Chestionar Ifag II Rezolvat

36
CHESTIONAR PENTRU DISCIPLINA INSTALATII DE FORTA CU ABUR SI GAZE 1. O turbina cu aburi si una cu gaze furnizeaza aceiasi parametri de iesire si au acelasi numar de trepte. Cum sunt lungimile paletelor celor doua tipuri de turbine: a) egale; b) paletele turbinei cu aburi sunt mai mari; c) paletele turbinei cu gaze sunt mai mari; d) paletele turbinei cu gaze sunt mai mici de doua ori. 2. In mod obisnuit reglarea puterii unei turbine se realizeaza prin: a) reglarea presiunii aburului; b) reglarea temperaturii aburului; c) reglarea debitului de abur d) reglarea umiditatii. 3. Reglarea calitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin: a) laminare; b) destindere; c) comprimare; d) admisie. 4. Reglarea cantitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin: a) laminare; b) destindere; c) comprimare d) admisie. 5. Etansarea intre partile fixe si cele mobile ale unei turbine se realizeaza cu: a) mansete de etansare; b) presetupa; c) labirinti; d) cu toate dispozitivele mentionate anterior.

description

Instalatii de forta si aburi

Transcript of Chestionar Ifag II Rezolvat

Page 1: Chestionar Ifag II Rezolvat

CHESTIONAR PENTRU DISCIPLINAINSTALATII DE FORTA CU ABUR SI GAZE

1. O turbina cu aburi si una cu gaze furnizeaza aceiasi parametri de iesire si au acelasi numar de trepte. Cum sunt lungimile paletelor celor doua tipuri de turbine:

a) egale;b) paletele turbinei cu aburi sunt mai mari;c) paletele turbinei cu gaze sunt mai mari;d) paletele turbinei cu gaze sunt mai mici de doua ori.

2. In mod obisnuit reglarea puterii unei turbine se realizeaza prin:a) reglarea presiunii aburului;b) reglarea temperaturii aburului;c) reglarea debitului de abur d) reglarea umiditatii.

3. Reglarea calitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:a) laminare;b) destindere;c) comprimare;d) admisie.

4. Reglarea cantitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:a) laminare;b) destindere;c) comprimared) admisie.

5. Etansarea intre partile fixe si cele mobile ale unei turbine se realizeaza cu:a) mansete de etansare;b) presetupa;c) labirinti;d) cu toate dispozitivele mentionate anterior.

6. Labirinti utilizati la etansarea turbinelor pot fi din punct de vedere al eficacitatii lor: a) cu distrugere totala a vitezei;b) cu trecere directa sau semilabirintic) de ambele tipuri precizate;d) doar cu trecere directa.

7. Dupa modul de fixare al labirintilor acestia pot fi:a) rigizi;b) elastici;c) doar elastici;d) de ambele tipuri.

Page 2: Chestionar Ifag II Rezolvat

8. Lagarele turbinelor pot fi:a) lagare radiale;b) lagare axiale;c) doar axiale;d) de ambele tipuri mentionate si chiar radial-axiale.

9. Condensoarele utilizate in instalatiile de forta cu abur pot fi:a) de suprafata;b) de amestec;c) de ambele tipuri mentionate;d) doar de amestec.

10. Vidul in condensoarele instalatiilor de forta nu se realizeaza cu:a) ejectoare;b) pompe de vid;c) pompe centrifuge;d) ejectoare si pompe de vid.

11. Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine:a) sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator;b) modifica debitul de abur de alimentare;c) regleaza presiunea din interiorul turbinei;d) modifica turatia turbinei.

12.Cum trebuie sa fie presiunea uleiului din instalatia de ungere in comparatie cu presiunea apei de racire din racitorul de ulei:

e) mai mica;f) mai mare;g) egala;h) indiferent.

12. Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor:a) realizeaza pornirea turbinei;b) turbinele nu au viror;c) realizeaza oprirea turbinei;d) roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia.

13. Reglarea directa se aplica:a) turbinelor de mare putere;b) turbinelor mici de puteri reduse;c) indiferent de puterea turbinei;d) nu se aplica.

14, Reglarea indirecta se poate aplica:a) numai turbinelor de mare putere;b) numai turbinelor mici de puteri reduse;

Page 3: Chestionar Ifag II Rezolvat

c) turbinelor indiferent de putere si dimensiuni;d) nu se aplica.

15. Dispozitivul de protectie al turbinelor cu abur impotriva suprastructurii:a) reduce debitul de abur pana la scaderea turatiei sub limita periculoasa;b) turbinele cu abur nu au un asemenea dispozitiv;c) limiteaza debitul de abur la o valoare prestabilita;d) intrerupe alimentarea cu abur a turbinei.

16. Compensatoarele de dilatatie utilizate pe tubulatura de abur pot fi:a) lira;b) ondulate;c) de ambele tipuri;d) doar ondulate.

17. Turbina de abur este o masina termica care transforma :a) energia mecanica acumulata de abur in energie termica, prin intermediul paletelor

rotorului in miscare de rotatie;b) energia termica acumulata in abur in energie cinetica prin destinderea aburului in

ajutaje, urmata de transformarea energiei cinetice in energie mecanica cu ajutorul paletelor mobile;

c) energia cinetica a paletelor in energie termica a aburului;d) energie termica a paletelor in energie mecanica a aburului.

18. Ajutajul este:a) spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;b) spatiul dintre doua palete mobile in care aburul se destinde, crescandu-i viteza; c) spatiul dintre stator si rotor;d) spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, scazandu-i viteza.

19. Diafragmele sunt:a) pereti transversali semicirculari montati in peretele carcasei, in care sunt fixate

ajutajele;b) pereti transversali semicirculari montati in carcasă, in care sunt fixate paletele mobile;c) pereti transversali semicirculari ce despart treptele consecutive ale TA;d) pereti longitudinali ce despart treptele consecutive ale TA.

20. Forma tronconica a TA se datoreaza:cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de joasa presiune CJP spre cea de inalta CIP, simultan cu scaderea presiunii aburului;

a) cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu scaderea presiunii aburului;

b) scaderii volumului specific al aburului cu scaderea presiunii;c) cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de

joasa CJP, simultan cu cresterea presiunii aburului.d) Diferenta dintre turbina cu actiune si cea cu reactiune consta in:

Page 4: Chestionar Ifag II Rezolvat

21. TA cu dublu flux permite:a) dezvoltarea unei puteri duble fata de TA cu un singur flux;b) dezvoltarea unei puteri egale cu jumatatea celei cu un singur flux;c) autocompensarea impingerilor axiale;d) insumarea impingerilor axiale

22. Efectele negative ale umiditatii aburului sunt:a) scaderea randamentului turbinei;b) erodarea paletelor rotorice;c) franarea discului rotorului, erodarea paletelor si scaderea randamentului TA;d) erodarea diafragmelor.

23. Dupa reducerea considerabila a umiditatii aburului in separatorul de umiditate, agentul este supus:

a) unei etape suplimentare de supraincalzire, in scopul cresterii randamentului de utilizare;

b) unei raciri, in scopul eficientizarii utilizarii aburului;c) esaparii in atmosfera;d) condensarii

24. Pozitionarea si rolul supraincalzitorului intermediar sunt:a) dupa CJP, inainte de condensator, in vederea incalzirii in sistemul de preincalzire

regenerativ;b) inainte CIP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma;c) intre CIP si CJP, pentru eficientizarea acestuia din urma;d) dupa CJP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma.

25. Umiditatea aburului este:a) mai mare in treptele cu actiune;b) mai mare in treptele cu reactiune;c) indiferenta de tipul treptei TA;d) aceeasi in treptele cu actiune, cat si cu reactiune.

26. Rolul bandajelor paletelor rotorice ale CIP este:a) pozitiv, pentru reducerea scaparilor de abur pe la periferia paletelor mobile;b) negativ, deoarece la TA, datorita umiditatii aburului, bandajul interfera cu picaturile de

apa centrifugate, provocand deteriorarea paletelor;c) nu se utilizeaza, desi raspunsurile a) si b) sunt valabile, dar reducerea numarului de

palete deteriorate compenseaza cresterea scaparilor secundare de abur;d) negativ, pentru reducerea scaparilor de abur pe la periferia paletelor mobile.

27. Zona cea mai afectata de eroziunea datorata umiditatii mari a aburului este:a) bordul de fuga al paletelor;b) bordul de atac al paletelor;

Page 5: Chestionar Ifag II Rezolvat

c) bordul de atac al paletelor CJP, scop in care muchiile de atac se placheaza cu stelit;d) cea a ajutajelor ultimei trepte.

28. Cresterea de volum specific al aburului de la admisia in CIP pana la evacuarea din CJP datorata destinderii aburului in TA se compenseaza prin:

a) pastrarea constanta a sectiunilor de trecere a aburului;b) cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin micsorarea lungimii paletelor, in special in

primele trepte;c) cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in

special in ultimile trepte;d) scaderea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in

ultimile trepte;

29. Solicitarea axiala a TA este generata de:a) diferenta de presiune intre partea IP spre partea deJP;b) diferenta de presiune intre partea JP spre partea de IP;c) umiditatea crescanda dinspre partea de IP spre JP;d) scaderea umiditatii dinspre partea de IP spre JP

30. Rolul lagarului axial montat pe linia de arbori este:a) de a prelua forta axiala prin intermediul uleiului de ungere si racire injectat in interiorul

sau;b) de a prelua forta axiala prin intermediul a doua randuri de pastile ( cuzineti axiali),

intre care este plasat gulerul (discul) sau;c) de a prelua forta radiala in exces fata de necesitatile energetice ale rotorului TA;d) de a prelua forta tangentiala exercitata de abur asupra paletelor rotorului TA.

31. Utilizarea treptelor cu actiune se recomanda din punct de vedere al mentinerii fortelor axiale in limitele admise, deoarece:

a) presiunea aburului nu se modifica la trecerea prin acest tip de palete;b) presiunea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete;c) presiunea aburului scade la trecerea prin acest tip de palete;d) umiditatea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete.

32. Etansarile penetratiilor rotorului prin carcase se fac in scopul:a) reducerii scaparilor de abur spre exterior la CIP si CJP;b) reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la

CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire;c) reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CIP,

ultima aflata sub vid pe durata manevrelor de pornire;d) reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si patrunderii de aer la CIP si CJP, aflate

sub vid pe durata manevrelor de pornire.

33. Sistemele uzuale de etansare la arbore al TA sunt:a) cu abur si cu aer;b) cu abur si cu ulei;

Page 6: Chestionar Ifag II Rezolvat

c) cu abur si cu apa;d) cu ulei si cu apa;

34. Etansarea cu abur este formata din:a) succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de abur;b) succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de

abur; c) succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de ulei de

ungere; d) succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de ulei.

35. Autoetansarea cu abur este posibila:a) doar in cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a

aburului de etansare;b) doar in cazul CJP, datorita existentei vidului;c) ambele variante a) si b);d) doar in cazul CJP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a

aburului de etansare.

36. Etansarea la arbore cu apa este mai eficienta decat cea cu abur, deoarece se realizeaza prin centrifugarea apei, dar prezinta ca principal dezavantaj;

a) dependenta de debitul de abur vehiculat in TA;b) dependenta de umiditatea aburului;c) dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar dupa depasirea cu 50% a

turatiei de sincronism;d) dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar inainte de atingerea a 50 % din turatia

de sincronism.

37. Rolul carcasei duble a corpului TA este acela de:a) incalzi carcasa interioara prin ambele suprafete, reducand astfel tensiunile termice

care apar in peretele acesteia;b) de a reduce solicitarea axiala;c) de a reduce umiditatea aburului;d) de a reduce scaparile de abur

38. Condensatorul este agregatul in care:a) aerul esapat din CJP se mentine la presiunea atmosferica;b) aburului esapat din CJP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii

atmosferice;c) aburului esapat din CJP i se mareste presiunea peste valoarea presiunii atmosferice;d) aburului esapat din CIP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice.

39. Scopul crearii vidului in condensator este:a) scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul

cresterii randamentului termic al ciclului de functionare;

Page 7: Chestionar Ifag II Rezolvat

b) cresterea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare

c) mentinerea constanta a valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare;

d) scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CIP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare.

40. Cerintele nefavorabile ale patrunderii aerului din spatiul de abur, respectiv din spatiul de apa al condensatorului sunt:

a) cresterii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat;b) inrautatirii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat;c) inrautatirii vidului, respectiv scaderii continutului de oxigen dizolvat in condensate;d) scaderea randamentului turbinei.

41. Ejectorul aer-abur are drept rol functional:a) extragerea aburului, prin circularea apei intr-un ajutaj convergent-divergent;b) extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului auxiliar intr-un

ajutaj convergent-divergent;c) extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului evacuat din CJP;d) extragerea aburului, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent.

42. Pentru a preveni obturarea tevilor de racire ale condensatorului, se iau urmatoarele masuri:a) tratarea chimica a apei de racire;b) degazarea apei de racire;c) filtrarea mecanica ;d) toate cele anterioare.

43. Cresterea temperaturii apei din condensator este efectul:a) infundarii tevilor de racire;b) cresterii presiunii din condensator, deci reducerea vidului in acesta;c) scaderii presiunii din condensatord) cauzelor de la punctele a si b

44. Rolul preincalzitorului apei de alimentare este:a) de mentinere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;b) de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;c) de crestere a presiunii si temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la

intrarea in GA;d) de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA.

45. Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt:a) turbina Curtis;b) turbina Laval;c) turbine radiale;d) turbine cu mai multe trepte de presiune.

Page 8: Chestionar Ifag II Rezolvat

46. La care dintre urmatoarele tipuri de turbine cu abur destinderea aburului are loc atat in ajutaje cat si in palete:

a) turbina Curtis;b) turbina Laval;c) turbina cu actiune;d) turbina cu reactiune.

47. La turbinele cu actiune, destinderea aburului are loc in:a) paletele directoare;b) ajutaje;c) valvulele de reglaj;d) palete mobile.

48. Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna in 2 timpi cu inalta supraalimentare si baleiaj in echicurent:

a) ITG de tip clasic cu ardere la presiune constanta si cu circuit deschis;b) ITG cu gaze cu ciclu deschis si cu recuperarea caldurii gazelor evacuate;c) ITG de tip clasic si cu circuit inchis;d) ITG cu generatoare de gaze cu pistoane libere.

49. Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei:a) pompa cu piston;b) pompa cu membrana;c) pompa cu angrenaje;d) pompa centrifuga cu rotor si palete;

50. Turbina Laval este alcatuita din:a) singura treapta de viteza;b) singura treapta de presiune si o treapta de viteza;c) doua trepte de viteza;d) treapta de viteza si o treapta de presiune.

51. La turbinele termice cu actiune cu trepte de viteza, paletele directoare au rolul de:a) schimbare a directiei jetului de abur;b) destindere a aburului;c) transformarea energiei cinetice a aburului in energie mecanica;d) preluare a cca. 1/3 din destinderea aburului, restul fiind preluat de paletele mobile.

52. Tevile racitoarelor de ulei de la turbinele cu abur sunt confectionate din:a) cupru;b) fonta;c) otel slab aliat;d) alama.

53. Care este rolul turbionatorului ca piesa componenta a camerei de ardere a unei instalatii de turbine cu gaze:

Page 9: Chestionar Ifag II Rezolvat

a) de a stopa aerul primar pana la o viteza de 10-20 m/s;b) de a ajuta la stabilizarea flacarii in focar;c) de a omogeniza amestecul combustibil-aer in interiorul caldarii;d) de a micsora timpul de ardere a combustibilului.

54. La o turbina cu actiune, discurile reprezinta suportul de sustinere pentru:a) paletele mobile;b) labirintii de etansare de la capetele turbinei;c) ajutaje;d) labirintii de etansare dintre treptele turbinei.

55. Lagarele radiale ale turbinei au rolul de a sprijini:a) carcasa;b) valvulele de reglaj;c) rotorul;d) cutia de distributie a aburului.

56. Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur:a) convergente;b) divergente;c) convergent-divergente;d) divergent-convergente;

57. Care cuplaj consta din doua flanse forjate sau impanate pe arbori:a) cuplaje semielastice;b) cuplaje rigide;c) cuplaje elastice;d) cuplaje speciale;

58. Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur:a) viteza absoluta a aburului la intrarea in palete;b) viteza absoluta a aburului la iesirea din palete;c) viteza relativa a aburului la intrarea in palete;d) viteza relativa a aburului la iesirea din palete.

59. Pierderile de energie in paletele turbinei fac parte din categoria pierderilor:a) secundare;b) principale;c) mecanice;d) externe.

60. Stetoscopul este un aparat special care serveste la:a) masurarea nivelului in tancul de ulei al turbinei;b) masurarea turatiei turbinei;c) masurarea vibratiilor turbinei;

Page 10: Chestionar Ifag II Rezolvat

d) detectarea zgomotelor anormale in turbina.

61. Regulatorul de turatie al turbinei termice are rolul de:a) a evita cresterea turatiei peste limita admisibila;b) a evita trecerea turbinei prin turatia critica;c) a asigura in permanenta o concordanta intre puterea produsa si sarcina ceruta de

consumator;d) a regla turatia functie de nivelul vibratiilor in turbina.

62. Realizarea unui vid prea mare la condensator in timpul balansarii turbinei in perioada pregatirii pentru functionare poate conduce la:

a) aparitia fenomenului de subracire in condensator;b) ambalarea turbinei;c) deformarea placilor tubulare;d) nu exista nici un efect nefavorabil asupra turbinei sau condensatorului in aceasta situatie.

63. Cum se procedeaza la punerea in functiune a unei turbine termice in cazul constatarii unor zgomote sau vibratii in turbina:

a) se opreste imediat turbina si se cerceteaza cauza;b) se reduce turatia pana la disparitia vibratiilor, dupa care turatia se mareste din

nou;c) se lasa turbina sa functioneze in continuare cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratia nu

dispare, se opreste turbina;d) se lasa turbina sa functioneze cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratiile nu dispar, se

reduce treptat turatia pe turbina pana la disparitia acestora.

64. La ce intervale de timp cu perioada de stationare trebuie pusa in functiune instalatia condensatorului si se usuca turbina:

a) zilnic;b) din doua in doua zile;c) din trei in trei zile;d) saptamanal;

65. Valoarea randamentului mecanic la turbine este:a) scazut la turbinele de mare putere;b) ridicat la turbinele de mare putere;c) nu depinde de puterea turbinelor;d) in functie de valoarea caderii de entalpie pe treapta.

66. Valoarea randamentului mecanic la turbine este:a) mai ridicat la turbinele auxiliare fata de cele principale;b) mai scazut la turbinele auxiliare fata de cele principale;c) direct proportional cu variatia de entropie;d) marime nesemnificativa la turbine.

67. Randamentul intern al unei turbine cu abur este:

Page 11: Chestionar Ifag II Rezolvat

a) raportul caderilor de entalpie, politropica si adiabatica;b) raportul caderilor de entalpie adiabatica si politropica;c) in functie de valoarea pierderilor mecanice;d) in functie de valoarea pierderilor in ventilele de reglare.

Page 12: Chestionar Ifag II Rezolvat

68. In trurbina Laval:a) viteza creste in ajutaje si presiunea ramane constanta:b) presiunea si viteza cresc in palete mobile;c) presiunea scade si viteza creste in ajutaje;d) presiunile raman constante, procesul fiind izentalpic.

69. Turbina cu actiune Laval este:a) utilizata foarte rar din cauza turatiei ridicate;b) utilizata ca turbina principala deoarece prelucreaza cu randament ridicat aburul la

presiuni mari;c) utilizata ca turbina auxiliara deoarece are cel mai mare randament mecanic;d) turbina cu reactiune.

70. Turbina Curtis este:a) turbina cu reactiune polietajata;b) turbina cu reactiune cu admisie radiala;c) turbina cu actiune cu trepte de viteza;d) turbina cu actiune cu trepte de presiune.

71.Turbina cu actiune Curtis este:a) utilizata ca turbine auxiliare si ca roata de reglare;b) ca turbosuflanta la m.a.i.c) tipul clasic de turbine cu reactiune;d) utilizata numai la hidrocentrale.

72. Gradul de reactiune:a) defineste o turbina ca fiind cu actiune sau reactiune:b) are valori proportionale cu viteza aburului in ajutaje;c) are valori proportionale cu viteza aburului in paletele mobile;d) este o marime utilizata de motoarele turboreactive.

73. Daca gradul de reactiune la turbinea) are valoarea mai mica decat 15% turbina este cu reactiune;b) are valoarea de peste 15% la turbina este cu reactiune;c) are valoarea de 50% turbina este cu reactiune totala;d) are valoarea de 50% turbina este cu reactiune pura;

74. Introductia aburului la turbine cu reactiune totala este:a) axiala;b) radiala;c) tangentiala;d) axial-radiala.

75. Turbina cu reactiune Ljungstrom este dotata cu:a) ajutaje convergente;b) ajutaje convergent-divergente;

Page 13: Chestionar Ifag II Rezolvat

c) ajutaje divergent-convergente;d) acest tip de turbine nu are ajutaje.

76. Pierderile interne ale turbinelor cu aburi sunt:a) cantitative, deoarece se reduce debitul;b) calitative, deoarece influenteaza parametrii de stare ai aburului;c) cantitative,deoarece influenteaza parametrii energetici;d) generate de consumurile energetice interne.

77. Pierderile prin energie cinetica reziduala sunt:a) invers proportionale cu debitul de abur destins;b) direct proportional cu variatia de presiune in paletajul mobil;c) directproportional cu patratul vitezei absolute la iesirea din paletajul mobil;d) direct proportionale cu viteza periferica medie.

78. Pierderile prin energie cinetica reziduala sunt importante procentual la:a) turbinele polietajate;b) turbinele cu condensatie de putere mica si mijlocie si a celor cu roata de reglaj;c) turbinele cu contrapresiune;d) numai la turbinele cu reactiune.

79. Umiditate maxima a aburului admisibila la turbine poate fi:a) 2 - 5 %;b) 20 - 30 %;c) 30 - 40 %;d) 12 - 15 %.

82. Cele mai mici pierderi prin ventilatie se inregistreaza la:a) turbinele Curtis;b) turbinele cu admisie axiala;c) turbinele cu reactiune polietajate;d) turbinele cu actiune cu admisie partiala.

83. Pierderile de energie termica intre paletele mobile au ca efect:a) diminuarea substantiala a entalpiei pentru treapta urmatoare;b) cresterea volumului specific a aburului;c) scaderea presiunii aburului pentru treapta urmatoare;d) cresterea entalpiei fata de cazul teoretic.

84. Roata de reglare este de regula:a) componenta a regulatorului de turatie;b) montata pe axul turbinei pentru actionarea regulatorului;c) turbina Curtis utilizata in reglarea cantitativa.d) dispozitiv de reglare a calitatii aburului in reglarea de tip calitativ.

Page 14: Chestionar Ifag II Rezolvat

85. Viteza teoretica a aburului in turbinele Curtis:a) scade in ajutaje, creste in paletele mobile, constanta in paletele directoare;b) creste in ajutaj, scade in paletele mobile, creste in paletele directoare;c) creste in ajutaj, creste in paletele mobile, scade in paletele directoare;d) creste in ajutaj, scade in paletele mobile, ramane constanta in paletele directoare.

86. Presiunea aburului in turbine Curtis:a) scade in ajutaje, creste in paletele mobile, scade in paletele directoare;b) scade in ajutaj, ramane constanta in paletele mobile, creste in paletele directoarec) scade in ajutaj, ramane constanta in paletele mobile si paletele directoare;d) constanta in ajutaj si paletele directoare, scade in paletele mobile.

87. Viteza aburului in turbine cu reactiune:a) scade in ajutaj, constanta in paletele mobileb) scade in ajutaj, scade in paletele directoarec) creste in ajutaj, scade in paletele mobile;d) creste in ajutaj, constanta in paletele mobile.

88. Presiunea aburului in turbine cu reactiune:a) scade in ajutaj, scade in paletele mobile;b) scade in ajutaj, constanta in paletele mobile;c) creste in ajutaj, scade in paletele mobile;d) creste in ajutaj, creste in paletele mobile.

89. La turbina cu actiune si reactiune:a) primele trepte sunt cu reactiune si ultimile cu actiune;b) primele trepte sunt cu actiune si ultimile cu reactiune;c) primele trepte sunt cu actiune numai daca sunt de tipul Curtis si ultimile sunt cu

reactiune;d) nu exista o regula, fiecare constructor alege solutia in functie de utilizarea turbinei.

90. Turbina radiala cu trepte de presiune (Ljungstrom) are gradul de reactiune:a) 0 fiind o turbina cu reactiune cu admisie radiala;b) 1 fiind o turbina cu reactiune totala;c) 0,5 pentru ca este o turbina cu reactiune totala compusa din doua rotoare contrarotative;d) neglijabil pentru ca intreaga cadere de entalpie se produce in paletele mobile.

91. Turatia rotoarelor contrarotative ale turbinei Ljungstrom se mentine egala prin:a) regulatoare de turatie asistate hidraulic;b) prin sincronism electric, fiecare rotor antrenand cate un generator;c) cuplarea la un reductor de turatie;d) nu este necesara mentinerea aceleiasi turatii pentru fiecare rotor.

92. Diafragmele turbinelor cu aburi au rolul:a) de a delimita spatial de abur;b) de sustinere a ajutajelor;

Page 15: Chestionar Ifag II Rezolvat

c) de izolare a rotii de reglare;d) de preluare si diminuare a socurilor generate de variatiile de temperatura si presiunea

aburului.

93. Reglarea prin laminare(calitativa) se realizeaza prin:a) variatia caderii de entalpie;b) scaderea entropiei initiale datorita reducerii presiunii;c) scaderea entropiei initiale datorita scaderii temperaturii;d) scaderea volumului specific datorita scaderii temperaturii si presiunii aburului

94.Reglarea cantitativa(prin admisie) se realizeaza prin:a) modificarea numarului de trepte alimentate cu abur;b) reglarea pozitiei valvulei principale de pe;c) modificarea numarului de ajutaje alimentate cu abur;d) supraincalzirea intermediara a aburului

95. Turbinele cu contrapresiune au:a) presiunea la evacuare subatmosferica;b) presiunea de admisie mai mare decat presiunea critica;c) admisie bilaterala pentru a reduce forta axiala;d) presiune supraatmosferica la evacuare.

96. Turbinele de condensatie inregistreaza:a) la evacuare o presiune subatmosferica;b) la evacuare o presiune egala cu presiunea atmosferica;c) la admisie o temperatura mai mare deca temperatura de saturatie;d) umiditate apropiata de zero.

97. Uleiurile de ungere utilizate de turbinele cu abur trebuiesa:a) abia viscozitatea cinematica relativ scazuta pentru ca turbinele au turatie ridicata;b) abia viscozitatea cinematica mare pentru ca turbinele lucreaza la temperatura ridicata;c) fie neaditivate pentru a nu produce oxidari excesive;d) fie aditivate pentru a preveni emulsionarea condensatorului

98. Procesul de condensare este:a) izocor-izoterm;b) izobar-izoterm;c) izentalpic;d) izentropic;

99. Presiunea de condensare este asigurata de:a) ultimile trepte ale turbinei;b) dispozitivul de vidare;c) capacitatea pompelor de extractie condens;d) sensurile de curgere a fluidelor

Page 16: Chestionar Ifag II Rezolvat

100. Valoarea minima a presiunii de condensare este o functie de:a) suprafete de schimb de caldura;b) tipul dispozitivului de vidare;c) temperatura agentului de racire;d) temperatura aburului la intrare

101. Instalaţiile de forţă cu abur (cu generatoare de abur) sunta) instalaţiile ce au în componenţă, generatoare de abur care transformă energia

chimică rezultată prin arderea combustibilului în focar, în energie termică, înmagazinată în abur, utilizat în primul rând pentru propulsia navei dar şi de diferiţi consumatori de la bordul navei;

b) instalaţiile energetice ce obţin energia mecanică necesară propulsiei navei, din energia chimică rezultată în urma arderii unui combustibil, în camera de ardere;

c) instalaţiile ce obţin energia mecanică necesară propulsiei navei, din energia chimică rezultată în urma arderii unui combustibil, în camera de ardere a turbinei cu gaze;

d) instalaţiile ce au în componenţă, generatoare de abur care transformă energia chimică rezultată prin arderea combustibilului în focar, în energie termică, înmagazinată în abur, utilizat de diferiţi consumatori de la bordul navei;

102. Principalele avantaje care au condus la răspândirea sistemelor de propulsie cu turbine cu abur sunt:

a) funcţionarea silenţioasă si siguranţa mare în exploatareb) moment neuniform la arborele turbineic) masa pe unitatea de putere este mai mare decât a sistemelor cu motoarelor cu

aprindere prin compresie lented) masa pe unitatea de putere este mai mica decât a sistemelor cu motoarelor cu aprindere

prin compresie lente

103. Sistemele de propulsie cu turbine cu abur au următoarele dezavantaje:a) consumul specific de combustibil mai mare comparativ cu al sistemelor de propulsie

cu motoare cu aprindere prin compresie lente;b) siguranţa mică în exploatare;c) moment neuniform la arborele turbinei;d) pericolul de incendiu şi de explozie la bordul navei este mai mic decat în cazul

sistemelor de propulsie cu motoare cu aprindere prin compresie lente;

104. În figura TAG 1 este prezentată o instalaţie de forţă cu abur pentru propulsie, antrenarea generatorului electric şi antrenarea pompelor de marfă. Care sunt elementele componente?

a) GNA - generatorul naval de abur; TAJP - turbină cu abur de joasă presiune; TAIP - turbină cu abur de înaltă presiune; GE - generator electric; RT - reductor de turaţie; E - elice; KP - condensator principal; PEC – pompă de extracţie condens; PIA - preîncălzitor de apă; DA - dezaerator; PC - pompă de circulaţie; PM - pompe de marfă; IB – instalaţii de bord; KA - condensator auxiliar; B - başe; PA - pompă de alimentare; IAP - instalaţii auxiliare de punte; IAM - instalaţii auxiliare maşini; ID - instalaţie de desalinizare; EA - ejector de aer; TAP - tanc de apă potabilă

Page 17: Chestionar Ifag II Rezolvat

b) GE - generator electric; RT - reductor de turaţie; E - elice; KP - condensator principal; PEC – pompă de extracţie condens; PIA - preîncălzitor de apă; DA - dezaerator; PC - pompă de circulaţie; PM - pompe de marfă; IB – instalaţii de bord; KA - condensator auxiliar; B - başe; PA - pompă de alimentare; IAP - instalaţii auxiliare de punte; IAM - instalaţii auxiliare maşini; ID - instalaţie de desalinizare; EA - ejector de aer; TAP - tanc de apă potabilă

c) GNA - generatorul naval de abur; TAJP - turbină cu abur de joasă presiune; TAIP - turbină cu abur de înaltă presiune; GE - generator electric; RT - reductor de turaţie; E - elice; KP - condensator principal; PEC – pompă de extracţie condens; PIA - preîncălzitor de apă; DA - dezaerator; IAM - instalaţii auxiliare maşini; ID - instalaţie de desalinizare; EA - ejector de aer; TAP - tanc de apă potabilă

d) GNA - generatorul naval de abur; PEC – pompă de extracţie condens; PIA - preîncălzitor de apă; DA - dezaerator; PC - pompă de circulaţie; PM - pompe de marfă; IB – instalaţii de bord; KA - condensator auxiliar; B - başe; PA - pompă de alimentare; IAP - instalaţii auxiliare de punte; IAM - instalaţii auxiliare maşini; ID - instalaţie de desalinizare; EA - ejector de aer; TAP - tanc de apă potabilă

105. Transformarea energiei potenţiale, termice, a aburului în energie cinetică, se produce prin destinderea aburului în sistemul de ajutaje directoare sau paletele directoare, prin:

a) creşterea presiunii aburului, concomitent cu creşterea vitezei acestuia.b) scăderea presiunii aburului, concomitent cu creşterea vitezei acestuia.c) creşterea presiunii aburului, concomitent cu scăderea vitezei acestuiad) scăderea presiunii aburului, concomitent cu scăderea vitezei acestuia.

Page 18: Chestionar Ifag II Rezolvat

106. Specificaţi afirmaţia incorectă din următorul enunţ: „Din punct de vedere constructiv şi funcţional, turbinele cu abur se clasifică după:”

a) Direcţia de curgere a aburuluib) Tipul de combustibil arsc) Destinaţied) Modul de evacuare a aburului

107. Ce tip de turbină este prezentată în figura TAG 2?a) turbină cu prize intermediare şi contrapresiune;b) turbină cu prize intermediare şi condensaţie;c) turbină cu condensaţie pură, cu supraîncălzire intermediară;d) turbină cu condensaţie pură, fără supraîncălzire intermediară;

108. Ce tip de turbină este reprezentată în figura TAG 3?a) turbină cu prize intermediare şi contrapresiune;b) turbină cu prize intermediare şi condensaţie;c) turbină cu condensaţie pură, cu supraîncălzire intermediară;d) turbină cu condensaţie pură, fără supraîncălzire intermediară;

Page 19: Chestionar Ifag II Rezolvat

109. Ce tip de turbină este reprezentată în figura TAG 4?a) turbină cu prize intermediare şi contrapresiune;b) turbină cu prize intermediare şi condensaţie;c) turbină cu condensaţie pură, cu supraîncălzire intermediară;d) turbină cu condensaţie pură, fără supraîncălzire intermediară;

110. Randamentul poate fi optimizat prin următoarele metode:a) metode care urmăresc ridicarea temperaturii medii superioare (Tms);b) metode care urmăresc scăderea temperaturii medii superioare (Tms);c) metode care urmăresc mentinerea temperaturii medii inferioare (Tmi);d) metode care urmăresc creşterea temperaturii medii inferioare (Tmi)

111. Randamentul poate fi optimizat prin următoarele metode:a) metode care urmăresc mentinerea temperaturii medii superioare (Tms);b) metode care urmăresc scăderea temperaturii medii superioare (Tms);

Page 20: Chestionar Ifag II Rezolvat

c) metode care urmăresc cresterea temperaturii medii inferioare (Tmi);d) metode care urmăresc creşterea temperaturii medii inferioare (Tmi)

112. Ce metodă pentru creşterea randamentului este reprezentată în figura TAG 5a) Îmbunătăţirea randamentului termic teoretic al ciclului prin supraîncălzireb) Îmbunătăţirea randamentului termic teoretic al ciclului prin ridicarea temperaturii medii

superioarec) Îmbunătăţirea randamentului termic teoretic al ciclului prin prin scăderea temperaturiii

medii inferioared) Îmbunătăţirea randamentului termic teoretic al ciclului prin ridicarea temperaturii medii

inferioare

113. Forţa dezvoltată de jetul de abur asupra paletelor mobile, se obţine din ecuaţia impulsului:a)b) F= ṁ * (c1-c2);c)d)

114.Procesul turbinei elementare cuprinde o singură fază a ciclului şi anume:a) vaporizareab) comprimareac) destinderead) condensarea

115. Pentru turbina elementară, procesul desfăşurat este considerat adiabatic, datorită:a) supraîncălzirii aburuluib) existenţei vaporilorc) laminării din aparatul directord) curgerii rapide a aburului

Page 21: Chestionar Ifag II Rezolvat

116. Din formula vitezei tangenţiale a rotorului, prezentata in figura TAG 6 se regăsesc următoarele mărimi

a) d - diametrul rotorului, considerat la extremitatea palei [m]; n – numărul de rotaţii efectuate de palete într-un minut

b) diametrul rotorului, considerat la jumătatea palei [m]; n – numărul de rotaţii efectuate de palete într-o secundă

c) diametrul rotorului, considerat la jumătatea palei [m]; n – numărul de rotaţii efectuate de palete într-un minut

d) diametrul rotorului, considerat la 1/3 din lungimea palei [m]; n – numărul de rotaţii efectuate de palete, exprimată în rad/s

117. Din triunghiul de viteze la intrarea aburului între palete, prezentat in figura TAG 7, se determină:

a) viteza relativă w1

b) viteza tangenţială u;c) unghiul de atac α1;d) unghiul de ieşire β2;

118. Pentru turbinele cu aburcu reacţiune, destinderea aburului se produce:a) în ajutajeb) în paletele mobilec) în exteriorul maşiniid) atât în ajutaje, cât şi în paletele mobile

119. Forţa produsă de un fluid în mişcare asupra unui corp se datorează:a) presiunii şi modificării vitezei fluiduluib) presiunii şi modificării temperaturii fluidului:c) presiunii şi modificării impulsului fluidului

Page 22: Chestionar Ifag II Rezolvat

d) debitului şi modificării impulsului fluidului

120. Reprezentarea procesului teoretic desfăşurat în ajutaj (transformarea ABT), reprezentata in figura TAG 8, cuprinde o transformare:

a) adiabatăb) politropăc) izentropăd) izotermă

121. Reprezentarea procesului real desfăşurat în ajutaj (transformarea AB), reprezentata in figura TAG 8, cuprinde o transformare:

a) adiabată reversibilăb) adiabată ireversibilăc) izentropăd) izotermă

122. Secţiunea necesară a ajutajului pentru asigurarea destinderii depinde de modul de variaţie al raportului dintre:

a) volumul specific (v) şi viteza absolută (c)b) volumul specific (v) şi viteza tangenţială (cu)c) debitul de fluid (m) şi viteza absolută (c)d) densitate (ρ) şi viteza absolută (cu)

123. După direcţia de curgere a aburului prin palete se deosebesc:a) trepte axiale, la care aburul circulă perpendicular pe axa rotorului; trepte radiale, în care

aburul circulă într-un plan normal pe raza rotorului; trepte diagonale, la care aburul circulă înclinat faţă de axa rotorului.

Page 23: Chestionar Ifag II Rezolvat

b) trepte axiale, la care aburul circulă paralel cu axa rotorului; trepte radiale, în care aburul circulă într-un plan normal pe axa rotorului; trepte diagonale, la care aburul circulă înclinat faţă de axa rotorului.

c) trepte axiale, la care aburul circulă paralel cu axa rotorului; trepte radiale, în care aburul circulă într-un plan paralel cu axa rotorului; trepte diagonale, la care aburul circulă înclinat faţă de axa rotorului.

d) trepte axiale, la care aburul circulă paralel cu axa rotorului; trepte radiale, în care aburul circulă într-un plan coincident cu axa rotorului; trepte axial - radiale, la care aburul circulă înclinat faţă de axa rotorului.

124. Ciclurile teoretice ale instalaţiilor de turbine cu abur sunt stabilite în baza următoarei ipoteze:

a) întreaga evoluţie a fluidului de lucru este una reversibilă;b) aportul şi cedarea de căldură sunt izobare, iar destinderea şi comprimarea sunt adiabate

ireversibile, deci izentrope;c) suprafeţele schimbătoarelor de căldură sunt limitate;d) ăldurile specifice ale fluidului de lucru sunt se modifică în funcţie de variaţia

temperaturii;

125. Ciclurile teoretice ale instalaţiilor de turbine cu abur sunt stabilite în baza următoarei ipoteze:

a) întreaga evoluţie a fluidului de lucru este una ireversibilă;b) aportul şi cedarea de căldură sunt izobare, iar destinderea şi comprimarea sunt adiabate

reversibile, deci izentrope;c) suprafeţele schimbătoarelor de căldură sunt limitate;d) ăldurile specifice ale fluidului de lucru sunt se modifică în funcţie de variaţia

temperaturii;

126. Ciclurile teoretice ale instalaţiilor de turbine cu abur sunt stabilite în baza următoarei ipoteze:

a) întreaga evoluţie a fluidului de lucru este una ireversibilă;b) aportul şi cedarea de căldură sunt izobare, iar destinderea şi comprimarea sunt adiabate

ire0versibile;c) suprafeţele schimbătoarelor de căldură sunt limitate;d) debitul şi natura fluidului de lucru nu se modifică de la o secţiune la alta.

127. Pentru instalaţia reprezentată în figura TAG 9, ciclul teoretic este format din următoarele transformări:

a) comprimarea izentropă 1 – 2, realizată în pompa de alimentare; încălzirea izobară 2 – 3, p3=p2, realizată în generatorul de abur, destinderea izentropă 3 – 4, realizată în turbina cu abur; condensare izobară 4 – 1, p1 = p4, realizată în condensator

b) comprimarea adiabată 1 – 2, realizată în pompa de alimentare; încălzirea izobară 2 – 3, p3=p2, realizată în generatorul de abur, destinderea izentropă 3 – 4, realizată în turbina cu abur; condensare izobară 4 – 1, p1 = p4, realizată în condensator

Page 24: Chestionar Ifag II Rezolvat

c) comprimarea izentropă 1 – 2, realizată în pompa de alimentare; încălzirea izobară 2 – 3, p3=p2, realizată în generatorul de abur, destinderea izentropă 3 – 4, realizată în turbina cu abur; condensare izobară 4 – 1, p1 = p4, realizată în tubulatura

d) comprimarea izentropă 1 – 2, realizată în pompa de alimentare; încălzirea izocoră 2 – 3, v3=v2, realizată în generatorul de abur, destinderea izentropă 3 – 4, realizată în turbina cu abur; condensare izobară 4 – 1, p1 = p4, realizată în condensator

128. Ciclul Rankine – Him este format din:a) izocoră, o izobară şi două izentropeb) două izobare şi două politropec) două izobare şi două izentroped) două izoterme şi două adiabate

129. La ieşire din generatorul de abur şi intrare în turbina cu abur, în cadrul ciclului Rankine – Him, aburul este:

a) saturat;b) supraîncălzitc) umedd) saturat uscat

 130. Parametrii care influenţează valoarea randamentului termic al ciclurilor teoretice ale instalaţiilor cu turbine cu abur, funcţie de care se face studiul termodinamic al acestor instalaţii, sunt următorii:

a) presiunea de vaporizare, temperatura de supraîncălzire, presiunea de condensare;b) temperatura de vaporizare, temperatura de supraîncălzire, presiunea de condensare;c) presiunea de vaporizare, presiunea de supraîncălzire, temperatura de condensared) temperatura de vaporizare, presiunea de supraîncălzire, temperatura de condensare;

131. Există două categorii de metode de îmbunătăţire a ciclurilor teoretice ale instalaţiilor de turbine cu abur şi anume:

a) metode care presupun mărirea presiunii medii la sursa caldă şi metode care vizează micşorarea temperaturii medii la sursa rece

b) metode care presupun mărirea temperaturii medii la sursa caldă şi metode care vizează micşorarea temperaturii medii la sursa rece

Page 25: Chestionar Ifag II Rezolvat

c) metode care presupun mărirea temperaturii medii la sursa caldă şi metode care vizează micşorarea presiunii medii la sursa rece

d) metode care presupun micşorarea temperaturii medii la sursa caldă şi metode care vizează mărirea temperaturii medii la sursa rece

132. Supraîncălzirea intermediară a aburului se încadrează în urma din următoarele procedee:a) mărirea temperaturii medii la sursa caldăb) micşorarea presiunii medii la sursa recec) micşorarea temperaturii medii la sursa caldăd) mărirea temperaturii medii la sursa rece

133. Transformările care formează ciclul teoretic prezentat în figura TAG 10 sunt:a) comprimare izentropă 1 – 2, din pompa de alimentare PA; încălzirea izobară 2-2’, 2’’ – 3

din generatorul de abur GA; destinderea politropă 3-4’ din corpul de înaltă presiune CIP al turbinei cu abur TA; încălzirea izocoră 4’ - 3’ din supraîncălzitorul intermediar SI; destinderea izentropă 3’ – 4 din corpul de joasă presiune CJP al turbinei cu abur; condensarea izobară 4-1 din condensatorul C

b) comprimare politropă 1 – 2, din pompa de alimentare PA; încălzirea izocoră 2-2’, 2’’ – 3 din generatorul de abur GA; destinderea izentropă 3-4’ din corpul de înaltă presiune CIP al turbinei cu abur TA; încălzirea izobară 4’ - 3’ din supraîncălzitorul intermediar SI; destinderea izentropă 3’ – 4 din corpul de joasă presiune CJP al turbinei cu abur; condensarea izobară 4-1 din condensatorul C

c) comprimare izentropă 1 – 2, din pompa de alimentare PA; încălzirea izobară 2-2’, 2’’ – 3 din generatorul de abur GA; destinderea izentropă 3-4’ din corpul de înaltă presiune CIP al turbinei cu abur TA; încălzirea izobară 4’ - 3’ din supraîncălzitorul intermediar SI; destinderea izentropă 3’ – 4 din corpul de joasă presiune CJP al turbinei cu abur; condensarea izobară 4-1 din condensatorul C

d) comprimare politropă 1 – 2, din pompa de alimentare PA; încălzirea izobară 2-2’, 2’’ – 3 din generatorul de abur GA; destinderea politropă 3-4’ din corpul de înaltă presiune CIP al turbinei cu abur TA; încălzirea izobară 4’ - 3’ din supraîncălzitorul intermediar SI; destinderea izentropă 3’ – 4 din corpul de joasă presiune CJP al turbinei cu abur; condensarea izobară 4-1 din condensatorul C

Page 26: Chestionar Ifag II Rezolvat

134. La introducerea supraîncălzirii intermediare, titlul final al aburuluia) rămâne constant;b) creștec) scaded) variază liniar cu valoarea volumului specific

135. Introducerea supraîncălzirii intermediare conduce la creşterea ariei ciclului de funcţionare, ceea ce corespunde:

a) scăderii randamentului termic;b) scăderii lucrului mecanic efectuat;c) creșterii lucrului mecanic consumat de pompăd) creșterii lucrului mecanic efectuat

136. În comparație cu instalațiile de forță cu abur, fără supraîncălzire intermediară, prin aplicarea supraîncălzirii intermediare, se poate obține un spor al randamentului termic al ciclului teoretic de:

a) 8 ... 12%b) 3 ... 4% c) 20 ... 30%d) 40 ... 50%

137. În cazul unei turbine cu prize de abur nereglate trebuie să se ţină seama că prin prelevarea unor debite de abur de la prize puterea turbinei

a) creșteb) rămâne constantăc) scaded) crește proporțional cu numărul de prize

138. Care dintre enunțurile de mai jos sunt corecte?

Page 27: Chestionar Ifag II Rezolvat

a) din camera primei trepte, o parte din fluid se scurge prin labirinţii exteriori, astfel că debitul prin treptele următoare va fi mai mare. Debitul ce scapă prin labirinţi se calculează, după ce în prealabil s-a adoptat diametrul, forma, jocul şi numărul elementelor de etanşare;

b) în dreptul prizelor reglate şi a celor nereglate, se va preleva debitul de abur impus sau calculat, astfel că treptele următoare vor fi calculate pentru un debit corespunzător mai mic;

c) în cazul unei evazări puternice a paletelor statorului, uneori se adoptă în planul de ieşire un diametru mediu D2 mai mare ca cel din planul de intrare în rotor D1. În acest caz, la trasarea triunghiurilor de viteze şi a lucrului mecanic Lu, se va ţine seama că vitezele periferice u1 şi u2 nu sunt egale

d) pentru a uşura pregătirea fabricaţiei şi execuţia, se va căuta să se reducă la minimum numărul de profile ale reţelelor de palete de pe stator şi de pe rotor, prin utilizarea aceloraşi profile la un număr cât mai mare de trepte