Către: Cerere de schimbare a mitropolitului · (Versuri populare, Balada sfântului Atanasie...

14
„Voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea se va strica, cu ce se va săra? De nimic nu mai e bună decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni.” (Sfânta Evanghelie după Matei, 5, 13) Către: Sinodul Bisericii ortodoxe române Cerere de schimbare a mitropolitului Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii ortodoxe române stabilește că: Art. 14 - Atribuțiile Sfântului Sinod sunt: b) examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic, canonic și pastoral-misionar, pe care o soluționează în conformitate cu învățătura Bisericii Ortodoxe și hotărăște, potrivit Sfintelor Canoane , asupra problemelor bisericești de orice natură. p) hotărăște, cu o majoritate de două treimi din totalul membrilor săi, cu privire la trimiterea în judecată canonică a acelora dintre membrii săi care sunt învinuiți de abateri de la învățătura și disciplina Bisericii; Art. 157 - Sfântul Sinod este unica instanță de judecată canonică a membrilor săi pentru orice fel de abateri de la învățătura și disciplina Bisericii. În aceste condiții, solicităm sinodului să-și exercite aceste atribuții în conformitate cu Sfintele Canoane ale Bisericii, împotriva abaterilor grave de la învățătura Bisericii înregistrate în activitatea mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Savu Teofan: 1. În Scrisoarea pastorală la sărbătoarea Naşterii Domnului trimisă către întreaga eparhie în data de 25 decembrie 2016, acesta a propovăduit următoarele: „Cu toate că Dumnezeu S-a descoperit şi a vorbit oamenilor prin proorocii şi drepţii Vechiului Testament, rânduind porunci şi legi, El nu ne-a mântuit şi nu ne mântuieşte prin acestea , deoarece o lege nu poate da viaţă prin ea însăşi, ci ne mântuieşte prin Însuşi Fiul Său.” (conform doxologia.ro/cuvantul-ierarhului/intalnirea-omului-cu-Dumnezeul- cel-viu-pastorala-craciun-ips-teofan-2016 ) pag. 1

Transcript of Către: Cerere de schimbare a mitropolitului · (Versuri populare, Balada sfântului Atanasie...

„Voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea se vastrica, cu ce se va săra? De nimic nu mai e bunădecât să fie aruncată afară şi călcată în picioare deoameni.” (Sfânta Evanghelie după Matei, 5, 13)

Către: Sinodul Bisericii ortodoxe române

Cerere de schimbare a mitropolitului

Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii ortodoxe române stabilește că:Art. 14 - Atribuțiile Sfântului Sinod sunt:b) examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic, canonic și pastoral-misionar,pe care o soluționează în conformitate cu învățătura Bisericii Ortodoxe și hotărăște,potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericești de orice natură.p) hotărăște, cu o majoritate de două treimi din totalul membrilor săi, cu privire latrimiterea în judecată canonică a acelora dintre membrii săi care sunt învinuiți deabateri de la învățătura și disciplina Bisericii;Art. 157 - Sfântul Sinod este unica instanță de judecată canonică a membrilor săi pentruorice fel de abateri de la învățătura și disciplina Bisericii.

În aceste condiții, solicităm sinodului să-și exercite aceste atribuții în conformitatecu Sfintele Canoane ale Bisericii, împotriva abaterilor grave de la învățătura Bisericiiînregistrate în activitatea mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Savu Teofan:

1. În Scrisoarea pastorală la sărbătoarea Naşterii Domnului trimisă către întreaga eparhieîn data de 25 decembrie 2016, acesta a propovăduit următoarele:

„Cu toate că Dumnezeu S-a descoperit şi a vorbit oamenilor prin proorocii şi drepţii Vechiului Testament, rânduind porunci şi legi, El nu ne-a mântuit şi nu ne mântuieşte prin acestea, deoarece o lege nu poate da viaţă prin ea însăşi, ci ne mântuieşte prin ÎnsuşiFiul Său.” (conform doxologia.ro/cuvantul-ierarhului/intalnirea-omului-cu-Dumnezeul-cel-viu-pastorala-craciun-ips-teofan-2016)

pag. 1

Astfel, mitropolitul Savu Teofan propovăduiește întregii eparhii o învățătură dincare rezultă că nu ne putem mântui prin păstrarea și respectarea legii noastre creștinestrămoșești, pentru care și-au jertfit viața atâția înaintași de-ai noștri:

"- Constantine Brâncovene,(…) Lasă legea creștineascăȘi te dă-n legea turcească!"- Facă Dumnezeu ce-o vrea,Chiar pe toți de ne-ați tăiaNu mă las de legea mea!" (Versuri populare, Balada sfântului Constantin Brâncoveanu)

… Asta v-o spune de un anMoşul vostru Todoran,În pământ de m-or băgaNu mă las de legea mea!Asta-i legea lui Hristos,Sloboziţi puştile jos…”(Versuri populare, Balada sfântului Atanasie Todoran)

În sprijinul învățăturii sale, mitropolitul Savu Teofan aduce în scrisoarea sapastorală un citat extras de la părintele Dumitru Stăniloae: „În creştinism nu se poatevorbi propriu-zis de o învăţătură mântuitoare şi nu ne mântuim printr-o lege, nici măcarprin legea Vechiului Testament, ci prin Persoana lui Iisus Hristos”. Acest mod de aproceda amintește de prozelitismul sectar, care pune înainte texte și scripturi în scopul de aatrage adepți la rătăcirea sa, scoțându-le din context și tăinuind fragmentele care i-arcontrazice, sau ar arăta adevăratul sens al celor citate de ei.

Astfel, pastorala mitropolitului Savu Teofan utilizează într-un mod iresponsabil uncitat scos din context, fără a explica în vreun fel ce a vrut să spună autorul, concluzionândcă "Dumnezeu, rânduind legi și porunci, nu ne-a mântuit şi nu ne mântuieşte prin acestea"pentru că așa ar fi zis părintele Dumitru Stăniloae. Însă acesta nu susține în textul citat că"Dumnezeu a rânduit mai multe l egi", iar sensul citatului părintelui Dumitru Stăniloae estecomplet răstălmăcit într-un mod total inacceptabil. Pretenția că "Dumnezeu ar fi rânduit"mai multe "legi" pe motiv că părintele Dumitru Stăniloae a arătat că "nu ne mântuimprintr-o lege, nici măcar prin legea Vechiului Testament", inoculează de fapt ideea călegile eretice și cele păgâne ar fi și acestea legi "rânduite" de Dumnezeu, erezia unei astfelde sugestii fiind subtil tăinuită prin declarația că aceste legi nu mântuiesc.

În aceste condiții, scrisoarea pastorală a mitropolitului Savu Teofan contrazice înmod flagrant învățătura Sfintei Evanghelii despre Legea și poruncile lui Dumnezeu, dincare rezultă limpede că există o singură Lege a lui Dumnezeu, nu mai multe, precum și câtde importantă pentru mântuire este respectarea Legii și a poruncilor lui Dumnezeu:

17. Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci săîmplinesc.18. Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă dinLege nu va trece, până ce se vor face toate. (Sfânta Evanghelie după Matei, 17-20)

21. Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce facevoia Tatălui Meu Celui din ceruri.22. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocitşi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut?pag. 2

23. Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de laMine cei ce lucraţi fărădelegea. (Sfânta Evanghelie după Matei, 7, 21-23)

22. Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu; iar cel ce va răbda până în sfârşit, acela seva mântui. (Sfânta Evanghelie după Matei, 10, 22)

17. (…) Iar de vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile. (Sfânta Evanghelie după Matei,19, 17)

24. Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde; iar cine-şi va pierde sufletul pentruMine, acela îl va mântui. (Sfânta Evanghelie după Luca, 9, 24)25. (…) Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci? 26. Iar Iisus a zis către el: Ce este scris în Lege? (…) 28. (…) fă aceasta şi vei trăi.(Sfânta Evanghelie după Luca, 10, 25-28)

16. Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi.(Sfânta Evanghelie după Marcu, 15, 16)1. Oare nu ştiţi, fraţilor că Legea are putere asupra omului, atâta timp cât el trăieşte?12. Deci, Legea e sfântă şi porunca e sfântă şi dreaptă şi bună. (Epistola către Romani aSfântului Apostol Pavel, 7, 1;12)

34. Iar El i-a zis: Fiică, credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace şi fii sănătoasă de boalata! (Sfânta Evanghelie după Marcu, 5, 34)

52. Iar Iisus i-a zis: Mergi, credinţa ta te-a mântuit. Şi îndată a văzut şi urma lui Iisus pecale. (Sfânta Evanghelie după Marcu, 10, 52)

48. Şi a zis ei: Iertate îţi sunt păcatele.49. Şi au început cei ce şedeau împreună la masă să zică în sine: Cine este Acesta careiartă şi păcatele?50. Iar către femeie a zis: Credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace. (Sfânta Evangheliedupă Luca, 7, 48-50)

12. Iar cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul şi ia cuvântul din inimalor, ca nu cumva, crezând, să se mântuiască. (Sfânta Evanghelie după Luca, 8, 12)

18. Nu s-a găsit să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decât numai acesta, care estede alt neam?19. Şi i-a zis: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mântuit. (Sfânta Evanghelie după Luca,17, 18-19)

În totală opoziție cu Sfânta Evanghelie, învățătura mitropolitului Savu Teofan,propovăduită întregii eparhii printr-o scrisoare pastorală care trâmbițează că "Dumnezeu,rânduind legi și porunci, nu ne-a mântuit şi nu ne mântuieşte prin acestea, ci nemântuieşte prin Însuşi Fiul Său", nu este altceva decât o nouă propovăduire a vechilorerezii protestante și sectare de tipul sola: sola fide – numai prin credință, sola gratia –numai prin har, sola scriptura – numai prin scriptură, solo Christo – numai prin Hristos.

Astfel, în pastorala sa, mitropolitul Savu Teofan reia teza eretică a minimalismuluidogmatic exprimată atât în vechile erezii de tipul "sola", cât și la art. 19 din documentuleretic Relațiile Bisericii ortodoxe cu restul lumii creștine semnat anterior și de mitropolitulSavu Teofan în luna iunie 2016 în insula Creta. Documentul respectiv "consideră drept ocondiţie sine qua non pentru participarea la CMB respectarea articolului fundamental alConstituţiei CMB, potrivit căruia pot fi membri numai cei care cred în Domnul IisusHristos ca Dumnezeu şi Mântuitor, potrivit Scripturilor, şi mărturisesc pe Dumnezeu celîn Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, potrivit Simbolului Niceo-constantinopolitan."

pag. 3

Pentru semnatarii documentului din Creta, între care s-a numărat și mitropolitulSavu Teofan, nu are nicio importanță că ereticii hulesc Sfânta Treime, Sfântul Duh, peMaica Domnului și Sfânta Cruce, e de-ajuns să creadă în Domnul Iisus Hristos caDumnezeu şi Mântuitor pentru a putea participa în așa-zisul consiliu mondial al"bisericilor", care în aceste condiții este de fapt un consiliu mondial al ereticilor. Aceeașiteză eretică a minimalismului dogmatic este reluată de mitropolitul Savu Teofan înpastorala sa când pretinde că "Dumnezeu, rânduind legi și porunci, nu ne-a mântuit şi nune mântuieşte prin acestea". Pentru a elimina orice îndoială cu privire la ereziilepropovăduite de mitropolit, este suficient a compara pastorala cu învățătura ortodoxă aSfinților Părinți despre legătura inseparabilă existentă între Lege, porunci și mântuire:

„Domnul este ascuns în poruncile Sale. Şi cei ce-L caută pe El Îl găsesc pe măsuraîmplinirii lor… şi chiar El a zis: Cel ce Mă iubeşte pe Mine, va păzi poruncile Mele şi vafi iubit de Tatăl Meu, şi Eu îl voi iubi pe el, şi Mă voi arăta lui (Ioan 14, 21). Vezi cumeste ascunsă arătarea Sa în porunci?” (Sfântul Marcu Ascetul, Filocalia I)

Intenționat am vrut să clarific cum este firesc să ne întrebăm, mai ales astăzi,asupra căii de mântuire sau a drumului către împărăția cerească. Sunt convins că, dacăîn mijlocul nostru S-ar ivi acum Domnul, atunci toți căutătorii binelui autentic, văzândcum duhul zilei de azi, învățăturile și rânduielile de acum se contrazic una cu alta, toțiaceștia L-ar intreba pe Domnul, într-un singur glas: "Doamne, ce să facem ca sămoștenim viața de veci? Ce să facem ca să ne mântuim?"

Ei, fraților, Domnul ieri și azi și în veci, este același (Evr. 13, 8). Atunci i-a spusiudeului să caute răspunsul în Lege: ce este scris în Lege, cum citești? Astăzi, fărăîndoială că i-ar spune creștinului să deschidă Sfânta Evanghelie, să se îndrepte, îngeneral, spre învățătura Noului Testament sau spre Biserica lui Dumnezeu și l-ar intreba:"Ceea ce este cuprins aici, cum înțelegi?". Este evident că Domnul, îndreptând atențiaiudeului către Lege, voise să-i sugereze: "Nici nu trebuie să întrebi, calea spre mântuireeste scrisă în Lege; fă așa și te vei mântui. Pentru aceasta este dată Legea, ca să te ducăla mântuire". (Sfântul Teofan Zăvorâtul)

"Iar Cuviosul Marcu Ascetul, în răspunsul său la întrebarea de ce cad monahii șibărbații duhovnicești, arată: Cei ce țin Legea nu cad, ci aceia care o părăsesc șinesocotesc cele de căpătâi ale ei, rugăciunea zic și smerita cugetare, fiind furați de grijilelumești și de slava deșartă." (Dispută cu un scolastic, P.G. 65, 1076B)

Ce să înțeleagă credincioșii eparhiei când Filocalia prin Sfântul Marcu Ascetul îiînvață că Domnul este ascuns în poruncile Sale", iar scrisoarea pastorală a mitropolituluiSavu Teofan proclamă dimpotrivă, că "Dumnezeu, rânduind legi și porunci, nu ne-amântuit şi nu ne mântuieşte prin acestea".

Ce să înțeleagă credincioșii eparhiei când Sfântul ierarh Teofan Zăvorâtul îi învațăcă "Legea este dată ca să îi ducă la mântuire" și Cuviosul Marcu Ascetul, de asemenea,le arată că "aceia care țin Legea nu cad, ci aceia care o părăsesc și nesocotesc", iarscrisoarea pastorală a mitropolitului Savu Teofan proclamă dimpotrivă, că există maimulte "legi rânduite de Dumnezeu", dar "nu ne-a mântuit şi nu ne mântuieşte prinacestea"? Și ce să înțeleagă credincioșii eparhiei de la mitropolitul Savu Teofan, care înpastorala sa contrazice sinodul Bisericii ortodoxe române, care a aprobat Învățătura decredință ortodoxă, în care se afirmă răspicat că "Legea Noului Testament, prin jertfaMântuitorului de pe Cruce, a adus omenirii mântuirea"? (Învăţătura de credinţă creştinăortodoxă tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul1952 și retipărită în anul 1992 la Bucureşti, în anul 1993 la Cluj, iar în anul 1996 la Iaşi,Partea a 3-a, Despre dragoste, cap. Legea morală, art. 23)

pag. 4

În schimb, mitropolitul Savu Teofan pretinde în pastorala sa că "decizia unora de ase aşeza în afara Bisericii prin nepomenirea ierarhului şi prin neparticiparea la sfinteleslujbe este împotriva comuniunii, a adevărului şi a dragostei, precum şi împotrivarânduielilor bisericeşti şi canonice", deși tocmai declarase la începutul pastoralei căacestea nu mântuiesc! Din nou se pune aceeași întrebare: Ce să înteleagă credincioșiieparhiei de la acest mitropolit? Când e vorba de Legea lui Dumnezeu, de dreapta credință,de cele zece porunci, de Sfânta Tradiție, de Sfintele Canoane, "Dumnezeu, nu ne-a mântuitşi nu ne mântuieşte prin acestea, ci ne mântuieşte prin Însuşi Fiul Său", dar când e vorbade nepomenirea ierarhului, dintr-odată nu ne mai mântuiește "Dumnezeu prin Însuşi FiulSău", ci ne mântuiește prin "rânduielile bisericeşti şi canonice" de "pomenire aierarhului"?

În condițiile în care mitropolitul Savu Teofan propovăduiește eparhiei o mântuireprin propria sa persoană, nu mai poate surprinde pe nimeni pretenția exprimată în pastoralasa că, "prin nepomenirea ierarhului", chiar dacă acesta propovăduiește și încurajeazăerezia, unii ar lua de fapt "decizia de a se aşeza în afara Bisericii". Însă "Biserica estetrupul lui Hristos" (Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel, 1, 22-23), iar Hristos"nu este Dumnezeul morţilor, ci al viilor" (Sfânta Evanghelie după Matei, 22, 29). Cu altecuvinte, cel care crede și promovează învățăturile eretice se află în afara Bisericii prinmoartea ereziilor propovăduite, nu aceia care nu-l pomenesc în Biserica lui Hristos, Careeste Calea, Adevărul și Viața, fiind Dumnezeul celor vii, nu al celor morți. Despre unii caaceștia, Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu a învățat să fie pomeniți, ci a zis:"lasă morţii să-şi îngroape morţii lor"!

Ce altceva să înțeleagă credincioșii eparhiei când art. 14 și art. 157 din Statutulpentru organizarea și funcționarea Bisericii ortodoxe române dispun că sinodul areatribuții de judecată canonică a membrilor săi pentru orice fel de abateri de la învățăturași disciplina Bisericii, iar mitropolitul Savu Teofan pretinde în pastorala sa că "Dumnezeu,rânduind legi și porunci, nu ne-a mântuit şi nu ne mântuieşte prin acestea"? Cu altecuvinte, conform acestei scrisori pastorale, atribuțiile și judecățile sinodului ar fi de faptdoar un fel de teatru sau spectacol lumesc, fără nicio legătură cu mântuirea! Ce rost mai austatutele, disciplina, sinoadele, dacă "Dumnezeu nu ne mântuieşte prin acestea"?

Inevitabil, răspunsurile la toate aceste întrebări adresate sinodului în raport cuînvățătura mitropolitului Savu Teofan amintesc de cuvântul părintelui Nicolae Steinhardtdin Jurnalul fericirii: "Nicăieri și niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proști. Necheamă să fim buni, blânzi și cinstiți, smeriți cu inima, dar nu tâmpiți. Sfânta Evangheliedupă Matei, 10, 16: Fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii. (…) Nu,slujitorilor diavolului, adică șmecherilor, prea le-ar veni la îndemână să fim proști" …

În acest sens, este cu neputință a nu pricepe că în pastorala sa, mitropolitului SavuTeofan nu "prea i-a venit la îndemână" să explice eparhiei motivul pentru care"Dumnezeu, rânduind legi și porunci, nu ne-a mântuit şi nu ne mântuieşte prin acestea",în schimb ne-ar mântui printr-un astfel de mitropolit, prin comuniunea cu el și prinpomenirea lui! Chiar ne crede atât de tâmpiți?

O pastorală ca a mitropolitului Savu Teofan, care înlocuiește Legea lui Dumnezeucu niște legi prin care Dumnezeu nu mântuiește, profanează jertfele de sânge ale tuturorSfinților Mucenici ai Bisericii, între care s-au numărat și Sfinții Martiri năsăudeni:

La executarea pedepsei, atât Tănase Todoran, cât şi confraţii săi de supliciu, şi-aupăstrat sângele rece, declarând că nu regretă suferinţa morţii pentru dreptate şi lege,fiindcă este mai bine să-şi piardă viaţa decât să trăiască în robie, că e mai frumos a muripentru lege, decât a te face vânzătorul ei.

pag. 5

Spune Sfântul ierarh Teofan Zăvorâtul: Să cinstim cu sfințenie și să umblămneclintiți în toate învățăturile, legiuirile și rânduielile Sfintei Biserici, fără să ascultămnici un fel de cugetări deșarte ale noii filozofii, care se străduiește să darâme totul, fărăsă construiască nimic! Întocmai noilor filozofi ai ecumenismului, mitropolitul SavuTeofan declară că "Dumnezeu, rânduind legi și porunci, nu ne-a mântuit şi nu nemântuieşte prin acestea", pretinzând ascultare, comuniune, pace și unitate, printr-opastorală în care se străduiește să dărâme totul, fără să construiască nimic …

2. Acest comportament inacceptabil al mitropolitului Savu Teofan nu este unulsingular, pentru că întreaga activitate a acestui mitropolit a fost presărată de-a lunguluitimpului cu acțiuni și declarații iresponsabile și profund eretice, iar Scrisoarea pastoralăla sărbătoarea Naşterii Domnului din 25 decembrie 2016, la care ne-am referit până aici,nu este nicidecum prima abatere a acestui mitropolit de la învățătura și canoanele Bisericii.

Astfel, într-o emisiune difuzată pe TVR2 a declarat în fața întregii țări următoarele:- moderatorul TVR Titi Dincă: Ce confesiuni dintre confesiunile creștine recunosc

Sfânta Împărtășanie ca Sfântă Taină și care confesiuni nu o consideră Sfântă Taină? - ierarhul Savu Teofan: E clar. Biserica ortodoxă și biserica romano-catolică:

Sfânta Liturghie, Sfânta Jertfă considerată Sfântă Taină și argumentul, rațiunea, ar fifaptul că cele două biserici cred că pe Sfânta Masă, în Sfântul Altar, este prezent acelașiHristos Care S-a născut în Betleem, Care S-a jertfit pe Golgota, Care S-a înălțat la Cer,șade de-a dreapta Tatălui și Care va veni să mă judece pe mine, pe noi, pe toată lumea.

- moderatorul TVR Titi Dincă: În mod real? În chip real?- ierarhul Savu Teofan: În mod real! Același Hristos! Așa cum vă simt eu pe

dumneavoastră aici și probabil dumneavoastră pe mine, cel care are credință puternicăsimte că acolo pe Sfânta Masă este Trupul și avem și Sângele Lui Iisus Hristos". (înregistrare postată la adresa youtube.com/watch?v=dB8c-DPjLMw)

pag. 6

Ce abatere de la dreapta credință poate fi mai gravă decât a pretinde cineva că simtepe Hristos prezent pe mesele ereticilor, în totală contradicție cu Sfânta Evanghelie care neprevine că: "Atunci, de vă va zice cineva: Iată, Mesia este aici sau dincolo, să nu-lcredeţi"! (Sfânta Evanghelie după Matei, 24, 23) Degeaba a încercat moderatorul TVR săîl atenționeze: În mod real? În chip real?, că episcopul Savu Teofan o ținea pe-a lui: Înmod real!, invocând o suspiciune de nesimțire asupra moderatorului prin comparația cummă simțiți probabil dumneavoastră pe mine ...

Ce rătăcire de la dreapta credință poate fi mai mare decât faptul ca un episcop alBisericii ortodoxe române să smintească la televiziunea națională un popor întreg,declarând fără șovăire că erezia romano-catolică ar fi "biserică", proclamând existența adouă biserici, biserica ortodoxă și "biserica" romano-catolică și admițând că ereticii au șiei Sfinte Taine, Trupul și Sângele Lui Iisus Hristos, Sfântă Masă și Sfânt Altar? În timp ceîn întrebarea moderatorului era vorba despre confesiuni creștine, episcopul Savu Teofanrăspunde declarând direct "biserică" una dintre cele mai mari erezii din istorie, papismul.

Astfel de afirmații făcute cu capul descoperit la televiziunea națională constituiehule inacceptabile la adresa Domnului nostru Iisus Hristos, pentru că hulele pronunțateasupra Bisericii sunt hule aduse Trupului lui Hristos, adică hule aduse asupra lui Hristosînsuși! Iar a pretinde că există mai multe "biserici" înseamnă a declara că există mai multe"trupuri" ale lui Hristos, adică există mai mulți hristoși. Prin astfel de profanări efectuateîn public la TVR2, episcopul Savu Teofan a contrazis fără nicio jenă în public SfântaScriptură, propovăduind o "evanghelie" în care ereziile sunt numite "biserici", smintindobștea creștină în loc de a o lumina cu propovăduirea Bisericii celei Una:

18. Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţileiadului nu o vor birui. (Sfânta Evanghelie după Matei, 16, 18)22. Şi toate le-a supus sub picioarele Lui şi, mai presus de toate, L-a dat pe El capBisericii, Care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineşte toate întru toţi. (Epistola cătreEfeseni a Sfântului Apostol Pavel, 1, 22-23)18. Şi El este capul trupului, al Bisericii; El este începutul, întâiul născut din morţi, ca săfie El cel dintâi întru toate. 24. Acum mă bucur de suferinţele mele pentru voi şi împlinesc, în trupul meu, lipsurilenecazurilor lui Hristos, pentru trupul Lui, adică Biserica (Epistola către Coloseni aSfântului Apostol Pavel, 1, 18, 24)28. Şi pe unii i-a pus Dumnezeu, în Biserică: întâi apostoli, al doilea prooroci, al treileaînvăţători; apoi pe cei ce au darul de a face minuni; apoi darurile vindecărilor,ajutorările, cârmuirile, felurile limbilor. (Epistola întâi către Corinteni a SfântuluiApostol Pavel, 12, 28)15. Ca să ştii, dacă zăbovesc, cum trebuie să petreci în casa lui Dumnezeu, care esteBiserica Dumnezeului celui viu, stâlp şi temelie a adevărului. (Epistola întâi către Timoteia Sfântului Apostol Pavel, 3, 15)

Dacă membrii sinodului ar considera totuși că aceste sfinte învățături despreunitatea Bisericii au fost desconsiderate de ierarhul Teofan la TVR2 doar pe când era "unsimplu" episcop, iar odată cu numirea sa în funcțiile de mitropolit al Olteniei și apoi alMoldovei, a trecut la convingeri ortodoxe, atunci ar trebui să constate și faptul cămitropolitul Savu Teofan a semnat în luna iunie 2016 în insula Creta, documentul ereticRelațiile Bisericii ortodoxe cu restul lumii creștine, care la art. 6, 16, 19 și 21 proclamăexistența "altor biserici", "biserici eterodoxe" si "biserici non-ortodoxe", fără să specificeîn vreun fel faptul că acestea nu sunt de fapt "biserici", ci erezii. Cu alte cuvinte, a semnatîn Creta exact ceea ce susținea și în fața națiunii la TVR2 pe când era episcop!

pag. 7

În aceste condiții, se poate concluziona că prin atitudinea sa publică, ierarhul SavuTeofan a contrazis în mod intenționat și repetat Învăţătura de credinţă creştină ortodoxătipărită cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1952 șiretipărită în anul 1992 la Bucureşti, în anul 1993 la Cluj, iar în anul 1996 la Iaşi, careafirmă răspicat următoarele învățături: "256. Care este articolul IX din Simbolul Credinţei? - Acest articol este: „Şi întru Una,Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică”. 257. Ce ne învaţă acest articol? - Acestarticol ne învaţă să credem în Sfânta Biserică, pe care ne-o înfăţişează ca fiind Una,Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică. 259. Ce este Biserica? - a) Ca aşezământsfânt, Biserica este comuniunea şi comunitatea sacramentală a oamenilor cu Dumnezeu,întemeiată de Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, plină de viaţă şi lucrarea DuhuluiSfânt, spre sfinţirea şi mântuirea oamenilor; 274. De ce se numeşte Biserica „Una”? -Pentru că Mântuitorul a întemeiat o singură Biserică (Matei 16, 18), nu mai multe,pentru că Biserica are un singur cap, pe Iisus Hristos, pentru că ea este înfăţişată casingură mireasă a lui Hristos (Efes. 5, 27), ca o casă a lui Dumnezeu şi a lui Hristos (Evr.3, 6; 10, 21), ca Trupul unic al lui Hristos (Rom. 12, 5), ca o singură turmă (Ioan 10, 16;21, 15). „Mă rog... ca toţi să fie una; Precum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşaşi aceştia întru Noi să fie una... Eu întru ei şi Tu întru Mine, ca ei să fie desăvârşiţi întruunime” (Ioan 17, 20, 23). Sfântul Apostol Pavel spune efesenilor că ei sunt „un trup şi unduh, precum şi chemaţi aţi fost la o singură nădejde a chemării voastre. Este un Domn, ocredinţă, un Botez” (Efes. 4, 45). E o unitate mai presus de fire, pe care Mântuitorul oaseamană cu unitatea dintre tulpină viţei şi mlădiţe: „Eu sunt tulpina viţei, voi mlădiţele”(Ioan 15, 5). Biserica este Una prin credinţă, viaţă duhovnicească, cult şi conducere.Sfinții Părinţi mărturisesc fără încetare unitatea Bisericii. Sfântul Ciprian spune căunitatea Bisericii a fost preînchipuită de corabia lui Noe, de femeia Rahab şi de cămaşacea necusută a lui Hristos. Păstorul lui Herma susţine că, deoarece e o singură pecete adarului Duhului Sfânt, o singură cugetare, o singură minte, o singură credinţă şi osingură dragoste, clădirea turnului, adică a Bisericii, are o singură culoare: ca asoarelui. Sfântul Irineu arată că Biserica păzeşte propovăduirea şi credinţa «că şi cum arlocui o singură casă, crede acestora ca şi cum ar avea un singur suflet şi o singură inimăşi le predică, le învaţă şi le predă armonic, ca şi cum ar avea o singură gură». Învăţăturacelor doisprezece Apostoli cuprinde acest fragment din rugăciunea euharistică a vremiisale: «După cum această pâine frântă era răspândită pe munţi şi coline şi, fiind adunată,a ajuns una, tot aşa să se adune Biserica Ta de la marginile pământului în împărăţia Ta».E un singur Tată, e un singur Cuvânt, e un singur Duh Sfânt, e o singură mamă Fecioarăpe care «Mie-mi place s-o numesc Biserică», zice Clement Alexandrinul. «E un singurDumnezeu, un singur Hristos şi o singură Biserică» zice Sfântul Ciprian. «E o singurăcredinţă, un singur Hristos, un singur Dumnezeu Tatăl, un singur Domn Iisus Hristos,Fiul Său, şi un singur Duh Sfânt», zice Rufin. 276. Despărţirea Bisericii apusene de cearăsăriteană n-a adus şi ruperea unităţii Bisericii? - Despărţirea n-a atins unitateaBisericii, pentru că această unitate nu se poate destrăma niciodată, oricare ar fi numărulşi calitatea ereticilor care se smulg de la sânul Bisericii. Ereziile şi schismele, oricât demulte şi mari ar fi, nu pot desfiinţa Biserica cea una, pentru că ea este strâns unită cuCapul ei, Care este Iisus Hristos. Unitatea Bisericii este mai presus de fire şi ea nu poatefi zdruncinată de nimeni." (Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă tipărită cu aprobareaSfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1952 și retipărită în anul 1992 laBucureşti, în anul 1993 la Cluj, iar în anul 1996 la Iaşi, Partea 1, Despre Credință, cap.Despre Biserică, art. 256, 257, 259, 274, 276)

pag. 8

În aceste condiții, cum este posibil ca un ierarh care a mărturisit în public că ereziapapismului ar fi "biserică", în loc de a fi caterisit și anatemizat, să fie numit mitropolit alunor eparhii ortodoxe fără să manifeste nici cea mai mică urmă de pocăință sau îndreptare?Cum poate să păstorească turmele unor eparhii întregi un ierarh care are nevoie acută decatehizare, întrucât nu cunoaște (sau nu recunoaște?) Învățătura de credință aprobată decătre sinod? Sau poate tocmai de aceea a fost întronizat intenționat în astfel de ranguri? …

3. În data de 13 octombrie 2002, mitropolitul Savu Teofan a participat, ca membru al uneidelegații române la Vatican, la o rugăciune în comun cu ereticii romano-catolici oficiată încapiștea acestora. Evenimentul a fost înregistrat și prezentat pe televiziunea națională TVRîn cadrul emisiunii Universul credinței, iar mitropolitul Olteniei, Savu Teofan, este foartevizibil în documentarul TVR la min. 14:42 și apoi continuând de la min. 17:45.Documentarul poate fi vizionat pe canalul televiziunii române Istorie Religie CivilizatiiTVR Romania la adresa de internet youtube.com/watch?v=fLkDqN1ulN4.

Vatican – 13 octombrie 2002:

Chiar dacă nu a participat de unul singur, mitropolitul Savu Teofan ar fi trebuit săconștientizeze cât de mare a fost sminteala produsă în rândurile credincioșilor prin faptulcă, în cârdășie cu mai mulți clerici și ierarhi, a încălcat Canoanele bisericii, deși acesteainterzic total și pedepsesc aspru orice fel de rugăciuni în comun cu ereticii, fără excepție!

Câtă deosebire este între atitudinea unionistă a delegației române la Vatican din anul2002, din care a făcut parte și mitropolitul Savu Teofan, și atitudinea exemplară a SfințilorMartiri şi Mărturisitori Năsăudeni, care și-au jertfit viața luptând împotriva uniației cuereticii papistași:

pag. 9

Prin participarea la rugăciune împreună cu ereticii papistași în capiștea Vaticanului,mitropolitul Savu Teofan a batjocorit jertfa Sfinților Mucenici, așa cum au fost SfințiiMartiri şi Mărturisitori năsăudeni, Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod,Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu, cu pomenire în data de 12 Noiembrie, care auapărat cu prețul vieții credința strămoșească în fața papismului:

Despre fiul lui se ştie că, fiind pe moarte, iar în sat nefiind nici un preot ortodox,bătrânul Atanasie s-a opus cu îndârjire împărtăşirii acestuia cu azimă, precum şispovedirii lui de către un preot unit. Înmormântarea a fost făcută în cele din urmă în ritulcredinţei strămoşeşti. (…)

Când cele două batalioane de infanterie şi opt companii de cavaleri stăteau înşiratelângă comuna Salva, în faţă a ieşit călare bătrânul Tănase Todoran din Bichigiu, care

pag. 10

slujise ca soldat încă de sub împăratul Carol al VI-lea şi le-a rostit grănicerilorurmătoarea cuvântare: „De doi ani noi suntem cătane, adică grăniceri, şi carte n-amcăpătat de la înalta împărăteasă, că suntem oameni liberi! Ne-am scris iobagi, dăm dare,facem slujbe cătăneşti, copiii noştri vor merge până la marginile pământului să-şi versesângele, dar pentru ce? Ca să fim robiţi, să n-avem nici un drept, copiii noştri să fie totproşti, ori vor învăţa ceva, ori ba? Aşa nu vom purta armele, ca Sfânta Lege să ne-ociufulească. Jos armele! Aruncaţi afară păgânii dintre hotarele noastre! Auziţi creştiniromâni, numai atunci vom sluji, când vom vedea carte de la înălţata împărăteasă, unde-sîntărite drepturile noastre; până atunci, nu, odată cu capul. Ce dă Gubernia şicancelaria din Beciu, e nimica, îs minciuni goale de azi, de mâine”. (…)

O profundă indignare a cuprins inimile credincioşilor când au observat că ofiţeriiregimentului îşi băteau joc de religia şi de Biserica românească, încercând să-i atragă lacatolicism.

Bătrânul Tănase Todoran s-a dus la episcopul Petru Pavel Aron, şi i-a spus: „Fătulmeu, de unde eşti?” Acela i-a răspuns: „De la Blaj!” Tănase Todoran a adăugat: „Dacăeşti de la Blaj şi împărăteasa ţi-a dat domeniu, du-te acolo şi stai liniştit, nu ne tulburape noi în credinţa noastră!”. După aceea, l-a luat pe vlădică de mână şi l-a condus ca sănu năvălească asupra lui mulţimea tulburată. Grănicerii l-au înfruntat şi pe generalulBucow, încât acesta şi episcopul Aron au scăpat prin fugă. A doua zi după rebeliune,grănicerii au reţinut armele, iar steagurile le-au dus la Năsăud şi le-au predat preotuluispre a le păstra în biserică.

La scurtă vreme după rebeliune, a venit la Salva o comisie aulică spre a facecercetări asupra celor petrecute pe platoul „Mocirlă” în mai 1763. Cercetările au durat 6luni. Ancheta se îndrepta împotriva principalului autor al rebeliunii, Tănase Todoran dinBichigiu. Acesta n-a retractat nimic şi, cu un curaj mucenicesc, şi-a asumat răspundereacelor întâmplate. Şedinţa s-a pronunţat în ziua de 12 noiembrie 1763, şi conţineurmătoarele pedepse: Tănase Todoran a lui Dănilă din Bichigiu în vârstă de 104 ani săfie frânt cu roata de sus în jos, capul lui să fie legat de o roată, pentru că a reţinut peoameni de la unire şi de la înrolare. Vasile Dumitru a popii din Mocod, Marin Grigoredin Zagra, Vasile Oichi din Telciu, condamnaţi la moarte prin spânzurătoare şi trupurileneînmormântate, pentru aceeaşi vină. Alţi 15 conducători de revoltă au fost graţiaţi de laspânzurătoare în schimbul a 6000 de lovituri de verigi date de soldaţi, ceea ce tot moartesigură a însemnat. Capetele celor martirizati au fost ridicate pe pari la poarta caselor încare locuiseră, iar bucăţi din trupurile ciopârţite au fost aşezate la răscruci de drumuri.

Cum a cinstit mitropolitul Savu Teofan memoria înaintașilor noștri? Rugându-seîmpreună cu ereticii papistași în capiștea lor de la Vatican, "ciufulind Sfânta Lege" careinterzice și condamnă aspru nu doar rugăciunile cu ereticii, ci și intrarea în locașurile lor:

CANONUL 45 al SFINŢILOR APOSTOLI: Episcopul, sau prezbiterul, sau diaconul,împreună cu ereticii rugându-se, numai să se afurisească. Iar de au dat lor voie, ca unorclerici a lucra ceva, să se caterisească.CANONUL 65 al SFINŢILOR APOSTOLI: Dacă vreun cleric, sau mirean va intra însinagoga iudeilor, sau a ereticilor, spre a se ruga, să se şi caterisească, şi să seafurisească.

Ce să înțeleagă credincioșii eparhiei din atitudinea mitropolitului Savu Teofan, caresfidează sângele înaintașilor, intrând și rugându-se împreună cu ereticii în capiștea lor? Cătupeul și disprețul nu sunt atribute specifice doar politicienilor care au dus țara de râpă, ciși unor arhierei care duc turma în râpa pierzării sufletului?

pag. 11

4. Conform cotidianului Ziarul de Iași în data de 21 august 2014, mitropolitul Savu Teofana efectuat rugăciuni împreună cu un papistaș la inaugurarea noii piste a aeroportului dinIași. Fotografiile date publicității de către cotidianul respectiv (ziaruldeiasi.ro/stiri/pista-aeroportului-iasi-si-viitorii-pasageri-binecuvantati-de- mitropolitul-teofan-si-episcopul-gherghel --72717.html) sunt mai mult decât edificatoare:

Dacă membrii sinodului vor privi cu atenție imaginile date publicității, cum ar fichiar cea de mai sus, vor observa cu ușurință pe chipuri cât de "binecuvântată" a fost aceaacțiune. Canonul 45 al Sfinţilor Apostoli stabilește că "Episcopul, sau prezbiterul, saudiaconul, împreună cu ereticii rugându-se, numai să se afurisească. Iar de au dat lorvoie, ca unor clerici a lucra ceva, să se caterisească."

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul ne prevenea:“Iar câțiva dintre slujitorii SfântuluiAltar din ziua de azi defaimă aceste Sfinte Canoane, numindu-le bariere ruginite.Canoanele sunt insuflate de Duhul Sfânt prin Sfinții Apostoli și prin Sfinții Părinți ai celorșapte Sfinte Soboare ecumenice și ei zic: "Canoanele, de multă vechime pe care o au, auruginit." Nu zic că ei de multa grăsime și nefrică de Dumnezeu li s-a întunecat mintea șiau năpârlit, căzându-le și părul și barba și mustața, făcându-se ca femeile. Cum e chipulDomnului și al Sfinților și cum e chipul lor? De aceea, Sfintele Canoane ale Sfintilor ei lecalcă în picioare, dar predică sus și tare că sunt ortodocși.”

Având în vedere că în data de 21 august 2014, mitropolitul Savu Teofan s-a rugat înpublic împreună cu un eretic papistaș, dându-i voie și să lucreze ceva ca un "cleric", adicăsă "binecuvinteze" noua pistă a aeroportului din Iași, așteptăm ca măcar acum membriisinodului să probeze cît de mult "respectă" la rândul lor Canoanele Bisericii și art. 14 și157 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii ortodoxe române …

pag. 12

5. În urma acuzațiilor de schismă, erezie și trădare aduse de numeroși credincioși din țaranoastră atât mitropolitului Teofan Savu, cât și tuturor celorlați ierarhi care au semnatdocumentele din Creta în luna iunie 2016, sinodul Bisericii ortodoxe române a transmismai multe comunicate în care a îndemnat în mod repetat și insistent la pace și unitate.

Din documentele oficiale date publicității la adresa http://basilica.ro/sfantul-si-marele-sinod-relatiile-bisericii-ortodoxe-cu-ansamblul-lumii-crestine-document-oficial/rezultă însă că mitropolitul Savu Teofan a semnat în Creta documentul eretic RelațiileBisericii ortodoxe cu restul lumii creștine în care se declară că:

4. (…) Biserica Ortodoxă (…) a cultivat întotdeauna dialogul cu cei care s-au separat deea (…) cercetarea contemporană a căilor şi a mijloacelor de restaurare a unităţii celorcare cred în Hristos (…) Biserica Ortodoxă s-a străduit întotdeauna pentru refacereaunităţii creştine (…) participarea ortodoxă la mişcarea pentru restaurarea unităţii cuceilalţi creştini (…)6. (…) Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a altor biserici şi confesiuni creştineeterodoxe, fără a fi în comuniune cu ele (…) Astfel, ea are o abordare favorabilă, atât dinmotive teologice, cât şi pastorale, faţă de dialogul teologic (…) cu ceilalţi creştini (…)16. (…) În acelaşi timp, există şi alte organizaţii intercreştine şi organisme regionale (…)Acestea, alături de CMB, îndeplinesc o misiune importantă pentru promovarea unităţiilumii creştine. (…)17. (…) Bisericile Ortodoxe locale, membre ale CMB, participă pe deplin şi în mod egalla organismul Consiliului Mondial al Bisericilor şi contribuie, prin toate mijloacele carele stau la dispoziţie, la promovarea coexistenţei paşnice şi a colaborării (…)

În condițiile în care a semnat un act oficial în care nu se face nicio referire lalepădarea, respingerea, sau condamnarea fermă a ereziilor, ci dimpotrivă, la art. 4, 6, 16 și17 îndeamnă la restaurarea, cultivarea, acceptarea și promovarea dialogului și a unirii cuereticii, cum este posibilă părtășia cu un mitropolit care își încalcă atât de grav făgăduințapentru care credincioșii au strigat Axios! Vrednic este! la hirotonirea sa întru arhiereu:

"Peste acestea încă mai mărturisesc, că voi păstra și voi urma cu sfințenie, până lasuflarea mea cea mai de pe urmă, toate canoanele celor șapte Sfinte Sinoade Ecumeniceși locale; învățăturile de Dumnezeu purtătorilor Părinți; tradițiile Sfintei BisericiiOrtodoxe." (conform Arhieraticon, București, 1993, Editura Institutului biblic și demisiune al Bisericii Ortodoxe Române, pag. 99)

Dimpotrivă, mitropolitul Savu Teofan a semnat un document care oficializeazăerezia ecumenismului prin "participarea ortodoxă la mişcarea pentru restaurareaunităţii cu ceilalţi creştini", încălcându-și făgăduința prin acceptarea unor învățături noi,opuse Învăţăturii de credinţă creştină ortodoxă tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Române în anul 1952 și retipărită în anul 1992 la Bucureşti, în anul1993 la Cluj, iar în anul 1996 la Iaşi, care afirmă răspicat că:

"Despărţirea n-a atins unitatea Bisericii, pentru că această unitate nu se poatedestrăma niciodată, oricare ar fi numărul şi calitatea ereticilor care se smulg de la sânulBisericii. Ereziile şi schismele, oricât de multe şi mari ar fi, nu pot desfiinţa Biserica ceauna, pentru că ea este strâns unită cu Capul ei, Care este Iisus Hristos. Unitatea Bisericiieste mai presus de fire şi ea nu poate fi zdruncinată de nimeni." (Partea 1, DespreCredință, cap. Despre Biserică, art. 276)

În aceste condiții, din moment ce 33 de ierarhi participanți din alte țări nu au semnatdocumentul eretic în Creta, ce unitate restaurează ecumenismul parafat prin semnătură demitropolitul Savu Teofan? O unitate care nu se poate destrăma niciodată, adicăunitatea Bisericii, sau o unitate care nu se poate realiza niciodată, cea cu ereticii?

pag. 13

Având în vedere toate cele prezentate, ce răspuns dau membrii sinodului Bisericiiortodoxe române pentru faptul că ierarhul Savu Teofan mai deține încă în 2017 funcția demitropolit?

La slujba de hirotonire întru arhiereu al Bisericii ortodoxe române a strigat: "cumare glas zic hotărât: Tuturor ereticilor anatema! Tuturor ereticilor anatema!" (conformArhieraticon, București, 1993, Editura Institutului biblic și de misiune al BisericiiOrtodoxe Române, pag. 93), dar în iunie 2016 a semnat în Creta pentru "cultivareadialogului" și "abordarea favorabilă" a celor împotriva cărora pronunțase anatema.

Întrucât de-a lungul anilor a formulat, sau a aprobat prin semnătura sa, învățături noiși opuse Învăţăturii de credinţă creştină ortodoxă aprobată de Sfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române, așa cum am arătat pe larg anterior, mitropolitul Savu Teofan s-a așezatsingur sub anatema pusă de Sfântul Apostol Pavel: "Precum v-am spus mai înainte, şiacum vă spun iarăşi: Dacă vă propovăduieşte cineva altceva decât aţi primit – să fieanatema!" (Epistola catre Galateni a Sfântului Apostol Pavel, 1, 9) În acest sens, pentru aelimina orice dubiu, Sfântul Teofan Zăvorâtul precizează că: „Fie se pronunţă, fie nu sepronunţă asupra învăţăturii şi numelui cuiva anatema, acela deja a căzut sub ea atuncicând cugetă cele potrivnice Bisericii şi stăruie în această cugetare” (Sfântul TeofanZăvorâtul, Manuscrise din chilie, Cuvânt la Duminica Ortodoxiei)

În fața tuturor evidențelor pe care vi le-am prezentat din activitatea ierarhului SavuTeofan, vă informăm că din binecuvântate pricini eparhia Moldovei și Bucovinei nu poatefi păstorită de un astfel de mitropolit:

”Pe unul ca acesta, deci, Apostolul îl numeşte anatema, în sens cu totul contrar, şiporunceşte de a fugi toţi de el cu groază mare. De lucrul afierosit lui Dumnezeu nimenin-ar îndrăzni a se apropia, pentru cinstea şi respectul cuvenit Celui ce I s-a afierosit, pecând de cel rupt de Biserică toţi trebuie a se despărţi, în sens cu totul contrar. Aşa că,deşi despărţirea este una şi aceeaşi, căci şi unul şi altul este înstrăinat de contactul cu ceimai mulţi, totuşi felul sau modul despărţirii nu este unul şi acelaşi, căci acesta din urmăeste cu totul contrar celui dintâi. De cel dintâi se depărtau ca fiind afierosit luiDumnezeu, iar de cel de-al doilea ca fiind înstrăinat de Dumnezeu şi rupt de BisericaSa.”(Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani, Omilia XVI)

În timp ce unui mitropolit ortodox i se cuvine ascultare și respect, cel carepropovăduiește o învățătură diferită de Învăţătura de credinţă ortodoxă cade singur subanatema pusă de sfântul Apostol Pavel. Într-o astfel de situație, cum ar mai putea unasemenea "ierarh" să pretindă într-o "pastorală" că unii, "prin nepomenirea ierarhului", arfi luat "decizia de a se aşeza în afara Bisericii", fiind el însuși, așa cum tâlcuiește sfântulIoan Gură de Aur semnificația anatemei, "înstrăinat de Dumnezeu şi rupt de Biserica Sa"?

Pentru a nu mai lungi peste măsura cuvenită cuvântul, în conformitate cuprevederile art. 14 și art. 157 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericiiortodoxe române, vă solicităm să numiți urgent în eparhia noastră un alt mitropolit …Unul ortodox!

pag. 14