putea s ai dreptateă -n privin a asta, zice. Un lucruţ -i sigur, c nă -am fost

eu la. Periera, caă re-i aici i înc vreo câ iva b ie i tiu c nu mş ă ţ ă ţ ş ă -am mi cat dş -acolo. Da', continu , poate c ai dreptate. Îmi place Henrietta. da' nuă ă -mi place crima i m tem c eaş ă ă trebuie să-l fi cur at pe Granworth, a a cum spui, ceea ce nu măţ ş ă-mpiedic să ă-mi par r uă ă cu toate astea, zice, pentru că-i o dam fain .ă ă

— Mie-mi spui?! zic. Toate relele se trag de la damele faine. Sunt mai rele decât cel mai r u dintre criă minali. Pur i simplu le doareş -n cot!

M ridic.ă— E-n regul , b ie i! le zic. Lua iă ă ţ ţ -o din loc. Iar tu, Periera, s nu ui i c r spunzi deă ţ ă ă

Henrietta, i ie, Ferş ţ nandez, î i mul umesc pentru pontu' cu femeia de serţ ţ viciu. M ocupă de treaba asta f ră ă-ntârziere.

Dup ceă -au plecat m-a ez la birou iş ş -mi iau un r gaz de gândire liă niştit . Să -ar putea ca treaba asta s reuă easc , i dac nu, atâta pagub .ş ă ş ă ă

Metts d buzna. Zâmbe te cu toat fa a.ă ş ă ţ— Nu-ncape vorb că -ai lucrat-o bine pe dama asta, spune. La un moment dat am

crezut c-are s te sfâ ie. Ascultam din camera deă ş -al turi, continu . Nă ă -a fi putut l sa sş ă ă-mi scape. Mă-n elegi c nu prea am multe disţ ă trac ii pţ -aici.

Îmi pred fotografiile developate ale Henriettei i fi a cu amprentele digitale iă ş ş ş cartoteca cu datele personale. Le pun pe birou.

— Ce urmeaz acum, Lemmy? întreab . Nu tiu ce urm re ti cu toate astea, dară ă ş ă ş orice-ar fi, trebuie s m ră ă turisesc c ai o tehnic nemaipomenit . Eu mai am ceva deă ă ă f cut?ă

— Sigur c da, zic, mai sunt vreo câteva lucruri pe care po i s le mai faci pă ţ ă -aici. Unu', e s dai de tire prin târgul sta că ş ă -am tersş -o la New York i c nu m voi întoarceş ă ă decât peste vreo s pt mân . Altul e s suă ă ă ă praveghezi discret ferma Altmira i s ai grij caş ă ă coana Henrietta s nuă - i ia zboru' i sş ş -o-ntind , l sânduă ă -ne u , iar al treilea i ultimu'ţ ţ ş lucru pe care-l po i face, e sţ ă-mi aranjezi un loc la avion, c mă -a apucat doru' de ducă.

— Zbori la New York? întreab .ă

Page 53: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

— Nici pomeneal de New York, zic. Zbor la Yuma, apoi o iau deă -a lungu' frontierei de stat a Arizonei i m infiltrez în Mexic. Am întâlnire acolo cş ă -o dam .ă

Zâmbe te.ş— E vreo dam mi to, Lemmy? zice.ă ş— N-a putea s tiu, îi spun. Nş ăş -am v zută -o niciodat , da' cred c iă ă -a venit rându' să

fac cuno tin cu mine.ă ş ţă Acu' te rog s fii b iat bun iă ă ş să-mi aranjezi locu' la avion, vrei?Spune că-i in regul i se duce. Apuc telefonu' i exăş ş pediez o telegram cifrat laă ă

birou' central de cercet ri criminale din New York. Trimit lista articolelor de îmă -br c minte ale Henriettei i le cer s verifice lista interogând pe camerista Marieă ă ş ă Dubuinet i pe paznicu' de la docu' lui Cotton, i sş ş ă-mi transmit rezultatu' telegrafic laă Palm Springs, unde vreau să-l g sesc laă -napoiere.

Tocmai terminasem treaba asta, când intr Metts. Aranjase chestia cu avionu',ă telefonic, din camera alăturat . E b iat dr gu Metts sta, se simte bine iă ă ă ţ ă ş -i place să vorbeasc .ă

Sunt a ezat la birou i privesc fotografiile f cute de poli ie pentru identificareaş ş ă ţ Henriettei. Citesc cartoteca tu datele personale:

"Henrietta Marella Charlsworth Aymes. V duv . Soă ă ia lui Granworth Aymes,ţ decedat prin sinucidere 12/13 ianuarie, 1936. În l imea un metru aptezeci i unu deă ţ ş ş centimetri i jum tate. P rul brun. Ochii alba tri. Asş ă ă ş pectul s n tos. Tr s turile regulate.ă ă ă ă Talia sub ire. Porţ tul drept. Vorbirea educat , vocea cult . Greutatea 61 kg."ă ă

Asta cred că-i o descriere bunicic a Henriettei. Ceră cetez apoi amprentele. Nu-ncape-ndoial c leă ă -au luat la fix, iar fotografiile sunt foarte reu ite.ş

— Bun treab , efule, îi zic. Ai personal bun pă ă ş -aici.Îi fac semn cu capu'. Trece-n spatele meu i mi se uit peste um r la fotografii i laş ă ă ş

amprente, apoi la cartoteci.— iŢ -am dat destul b taie de cap, efule, da' sper c nă ă ş ă -ai s te superi de asta...ă— De ce? spune, privindu-m .ăRup fotografiile i cartotecile cu amprentele i cu datele personale i le arunc la co .ş ş ş şM prive te cu ochii cât ceapa.ă ş— Ce naiba- i veni? spune.ţZâmbesc.— Numai tehnic , efule, îi zic. Doar o prob de tehnic . La revedere i pe curând.ă ş ă ă şO roiesc. Sunt a teptat în Mexic.ş

Capitolul IXHEI, PAULETTE

E ora apte, în seara asta pl cut , când las kilometru dup kilomeş ă ă ă tru-n urma mea pe oseaua na ional ce merge paralel cu frontiera dinş ţ ă spre Mexic, între Mexicali i Sonoyta.ş

Luna e i ea nemaipomenit de grozav . Chiar dac mulş ă ă tora nu le place peisajul staă al de ertului, pe mine unu' m d gata. Personal am o sl biciune pentru spa iile largş ă ă ă ţ deschise, unde b rba iiă ţ -s b rba i, iar femeile se bucur al naibii de asta.ă ţ ă

Mai sunt st pânit i deă ş -o imens curiozitate în privin a acestei Pauă ţ lette. Cu toată discre ia, v m rturisesc c dţ ă ă ă -abia a tept sş -o v d pe dama asta. De ce? Pen' că ă-mi place să privesc damele i v m rturisesc, iar cu toat discre ia, pen' c mor sş ă ă ă ţ ă -o v d pe damaă pentru care Aymes a l sată -o pe Henrietta, c ci, m crede i sau nu, feti a asta trebuie să ă ţ ţ ă-l aib pe vinoă -ncoa-ntr-o cantitate considerabil ca s iă ă -o poat luaă -nainte Henriettei. M-a iţ descifrat?

În afar de asta. nuă -s prea sigur ce hram poart Henrietta. Vă -am povestit cum am rupt cartoteca cu datele ei personale, fi a cu amprentele ei i fotografiile pe care i leş ş luasem la Palm Springs, i poate vş ă-ntreba i cu mirare de ceţ -am f cut asta. Pentru că ă sunte i inteligen i, o sţ ţ ă-n elege i c teatru' pe care lţ ţ ă -am jucat la sec ia de poli ie din Palmţ ţ Springs e o figur mare i dac m ve i urm ri, o s vede i de ce am jucată ş ă ă ţ ă ă ţ -o a a i nuş ş altfel.

Page 54: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

M pornesc iar s cânt "Cactus Lizzie", c ci am constatat întotdeaă ă ă una c gonesc maiă tare când fredonez melodia asta.

Nu contenesc să-nghit kilometru dup kilometru i s m mir. Soă ş ă ă noyta e la vreo ai pe kilometri de partea mexican , dincolo de frontiera de stat dintre Arizona i Mexic,ş ş ă ş i la vreo dou sute cincizeci de kilometri de Mexicali. M gândesc cu groaz la mizeriaş ă ă ă

de drumuri pe care-am s merg când voi p r si oseaua asta.ă ă ă şE ora opt când ajung la intersec ie. Drumul o ia la stângaţ -nspre Arizona i laş

dreapta-nspre Mexic. Virez i m pomenesc cu ma ina peş ă ş -un drum afurisit care-mi zdruncin ficatu' ca un cal s lbatic. Cam dup vreo optă ă ă -nou kilometri pe drumul sta,ă ă z resc un mexican a ezat pe margiă ş nea an ului i fumând o igar , cufunş ţ ş ţ ă dat în gânduri — ceea ce fac mexicanii-ntotdeauna când nu sunt ocupa i sţ ă- i încerce talentele de donjuaniş în fa a vreunei dame sau sţ ă- i înfig cu ituş ă ţ -n cellalt tip care se g se te că ş -o lungime de gât înaintea lui în aceea i curs .ş ă

Opresc ma ina iş ş -l întreb pe latino-americanul sta dac tie de vreo pipi numită ăş ţă ă señora Paulette Benito care locuie te pe la vreo ferm din împrejurimi i, dup ceş ă ş ă - iş revine din surpriza de-a constata c un american vorbe teă ş -n limba lui, zice c da iă ş mă-ndrumeaz s gă ă ăsesc locul, aflat la vreo zece kilometri de unde suntem. Dup ce mă -a scuturat de dou ig ri, dovedind prin asta c nu exist nici m car pui de mexican careăţ ă ă ă ă să- i dea vreo informa ie pe sponci, o iau din loc i dup vreo zece minute z resc ferma.ţ ţ ş ă ă

Conacu' nu e mare, da-n schimb e grozav. E complet alb iş -nfipt în coasta unei coline pe-un fundal de cactu i i vegeta ie tropical luxurianş ş ţ ă t . O poart b trâneasc deă ă ă ă ferm , încadrat de o parte i de alta că ă ş -un gard alb de pari, constituie intrarea din fa peţă unde p trund cu ma ina. Opresc, sar jos i fac câ iva pa i pân la u , careă ş ş ţ ş ă şă -i prev zută ă c-un ciocan mare de b tut iă ş -l folosesc din plin.

Curând u a se deschide, l sând sş ă -apar o muieru c mexican , care st în prag i mă ş ă ă ă ş ă contempl . E mai pocit decât dracu' i dup mutr socot c tipu' spaniol e greu de ghicită ă ş ă ă ă la ea. Nu-i exclus s fi avut vreo mam spaă ă niol cu vreo zece genera iiă ţ -n urm , care nă -a putut s reziste insisten elor Marelui Cerb S lt re , sau cum lă ţ ă ă ţ -o fi chemat pe trep du u'ă ş efului local, iar dş -atunci strămo ii ei nş -au mai cunoscut în sens biblic decât indieni.

Îi dau bun seara foarte politicos ă ş-o-ntreb dac pot s vorbesc cu seă ă ñora Benito, iar ea, vizibil tulburat , spune seă ñora nu-i acas i c se afl la un oarecare local denumităş ă ă Casa de Oro, dup care toat converă ă sa ia devine încurcat iţ ăş -n cele din urm m l murescă ă ă c-aceast Casa de Oro e cel mai apropiat corespondent al nout ii de han prin partea locuă ăţ -lui. Îmi spune c pot s recunosc localu' dup lanterna ceă ă ă -atârn afar , dup care eu îi zică ă ă mii de mul umiri ţ ş-o iau din loc.

O-ntind la vale, pe osea, iş ş -n curând z resc aceast Casa de Oro. E o casă ă ă obi nuit , din chirpici, a ezat la marginea oselei, cu o veche lantern spaniol atârnândş ă ş ă ş ă ă afar . Ies cu ma ina de pe osea ă ş ş ş-o parchez pe-o latur a casei, apoi intru.ă

Nu e nimeni p-acolo, da-mi ajunge la ureche sunetu' unei ghitare. Trec printr-un coridor de piatr , iar la celă lalt cap t m opresc i holbez ochii cât ceapa, pen' c loă ă ş ă calu-i ca o ar din basme.ţ ă

De jur-împrejuru' cur ii interioare din spate e un peţ rete din chirpici acoperit c-un spalier de sus pân jos. Flori i alte plante sunt prinse de spalierul sta, iar pe deasupraă ş ă sunt suspendate peste tot o mul ime de lampiţ oane.

Mesele-s risipite-n toat curtea iă ş -s pline de lume. Tipu' care cânt la ghitar stă ă ă-n col ul opus iţ ş -arat comă plet aiurit — de parc-ar fi transportat de -muzica sa. În mijlocu' cur ii e un fel de ring de dans din piatr neted , în suprafa de vreo dou zeci de metri.ţ ă ă ţă ă

M-a ez la o mas . Majoritatea tipilor seş ă -ntorc i m privesc de parcş ă -a fi ie itş ş dintr-un muzeu, iar dup un minut sose te un chelner mexican, careă ş -mi trage o temenea iş mă-ntreab ceă -a dori.ş

Îi r spund că ă-n general doresc dame, da' c m voi mul umi deoă ă ţ camdat i căş -un pahar de rachiu mexican. Îl întreb apoi dac-o cunoa te pe seş ñora Benito.

D din cap i face un gest c tre ringu' de dans i când îmi întorc privireaă ş ă ş -ntr-acolo v d o pereche care tocmai se ridic i începe s danseă ăş ă ze. M uit mai bine i v d c femeiaă ş ă ă era de tip american i nu mai am nici oş -ndoial c astaă ă -i Paulette.

Fr ioare, ori c e frumoas , nu măţ ă ă ă-ntreba i! Da' un lucru trebuie sţ ă-l ti i: cş ţ -am

Page 55: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

v zut la dameă -n via a mea cu caru' i pot s v spun c Paulette astaţ ş ă ă ă -i înzestrat cu totă felu' de daruri. O femeiu c grozav din cre tet pânş ă ă ş ă-n t lpi. M bateă ă -un gând c poateă dac nă -a fi atât de prins în afacerea mea, mş -ar tenta să-ncerc cât poate s rezisteă muieru ca asta la farmecu' personalit ii mele.ş ăţ

E o bomboan . E la fel de dr gu ca i Henrietta, daă ă ţă ş -i altceva. Diferen aţ -i tot atât de mare ca-ntre un ananas ş-o prun .ă

Are ni te curbe care lş -ar fi convins pe regele Solomon să- i lichideze haremu' i sş ş ă devin monogam; mai are ă ş-un stil din la care ar fi f cută ă -o pe pup za aia roman , c reiaă ă ă -i ziceau Junona, s-arate ca un caz de tuberculoz galopant . Dac Henric al optulea ar fiă ă ă avut ocazia să-i vad m car o dat gleznele, iă ă ă ş -ar fi dorit s se fi n scut cu ase secole maiă ă ş târziu, a a ca sş ă-i fi putut da pa aportu' rapid lui Anne Boleyn, pentru ca sş -o fac peă Paulette asta sergent-major în batalionu' pentru desf tarea maiest iiă ăţ -sale.

Dac tie s danseze? P i am v zut dame dansând cu duiumu', da' socot c nici unaăş ă ă ă ă nu tie s salte din cuf r atât de provocator. V spun cş ă ă ă ă-i supl ca un arpe i când seă ş ş r suce teă ş -n tactu' tangoului pe care-l danseaz , îi z resc din ii albi str lucind pe guri aă ă ţ ă ţ ridicată-ntr-un zâmbet c tre tipu' cu care danseaz , ceea ce m face s gândesc că ă ă ă ă femeile-s ni te lucruri foarte interesante i ce nş ş -a da s tiu ce treab avea o damş ăş ă ă grozav ca asta s se încurce că ă -un mitocan ca Granworth Aymes.

Tipu-i bine i el. E un latinoş -american iş -i îmbr cat cu pantaloni mexicani din ceiă negri, îngu ti, cu o c ma de m tase iş ă şă ă ş -o jachet bolero. La c ma poart un nur deă ă şă ă ş argint i toate garniturile. Eş -un g ligan înalt, bine legat, cu o chic de p r negru i oă ă ă ş must cioar neagr . Danseaz pe cinste i socot c dac tipul sta să ă ă ă ş ă ă ă -ar duce la Hollywood, probabil c-ar avea un succes atât de mare încât îl v d însurânduă -se c-o stea de cinema pentru câteva luni, pân când i să -ar face ei lehamite s stea tot timpu' de straj s nuă ă ă -i zboare porumbelu'.

Mie mi se pare că-i i periculos. Are ceva r u în priş ă vire ca un arpe cu clopo ei,ş ţ numa' c puiul sta de lele cred că ă -are s mu te f r s sune.ă ş ă ă ă

Mai trece ni el i muzicaţ ş -nceteaz s cânte, iar cei doi să ă -a az din nou. Eu stau laş ă masa mea i trag câteş -o du c de rachiu mexican cu ochii int pe ei. Trebuie sş ă ţ ă ă-n eţ lege iţ c nuă -i chiar atât de u or pentru mine de partea ast lalt a frontierei, i cum nu doresc sş ă ă ş ă am de-a face cu copoii locali, trebuie să-mi joc c r ile cu prudenă ţ ţă.

Privind-o pe Paulette, încerc s m hot r sc cum s conduc ac iuă ă ă ă ă ţ nea, numai că nu-mi folose te la nimic s m holbez la ea. Niciodat nu po i ti cum o s reac ioneze oş ă ă ă ţ ş ă ţ dam , oriceă -ai face. E inutil s crezi c le po i dibui pe femei; oriceă ă ţ -ai face, ele tot nu-s mul umite.ţ

Mi-amintesc de-un majordom distins, care era-n serviciu' casei unei dame bine din Anglia. Într-o zi, tipul sta d buznaă ă -n camera de baie tocmai când dama era sub du .ş Fiind un om plin de tact, majordomul sta nă -a spus decât: „V rog s m ierta i, ă ă ă ţ domnule" i sş -a evaporat, convins c-a ie it cu fa a curat din situa ia asta penibil .ş ţ ă ţ ă

Da' n-a mai fost tot atât de convins a doua zi, când l-a expediat la un doctor ca să-i examineze vederea.

A a c stau i nu fac nimic, i tocmai când încep s m plictisesc de stat, Paulette seş ă ş ş ă ă uită-n direc ia mea i m exploreaz oarecum cu priviţ ş ă ă rea, dup careă -mi acord un fel deă schi de zâmbet.ţă

Socot c astaă -i numai pen' c ea crede c eu sunt un american în Mexic, da' profit iă ă ş trec instantaneu la ac iune. M ridic i mţ ă ş ă-ndrept cu pa i m sura i c tre masa ei; îi dauş ă ţ ă bun seara ă ş-o-ntreb dac nu neă -am mai întâlnit cândva în trecut.

Ea-mi zice c nuă - i aminte te, da' poate cş ş -am f cut cuno tin undeva.ă ş ţă— Oricum ar fi, doamn , sunt ani de când a tept s te cunosc, îi zic. Numele meu eă ş ă

Caution — Lemmy Caution — i doresc sş -avem o mic convorbire cât se poate deă curând.

— Ia loc, domnule Caution, zice, i serve te ceva de b ut. Acestaş ş ă -i señor Luis Daredo.

M-a ez. Mexicanul îmi arunc o privire careş ă -ar putea să-nsemne orice. Cred c nuă -i prea mul umit de faptu' c mţ ă -am b gat peste el. R spunde dând numai scurt din cap.ă ă

Trimit chelneru' să-mi aduc paharu' cu rachiu meă xican pe care-l l sasem pe masaă

Page 56: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

mea. În timp ce-a tept sş ă-mi fie adus, observ c ea m prive te că ă ş -un aer curios, plin deă interes, în timp ce un zâmbet îi flutur pe buă zele ro ii.ş

— i ce treab era aceea pe care doreai sŞ ă -o tii, domş nule Caution? zice. A fiş fericit s te pot ajuta.ă ă

Îi arunc o privire rapid i observ c se uit ca i cum săş ă ă ş -ar strica de râs.M tratez că -o igar .ţ ă— Uite cum stau lucrurile, doamn Benito, îi zic. Fac unele cercet ri în leg tură ă ă ă

c-un tip numit Granworth Aymes care s-a sinucis la New York în ianuarie trecut. M-am gândit la dumneata ca la o persoan careă -ar putea s mă -ajute. Da' cred c-aici nu-i locu' cel mai potrivit. Poate că-mi dai voie s te conduc mai târziu acas ă ăş-am putea avea o vorbuli acolo.ţă

Îi trece pofta de zâmbit.— Poate c asta nu mă -ar aranja, spune. tii, domnule Caution, aici e Mexicul —Ş

nicidecum Statele Unite, i poate c nici nuş ă -mi arde s vorbesc despre Granworth Aymes.ă Poate că- i pierzi vremea de poman pe aici.ţ ă

Bate la ochi c dama asta se pricepe s fie impertiă ă nent .ă— În eleg ce vrei s spui, prin eso, îi zic. Crezi c reţ ă ţ ă inerea vreunei persoane caţ

martor principal nu e posibil pă -aici f r demersuri complicate ă ă ş-o droaie de formalit iăţ birocratice la Mexicali. Ei bine, nu zic c nă -ar fi a a, daş -n locu' t u socot că -a face cumş vreau eu i mş -a forş maliza mai pu in în privin a asta i... ce dore ti s bei?ţ ţ ş ş ă

Comand ni te b uturi pentru to i trei. Mexicanu' m prive te ca i cum a fi unş ă ţ ă ş ş ş co mar sinistru.ş

Ea începe s zâmbeasc din nou.ă ă— Nu-mi displac metodele dumitale directe, domnule Caution, spune, dar totu iş

nu-n eleg de ce a accepta vţ ş orbesc despre moartea cuiva cu oameni pe care nu-i cunosc.— E-n regul , porumbi o, zic. În cazul sta trecă ţ ă -napoi frontiera ca s-ob inţ

extr darea ta ca martor principal. Pe urm teă ă -aduc pe teritoriu' Statelor Unite i te re in.ş ţ Îmi va lua cel mult dou zile ca s scot de la autorit ile mexicane aprobarea pentru oă ă ăţ cerere federal de extră ădare a ta, i dacş ă-s prea len i pentru gustu' meu, poate c voiţ ă încerca altceva. Sunt agent federal ş-am în buzunar o insign , care nuă -nseamn mare lucruă de partea astălalt a frontierei, da' poate că ă-mi va da destul autoritate ca să ă-l conving pe ofi eru' de jandarmi din partea locului c ai un pa aport terpelit. Chiar dac nuţ ă ş ş ă -i adev rat,ă tot o să- i creeze o situa ie foarte nepl cut . Mţ ţ ă ă ă-n elegi?ţ

Ea-i tocmai pe punctu' s spun ceva, când Daredoă ă -i pune mâna pe bra ţ ş-o opre te.ş— Señor, spune, aqui es Mechico. No me place che vorbe ti la asta seş ñora cum

vorbe ti. Tu nu me placi deş loc. Tu pleci din localul sta rapido sau le ordon che te aruncaă fuera. Claro?

— Nu ine, frumu elule, îi r spund tipului. Nici tu nuţ ş ă -mi placi mie i cred c vaş ă trebui să- i aduni to i prieţ ţ tenii-n juru' t u înainte ca s m po i da afar dintră ă ă ţ ă -un local pe mine, i numş -a a, ca s nuş ă - i închipui cţ ă-s vorbe goale, na, poftim ş-o arvun .ă

Îl ating peste mutr iăş -l dau jos pronto cu scaun cu tot. Se ridic i seăş -apropie de mine, ocolind masa iş -l mai pocnesc o dat . Un individ de la masa deă -al turi se ridică ă iş -ncepe s emit o mul ime de zgomote mexicane în timp ceă ă ţ -o porne teş -nspre mine, încât

se pare că-s nevoit s fac ceva. Bag mâna pe sub hain i trag pistolu'. În juru' meu v d oă ăş ă mul ime de mutre pocite i cred c trebuie s pun lucrurile la punct.ţ ş ă ă

— Ascult , prin eso, îi zic Paulettei. Înregistreaz ceă ţ ă - i spun. Dac cinevaţ ă -ncearcă vreo figur pă -aici, dau cuvântu' mai întâi pistolului i pe urm vorbesc eu. Te conduc laş ă locuin a ta ca s st m ni elu de vorb , i dac asta nuţ ă ă ţ ş ă ş ă - i place, am s te trec acum pesteţ ă frontier ăş-am s te zvârl în arestu' primului erif din Arizona la care voi ajunge. A a că ş ş ă hot r te ce preferi — propriu' t u salon, sau beciu' — mie miă ăş ă -e perfect perpendicular.

Ea se ridic .ă— E-n regul , Luis, zice. Nu e cazul s te enervezi. Poate că ă -ar fi mai bine s mergă

cu domnul Caution i s l muresc lucrurile.ş ă ă— Asta mai zic i eu vorbş ă-n eleapt , îi spun, i mie nici cţ ă ş ă-mi pas dacă ă-i sare

mu taru' lui Luis. Oricând dore te ca sş ş ă-i trag cineva un picior în fundu' pantaloă nilor s iă strâm i, nţ -am s ezit să ă-i fac serviciul sta. Poate că ă-i vreo legum mare pă -aici, da' pentru

Page 57: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

mine nu-i decât un cotoi cu must i. Hai s mergem, prin eso.ăţ ă ţArunc ni te bani pe mas i ie im. Mai in înc pistoş ăş ş ţ ă lu-n mân i, privind pesteăş

um r, îl v d pe Luis cum se holbeaz la mine ca un tigru că ă ă -un abces la gingie. A jura cş ă individul sta nuă -i prea-ncântat.

Ne suim în ma in i pornim. Cu coada ochiului pot sş ăş -o v d pe Paulette c mă ă ă prive te. Se d cş ă -un parfum stra nic, pe care tocmai am ocazia sş ă-l adulmec. Încerc să-l compar cu „Garoafele" Henriettei i nuş -s sigur care-mi place mai mult.

— Stra nic parfum e sta pe careş ă -l folose ti, Paulette, îi zic. A putea s m lasş ş ă ă tentat de-un parfum ca al t u. Întotdeauna mă -am omorât dup mirosuri pl cute.ă ă

Pot s-o aud chih ind în întuneric. Vă -am spus c Pauă lette asta-i o fat pe cinste.ă— E ti extraordinar de obraznic, spune. Dai buzna în Casa de Oro, îl culci pe Luisş

la p mânt, m iei deă ă -acolo tocmai când începeam s m distrez i pe urmă ă ş ă-mi spui că- iţ place parfumul meu. Cred c trebuie să ă- i mearg bine la femei, dar nţ ă -ar strica să- iţ aminte ti c aici e tş ă ş i în Mexic.

— Nu, z u, Paulette? îi zic. i ce dac ?! Am mai fost iă Ş ă ş -nainte-n Mexic, da' nu-mi aduc aminte s m fi speriat vreodat . Iă ă ă -ascult , ai auzit vorbinduă -se vreodat deă -un mexican numit Caldes Martinguez — asul bandi ilor dţ -aici?

Ea d din cap în semn c da.ă ă— Ei bine, continui, individul sta ajunsese foarte mare i socotea s treacă ş ă ă

frontiera-ntr-o zi ca s dea o lovitur la vagonu' po tal din Ariă ă ş zona. A dat lovitura — sub trei aspecte. În primu' rând a atacat vagonu' poştal; în al doilea rând nu numai c lă -a atacat, da' a t iat i urechea mecanicului de pe locomotiv ; iă ş ă ş -n al treilea rând a pompat atâta plumb în mecanic iş -n conductoru' trenului — c-amândoi ar tau ca ni te fabrici deă ş muni ii când iţ -am g sit.ă

Scot pachetu' meu de ig ri cu mâna stâng i iţ ă ăş -l dau. Aprinde dou — una pentruă ea ş-una pentru mine.

— E-n regul , zic. Ei bine, autorit ile din Statele Unite să ăţ -au înfuriat r u de tot peă individul sta. În conă secin au trimis un b iat de tept la frontier i b iatul sta d câtevaţă ă ş ăş ă ă ă lovituri înscenate iş -n cele din urm Mară tinguez afl despre el iă ş -l ia tovar în afacere.ăş B iatul sta de tept îi cântă ă ş ă-n strun lui Martinguez iă ş -ntr-o seară-l îmbat cri peă ţă Martinguez iş -i toarn somnifer în rachiu. Dup aiaă ă -l leag burduf peă -un cal iş -l trece peste frontier direct dup ni te gratii solide ă ă ş ş-apoi la cap tul unei funii de doi metri —ă fiindcă-n Arizona încă-i mai spânzur .ă

Partea nostimă-i c Martinguez sose te la pu c rie aproape înnebuă ş ş ă nit, pentru că b iatul la de tept iă ă ş -a umplut turu' pantalonilor cu ghimpi de cactus i urzici ustuş r toare,ă a a c la fiecare s ltare a calului Martinş ă ă guez tr gea urlete ca la balamuc. Dac teă ă -ai a ezatş vreodat peă -un ghimpe de cactus ai să-n elegi ce vreau s zic. Î i spun c tic losul laţ ă ţ ă ă ă avea o inim de piatr , da' când iă ă -a venit timpu' s fie executat, funduă -l durea a a deş tare-ncât spânzur toarea i se p rea o dulce alinare.ă ă

— Foarte dr gu , spune, i cine era b iatul la a a de de tept?ă ţ ş ă ă ş ş— Un tip pe care-l cheam Caution, îi zic, a a, cu modestie. Lă ş emmy Caution e

numele lui.Continu m drumu'. E o osea mizerabil i trebuie s m concenă ş ăş ă ă trez. Ea tace chitic.

Deodată-mi pune o mân pe genunchi.ă— E ti un om formidabil, Lemmy, spune. Dup ace ti latinoş ă ş -americani... Scoate un

fel de oftat, E o pl cere c teă ă -am cunoscut.M prive te piezi .ă ş şEu îmi in privirea fixat pe osea. Îmi face impresia c se d la mine prea repede,ţ ă ş ă ă

cât poate ea de rapid, da' m prefac c m prind.ă ă ă— Oho, asta-i grozav! îi zic. Socot c e ti tocmai tipu' de femeie pe careă ş -l caut. O

dam grozav ă ăş-o noapte formidabil , zic, f când semn cu capu' c tre lun , ceă ă ă ă - i maiş poate dori un om în plus?

Ea nu spune nimic. Emite doar înc un oftat greu. T cerea ine cîtva timp, apoi zice:ă ă ţ— Ascult , Lemmy, ceă -i toat t r enia asta în legă ă ăş ătur cu Granworth Aymes?ă— Aiurea, nu-i mare lucru, îi zic. De fapt nu m ină tereseaz Aymes. M interesează ă ă

o mic combina ie de falsuri i ambele afaceri, cum ar fi, să ţ ş -au amestecat. Î i spun îndatţ ă

Page 58: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

toat povestea.ăNu r spunde i cred că ş ă- i stoarce creierii grozav de tare. Peste pu in oprim la ferm .ş ţ ă

Muieru ca mexican a teaptş ă ş ă-n prag iş -mi ia p l ria. Pe din untru, casa e destul deăă ă stra nic — mobilaş ă -i bun i se pare c Paulette tie săş ă ş ă- i aranjeze interioru'.ş

Intr m întră -o camer din dreapta vestibulului, Pauă lette îmi arat cu degetul ună balansoar mare de pe veranda situat pe una din laturile casei. M instalez iă ă ş -mi ofer o igar , iar ea se duce s prepare whisky cu sifon i ghea . Aud ghea a clinc nind.ţ ă ă ş ţă ţ ă

Peste pu in seţ -napoiaz cu câteă -un pahar înalt de b uă tură-n fiecare mân . Miă -l dă pe-al meu i sş -a az peş ă -un scaun în fa a mea.ţ

— Ei bine, Lemmy, spune, dă-i drumu'.Îi ofer o igar i iţ ăş -o aprind. Cum in chibritu' ridic privirea i mi se uit drept înţ ă ş ă

ochi i, v spun, am imş ă presia c tie mai multe despre telegrafia f r fir decât Marconi.ăş ă ă Era o privire ca s te bageă -n draci. M duc i mă ş -a ez din nou.ş

— Iat cum stau lucrurile, îi zic. Tipul sta, Grană ă worth Aymes, î i curm zileleş ă -n ianuarie trecut. Cu pu in înainte deţ -a face isprava asta, îi d nevesteă -sii obliga iuni înţ valoare de dou sute de b trâne. În regul . Dup sinuă ă ă ă ciderea lui, ea se instalează-ntr-o bomb de pe lâng Palm Springs iă ă ş -ncearc s schimbe la banc una dintre obliă ă ă ga iunileţ alea. Numai c e fals . Mi seă ă -ncredin eaz mie afacerea asta i mţ ă ş -am zb tut nu glum , da'ă ă n-am f cut înc nici o isprav . Nu tiu mai multe despre treaba asta decât tiam atunciă ă ă ş ş când m-am apucat de ea.

În timp ce vorbesc, ea prive teş -n zare peste câmpie, înspre mun i. Tocmai pot sţ ă disting conturu' profilului ei în întuneric, da' nu-mi vorbe te nimic.ş

— Acu' am o b nuial , continui în timp ceă ă -o observ. Am o b nuial c dama asta,ă ă ă Henrietta, tie multe despre afacerea cu falsurile, da' nu g sesc calea sş ă -o fac pe puicu sţă ă vorbeasc . În timp ce mă -agit cu afacerea asta, Langdon Burdell, care fusese secretaru' lui Aymes, îmi sugereaz ideea c Granworth nu să ă -ar fi sinucis defel, ci c-ar fi fost omorât iş c Henrietta iă -ar fi f cut pustiul sta de bine, i dac r mâneă ă ş ă ă -ntre noi doi, scumpo, asta-i iş părerea mea!

Da' s presupunem, de dragu' discu iei, c pot dovedi culpa ei în leg tur cuă ţ ă ă ă uciderea lui Granworth ş-o arestez ca f pta — i la ceă şă ş -mi serve te asta? Tot nş -am să aflu de unde are obliga iunile alea false i cine leţ ş -a f cut, c ci dac va fi trimisă ă ă ă-n judecat sub acuza ie de omor cu premeditare, ea tie foarte bine c nuă ţ ş ă - i u ureaz cuş ş ă nimic situa ia, nici nu câ tig timp, nici nu scap de scaun dacţ ş ă ă ă-i toarn pe falsificatori.ă

E-n regul . Ei bine, am aflat c obi nuiai să ă ş ă-i ii de urât lui Granţ worth Aymes iş m-am gândit c poate m aju i la treaba asta. Dac Aymes avea o sl biciune pentru tine,ă ă ţ ă ă b nuiesc c iă ăţ -a vorbit mult despre Henrietta, pentru c b rba iiă ă ţ -ntotdeauna spun o groază de lucruri „celeilalte femei" i poate cş ă-mi vinzi i mie câteva informa ii, iş ţ ş -i bine s tiiăş c lucrurile pe care vreau s le aflu sunt urm toarele:ă ă ă

În primu' rând, dac Aymes iă -a dat obliga iunile cele bune sau dac i leţ ă -a trecut pe cele false? În al doilea rând, presupunând c iă -a dat obliga iţ unile cele bune, dac leă -a pus undeva în siguran i sţăş -a aranjat s ob in de la ciă ţ ă neva duplicate false ca s poat juca peă ă ambele tablouri i s profite de faptu' c toat lumea, fiind convins c le avea pe celeş ă ă ă ă ă bune, va crede c i cele false, pe care le plasa, erau în regul ?ăş ă

Arunc chi tocu' peste balustrada verandei.ş— Uite de ce vreau s vorbe ti, Paulette, îi zic, i nu pu in, pen' că ş ş ţ ă-ntotdeauna se

zice c „cealalt femeie" cunoa te dedesubturile, ă ă ş ş-am senza ia c tu e ti „cealaltţ ă ş ă femeie".

Se-ntoarce-n scaun i m prive te.ş ă ş— Aiurea, spune. Am impresia ca cineva te duce de nas, dar f ră ă-ndoial , Lemmy,ă

c pot s teă ă -ajut.Se ridic i stăş ă-n picioare, sprijinit de grilajul veă randei, privind în jos c tre mine.ă— Ascult , domnule detectiv, spune; afl de la mine c Henrietta a ob inut acesteă ă ă ţ

obliga iuni false de undeva tiind perfect c erau false. i am sţ ş ă Ş ă- i spun de ce. Granworthţ Aymes nu i-a dat nici un fel de obliga iuni de stat în valoare de dou sute de mii de dolari.ţ ă

tiu bine c nu i leŞ ă -a dat!— Ce vorbe ti!? îi zic. Ia ascult , scumpo, continui. tim foarte bine c a avutş ă Ş ă

Page 59: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

obliga iunile alea. tim c leţ Ş ă -a cump rat. Dac nu i leă ă -a dat ei, unde sunt? Cui i le-a dat?Începe s râd , un râs u or gâlgâit, careă ă ş -mi stârne te tot felu' de gânş duri.— Am să- i spuţ n cui i le-a dat, Lemmy, zice. Mi le-a dat mie.Tr s turile fe ei i se crispeaz , iar surâsul îi dispare.ă ă ţ ă— Acum ascultă-m , b iatule, spune, că ă -am să- i poţ vestesc pe s tuă rate. Dac seă

g se te vreunul s zic despre mine c mă ş ă ă ă -am inut cu Granworth Aymes, atunci perţ soana aia minte cu neru inare. Lş -am cu-noscut pe Granworth Aymes i nu vreau s spun cş ă ă mi-era dezagreabil, cu toate c so ul meu a tras numai ponoase de pe urma lui. Acum iaă ţ aminte la ce- i spun:ţ

Poate c-au omis s te informeze c am un so . Este internat în sanatoriul particulară ă ţ al unui medic din Zoni. Nenorocitul se stinge din cauza bolii sale de pl mâni. Mi se spuneă c-ar mai avea vreo trei luni de tr it.ă

Granworth Aymes era agentul lui de schimb i cu doiş -trei ani în urm so ul meuă ţ valora aproape un sfert de milion de dolari. Nu s-a mul umit cu atâta. Voia s aib maiţ ă ă mult i sş -a apucat de specula ii la burs împreun cu Aymes, cump rând ac iuni iţ ă ă ă ţ ş obliga iuni. i ce sţ Ş -a-ntâmplat? A pierdut practic to i banii pe care iţ -a avut, dar faptul că banii nu fuseser pierdu i la burs nu lă ţ ă -a aflat decât cu pu in înainte de Crţ ăciunul trecut. Aymes l-a tras pe sfoar . iă Ş -a b tut joc de bietul naiv.ă

Tocmai în timpul acela Rudy se supune unui examen medical. Medicul îi spune că singura ans pe care o are ca s mai tr iasc eventual înc un an este s mearg s seş ă ă ă ă ă ă ă ă instaleze într-o localitate ca asta, în care clima e corespunz toare.ă

Ei bine, po i sţ ă- i închipui c nu miţ ă -a f cut nici o plă ăcere când am descoperit că Granworth l-a l sat pe Rudy practic f r o le caie, b gând totul în buzunarul s u, a a că ă ă ţ ă ă ş ă m-am gândit s m duc la New York i s am o expliă ă ş ă ca ie cu acest Granworth Aymes. Miţ s-a p rut c nă ă -o s fie prea greu, pentru c Granworth aă ă -ncercat întotdeauna să-mi facă curte, dar eu nu l-am încurajat — nu-mi pl cea maniera lui, cel pu in nu a a ca s se poată ţ ş ă ă observa.

M-am dus la New York i lş -am v zut pe Granworth Aymes la zece ianuarie, cuă dou zile înainte de aă - i fi curmat zilele, i iş ş -am spus pe leau c miş ă -a ajuns la ureche că s-a umplut de bani, speculând la burs . Iă -am spus c dac nu pl te te cinstit i repede,ă ă ă ş ş n-am timp de pierdut cu vorbe, m voi duce direct la procurorul districtual i am să ş ă-l bag în pu c rie pentru faptul c lş ă ă -a delapidat pe Rudy în cursul ultimilor doi ani de zile.

Granworth m-a privit i aş -n eles c nu glumeam. Miţ ă -a spus s revin a doua zi deă diminea . Zicea c o sţă ă ă-mi dea banii. În diminea a zilei de unsprezece ianuarie mţ -am dus i lş -am vizitat la biroul s u, unde miă -a dat obliga iuni de stat în valoare de dou sute deţ ă

mii de dolari. De asemenea m-a rugat s nu suflu nim nui despre asta, penă ă tru c erauă obliga iunile pe care le trecuse nevesteţ -sii i le scosese din seiful unde erau puse înş p strare pentru ea i c oricine le putea încasa, fiindc erau obliga iuni la purt tor. Iă ş ă ă ţ ă -am dat o chitan pentru ele i, cu banii tia, Rudy i cu mine am venit s tr im aici.ţă ş ăş ş ă ă

Iar dac Granworth Aymes să -a sinucis a doua zi, bănuiesc c a f cuă ă t-o în urma explica iei pe careţ -a avut-o cu so ia lui. Cred c ea a observat dispari ia obliga iuniţ ă ţ ţ lor iş atunci iş -a desc rcat furia pe el, sau poate, spune ea coborând glasul, poate c Henriettaă ă s-a s turat. Cred c i eu mă ăş -a fi s turat dac a fi fost frustrat de dou sute de b trâne.ş ă ă ş ă ă ă Poate c iă -a dat cu ceva în cap, nimic nu e exclus.

Îi trag un fluierat.— I-auzi, i-auzi! zic. Care va s zic a a stau lucruă ă ş rile? S-ar p rea c i eleă ă ţ -ncep să

se descurce-n afacerea asta. A adar Henrietta, v zând c obliga iunileş ă ă ţ -au dispărut, î iş închipuie c Granworth leă -a plasat în alt parte i g se te prompt pe cineva ca să ş ă ş ă-i confec ioneze un lot nou.ţ

Îmi mai acord înc o igar .ă ţ ă— Ascult , Paulette, zic. Cuno ti pe cineva careă ş -ar putea s confiră me povestea asta?

M refer la feluă -n care Granworth Aymes l-a fraierit pe Rudy i lş -a scuturat de to i baniiţ tia?ăş

— Desigur, spune, Burdell ar putea. El cunoa te toate am nuntele. El tia tot ceş ă ş f cea Aymes, dar nu era decât un secretar. Nu era treaba lui s se amestece unde nuă ă -i fierbe oala.

Page 60: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

— E-n regul , zic. În eleg. Să ţ -ar p rea c Henrietta Aymes e o mare podoab . Cumă ă ă v d, nuă -ncape nici un fel de-ndoial c ea lă ă -a cur at pe Granworth. Foarte bine. Poate căţ ă acum pot s avansez un pic. Apropo, Paulette, continui eu. Parcă -ai spus c b rbatul sta ală ă ă t u, Rudy, e pă -aici pe undeva la un sanatoriu... Pe unde vine Zoni?

— E la vreo aptezeci de kilometri de aici, spune, i dac te duci sş ş ă ă-l vezi pe Rudy i sş ă-i pui întreb ri, nuă -l lua repede. Doctorul Madrales spune c bietul om nu mai areă

decât opt sau nou s pt mâni de tr it i nă ă ă ă ş -a vrea s fie istovit prea ş ă mult.M ridic i pun bra uă ş ţ -n juru' gâtului ei.— Nu fi-ngrijorat , Paulette. Am să ă-l iau cu bini oru'. Nu vreau sş ă-i pun prea

multe-ntreb ri. Vreau nuă mai să-mi confirme povestea asta pe care mi-ai spus-o despre felu' cum i-a umflat Aymes gologanii.

Ea st destul de aproape de mine i observ că ş ă-i dau câteva lacrimi. Îmi pare destul de r u de Paulette, pentru că ă-n definitiv chiar dac se distreaz cu acest Luis Daredo, ceă ă altceva ar putea s fac o femeie? Doar trebuie s fac i ea ceva ca s nu se gândeasc totă ă ă ăş ă ă timpu' la faptu' c b rbată ă -su d ortu' popii în pas deă -nmormântare.

Ea ofteaz .ă— Ce crud poate s fie via a, spune. Ascult , Lemmy, duă ă ţ ă -te i mai toarnş ă- i cevaţ

de b ut. Mă ă-ntorc peste un minut. M duc să ă-i dau un telefon lui Daredo; b iatul sta faceă ă unele treburi pentru mine — m gândesc s cumă ă p r casa i el se ocup de întreaga afacereă ş ă — de aia n-a vrea s m stric cu el.ş ă ă

— E-n regul , zic.ăP r se te camera i r mân să ă ş ş ă ă-mi prepar un amestec de whisky cu sifon i ghea ,ş ţă

dup care m duc înapoi pe verand . În timp ce stau acolo iă ă ă ş -l beau, am impresia că-ncep să-n eleg totu i ceva din cazul sta. Un lucru sareţ ş ă -n ochi, ş-anume c Henrietta aă descoperit dispari ia obliga iunilor originale — a celor bune. Reu e te s obţ ţ ş ş ă in un lot falsţ ă i ş se duce la Palm Springs spunându- i cş -ar avea vreo ans s le schimbe acolo. Astaş ă ă -i

impresia pe care-o am. Când tocmai terminasem b utura, apare Paulette. Intr i vineă ăş drept la mine, îmi pune mâinile pe umeri i m prive te fix în ochi.ş ă ş

— tii, Lemmy, ce grea e via a unei femei, spune. Cred c nici a mea nŞ ţ ă -a fost u oar . Pentru o fat este de ajuns s fac o singur gre eal i pl te te de se satur pentruş ă ă ă ă ă ş ăş ă ş ă ea. Eu am gre it când mş -am m ritat cu Rudy. A fost întotdeauna un om pl pând i cred că ă ş ă mi-a inspirat mil . Dac mă ă -a fi m ritat cş ă -un b rbat ca tine, spune, lucrurile ar fi luat oă altă-ntors tur .ă ă

Simt c distan a dintre ea i mine se mic oreaz i mai mult.ă ţ ş ş ăş— Dup ceă -ai terminat treaba asta, Lemmy, dac te sim i vreodat obosit sau aiă ţ ă

nevoie de odihn , continu ea, m g se ti întotdeauna aici i am s m bucur s te v d.ă ă ă ă ş ş ă ă ă ă— Asta-i o propunere stra nic , Paulette, zic. Sper s profit curând de ea. Între timpş ă ă

a vrea s termin treaba asta, a a c e cazu' s m reped pân la Zoni, unde vreau s stauş ă ş ă ă ă ă ă ni el de vorb cu Rudy iţ ă ş - i promit c nţ ă -am să-l bruschez.

— E-n regul , Lemmy, spune, cu ochii îneca i de laă ţ crimi. Du-te să-l vezi pe Rudy iş transmite-i toat afecă iunea mea. Numai s nuţ ă -i pomene ti nimic despre faptul c mş ă -ai g sit ast sear cu Luis Daredo. Nă ă ă -a vrea ca Rudy s fie preocupat de vreo idee c mş ă ă -aş afi a cu mexicani chipe i.ş ş

Îmi explic pe unde trebuie să -o iau ca s-ajung la Zoni i stş ă-n prag, privindu-mă cum demarez.

Iar eu — eu m dedau la sportu' meu preferat, gână desc. Mă-ntreb de ce n-a putut s-a tepte pân când am terminat conversa ia ca sş ă ţ ă-l cheme la telefon pe Daredo.

Cred că-s un tip cam b nuitor. i a jura c Paulette asta prea a c zut u or pe bec înă Ş ş ă ă ş fa a mea. E f r îndoial un exemplar unic, da' totu i, pare sţ ă ă ă ş ă-ncerce s m prosă ă teasc ,ă dacă-i tună-n felu' sta.ă

Da' nu-s chiar a a fraier. Tocmai când o dam crede cş ă -am picat — ei bine, ca de obicei, se-n al !ş ă

Capitolul X

Page 61: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

CHESTII MEXICANE

Conduc destul de-ncet, din dou motive. În primu' rând, noaptea nuă -i atât de luminoas pe cât ar fi putut s fie, iar oseaua pe care merg nuă ă ş -i nici ea chiar atât de-ncins . În al doilea rând, întorc pe toate fe ele povestea pe care dama asta, Paulette,ă ţ mi-a servit-o i nuş -ncape-ndoial că ă-i una al dracului de-ncurcat .ă

Poate că-i adev rat , fiindc , v rog s m crede i, nici o femeie cuă ă ă ă ă ă ţ -atâta minte câtă are Paulette n-o s spun vrute i nevrute cu privire la felu' cum a scos dou sute deă ă ş ă b trâne de la un tip ca Granworth Aymes, în afar de cazu' când ar fi pe deplină ă îndrept it la ele.ăţ ă

iŞ -mi pare destul de r u de b rbată ă -su, Rudy Benito. Mi-l pot imagina a a cum arş putea s fie. Îmi închipui destul de bine cum o lunge te cu Paulette, jucând tot timă ş pul un rol de mâna a doua pe lâng ea, pe deă -a-ntregu' con tient cş ă-i tebecist i c boala are sş ă ă-l r pun mai cuă ă rând sau mai târziu. Parcă-l v d pe tipul sta descoperind deodat că ă ă ă Granworth l-a ars tare de tot, îl v d fierbând de ciud iă ăş -nnebunit de necaz, tiind c poateş ă timpu' ce-l mai avea de petrecut pe-aici înainte ca să-i vin rându' s ia loc în co ciugă ă ş depinde de faptu' dac va putea s scoat bi tarii de la Granworth sau ba.ă ă ă ş

Da' e ceva ce nu-n eleg, ţ ş-anume ce naiba f cea Pauă lette în tot acel timp în care Aymes îl escroca pe Rudy de francii s i? Ce f cea o dam cu mintea ager ca a eiă ă ă ă învârtindu-se printre tipii tia f r ca săş ă ă ă- i dea seama ce seş -ntâmpl ?ă

Apoi îmi vine alt idee colosal . S presupunem c Paulette î i dă ă ă ă ş ădea seama. Să presupunem c eraă -ncurcat cu Aymes i tia că ş ş ă-i stoarce gologanii lui Rudy i nu fş ăcea nimic ca să-l împiedice. Apoi, deodat afl c Rudy nu mai are mult de tr it dac nuă ă ă ă ă -i dus într-o localitate cu clim potrivit i că ăş -un doctor în permanen lâng el. i are sentimentu'ţă ă Ş c nu iă ş -a f cut datoria. Simte c treă ă buie s fac ceva ca să ă ă- i r scumpere gre ala.ş ă ş Tocma-n timpul sta Aymes trageă -un tun la burs i Paulette î i arat col ii iăş ş ă ţ ş -l ameninţă că-l toarn la poli ie pentru tot ceă ţ -a f cut, dac nu le d partea lor.ă ă ă

Nu-i sta un lucruă -n genu' celor pe care-o dam ar fiă -n stare să-l fac ? Nuă -i treabă de dam să ă- i bat joc de b rbatş ă ă -su pen' c-are cârlig la un individ dubios ca Aymes, iar când afl c fraieru' trage s moar , o apuc reă ă ă ă ă mu c rile iş ă ş -ncearc să ă-ndrepte lucrurile în ultimu' minut; iar pe de alt parte, nă -ar fi afacerea asta un motiv cum nu se poate mai bun pentru Henrietta ca să-l cure e pe Granworth?ţ

Ş-apoi, altceva m izbe te ca o piatră ş ă-n cap. Cum st chestia cu scrisoarea despreă care mi-a povestit Henrietta. Doar ea mi-a spus c-a primit o scrisoare nesemnat de la ună individ, care-i spunea c Granworth se ine de capu' nevesteă ţ -sii. Nu mi-a spus ea că individu' t iase cuvintele „so ia mea" i leă ţ ş -nlocuise cu "femeia asta"? N-a i priţ ceput?

Rudy Benito era cel care trimisese Henriettei scrisoarea.Iat ultima mea versiune aă -ntregii combina ii: Benito areţ -o b nuial c Aymesă ă ă

umbl cu nevastă ă-sa iş -i scrie o scrisoare Henriettei în sensul sta, f r ca să ă ă -o semneze. E-n regul . Apoi Paulette descoper c Benito e ros de boal ca un lemn de carii iă ă ă ă ş -o apuc regretele iă ş -ncearc un sentiment de scârb împotrivă ă ă- i pentru ce f cuse, a a c seş ă ş ă duce la Granworth iş -i cere s scuipe francii.ă

Granworth, care are o sl biciune mai mare pentru Paulette decât pentru Henrietta, seă execut . Poate c se gânde te să ă ş ă-i recupereze de la Paulette dup ceă - i va reş veni din criza ei sentimentală-n leg tur cu Rudy.ă ă

E-n regul . Henrietta vine apoi la New York iă ş -i spune lui Granworth c-a auzit de ispr vile lui galante i dac nu se las de dama aia, d diă ş ă ă ă vor . Granworth, în replic , oţ ă anun cţă ă-n cazul sta mai degrab va p r si ara decât să ă ă ă ţ ă-i pl teasc pensie alimentar .ă ă ă Henrietta-i r spunde c pu in îi pas dacă ă ţ ă ă-i pl te te sau nu pensie alimentar , pentru că ş ă ă are cele dou sute de b trâne în obliga iuni de stat. Granworth e cuprins de furii iă ă ţ ş -i aduce la cuno tin c nş ţă ă -are nici o le caie, pentru cţ -a dat obliga iunile celeilalte femei.ţ

Ş-atunci începe balu'. Socot c vestea asta iă -a cam pus capac Henriettei. Cred că-n momentu' când i-a spus asta, Granworth era la volan, gata de pornire — poate c ea edeaă ş al turi de el. În fine, trebuie s fi fost atât de pornită ă ă-mpotriva lui încât pune mâna pe ceva iş -l miruie te pe Granworth. Apoi constat c lş ă ă -a omorât iş - i închipuie c cel mai bunş ă

lucru de f cut e să ă-l duc cu ma ina la docuri i s simuleze o sinucidere, ca s sală ş ş ă ă veze

Page 62: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

aparen ele.ţA a pare s fie.ş ă

oseaua pe care mergeam, i care oricum era proast , acum deveniŞ ş ă se i mai rea.ş S-a-ngustat i pare un fel de trec toare larg printre colineş ă ă le de la poalele mun ilor.ţ S-a-ntunecat bine i am o vizibilitate proast , a a c merg încet i m concentrez la fâ iaş ă ş ă ş ă ş oselei.ş

Apoi m ciocnesc de ceva. Am stopat în ni te bolovani a eza i în mijlocu' oseleiă ş ş ţ ş iş -n acela i moment cineva se suie pe arip i mş ăş -atinge-n cre tet cş -un obiect care-n me-

xican trebuie s se cheme ciomag. V d mai multe stele decât a visat vreodată ă ă -un regizor, numai c-ale mele sunt toate verzi, i m refugiez în lumea viselor, lini tit i tot atât deş ă ş ş senin ca un sugar.

Când îmi revin, simt c sunt eap n ca o in de tramă ţ ă ş ă vai. Indivizii care m-au adus în locul sta nu mă -au tratat deloc cu m nu i. Sunt acoperit de praf ă ş ş-o dâr de sânge mi seă prelinge pe hain din cr p tura de pe sc fârlie.ă ă ă ă

Picioarele-mi sunt legate c-o funie, iar mâinile-mi sunt legate peste piept cu destulă frânghie ca s umpli un deă pozit.

M afluă -ntr-o hrub care pâre s fie beciul unei case mici. O lumâă ă nare arde pe-un raft de partea cealalt aă -nc perii i de abia pot s citesc cadranu' ceasului meu de mân . Eă ş ă ă aproape un pe jumate; cred deci cş ă-s plecat de vreo or . Mă -au trântit pur i simplu lângş ă perete i mş -au l sat acolo.ă

Nu-mi prie te deloc. Capul îmi zbârnâie ca o buz de zmeu i cred c tipu' care mş ă ş ă -a pocnit cu ciomagul la nă -a f cut economie de efort. Una peste alta să -ar p rea că ă-s la ananghie. Cine m-o fi-ndr git întră -atâta încât s m lege fedele i s mă ă şş ă -azvârle-n hruba asta habar n-am, de i nuş -mi lipsesc b nuielile, M gândesc că ă -ar fi bine să-ntreprind ceva pronto.

Mă-ndrept cu spatele sprijinit de perete i mş -a ez înş tr-o pozi ie cât mai comod ,ţ ă dup careă -ncep s cânt „Cactus Lizzie" cât m ine gura. Asta pare să ăţ -aib efect, c ci după ă ă vreo cinci-zece minute aud pa i coboş rând câteva trepte ş-apoi u a din col se deschide iş ţ ş d buzna o muiere mexican .ă ă

ineŢ -n mân un felinar ă ş-arat ca o pereche de scoră pioni care nu se pot suferi, iar la cântar trage vreo sut cincizeci de kilograme. Cred c niciodat nă ă ă -am v zut o matahal deă ă muiere ca asta. Se apropie de mine cl tinânduă -se, ridic picioru' iă ş -mi trage un ut înş obraz de parc-a fi o minge de fotbal. V spun c lep d tura asta de c ea î i ancoreazş ă ă ă ă ăţ ş ă bocancu' drept în vârfu' nasului meu de parc-ar fi tras un un pe metri i m face s v dş ş ă ă ă înc i mai multe stele verzi, dup careăş ă -s cuprins de-o ame eala uluitoare iţ ş -mi pierd iar cuno tin a.ş ţ

Îmi revin destul de repede. Sunt ud leoarc de l turile pe care leă ă -a v rsat peste mine,ă simt că-mi sângereaz fa a ca dracu', iar ea st i m prive te i se distreaz copios.ă ţ ăş ă ş ş ă

Apoi î i d drumu'. Începe s urle la mineş ă ă -ntr-un fel de spaniol stricat , pe careă ă abia pot s-o pricep, c scând urechile mari cât o anten parabolic . Îmi spune tot ce credeă ă ă despre mine. Îmi spune ce sunt iş -mi spune ce sper că -o s mi seă -ntâmple i ceş -au fost taică-miu i maicş ă-mea iş -n ce mod extraordinar i surprinz tor am ie it pe lume. Dupş ă ş ă care scap ni te vorbe iă ş ş -ncep să-nnod firele.

Îmi spune ce mul umitţ ă-i c soarta mă -a adus să-mi plimb viitoru' hoit pe meleagurile astea. Îmi spune c deă -ndat ceă -am pus picioru-n Casa de Oro, s-a g sit ună individ care s recunoască ă-n mine pe copoiu' care a pus mâna pe Caldesa Martinguez — banditu' pe care l-am c rat la pu c rie cu pantalonii plini de spini i urzici. Îmi spuneă ş ă ş c-acest Caldesa fusese fi-su i c pânş ă -or ispr vi cu mine, dac mă ă -ar fierbe-n whisky mi s-ar p rea că ă-i un vis frumos în compara ie cu treburile pe careţ -o s leă -ndur. Îmi spune să am numai pu intic r bdare înc vreo câteva minute, pân când cel lalt fiu al ei î i vaţ ă ă ă ă ă ş fi-ntocmit planu' chinurilor la care-avea s m supun i cum va fi terminat de gândit, vaă ă ăş coborî să-nceap opera iile.ă ţ

În cele din urm cotoroan a asta afurisit a reu it s m plictiseasc iă ţ ă ş ă ă ăş -i transmit echivalentu' lui hai sictir pe spaniole te. Chiar în clipa aia felinaru' pe careş -l ine în mânţ ă are buna inspira ie s se sting . Cţ ă ă -o-njur tur teribil îl zvârleă ă ă -n direc ia mea i cuţ ş precizie matematic m izbe teă ă ş -n tâmpl i m pr bu esc pe spateăş ă ă ş -n col .ţ

Page 63: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Eu unu' am început s fiu s tul până ă ă-n gât de felu-n care m trateaz tia pă ăăş -aici. Încep s mă ă-ntreb cui în definitiv îi apar ine mutra meaţ -n realitate, pentru c feă lu-n care-o simt m face s cred c trebuie să ă ă -ar t ca o masc japonez de groaz iă ă ă ăş -ncep să-n eleg cţ ă nu-s deloc pe placu' babei; iar dac eaă - i f cea numai de joac cu mine, mş ă ă ă-ntreb ce urma să-mi fac dr g la u' de fiă ă ă ş -su când avea s se pun , ca s zicem a a, serios pe treab .ă ă ă ş ă

Baba mai stabile teş -n gura mare o rela ieţ -ntre actu' genetic i fundu' mamei mele iş ş se duce.

A tept ni elu , apoi m uit primprejur i m pun pe treab . Podeaş ţ ş ă ş ă ă ua-n beciul sta eă din p mânt b t torit, doar în col uă ă ă ţ -n care zac e un fel de por iune cimentat . În parţ ă tea asta sunt numeroase cr p turi i socot c dac nă ă ş ă ă -a intra în criz de timp, a putea s scap deş ă ş ă frânghii.

Încep s mă ă-ntorc, pân când am adus felinaruă -ntre mine i perete, apoi încep sş ă-l împing cu picioarele c tre perete i când lă ş -am adus acolo, m proptesc cu picioareleă -n el ş-ap s tare. Pocne te, iar sticla spart cade afar .ă ş ă ă

Mă-ntorc pe burt i m târ sc c tre bucata cea mai mare de sticl . Trebuie s văş ă ă ă ă ă ă da i seama c zac cu toat greutatea corpului pe mâinile mele, careţ ă ă -s legate de-a curmezi u' pieptului, i suferin a pe care miş ş ţ -o provoc e greu de descris. Dup pu in ajungă ţ în locu-n care e bucata cea mai mare de sticl iăş -ncep s-o-mping cu limba pe podea c treă un loc unde-i o mic cr p tur i v m rturiă ă ă ăş ă ă sesc c nici linsu' podelei steiă ă a n-are gust de café frappé. De câte ori mi c bucata asta de sticl vreo doiş ă -trei centimetri, trebuie s mă ă târ sc din nou, ca să -ajung într-o pozi ie favorabil pentru încţ ă -un lins, da' dup vreo două ă-zeci de minute figura-mi reu e te. Oş ş -mping a a, cu limba, ca s cadş ă ă-n cr p tur , iară ă ă cr p tura nefiind adânc , am ob inut ca din podea s ias un vârf t ios de sticl . Îmi a eză ă ă ţ ă ă ă ă ş picioarele peste vârfu' sta i potrivesc apoi frânghia pe muchie iă ş ş -ncep s fac o mi careă ş de du-te-vino care-mi cere un efort fantastic în timp, pân când reu esc în cele din urmă ş ă s-o tai.

M ridic i fac câ iva pa i lini ti i, întinzânduă ş ţ ş ş ţ -mi picioarele. Încep s mi c mâinile,ă ş da' nu reu esc s le desş ă prind de frânghia cu care sunt legate. Nu pot decât s mi c două ş ă sau trei degete de la mâna mea dreapt , care nuă -s prinse cu frânghia, da' nu pot face nimic altceva, a aş -ncât socot c trebuie s inventez altceva.ă ă

M gândesc la treaba asta i m duc s m postez în spatele u ii, a a ca s fiu gataă ş ă ă ă ş ş ă pentru oricine-ar deschide-o. Stau acolo rezemat de perete cu speran a cţ -o s am o ans ,ă ş ă c ci pute i s m crede i, doar tiu mai bine ca oriă ţ ă ă ţ ş cine, nimeni nu poate să-ntreac ună mexican în cruzime când e la o adic .ă

Dup vreo jum tate de or aud pe cineva de afar coborând treptele i după ă ă ă ş ă zgomotu' pa ilor cred c de data astaş ă -i un b rbat.ă

M preg tesc. Când spun că ă -am să-l iau prin surprindere pe individul sta, m bazeză ă pe faptu' c baba, care miă -a aruncat felinaru-n cap, i-o fi spus că-s f cut nd ri în col .ă ţă ă ţ

Când individu' deschide u a, fac un pas înapoi i când p e teş ş ăş ş -năuntru m reped iă ş -l lovesc cu capu' drept în pântece i e cazu' s ti i c nici eu nu lovesc moale.ş ăş ţ ă

Individul sta, careă -i o namil cu perciuni, scoateă -un scâncet ciudat i se pr bu e teş ă ş ş pe podea. A-ncasat-o tare i e scos bine din circula ie, a a cş ţ ş ă-s mul umit.ţ

Socot c trebuie s lucrez rapid. Închid u aă ă ş -ncet cu picioru' iş -ncep s mă -ocup de individ. Îl rostogolesc cu picioarele pân când lă -am dep rtat de u . Tot mai scoateă şă scâncete ciudate iş -i înnebunit de durere. B nuiesc că -are să-l preocupe mult vremeă lovitura pe care i-am dat-o.

Când l-am adus cu fa aţ -n jos v d c are cu ituă ă ţ -n locul obi nuit, ag at de cing toareş ăţ ă la spate. M las pe genunchi i trag cu itu' afar cu buc ile de degete libere care iesă ş ţ ă ăţ printre frânghiile cu care-s legat i când lş -am prins între vârfurile degetelor, m ridic iă ş -l întorc pe individ iar pe spate.

M duc la u iă şăş -nfing vârfu' cu itului în scândur , apoi împing cu pieptuţ ă -n pl sea.ă În felul sta fixez a a cu itu' ca s pot freca muchia lamei de frânghiile cu careă ş ţ ă -s legat în juru' pieptului. Peste alte câteva minute frânghia e t iat . Individu' de pe podeaă ă nu-nflore te deloc. Sş -a rostogolit în col . Cred c nu mai trebuie s fiu îngrijorat din cauzaţ ă ă lui. E deteriorat tare de tot.

M apropii de el iă ş -l perchezi ionez, pentru c vreau sţ ă ă-mi g sesc pistolu' pe care miă

Page 64: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

l-au luat, da' nu-i la el. Îl p r sesc, deschid u a iă ă ş ş -ncep s urc tiptil treptele de piaă tr .ă Treptele astea duc la un parter, iar la capu' lor dau de-o alt u care se deschideă şă -ntr-un fel de-nc pere ce poate s fie o buc t rie. Acolo nuă ă ă ă -i nimeni, da-s foarte-ncântat când z rescă automatu' meu aruncat pe o masă-ntr-un col . Nu v d îns tocu' de um r al pistolului, peţ ă ă ă care de asemenea mi l-au luat, da' asta n-are de ce s mă ă-n-grijoreze. Pun doar arma-n buzunaru' drept al hainei, un lucru de care am s fiu foarte mul umit ceva mai târziu.ă ţ

M uit primprejur ă ş-ascult, da' n-aud nimic. M gândesc c poate nă ă -a fost decât un singur individ în afacerea asta — tipu' din beci — i c asta a fost bruta care mş ă -a lovit în cap i mş -a adus aici. Nu tiu de ce, dar b nuiesc c baba sş ă ă -a dus s le spun celorlal iă ă ţ bandi i c mţ ă -au pus cu botu' pe labe i cred cş -a face mai bine sş -o terg reş pede d-aici, mai-nainte ca vreun altu' s declan eze cevă ş a nou.

i mai cred cŞ -a face mai bine sş ă-mi termin cât pot de repede treburile p-aici în Mexic, c altfel b ie a u' lu' mama Caution risc s fie f cut zob de vreunii dintreă ă ţ ş ă ă ă indivizii tia i năş ş -o s v mire dac v m rturisesc c nă ă ă ă ă ă -am nici un fel de sl biciuneă pentru experien e din astea.ţ

M reped afar din cas i undeva în spate, b gat dup un ad post pentru cai,ă ă ăş ă ă ă ă g sesc ma ina, i crede iă ş ş ţ -m că ă-s grozav de fericit c-am g siă t-o. M sui la volan ă ş-o dau înapoi până-n osea, ca sş -o iau spre Zoni. M simt deză gust tor de prost, nasu' m doare ală ă dracului, unde l-a atins ciubota cotoroan ei mexicane, iţ ş -n general nu mi-ar strica o du cş ă de whisky.

E ora trei noaptea când ajung la Zoni. E-un sat obişnuit, la distan deţă -o fug de cal,ă cu câteva ferme i ad posturi pentru cai din loc în loc. Opresc i, f r s m dau jos dinş ă ş ă ă ă ă ma in , încerc sş ă ă-mi ameliorez aspectu' cât pot de bine. Apoi încep s m uit în jur. Deă ă cealalt parte, în stânga mea, e o cl dire v ruit , în fa a unor copaci. E o cl dire cu două ă ă ă ţ ă ă caturi în form de "L" iă ş -mi face impresia c sta trebuie s fie sanatoriu' doctoruăă ă lui, locu' unde-i internat Rudy Benito.

Demarez în direc ia ei i las ma inaţ ş ş -n fa , la intrare. Dupţă -aceea bat în u . Un tip oşă deschide. E un tân r meă xican, îmbr cat că -o hain alb . Arat ca i cum ar lua contactă ă ă ş uneori cu apa i s punu', ceea ceş ă -i un semn bun. Da' face ş-o mutr foarte surprins cândă ă m vede. Socot că -are dreptate, dac m gândesc ce ar tare trebuie s fiu.ă ă ă ă

Îi spun c vreau să ă-l v d pe seă ñor Madrales i c am o chestie foarte urgent , careş ă ă m face să ă-l deranjez în miez de noapte. Spune că-i în regul i m pofte te înăş ă ş ăuntru. Intru. M afluă -ntr-un hol mare cu u i pe stânga i pe dreapta. În fa a mea sunt ni te sc riş ş ţ ş ă care duc la etaju-ntâi. Tipu-n hain alb m pofte te s iau loc i se duce.ă ă ă ş ă ş

Curând se-ntoarce iş -mpreun cu el vine ă ş-un alt tip, care spune c el e doctoru'ă Madrales i mş ă-ntreab ce doresc. Vorbe te spaniola foarte curat. E un tip înalt i sub ire,ă ş ş ţ cu barbi on i ochelari. O creatur inteligent , cu degete ascu ite, lungi t sub iri, pe careş ş ă ă ţ ş ţ le freacă-n timp ce vorbe te cu mine.ş

Îi spun ce doresc. Îl anun c sunt anchetator la o soţ ă cietate de asigur ri i c facă ş ă unele cercet ri în leg tur cu sinuciderea lui Granworth Aymes. Îi aduc la cunoă ă ă ştin cţă -am avut o convorbire cu doamna Benito i c ea mş ă -a sf tuit s stau pu in de vorb cu so ul ei,ă ă ţ ă ţ Rudy. Sper c nă -are nimic împotriv i c Rudy nuăş ă -i atât de bolnav încât s nu poat fiă ă trezit, c ci nă -am prea mult timp de pierdut.

Ridic din umeri.ă— Nu cred c-ar avea importan dac pacientul meu e treaz sau nu, seţă ă ñor, zice.

Dup cum a i aflat, probabil, de la doamna Benito, boala lui e întră ţ -o faz foarte avană sat .ă M tem c nu va mai fi mult vreme printre noi.ă ă ă

Ridic iar din umeri.ă— Cred că-i doar o chestie de o lună-dou . De altfel e i foarte sl bit, încât vă ş ă -aş

propune s adopta i un ton cât se poate de lini tit tind îi ve i vorbi. Dac vre i s aă ţ ş ţ ă ţ ă ştepta iţ aici un moment, m voi duce să ă-l preg tesc. Cred că ă-i necesar să-i administrez o injec ieţ înainte de a v l sa să ă ă-l vede i.ţ

Pe chestia asta s-a dus.M-a l sat să -a tept iş ş -n timpu' sta m pot gândi f r grab . M gândescă ă ă ă ă ă

la-ntâmplarea asta ciudat cu lovitura pe careă -am primit-o la bil pe drum venind încoa' iă ş m gândesc că ă-i foarte curios ca cineva s fi recunoscut în mine la Casa de Oro pe amu'ă

Page 65: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

care i-a pus cap t carierei faimosului Caldesa Martinguez. Am câteva idei în legă ătur cuă atacul sta, cum o s vede i mai târziu.ă ă ţ

Dup un timp, Madrales sta apareă ă -n capu' sc rilor. Spune c pot s urc. Sus, laă ă ă capu' sc rilor e un alt hol de trecere i intr m întră ş ă -o camer la stânga. O latur aă ă -nc perii eă practic numai din ferestre, care-s deschise, iş -ntr-un col e un paravan. De cealalt parteţ ă a-nc perii, lipit de perete, e un pat scund.ă

M uit la tipu' din pat. Zace acolo cu privirea a intit drept în plafon. Are un obrază ţ ă ciudat, sub ire, i pe chipu lui e zugr vit o expresie curioaţ ş ă ă s deă -ncordare.

E foarte pu in mobilier în înc pere. În afara patului mai e o mas scund , cu blatu'ţ ă ă ă lustruit, pe care sunt câteva sticle ş-o lamp . Madrales se duce pân la marginea paă ă tului.

— Benito, dumnealui e domnu' Caution, Vrea să- i pun ni teţ ă ş -ntreb ri. Fii cât seă poate de lini tit i nu teş ş -ngrijora de nimic.

Omu' din pat nu r spunde. Madrales se duceă -n partea cealalt aă -nc perii iă ş se-ntoarce c-un scaun. Îl a az la marginea patului, pentru mine. Apoi spune:ş ă

— iŞ -acum v las, domnule Caution. tiu că Ş ă-l ve i trata pe pacientul meu cu toatţ ă aten ia posibil .ţ ă

Pleac frecânduă - i întruna mâinile.şM duc i stau aplecat peste pat. F r s mi te capu', bolnavuă ş ă ă ă ş -ntoarce ochii a a felş

ca s m priveasc , iar buă ă ă zele îi schi eaz o umbr de zâmbet.ţ ă ăSunt cuprins de comp timire pentru tipul sta. Am impresia că ă -a fost un ghinionist

pe toat linia. Îi vorbesc calm iă ş -ncet.— Ascult , Rudy, îi zic. Nu te agita. Îmi pare r u că ă -am fost nevoit s vin până -aici ca

s teă -ntreb unele lucruri, da' n-am avut încotro. Am s fiu cât mai scurt cu putin . Vreauă ţă s verific cele ce mi leă -a spus asear straă şnica ta nevestic , Paulette, i fiindc veni vorba,ă ş ă m-a-ns rcinat să ă- i transmit toat dragostea ei. Cred cţ ă -are s treacă ă-n cursu' dimine ii s teţ ă vad . În fine, uite pentru ceă -am venit.

E vorba de cazul la, Granworth Aymes. So ia ta miă ţ -a spus c Grană worth iţ -a b gată mâna-n buzunar pân la cot în timpu' cât ai lucrat cu el ca agent de schimb. Afirm că ă ă-n cele din urm iăţ -ai dat seama, c să -a dus să-l vad pe Aymes i c iă ş ă -a l sat alternativa să ă restituie banii sau s fac cuno tin cu poli ia.ă ă ş ţă ţ

Spune c Granworth iă -a predat dou sute de b trâne în obliga iuni de stat i că ă ţ ş ă tiaăş -s banii pe care-i ave i acu', adic banii careţ ă -au servit ca s teă -aduc aici, Astaă -i în

regul , Rudy?ăVorbe te foarteş -ncet. Vocea lui are un sunet mat, de parc-ar veni de undeva de

foarte departe.— Desigur, spune-ncet, cu glasu' stins, a a a fost iş ş -s mul umit c Aymes iţ ă ş -a luat

via a. Dac nţ ă -a fi fost bolş nav, l-a fiş -mpu cat cu pl cere pe punga ul la.ş ă ş ă— E-n regul , Rudy, îi zic, nă -ai ce-i face. Ar mai fi înc-un lucru mărunt despre care

vreau s teă -ntreb iş -mi pare r u c trebuie să ă ă- i cer sţ ă-mi r spunzi, fiindc nu vreau să ă ă- iţ provoc acum fr mânt ri. Iat despre ce e vorba. Henrietta Aymes, so ia lui Granworth, aă ă ă ţ primit o scrisoare nesemnat , de la un tip oarecare. Scrisoarea asta o avertizeaz că ă ă Granworth e-n vorb cu nevasta acestui tip.ă

Îi vorbesc lini tit i încet.ş ş— Ascult , Rudy, îi zic, tu e ti cel care iă ş -ai trimis scrisoarea? Nu putea s fi fostă

nimeni altu'. Ce-ai de spus?Urmeaz o pauz lung . Apoi î i întoarce iar i ochii c tre mine.ă ă ă ş ăş ă— A aş -i, spune. Eu i-am trimis-o. Eram silit s fac ceva.ăDau aprobativ din cap.— Uite, zic, cred c suntem pe punctu' de a descurca afacerea asta la fix. Nu vreauă

s te fac s vorbe ti prea mult. Spuneă ă ş -mi numai dac judecata meaă -i s n toas . Feluă ă ă -n care v d lucrurile e urm toru'. Poate c so ia ta, Paulette, credea că ă ă ţ ă-i ni el îndr gostit deţ ă ă Aymes. Poate din cauza bolii n-ai putut să-i dai aten ia de care are neţ voie o femeie ca ea, a a c sş ă -a-ncurcat cu Aymes. E-n regul . Aymes crede c să ă -a-nvârtit de-o afacere foarte bun . Începe să ă- i bage mâna când întrţ -un buzunar, când în altu' i motivu' pentru careş n-ai aflat mai devreme e poate faptu' c so ia ta Paulette se ocupa de afacerile taleă ţ iş -ntrucât ea i cu Aymes î i in mult timp de urât unu' altuia, nu iş ş ţ -a fost greu

Page 66: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

s-o-mbrobodeasc . Ea nu observ c e ti fraierit, pentru c nu vrea s observe.ă ă ă ş ă ă Mă-n elegi?ţ

Apoi scandalu' a izbucnit. Deodat , la sfâr itul anului trecut eaă ş - i d seama c nuş ă ă iţ -e prea bine. Afl c e ti grav bolnav i că ă ş ş -ave i nevoie de bani ca s teţ ă -aduc aici i să ş ă- iţ

dea îngrijire. Eventual a aflat că- i dai seama desţ pre chestiile care se-ntâmplă-n juru' t u.ă Poate c iă -ai i spus despre scrisoarea nesemnat pe care iş ă -ai trimis-o Henriettei Aymes. Î i d seama c sş ă ă -a comportat mizerabil iş - i spune c seţ ă -ntoarce s scoat gologanii iaă ă ă de la Aymes, chiar dac-ar trebui s pl teasc cu via a. Gre esc?ă ă ă ţ ş

Întoarce iar ochii-n direc ia mea.ţ— Nu gre e ti defel Caution, spune. Am avut o scen mare. Iş ş ă -am spus tot ce

gândeam despre ea. I-am spus c e o lovitur pentru mine, careă ă -s atât de bolnav, ca ea să se in cţ ă -un individ care-mi fura i banii. Asta iş -a provocat o criz de con tiin . Cred că ş ţă ă i-a p rut r u i, dup cum tii — aici, v d un zâmbet înflorinduă ă ş ă ş ă -i pe buze — nu mi-a mai r mas mult de f cut umbr sub soare i nu vreau s am sentimentul c am f cut via a greaă ă ă ş ă ă ă ţ cuiva. Ea mi-a spus c va aranja lucrurile. Miă -a spus c va scoate banii de la Aymes i că ş ă va termina cu el o dat pentru totdeaă una, i sş -a inut de cuvânt. Iţ -a scos.

Începe s tu easc . Îi dau s bea din apa care era pe m su a de noapte de lâng pat.ă ş ă ă ă ţ ă Îmi zâmbe teş -n chip de mul umire.ţ

— Sunt un om sfâr it, Caution, spune, dar tiu c treş ş ă buie să- i faci meseria i totu iţ ş ş te rog să-mi acorzi o favoare. Vocea îi sl be te. Nă ş -a vrea s fie men ionat faptul cş ă ţ ă Paulette umbla cu Aymes, spune. Te rog să-ncerci s faci asta pentru mine. Nă -a vrea caş lumea s tie c ea a fost în stare s prefere un escroc ordinar ca Aymes in locul meu.ăş ă ă

Îmi zâmbe te din nou. E o figur lamentabil .ş ă ă— E-n regul , Rudy, zic, î i promit. Am s conduc acă ţ ă iuneaţ -n felul sta. R mâi cuă ă

bine, i s n tate.ş ă ăMă-ntorc iş -ncep s merg c tre u . Pe la jum tatea drumului v d ceva, un lucru ceă ă şă ă ă

se vede numai dep ind margine paravanului situat de cealalt parte a camerei. E un coăş ă ş de hârtii i când observ ce eş -n co , îmi vine un fel de idee ciudat , o idee atât de ciudatş ă ă încât trebuie s fac un mare efort ca s m st pânesc. Când ajung la u mă ă ă ă şă ă-ntorc iş -l privesc pe Rudy. A r mas cu ochii pironi i în plafon i are aeru' pe jum tate mort de peă ţ ş ă acum.

— Cu bine, Rudy, îi zic din nou. N-avea grij de Paulette. Am să -aranjez s fieă -n regul .ă

Jos în hol dau peste Madrales.— Ascult , doctore, zic, totuă -a mers strun , da' mai e un lucru mă ărunt pe care-aş

vrea s te rog să ă-l faci pentru mine. Am ob inut de la Benito toate informa iile de careţ ţ aveam nevoie. Am terminat ancheta, da' mai trebuie s ob in de la el ă ţ ş-o declara ie scris ,ţ ă pentru c el e omu' care a fost escrocat. Te rog să ă-mi faci rost de-o ma in de scris i ni teş ă ş ş hârtie i dacş -ai să-l pui s semneze nu va mai fi nevoie să ă-l nec jesc.ă

— Fire te, domnule Caution, spune, veni i cu mine.ş ţM duce întră -una din camerele care dau pe hol, un fel de sal de consulta ie. Întră ţ -un

col , peţ -o mas , e o maă in de scris. Mş ă -a ez la ma ina asta i redactez o declaş ş ş ra ieţ cuprinzând toate cele spuse de Benito. Dup ce am terminat, m duc la Madrales iă ă ş împreun mergem sus. Nuă -i treab u oar să ş ă ă-l facem pe Benito sta să -o semnezi Doctoru' trebuie să-i in mâna, pentru c tremur a a de tare încât abia poate s in stilou', da'ţ ă ă ă ş ăţ ă pân' la urm reuă e te. Bag declara iaş ş ţ -n buzunar, îmi iau r masă -bun de la indivizii tia ăş ş-o iau din loc.

Am o b nuial turbat . Miă ă ă -a intrat o idee-n cap, care-i grozav de ciudat , ă ş-am de gând s urm resc ideea asta. Chiar dac gre esc, tot o să ă ă ş -o urm resc.ă

Dup ce mă -am îndep rtat bine de bomba lui Madrales, opresc ma iă ş na i m dedau laş ă un exerci iu de gândire proţ fund . Îmi verific ideea care miă -a intrat în cap. Am o bănuială foarte ciudat ăş-am de gând s-o pun în practic întră -un mod tot a a de ciudat.ş

Cred c-am s dau o rait pe la ferma Paulettei i nă ă ş -am s-o mai previn. Fac o mică descindere inopinat , numai ca s v d dac nu pot pune mâna pe ceva ceă ă ă ă -a vrea foarteş mult s g sesc.ă ă

Scot pistolu' din buzunar iş -l pun al turi de mine. Dac se mai g se te cinevaă ă ă ş

Page 67: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

să-ncerce vreo figur cu mineă -n seara asta, are s primeasc o ripost careă ă ă -n mod sigur nu-i va fi pe plac.

Luna a ie it din nou. Eş -o noapte stra nic . În timp ce urmez oseaua 'napoi spreş ă ş Sonoyta îmi vin în gând damele i ce sunt în stare s fac atunci când ajung la ananş ă ă ghie.

V-am spus c damelor le vin idei s fac lucruri la care un b rbat nici m car nu să ă ă ă ă -ar gândi?

Parc nu tim noi!ă ş

Capitolul XIARESTAREA NR. 1

Evit s mă -apropii cu ma ina de ferm . La distan vreo patru sute de metri de ea, iesş ă ţă de pe osea i pornesc s fac un înconjur printre tufi uri. Dau un ocol mare i merg încet,ş ş ă ş ş în viteza a patra, ca s fac cât mai pu in zgoă ţ mot, i mş -opresc la vreo două-trei sute de metri-n spatele casei. Bag ma ina dup un grup de cactu i iş ă ş ş -ncep s mă -apropii de cas ,ă înaintând din ad post în ad post. Merg ocolind casaă ă -n cerc, da' nu v d pe nimeni i niciă ş n-aud vreun zgomot.

Apoi m apuc o b nuial . Încep să ă ă ă ă-naintez de-a lungu' oselei care duce de laş ferm pân la intersec ia cu oă ă ţ ş seaua na ional , da' r mân departeţ ă ă -n tufi uri i umblu cuş ş ochii bine c sca i, Dup vreo cinci minute aud nechezatul unui cal. Mă ţ ă ă-ndrept în direc iaţ acestui zgomot i dau deş -un cal negru, legat de-un copac, la vreo cincizeci de metri distan de la osea.ţă ş

E un cal bun, în euat cş -o a mexican din piele i lemn, cu garnituri de argint. Inş ă ş partea din spate a eii e o mic pl cu de argint pe care sunt gravate ini ialele L.D.ş ă ă ţă ţ

Când v d ini ialele astea, îmi dau seama c b nuiala mea eă ţ ă ă -ntemeiat i c ăş ă señor Daredo se afl prin împreă jurimi, a teptânduş -m la potecu . Mai încolo, la mară ţă ginea oselei, la distan de vreo sut de metri de locul unde m aflu, e un h i de tufe i cactu iş ţă ă ă ăţ ş ş ş i cred cş -am să-l g sesc acolo. Încep s m târ sc întră ă ă ă -acolo i când ajung, constat cş -am

avut dreptate.Luis iş -a ales un loc bun de pând . iă Ş -a ales un loc unde oseauaş -i foarte proastă

iş -ngust iăş -n care ro ile c ru elor au t iat urme adânci. Sţ ă ţ ă -a a ezat mai departe,!a vreoş dou zeci de metri de osea, înapoia unui cactus enorm. Fumeaz i mângâie pe genunchiă ş ăş o carabin caă libru' 0.30.

M apropii de el pe la spate iă ş -i ard o scatoalc peste ureche. Se r stoarn întră ă ă -o parte. Îndrept automatu' către el iş -i iau carabina.

Se ridică-n fund i zâmbe te penibil, cu privirea a inş ş ţ tit la arma din mâna mea. Credă că- i închipuie cş -am să-i demonstrez cum func ioneaz i ce efect are pe pielea lui.ţ ăş

M-a ez peş -un bolovan iş -l privesc.— tii, Luis, îi zic, e ti total lipsit de minte, i faptu' m mir , pen' c voi mexicaniiŞ ş ş ă ă ă

sunte i cam singurii oaţ meni din lume care nu s-ar lăsa-ntrecu i deţ -o dam deă şteapt foc,ă ca Paulette Benito. i mŞ -ai decep ioţ nat, pentru c nu iă -ai spus individului luia, careă a-ncercat să-mi crape capu' când mergeam spre Zoni, s m fi lichidat pronto, c ci socotă ă ă c vă -ar fi scutit, m , b ie i, deă ă ţ -o mul ime de necazuri. Când cotoroan a aia b trânţ ţ ă ă a-nceput să-mi spun c mă ă -a identificat cineva la Casa de Oro că-s una ş-aceea i persoanş ă cu omu' care l-a ridicat pe Caldesa Martinguez i c ea ar fi mş ă ă-sa, am tiut s spuneş ă gogo i, asta pentru c din întâmplare am cuno tin de faptu' c mama lui Martinguezş ă ş ţă ă murise cu ani în urm . Aveam ceră titudinea c tu erai cel care montase atacu' i pot să ş ă- iţ spun c-am s te fac să ă- i blesţ temi zilele pentru asta.

Se ridic iăş - i aprinde o igar .ş ţ ă— Señor Caution, zice, crede-ma che ai lo che se nume te aceste idei gre ite. Sabe?ş ş

No conosc nimic despre unii oameni care iţ -au f cut vreun r u. Eu ed numai aici i a teptă ă ş ş ş un om care lucreaz pentru mine, da? Se fiu al naibii dac tiu despre ce vorbe ti. Sabe?ă ăş ş

— Ce vorbe ti!? îi spun. Iş -auzi ce poveste! E-n regul . Acu' stai ă ş-ascult cumă interpretez eu piesa asta. A crede c e ti în vorb cu Paulette Benito. iş ă ş ă Ş -a zice cş ă

Page 68: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Granworth Aymes nu-i singuru' tip cu care l-a-n elat pe Rudy Benito. Socot c tu e tiş ă ş num ru' doi. Am o b nuă ă ial c voi doi dă ă -abia a tepta i ca Rudy s dea ortu' popii pentruş ţ ă ca s v stabili i sub acela i acoperi . Da' nă ă ţ ş ş -o s-apuca i — sabe?ţ

Cred c-am să-l pun la-ncercare pe individul sta. M ridic de pe bolovan i pună ă ş pistolu-n buzunar, apoi m preă fac că-mi scot o igar din buzunar i iţ ă ş -a fost de ajuns ca să-ncerce o figur . Încearc să ă ă-mi trag un ut puternic în ma e, pe care, de altfel, îlă ş ţ a tept. Fac un salt rapid în l turi, îi lovesc picioruş ă -n cursa lui spre mine, ceea ce-l dezechilibreaz , iă ş -n c dere îl pocnesc tare.ă

Ne-nc ier m iă ă ş -mi exersez talentele pe individul sta. Îmi amintesc de mutra aiaă acr de bab mexican , care miă ă ă -a mutat nasu' din loc i mş -a pocnit cu felinaru' i mai îmiş amintesc ce-ar fi f cut individu' careă -a coborât scările ca s m aranjeze, dacă ă -ar fi avut ocazia.

Trag în Luis sta cu toat n dejdea. Îi închid amândoi ochii iă ă ă ş -l fac s scuipe câ ivaă ţ din i, îi sucesc nasu' pân când arat tot atât de deteriorat ca i al meu, iţ ă ă ş ş -n general îl tratez cu mai multe lovituri decât îmi amintesc s fi disă tribuit de mult vreme vreunuiă individ.

Apoi îl zvârl în cactus. E complet muiat i nici nuş -i mai pas de spinii care iă -au intrat în picioare. I-a trecut chiar orice chef de via . M apropii iţă ă ş -l examinez i mi seş pare c nă -o s m mai nec jeasc mult vreme dă ă ă ă ă -acu-ncolo. Mă-ntorc la locu' unde- iş l sase calu' iă ş -i scot dârlogii, chinga i curelele de careş -s prinse sc rile, cu care apoi îl legă pe Luis fedele . Îl împachetez atât de solid, încât cred cş ă-i vor trebui vreo câ iva ani ca sţ ă se desfac din nodurile alea.ă

Îi iau cu itu' i carabina cu care eraţ ş -narmat i le arunc întrş -un an , unde leş ţ -ngrop. Îi îngrop i pantalonii pe care iş -i scosesem înainte de a-l lega. Lucru' staă -l fac gândindu-mă c chiar dacă -ar reu i s se desfac din leg turi tot nş ă ă ă -ar face vreo ispravă-n pielea goal —ă ar avea, ca s spunem a a, moralu' zdruncinat.ă ş

Mă-ntorc apoi la ferm . Ocolesc prin spate i g sesc o fereastr caă ş ă ă re-i u or deş escaladat. Cred c Paulette i femeia ei mexican vor fi doră ş ă mind sus, dar am totu i grij sş ă ă nu fac zgomot defel. Lumina-i acceptabil i am posibilitatea s v d bine. M afluăş ă ă ă -ntr-un fel de buc t rie mic , din care ies i merg tiptil deăă ă ş -a lungu' coridorului. M opresc laă fiecare u pe lâng care trec, o deschid i m uit în untru. Întrşă ă ş ă ă -o-nc pere e un dormitoră nefolosit, iar în alta e un fel de c mar .ă ă

Dup pu in intru în camera în care am stat de vorb cu Paulette înainte de a m duceă ţ ă ă la Zoni. Fac un tur i caut ceva ce seam n cş ă ă -un seif, sau un loc în care s-ar p stra acte.ă

Nu trece mult iş -l g sesc, E un seif în perete, acoperit că -un tablou. E-ngropat în perete i are o broasc cu cifru. Nu m intereseaz broasca, pentru cş ă ă ă ă-n definitiv peretele e numai din lemn. A a c m duc înapoi în buc t rie i fac rost deş ă ă ăă ş -un cu it mare ţ ş-un dispozitiv pentru deschis conserve, pe care le g sesc acolo, iă ş -ncep s scobesc în juru'ă balamalelor seifului pân când reu esc s le, fac s sar . Dup un sfert de oră ş ă ă ă ă ă l-am aranjat. Seiful e deschis.

În untru g sesc dou sau trei cutii cu ceva bijuterii ă ă ă ş-o mul ime de acte. Las cutiileţ i iau actele cu mine pe verand iş ăş -ncep s le cercetez. În sfâr it, g sesc ceă ş ă -am c utat. Eă

un ordin de transfer, care încuviin eaz transţ ă ferarea unor ac iuni ale unei societ i de caleţ ăţ ferat de la Rudy Benito la Granworth Aymes. Martor pentru atesă tarea autenticit ii eăţ Paulette.

Examinez actu' cu mare aten ie, apoi îl bag în buzuţ nar. Duc restu' hârtiilor înapoi la seif, le a ez la loc a a cum leş ş -am g sit, închid seiful cum pot i pun tablou' la loc peste el.ă ş

Una peste alta sunt mul umit de rezultatele muncii mele de o noapte. Socot cţ -am să l muresc definitiv afaă cerea asta destul de repede. Privesc afar peste câmpia care seă termin la poalele mun ilor, în curând se crap de ziu i lumina seă ţ ă ăş -ngân cuă -ntunericu', producând un efect de clarobscur, care se poate vedea numai între noapte i zi.ş

Pe masă-i o cutie de ig ri. Iau una ţ ă ş-o aprind. Apoi m duc la bufet. M servesc că ă -o b utur . Eram cu paharu' pe jum tate golit, când deodat să ă ă ă -aprinde o lumin . M r sucescă ă ă iş -n prag o v d stând pe Paulette.ă

E-mbr cat că ă -o rochie de cas grozav , din m tase albastr . P rul ei blondă ă ă ă ă -cenu iuş e desf cut i legat că ş -o panglic . St acolo zâmbind vag i ciudat, iar în mân ine ună ă ş ăţ

Page 69: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

revolver calibru' 0,38.Continui s beau pân ce golesc paharu'.ă ă— Aha, ia te uit , Paulette! zic. Nici nu mă -a teptam s te rev d atât de repede,ş ă ăIntr în camer , cu revolveruă ă -ndreptat mai departe asupra mea.— A adar teş -ai întors, domnule detectiv, spune pe-un ton foarte lini tit, cu acela iş ş

zâmbet pe buze. De ce nu ba i la u când vrei s intri întrţ şă ă -o cas ?ăTrag un fum din igar .ţ ă— Am să- i spun de ce, puicu o, îi zic. Mţ ţ -am întors aici pentru c mă -am gândit să

dau o rait , poate g sesc ceva de care am nevoie, iă ă ş -n primu' rând îmi pare r u c mă ă -ai întrerupt de la treab . Da' a vrea s tiu un sină ş ăş gur lucru, Paulette, un lucru mic de tot. De ce ii revolveţ rul la cu eavaă ţ -ndreptat spre mine? De ce nuă -l dai la o parte?

Râde.— Poate c-ai vrea s-o fac, Lemmy, spune, sunt sigur că -ai vrea. tii, dup p rereaŞ ă ă

mea ai avut destul baft pentru o sear . Poate că ă ă -a sosit momentu' s ai i pu in ghinion.ă ş ţ— Mie-mi spui?! îi zic. Ascult , Paulette, zic, nu e ti tu o prostu ? Voi dameleă ş ţă

ave i un mare defect, ţ ş-anume că-ntotdeauna supralicita i la joc. Tu e ti genu' de femeieţ ş care ai fi-n stare s pluseze la pocher cu perechi mici, în speran a c ceilal i parteneri voră ţ ă ţ crede c ai cel pu in un ful, daă ţ -n seara asta ai f cut o mare gre eal . Nu treă ş ă buia să-i fi telefonat lui Daredo.

Când un individ necunoscut a-ncercat să-mi crape capu' pe oseaua spre Zoni i mş ş -a aruncat într-o pivni ca s m supun la chinuri, miţă ă ă ă -am dat seama c era efectu'ă telefonului pe care-l d duse i lui Daredo — i vrei s tii de ce? Ei bine, pentru c nuă ş ş ăş ă exist decât un singur moă tiv i motivul sta e cş ă -ai sim it ce periculos ar fi pentru tineţ dac-a ajunge pân la Zoni i lş ă ş -a vedea pe Rudy. De aia ai aranjat ca Luis Daredo sş ă pun mâna pe mine înainte deă -a ajunge acolo.

În intervalu' care s-a scurs pân-am ajuns la Zoni ş-am vorbit cu Rudy, oamenii lui Daredo l-au informat c-am sc pat. tiind c m voi întoarce pe drumul sta ca s intru peă Ş ă ă ă ă oseaua na ional , Luis sş ţ ă -a instalat înapoia unui boschet de cactu i, la o bun distan deş ă ţă

cas , i mă ş -a aşteptat c-o carabin .ăPerfect, numai c figura nu iă -a reu it. Lş -am deteriorat pe Luis într-a a un hal încâtş

nici acum nu tie pe ce lume tr ie te.ş ă şEa zâmbe te sus inut.ş ţ— Crezi c asta are vreo importan , Lemmy? spune. Nă ţă -ai impresia c tot euă

conduc jocul acum?— Ba bine c nu! zic. Da' la ceă - i folose te s conţ ş ă duci jocu'? Ce urmeaz dup asta?ă ă

Ascult , Paulette, zic, de ce nuă - i bagi min ileţ ţ -n cap? Ce- i închipui cţ -ai s faci cu armaă aia? Crezi c-ai s tragi în mine? Cum adic ? Vinoă ă - i în fire!ţ

Izbucne teş -n râs i de data asta râde tare i e dulce ca o p pu ic . V spun cş ş ă ş ă ă ă Paulette asta are-un sânge rece nemaipomenit.

— Mare tont e ti, Lemmy! spune. Ce, crezi oare cş -ai fi primul sticlete asupra c ruiaă s-a tras în Mexic i careş -a fost nimerit în plin? Am s te lichidez, Lemmy, nu pentru c ină ăţ în mod special s-o fac — în fond, te g sesc destul de atr g tor din mai multe puncte deă ă ă vedere — dar cred c e ti pu in prea perseverent pentru gustul meu. tii c e ti chiară ş ţ Ş ă ş înc p âă ăţnat? Tu e ti tipul omului care scormone te i scormone te, care se las condus deş ş ş ş ă instinct, ca s zic a a, pân când reu e te s pun la cale tot felul de lucruri care ar puteaă ş ă ş ş ă ă să-mi încurce socotelile. Dintre dou rele trebuie să ă-l aleg pe cel mai mic.

M pr bu esc întră ă ş -un scaun. Ea st în mijlocuă -nc peă rii, chiar sub lampa electric .ă M uit la revolveru' din mâna ei. Nu izbutesc s observ nici un tremur; e neclină ă tit ca o stânc . Sunt sigur c dama asta eă ă -n stare s m ucid f r s clipeasc din ochi,ă ă ă ă ă ă ă

Nu m simt în largu' meu. M deranjeaz faptu' c o dam oarecare o să ă ă ă ă ă-mi fac deă petrecanie tocmai când începeam să-mi fac idei mai clare despre afacerea asta. Eu unu' n-a fi crezut niciodat cş ă -o s fiu adormit întru Domnu' deă -o dam .ă

— tii, Paulette, îi zic. Cred c faci o prostie. De ce trebuie s m cure i? Ce r u potŞ ă ă ă ţ ă să- i fac eu — nu pricep deloc treaba asta! Z u, te rog s m crezi.ţ ă ă ă

Ea doar zâmbe te.ş— Hai, Lemmy, să-i d m drumul. Am s te lichidez i am să ă ş ă-ncerc s-o fac a a ca sş ă

Page 70: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

nu te doar prea tare. Cum preferi — ezând sau în picioare.ă ş— O clip , Paulette. Mai am o mic chestie să ă ă- i spun înainte ca sţ ă-ncepi r p iala.ă ă— Bine. Lemmy, zice. Ascult. Spune tot, dar n-o lungi.Încep s gândesc. Gândesc cu vitez cosmic . Trebuie s vă ă ă ă -aminti i c vţ ă -am spus

cum pe la începutu' serii Paulette s-a apropiat de mine i miş -a vorbit inânduţ - i braş ele peţ umerii mei. Când i leş -a-ndreptat, s-a f cut c le las s cadă ă ă ă ă-n jos de-a lungu' piep ilorţ hainei mele, iar mâna ei dreapt să -a oprit un minut pe automatu' meu, care era-n tocu' de um r, sub bra u' stâng. Eă ţ -n regul . A adar să ş -ar putea ca ea s cread c pistoluă ă ă -i încă acolo. N-are de unde s tie c mexicanii miăş ă -au terpelit tocu' i c arma e în buzunaru'ş ş ă drept al hainei.

M ridic. Las mâinile să ă-mi atârne moi pe lâng corp.ă— S-a f cut, Paulette, zic. Dac trebuie să ă -o p esc, cred căţ -a prefera în picioare.ş

Poate c nu e ti dispus să ş ă ă-mi faci vreun serviciu, dar a vrea sş ă- i cer dou luţ ă cruri. Unul e c-a dori s mai trag o du c de whisky din sticla aia a ta înainte deş ă ş ă -a da ortu' popii, iar cellalt e c-a vrea s trimi i cândva insigna mea federal unei dame din Oklahoma. Amş ă ţ ă să- i dau adresa. Nu trebuie sţ -o trimi i acum. Expediazţ -o peste un an, dac vrei, dar aă ş dori să-i r mân de la mine.ă ă

O apuc iar râă su'.— Asta-i bun , zice, cine i lă ş -ar fi-nchipuit pe aprigul detectiv manifestând

sl biciuni sentimentale fa deă ţă -o femeie!Ridic din umeri.— i totu i, zic, a a e.Ş ş şMă-ntorc i merg pân la bufet. Îmi torn un pahar de whisky iş ă ş -l beau. Pun paharu'

pe bufet i mş ă-ntorc din nou.— E-n regul , Paulette, zic, uite i insigna. O las pe masa asta.ă şBag mâna c-un gest natural în buzunaru' drept al hainei i trag f r sş ă ă -o mai scot. Am

tras în becu' electric i lş -am nimerit. Chiar în aceea i clip m las s cad în genunchi ş ă ă ă ş-o aud pe Paulette tr gând trei focuri. Fac un salt înainte ca i cum a fi un alerg tor care iaă ş ş ă startu' ş-o lovesc cu capu' drept în burt . Cade pe spate. Îi apuc bra u' iă ţ ş -i r sucesc armaă din mân .ă

— E-n regul , puicu o! zic. Acu' s ne relaxă ţ ă ăm.— S te ia dracu', Lemmy! zice. Ce tâmpit am fost să ă ă- i dau m car o ans .ţ ă ş ă— Mie-mi spui?! zic. Z u dac tiu de ce nu mă ăş -ai g urit în timp ce beam paharu' deă

wihsky. În afar de asta, trebuie să ă- i m rturisesc c înc nţ ă ă ă -am cunoscut dam care s fiă ă mânuit pistolu' cu-ndemânare.

I-a pierit piuitu'. Respir doar precipitat. Arunc pisă tolu' peste balustrada verandei i,ş f r să ă ă-i sl besc bra u', mă ţ ă-ndrept c tre lampa cu picior careă -i în cellalt col al înc periiţ ă ş-o aprind. M uit apoi la ea. V d c nă ă ă -a-ncetat s surâd , da', acu zâmbetu' ei nu mai areă ă nici un dram de umor.

— Ei bine, n-ai ce-i face, prin eso, zic. Cred c iţ ăţ -ai jucat c r ile cum teă ţ -ai priceput mai bine i c nu iş ă ţ -a ie it pasien a. tii, îi zic, dacş ţ Ş -ai fi avut pu in minte mţ ă -ai fi-mpu catş în timp ce beam paharu' de whisky. Dac fă ăceai a a, pânş -acum eram mort de-a binelea. Ai fi putut apoi să-l pui pe prietenu' t u Luis s mă ă -arunce-ntr-o groap de prin împrejurimi iă ş nimeni n-ar fi tiut vreş odat c aiuritu' de Lemmy Caution a dat o rait pă ă ă -aici ca s-o sâcâie pe biata Paulette. Ghinion, mititico!

— Asta o fi cum o fi, zice — iar în glasul ei se simte un fel de-ncordare — dar a fiş curioas s tiu de ce m acuzi. Pretinzi c e ti agent federal, dar nu teă ăş ă ă ş -ai legitimat niciodat . Nici m car insigna nu iă ă ţ -am v zută -o. Te g sesc aici în casa mea în toiul nop ii.ă ţ E dreptul meu legitim s trag în tine. staă Ă -i Mexicul.

— Fire te, eş -n regul , zic. i poate că Ş -ai reu i s scapi cş ă -o poveste ca asta. Da' nu de focurile alea pe care le-ai tras asupra mea sunt îngrijorat. M-ar fi sup rat dac mă ă ă nimereau, da' nu m-au g sit. Nu pentru focurile alea te arestez. Te arestez pentru cu totulă altceva.

Se pr bu e teă ş ş -ntr-un scaun iş -ncepe s plâng . adeă ă Ş -ntr-o pozi ieţ -n care rochia i s-a desf cut pu in i pot să ţ ş ă-i v d picioru' pân mai sus de genunchi. M gândesc c Pauletteă ă ă ă asta are ni te picioare careş -s o pl cere de privit. Nu zic nimic. Umbluă -ncolo iş -ncoace,

Page 71: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

a teptândş -o să-ncerce o figur nou .ă ăDup câtva timp uit de plâns i ridic ochii c tre mine. Arat mai grozav caă ă ş ă ă ă

oricând. Printre cele dou laă crimi mari care-i atârnă-n ochi îi înflore te un zâmbet. Vş ă spun c Paulette astaă -i o actri f r pereche!ţă ă ă

— Adu-mi ceva de b ut, Lemmy, zice.ăM duc la bufet iă ş -i torn un pahar. Îi dau o b utur tare. B nuiesc că ă ă ă-i simte nevoia,

i pân când termin cu ea, o s iş ă ă -o simt i mai mult. Îi duc b utura ăş ă ş-o privesc în timp ce bea.

Pune paharu' jos.— tiu cŞ -am fost o proast , Lemmy. spune, cu vocea mic i dulce i cuă ăş ş

privirea-ndreptat în jos, dar încearc s mă ă ă ă-n elegi. iţ Ţ -am spus ce sim minte aveam faţă ţă de Rudy i mş -am gândit c te duci acolo ca să ă-l strângi cu u a. tiam c , odat ajunsş Ş ă ă acolo, ai s r scole ti amintirea tuturor acelor lucruri trecute de care nu voiam să ă ş ă- i aducş ă aminte tocmai acum — c mă -am f cut de râs cu Granworth Aymes. Nă -a fi vrut s fieş ă nec jit în preajma mor ii, ci, dimpotriv , a fi dorit s nutreasc cele mai bune sentimenteă ţ ă ş ă ă de care-i capabil în leg tur cu mine. De asta iă ă -am telefonat lui Daredo. I-am spus s pună ă pe cineva s te a tepte i s te re in , ca s nu po i ajunge la Rudy. Dar iă ş ş ă ţ ă ă ţ -am spus c nă -aş vrea s i se fac nici un r u.ăţ ă ă

Câteva lacrimi au început să-i picure iar din ochi.— Î i jur c nţ ă -am vrut s i se fac vreun r u, conăţ ă ă tinu . Nu mă -a tept s m crezi,ş ă ă

Lemmy, dar î i m rturiţ ă sesc c , de i te cunoscusem numai de câteva ceasuri, am sim i că ş ţ ă e ti un b rbat în genul celor care ar putea s joace un rol în via a mea.ş ă ă ţ

Prive teş -n sus i ochiiş -i sunt îneca i în lacrimi.ţ— Tu nu vezi, Lemmy? spune. Nu-n elegi c ... te ţ ă iubesc!?M uit la dama asta, cu gura c scat . Socot c la disă ă ă ă tribuirea tupeului s-a repartizat

acestei maimu e o canţ titate suficient ca s duc de nas o armată ă ă ă-ntreag . Dama asta, careă cu câteva minute-n urm era gata s m culce la p mânt că ă ă ă -un pistol de nou milimetri, areă nemaipomenita neru inare sş ă-mi spun acu' de la obraz c m iube te!ă ă ă ş

Da' partea nostim e c dama are ceva. Areă ă -un lucru anume care te face s vrei să -o crezi, cu toate c e ti tot timpu' con tient că ş ş ă-i o escroac de prim rang ă ş-o nemernică-n stare s ucid un om în somn ca să ă ă-i scoat plomba de aur din m seaua de minte.ă ă

M uit la ea i m minunez. Poateă ş ă -a i auzit de dama aia de mare clas , Cleopatra,ţ ă care-i f cea farmece lui Marc Antoniu, când tipu' nu se uita. Poateă -a i auzit de Madame deţ Pompadour, care-l inea pe regele Fran ei sub papuc, a a fel încât îl f cuse s gândeascţ ţ ş ă ă ă de-a-ndoasele, ca s uite că ă-i nebun dup ea.ă

Ei bine, v spun eu c Paulette asta să ă -a n scut mai târziu decât trebuia. Dac să ă -ar fi n scut în evul mediu, lă -ar fi pus pe Richard Inimă-de-Leu cu botu' pe labe. Dama asta-i a a de bineş -n rol, încât aproape- i crede propriile ei minciuni.ş

— Ascult , bombonico, îi zic. În ce m prive te, tii ce cred? Mare p cat c nă ă ş ş ă ă -ai descoperit toat chestia asta cu amoru' înaintea scenei cu pistolu'. Adic seă ă -n elege c nţ ă -ai vrut cu nici un pre sţ -ajung la Zoni, unde să-l iau pe Rudy la-ntreb ri i s aflu uneleă ş ă lucruri despre tine — ca, de pild , faptu' c tr geai sforile cu Granworth Aymes; c el eraă ă ă ă ibovnicu' t u i c tuă ş ă -l ajutai să-l îmbrobodi i pe fraieru' la de b rbatţ ă ă -tu în timp ce Granworth îl jefuia sistematic.

i poateŞ - i închipui c nu tiu de ce joci acu' rolu' de so ie iubitoare. Eu zic cţ ă ş ţ -ai vrut s teă -asiguri de francii lui Rudy dup ceă -o mierli. Nu iţ -ar fi surâs să-i lase altcuiva de necaz c te tia iubita lui Granworth, hai? Ar fi fost o lovitur prea grea dac Rudy,ă ş ă ă murind i l sânduş ă - i drumu' liber, teţ -ar fi l sat cu buzele umflate dup aveă ă rea pe care ar fi trecut-o vreunei opere de binefacere. Asta ar fi fost ceva ce tu n-ai fi putut suporta nici m car în gând, nuă -i a a?ş

Ş-atunci pui la cale marea scen cu Rudy. Te prefaci c e ti o biat so ioar careă ă ş ă ţ ă -a f cut un pas gre it i care nu dore te altceva decât ca b rb elu' ei bolnav să ş ş ş ă ăţ -o ierte, numai ca s-o poat lua de laă -nceput, iar nefericitu' se supune, f r să ă ă- i dea seama c nici nş ă -ai a teptat ca sş ă- i dea sfâr itu' ş ş ş-ai iş -nceput s dai poalele peste cap cu nemernicul la deă ă venetic Luis Daredo.

Ea nu scoate-o vorb . O pândesc ca un arpe, numai ca s v d cum reac ioneaz laă ş ă ă ţ ă

Page 72: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

toat chestia asta pe care iă -am servit-o. ade lini tit i se uit la mine; în timp ceŞ ş ăş ă lacrimile-i curg iroaie pe obr jori.ş ă

— E-n regul , Paulette, îi zic. Tu i cu mine mergem sus ă ş ş-ai s teă -mbraci, iar după aia facem împreun o exă cursie i s nuş ă -ncerci vreo figur , z u, te rog, pen'c nă ă ă -a vrea sş ă m v d silit să ă ă- i administrez o mam de b taie.ţ ă ă

Ridic b rbia.ă ă— S presupunem c refuz s merg, spune. M bucur de cet enie american i amă ă ă ă ăţ ăş

drepturi în consecin . Ai vreun mandat de arestare? Unde vrei s m duci? Cer s fiuţă ă ă ă asistat de un avocat.ă

— Scumpo, îi zic. Nu m plictisi. Nă -am nici un fel de mandat, da' am o mân foarteă grea i dac mai îmi debitezi prostii dş ă -astea, am s te pun pe genunchi ă ş-am s fac s sară ă ă scântei din acea parte a asiului t u care a fost f cut anume ca s te duci la moaş ă ă ă ă ş-ta pe ghea pe ea. Cât priţă ve te dorin a ta s ai un avocat, din partea mea po i s ai i ase suteş ţ ă ţ ă ş ş de avoca i, to i lucrând ore suplimentare cu bilaţ ţ -nf urat în prosoape ude, ăş ă ş-oricât le-ar sfârâi creierii, nici chiar gloata asta n-ar fi-n stare s te scoat din buclucuă ă -n care-ai intrat. A a c nu te fâ âi i fii fat cuminte, ca s nu m obligi sş ă ţ ş ă ă ă ă- i trag o mardeal deţ ă -ai s mă ă ii minte toat via a.ţ ă ţ

Dup aia o iau sus i a tept s seă ş ş ă -mbrace. Apoi o caut pe femeia ei mexican , careă îns nuă -i nic ieri, a a c să ş ă -ar p rea că -a tersş -o undeva.

Paulette a amu it de tot. Face o mutr deţ ă -nmormântare. Dup ce a terminat, o scotă din cas ăş-o duc unde am l sat ma ina. În ma in am o pereche de c tu e pe care i le pună ş ş ă ă ş Paulettei ş-o instalez la spate-ntr-o pozi ie ca s nu se poat mi ca.ţ ă ă ş

M sui în ma in i pornesc. Cred c trebuie să ş ăş ă ă-i dau b taie, altfel să -ar putea ca unii dintre amicii lui Daredo s dea târcoale i să ş ă-l g seasă c , i cine tie ce idee iă ş ş -ar mai putea veni ca să-mi strice socotelile. A fi vrut sş ă-l iau i pe Luis Daredo cu mine, da' v da iş ă ţ seama c individul staă ă -i mexican i nu vreau, s dau loc la complica ii, a a încât e maiş ă ţ ş cuminte s nu m urm reasc dup ceă ă ă ă ă -am plecat.

Ap s pe accelerator, iă ş -naintez cât permite drumu' de repede. Intru pe drumu' principal care duce la intersec ia cu oseaua na ional i curând trecem prin locu' undeţ ş ţ ăş Luis zace-n cactu i f r izmene. M uit înapoi ş ă ă ă ş-o privesc pe Paulette. L-a v zut i ea, iară ş tabloul, în ciuda tuturor circumstan elor, o face s zâmbeasc . Individu' f rţ ă ă ă ă-ndoială c-ar ta ca la panoram .ă ă

Dup pu in oseaua devine mai bun ; prindem vitez i curând ină ţ ş ă ăş tr m pe oseauaă ş na ional spre Yuma.ţ ă

Zorile s-au ar tat i discu' soarelui a intrat pe traseu. Încep s cânt „Cactus Lizzie",ă ş ă un cântec, cum v-am spus iş -nainte, pe care-l îndr gesc în mod deosebit.ă

Pân' la Yuma trebuie s las în urm dou sute optzeci de kilometri i vreau să ă ă ş -ajung repede.

Acolo trebuie s-aranjez pronto vreo dou sau trei chestii, c ci dac ideă ă ă ile pe care le am în cap sunt bune, m-a tept s seş ă -ntâmple lucruri mari.

Îmi aprind o igar ţ ăş-arunc o privire peste um r, s v d ce face Pauă ă ă lette. St cuminteă la spate, cu mâinile prinse-n c tu e, a ezate în poal .ă ş ş ă

— Una i pentru mine, Lemmy, zice zâmbind.şAprind o igar , m las pe spate i iţ ă ă ş -o pun în gur .ă— tii, Lemmy, spune dup un timp. Nu crezi cŞ ă ă- i asumi un risc prea mare? Îmiţ

închipui c m re ii ca martor principal, dar înc nu sunt l murit pe ce baz î i permiteă ă ţ ă ă ă ă ş un agent federal s scoat o americanc de pe teritoriul mexican cu c tu ele pe mâini,ă ă ă ă ş doar pe motiv c ea ar putea s depun m rturii importante. Fiindc , nă ă ă ă ă -ai putea s sus iiă ţ nimic altceva împotriva mea. Nu-s decât un martor important, iş -atât. N-ai cum s mă ă acuzi c-a fiş -ncercat s teă -mpu c, pentru c am dreptul s trag în orice b rbat care intrş ă ă ă ă noaptea în casa mea f r ca să ă ă-l poftesc.

Trage din igar .ţ ă— Cred c am s te pun în mare încurc tur , Lemmy, spune.ă ă ă ăO privesc peste umăr.— Uite, Paulette, zic. Mai bine iţ -ai b ga min ileă ţ -n cap i nş -ai mai umbla cu chestii

d-astea. Nici nu-mi pas c ai fi tras în mine. i nici nu te duc înapoi ca martor principală ă Ş

Page 73: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

sau altceva-n genul sta, a a c nu te mai încânta cu gându' la ceă ş ă -o să-mi faci tu mie, bombonico, pentru că- i furi singur c ciula i nţ ă ă ş -a vrea s te v d dezam git .ş ă ă ă ă

— În eleg, zice. Atunci, dac nu sunt martor prinţ ă cipal i dac te faci cş ă -ai uitat de chestia cu-mpu catul, îmi dai voie s fiu curioas i s teş ă ăş ă -ntreb de ce anume m duci undeă ai de gând s m duci?ă ă

— E-n regul , scumpo, îi zic. Iat pentru ce. Te iau înapoi la Palm Springs pentruă ă simplu' motiv c vreau s te duc acolo i deă ă ş -ndat ce vom fi ajuns, te pun sub acuă zare de omor premeditat.

Îi dau alt igar peste um r.ăţ ă ă— Te acuz de asasinarea lui Granworth Aymes în noaptea de doi pe ianuarie, îi zic;ş

ş-asta cum î i place?ţ

Capitolul XIIBALIVERNE PENTRU DOI

Noaptea pe la ora un pe opresc ma inaş ş -n fa a casei lui Metts, la Palm Springs.ţPaulette pare s se mai fi resemnat un picu . Să ţ -ar zice c nu iă -a ie it din cap ideea cş ă

pân' la urm o s m fac s râd i curcile de mine.ă ă ă ă ă ăşAm pierdut câteva ore la Yuma fiindc-am vrut să-i dau un telefon lui Metts, să-i

spun unele lucruri i s nu fie prea surprins când am sş ă -apar; ş-am mai avut unele treburi de aranjat telefonic cu autorit ile mexicane din Mexicali i altele cu birou' din New York.ăţ ş Am mai z bovit acolo pentru aă -i da timp Paulettei să- i fac p ru' i de asemenea pentruş ă ă ş ca s-ajungem acas la Metts dup că ă ăderea nop ii, c ci nu intrţ ă ă-n planu' meu ca Paulette să fie v zut . Am de gând să ă -o in ascuns la secret o vreme.ţ ă

I-o predau lui Metts în camera sa de zi.— Asta e Paulette Benito, îi zic, ş-o acuz de uciderea cu premeditare a lui

Granworth Aymes. iŢ -a fi recunosş c tor dacă -ai ineţ -o sub arest în a teptarea extr d rii eiş ă ă în statul New York, unde va r spunde pentru acest caz de acuzare. Cred c vreo dou sauă ă ă trei zile în beciu' d-aici i-ar face poate mult bine acestei dame. I-ar aduce un fel de lini teş sufleteasc ăş-o pace interioar , care să -o dispun s vorbeasc .ă ă ă

— Din partea mea e-n regul , spune Metts.ăSun i apare un copoi, c ruiaăş ă -i spune s ia leg tura cu sec ia i s cheme un agentă ă ţ ş ă

ca s-o ridice pe Paulette i sş -o bage la arest cu forme-n regul . Îi d îndrum ri s fie inută ă ă ă ţ ă la secret pân la noi instruc iuni.ă ţ

Paulette st acolo nep s toare. Arat excep ional de bine. E coafat foarte mi to,ă ă ă ă ţ ă ş c ci vă -am spus c iăş -a f cut p ru' la Yuma, iă ă ş -i îmbr cat că ă -un taior grozav, cu man ete iş ş guler de dantel . E atât de scump , încât arat ca i cum ar trebui s mu te de dou ori caă ă ă ş ă ş ă s m nânce o buc ic de unt.ă ă ăţ ă

Zâmbe te c tre mine i Metts.ş ă ş— Foarte bine, zice. Faci cum vrei acum, Lemmy, dar crede-m c pân la urm amă ă ă ă

să- i creez o situa ie deţ ţ -ai să- i dai demisia din serviciu. i insist s mi seţ Ş ă -aduc un avocat.ă Am dreptul s fiu asistat de un avocat i vreau neap rat să ă ş ă ă-mi fie adus unul. Ai ceva contra, sau vrei s modifici constitu ia legal a Statelor Unite ca să ţ ă -o potrive ti cum ai tuş chef?

— Din punctu' meu de vedere e-n regul , Paulette, îi zic. Mâine diminea domnu'ă ţă Metts se va-ngriji să- i fie trimis un avocat bun. i dup aia ce crezi cţ Ş ă -o s urmeze? Credă c tu i cu avocatu' o să ş -ave i timp berechet s v distra i împreun pânţ ă ă ţ ă ă-l faci să-n eleagţ ă cum ai procedat ca s ănu-l ucizi pe Granworth. Da' nimeni n-o să- i dea drumu' dţ -aici. Nu i se va aproba nici o eliberare pe cauţ iune i nici nţ ş -ai s ie i din arestul sta pân când nuă ş ă ă

dau eu semnalu' verde, ş-asta-i ciorba pe care trebuie s-o mănânci i s zici cş ă ă- i place.ţÎmi zâmbe te. Î i arat din i orii, careş ş ă ţ ş -s albi ca m ră g ritarele, i z u c nă ş ă ă -am v zută

în via a mea din i atât de frumo i, exceptând poate pe cei ai Henriettei.ţ ţ şCopoiul intr ca să -o ridice.— Au revoir, Lemmy, îmi spune Paulette. Ce imbecil, vrednic de dispre mai e ti!ţ ş

Page 74: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Sper c nă -ai fost chiar atât de nerod ca să- i închipui cţ ă-mi placi, sau mă-n el?ş— Eu, când e vorba de dame, îmi înghea inteligen a, îi r spund t ios. Le las lorţă ţ ă ă

grija s gândeasc . R mâi cu bine, Paulette. Bag de seaă ă ă ă m s nu faci nimic ce nu iă ă ţ -ar conveni ca s afle maică ă-ta.

Poli istu' o ia cu el.ţÎi povestesc lui Metts numai cât vreau eu ca el s tie din combinaăş ia asta iţ ş -i explic

cum am de gând s conduc jocu' deă -acu-ncolo. Metts e b iat bun i nuă ş -i nici prost iş -n elege c ce fac eu e singuru' mod în care trebuie conduse opera iile în cercetarea asta.ţ ă ţ

A a c se declar gata s m sprijine i mş ă ă ă ă ş -asigur c pot conta pe el pân' la cap t.ă ă ăDup careă -mi d o telegram sosit de la birou' de ceră ă ă cet ri criminaă le din New

York.i când o citesc sunt gata s explodez de satisfac ie.Ş ă ţ

V-am spus c telegrafiasem biroului de investiga ii criminale din New York înainteă ţ de a fi plecat în Mexic. În telegrama aia le trimisesem o list a hainelor cu careă era-mbr cat Henrietta în noaptea de doi pe ianuarie, când se dusese la New York ca să ă ş ă vorbeasc cu Granworth, i cerusem biroului din New York să ş ă-i ancheteze pe camerista Marie Dubuinet i pe paznicu' de noapte i sş ş ă-i întrebe dac pot identifica hainele astea caă apar inând Henriettei. Ei bine, iat i r spunsu' pe care lţ ăş ă -am primit:

„Relativ la telegram stop camerista Marie Dubuinet actualmente în serviciulă doamnei John Vlaford din New York identific cert îmbr c mintea ca f când parte dină ă ă ă bagajele f cute de ea pentru doamna Henrietta Aymes când a plecat la Hartford,ă Connecticut stop James Fargal paznic de noapte la docul lui Cotton identific p l ria iă ă ă ş haina de blan ca fiind acelea purtate de femeia care a ie it din ma ina ce apoi să ş ş -a rostogolit în ap cu Granworth Aymes la volan stop ambele identific ri absolut certe."ă ă

Iat , dar, cum stau lucrurile i socot c iă ş ă -am g sit acum Henriettei cu sigurană ţă locu-n afacerea asta i cred cş -atunci când o să-i zic acestei scumpe cuconi e exact ceţ -am de gând să-i zic în urm toarele câteva ore, atunci poate că -o s fie atât de surprins încâtă ă n-o s tie dacăş ă-i treaz sau viseaz .ă ă

Acum e miezu' nop ii, iar Metts i cu mine st m la sfat i stabilim pas cu pasţ ş ă ş ce-avem de f cut. Metts vrea s tie dacă ăş -am fost serios când am declarat c poate să ă-i aduc un avocat lui Paulette a doua zi de dimiă nea , iar eu îl asigur c m las rece dacţă ă ă ă ă-i aduce i dou duzini de avoca i, deoarece socot c odat ce voi fi ispr vii cu ea, nş ă ţ ă ă ă -o să-i mai fie de folos nici unu' dintre ei.

Dup aia ciocnesc un pahar cu el, apoi cobor, mă -a ez la volan iş ş -i dau drumu' spre ferma Altmira. E-o noapte grozav iăş -n timp ce 'naintez pe osea, încep s m gânş ă ă desc la toate câte s-au întâmplat de când am intrat pentru prima dat pe oseaua asta i se pareă ş ş că-s foarte multe. Oricum ai sta s-o prive ti i chiar dac nş ş ă -o prive ti, via a r mâne tot unş ţ ă lucru bizar.

Curând, la capu' str zii principale ajung la localu' cu crenvur ti calzi. Cele două ş ă feti cane glume e, îmbrş ţ ăcate-n alb, sunt tot acolo, distribuind haleala, iar cucoana-ceea trecut i de prima i deăş ş -a doua tinere e, c reiaţ ă -i zic "Annie Crenvur t", tot atât deş afumat ca iă ş -n prima sear când am v zută ă -o, st la o mas i m nânc un crenvur t înă ăş ă ă ş timp ce lacrimile-i curg pe obraji.

Dama cea cu p ru' ro cat m prive te cu ochi sclipitori.ă ş ă ş— Ia uite, domnu' Caution! spune. Mam , ce m gulite am fost când am auzit c eraiă ă ă

detectiv! Ne-am amintit de prima sear când ai intrat aici ă ş-ai început s ne pui ni te b rbiă ş ă c veneai de la Magdalena, din Mexic. Z u c trebuie s fie o meserie grozav s fiiă ă ă ă ă ă detectiv.

Îmi sorb cafeaua.— Nu-i chiar a a de rea, scumpo, zic, da' nici chiar a a de bun nu e. Îns mai bineş ş ă ă

bag de seam s nu te iau sub urm rire.ă ă ă ăÎi arunc o privire plin de subîn eles.ă ţ— Ei a ! spune. Cred c nu mş ă -ar deranja. Cred c nă -ar fi chiar atât de r u s fiiă ă

ridicat deă -un tip ca dumneata.

Page 75: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

— Fie cum crezi, scumpo, zic, da' ridicarea la care m-am gândit eu e una care se face pe bra e! La revedere.ţ

Termin cafeaua iş -mi v d de drum. Tot gonind pe oseaua din de ert, îmi vineă ş ş -n minte Henrietta. Mă-ntreb cum i-o fi pl cut s stea la ferm sub supravegherea lui Periera.ă ă ă Mi-amintesc cum s-a repezit la mine ultima dat când am v zută ă -o la sec ia de poli ie ţ ţ ş-am pus-o să-mi dea o descriere a hainelor cu care era-mbr cat i când nă ăş -am l sată -o să fumeze. Cred c Henrietta nu m vede cu ochi prea buni, ceea ce m face s zâmbesc cuă ă ă ă gura pân' la urechi. i când m gândesc c pân voi ispr vi cu ea la noapte o s m urascŞ ă ă ă ă ă ă ă i mai tare, îmi vine deş -a dreptu' s râd. i nă Ş -ar fi prima dam care nu mă -a putut suferi.

Curând apare i ferma. Luminile de neon dş -afar scliă pesc, da' nu-s multe ma iniş parcate. S-ar p rea că ă-n seara asta e relâche p-aici. Garez ma ina i intru prin fa . Lângş ş ţă ă garderob , vorbind cu feti cana care prime te p l riile, st Periera. Zâmbe te din clipaă ş ş ă ă ă ş când m-a v zut.ă

— Buenas noches, señor Caution, spune. Sunt fericit che ve mai ved din nou. Toate au fost foarte linistit pe aici, iar pe señora Aymes, daca dori i sţ -o vede i, pe ea o gasiţ ţi sus en camera de joc.

— Asta-i grozav, îi zic. E ti b iat bun, Periera, i am impresia c miş ă ş ă -ai fost de folos. Poate-am s g sesc un mijloc s m revan ez cândva.ă ă ă ă ş

— Sunt to i acolo sus, seţ ñor, spune, Fernandez i Maş loney, toata colec ia. Dar se nuţ platesti pentru beuturi. Tot che bei aqui es, como se spune la voi, en conto de la casa.

Intru-n sala de dans. E lume pu in , iar orchestra tândţ ă ăle te a a cum fac toateş ş orchestrele când nu-i nimeni ca s le asculte. Tai peste parchet iă ş -ncep s urc scara careă duce la balcon.

Când am urcat câteva trepte, mi-amintesc c staăă -i locu' unde-am g sit ciucurele deă argint de la c ma a lui Sagers. M opresc o clip i privesc roat .ă ş ă ăş ă

V-aminti i c balconul sta, a a cum vţ ă ă ş -am mai spus, c ptu e te peretele de jură ş ş împrejur. În l imea lui de la sol e de vreo aseă ţ ş - apte metri. La capu' sc rilor de piatrş ă ă unde m aflu e camera de joc. Dup ea, ceva mai încolo, e cameraă ă -n care Henrietta l-a dus pe Maloney dup ce Fernandez îi deteriorase portretu'. Mai departeă -n col e o alt camer ,ţ ă ă iar pe dreapta mai sunt înc dou camere care dau pe balcon.ă ă

Urc sc rile i intruă ş -n camera de joc. Sunt aduna i acolo ca la vreo duzin de oameni.ţ ă La masa din mijloc, Fernandez cu Maloney i al i patru tipi joac pocher, iar ceilal i,ş ţ ă ţ printre care i Henrietta, stau. În jur i privesc.ş ş

Când intru, Henrietta ridic privirea. M vede iă ă ş -i zâmbesc. Chipul i se-mpietre teş iş -mi întoarce spatele.

— Vai, vai, vai, Henrietta, îi zic, nu-mi vine s cred c nă ă -ai să-i dai bun searaă bunului t u prieten Lemmy!ă

— iŢ -am mai spus ce p rere am despre tine, zice, i iă ş ţ -a fi recunosc toare s nuş ă ă -mi mai vorbe ti. Nu pot s suf r mutra poli i tilor neciopli i.ş ă ă ţ ş ţ

— N-am nimic împotriv , feti o. Îi zic. Poate până ţ -oi termina cu tine ai să-i ur ti iăş ş mai mult, iar dac-a fiş -n locu' t u, Henrietta, nu mă -a obr znici prea tare, pentru cş ă -aş putea să- i fac via a mai grea decât î i închipui.ţ ţ ţ

Se las un fel de t cere. Tipii care jucau pocher să ă -au oprit. Toat lumea se uit laă ă Henrietta i la mine, Maloney se ridic .ş ă

— Ascult , Caution, spune. F ră ă ă-ndoial c trebuie să ă ă- i faci meseţ ria, dar există dou feluri în care po i s iă ţ ăţ -o faci i chiar dac e ti agent federal nuş ă ş -i nevoie s fii brutală cu doamna Aymes.

— Nu mai spune!? îi zic. E-n regul . Ei bine, dac dore ti a a, o s te servesc.ă ă ş ş ă Fernandez, zic, întorcându-m c tre locu' unde ade amesteă ă ş când c r ile i zâmbind, socotă ţ ş c po i să ţ ă-mi faci un serviciu. Vezi c jos, afar , g se ti doi poli i ti. Te rog s miă ă ă ş ţ ş ă -i aduci aicea sus.

— E-n regul , zice Fernandez.ăSe ridic i iese din camer . Maloney prive teăş ă ş -ncruntat.— Ce se-ntâmpl , Caution? spune. Ai de gând s operezi vreo aresă ă tare?— Ei bine, ce p rere ai, Maloney? îi zic. Astaă -i meseria mea, s opeă rez arest ri.ă

Ce- i închipui cţ -am f cut pă -aici, vârându-mi nasu' peste tot, dac nă -a fi g sit un clientş ă

Page 76: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

pentru pension pân' la urm ?ăNu spune nimic i are un aer grav. M tratez cş ă -o igar iţ ăş -n timp ce-o aprind se

deschide u a. Intr Ferş ă nandez i Periera, urma i de cei doi poli i ti locali, doi vl jgani careş ţ ţ ş ă m-a teptau jos, a a cum aranjasem cu Metts. Atmosfera, în aceast înc pere, e acumş ş ă ă teribil de-nc rcat . Fiecare a teapt s seă ă ş ă ă -ntâmple ceva. Pe fa a lui Fernandez înflore teţ ş un surâs vag, în timp ce s-a az din nou la mas iş ă ăş -ncepe s bat c r ile. Mă ă ă ţ ă-ntorc c treă Henrietta.

— Doamn Henrietta Aymes, îi zic, în calitatea mea de agent federal te aresteză pentru vina de a- i fi ucis so ul, Granworth Aymes, în noaptea de dou pe ianuarie laţ ţ ăş docul lui Cotton, din ora ul New York. Te arestez de asemenea i pentru vina de a fiş ş determinat tip rirea i de a fi încercat s pui în circula ie o cantitate de obligaă ş ă ţ iuni de statţ false în valoare de dou sute de mii de dolari i te predau efului poli iei locale din Palmă ş ş ţ Springs, ca s fii trimis în judecat pentru învinuirile astea i deă ă ă ş inut pân la extr dareaţ ă ă ă ta în statul New York.

Mă-ntorc c tre poli i ti.ă ţ ş— E-n regul , b ie i, zic. Lua iă ă ţ ţ -o d-aici.Henrietta nu scoate o vorb . E alb ca varu' i pot să ă ş ă-i v d buzele tremurând.ă

Maloney face un pas înainte ş-o apuc de bra . Apoi seă ţ -ntoarce c tre mine.ă— Ascult , astaă -i o chestie nea teptat , Caution, spuş ă ne. Asta nu-i în ordine. Am

crezut...— Imposibil, îi zic, î i lipse te organu' cu care s crezi ceva. Da' dac vrei sţ ş ă ă ă-l faci

pe erou' de operet , ai ocazia s teă ă -napoiezi la Palm Springs împreun cu Henă rietta.— Fire te cş -a vrea, iş ş - i mul umesc.ţ ţIese împreun cu Henrietta. cu copoii dup el. Mă ă ă-ntorc c tre Periă era.— A dori s vorbesc cu tine i cu Fernandez, zic, motiv pentru careş ă ş -s de p rereă

să-nchide i bomba asta i s trimite i lumea acas , iar voi doi s vţ ş ă ţ ă ă ă-napoia i în birou'ţ vostru, unde-am putea s discut m ni el.ă ă ţ

Periera i Fernandez p r sesc camera împreun cu ceilal i tipi. Dup un timp aud deş ă ă ă ţ ă jos cum lumea se-mbrac i pleac . M duc la bufet i m servesc căş ă ă ş ă -un deget de whisky. Mai trec vreo zece minute pân când Periera seă -ntoarce i spune c toateş ă -s în regul . Mă ă pofte te s mergem în birou' s u, unde zice cş ă ă -am putea sta de vorb mai comod. Îl urmeză pe balcon i intr m în camera sa. Fernandez ade la o mas i bea whisky cu sifon iş ă ş ăş ş ghea , fumând o igar . Când intr m, ridic privirea c tre noi.ţă ţ ă ă ă ă

— Ei bine, domnule Caution. spune, s-a dovedit c-a fost a a cum am crezutş totdeauna c-o s fie. Tot timpul am tiut c ea e vinovata. Bei ceva?ă ş ă

Îi spun c da. Perieraă -mi ofer o igar i miă ţ ăş -o aprinde.— Cred c-am procedat bine, a fost singura cale pe care puteam s merg, le zic.ă

Pentru mine, e limpede ca cristalu' c dama asta. Henrietta, era femeia careă -a coborât din ma ina aia, a pornitş -o din nou ş-a expediat-o peste marginea cheiului, da' n-am avut certitudinea până-n seara asta. Am primit acum o telegram de la New York, careă -mi confirm c femeia Marie Dubuinet i paznicu' de pe docu' lui Cotton au identificată ă ş îmbr că ămintea pe care o purta. Asta-i suficient pentru mine şi-ncheie cercetarea.

— i crezi cŞ -a f cut i falsificarea? întreab Fernandez.ă ş ă— N-a crede, zic, cş -a f cută -o ea, dar are pe cineva care-a f cută -o pentru ea. Nu tiuş

cine e, da' poate când am s vorbesc cu ea mâine de diminea , la arest, o să ţă -aib chef s seă ă dest inuiasc ni el. Poate c asta iă ă ţ ă -ar u ura pu in situa ia.ş ţ ţ

Fernandez se ridic iăş - i toarn un alt whisky cu sifon i ghea . Inş ă ş ţă dividul sta areă aeru' că-i tare mul umit de el însu i.ţ ş

— Desigur că-mi pare r u pentru dama asta, spune. Cred că -a dat de belea, i încş ă una de care n-o s scape f r mult b taie de cap.ă ă ă ă ă

— Mie-mi spui?! zic. Da' niciodat nu po i s tii cum stai cu dameă ţ ăş le. I-ascult ,ă Fernandez, continui, ce rost a avut s iei numele sta de Fernandez i s vii aici după ă ş ă ă moartea lui Aymes?

Ridic privirea i zâmbe te.ă ş ş— Trebuia s fac ceva, spune, i cu un an în urm , când fusesem pă ş ă -aici cu Aymes, îl

cunoscusem pe Periera. Am adoptat numele de Fernandez, pentru c nu zgârie a a laă ş

Page 77: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

urechi ca numele meu adev rat — Termiglo.ăÎmi arunc o privire sfid toare.ă ă— Mai e ceva ce-ai vrea s tii?ăş— Desigur c da, îi zic. În noapteaă -n care Aymes a murit tu nu erai de serviciu, nu-i

a a?şÎ i stinge igara.ş ţ— Nu, n-am fost, spune. St team degeaba. i ce dac ?ă Ş ă— A, nimic, i-o-ntorc, da' m-am gândit dac-ai putea eventual să-mi spui unde-ai

fost. Presupun c trebuie s fi fost undevaă ă -n seara aia i b nuiesc c cineva trebuie s te fiş ă ă ă v zut.ă

Râde.— Asta a a e, spune, Dac vrei s tii, am mers la un film cu Marie, cameristaş ă ăş

Henriettei. Nu tiam cş -o s am nă evoie de un alibi.— Nu e necesar s g se ti un alibi, Fernandez, îi zic. Am vrut numai s tiu undeă ă ş ăş -a

fost fiecare atunci seara, asta-i tot.Îi arunc o privire scurt lui Periera. M duc la bufet i m servesc că ă ă ş ă -un whisky.

Eram tocmai cu paharu' la gur când sun telefonu'. Feră ă nandez ridic receptoru' ă ş-apoi se uit la mine.ă

— E pentru tine, îmi spune. Metts, eful poli iei din Palm Springs, vrea sş ţ ă- iţ vorbeasc .ă

— Ascult , Lemmy, spune Metts. Aici se pune la cale o c s torie i a vrea s tiuă ă ă ş ş ăş ce atitudine s iau. Presupun că ă-i în regul , nu?ă

— Habar n-am despre ce vorbe ti, Metts, îi r spund. Cine se c sş ă ă ătore te cu cine iş ş de ce i ce leg tur are asta cu mine? îl întreb. Am crezut c poate altcineva a mai comisş ă ă ă vreo crim sau a a ceva. Cine să ş -a icnit in halul sta, c vrea sţ ă ă ă- i pun pirostiileş ă -n cap?

— Henrietta i cu Maloney, spune. Când au ajuns aici, Maloney sş -a exprimat c-ai arestat-o pe Henrietta pentru uciderea lui Aymes precum i pentru un delict de falsificareş i c e ti un tic los. Spune c eaş ă ş ă ă -i pe geant — nu mai are nici o le caie i c tuă ţ ş ă -i faci

o-nscenare. Zice c , dup p rerea lui, cel mai bun lucru pe care poate să ă ă ă-l fac e să -o ia de nevast , a a ca s aib cineva grij de ea i să ş ă ă ă ş ă-i angajeze un avocat iş -n general s fieă pe-aproape. Spune c-a discutat chestiunea cu ea i eaş -i a a de fiart cş ă ă-i dispus s fie deă ă acord cu orice.

Ei bine, ce puteam s spun? Ambii au avut domiă ciliul aici i au drepş tul s seă c s toreasc , a a c lă ă ă ş ă -am sunat pe judec tor, careă -o s treac pă ă -aici peste vreo juma de oră ca să-i uneasc dup lege. Dar acum mă ă -am gândit c poateă -ar trebui i tu s tii despreş ăş asta, a a c vezi de ce teş ă -am sunat.

— Î i mul umesc foarte mult, Metts, zic. S nuţ ţ ă - i faci nici un fel de griji în privin aţ ţ asta. Viu chiar acum acolo i cred cş -am s-opresc c s toă ă ria asta pronto. I-ascult , ce are deă gând Maloney sta s fac , să ă ă ă- i transţ forme cl direa poli iei în biroul de stare civil ?ă ţ ă

Nu le spune nimic pân-ajung acolo. Du-i cu z h relu' i ineă ă ş ţ -i în suspans da' sub nici un motiv nu-ng dui s se oficieze vreo c s torie. Mă ă ă ă -ai în eles?ţ

Spune c-a-n eles i aga .ţ ş ţăPun receptoru' pe furc .ă— Fernandez, zic, nu o dat mă -am întrebat de ce-ai fost atât de dornic s teă -nsori cu

Henrietta ş-apoi deodat ai dezertat. Presupun c era din cauza b nuielii tale că ă ă -ar fi fost amestecată-n falsurile astea?

Confirm , dând din cap.ă— Chiar a a a fost, spune. i când ai început s coş Ş ă trob i pă -aici, mi-am dat seama că

tia probabil mai multe despre moartea lui Aymes decât neş -am închipuit cei mai mul iţ dintre noi, a a c mş ă -am retras.

— În eleg, zic. Ei bine, acu' trebuie sţ -o iau din loc, da' mi-a sc pat un am nunt peă ă care trebuie s viă -l mai spun, b ie i, ă ţ ş-anume c , dup toate probabilit ile, voi fi nevoit să ă ăţ ă v invit peă -amândoi s face i mâine un drum pân' la New York împreun cu mine. Credă ţ ă c ve i fi amândoi martori principali în ac iunea asta împotriva Henriettei. Oricum ar fi,ă ţ ţ am impresia c procuroru' disă trictual ar trebui s-aud ceă -ave i de zis.ţ

Periera debiteaz o mul ime de argumente pentru care nă ţ -ar putea s plece de laă

Page 78: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

ferm , îns Fernandez îi închide gura.ă ă— Dac trebuie s mergem, nă ă -avem încotro, spune. i din partea mea nŞ -am nimic

împotriv s petrec câteva zile la New York pe socoteala statului.ă ă— E-n regul , zic. Nă -ar strica s fi i preg ti i amândoi s merge i cu mine mâine.ă ţ ă ţ ă ţ

Dac mai ave i ceva socoteli deă ţ -ncheiat p-aici, ar fi bine s le pune i la punct. Trebuie să ţ ă plec m cam disă -de-diminea . Deci, saluti i pe curând.ţă ş

M c r b nesc. Ies afar i pornesc ma ina. Vreun kilometru îl parcurg cu mareă ă ă ă ăş ş vitez , apoi încep să ă-l caut pe copoiu' care trebuie s mă -a tepte undeva pş -aici, dup cumă aranjasem cu Metts. Dup câteva clipe îl z resc a ezat în spatele unui copac, lâng osea.ă ă ş ăş

— Du-te cât po i de repede la ferma Altmira, îi zic. F un ocol ca s vii prin spate iţ ă ă ş pune- i calu' cu roate la ad post. Fere teţ ă ş -te s te vad . Supravegheaz locu'. În untru nuă ă ă ă -s decât Periera i Fernandez. Dac ies i se duc undeva, fileazş ă ş ă-i, da' cred c nu vor ie i. Aă ş ş zice mai degrab c vor a tepta în untru. Mă ă ş ă ă-ntorc cam într-o or .ă

Spune că-i în regul , porne te motoru', încalec ă ş ăş-o-ntinde.Îmi continui drumu'. Gonesc ca o n luc pe oseaua spre Palm Springs, de parcă ă ş ă

cineva mi-ar fi turnat smoal topit în pantaloni i m gr besc pen' c socot c trebuieă ă ş ă ă ă ă să-mpiedic bazaconia aia de c s torie dintre Henrietta i Maloney.ă ă ş

Da' dac stau s reflectez, îmi dau seama c nuă ă ă -mi pas nici cât negru sub unghieă dac Henrietta se m rit cu Maloney. Oricum, asta nă ă ă -ar schimba cu nimic lucrurile, ci ar putea cel mult s creeze unele inconveniente, dac m gândesc la câteva am nunte pe careă ă ă ă le tiu în leg tur cu dama.ş ă ă

Maică-mea-mi spunea-ntotdeauna c singuru' lucru mai r u decât o dam erau două ă ă ă dame. Dacă-i a a, regele Solomon trebuie s fi avut o doag lips . Închipui iş ă ă ă ţ -v cum ar fiă s tr ie ti cu patru sute de dame în preajm i să ă ş ăş ă-ncerci s bagi mingea la co cu toată ş ă trupa. Trebuie s recunoa te i, totu i, c oamenii tia deă ş ţ ş ă ăş -alt dat aveau o reputa ie demnă ă ţ ă de invidiat, i dac citi i c r ile dumneavoastr de istorie, p i socot c sunte i obliga i sş ă ţ ă ţ ă ă ă ţ ţ ă admite i c pe m sur ce trec secolele, b rba ii devin din ce în ce mai mici în fapte. Poateţ ă ă ă ă ţ crede i c englezul la, deţ ă ă -i ziceau Henric al VIII-lea, era un b rbat i juă ş m tate pentruă motivu' c-a avut ase neveste? P i, dacş ă ă-l compara i cu regele Solomon, nuţ -i decât un sl b nog. Ce conteaz ase pe rând fa de patru sute gr mad ?ă ă ăş ţă ă ă

Când ajung la casa lui Metts, dau buzna-n camera iş -l g sesc a tepă ş tându-m , a ezată ş în spatele biroului, c-o lulea-n gur , din care trage i pufne te un fum ce miroase deă ş ş parc-ar fi umplutur cu ceap .ă ă

— Ce-i toat aiureala asta a m riti ului Henriettei cu Maloney? îl întreb.ă ă şZâmbe te.ş— Maloney a adus-o aici, spune, i era sup rat foc cş ă ă -a fost arestat pentru ucidereaă

lui Granworth i c nş ă -are un franc i crede c nş ă -are s fieă -n stare să- i angaş jeze un avocat. Atunci Maloney îi spune c , dac lă ă -ar lua de b rbat, ar putea să -o ajute. Dup aia miă -a vorbit mie despre chestia asta i iş -am spus c din partea mea, eă -n regul . Lă -am chemat pe judecătoru' de pace d-aici, care-i în untru acum i se preg te te să ş ă ş ă-i c s toă ă reasc .ă

— Ei a , s nuş ă - i închipuie cş -o să-l las, zic. Ascult , Metts. Arestarea asta aă Henriettei a fost o simulare. Ea n-a ucis niciodat pe cineva, dar am fost silit s conducă ă ac iuneaţ -n felul sta. Ia duă -m la nunta asta, dom'le!ă

Se ridic i depune luleaua, o fapt pentru careăş ă -i sunt recunosc tor, i trecem înă ş camera vecin .ă

Cineva a aranjat o masă-nc rcat de flori, iar în fa a ei stau Henriă ă ţ etta i Maloneyş împreun că -un judec tor de pace pe punctu' să ă-nceap slujba i doi poli i ti locali caă ş ţ ş martori.

— O clip , v rog, zic. C s toria asta nu va avea loc ă ă ă ă ş-o opresc, pen-tru c nuă -i în ordine.

Mă-ntorc c tre judec tor iă ă ş -i spun că-mi pare r u că -a fost deranjat i luat din pat, da'ş c nu va avea loc nici un fel de c s torie. Î i ia t lpă ă ă ş ă ă i a, i cei doi poli i ti pleac eu el.ş ţ ş ţ ş ă

Apoi Henrietta explodeaz . M ia la rost — ceă ă -i asta i cineş -mi închi-pui c sunt caă să-mpiedic oamenii s se c s toreasc . Spune c are aproă ă ă ă ă barea lui Metts i cş ă-n elege sţ ă fac ce iă ş -a propus. Zice c-am urmărit-o ca un copoi, c iă -am adus învinuiri mincinoase iş că-n general mi-am b tut joc de ea, iar dac Maloney are b rb ia să ă ă ăţ ă-ncerce s-o apere de

Page 79: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

alte m g rii din partea mea, are tot dreptul să ă ă- i îndeplineasc hotş ă ărârea.V spun c Henrietta era foc i par . Din ochi îi scă ă ş ă ăp rau scântei ă ş-ar ta grozav.ă— Nu cred s fi urât vreodat pe cineva cum te ur sc pe tine, spune. Miă ă ă -e sil deă

tine i iş ţ -am spus c e ti un tic los i un nemernic i s tii c nu miă ş ă ş ş ăş ă -am schimbat p rerea.ăTace numai fiindc iăş -a epuizat suflu'.Maloney intervine.— Ascult , Caution, spune, fii om, nu fi lipsit de inim . Nă ă -ai dreptul să-mpiedici o

c s torie. Cineva treă ă buie s aib grij de Henrietta. Eă ă ă -ntr-o mare-ncurc tur i tuă ăş - i ba iţ ţ joc de ea ş-o chinuie ti cuş -atât mai mult. iŞ -n definitiv, pot să- i spun c ...ţ ă

Îi pun mâna peste gur .ă— Acum ispr vi i amândoi ă ţ ş-asculta iţ -mâ pe mine, le zic, i tu, Metts, po i deş ţ

asemenea s fii atent. Henă rietta, doresc să- i bagi bineţ -n cap ce-am s spun i s nu ui i,ă ş ă ţ pentru că-i important.

Cât î i sunt de nesuferit miţ -e perfect perpendicular. Am o sarcin deă -ndeplinit ş-o fac în felu' meu personal. S-ar putea, Henrietta, ca dup ce se va fi terminat ană cheta să- iţ par r u că ă -ai fost atât de obraznic , dar între timp ia seama la ceă - i spun.ţ

Faptu' c teă -am arestat i teş -am scos de la fermă-n seara asta n-a fost decât o-nscenare. Am f cută -o cu un scop; i cu pu in baft , ce vreau s seş ţ ă ă ă -ntâmple se va-n-tâmpla ş-atunci toate vor fi ca-n paradis. Am fost nevoit să-i fac pe Periera i peş Fernandez s cread c teă ă ă -am arestat pentru falsific rile alea i iă ş -am prevenit pe-amândoi că-i voi lua cu mine mâine la New York.

E-n regul . Ei bine, chiar acum m reped înapoi la ferm , daă ă ă -nainte de-a pleca vreau să- i aduc la cuno tin ceva, Henrietta, i sub nici un motiv nu trebuie s ui i. Cândva înţ ş ţă ş ă ţ cursu' nop ii ai sţ -o-ntâlne ti pe doamna Pauş lette Benito, dama cu care se distra so u' t u;ţ ă dama care-a pus laba pe cele dou sute de b trâne în obligaă ă iuni de stat ţ veritabile.

Ei bine, acum ia aminte la urm toarele. Voi pune uciderea lui Granworth Aymes înă sarcina acestei Paulette. Am s dovedesc c eaă ă -i autoarea. Acu', pe Granworth Aymes l-a putut expedia pe lumea ailalt numai una din dou femei, pentru că ă ă-n seara zilei de doi peş ianuarie s-a v zut numai cu dou femei. Una a fost Henrietta, aici de fa , i cealalt a fostă ă ţă ş ă Paulette.

Perfect. Acum am s-o elimin pe Henrietta din afacerea asta cu ajutorul unor dovezi imaginare. Am s zic că -am controlat la New York i c tiam c Henrietta, aici de fa , nuş ăş ă ţă l-a putut ucide pe Aymes, pentru c trenu' cu careă -a plecat din New York a ie it din sta ieş ţ cu cinci minute înainte de ora când paznicu' de noapte a v zut ma ina lui Aymes s rindă ş ă peste marginea cheiului, la docu' lui Cotton. Voi spune c atât casieru' care elibereaz biă ă -letele, cât i conductorii' trenului au identificat fotografia Henriettei ca fiind aceea a uneiş femei care c l torea în trenu' ce seăă -ntorcea la Hartford.

Acum ai în eles bine treaba asta, Henrietta? Erai în trenu' care seţ -ntorcea la Hartford, Connecticut, i careş -a p r sit gara la ora opt i patruă ă ş zeci de minute. Nu cumva s ui i asta.ă ţ

M prive te că ş -un aer foarte curios. E moart de oboă seal ăş-arat ca i cum iă ş -ar veni s plâng dintră ă -o clipă-n alta.

— E-n regul , Lemmy, spune. Nuă -n eleg, dar am s in minte.ţ ăţ— Foarte bine, îi zic. Acum o iau din loc. Mă-ntorc c tre Metts. Lasă ă-i pe tia doiăş

s stea pă -aici, îi zic. Henrietta nu se afl sub nici o stare de arest pentru nici un fel de vin .ă ă Cu alte cuvinte e liber , da' nă -a vrea s plece dş ă -aici nici ea, nici el. Vreau să-i g sesc totă aici la-ntoarcere.

Când ajung la u , mşă ă-ntorc ş-o privesc pe Henrietta O v d aproape surâzând.ă— La-ntoarcere, scumpo, zic, am să- i spun de ce teţ -am împiedicat s te m ri i cuă ă ţ

Maloney!

Capitolul XIIIDUET PENTRU TÂLHARI

Page 80: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Cred c am toate motivele s fiu mul umit că ă ţ -am împiedicat-o pe Henrietta s seă m rite cu Maloney.ă

În timp ce gonesc nebune te pe drumu' ce duce la ferm , încep s filozofez despreş ă ă dame. V-am spus c au ritm i tehnic ; da' mai au ă ş ă ş-o gr mad de alte lucruri, dintre careă ă unele nu-s chiar atât de palpitante.

Damelor le sare and ra dintrţ ă -un moft. Î i ies din â âni oricum; sş ţ ţ -aprind brusc iş â nesc ca ni te rachete. Dac iei o dam de treab ţ ş ş ă ă ăş-o prepari cu pu in senţ ă za ie i poateţ ş -i

mai adaugi o priz de dragoste, î i iese pur i simplu din min i, i când iă ş ş ţ ş ş -a pierdut capu' se simte-ntotdeauna obligat s pun vreun b rbat sub papuc, ca s aib cine să ă ă ă ă ă ă-i in deţ ă urât. Nu m sup r atât lucrurile pe care damele le fac, cât m sup r lucruă ă ă ă ă ă rile pe care se pricep să-i determine pe b rba i s le fac pentru ele.ă ţ ă ă

I-am auzit pe unii oameni zicând c deosebirea dintre un b rbat i o femeie ar fi atâtă ă ş de mic încât nă -ar avea nici un fel de importan . Ei bine, nu sunte i obliga i sţă ţ ţ ă-i crede iţ pe oamenii tia. Fiindc năş ă -au dreptate. B rbatuă -i condus de ra iune, iar femeia deţ instinct; iş -n nou cazuri din zece, instinctul unei femei e ceea ce simteă -n diminea aţ respectiv .ă

Ş-acum Henrietta simte c-ar vrea s se m rite cu Maloney tocmai pentru că ă ă-i la ananghie i crede c nş ă -are prieteni, c eu o supun la chinurile infernului i că ş ă-n Maloney va g si un om bun, care se vaă -ngriji de ea i se va a eza ca o pav z între ea i o lume rea!ş ş ă ă ş

Aiureli?Maloney nu se potrive te cu Henrietta. De ce? P i nş ă -am v zut eu to i pantofiorii iaă ţ ă

ai ei a eza i în rânş ţ duri, în noaptea când m-am strecurat în camera de la ferma unde locuie te? Acei pantofiori au fost pentru mine un indiciu c e o dam de mare clas ; i cuş ă ă ă ş toate c Maloney e b iat bun, nuă ă -i nici pe departe din acela i cartier cu Henrietta. Mai eş înc-un lucru, ş-anume că- i închipuie doar cş -o iube te pe Henrietta. De fapt nş -o iube teş deloc. Dac-ar fi fost îndr gostit de dama asta, nu miă -ar fi-ng duit să ă-i aplic tratamentu' pe care am fost nevoit s iă -l aplic în afacerea asta. Ar fi g sit mijă loace s fac ceva.ă ă

Socot c-am s fiu destul de fericit în ziua când cazul sta o s fie rezolvat. Trebuieă ă ă s v da i seama că ă ţ ă-n afara celor câtorva ore de somn de la Yuma, practic timp de trei zile i trei nop i am fost în mi care f r ca sş ţ ş ă ă ă-nchid un ochi i nu uita i cş ţ ă-s unu' dintre

oamenii c rora le place patu'.ăÎntre timp am ajuns la vreo patru sute de metri de ferm . Scot ma iă ş na de pe oseaş

ş-o las în spatele unui tufi de salvie. Apoi o iau bini or c tre cas . Curând dau deş ş ă ă motocicleta poli istului pe careţ -l l sasem de paz , iar câ iva metri mai încolo îl g sesc iă ă ţ ă ş pe el.

Îmi spune c nimeni nă -a p r sit ferma i c doar Fernandez a ie it afar i a tras oă ă ş ă ş ăş ma in din garaj la intrarea principal . Spune c Periera i Fernandez au aruncat ni teş ă ă ă ş ş obiecte în ma ina asta de pe veranda careş -i deasupra intr rii din fa , a a c ideea mea,ă ţă ş ă dup câte se pare, d roade.ă ă

Prezen a acestui sticlete mi se pare c nţ ă -ar mai fi necesar iăş -i spun s-o-ntindă-napoi la Palm Springs. Dup ceă -am f cut treaba asta i lă ş -am expediat, mă-ndrept către ferm caă s pic în spate. Trec deă -a lungu' peretelui, care se-ntinde de la garaj pân la u a din dos, ceă ş dă-n c mara în careă -am g sit cadavrul lui Sagers. U a asta eă ş -ncuiat , da' cu pu in efort iă ţ ş ni ic pricepere, în câteva minute am deschisţ ă -o.

Intru ş-o încui la loc în urma mea, merg de-a lungu' coridorului i cobor în c mar .ş ă ă Trec prin c mar iă ăş -ncep s urc tiptil treptele care duc la u a ce dă ş ă-n spatele barului. U aş asta nu-i încuiat . O deschid numai atâta cât s pot privi prin cr p tur i m uit.ă ă ă ă ăş ă

În fa a mea se vede ringu' de dans al barului. Toate luminileţ -s stinse, da' din locu-n care m aflu pot vedea u a biroului lui Periera de pe balconu' din peretele opus. U a aiaă ş ş e-ntredeschis iăş -n untru luminaă -i aprins . De unde sunt, am posibilitatea să ă-i i aud peş Fernandez i Periera vorbind.ş

Îmi aprind o igar ; o in în spatele u ii a a fel încât ei s nu poat vedea luminaţ ă ţ ş ş ă ă ş-a tept acolo vreo zece minute. O vreme mai aud vocile lor sporov ind. Apoi îl aud peş ă Fernandez râzând. Dup pu in, u a se deschiă ţ ş de iş -l v d ie ind i oprinduă ş ş -se-n prag. Cum lumina-i cade pe obraz, îl v d c fumeaz o igar i pare foarte mul umit de sine.ă ă ă ţ ăş ţ

Apoi se-ntoarce-n birou i iese din nou afar peste câteva clipe cş ă -un geamantan în

Page 81: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

mân . O porne te deă ş -a lungu' balconului pân la cap t, careă ă -i chiar deasupra intr riiă principale în cl dire. O clip am impresia c va intra în ultima camer care d pe balcon,ă ă ă ă ă dar m-am în elat. Trece mai departe. Continu s mearg pân când ajungeş ă ă ă ă -n dreptul unui tablou mare, atârnat de perete.

A teapt acolo un timp ş ă ş-apoi iese Periera. Amândoi apuc tabloul iă ş -l dau jos. Dup aceea îl sprijin de perete ă ă ş-acu' pot s v d că ă ă-n perete e un fel de pasaj. Periera se duce-napoi în birou. Fernandez se ca r i dispare prin pasaju' din perete. Deschid u a iţăăş ş ş intru-n bar. Sar peste tejghea iş -ncep s urc tiptil sc rile. În timp ce urc, scot i pistolu' dină ă ş toc.

Sunt foarte rapid i nu fac nici un zgomot, a a c Periera se treze te cu mineş ş ă ş -n pragu' biroului s u, cu pistoluă -ndreptat asupra lui. Din locul sta pot s in sub ochi iă ăţ ş pasaju' de la capu' balconului, pentru cazu' când Fernandez se hot r te s ias .ă ăş ă ă

Periera pare surprins. R mâne cu gura c scat i pe frunte îi apar broboane deă ă ăş sudoare. Am impresia c Periera sta trebuie s fieă ă ă -n orice caz un individ foarte fricos.

— Ei, bine, Periera, îi spun. S-ar p rea c nu stai tocmai pe roze, ce zici? Să ă -ar p reaă c dă -acu-ncolo n-o s v mearg chiar a a de bine amândorura. tii ce? Î i dau un sfat ă ă ă ş Ş ţ ş-ai face bine s mă -ascul i. Dac nu vrei sţ ă ă- i fie mai r u decât î i e, ar fi bine s faci întocmaiţ ă ţ ă ce- i spun. Ai o cheie la camera asta?ţ

Spune c da ă ş-o scoate din buzunar. I-o iau din mân .ă— E-n regul , zic. Acum am s teă ă -ncui aici în birou. Î i recomand s mţ ă -a tep i pânş ţ ă

când viu s te iau, c ci altfel am să ă ă-ntorc foaia cu tine i nş -o să- i plac . Pe curând.ţ ăIes pe balcon, închid u a ş ş-o-ncui. Cred c nu risc niă mic l sânduă -l pe Periera-ncuiat

acolo. Nu cred c vaă -ncerca vreo figur , fiindc nuă ă -i genu' lui. I-a intrat frica-n oase. Mă strecor tiptil de-a lungu' balconului, cu pistolu' preg tit pentru cazu' când Fernandez ară ie i prin pasaj.ş

Când ajung acolo, m ca r i trec prin el. M pomeă ţă ş ă nesc într-o mică-nc pere,ă care-ar veni exact deasupra coridorului ce duce de la intrarea principal la ringu' de dans.ă O lantern aprins e a ezat pe podea; i la lumina ei v d în col uă ă ş ă ş ă ţ -nc perii o scar de fieră ă care coboară-n spiral i duce undeva dedesubt, îăş n stânga.

Cobor tiptil i sc rile astea pân jos, unde ajung înş ă ă tr-un pasaj lung din piatr . Mă ă gândesc un pic ş-ajung la concluzia c pasaju' trece pe dedesubt, de la salonu' cenă tral al cl dirii deă -a lungu' peretelui din chirpici, care e la cap tu' din spate al garajului. Îmi faceă impresia c pasajul sta a fost ini ial un fel de beci al casei. Oricum ar fi, ca ascunz toareă ă ţ ă nu-i deloc r u.ă

Merg de-a lungu' pasajului pân când dau deă -o u de lemn la cap t. Pe dedesubt seşă ă vede o lumin . Deschid u a brusc, intru în camer i trec repede în partea cealalt . Mă ş ăş ă ă aflu-ntr-o pivni de piatr . Câteva becuri electrice sunt aprinse, iţă ă ş -n col u' opus îl v d peţ ă Fernandez împachetând ni te hârtii întrş -un geamantan rezemat de perete. În partea stângă a pivni ei se afl dou prese mari de tip rit, iar în cealalt parte sunt o mul ime de cutii iţ ă ă ă ă ţ ş pe rafturi, deasupra lor, sunt sticle, perii i cli ee.ş ş

A adar am avut dreptate mieş -n sut .ă— Ei bine, Fernandez, zic.Se-ntoarce brusc. Îi ar t pistolu'.ă— Domol, b iete, îi zic, c nuă ă - i mai ajut la nimic s teţ ă ă -agi i acu', iţ ş -ntrucât vă

prive te, ar fi fost mult mai u or pentru tine i Periera dacş ş ş -ai fi intit ceva mai bineţ -n noaptea aia când ai tras în mine în timp ce mă-ntorceam cu ma ina la Palm Springs. tiamş Ş de-atunci c-ai fost tu, da' m-am gândit c iăţ -ar pl cea s crezi c eu a fi poate convins că ă ă ş ă Henrietta fusese la tr gaciu' pistolului.ă

M-apropii de el.— Du-te i te lipe te de peretele din partea cealalt iş ş ăş -ncearc să -atingi plafonu' cu

degetele, îi zic. S fiu în locu' t u, nă ă -a face nici o mi care. La cea mai mic treş ş ă s rire î iă ţ aplic acela i tratament pe care lş -ai aplicat i tu lui Sagers, tic los nemernic ce e ti!ş ă ş

Începe s seă -ndrepte c tre perete, da' cu mâinile ridicate.ă— Ia ascult , ce dracu ai de gând, Caution? spune. S nu crezi că ă -o să- i mearg cuţ ă

chestii d-astea. N-ai voie...— Tacă- i fleanca i f ceţ ş ă - i zic, Fernandez, îi spun, c altfel te exeţ ă cut pe loc i cuş

Page 82: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

regret, pentru c nă -a vrea ca scaunu' electric s piard un client atât de barosan ca tineş ă ă iş -n ziua când au s te pun la pr jit, am s m tratez că ă ă ă ă -un whisky mare, ca pentru ocazii

speciale. Întoarce-te cu fa a la perete, ine mâinile sus i nu mi ca, ori î i fac nd ri iraţ ţ ş ş ţ ţă ă ş spin rii.ă

Execută-ntocmai cum i-am zis. Cercetez geamantanu' pe care-l împacheta. Niciodată-n via nţă -a i v zut atâta material. E plin de ac iuni, obliga iuni de stat, hârtii gaţ ă ţ ţ -rantate cu aur, hârtii de o mie de dolari i câte i mai câte. Iau câteva din materialele asteaş ş i m duc cu ele în partea unde e becul electric i le examinez cu aten ie.ş ă ş ţ

Toate-s false.— Care va s zic a a stau lucrurile, Fernandez, îi zic. tiam c b nuielile meleă ă ş Ş ă ă -s

întemeiate. Cred c tu i Periera sunte i ni te n t r i mai mari decât credeam. Când vă ş ţ ş ă ă ă -am spus asear că -am s v iau cu mine la New York de diminea ca martori principali, tiamă ă ţă ş c-o s v vede i sili i s face i s dispar toate materialele astea, ca nu cumva s leă ă ţ ţ ă ţ ă ă ă g seasc cineva în lipsa voastr . Contam ca laă ă ă -ntoarcerea mea aici s v g sesc în plină ă ă ă activitate. Ei bine, uite c-am avut dreptate.

Poate-ai să-mi spui acum c-aici nu-i o oficin de fală sificatori, i chiar dacş -ar fi, că-n nici un caz tu nu tii nimic despre ea. În fond, nici nu era o idee proast . Cred c eraş ă ă simplu ca bun ziua să ă-ndopi clien ii din sala de joc cu material din sta, dup ce li sţ ă ă -a suit concentra ia de alcool în sânge dincolo de limita pân la care ar fi putut recunoa te oţ ă ş hârtie fals de una bun . Era o idee grozav , da' nu i pentru voi. Hai, mi c !ă ă ă ş ş ă

Îl iau sus pe sc ri, îl împing prin pasaj iă ş -l conduc de-a, lungu' balconului. Deschid camera lui Periera iş -i dau brânci în untru. Intru dup el iă ă ş -nchid u aş -n urma mea.

Periera ade la birou i face o mutr speriat de parc lş ş ă ă ă -ar fi v zut pe dracu'. Îlă perchezi ionez pe Fernandez iţ ş -i iau un pistol pe care-l purta la old. Apoi îl poftesc s iaş ă loc al turi de Periera. Îmi trânte te oă ş -njurătur .ă

— Puteam s fiu mai de tept, zice. Trebuia să ş ă-mi fi dat seama c toat povestea aiaă ă pe care ne-ai turnat-o cu plecarea noastr la New York ca martori principali era pură ă inven ie.ţ

— Ai ghicit, Fernandez, îi zic. Nu iţ -ar fi stricat un dram de minte-n plus. Care va s zic vă ă -a i p c lit. Asear am jucat o scen reu itţ ă ă ă ă ş ă-n fa a voastr , arestândţ ă -o pe Henrietta pentru uciderea lui Granworth Aymes i pentru falsificare, i vş ş -a i prins. A iţ ţ crezut c planu' ca să -o-nfunda i pe dama asta pentru p catele voastre a reu it. Probabil cţ ă ş ă m-a i luat drept un n t r u.ţ ă ă ă

Poate-a i crezut cţ -o s sc pa i basma curat . Da' nu vă ă ţ ă -a ie it pasienş a. A i gre it, iţ ţ ş ş gre eala asta o sş -o pl ti i cu vârf iă ţ ş -ndesat.

Stau i m uit la ei. Perieraş ă - i ine capuş ţ -ntre mâini. Are aeru' unui om sfâr it. Înş schimb Fernandez î i ine mâinile în buzunarele pantaloniş ţ lor. Se leag n cu scaunu' l sată ă ă pe spate i zâmbe te.ş ş

— Sunte i cea mai tic loas pereche de canaliiţ ă ă -mpu ite cu care am avut deţ -a face, zic. Da', m b ie i, mai ave i înc ceva deă ă ţ ţ ă -nv at. Năţ -am întâlnit pân-acum un punga careş s nu se fi crezut cândva mai de tept decât era i nici voi nu face i excep ie. Amicu' vostruă ş ş ţ ţ Langdon Burdell, femeia de serviciu în apartament, Marie Dubuinet, i paznicu' la de laş ă docuri, James Fargal, au fost to i ni te pro ti la fel de mari ca i voi. Vţ ş ş ş -au dat de gol cu vârf iş -ndesat. Poate c vă -ar interesa s ti i cum. Ei bine, am s v spun.ăş ţ ă ă

V-aduce i aminte când vţ -am adus pe amândoi la poli ia din Palm Springs, imediatţ înainte de plecarea mea, în ziua când am jucat scena aia mare cu frecu u' pe care lş -am tras Henriettei pentru îmbr c mintea pe careă ă -o purtase? Î i aminte ti, Fernandez, c iţ ş ăţ -am ar tat o list a articoleă ă lor de îmbr c minte i iă ă ş ţ -am spus c-am s-o trimit la New York, iar dac Marie Dubuinet i paznicu' de noapte vor identifica hainele alea, va fi o dovadă ş ă pentru mine c Henrietta era aceea care fuseseă -n ma in cu Granworth? iş ă Ţ -aduci aminte de asta?

Ei bine, m b ie i, un singur lucru nu vi lă ă ţ -am spus atunci. Nu v-am spus esen ialu',ţ ş-anume c schimbasem lista. Aia pe care vă -am comunicat-o vou nă -a fost lista hainelor pe care o c p tasem de la Henrietta. Haina i p l ria pe care ea le purtaseă ă ş ăă -n seara aia fuseser din blan de astrahan neagr , daă ă ă -n lista pe care v-am ar tată -o vou — identic cuă ă cea pe care-am trimis-o la New York — am f cut o schimbare. Am indicat c purtase oă ă

Page 83: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

p l rie din piele maro i o hain din blan de culoare g lbuie.ăă ş ă ă ăIar neroada aia de camerist , Marie Dubuinet, i neă ş rodu' la pe paznic de noapte auă

picat amândoi în cursa pe care le-am întins-o. Ambii s-au declarat de acord c haineleă -s întocmai identice cu cele pe care le purtase Henrietta-n seara aia. Ei bine, atâta mi-era de ajuns. Am aflat în felul sta c nu ea fusese dama din ma ina lui Aymes i miă ă ş ş -a dovedit că dama din ma in fusese micu a voastr partener de joc Paulette Benito i miş ă ţ ă ă ş -a mai arătat c toat banda asta blestemat a voastr era amesă ă ă ă tecat în afacere i ceă ş -a i mai vrea s ti iţ ăş ţ în plus ca s v fac pl cere?ă ă ă ă

Nici unu' din ei nu scoate o vorb .ă— Cred c-am întâlnit multe canalii-mpu ite de când îmi tocesc t lpileţ ă -n serviciu'

federal, le zic, i socot cş -am avut a face i cu uciga i care nu sş ş -ar fi dat în l turi de laă nimic, da' cred că-mpreun cu banda voastr de tic lo i, cu lovitura asta grozav peă ă ă ş ă care-a i încercat sţ -o da i, vţ -a i ridicat în fruntea clasamentului. Miţ -e scârb de voi.ă

Periera geme. Începe s plâng iă ăş -l trec toate n duă elile. Am impreş sia c lă -am adus în punctul unde pot să-l dau gata. M duc la bufet iă ş -i torn un pahar de whisky. Îl iau înapoi i iş -l dau.

— Dă-l pe gât, b iete, zic, cât timp mai po i. A jura c nă ţ ş ă -au să- i dea de b ut înţ ă ziua când au s te pr jeasc .ă ă ă

Ridic privirea.ă— Señor, spune, nu se poate se me prajasca. Io n-am f cut nimic, nă -am uciso pe

nimeni.— Ei a ! îi zic.şIau un scaun pe care m-a ez iş ş -l privesc.— Ascult , veneticule, zic, socot c iă ăţ -a mai r mas atâta minte ca să ă- i dai seama deţ

buclucu-n care-ai intrat. Dac e ti destul de de tept, ai s cau i să ş ş ă ţ ă- i u urezi situa ia câtţ ş ţ po i. Acum, în momentu' de fa , nu m intereseaz falţ ţă ă ă sific rile. tiu c opera ia a fostă Ş ă ţ f cut aici i cunosc înă ă ş treaga poveste. Ceea ce m preocupă ă-n momentu' de fa eţă urm toarea chestie:ă

Cineva d-aici — adic unu' dintre voi doi, b ie i — lă ă ţ -a-mpu cat pe Jeremy Sagers.ş Acu' cred c tiu cine lăş -a ucis. Am dedus totu' iş -s ferm hot rât în privin a unui lucru.ă ţ Individu' care l-a-mpu cat o s pl teasc frumu el cu via a, iar cel lalt ar mai avea oş ă ă ă ş ţ ă ans . Poate cş ă -ar sc pa cu vreo cinci pân la dou zeci de ani pentru compliă ă ă citate la

falsific ri.ăM opresc iă ş -mi aprind o igar . Le dau acestor indiţ ă vizi timp berechet s fiarbă ă-n

suc propriu.Dup cât va vreme contă ă inui.— Acu' ceea ce trebuie s hot râ i voi doi, m i b ie i, e vina pentru care urmeaz să ă ţ ă ă ţ ă ă

fie dat în judecat unu' i cel lalt. Dac vreunu' dintre voi vrea să ş ă ă ă-l dea-n gât pe celalalt, e-n regul . În caz contrar vă -arestez pe-amândoi pentru culpa de omor i, dac nş ă -o s face iă ţ impresie bun cur ii, socot că ţ -o s v frig i pe unu' i pe altu. Da' că ă ăş ş -un pic de noroc, unu' dintre voi poate s scape mai ieftin. A a c sfatu' pe care pot s viă ş ă ă -l dau e s v gr bi i cuă ă ă ţ gânditu', c altfel să -ar putea ca doi tâlhari s fie pu i la pr jit penă ş ă tr-un singur omor.

Stau iş -a tept. Fernandez zâmbe teş ş -ntruna. St cu scaunu' mereu l sat pe spate. Mă ă ă prive te doar i rânje te.ş ş ş

Da' lui Periera nu-i vine nici pe departe la-ndemân . N du elileă ă ş -l trec mai mult ca oricând i mâinileş -i tremur . Socot că ă-ntr-o clip vaă -ncepe s ciripeasc , nu pentru altă ă motiv decât acela c staăă -i genu' lui. i am dreptate. Mai st m ce mai st m vreo juma' deŞ ă ă minut ş-apoi începe s vorbeasc .ă ă

— N-am empu cat pe nimeni, seş ñor, spune. Io n-am ucis niciodata un ombre, en toda via a mea niciodata nţ -am ucis un ombre. Nu am avut niciodata revolver. Spun ade-verat. N-am ucis niciodata pe Sagers.

— Care va s zic nu lă ă -ai omorât tu, îi zic. Foarte bine, Periera, zic. Acu' ia aminte la vorbele mele. Eu am s spun, iar tu nu trebuie decât s confirmi dacă ă ă-i a a i tot ce maiş ş trebuie s faci e s semnezi o declara ie în sensul sta când teă ă ţ ă -oi duce la sec ia de poli ieţ ţ din Palm Springs.

Arunc chi tocu' i m duc la bufet sş ş ă ă-mi torn o b utur , Sunt destul de mul umit deă ă ţ

Page 84: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

felu-n care se desf oar luăş ă crurile i cred c poateş ă -n câteva ore am să-nchei afacerea asta pân la proces. Revin i mă ş -a ez. Îmi aprind o nou igar .ş ăţ ă

— Iat cum cred că -a fost, Periera, zic. Când mi s-a-ncredin at pentru prima oarţ ă afacerea asta cu falsuri i mş -am dus să-l vizitez pe Langdon Burdell la New York, am, mă b ie i, impresia c vă ţ ă -a informat c autorit ile feă ăţ derale au luat afacerea asta sub obiectiv. Da' nu numai c vă -a informat, ci a g sit i o poz deă ş ă -a mea pe care a tăiat-o dintr-o gazetă oarecare — asta-i poza pe care am g sită -o pe fundu' unei l zi de gunoi, în c mara dină ă spatele barului, adică-n locu' unde-a fost pus i trupul lui Sagers la congelat întrş -un frigider — i când a g sit foş ă tografia aia din ziar, a scris pe marginea ei „Asta-i tipul" i iş -a trimis-o lui Fernandez aici, a a ca s ti i cine sunt când o sş ăş ţ ă-mi fac apari ia.ţ

E-n regul . În fine, ajung aici. Intruă -n bomba asta, crezând c nimeni nu mă ă cunoa te. Joc o scen grozav cu Sagers, a a c sş ă ă ş ă ă-i dau posibilitatea să-mi paseze toate informa iile pe care leţ -a strâns, iar voi, m b ie i, privea i ca la teatru. tia i cine sunt ă ă ţ ţ Ş ţ ş-a iţ prins mi carea. Din sceş na pe care-am jucat-o, v-a i dat seama c Sagers lucreaz cu mine.ţ ă ă

Foarte bine. A adar în noaptea aia când localu' fusese închis — ş ş-a i avut grij sţ ă ă trage i obloanele bine i deţ ş vreme — Sagers urc aici i v toarn povestea pe care iă ş ă ă -am zis eu s vă -o vând . Spune c un oarecare tip din Mexic iă ă -a l sat ni te pitaci i c renună ş ş ă ţă la slujb i se car la Arispe. Î i ia r masăş ă ş ă -bun de la voi. Iese din înc perea asta. Oă porne te deş -a lungu' balconului iş -ncepe s coă boare treptele pe partea cealalt i socot căş ă Fernandez î i închipuie c exist posibilitatea ca omul sta s tie pu in mai mult decât eş ă ă ă ăş ţ s n tos — c ci nă ă ă -am cum s tiu dac Sagers năş ă -a descoperit ceva în intervalu' dintre momentu' când am p r sit bomba asta i clipa când iă ă ş -am g sit cadaă vru'. Poate c-a v zută pasajul sau altceva.

Oricum ar fi, Fernandez se duce la u işăş -l ia pe Sagers în c tare. Trage deă -a curmezi ul ringului de dans. Îl niş mere te pe Sagers în picior. Sagers se rostogole te peş ş sc ri i Fernandez îl mai împu c de vreo dou ori, da' tot nuă ş ş ă ă -l poate omorî — b iatuă -i prea rezistent. Atunci Fernandez se duce de-a lungu' balconului, coboar treptele i maiă ş trage vreo câteva focuri în bietu' b iat, de la o distan atât de mic încât avea urme deă ţă ă pulbere pe haine ş-arsuri pe piele.

E-n regul . În sfâr it, omu' se hot r te s moar , iar Fernandez să ş ă ăş ă ă -apleac atunciă peste el iş -ncepe să-l tragă-n sus. Îl trage de nuru' deş -argint al c m ii, i ciucurele cadeă ăş ş pe treapta unde l-am g sit mai târziu. Apoi taurul sta de Fernandez îl salt pe um r iă ă ă ă ş -l pune la conservat, într-un sac, în frigider.

M opresc. M uit la Periera. Plânge nest pânit, obrajiiă ă ă -i sunt inunda i de lacrimi.ţ— Ei bine, zmeule, zic, se potrive te sau e chiar înş tocmai?Nu poate s vorbeasc , d numai din cap. Fernandez îl prive te.ă ă ă ş— Hai, tacă- i gura, zice. Habar nţ -ai ce vorbe ti. Parc te v d cş ă ă ă-l la i pe sticleteleş

sta tic los s te fac s deă ă ă ă ă clari tot ce-ar vrea el s zici.ă— Ascult , Fernandez, îi spun. Nu miă -ar pl cea s fiu nevoit s intruă ă ă -n tine. iŢ -am

mai stricat o dat portretu', da' acuă - i promit un lucru, dac mai pun iar i c ngile pe tine,ţ ă ăş ă am s te deteriorez pân la ireparabil. ineă ă Ţ - i cât po i fleanca aia lipit cu leucoplast. Laţ ţ ă scena asta tu să-l faci mai bine pe mutu'.

E-n regul , Periera, zic, a adar Fernandez lă ş -a-mpu cat pe Sagers. Eş -n ordine, asta nu se mai poate-ndrepta. Acu' să-mi spui i tu ceva, Fernandez, de vreme ce ai mânc rimeş ă la limb ; unde lă -ai îngropat pe b iat, hai?ă

— Nu se prinde! zice Fernandez. Nu spun nici o vorb . Habar nă -am despre ce vorbe ti. Nu spun nimic pân când nu sunt asistat deş ă -un avocat.

M-apuc râsu'.ă— Speran ele pe care vi le pune i în avocat pur i simplu mţ ţ ş ă-nnebunesc, zic.Între timp Periera iş -a rec p tat graiu' i intervine:ă ă ş— Ve spun, señor, ve spun adeverat! Ce a i zis este corect. Fernanţ dez asta el a ucis

pe Sagers. Credea che tie prea mult. El lş -a pus en groapa la capul de la perete din spatele de la garaj. Am vezut cu ochii mei.

M uit la Fernandez. Nă -a-ncetat s zâmbeasc . Nă ă -a-ncetat s se leă gene cu scaunu-nainte iş -napoi. Se-apleac pe spate atât de mult încât cred că -ar putea s cadă ă dintr-o clipă-n alta. Apoi, cu o vitez extraordinaă r , m ia prin surprindere iă ă ş -mi face o

Page 85: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

figur tare. Întră -o clip când se l sa cu scaunu' pe spate, se ine cu mâinile de sertaru'ă ă ţ biroului din fa a sa. Acesta se deschide i din el scoate un pistol, care este în untru i bagţ ş ă ş ă patru gloan e în Peţ riera. Veneticu' trage un urlet ş-apoi începe s scânceasc . E mpu cată ă ş în plin, de la mic distan , i nuă ţă ş -nflore te deloc.ş

Se pr bu e te pe birou. În clipa aia las automatu' meu să ş ş -arate ce tie. Îl tratez peş Fernandez cu aceea i moned . Îi plasez dou drept în pomp .ş ă ă ă

Cade de pe scaun într-o parte. M duc i mă ş -aplec peste el. În spatele meu îl aud pe Periera continuând s scânceasc . Fernandez ridic priviă ă ă rea c tre mine iă ş -ncepe să vorbeasc . O dâr de sânge i se prelinge din col u' gurii. Zîmbetu' nu lă ă ţ -a p r sit. Arat caă ă ă dracu'.

— Nu ine, copoiule, zice. Nţ -ai s m pr je ti. Nă ă ă ş -ai s ...ăSe stinge.Periera st lini tit. Cred c să ş ă -a terminat i el. Când mş ă-ntorc să-l privesc, v d c amă ă

dreptate. Ochii-i sticlesc încremeni i.ţÎmi întorc privirea c tre Fernandez. Zace chircit pe podea, cu ochii holba i la plafon.ă ţA adar iatş ă-i pe cei doi zmei care-au crezut c pot s fie mai tari decât legea. Doiă ă

n t r i, care iăă ă ş -au închipuit c pot să ă- i fac de cap. Fernandez, o brut ordinar , cu capu'ş ă ă ă gol, i nimic altcevaş -n afar de mu chi ă ş ş-un pistol, i Periera, un punga venetic ag at deş ş ăţ remorca lui. tiaĂş -ntotdeauna termin la fel. Ori li se curm firu' zilelor, a a cum auă ă ş p ităţ -o tic lo ii tia, ori termin pe scaun, cu groazaă ş ăş ă -n suflet, v ic rinduă ă -se de mam .ă

Indivizii tiaăş -mi provoac scârb .ă ăFac un pas peste Periera ş-apuc telefotiu'. Îl chem pe Metts. Intr pe fir destul deă

repede.— Alo! Ascult , Metts, îi zic. Î i vorbesc de la morg — pen' că ţ ă -a a arat cel pu inş ă ţ

p-aici. Î i in la dispozi ie o pereche de tâlhari în epeni i i cred cţ ţ ţ ţ ţ ş -ai putea s triă mi i sţ ă-i adune pân nu se crap de ziu .ă ă ă

Îi povestesc cele ce s-au întâmplat. Nu pare s fie prea mult surprins. Spune c ,ă ă dup p rerea lui, Fernandez mă ă -a scutit de multe necazuri lichidându-l pe Periera iş împ rtă ă induş -i soarta.

Îl întreb cum stau lucrurile în sfera sa. Spune c toateă -s cum nu se poate mai bune. Henrietta a teapt i discut . situa ia cu Maloney, încercând sş ăş ă ţ ă- i închipuie ce naibaş urm resc. Maloney e atât de somnoros c de abiaă ă - i ine ochii deschi i, iar Metts faceş ţ ş pasien a de unu' singur.ţ

— Perfect, îi zic. Acu' vreau s te mai rog să ă-mi faci un mic serviciu. Trimite unu' dintre b ie ii t i s g seasc din p mânt din piatr seac un co ciug pentru Sagers. Lă ţ ă ă ă ă ă ă ă ş -au îngropat p-aici pe undeva i a vrea sş ş ă-i adun r mă ă i ele, s le duc întrş ţ ă -un loc potrivit. Dac ai un antreprenor de pompe funebre laă -ndemân , fă ă-i vânt încoace.

— E-n regul , Lemmy, spune. Trebuie s m rturisesc c nuă ă ă ă - i pierzi vremea.ţ I-ascult , cât ai de gând s ne ii treji pă ă ţ -aici? ie nu iŢ ţ -e somn niciodat ?ă

— Nu te l sa, zic. Partida asta e aproape de sfâr it. Trebuie s mai trec pe laă ş ă locuin a Henriettei, unde vreau s cotrob i ni el, dup care socot cţ ă ă ţ ă -am terminat p-aici. Cred c-am s fiu înapoi la tine în mai pu in de patruzeci de minute, Spuneă ţ -mi, Metts, ce mai face micu a mea prieteţ n Paulette?ă

— E bine mersi, spune. S-ar zice că-i tot atât de fericit ca o pisic cu dureri deă ă din i. Am fost sţ -o v d jos în beci acum o jum tate de or . Îi face via grea paznicei meleă ă ă ţă d-acolo. Zice c vrea un avocat i iă ş -am comandat unu' să-i vin la prima or mâine deă ă diminea . Ultimul lucru pe care lţă -am aflat despre ea este c-a renun at s se mai plimbe deţ ă colo-colo ca o tigroaic dup gratii i să ă ş -a culcat, Poate c-a i adormit.ş

— E-n regul , îi zic. iă Ş -acu, ascult , Metts, i b nuiesc c sta va fi ultimu' lucru peă ş ă ăă care- i voi cere sţ ă-l faci pentru mine. Peste-o juma' de or treze teă ş -o pe Paulette. Scoate-o din beci i iaş -o la tine acas în cameă ra de zi. Dac face pe nebuna, puneă -i ni te br ri deş ăţă o el. Da' s nţ ă -o la i s seş ă -ntâlneasc cu Henrietta, sau cu Maloney, sau cu oricare altu'ă pân nă -ajung eu acolo. Apoi, dup ce mă ă-ntorc eu, cred c vom încheia i afacerea asta.ă ş

— E-n ordine, spune. Am să- i preg tesc tot decoru'. Cu bine, Lemţ ă my.Pun receptoru-n furc . M duc la bufet i m tratez că ă ş ă -o b utur . Aprind apoi o igară ă ţ ă

i trag un fum adânc. Are un gust extraordinar.ş

Page 86: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

Pe urm fac pu in ordine. Îl apuc pe Fernandez iă ţ ă ş -l a ez la loc pe scaun, iar peş Periera îl aranjez cât pot de bine. Iau de pe birou o rol de hârtie adeziv i din pragul u iă ăş ş arunc o ultim privire la perechea asta de tâlhari.ă

Sting apoi lumina iş -o roiesc. Încui u aş -n urma mea i o sigilez în câteva locuri cuş hârtie adeziv , ca s nu intre nimeni pân când Metts nu trimite procuroru' s instruă ă ă ă -menteze.

Apoi m opresc pe balcon i privesc la ringu' de dans. Razele lunii str bat i umpluă ş ă ş localu' de umbre.

Cl direa are un aspect deplorabil. Arat tot atât de trist cum arat oricare alt locală ă ă când parchetu' nu-i plin de perechi care danseaz i orchestra nu cânt — când lipsescăş ă damele grozave, care să- i etaleze luxu' i farmecele.ş ş

Luna face ca bomba asta s aib un aspect pu in cam ieftin.ă ă ţCobor i ies prin u a din dos i mş ş ş ă-ndrept agale c tre locul unde miă -am l sată

ma ina.şE o noapte grozav i m simt bine. Abia când ambalez motoru' îmi dau seama căş ă ă-s

teribil de obosit. Demarez i mş ă-ndrept c tre mica ferm unde locuie te Henrietta.ă ă şCând ajung acolo, bat puternic în u . Nuşă -mi r spunde nimeni i m gândesc că ş ă ă

femeia de serviciu, care vede de Henrietta, a plecat pe undeva. Poate că-i e fric s steaă ă singur peă -ntuneric.

For ez u a i urc pân la camera Henriettei. Când inţ ş ş ă tru-n ea, simt parfumu' pe care-l folose te — garoafe, întotdeauna miş -au pl cut garoafele. Chiar în fa a mea e iru' deă ţ ş pantofi cu câte o cataram de argint sau alt oră nament ici i colo str lucind în lumina lunii.ş ă A ezat pe un scaun — a a cum era iş ş ş -nainte — st tea alu' Henriettei.ă ş

V m rturisesc că ă ă-mi face pl cere s fiu în camera asta. Sunt unu' dintre oameniiă ă aceia care cred c-o înc pere poate s spun o povesteă ă ă -ntreag despre oamenii careă locuiesc în ea. Cred că-ncep s devin sentimental i felu' sta deă ş ă -a fi nu mi se potrive te,ş drept care m scutur ca s m trezesc la realitate — s nu mă ă ă ă ă-ntreba i!ţ

M pun pe treab . Iau înc perea sistematic. O cercetez centimetru cu centimetru, da'ă ă ă nu g sesc ce caut, pân când, tocmai când eram pe punctu' de a pierde orice speran , înă ă ţă fine dau de fir.

Deschid un dulap cu haine, care-i în col . G sesc o caţ ă set . O desă chid iş -n untru e ună teanc de scrisori. Le parcurg pân când dau de una careă -i scris de Granworth Aymes. E oă scrisoare de-acu' un an i se pare c Henrietta a p stratş ă ă -o pentru c avea o list de c r i peă ă ă ţ care Aymes o ruga s i le procure.ă

Iau scrisoarea asta la lumin ăş-o citesc Apoi o pun în buzunar i mş -a ez în scaunu'ş pe care-i a ezat alu' i m gândesc.ş ş ş ă

Dup pu in m ridic ă ţ ă ş-o iau din loc. Încui u a casei, m sui în ma in i pornescş ă ş ăş înapoi spre Palm Springs.

Am întreaga afacere-n buzunar. Scrisoarea asta a lui Ames i-a pus capacu'. Sunt un om dur de felu' meu, da' simt că-mi vine r u.ă

De ce? P i, multe cazuri împu ite am rezolvat la via a mea i am v zut multeă ţ ţ ş ă combina ii tic loase. Miţ ă -am scos sufletu' cu tâlharii de când m tiu i nu miăş ş -au r masă multe de-nv at.ăţ

Da' vre i, nu vre i s crede i, astaţ ţ ă ţ -i afacerea cea mai tic loas i cea mai murdar deă ăş ă care m-am ocupat pân-acu'. E atât de scârboas încât lă -ar face pe cel mai nesim it asasinţ să- i predea armele i s caute cât mai degrab un loc deş ş ă ă -nchinăciune.

Mi-ar fi pl cut să ă-l v d pe Fernandez suit pe scaun i pr jit. Individu' la ar fiă ş ă ă meritat scaunu' iş -mi pare r u că -am fost nevoit să-l împu c. Daş -nainte de-a termina cu afacerea asta, mai sunt înc vreo trei sau patru oameni care or s fac mica plimbare de laă ă ă celula condamna ilor la moarte pân la scaunul electric i când o sţ ă ş ă-i v d pe drumu' sta,ă ă am s beau ă ş-am s dansez.ă

Încep s cânt „Cactus Lizzie". Îmi mai ia, cum să -ar zice, gustu' amar din gur .ă

Capitolul XIV

Page 87: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

ADEV RUL IESE LA LUMINAĂ

Mă uit la ei.Ocup scaunu din spatele mesei de scris a lui Metts, din camera sa de zi. E ora patru

f r dou zeci de minute. Metts st în col , a ezat întră ă ă ă ţ ş -un fotoliu mare, trage din lulea iş are aeru' ca i cum toat adunarea asta ar fi egal cu zero. Henrietta adeş ă ă ş -mpreun cuă Maloney pe-o sofa mare în partea dreapt aă -nc perii, iar Paulette st pe un scaun în parteaă ă opus , arborând un zâmbet mic i ironic, de parc to i am fi c zu i pe cap, în afar de ea.ă ş ă ţ ă ţ ă

Domne te lini te. E o atmosfer oarecum odihnitoare, pentru c Metts a stins lampaş ş ă ă din mijloc i nş -a r mas aprins decât o lamp cu picior, în col ul din spatele Paulettei.ă ă ă ţ Lumina îi cade pe fa ţăş-o face s-arate mai mi to ca oricând. V spun c voi dameleş ă ă sunte i ni te creaturi ciudate. Uita iţ ş ţ -v , de pild , la Paulette asta. Eă ă -o dam grozav , că ă -o siluet pe cinste, tr s turi frumoase, iă ă ă ţ nut i personalitate, da' nu poate tr i ca oriceăş ă femeie. Parc să -ar sim i obligat s ridice casaţ ă ă -n sus.

Adesea m mir i mă ş ă-ntreb, din ce cauz poate să -o ia o femeie pe calea asta? Aş vrea s tiu ce g rg uni le intrăş ă ă ă-n cap, f cânduă -le s devin capul atâtor rele, pentru că ă ă niciodat nă -am cunoscut un tâlhar sau o ac iune bandiţ teasc în spatele c reia s nu seă ă ă g seasc vreo dam i cred c fran uzu' la careă ă ăş ă ţ ă -a zis „cherchez la femme" î i cunoa teş ş marfa. Am impresia c fiecare caz pe care lă -am atacat vreodat să -a redus în cele din urmă la „cherchez la femme". Da' poate c astaă -i ceea ce face ca via a s fie atât de interesant .ţ ă ă

Îi privesc pe to i i zâmbesc.ţ ş— Ei bine, fra ilor, zic, iat ceea ce se poate numi sfâr itu' pove tii. Cred cţ ă ş ş ă-ntr-o

oarecare m sur nu respect uzan ele prin faptu' că ă ţ -am convocat adunarea asta chiar acu' iş f r ca avocatu' Paulettei s fie prezent. Da' nuă ă ă -i cazu' s fiiă -ngrijorat , Paulette, nă -am să- i mai pun nici un fel deţ -ntreb ri i nă ş -am să- i cer nici o declara ie. Ceţ ţ -ai s faci sau ceă n-ai s faci, te prive te direct i personal.ă ş ş

Întorc privirea c tre Henrietta.ă— Scumpo, îi zic. ie iŢ ţ -a fost rezervat tratamentu' cel mai dur. De fapt, am fost silit

s iăţ -l aplic a a i sş ş ă- i fac zile fripte, pentru c era singuru' mod în care puteam s dirijezţ ă ă treaba ca s ias ceva. În ziua când teă ă -am adus aici, la sec ia de poli ie, i teţ ţ ş -am luat la-ntreb ri despre hainele cu care erai îmbr cată ă ă-n noaptea când ai venit la New York de la Connecticut, n-am f cut altceva decât s joc o scen . Era oă ă ă -nscenare pe care am încropit-o pentru Fernandez i Periera. Urma s plec în Mexic i trebuia s pun ceva laş ă ş ă cale, pentru a-i face s cread că ă ă-ntreaga afacere era-ncheiat i c tu erai femeia pe careăş ă aveam de gând s-o-nfund pentru uciderea lui Aymes.

Acela i lucru lş -am urm rit, asear , când teă ă -am arestat pentru asasinarea lui Aymes. Trebuia să-i fac pe indivizii tia doi s cread căş ă ă -aveam dosaru-ncheiat cu toate do-vezile-mpotriva ta i cş ă-i luam cu mine la New York ca martori. Trebuia s fac asta, iă ş uite de ce: tiam c dacş ă -ar fi fost obliga i s plece de la ferm a doua zi în zori, priţ ă ă mul lucru de care s-ar fi ocupat în cursu' nop ii ar fi fost s fac s dispar întregu' dispozitivţ ă ă ă ă pe care-l foloseau pentru falsific ri. tiam c atelieru' era pe undeva peă Ş ă -acolo, da' trebuia să-i fac să-mi arate unde anume, i asta era calea pe careş -am ales-o... Îmi pare r u,ă prin eso, da' dup ceţ ă -am s termin, cred c vei în elege.ă ă ţ

Henrietta îmi adreseaz un zâmbet discret.ă— E-n regul , Lemmy, spune. Îmi pare r u c teă ă ă -am jignit. Puteam să-mi închipui

c e ti mult prea de tept ca s m b nuie ti de asasinat.ă ş ş ă ă ă ş— Perfect, îi zic. Ei bine, fra ilor, cred c am o grţ ă ămad de lucruri s v spun ă ă ă ş-aş

vrea s mă -asculta i cu cea mai mare aten ie. În special tu, Paulette, s iei bine aminte laţ ţ ă ce-am s zic, pentru c trebuie să ă ă- i dai seama de feluţ -n care un lucru sau altu' poate să- iţ influen eze situa ia. Am spus adineauri c , din punct de vedere strict legal, aduţ ţ ă narea asta nu-i câtu i de pu in în ordine; da' dacş ţ -am convocat-o, am f cută -o numai în folosu' t u.ă Dup ce vei asculta ce am de zis, ai s teă ă -ntorci în celul ăş-ai s meă ditezi, apoi te mai gânde ti i la lucrurile pe careş ş -o s i le spui mâine diminea i avocatului la al t u.ă ţăş ă ă

— E-n regul . Care va s zic iat cum stau lucrurile: Fernandez i Periera suntă ă ă ă ş mor i. Periera lţ -a tr dat pe Feră nandez i Fernandez lş -a-mpu cat. Eu lş -am achitat pe Fernandez i cu asta basta. Amândoi ace ti indivizi erau complici în afacerea cu falsurileş ş

Page 88: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

lui Granworth Aymes, iar tipu' care era-n spatele acestor falsuri i capu' bandei era chiarş Granworth Aymes.

i lui Granworth Aymes iŞ -a venit o idee grozav . Se tia în general c juca la burs .ă ş ă ă i de fapt chiar a a f cea — uneori. Când afacerileŞ ş ă -i ie eau bine, eraş -n regul ; în schimbă

când nu mergeau, atunci socotea c putea s te for eze prin falsific ri. Aceast bombă ă ţ ă ă ă Altmira — localu' pe care l-a cl dit i lă ş -a ipotecat lui Periera — era locul unde se confec ionau hârtiile false i ori c era un plan bun, s nu mţ ş ă ă ă-ntreba i! Aţ -nceput prin a-l pune pe Periera s scoat ni te bancnote false, fiindc era u or s fie puseă ă ş ă ş ă -n circula ie sus,ţ în camera de joc. Oamenii care-s îndopa i cu alcool nţ -au ambi ia s examineze hârtiile peţ ă care le-au câ tigat sau pe care leş -au primit în schimb, i majoritatea tipilor care jucau laş ferm erau p s ri c lă ă ă ăătoare. Dac-ar fi venit vreunu' care locuia în Palm Springs, cred că s-ar fi ab inut sţ ă-i bage pe gât hârtii false. A teptau de obicei câte un fraier ca sş ă-l umple de bani contraf cu i.ă ţ

iŢ -aduci aminte, Metts, că-n prima sear când am venit aici miă -ai povestit c-ai avut cândva un caz, un tip care fusese g sit cu bila spart , undevaă ă -n de ert, nu departe deş ferm ? Î i aminte ti ce miă ţ ş -ai spus? C omu' laă ă - i g sise moartea sus în camera de joc. Eiş ă bine, cred c-ai avut dreptate. Am impresia c sta a fost unu' dintre pu inii oameni care aăă ţ f cut t r boi pentru c i să ă ă ă -au plasat ni te bancnote false. ş Ş-atunci l-au miruit. Una peste alta, ideea asta de a se folosi de ferm ca loc pentru scurgerea acestor hârtii contraf cuteă ă în buzunarele oamenilor era tare. A mers u or.ş

De-abia dup aia au început s scoat ac iuni i obliă ă ă ţ ş ga iuni false, ţ ş-am s v spună ă mai târziu de ce au f cută -o.

Banda asta era bine organizat . Aymes era capu', iar Langdon Bură dell împreun cuă fecioru' din apartament, cu oferu', Fernandez, i cu camerista Marie Duş ş buinet, lucrau cu to ii mânţ ă-n mân . Periera eraă -ns rcinat cu conducerea localului i tip rirea hârtiilor false.ă ş ă Cred c leă -a mers jocu' sta prea mult vreme.ă ă

E-n regul . Acu' am s v spun de ce să ă ă -au apucat s fac ac iuni, obliga iuni iă ă ţ ţ ş transferuri false, ş-am s v povestesc de ce au f cut obliă ă ă ga iuni deţ -alea de stat în valoare de dou sute de mii de dolari, cu careă -a fost înc l at Henrietta. E o poveste grozav , iară ţ ă ă dama care poart r să ă punderea adeş -n mijlocu' nostru aici i acum.ş

Zâmbesc c tre Paulette. Eaă -mi întoarce privirea iş -mi râde-n nas. E înc dispus să ă ă lupte i nuş -i pas de nimic.ă

— i ie trebuie sŞ ţ ă- i cer scuze, Paulette, îi zic. Treţ buie să- i cer scuze pentru cţ ă le-am adus înapoi aici sub învinuirea de a-l fi omorât pe Granworth Aymes. Tu nu l-ai omorât, da-n momentele alea mi se p rea motivu' cel mai potrivit pe careă -l puteam invoca. În clipa de fa e ti re inut pentru complicitate la falsuri, da' nuţă ş ţ ă -i cazu' s te la iă ş n p dit de vreun sentiment de automulă ă ă umire. Stai cuminte ţ ş-ai r bdare pân termin,ă ă dup aia po i s râzi cât pofte ti.ă ţ ă ş

Ei bine, a adar cam cş -un an în urm , Granworth oă -ntâlne te pe Paulette careş -i cade cu tronc la inim , iar ea seă -ndr goste te de el. Cred c el era o creatur slab , timid , ună ş ă ă ă ă gen de om care nu i-ar fi putut rezista unei dame grozave, cu o personalitate puternic , a aă ş cum e Paulette. tia doi sunt nedesp r i i, apoi Paulette afl despre afacerea cuĂş ă ţ ţ ă bancnotele false i i se pare c chesş ă tia-i grozav .ă

Ş-atunci îi vine o idee diabolic . Trebuie s v da i seama c ea posed i un so iă ă ă ţ ă ăş ţ ş c so ul staă ţ ă -i pe duc . E tebecist în ultimu' grad i nu poate s circule cine tie ce. Nuă ş ă ş vine la New York i nu b nuie te ce se petreş ă ş ce-ntre so ia lui i Granworth.ţ ş

Da' dup toate semnele, nu mai are mult de tr it i Paulette nu vrea să ă ş -a tepte pânş ă moare ca s pun laba pe banii lui. A a a ajuns la ideea asta dr ceasc . ă ă ş ă ă I se n zare că -ar fi grozav să-l determine pe Rudy Benito să- i plaseze investi iile prin intermediul luiş ţ Granworth Aymes iş -i sugereaz lui Granworth că -ar fi o idee colosal dac toate ac iunileă ă ţ i obliga iunile pe care el prime te ordinu' s le cumpere pentru Rudy ar putea fi contraş ţ ş ă -

f cute aici la ferm . Cu alte cuvinte, ea i cu Granworth pun mâna pe bani iă ă ş ş -i plaseaz luiă Rudy ac iuni i obliţ ş ga iuni false.ţ

Rudy nu va afla nimic, pentru c Paulette face pe so ia iubitoare, care se ocup deă ţ ă afacerile lui — mă-n elegi? Ea va fi persoana care mâţ nuie te certificatele, ac iunile iş ţ ş documentele respective, iar Rudy e prea bolnav ca s cerceteze opera iile mai îndeaproapeă ţ

Page 89: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

i, având încredereş -n nevastă-sa, nu le ia sub lup .ăToate astea-s de natur s vă ă -arate cât de tic loas poate fi o dam când î i puneă ă ă ş -n

gând s se comporte a a. Socot c majoritatea femeilor ai c ror so i ar fi bolnavi să ş ă ă ţ -ar considera fericite s steaă -n apropierea lor i s le dea o mân de ajutor. Da' Paulette eş ă ă construit altfel. Prină esa asta are ceva din brutalitatea unui criminal de rând — i nuţ ş mă-ntreba i ce dur e!ţ ă

Care va s zic opera iile merg bine i se strecoar neă ă ţ ş ă descoperi i. În câteva luni lţ -au ras pe Rudy de tot ce-a avut, iar tot ce i-a r mas e un teanc de certificaă te false.

S zicem că ă-i în regul . S zicem c toate merg ca pe roate, când seă ă ă -ntâmpl ceva.ă Într-o zi — o zi-n care cred c Paulette era plecat la New York — Rudy se las examinată ă ă din nou de c tre un specialist. staă Ă -i spune c eă -ntr-o tare destul de proast , da' că -ar putea s in mai mult dac săţ ă ă -ar stabili într-un loc cu clim mai bun , caă ă -n Arizona sau Mexic. Rudy- i propune sş -asculte sfatu' i se gânde te sş ş ă- i examineze situa ia financiar , ca sş ţ ă ă vad cum st . A a c , probabil, se duce i scoate unele dintre ac iunile i obliga iunileă ă ş ă ş ţ ş ţ care se g sesc în seifu' Paulettei i trece poate cu ele pe la agentu' de schimb de prină ş partea locului, a a ca s vad cât valoreaz hârş ă ă ă tiile i s se intereseze cât de repede poateş ă s le transă forme în bani lichizi. Sunte i oareţ -n stare s vă ă-nchipui i ocu' zdrav n pe careţ ş ă l-a avut Rudy Benito când a aflat că-ntregu' pachet e contraf cut i nu valoreaz niciă ş ă m car cât hârtia pe careă -i tip rit?ă

V pute i imagina ceă ţ -a sim it bietul om? Scandalul a izbucnit laţ -ntoarcerea Paulettei. Îi cere socoteal pentru celeă -ntâmplate.

i ceŞ -i r spunde ea? Vezi bine, nu poate să ă-i spun că ă-i amestecat în afacerea asta.ă Atunci e silit s preă ă tind c Granworth iă ă -a p c lit peă ă -amândoi. Îi spune lui Rudy c nuă -i cazu' s se nec jeasc , pentru c Granworth a dat o lovitur la burs — ceea ce să ă ă ă ă ă -a iş -ntâmplat — i cş -o să-l fac s scuipe francii dac nu vrea s se vad reclamat la politie.ă ă ă ă ă

Da' crede i c nţ ă -a plictisit-o Rudy? Fi i siguri cţ ă-n fundu' sufletului ei îl ur te deăş moarte. Nu-1 poate suferi în primu' rând pentru c nu mai avea mult de tr it. Nuă ă -l putea suferi în al doilea rând pentru că-l driblase i trebuie sş ă- i fi dat seama cât tic lo ieş ă ă ş zace-n ea îns i, dac se gânăş ă dea vreodat la ea. Da' când omul sta bolnav ă ă ş-am rât dă ă dovad de sufiă cient inteligen pentruă ţă -a pricepe că-i în elat pe toate fe ele, presuş ţ pun că ea s-a-nfuriat la culme. Dup aiaă -l ur te pe omul sta ca pe dracu.'ăş ă

De-ndat ce g se te posibilitatea, îl cheam pe Grană ă ş ă worth la telefon iş -i spune că Rudy iş -a dat seama de escrocherie i c vor fi nevoi i sş ă ţ ă-i închid gura restiă tuindu-i pitacii.

Granworth spune că-i în regul , da' v rog s m creă ă ă ă de i c nuţ ă -i câtu i de pu inş ţ încântat, ş-am s v spun de ce. Tocmai câ tigase dou sute de b trâne la burs jucândă ă ş ă ă ă curat. Se gânde te s renun e la afacerea asta cu falsurile i s lucreze cinstit. Pe deasupra,ş ă ţ ş ă a-nceput s se plictiseasc i de Paulette. A mers atât de departe încât iă ăş -a transferat cele dou sute de b trâne so iei sale Henrietta iă ă ţ ş -n afar de asta a mai contractat o asigurare peă via pentru o sum mare. Ideea ca s se despart de pitaci nuţă ă ă ă -l încânt deloc, daă -i r spunde Paulettei c eă ă -n regul i c principaluăş ă -i ca Rudy Benito s nu fac scandal.ă ă

Rudy, îns , devine b nuitor. E convins c Paulette trebuie s fi tiut ceva despreă ă ă ă ş chestiile care se petreceau. Ia informa ii i afl c Paulette a fost v zut frecvent împreunţ ş ă ă ă ă ă cu Granworth — c de fapt numele lor se pomenesc laolalt .ă ă

Bietu' b iat nu tie ce s fac . Î i d seama c Grană ş ă ă ş ă ă worth e un escroc iş -ncepe s-o b nuiasc i pe propria sa so ie, a a c să ăş ţ ş ă -a az iş ăş -i scrie Henriettei o scrisoare nesemnat .ă Îi spune c b rbatuă ă -su se ine de fusta unei femei, da' nuţ -i pomene te numele. Îi trimiteş scrisoarea asta pentru ca s-o asmut pe Henrietta împotriva lui Granworth i s striceă ş ă c ru a dintre el i Paulette.ă ţ ş

Ne apropiem acu' de momentu' când lucrurile-ncep s ia oă -ntors tuă r mai tare. Dină Hartford, Connecticut, Henrietta-i expediaz câteva scrisori lui Granworth în careă -l acuză c umbl că ă -o femeie ş-asta-l pune pe Granworth în încurc tur . Trebuie s reintre înă ă ă posesia obliga iunilor alea în valoare de dou sute de mii de dolari, careţ ă -s depuse-n seif pe numele Henriettei. a a ca s le poat da lui Rudy sş ă ă ă-i astupe pliscu', iar manevra asta trebuie s-o fac f r ca Henrietta s tie ceva. ă ă ă ăş Ş-atunci ce pune la cale? Porne te la ac iuneş ţ de-ndat ce prime te prima scrisoare de la Henrietta. Îl pune pe Periera să ş ă-i confec ionezeţ

Page 90: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

ni te obliga iuni de stat contraf cute, pe care le introduceş ţ ă -n seif, sustr gânduă -le pe cele veritabile. În felul sta socoate că ă-i în siguran . Obliga iunile false o vor ine pe Henriettaţă ţ ţ lini tit , iar el poate s le predea pe cele veritabile lui Rudy i sş ă ă ş ă-l lini teasc i pe sta.ş ăş ă Paulette i-a spus c Rudy nu mai are mult de tr it, iar el socoate c dup moară ă ă ă tea lui va putea s recapete obliga iunile veritabile.ă ţ

Îi spune Paulettei toat t r enia, i ea consider că ă ăş ş ă ă-i o idee grozav pe care trebuieă doar s-o pun cu aten ieă ţ -n aplicare, ca s ias basma curat . Da' ei uit de un singur lucru.ă ă ă ă Îl uit pe Rudy Benito. Omul sta a devenit b nuitor i nu numai că ă ă ş ă-l b nuie te peă ş Granworth, îns acum o b nuie te i pe Paulette.ă ă ş ş

Ş-a a se face cş -ajungem în ziua cea mare. Ajungem în ziua de doi pe ianuarie —ş ziua când Granworth Aymes s-a dus peste muchia docului lu' Cotton. Eu unu' socot că ziua asta-i un fel de zi foarte interesant . De fapt voi merge atât de departe încât să -afirm c niciodată ă-n cursul unei îndelungate cariere-n care am avut a face cu escroci i criminaliş i borfa i de tot felu', nş ş -am pomenit o zi care s semene cu acest doi pe ianuarie.ă ş

E o zi pe care o s vă -o aminti i cu to ii cât o s tr i i iţ ţ ă ă ţ ş -n ce m prive te socot că ş -o să mi-o amintesc i eu.ş

S v transpune i acuă ă ţ -n circumstan ele acelei zile. Doi pe ianuarie e ziuaţ ş -n care Paulette i-a spus lui Rudy c se duce la New York, ca să ă-l conving pe bestia aia deă Granworth s scuipe cele dou sute de b trâne pe care le escrocase de la Rudy i de la ea.ă ă ă ş Rudy ascult povestea asta zâmbind în barb . A mirosită ă -o pe Paulette i iş ş -a f cut planu'ă ca atunci când ea se duce să-l vad pe Granworth s bat i el drumu' până ă ăş -acolo, da' nu-i sufl nici un cuvânt despre asta.ă

E-n regul . Pe de alt parte nici Granworth nuă ă -i încântat de ziua asta de doi peş ianuarie. tie c trebuie s predea Paulettei cele dou sute de mii de dolari în obliga iuni,Ş ă ă ă ţ iar de la Henrietta, care se-ntorsese la New York, primise un al treilea bilet iş -n biletu' respectiv ea-i spunea c-o să-l vad , ca s aib o explica ie cu priă ă ă ţ vire la femeia aia cu care se afi a.ş

Dau roat cu privirea i m uit la fiecare. Metts ade cu luleauaă ş ă ş -n mân i se uit laăş ă mine ca i cum ar fi hipnotizat. Henrietta prive te fix înainte. Biata fat ! Bş ş ă ănuiesc c nuă -i face nici o pl cere să -aud toate am nună ă tele astea despre Granworth. În col ul opus, deţ cealalt parte aă -nc perii, Paulette st rezemată ă ă-n scaunul ei, cu ochii a inti i asupra mea.ţ ţ Un surâs vag îi flutur pe buze. St acolo, foarte lini tit , f r s mi te un mu chi, ca iă ă ş ă ă ă ă ş ş ş cum ar fi o stan de piatr .ă ă

E-n regul , continui. i iată Ş ă-ne-n dup-amiaza zilei de doi pe ianuarie. Paulette vineş la New York cu scopu' m rturisit ca să ă-l vad pe Granworth Aymes i s scoat de la elă ş ă ă cele dou sute de b trâne în obliga iuni de stat. În urma ei, ferinduă ă ţ -se bine ca s nu fieă v zut, vine neă norocitul la bolnav, Rudy Benito, deschizânduă - i drumu' cu tusea aia micş ă a lui i clocotind de ur împotriva nevesteş ă -sii, care-l vânduse pentr-un b rbat cuă -al c ruiă ajutor iş -a pus planu-n practic .ă

Rudy are îns i el un plan al s u. Cred căş ă ă-n dup masa aia iă ş -a luat o camer laă vreun mic hotel lini tit i sş ş -a odihnit. Se preg te te pentru marea scen pe care voia s iă ş ă ă -o serveasc lui Granworth. Deocamdată ă-l voi l sa acolo.ă

În cursu' dup-amiezii Paulette se duce să-l întâlneasc pe Grană worth în birou' s u.ă S-ar putea ca Langdon Burdell s fi fost acolo, da' să -ar putea s nu fi fost, însă ă-n orice caz Paulette îl pune pe Granworth în tem . Îi spune c singuru' mijloc ca să ă ă-l fac pe Rudyă să- i in pliscu' e sş ţ ă ă-i dea pitacii-napoi. Ea nu- i d seama c Rudy o bş ă ă ănuie te, iş ş -i spune lui Granworth că-n orice caz tipu' o va mierli-n curând i c dup aia vor putea sş ă ă ă continue via a lor împreun .ţ ă

Granworth spune că-i în regul . Îi d cele dou sute de b trâne în obliga iuni de stată ă ă ă ţ iş -i poveste te festa pe care iş -a jucat-o neveste-sii, Henrietta. Îi spune cum l-a pus pe

Periera să-i preg teasc aici, la ferm , ni te obliă ă ă ş ga iuni contraf cute eu care sţ ă ă le-nlocuiasc pe cele veă ritabile ce tocmai i le-nmânase Paulettei. Cred c lor li să -a p rută p c leala extraă ă ordinar de amuzant . Poate c se topeau de râs împreun .ă ă ă

Ei bine, dup ceă -au savurat renghiul sta, Granworth îi comunic lui Paulette tireaă ă ş senza ional . Îi spune c nevastţ ă ă ă-sa, Henrietta, e la New York i c tocmai primise unş ă bilet din partea ei, în sensu' c voia să ă-l vadă-n seara aia, pentru ca s aib o explica ieă ă ţ

Page 91: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

despre femeia cu care se vorbe te cş -ar umbla el. Ea g se te c tirea nuă ş ăş -i rea, ca glum . Îlă întreab pe Granworth ce crede c va face Henrietta. El îi spune c dup p rerea sa.ă ă ă ă ă Henrietta îl va amenin a cu divor u' dac nu rupe leg turile cu respecţ ţ ă ă tiva. Zice c va fi cuă atât mai înclinat s ia o atitudine dârz cu cât crede c eă ă ă ă -n posesia celor dou sute de bă ă-trâne sub form de obligaă iuni de stat depuseţ -n seif. Ea nu tie cş -au fost substituite i cş ă-s false.

Pe chestia asta Granworth i Paulette se mai stric încş ă -o dat de râs.ăPaulette zice că-i în regul , da' c moare de curiozitate s tie cum o s seă ă ăş ă

desf oare întrevederea ce urma s aib loc cu Henrietta i căş ă ă ş -ar vrea s r mân pă ă ă -acolo, s-aud ce seă -ntâmpl , iar Granworth spune că ă-i în regul i c dup ce va termina cuăş ă ă Henrietta se va-ntoarce la birou, unde dac ea o să ă-l a tepte pe la opt treizeci îi va povestiş toat discu ia i vor putea s se mai distreze coă ţ ş ă pios pe chestia asta.

Paulette se declar de acord i seă ş -napoiaz la hotel, unde probabil că -a trecut pe la salonu' de cosmetic i săş -a tratat c-o b utur rece. E convins c treburile merg strun .ă ă ă ă ă

Între timp, bietu' Rudy, fraieru', se odihne te la hotelul unde a tras, ca sş -adune suficiente puteri pentru marea explica ie cu Granworth. Da' poate c nuţ ă -i în stare. Poate c nu se simte prea bine, a a c st acolo ă ş ă ă ş-a teapt , ş ă ş-a teapt , doarş ă -doar o strânge destule puteri ca s fac fa efortului, i dacă ă ţă ş -a i cunoscut vreodatţ -un tip bolnav de tuberculoză-n ultimu' grad, ve i în elege ceţ ţ -am vrut s v spun iă ă ş -l ve i comp timi peţ ă Rudy.

Iar Granworth a teapt la birou' s u ca Henrietta sş ă ă ă-l cheme la telefon.Pe sear , în fine, îl sun . Îi spune lui Granworth c trebuie să ă ă ă-l vad iăş -l întreabă

unde-i convine. El îi indic poateă -o cafenea mic din centru, i la ora convenit Henă ş ă rietta apare, iar el sose teş -n ma ina lui i au o discu ie aprins .ş ş ţ ă

Granworth b use câteva p h rele i e în faza de eufoă ă ă ş rie i plin de curaj. Îi spuneş Henriettei c nu face nici dou parale pentru el, c nă ă ă -are decât s fac ce pofte te. Când eaă ă ş îl amenin cţă -o s dea divor dac nu renun la cealalt dam , el îi r spunde că ţ ă ţă ă ă ă ă-i în regulă i nş -are nimic împotriv , da' dac va proceda în felul sta, el va prefera s p r seasc araă ă ă ă ă ă ăţ

decât să-i pl teasc pensie alimentar . Atunci ea zice c nă ă ă ă -are decât să- i p streze pensiaş ă alimentar i săş ă-i r mână ă-n gât când o s-o-nghit pentru c ei îi ajung obliga iunile de stată ă ţ pe care le are. Asta-l face s se cutremure de râs, pentru c se gânde te cât de nostim eă ă ş ă istoria asta pe care i-o va povesti Paulettei când o s-o vad din nou laă -ntoarcerea sa la birou.

Mă-ntrerup, pentru c bate cineva la u . Metts se ridic i se duce s deschid .ă şă ăş ă ă Vorbe te cu copoiu' de la intrare, apoi seş -ntoarce i traverseaz înc perea pân la mine.ş ă ă ă

ineŢ -n mân dou telegrame, pe care mi le pred . Le desfac i le citesc. Una e de la birou'ă ă ă ş de cercet ri criă minale din New York, iar cealalt de la un c pitan al jană ă darmeriei rurale din districtu' Zoni, c tre prefectura poă li iei mexicane din Mexicali. de unde miţ -a fost înaintat aici.ă

Ambele mi se par cât se poate de conving toare.ăLe pun pe birou în fa a mea i continui.ţ ş— Henrietta nu mai are ce s zic , le spun. El e cam cherchelit i eaă ă ş - i d seama deş ă

asta. Atunci se ridic i pleac , se duce la gar i ia primu' tren înapoi la Hartăş ă ăş ford, Connecticut. tim c a procedat a a, pentru c doi amploia i de la gar , un casier i unŞ ă ş ă ţ ă ş conductor, au identificat-o dup fotografie ca fiind o persoan ce a c l torit cu trenu'ă ă ăă care-a ie it din sta ie la nou f r zece.ş ţ ă ă ă

E-n regul . Ei bine, să ă-l c ut m pe Granworth unde lă ă -am l sat. El seă -ntoarce la ma in , o porne te i se duce înapoi la birou. Între timp se f cuse ora opt treizeci i seş ă ş ş ă ş gânde te cu pl cere anticipat ceş ă ă -o s mai râd cu Pauă ă lette de convorbirea asta a lui cu Henrietta i poate cş ă- i face socoteala sş -o scoat undeva la mas .ă ă

Buuun. Granworth se duce la birou' s u ă ş-acolo găse te cş ă-l a teapş t nu una, ci două ă persoane. Îl g se te pe Langdon Burdell în compania Paulettei. Dup ceă ş ă -a trecut de biroul secretarei, fiind foarte ame it de b uţ ă tur , uit s trag u a dup el. Dac nă ă ă ă ş ă ă -ar fi uitat, poate c nici eu nă -a fi fost aici ca s v spun povestea asta.ş ă ă

A a fiind, intr în birou, se mai trateaz cu înc un pahar iş ă ă ă ş -l pufneşte un râs de se ine cu mâinile de burt . Apoi începe sţ ă ă-i povesteasc Paulettei i lui Burdell desă ş pre

Page 92: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

întrevederea lui cu Henrietta. Le spune stora doi c proasta de Henrietta crede c areă ă ă dou sute de b trâne în obliga iuni de stat i c biata neroad îl amenin cu divor u'ă ă ţ ş ă ă ţă ţ crezând c are bani berechet, daă -n realitate tot ce are nu-i decât un teanc de hârtii contraf cute.ă

Pe to i îi cuprinde un râs homeric. Li se pare cţ ă-i o fars a dracului de reu it iă ş ăş tocmai când se distrau mai bine, se deschide u a i intr Rudy Benito... Cred c bş ş ă ă ăiatu'

sta intraseă -n birou' secretarei i dş -acolo îi auzise golind sacu' de ispr vi.ăRudy- i d drumu'. Leş ă -n ir tot ceş ă -l frige pe suflet. Îi spune lui Granworth că-i un

escroc ordinar i pervers ş ş-apoi se-ntoarce c tre Paulette iă ş -i declar ce crede i despre ea.ă ş Îi arat exact ce gânde te despre o tic loas împieli at careă ş ă ă ţ ă - i d concursu' la escrocareaş ă bietului ei so , care ţ ş-a a nu mai are mult de tr it, i pe deasupra o hien care se poate topiş ă ş ă de râs pe chestia asta.

St acolo, ar tânduă ă -i cu degetul, amenin tor. ţă Ş-apoi le mai zice inc-un lucru or.şŞ-anume c pentru el, faptu' c Granworth e dispus să ă ă-i înapoieze banii nu face nici

cât o ceap degerat . Îi anun c se va duce la poli ie, undeă ă ţă ă ţ -o s deaă -n vileag întreaga t r enie ă ăş ş-o să-i expun peă -amândoi a a fel, ca toat lumea s poat vedea c sunt ni teş ă ă ă ă ş nemernici i ni te ticş ş ălo i. Spune c indiferent dacş ă ă-i ultimu' lucru pe care-l va face-n via , are sţă ă-i înfunde-n pu c rie.ş ă

i ce seŞ -ntâmpl atunci? Ei bine, am s v explic. Pauă ă ă lette asta d-aici e sup rat foc.ă ă E furioas că -a fost prins cu ocaua mică ă-n halul sta. Pe marginea biroului lui Granworthă Aymes, chiar în dreptul unde ade ea, se gş ăse te un presseş -papiers, statueta unui boxer montat pe o plă ăcu grea de onix, aceea i care se g se te acolo i acum. Ea se ridic ţă ş ă ş ş ăş-o apuc . O azvârle cu toat putereaă ă -n capu' lui Rudy iş -l omoar . Zace acoă lo-n agonie, un om nenorocit i bolnav, care i a a nş ş ş -avea nici o ans ca s tr iasc , în timp ce aici, înş ă ă ă ă scaunu' sta, ade tic loasa careă ş ă -a s vâr it fapta.ă ş

Paulette nu mai suport tensiunea nervoas i exploă ăş deaz . Sareă -n sus. Se repede la birou i sş -apleac peste el. Ochiă -i str lucesc de furie i e atât de nervoas încât abiaă ş ă - i maiş g se te cuviă ş ntele.

— N-am f cută -o eu! ip . Î i jur c nu eu am f cuţ ă ţ ă ă t-o! Tot ce-ai spus e adev rat, înă afar de omor. Eu nu lă -am omorât. Granworth a f cută -o. El l-a omorât pe Rudy. El l-a omorât cu greutatea aia de onix!

Se pr bu e te pe podea în fa a biroului. Zace acolo zvârcolinduă ş ş ţ -se. Ocolesc birou' iş m uit la ea.ă

— Î i mul umesc foarte mult, Paulette, îi zic. Î i mulţ ţ ţ umesc pentru pont. E exactţ ceea ce doream s tiu.ăş

Capitolul XVCREPUSCULUL ESCROCILOR

Ocolesc birou' i stau privindş -o cum zace pe podea. M a tept ca dintră ş -o clipă-n alta s ne ofere o gal de isterie.ă ă

M-aplec ş-o ridic. O duc în bra e pân la scaun i, pe parcurs, de i imobilizatţ ă ş ş ă-n felu' sta, eaă -ncearc o fiă gur . În timp ce eă -n bra ele mele, întoarce capu' i m prive te,ţ ş ă ş iş -n privirea ei pune tot focu' ce-o mistuie. Cred c dama asta, dac iă ăş -ar putea da zece ani

din via ca s m poat ucide cţă ă ă ă -o privire, ar face-o f r ezitare. Otrav curat , ce mai!ă ă ă ăÎi dau drumu', s cadă ă-n scaun.— Ia-o-ncet i calm, Cleopatra, îi zic, c agita ia i t r boiu' o sş ă ţ ş ă ă ă- i ajute câtţ

mortului doctoria. Ai ratat combina ia, scump prin es , i te zba i ca pe tele pe uscat.ţ ă ţ ă ş ţ ş D-acu-ncolo e ti un material din la dup care vâneaz redactorii de tiri, e ti dama ceş ă ă ă ş ş -a fost lucrat de un copoi federal pe care lă -ai luat de fraier. Mi-e scârb de tine. Chiar dacă -ai fi cumsecade, tot nu mi-ai place.

Se face ro ie ca racu'. Socot cş ă-n orice caz cuvintele astea pe care i le-am plasat i-au oprit istericalele. Face un efort ca să- i st pâneasc nervii.ş ă ă

— E ti un tic los ordinar! m complimenteaz ea. Mor de ciud c nu teş ă ă ă ă ă -am

Page 93: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

împu cat atunci când teş -am avut în mân ! R u îmi pare c nu teă ă ă -am atins atunci, a a ca sş ă mai ai un an pân s mori. Dar ia aminte. E cineva care o să ă ă- i vin de hac. Cineva care oţ ă s te fac s pl te tă ă ă ă ş i pentru asta.

— Vezi- i de treab , pui or, îi zic. Nţ ă ş -are să-mi fac nimeni nimic i dacă ş -ai s ca tiă ş bine urechiu ele alea siş defii ale tale i nş -ai s te mai gânde ti la noi epitete cu care să ş ă mă-mbrobode ti, o s afli de ce acel „cineva" nş ă -o s fac nimic. i înc ceva, pisicu o, nuă ă Ş ă ţ m tem de prieă tenii t i; oricât ar însemna ei pentru tine, s tii c penă ăş ă tru mine nu-s decât ni te tâlhari. i înc un lucru: dac fiecare bandit care aş Ş ă ă -ncercat s m scoat dină ă ă circula ie ar fi reu it s fac ce vrea. a fi fost atât de ciuruit încât eram bun numai de sit .ţ ş ă ă ş ă

Fii lini tit i întâmpinş ăş ă- i soarta cu demnitate.ţMă-ntorc c tre Henrietta. Să -a ridicat i prive te fix înainte. Încearc sş ş ă ă-n eleagţ ă

unde-ncepe rolu' ei. Nu cred c-a i v zut vreodat o dam atât de surprins ca Henţ ă ă ă ă rietta.— Dar Lemmy. spune. Ai zis c Granworth lă -a ucis pe Rudy Benito. Ce s-a

întâmplat apoi? Nu în eleg. Oare Granworth sţ -a sinucis dup aia?ă— Nu te gr bi, bombonico, îi zic. Înc nă ă -ai auzit nici jum tate din poveste. Dup ceă ă

voi termina, ai să-ncepi să-n elegi ce tic los ordinar a fost b rbatu' stţ ă ă ă -al t u i câteă ş f r delegi poate s declan eze o dam de teapa acesă ă ă ş ă tei Paulette d-aici, când i se n zare.ă

E-n regul . A adar s continu m de undeă ş ă ă -am r mas. Bietu' Rudy Benito zace acoloă pe podea, mort definitiv. Langdon Burdell, Granworth i Paulette stau i se uit unu' laş ş ă altu' i seş -ntreab ce naiba o s fac acum, i deodat lui Paulette îi vine o alt ideeă ă ă ş ă ă grozav — i înc ce idee, s nu mă ş ă ă ă-ntreba i! V spun c era o idee atât de bun încâtţ ă ă ă aproape c să -a prins i nş -a lipsit mult s scape basma curat .ă ă

Î i aduce aminte c Granworth aş ă -ncercat s se sinuă cid cu doi ani în urm — cândă ă s-a aruncat cu ma inaş -n fluviu. E-n regul . Ei bine, nimeni nu tie prea multe despreă ş Rudy. Nu e cunoscut la New York iş -n orice caz e pe cale s-o teargş ă-n Mexic. A a cş ă nimeni n-o să-i simt lipsa. Ea propune deci lui Granworth i Burdell să ş ă-l dezbrace pe Rudy, să-l pună-n hainele lui Granworth, să-l vâre-n ma in i sş ăş ă-l trimit cu ma ina pesteă ş parapetu' docului. Toat lumea va crede c Granworth să ă -a sinucis, iar Granworth poate s-o tearg cu Paulette i s se stabileasş ă ş ă că-n Mexic, dându-se drept so ul ei, Rudy.ţ

Singuru' lucru de care trebuiau s se fereasc era identificarea cadaă ă vrului de c treă organele poli iei. Da' tiau c Henrietta seţ ş ă -ntorsese la Hartford. Dac vor puă tea să-mpiedice venirea ei la New York pân când cadaă vrul lui Rudy va fi-ngropat i dacş ă Langdon Burdell se aranjeaz ca el s fie cel care s identifice cadavru' lui Rudy ca fiindă ă ă al lui Granworth, toate vor fi în cea mai bun ordine. A i în eles?ă ţ ţ

Granworth g se te c ideeaă ş ă -i grozav . Îl scoate cel pu in pe el afar din cauz . Totă ţ ă ă ceea ce trebuie s fac e să ă -o tearg cu Paulette, s plece din New York întrş ă ă -un loc unde nimeni s nuă -l cunoasc i s fieăş ă -n cea mai perfect siguran . Plus c scap i deă ţă ă ăş Henrietta, care-i o alt idee ceă -i surâde, i una peste alta e un tic los împu it, gataş ă ţ s-accepte indiferent ce i-ar propune Paulette s fac . Deci î i scoate hainele iă ă ş ş -l îmbracă pe Benito cu ele, având amândoi cam aceea i statur . Apoi îi mai deteş ă rioreaz fa a luiă ţ Benito ceva mai tare, iar Granworth scrie câteva rânduri ca din partea unui sinuciga , peş care le pun, împreun cu portofelul lui Granworth, în haina de pe Benito.ă

Apoi stau la sfat ca s stabileasc cum s transporte cadavru' la docuri, iar Pauletteiă ă ă i se n zare o alt idee epocal . Se ofer s treac ea la volan i s duc hoitu' lui Benitoă ă ă ă ă ă ş ă ă acolo, zicându- i c din moment ce Granworth seş ă -ntâlnise în seara aia cu nevastă-sa, dacă s-ar întâmpla s-o vad cineva, ar crede că ă-i Henrietta.

Deci Granworth i Burdell iau cadavru' iş ş -l car jos cu liftu' de serviciu din spateleă blocului. Paulette aşteapt acoloă -n ma in . Îl vâr pe Benito pe locu' din fa , iar Pauletteş ă ă ţă îl duce la docu' lui Cotton, luând-o pe ni te str zi l turalnice. Când ajunge acolo se d jos,ş ă ă ă se-apleac în ma in , apas pedala de ambreiaj cu mâna stâng i bag ma inaă ş ă ă ăş ă ş -n vitez cuă mâna dreapt , apoi se retrage că -un pas i trânte te portiera. Ma ina porne te i, dup ceş ş ş ş ş ă -a lovit un stâlp de lemn, se pr bu e teă ş ş -n ap .ă

Da' chiar în momentu' când Paulette se preg tea să -o ia din loc, îl z re te pe paznicu'ă ş de noapte Fargal. Se-napoiaz i poveste te chestia celor doi, careăş ş -o a teptau, Granworthş i Burdell, iar Burdell spune c asta nş ă -ar avea nici o importan pentru cţă ă-l va cump ra peă

paznicu' de noapte, dac individul a v zut ceva.ă ă

Page 94: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

E-n regul . Care va s zic Paulette i Granworth oă ă ă ş -ntind. Au cu ei cele dou suteă de b trâne în obliga iuni de stat iă ţ ş -nainte de a pleca îi dau partea lui Burdell i las câte oş ă p rticic pentru Fernandez, camerist i fecior.ă ă ăş

Când ajung în Mexic încep s se simt mai bine, da' Paulette consiă ă der c există ă ă înc o ans ca Granworth s fie recunoscui cândva. i deci îi vine alt idee grozav . Îlă ş ă ă Ş ă ă g sesc pe doctoru' Madrales iă ş -l pl tesc cu bani grei ca să ă-l interneze pe Granworth în sanatoriu' s u din Zoni, unde să ă-i fac o opera ie estetic a fe ei, care să ţ ă ţ ă-i schimbe fizionomia în a a fel încât nimeni s nu mai reş ă cunoasc vreodat c el era Granwoă ă ă rth.

Perfect. Ei bine, s neă -ntoarcem la Burdell. Granworth i Paulette terseser putina.ş ş ă A doua zi diminea el se duce la docu' lui Cotton iţă ş -l g se te pe paznic. Îl atinge pe omulă ş

sta că -o b trân ca s uite c v zuse o femeie ie ind din ma ină ă ă ă ă ş ş ă-n seara precedent .ă Paznicu' zice că-i în regul .ă

Apoi ma inaş -i scoas din fluviu de c tre organele de poli ie, careă ă ţ -ncheie un proces-verbal de sinucidere. Burdell se-nfiin eaz la morg iţ ă ăş -l identific pe Grană worth în cadavrul lui Benito. În portofel se g se te scriă ş soarea sinuciga ului scris de mâna proprieş ă a lui Granworth. Poli ia se arat satisf cut cu identificarea, iar judec toru' d un verdictţ ă ă ă ă ă la ancheta pentru stabilirea cauzelor mor ii în sensu' c aceasta sţ ă -ar datora sinuciderii. Ce, nu-i firesc? Oare Granworth nu mai încercase s se sinucid în urm cu doi ani?ă ă ă

M deplasez i stau cu spatele la birou' lui Metts i dau roat cu privirea. Pauletteă ş ş ă st ghemuit . Fa a iă ă ţ -a devenit cenu ie. Maloney m prive te cu ochii ie i i din orbite, iarş ă ş ş ţ Henrietta- i împreuneaz mâinile ş ă ş-apoi le desface mereu. Metts e-ntr-o tensiune nervoasă atât de mare încât încearc să ă- i aprind luleaua cş ă -un chibrit ce se stinsese. Continui să vorbesc:

— Buuun. Toate merg dup plan. Burdell e rafinat. Las s treac dou zile până ă ă ă ă ă când îi telefoneaz Henă riettei la Connecticut pentru a-i spune c Granworth să -a sinucis. Procedeaz a a, pentru ca mortu' s poat fi îngropat f r ca ea să ş ă ă ă ă ă-l vad .ă

Apoi le cere cameristei, feciorului i lui Fernandez s nu sufle o vorş ă b despre faptu'ă c Henrietta fusese la New York în seara aia, nu fiindă c-ar vrea s-o fereasc pe Henriettaă de complica ii, ci doar pentru c vrea ca nimeni s nu tie cţ ă ă ş -ar fi existat m car o femeie,ă oricare ar fi ca. El se gânde te la Paulette.ş

Ei bine, întregu' plan func ioneaz admirabil i dac sţ ă ş ă -ar fi oprit aici, toate ar fi fost în regul i acum nici unu dintre noi năş -ar fi avut habar de toat chestia.ă

Da' Burdell nu se mul ume te cu atâta. Nu se mul uţ ş ţ me te, de i iş ş -a r mas vecheaă afacere a lui Granworth, pe care o continu , i câ tig bani. Întră ş ş ă -o zi, când cotrob ie prină birou' lui Granworth, g se te dou lucruri. G se teă ş ă ă ş -n primu' rând poli a de asigurare peţ care o contractase Granworth iş -n care st scris c dou sute de mii de dolari vor fi pl ti iă ă ă ă ţ la moartea sa cu condi ia ca aceasta s nu se produc prin sinucidere ţ ă ă i mai g se te celeş ă ş trei scrisori ale Henriettei, pe care Granworth le l saseă -n birou, scrisorile-n care-l acuza că umbl cu alt femeie, i a treia, în careă ă ş -i spunea c va veni la New York ca s aib oă ă ă explica ie cu el.ţ

Atunci lui Burdell îi vine-o idee. Îi vine cea mai ticăloas , cea mai mâr av idee peă ş ă care a avut-o vreodat un individ. ă Îi vine ideea c dac să ă -ar putea dovedi c Granworthă Aymes fusese ucis de so ia sa Henrietta, atunci societatea de asigur ri ar pl ti. Banii arţ ă ă intra în masa testamentar a lui Aymes, iar aceasta e grevat de ipoteca lui Periera, a aă ă ş c banii de pe asigurare vor intra în buzunaru' lui Periera, din moment ce societatea deă asigur ri să -a obligat s pl teasc pentru orice cauz a decesului, cu excep ia sinuciderii!ă ă ă ă ţ

A i în eles pilu'? Era asta o idee grozav , sau nu Deci Burdell se pune la treab . Îlţ ţ ş ă ă trimite pe Fernandez la ferma Altmira ca să-l pun la curent pe Periera cu nou' plan. Iară dup asta, a teapt cu r bdare ă ş ă ă ş-o convinge pe Henrietta s plece la ferm , unde va tr iă ă ă bine i lini tit. Eaş ş -i fericit s plece, pentru c e tulburat de presupusa sinucidere a luiă ă ă ă Granworth. Se gânde te c poart eventual chiar i r spunderea acestui gest diş ă ă ş ă sperat i c ,ş ă dac nă -ar fi fost atât de dur cu el, să -ar fi putut ca el s nuă -l fi f cut.ă

E-n regul . Apoi Burdell st ă ăş-a teapt . Am s v spun de ce a teapş ă ă ă ş t . El tie că ş ă Henrietta n-are prea mul i bani. tie c dup ce vor fi chelţ Ş ă ă tui i, ea vaţ -ncepe s reă curg laă cele dou sute de mii de dolari pe care le are în obliga iuni false, cele pe care i leă ţ substituiser , i el mai tie c deă ş ş ă -ndat ce vaă -ncerca s schimbe aceste hâră tii contraf cute,ă

Page 95: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

guvernul federal va interveni i va porni cercet rile. tie c va fi vizitat de un agent, careş ă Ş ă -i va pune întreb ri în privin a lui Granworth i c vor fi ceră ţ ş ă cetate circumstan ele în care sţ -a petrecut sinuciderea lui Aymes.

Scoate a adar cele trei scrisori ale Henriettei din biş rou i i le expeş diaz luiă Fernandez cu instruc iuni ca s fie gata s le plantezeţ ă ă -ntr-un loc unde agentu' federal s leă poat g si cu u urin .ă ă ş ţă

Toate se petrec conform previziunilor, cu precizie matematic . Mie miă se-ncredin eaz cazu' i m duc la New York ca sţ ă ş ă ă-l v d pe Burdell.ă

În timpu' ederii mele acolo, el îmi trimite o scrisoare nesemnat în careş ă -mi spune c , dac voi veni aici, am s g sesc ni te scrisori din care pot afla lucruri intereă ă ă ă ş sante.

Iau plas , vin aici, g sesc scrisorile iă ă ş -ncep s cred c Henrietta lă ă -a cur at peăţ Aymes, c de fapt el nu iă ş -a luat singur via a, ci a fost omorât.ţ

Burdell tie c eu m voi întreba, probabil, cine a triş ă ă mis scrisoarea asta i cş -am să-i vorbesc despre ea, a a cş ă- i preg te te o poveste — o poveste care face lucrurile sş ă ş -apară înc i mai compromi toare pentru Henrietta. Îmi declar c el leăş ţă ă ă -a zis i celorlal i sş ţ ă spun cum c ea nu fusese la New York în seara respectiv , pentru ca numele ei s nu fieă ă ă ă amestecat în afacerea asta.

Dar, la fel ca orice alt escroc, indivizii tia fac i ei vrândăş ş -nevrând gre eli. i staş Ş ă -i un lucru pe care m baă zez întotdeauna. L-am verificat pe Fernandez ş-am aflat c fuseseă oferul lui Aymes ş ş-asta m-a pus pe gânduri. Lucru' cel mai grav pe care l-au f cut a fostă

c lă -au ucis pe Sagers, i chestia mş -a-nfuriat, da' i mai stupid e c sş ă -au cramponat cu insisten sţă -o scoat pe Henrietta vinovat . Depuneau cu to ii atât zel să ă ţ -aduc dovezi c eaă ă purta vina, dup ceă -ncercaser mai întâi să ă-mpiedice implicarea ei în afacere, încât mi-am dat seama c seă -ntâmpl ceva suspect.ă

A doua gre eal a fost când Fernandez miş ă -a ciripit despre Paulette. Dac miă -a vorbit, n-a f cută -o decât pentru că-ntre timp Granworth î i schimbase fa aş ţ -n regul iăş nimeni nu l-ar fi recunoscut în el pe Granworth Aymes. Fernandez s-a gândit c nu riscă ă nimic spunându-mi, i nu iş ş -a-nchipuit c-o să-mi dau osteneala s m deplaă ă sez până-n Mexic ca s v d cu ochii mei.ă ă

Mare n t r u a fost i Fernandez. Iă ă ă ş -a jucat o scen Henriettei c uă ă tând s-o impresioneze c dac nuă ă -l ia de b rbat, ar putea să ă-i îngreuneze situa ia. Dup ceţ ă -am ap rut eu, î i schimb povestea asta, în primu' rând pentru c lă ş ă ă -am altoit când a fost obraznic cu ea iş -n al doilea rând fiindc eă -n interesul înscen rii lor ca el s spun c nuă ă ă ă mai vrea s seă -nsoare cu Henrietta acum, întrucât o b nuie te amestecată ş ă-n afacerea cu falsurile.

M l muresc pe chestia acestui individ. Nu mai am nici oă ă -ndoial c Fernandez cuă ă Periera i Burdell luş creaz mână ă-n mân . Deci, mă -am hotărât s plec în Mexic să -o v d peă Paulette asta: da-nainte de-a porni, o aduc pe Henrietta aici, la sec ia de poli ie, ţ ţ ş-o iau la-ntreb ri întră -un mod care să-i fac pe Fernandez i Periera s cread c mă ş ă ă ă -am l sată convins de sugestiile lor i c m duc la New York s pun la punct dosaruş ă ă ă -mpotriva ei.

Numai c eu oă -ntind în Mexic i, când ajung acolo, Paulette începe s fac i eaş ă ăş gre eli. Îl cheam la telefon pe prietenul ei, Luis Daredo, iş ă ş -i cere s m cure e în drumă ă ţ spre Zoni, unde m duceam s vorbesc cu presupusul ei so , Rudy, careă ă ţ - i sfâr ea zileleş ş acolo. Ea crede c-ar fi o chestie de teapt s m scoat din circula ie.ş ă ă ă ă ţ

În orice caz, treaba nu le-a reu it. Am avut destul noroc ca s scap din încercareaş ă asta cu pielea-ntreag , dar înc nu b nuiesc adev ru'. Când am pornit la drum să ă ă ă ă-l v d peă Rudy Benito la Zoni, n-aveam înc nici o ideă e.

Am descoperit adev ru' numai pentru c escrocii sunt totdeauna neglijen i i pentruă ă ţ ş că-ntotdeauna fac o gre eal cât casa.ş ă

Când ajung la sanatoriu' lui Madrales din Zoni i urc sş ă-l v d pe muribundul staă ă nenorocit, îmi pare r u pentru el, nu b nuiesc nimic i el îmi pune o barb bine ticluit ,ă ă ş ă ă care se potrive te cu pove tile lui Pauş ş lette. În fond, acum nu v d nimic surprinz tor înă ă asta, pentru c vorbise la telefon cu el iă ş -l prevenise în privin a mea.ţ

Da' tocma-n clipa când s ies din camera bolnavului observ ceva, un lucru care miă se pare foarte curios. În spatele unui paravan v d pitit un co de hârtii iă ş ş -n co ul sta dinş ă trestie-mpletit v d o scrumier mare i pe fundu' co ului unde fuseser r sturnate, suntă ă ă ş ş ă ă

Page 96: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

vreo aizeci de chiş ştoace.Mi s-aprinde o lamp . Cineva a cur at chi toacele ă ăţ ş ş-a-ncercat s leă -ascund înainteă

de a mi se da voie s urc pentru aă -l vedea pe Rudy. A a sş -au gândit s fac , doar iă ă ş -au dat seama c nă -am s cred c un om care moare de tuberculoz ar fiă ă ă -n stare s fumeze vreoă aizeci de ig ri întrş ţ ă -o singur zi.ă

În fine, m-am l murit. Acum în eleg de ce aă ţ -ncercat Paulette s mă ă-mpiedice să plec la Zoni. Îmi fulger o idee grozav prin minte. Cobor iă ă ş -i spun lui Madrales că-mi trebuie o declara ie din partea lui Benito. O bat la ma in iţ ş ăş -l pun pe Benito s-o semneze, apoi mă-ntorc la locuin a Paulettei i compar semn tura de pe declaţ ş ă ra ie cu una dintreţ semn tuă rile autentice ale lui Rudy Benito de pe copia unui transfer de ac iuni, datat cţ ă -un an în urm .ă

Semn tura nu seam n i asta miă ă ăş -a spus tot ce-am vrut s tiu.ăşÎn seara asta înainte de-a veni încoa, am fost în camera Henriettei, la ferma ei. Am

g sit o veche scrisoare de la Granworth Aymes ă ş-am comparat scrisu' de mân .ă Semn tura de pe declara ia semnat de Rudy Benito i scrisu' de mân a lui Granworthă ţ ă ş ă Aymes sunt identice. Individu' pe care l-am v zut la Zoni — individu' care se zicea c eă ă pe moarte, care cr pa de râs tot timpu', la gându' ce fraier trebuie s fiu, nu era Rudyă ă Benito — era Granworth Aymes!

M uit la Paulette. St rezemat pe spate, cu priă ă ă virea a intitţ ă-n plafon. Nu-mi place cum arat . Parc iă ă -ar veni cu le in.ş

Iau de pe birou una din telegramele pe care mi le-nmânase Metts.— A a, numai ca sş ă- i vinţ ă-n ajutor când ai să-l vezi pe avocatu' t u, Paulette, îi zic,ă

poate c-ai vrea s tii despre telegrama asta. E expediat de la New York azi diminea . Înăş ă ţă urma unor instruc iuni pe care leţ -am transmis din Yuma în timp ce erai sub casc laă coafor, Langdon Burdell i Marie Dubuinet au fost aresta i în zorii zilei de azi. Lş ţ -au luat pe Burdell la-ntreb ri ă ş-a dat pe fa toat t r enia. A f cut m rturisiri complete ţă ă ă ăş ă ă ş-a ciripit destule despre tine ca s teă -nfunde definitiv.

Paulette face un efort pentru a- i rec p ta st pânirea de sine. Seş ă ă ă -ndreaptă-n scaun iş -mi arunc un zâmbet abia schi at.ă ţ

— Ai câ tigat, spune cş -o voce sugrumat . Eu am fost proasta — am crezut c nuă ă e ti decât un copoi ca to i copoii. De unde s tiu cş ţ ăş -aveai i minte?!ş

Privesc c tre Henrietta. Să -a a ezat ş ş-arat speriat . Buzeleă ă -i tremur .ă— Lemmy, spune. Atunci Granworth nu e mort. Tr ie te — în Mexic. Eu...ă ş— Numai o clip , scumpo. Îi zic. M tem c iă ă ăţ -am rezervat i ie un mic oc.ş ţ şIau cea de a doua telegram i leăş -o citesc.E din partea poli iei mexicane din Mexicali i sun a a:ţ ş ă ş

„Urmare la cererea agentului special L.H. Caution de la Biroul Federal de Cercet ri Criminale al Statelor Unite ale Americii, confirmat ieri de c tre Consululă ă ă Federal din Yuma, de arestare a cet eanului Statelor Unite Granăţ worth Aymes, cunoscut sub numele de Rudy Benito i a cet eanului spaniol doctor Eugenio Madrales, ambii dinş ăţ Zoni, Locotenentul de poli ie Juan Marsiesta, îns rcinat s se deplaseze cu o patrul deţ ă ă ă jandarmi pentru efectuarea arest rii, raporteaz c ambii oameniă ă ă iş -au pierdut via aţ fiind împu ca i în timp ce opuneau rezisten la arestare."ş ţ ţă

Henrietta începe s plâng . Î i îngroap capuă ă ş ă -n mâini i plânge cu hohote de parc iş ă s-ar rupe inima.

— Nu te omorî cu firea, prin eso, îi zic. Cred c feluţ ă -n care s-a terminat afacerea asta e cât se poate de avantajos pentru fiecare. Maloney, ai face mai bine s-o iei pe Henrietta-n ma ina ta i sş ş -o duci înapoi acas la ferm .ă ă

Henrietta se ridic . V spun c , a a, cu ochii plini de lacrimi, arat ca o p puă ă ă ş ă ă şă adev rat . Areă ă -n ochi un nu tiu ce când se uit la mine, care mş ă -ar putea face s mă ă topesc. Am impresia c dacă -a fi un tip încliş nat s devin sentimental în leg tur cu ceva,ă ă ă atunci felu-n care m priă ve te ar trebui sş ă-mi fac pl cere.ă ă

— Cred c e ti nemaipomenit. Lemmy! spune.ă şIese împreun că u Maloney.

Page 97: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

M deplasez la birou' lui Metts, deschid sertaru' i scot o pereche de br ri de o el.ă ş ăţă ţ Apoi m duc la Pauă lette i i le pun la mâini. Nu sş -ar zice că-i face pl cere.ă

— Nu iţ -ar strica s te obi nuie ti cu senza ia asta, Paulette, îi zic, i dac scapi cuă ş ş ţ ş ă dou zeci de ani, cred cu ai un noroc orb; de unde pui c nă ă -am mai trecut la socoteală focurile alea pe care le-ai tras asupra mea.

Se scoal de pe scaun.ă— Îmi pare r u c nu teă ă -am nimerit, zice. Cred c mă -a fi scutit de o mul ime deş ţ

necazuri dac sc pam de tine. Dar, în sfâr it, a aă ă ş ş -i via a...ţFace un pas brusc înapoi iş -mi repede apoi o lovitur puternică ă-n obraz cu

încheieturile. Cred c dac mă ă -ar fi izbit, c tu ele alea ar fi f cut să ş ă -apar i mai pronun atăş ţ caracteru' de relief muntos al mutrei mele.

Eu, îns , fandez cuă -ndemânare. Lovitura nu m gă ăse te. O înha iş ţ ş -s tocma' pe punctu' să-i administrez o b taie bun , aplicat pe zona creat anume de natur în acestă ă ă ă ă scop, când m opresc.ă

— Nu, îi zic, n-am să- i dau nici o lec ie; ar fi ca i cum a pune nuţ ţ ş ş iaua pe-o viper .ă Paulette Benito, continui, te arestez pentru culpa de complicitate la uciderea cu premeditare a so ului t u, Rudy Benito; te arestez pentru culpa de complicitate laţ ă falsificarea i punerea în circulaş ie a unor bancnote i titluri de obliga iuni i acţ ş ţ ş iuni. Teţ re in aici la Palm Springs pân la extr darea i chemarea ta în judecat în fa a unei cur iţ ă ă ş ă ţ ţ federale.

i de asemenea, continui, personal vorbind, a vrea sŞ ş ă- i spun cât sunt de fericit cţ ă nu-s b rbată -tu. Ar fi ca i cum a dormi cş ş -un arpe cu clopo ei în pat.ş ţ

M prive te i ochiiă ş ş -i scap r scântei.ă ă— Îmi pare r u c nu e ti b rbatul meu, spune, mă ă ş ă ăcar o s pt mâă ă n . Dac teă ă -a aveaş

de b rbat, iă ţ -a da oricioaic !ş ş ă— Grozav, îi zic, i dacş -a fi b rbatş ă -tu a fi fericit sş -o iau i s scap de tine. Lua iş ă ţ -o

d-aici, b ie i. B ga iă ţ ă ţ -o la pârnaie, i dac vrea s fac t r boi în beci, nş ă ă ă ă ă -are decât s se deaă cu capu' de pere i cât pofte te.ţ ş

Copoii, care a teptau afar , pun mâna pe ea ş ă ş-o duc. Metts scoate o sticl de whiskyă i lu m fiecare câte o por ie dubl . Simt o sfâr eal atât de mare cş ă ţ ă ş ă ă-mi vine s m bag înă ă

pat i s dorm dou zeci i patru de ore f r s mş ă ă ş ă ă ă ă-ntorc m car o singur dată ă ă-n tot acest r să timp.

Metts îmi spune c-a trimis o furgonet la ferma Altă mira, c-un sicriu i câ iva oameniş ţ d-ai lui, cu cazmale, ca s dezgroape r m i ele lui Sagers i s le depun la locu' cuvenit.ă ă ăşţ ş ă ă Socot c b ie ii tia mă ă ţ ăş -or fi a teptând s m duc acolo ca s leş ă ă ă -ar t unde lă -a-ngropat Fernandez pe bietu' b iat, a aă ş c m reped jos, intruă ă -n ma in iş ăş -i dau b taie spre ferm .ă ă

Se crap de ziu . Cred c la ora asta peisaju' de ertuă ă ă ş lui e impunător.Am senza ia c miţ ă -ar place s stau pă -aici, prin locurile astea, f r s fac vreo treabă ă ă ă

i f r sş ă ă ă-mi schimb aceast ocupa ie, în loc să ţ -alerg de la un cap t la altu' al rii, s prindă ţă ă escroci i falsificatori de doi bani ocaua i s joc tontoroiu' ferinduş ş ă -m deă -mpu c turileş ă unor dame ca Paulette.

Las ma inaş -n fa a fermei i ocolesc pe jos pânţ ş ă-n spatele cl dirii. Doi copoi dină for ele locale, cţ -o furgonet a poli iei i ni te sape, a teapt acolo. În furgonet au ună ţ ş ş ş ă ă sicriu. Le ar t unde eă -ngropat Sagers i ei încep s sape.ş ă

Apoi îmi d prin minte ceva. Aprind o igar , mă ţ ă ă-ntorc la ma in i mş ăş ă-ndrept c treă mica ferm a Henrietă tei. Când ajung acolo, îl v d pe Maloney care tocmai se suieă -n ma ina lui.ş

— I-ascult , s nă ă -ai impresia că-s prost, îi zic, sau poate c sunt? Daă -n atmosfera asta deprimant am uitat de singura veste bun pe care o am pentru Henrietta. iă ă Ş -n orice caz unde-ai pornit-o?

— Îmi iau t lp i a, spune. Vezi că ăşţ -acum, când Henrietta a ie it din cauz , cred cş ă ă prezen a mea nu mai are nici un rost. Am vrut sţ ă-i dau o mân de ajutor, astaă -i tot, iş b nuiesc că -am profitat de situa ie ca sţ -o-mping s se m rite cu mine. Dar acum se pare că ă ă ea- i d seama c nu dore te asta. Zice cş ă ă ş ă-i place s m considere ca pe un frate — tii,ă ă ş chestii d-astea.

Zâmbe te.ş

Page 98: Cheyney Peter Ce Le Pasa Damelor Carte Electronica Gratuita Romana PDF

— În tot cazu', spune, am o prietenă-n Florida. Cred c-am s m reped până ă -acolo să v d ce mai face.ă

— Hala! b iat! îi zic.ăPrivesc prafu' pe care-l stârne te în timp ce seş -ndep rteaz pe osea. Apoi m ducă ă ş ă

pân la u i bat puă şăş ternic. Dup un timp Henriettaă - i face apari ia. iş ţ Ş -a schimbat inuta iţ ş poart o rochie alb din crep de China i pantofi albi. F ră ă ş ă ă-ndoial c dama asta tie ce să ă ş ă pun pe ea ca să -arate ca o bomboan .ă

— Ascult , Henrietta, îi zic. Am ceva ve ti pentru tine, i dac nu mă ş ş ă -am gândit s iăţ le dau mai-nainte; ai tot dreptu' s m crezi un tembel.ă ă

Granworth era asigurat pentru dou sute de mii de b trâne, nuă ă -i a a? Ei bine, poli aş ţ era valabil pentru toate cazurile, cu excep ia sinuciă ţ derii, i de sinucis nu sş -a sinucis niciodat . A fost împu cat ieri de c tre jană ş ă darmii mexicani în timp ce se opunea s fieă arestat.

E-n regul . A adar societatea de asigur ri va pl ti. Astaă ş ă ă -nseamn că -ai s intriă -ntr-o gr mad de dolari, a a c nă ă ş ă -ai de ce să- i mai fr mân i creierii cu grijile zilei de mâine.ţ ă ţ Am s vorbesc cu Metts laă -ntoarcere, i dac vrei ni te pitaci repede, o s iş ă ş ăţ -i avanseze banca. Am s teă legrafiez biroului din New York ca s trimit poli a de asigurare aici,ă ă ţ pentru ca banca s-o inţ ă-n garan ie pentru banii de care ai nevoie.ţ

Se uit la mine i ochiiă ş -i str lucesc.ă— Asta-i grozav, Lemmy, spune. Dar nu vrei s intri pu in? Mai sunt unele lucruriă ţ

pe care a vrea s i le spun. În afar de asta tocmai luam gust rea de diminea .ş ăţ ă ă ţăO privesc.— Ascult , prin eso, îi zic. Nu tiu dac reputa ia mea a ajuns pân la urechileă ţ ş ă ţ ă

matale. Afl îns c sunt un b rbat dur. Nuă ă ă ă -s un om c ruia i se poate acorda încredere la oă gustare de diminea cţă -o dam fain ca tine. Mai ales dac te pricepi s faci cl tite cuă ă ă ă ă dulcea de trandafiri. Cred cţă -atunci când m nânc cl tite cu dulcea de trandafiri mă ă ţă ă declan ez i mi se spune c devin un fel de om cu care damele nu mai sunt în siguran .ş ş ă ţă

Se sprijin de pervazul u ii.ă ş— M gândeam s te tratez cu pui la frigare, spune, dar în cazul sta cred c mă ă ă ă -am

r zgândit. Miă -a venit o idee mai bun .ă— Ca, de pild ? oă -ntreb.— Cl tite cu dulcea de trandafiri, spune.ă ţăM uit din nou la ea iă ş -ncep s m gândesc la b trâna maică ă ă ă-mea. Când eram mic,

mama Caution obi nuia sş ă-mi spun c la mine mâncaă ă rea e pe planu-ntâi.Numai c de data asta mama Caution să -a-n elat.ş----------------------