Cetatea Sarmizegetusa

87
CETATEA SARMIZEGETUSA R E C O N S T 1 T U I T PUPA COLUMNA TRAIANA SI RUINELE DIN GRADI$TEA

description

Cercetare si rereconstituire a cetatii Sarmisegetuza

Transcript of Cetatea Sarmizegetusa

Page 1: Cetatea Sarmizegetusa

CETATEA

SARMIZEGETUSAR E C O N S T 1 T U I T

PUPA COLUMNA TRAIANASI

RUINELE DIN GRADI$TEA

Page 2: Cetatea Sarmizegetusa

DE ACELA§ AUTOR

,(5'tianta sau, Vandalismul d-lui Tocileseu Lipsa ?mei metode de cercetare a ruinclor.Iasi, 1906.

Seipaturt le d-litt, Toetleseu la cetatea Drobetae Artmteirea unet statiuni istorice ina-

portante Iasi, 1906Le troplde d'Adantelms2. Etude cm cheologique Jassy 1905.0 problenui politics. Cestiunea macedoneana, causele turburarilor ya intervenpa diplo-

mattez europene, Iasi. 1903.

Lunn uttate _Filosofia Upanqadelor, din lurnea chaldee, ong Inca Arienilor, etc Iasi 1901.

Cultul Calm-dor in Dicta Tesa de licentei in studnle istorico-filosofice, Bucuresti 1889

Page 3: Cetatea Sarmizegetusa

SARMIZEGETUSA

reconstatuti de Teo han Antonescu

Page 4: Cetatea Sarmizegetusa

ANSA II

Fig I. RUINELE CETATII COLTEA.

(Transilvarna )

Fig 2 CETATE DACA REPRESINTATA PE COLUMNA TRAIANA(Cichorius scena CXI )

,14

4

Or

4,-..., 't .

1 *" .,' ..1:- ir.....

hvi.;.-

'''S-pe".---,

/ v, t k 1r.r.

1 "k

.,,...4 ,.. . . _

-. h

.4 .I

i f..k. . , _,- g .., 14 '

.., "S. : L. ' . ", : ' . : A

_ ,,..- ...1... - . - -;.-IND , , . .N :°., -' '' - "1,:f 5,'*4

c ' r

if10011110, .'-'1' -i--r- I_,,.

FIN.14 A.I

I

i.,

';Crri

ff

'111;H?;ie7.4n4;4.92"t;?

375 .16

Page 5: Cetatea Sarmizegetusa

CETATEA

SARMIZEGETUSARECONSTITUITA.

DE

TEOHARI ANTONESCUPROFESOR DE ARCHEOLOGIE LA UNIVERSITATEA DIN IA$T

OPERA ILUSTRATA CU TREI PLANE $I CONTININD UN RESUMATIN LIMBA FRANCESA

I .A S ITIPOGRAFIA H GOLDNER, STRADA PRIMARIEI No. 1T

1 9 0 6

Page 6: Cetatea Sarmizegetusa

PRECUVINTARE

Numolo Sarmizegetusei desteapta in sufletul nostru intot-clauna imaginea acelor lupte eroice dintre, Romani siDaci, ale carora urmari a Post plamadirea nationalitatiinoastre. Era deci firesc lucru, ca, °data, on jubileul Re-gelui, sarbatorirea color 1800 de ani de cind s'a stabi-

lit neamul nostru pe acest pamint al Daciei ferice, sä fie insotita side dorinta de a vedea reclachta macar in lut faimoasa Sarmizege-tuza, a eareia stralucire o aratd en atitea amanunte artistul columneitraiane. Cind 1)-1 D. Onciul, cunoscutul eercetator al istoriei noas-tre, ne-a propus aeeasta reconstituire, not cram pe deplin convinside frumusetea si importanta acestei luerari. Mijloacele materiale pecare in parte D-1 Dr. C. lstrati, comisarul general al expozitiei natio-nals din 1000 si el un entusiast at acestei idei de reconstituire, nile-a pus la dispositie, ne-au facut sa nu mai pregetam nisi odeli ne dedeam seama foarte bine de greutatile magi pe care aveamsa le intimpinam.

Erau gTeutati maxi cle intimpinat, aceasta on cine i i cla seama,de inclata ce-si aminteste, ca forma cetatii, easi fisionomia ei internaSi externa, de mult risipit 'i an disparut sub velinta de pa-mint asternuta de vremuri ,si de restristi. Se slie, ca discutia introinvatati ping asupra positiei orasului de alta data este astdzi Incavie si nelimpezita.

Dar, cu ceva dragoste pentru trecutul neamului nostru i cumulta osteneala in cercetarea ruinelor aetuale si a spuselor columnei,am ajuns la rezultate care sint imbucuratoare ; i acest lucru itputoin spune cu cugetul impacat, ca s'a Mout tot ce omeneste sistiintificeste se putca face.

Greu insa era do trecut in lumea realitatii imaginele fauritede minte. Cine nu cunoaste greutatea acestui moment ? Icoanele

clipa,

s'aft

§i

Page 7: Cetatea Sarmizegetusa

2

pe care mintea le incheagd, in conture frumoase si rapitoare, indatace sta sa treacd in lumea reala, sail so risipesc pe nesimtite sails'arata ochilor nostri in mod intunecat si sters. Este une on o ade-varata deziluzie aceasta trecere din clipa inchipuirii si pina la re-alizare. Intocmai ca si nenorocitul poet din faimosul tablou al luiGleyre, .11usii perdute», care amagit si descurajat priveste de petarmuri cum ilusiile sale, sub forma unor femei frumoase, se de-parteaza intro corabie pe nesimtite de linga mal, pina ce se perdin largul main, tot asemeni si istoricul archeolog este cuprins deaceiasi desamagire in aceasta trecere de la vis la realitate, cu deo-sebire numai ca la dinsul imaginile sale sint mai. fugitive si maigreu de euprins cu ochiul, caci ele se risipesc indata ce vrei sa leclai forme. Peste acest moment insa am trecut si asta-zi cetateadaco-romana sta minded in sala cea mare a .palatului artolor. dinExpozitia generala din Bucuresti.

La realizarea ei, trebue s'o recunoastem, am fost ajutat deciti-va tineri, plini de entusiasm si inzestrati cu multe insusiri ar-tistice. In primul rind este D-1 C. I. Stefanescu, caruia not datoramdesemnurile si in parte colorarea, apoi D-1 S. Arganini, D-ra LucretiaBotez si D-1D. Chiparus, elevi ai scoalei de bele-arte din Iasi, careau modelat cu dalta formele caselor, a zidurilor de imprejmuire sia turnurilor de aparare, dind cetatii infatisarea realitatii si in parteceva din suflul stills al vietd de odmioara.

Cit priveste realitatea reconstituirii cet1tii, aceasta pe not uopriveste si in fata criticei sta raspunzator numai autorul acestorrind u ri.

TEOHARI ANTONESCU

Page 8: Cetatea Sarmizegetusa

CAPITOLUL INTII

IZVOARELE PENTRU RECONSTITUIREA

SARMIZEGETUSEI

RESUMAT Situatia geografica a Gradistei sl cimpia Hategului cu muntu. dunprejur,Descrierea rumelor de la GrAdiste de catre baronul Hohenhausen. Starea actual& arumelor sl infatisarea Sarmizegetusei romane Amfiteatrul, mAgura rotunda si pesterilezidite Reliefele columnei traiane, nnportanta for pentru reconstituirea Sarmizegetusei.Descrierea celor patru grupe de relief6, unul in primul rezboi dacic, celelalte tree in alII rezboi Comentarnle inv&tatilor moderns asupra acestor reliefe Pubhcatnle lui C.

Cichorius sl E Petersen PArerea lui Cichorius Traian pornete de la Millar° ajungein Ibis-kalan, infatisat in scena LXXLII Cichorius localizeaza scena LXXV la Sarmize-getusa a litmure;,te restul eprocesiunu DacilorD Grerhle lui Cichorius in localizareacapitalei dace din al II rezboi. Capitala data a,ezatri. la Homorod, aproape de sorgintele°huhu. Ptirerea lm Petersen, constata erorile lui Cichorius Scrutorn vechi ne vorbescnumai despre Sarmizegetusa Ca fund capitala lm Decebal. Scena LXXIV sl CXXIVsint identice, infatisindu-ne Sarmizegetusa in mina Romanilor. Petersen formeaza dinscenele LXXIVLXXV si LXXVI, o singurA grupa, cu castrul roman la stinga, pasulPorto de for in mijloc sl Sarmizegetusa la dreapta In reliefele rezbomlui II dacic, elregdsete imaginea Sarmizegetusei dm primal Orasul din grupa V 'dente cu eel dmgrupa IV si din grupa, I. Erorile lui Petersen grupelo I, IV si V nu sint tot una cugrupa III Orasul din grupa II nu este vederea Sarmizegetusei Capitala data are all&infatisare de cit cea admisa de Petersen si Cichorius.

in

ireste, in paginile unnilloare nu e vorba sa facem unstudiu complect asupra Sarmizegetusei ; intentia noastraeste numai sa dam o indrumare acelora care, vazind re-constituirea din Expositia romina, ar vrea sa cunoascdmai de aproape nu numai fonnele cladirilor infatisate, dar

acelas timp motivele care ne-au impins la aceasta alegere. 0` 1

Page 9: Cetatea Sarmizegetusa

4

publicatie mai larga si mai amanuntita asupra Sarmizegetusei vaaparea in lucrarea pe care noi de ani de zile o pregatim asupra co-lumnei traiane din Roma.

Ceea ce cautam sa punem in vederea publicului nostru, sinturmatoarele cestiuni : Care sint izvoarele noastre la reconstituireaSarmizegetusei ? Cum am ajuns noi sa dam cetatii forma pe careo vedem in reconstituirea din sala palatului artelor" din Expositie ?Intru cit zidurile de imprejmuire, portile de intrare, turnurile deaparare si constructiile interne sint adevarato ?

Un oras de ins6mnatatea Sarmizegetusei, a canna marime nu-sigasea pereche in nici un alt oras al Europei vechi, la nord de Dunare,nu se poate sa nu fi lasat urine \Tadao despre existenta sa. Prin urmareprima categoric de izvoare o vor forma insasi ruinele romane careau mai ramas din restristea vremii. Afara de aceasta, notitele scrii-torilor vechi, cut toata saracia lor, nu pot fi cu desavirsire mute :ele trebue sa ne povesteasca ceva asupra acestui oras, care a avutdarul sa vada imprejurul sau luptele cele mai crunte pe care Romaniibe au purtat vre-odata cu popoarele streine. k$i de fapt, Dion Cassiussi altii no dau stiri precise si sigure, de a carora valoare ne vomda seama mai departe. Dar eel mai pretios izvor al nostru, poateeel mai rar din cite le-a lasat omenirea veche timpurilor noastre,sint de sigur scenele sapate pe relieFele columnei traiane, unde indoua rinduri diferite ni se arata tocmai ceea ce doream mai cu cal-dull, forma cetatii, portile sale de intrare, ping si constructiile in-terne cu alcatuirea for curioasa, dar reala si clara.

La aceste izvoare se cuvine sa adaogam si comentariile inva-tatilor din apus, care au studiat columna si si-au dat seama dea ratarile sale. Vom infatisa pe scurt, se intelege, parerile lui Cichoriussi mai cu seama ale lui Eugen Petersen, a caruia intelegere agera§i limped° a adus lumina cea mai vie in cercetarile noastre.

A). Se stie ca ruinele Sarmizegetusei se afla in localitatea,cunoscuta astazi sub numele de Gradiste. Ele sint asezate incoltul de sud-vest al cimpiei Hategului, o cimpio rapitoare silarga.

Cimpia, este roditoare si brazclata de ape multe, care yin dinspre sud, de pe clina muntilor Hateg, ale etirora culmi inalto sorinduesc sub forma unui perete ce merge de la apus spre rasarit,piny dincolo de virful pitoresc al Retezatului, piscul cel mai malt

Page 10: Cetatea Sarmizegetusa

al intregului lant. La capetele acestui perete de stinci se tidied' altodoud masivuri, unul la apus, zis al Riscii si celalt ht rasarit al Se-besului, care inchid cimpia Hategului la dreapta si la stinga, dindu-iforma triunghiulard, pe care o are.

Cimpia aceasta, care, precum am vdzut mai sus, este incintd-toare si roditoare, mai implinea o altd conditie, care pentru aceletimpuri era nespus de importantd: era usor de apdrat, inchisd precumera de jur imprejur cu munti inalti. In adevar, numai cite-va strimtesparturi, produse do vaile riurilor repezi, ingaduiau navdlitoruluiintrarea in largul cimpiei. Spre apus nu era de cit o singurd poartd,faimoasa Poartd de for transilvana, sugrumata intre cele doud ma-sivuri inalte ale Hategului la sud si ale Riscii la nord. La rdsarite poarta Merisorului, care prinsd intre culmea Retezatului si nodulGodeanului, formeazd un soi de gang prelung, inchis la intrare incimpia Hategului prin stinca inaltd si prdpastioasa de la Crivadia.In fine, la nord avem trecatoarea ingusta de la Or lea, pazita devirful clemolui en acelas nume si care sta ca un turn urias de pazd,impiecheind dupd voe atit intramle in cimpie cit si esirile.

Aceastd cimpie in fine mai avea un bun, pe care natura i-1case : era in inima vastului tinut al Carpatilor, la incrucisarea ma-rilor cai comercialo ; caci prin cele doua pasuri ale Merisorului sideci al Jiului si al Portii de fer transilvane se punea indata inlegaturd cu marea cafe comerciald a lumii de atunci, cu Dundrea,printrinsa pe deoparte cu marea NeagrA, deci cu bogata lume aOrientului, iar pe de alta prin Siscia si Aquileia cu Italia, deci cucentrul lumii cultivate.

In aceasta cimpie, la capAtul sau de sud-vest, acolo uncle valeaHategului se inaltd mai mult, au zidit din timpuri imemoriale po-poarele bastinase cetatea stapinitoare a Sarmizegetusei. De pe inal-timea zidurilor ei ochiul putea pluti in bung voe ping la margineaorizontului, dominind cu modal acesta lungul si largul cimpiei.Aceasta positie era strategica, precum nu putea fi alta, si dovaddde aceasta este, ca Traian, cind a cucerit Dacia, a pastrat cetatea,formind colonia sa Ulpia Trajana Sarmizegethusa.

Urmele acestui cetati romane se pot vedea si astd-zi in loca-litatea Gradiste ; ele au fost infatisate minunat de cdtre baronul deHohenhausen, intr'o lucrare veche, dar foarte interesanta, intitulatdDie Alterthumer Damns in den heutlyen Stebenburgen" si apdrutd la 1775.

r.)

Page 11: Cetatea Sarmizegetusa

SA

S

Cu mici schimbari imaginea pe care cetatea o avea atunei, cam pela find.° veacului al XVIII, o are si asta'zi

e

/, i'11111111111111111/flii//'/ ouny1,111110(,01116, if///7///(111/1/11III

f.

, ! *';://///,I 'in/ 1 //I Jill/ if

//' ;;;,, , I 11/'/It .-\\\ I \\V" ".11% \ \

R t

Cetatea a-vea o formadreptun-gliiularal)en latureacea lung a(laturea delasud la nordare o lungi-me de 563m , iar ceade la apus lar as arit 623m.) indrep-tata de la ra-sarit spre a-pus Zidurilede imprej-muire aveauo grosime de2 2 '/, m.isecompu-neau din-tr'un miez,alcatuit dinpietre detoate forme-le bine le-gate cu ci-ment dur sidin doua in-velisuri depiatra regu-lat taiata, u-

nul extern si altul intern. Acest zid inconjurator s'a pastrat mai bine1). Planul ruinelor 11 datoram mgmerului roman, PamfilPolome,

. ..., --: .- -%,;" <-1/ "/, .-- -- .--. 9 ,./- ---___ ---...= ---:.."----r.-_--,-.7,-'

- '..:--- "---..- ...--2 ''''--"-.'-

--=-___

-...--------; :-,-_-_---''' "'

, 1 int- *2--- '::: ---"./.----" -77:----.---;--:=--:.

--;-,-,,

/ I 1 1 HI,,,,, , iii il 0 il

k.c)

1*717-rmir r nr"""11111'

6

ro

0,

Page 12: Cetatea Sarmizegetusa

7

pe laturea de rasarit. Un sant larg de aproape 30 m., ineingea pe dinafara zidul, ant sapat in pamant de jur imprejur, afara poate dolaturea de vest, uncle termini este mai stineos si abrupt. Topogra-fia solului acestei cetati romane este foarte interesanta ; asupra eitrebueste sa insistdm en atit mai mull cu cit cunoasterea ei mai e-xacta ne ajuta foarte molt la intelegerea reliefelor de pe columnd,undo ni se infatisaza Sarmizegetusa.

So lul pe care se afla asezata cetatea este inclinat, casi valeaintreaga, care se pleaca eontinuu pe o panty nesimtita de la miaza-zi spre miaza-noapte, pina ce da in albia Hategelului, un rill carecurge pe la marginea de nord a vaii. Pe de alta parte, din pricinariului Clopotiva, care, descinzind din partile Fureatura Clopotivei,tae cetatea romana in doua parti neegale, terenul prezinta si o altaparticularitate : are forma unei albii care se pleaca de la rasarit siapus spre, matca riului. Din aceasta pricina, profilul laturilor donord si de sud se pleaca de la margini spre interior, unde estoalbia riului, pe chid acela al laturilor de rasarit si apus scoboaraneincetat de la coltul de sud spre eel de nord, undo atinge punc-tele cele mai joase.

In afara de cetate, cam pe la jumatatea laturii de nord, la 170pasi mai departe, se afla ruinele unui amfiteatru, care a fost des-gropat de care directorul museului din Deva. lar intre acest am-fiteatru laturea nordiea a castrului se vad urmele unui drumroman, pe care taranii ii numesc drumul lui Traian si care ducespre rasarit. De asemeni spre sud-vest pe culmea dealului luinila se vad resturi de ziclarie romana, de unde taranii au seos pie-tre caramizi vechi en stampile de cohorte.

In fine, tot afara de castru, insa in linie en coltul de sud-est,earn la 100 de pasi si mai bine se vede un fel de maguracare nu poate fi naturala; iar intre amindoua sint niste izvoare bo-gate de apa, care en toata extraordinara lipsa de ploae din varaanului 1905, ele tot n'au secat. Asupra acestor izvoare exists o le-genda la locuitorii satului Gradiste, legends, pe care o raportez.flind-ea mi se pare foarte interesanta. Taranii ne vorbesc despreniste pester? care odinioara, se aflau la stinga de coltul din sud-est al lagarului ceva mai spre sud. Din aceste pesteri eseailodinioara izvoare bogate de apa, care curgeau spre nord formindun riusor. Aceste pesteri an fost astupate, din ce vremuri nu se

inalta,

0i

DO-

0i

1i

Page 13: Cetatea Sarmizegetusa

8

in on -ce caz din vremuri bdtrine, cu un zid de piatra. De a-tunci apa a izvorit in ans parte i numai putin mai ese §i de aici".

Baronul do Hohenhausen insa, in descrierea pe care el o faceasupra ruinelor castrului" roman din Sarmizegetusa, pe linga altoIncruri interesante pe care le spune, adaoga i urmatoarele: ln-data ce aceasta localitate (Sarmizegetusa) a ajuns sa fie asigurataintru cit-va de on §i ce primejdie, locuitorii care erau cu gindprietinesc pentru Romani se adunara aci. Traian dete color in staresa poarte armele in afara lagarului locurile din dreapta (insemnatepe planul nostru cu litera a), undo ei se intarira cut un zid, carepue in aparare contra navalirilor durnane mai upare". pag. 8).

Nu avem sa discutam adevarul supozit,iei facute do catre ba-ronul austriac. daca locuitorii apzati in afara de lagar erau colo-nkti rotnani. sau populatie streind, care se stabilisers linga zidurilecastrului; importanta este constatarea lui, ca la coltul de sud-est alcastrului roman se afla un zid care inchidea o elute patrata alipitade zidul cetatii. Constatarea aceasta lie va servi la localizarea see-nelor de pe columna care ne infati§aza mai ales in al Ii rezboiimaginea Sarmizegetusei.

B). Cel mai bun mijloc de reconstituire al Sarmizegetusei insaeste fail indoiala columna traiana din Roma. Se cunoate scopulriclicarii acestei columne ; se cunoaste de asemeni §i rostul acelorreliefe sapate pe clinsa, relief°, care despartite la mijloc grin ima-ginea unei Victorii inaripate, intro cloud trofee, ne desf4urail lup-tele imparatului Traian cu Dacii, in cele doua campanii militare alesale. Ceiace se cunoWe insa mai putin la not in tars sint publi-catiile fa'cute asupra acestei columne.

Fara a ne opri asupra monumentalei lucrdri a lui Frffliner(La colonize Tradane, Paris, 1872, in 220 plane fototipograflate), in-crare greu do minuit din pricina indriinii sale, voi aminti pe scurtcele doua opere din urma, a carora valoaro lamuritoare este cumull superioara color cite au aparut mai nainte. Anume, sint ope-rile, Die lieltefs der Trajanssaule, (2 vol. text i 2 atlas) i Trojansdalcische Krieye (in 2 volume), prima alcatuita de C. Ciehoriuscealalta de Eugen Petersen, opere insotite de comentarii cu adevrt-rat pretioase. Mai ales explich'rile acestuia din urma sint luminoase§i do o rara patrundere. Multe din concluziile noastre slut interne-iate pe observarile sale.

stio,

sa-i(ibid.

si

Page 14: Cetatea Sarmizegetusa

In ce priveste Sarmizegetusa, artistul reliefului de pe columnaa infatisat-o in doua rinduri deosebite : odata in primul rezboi dacicSi alta data in al doilea. Pentru o mai bung intelegere a descriercinoastre insa, ne vedem siliti sa primim i noi, casi Eugen Petersen,repartizarea in scene facuta de catre Cichorius, precum si nume-rotarea lor, cu toate ca impartirile invatatului german sint uneoriin contrazicere cu intentille artistului columnei din Roma. Afarade aceasta, fiind-ca mice descriers nu poate sa ne dea lamurit ima-ginea lucrurilor, vom adaoga cate-va schite i desemne, care vorprezenta cititorului elementele necesare la reconstituirea Sarmizege-tusei. Vom lasa deci deoparte figurile personagiilor, care impodobesei dau viata reliefelor. Cine insa se intereseaza mai deaproape de

aceste probleme, n'are decal sa studieze columna in luerartle colordoi invatati germani de care vorbiram mai sus.

Prima grupa. Reliefele care ne infatisaza Sarmizegetusa inprimul rezboi dacic, se intind de la scena LXXII1 (in puntul 188dupa impartirea lui Cichorius) i pina la scena LXXVIl (in 202),formind o grupa intreaga bine determinate si bine marginita. Iatain cite-va cuvinte elementele esentiale care alcatuesc aceasta grupasi care ne servesc noua la reconstituirea capitalei dace. Grupa,care incepe in puntul 188, unde se vede un plop malt (vezi fig. 1,pl. III), ne inlatisaza un zid de piatra de forma semicirculara cu opoarta boltita la mijloc. Spre dreapta, zidul se reazima de un dealmalt pe culmea caruia se afla un agger, adica birne puss crucis ;mai incolo terenul pare ses. Ceva mai departs, in 191, terenul de-vine iarasi muntos, care spre fund poarta un zid rond. Zidul ecladit din pietre cu rosturile regulate si poarta creneluri. De lapoalele turnului izvordste un riusor, care dupa mai multe cotituiise pierde intr'un basin sau jghiab de forma patrata. Solul este deciin panty ling, scoborind din fund spre in fata. Ceva mai la dreaptase vede o cetate mare, care, dupa, noi, este insasi Sarmizegetusa, acareia zid de imprejmuire este cladit din piatra regulat taiata. Zi-dul incepe sus, intro 192 si 193 NI puntul e), merge piezis sprestinga, pina in puntul unde este spartura ovala din 192 (in c); doaici, el o is iarasi piezis, insa in sens opus, spre dreapta, pina lapoarta cu canatul inchis (in a) si cu turnul cu galerie de lemndeasupra. De la aceasta poarta zidul de imprejmuire merge directspre dreapta, inclinind spre marginea de sus a reliefului pina in

Page 15: Cetatea Sarmizegetusa

10

195 sus (in b'), unde inceteaza. Aceasta parte de zid are doua porti,una intro 194 si 195, cu turn en galerie de lemn deasupra i alta,mai la stinga, in 193, Inca neispravita si cu indicatia numai a sche-letului color dond turnuri de lemn ale sale.

De la 195 inainte se infatisaza niste intarituri de lemn (aggeres),asezate neregulat, aci mai inauntru, aci mai inalara, aggeres pussele pe muchea unor stinci en atit mai inalte cu cIt slut mai departespre dreapta In 195, ele sprijina deasupra o poarta de lemn (in

b b"), iar mai spre dreapta doua vtnea, un fel de ceardac de scin-duri en strasinh lath, una deschisa spre dreapta SI eealalta sprestinga , cea din urma avindinainte o intaritura de uluci cu capeteleascutite.

Spre dreapta de cetate incepe peisagiul, care este simplucaracteristic ; el se desfasoara in ordinea urmatoare Intii, la stinga,doua siruri de munti en profilul cam arcuit, muntele din fata esteceva mai sound decit eel din fund , apoi avem o curmatura in 197,un fel de vale, de sigur imaginea unei trecatori ; muntele care omargineste spre dreapta are o forma piramidala trunchiata. In 198,dupa o noua crestatura, adios o noua vale, molt mai strimta decitcea dintii, se ridica un alt munte, in forma unei maguri rondo sauovale care spre dreapta cads abrupt. In fine, a treia vale inchisaen un zid inclaratul carma se vad doua turnuri de lemn inch neis-pravite. Muntele care margineste valea spre dreapta in 200 201

este ripos, malt si framintat ; din el se lash, spre stinga si in fatao coama, dm care se desfac struri paralele do dealuri a ca'rora di-rectie este perpendiculard pe coama principals. Pe culmea acestordealuri se afla niste casute insirate la rind. Este imaginea unuisat ai canna locuitori parasindu-1 coboara in cimpie. In rezumat,putem spune ca artistul columnei in seenele din primul rezboidaeic ne infaMaza, la mijloc, o cetate puternica cu ziduri i porti,precizata geograficeste printeun peisagiu caracteristic. Spre stinga,avem un lagar roman de forma rotunda asezat in cimpie, pe cindspre dreapta, dincolo de peisagiu, avem un tinut muntos care in-cite° o vale bine intarita i unde se afla un sat parasit de locui-t orii

Grupa a doua. Trecind la descrierea reliefelor care ne infatisazacapitala daca din al II-lea rezboi dacie, trebue sa observam maiIntl', ea ele formeaza mai multe grupe, care slut de sine statatoare

§i

'i

§i:

sae.

Page 16: Cetatea Sarmizegetusa

11

si care par sa ne reprezinte diferitele laturi ale Sarmizegetusei.Aceasta, noun grupa se intinde din 300 pina in 315 (vezi fig. 2, pl.III), formind un tot unic, izolat la stinga si la dreapta prin co-paci. lath in elteva cuvinte care sint elementele distinctive : instinga, din 300-301 se vede un lagar roman de forma rotunda cuo singura poarta ; un zid de piatra porneste spre dreapta pina in301, de aici, dupa ce se reazima de o muche de deal, coteste sprefund. Acest lagar nu pare sa fie tocmai departe de cetatea data dindreapta ; o deducem aceasta dupa auxiliarii romani care yin dinlagar purtind cu dinsii scarf de lemn pentru asaltarea zidurilorSarmizegetusei 1). Capitala lui Decebal se Oa eladita pe un platou,care in puntul 301 este ripos si inalt. Zidul, care imprejmueste ce-tatea, e de piatra taiga', poligonal, poarta creneluri deasupra si peclinclara't cloud, rinduri de galerii ; eapetele lemnelor care tin podealagaleriilor es pe peretele din fata al zidului. Un turn in 301; de aiciineolo zidul poligonal in forma areuita coboara continuu eu stineapina in 305, de unde incepe sa se ridiee spre dreapta. Doila porti,una dupa alta, cu vtnea si plateus intre ele tae zidul in 305 si 307,zid care ajunge sa dispara aproape la marginea de sus a reliefului ;de la 307 pina la 309 sint niste masini de rezboi a carora deseriereSi explicare o da Ciehorius si mai ales Petersen. Terenul dupa cemerge un timp, pina in 311, la acelas nivel seoboara adine ; cloudturnuri in 312, un al treilea ceva mai departe in dreapta, un al pa-trulea in 314, inchee zidul poligonal, care acum format din pietreregulat taiate, merge direct spre coltul din 315 sus, uncle atingeinaltimea sa cea mai mare.

In fata acestui zid principal Inca din 313, chiar de linga turnuleel mare din urma, se desface un zid secundar, care dupa mai multecotituri, se alipeste din nou de zidul cetatii ceva mai la stinga decoltul din 315, inchizind un spatiu destul de larg.

In rezumat, grupa aceasta de reliefe ne infatisaza in fond unplatou destul de Inalt, al earuia profit spre ambele eapete scoboaraintr'o valcea mai adinca spre stinga deeit spre dreapta, dincolo devaleele terenul si prin urmare zidul de imprejmuire se inalta catredreapta pina la capat, eatre stinga pina ce da de stinea ripoasra asolului care slujeste drept zid de aparare pentru I)aci. Priyita mai

1) Vom justifica mai tirzu,i aceasta denumire.

Page 17: Cetatea Sarmizegetusa

de aproape, aceasta grupa se desparte in doul jumatati aproapeegale prin copaeul din 308, jumatati care par a forma o opozitievadita intro ele ; de altminteri, aceasta opozitie este pusa in lumina',si prin felul do infatisare al personagiilor care se indreapta unclespre stinga, celelalte spre dreapta. Vom vedea not ce ineheiereimportanta se poate scoate din aceasta rinduire de figuri.

Grupa a treia. Grupa cea de a treia do scene, (vezi fig. 3, pl.III), care se intinde din 322 si pind in 333, este marginita, spre stingasi spre dreapta de asemeni cu copaci. Ea ne infatisaza alta vederea Sarmizegetusei. Prima scena spre stinga ne prezinta, incendiulunor case si palate, care, dupa spusa lui Petersen, nu sint decitpalatele lui Decebal". Terenul pare deluros si framintat, mai alesspre stinga ; daca judecam insa dupa infatisarea cladirilor, solulscoboara mereu in panta din fund spre in fata, uncle cade brusc ca

perete drept. Mai reese din imagine, ca in 325 este un Sant a-dine care merge piezis de la dreapta spre fund Si care nu se poatevedea in toata. lungimea lui. Santul acesta serveste de aparare zi-dului cu poarta din 325. In fund, un zid de piatra inehide scena ;iar in fata intro pantele abrupte ale stincei sint doua crimpee deziduri cu cite o poarta si un turn in 324 Si 323. Mai multe construe-tii rinduite pe doua, siruri se vad in interior si anume, sus, un turnrond cu cite o aripa de cladire la stinga si la dreapta ; mai jos, treicladiri en poarta Si ferestre asezate la rind dupa un turn rond insamai mic decal eel de sus. Se pare ea intro aceste doua siruri docladiri este o strada, care se prelungeste prin poarta cea mare azidului piezis din dreapta.

Din 325 si pina in 332 ni se infatisaza zidul din afara al ce-tatii cu mersul sau neregulat Si complicit. Zidul de imprejmuire,format din pietre regulat taiate, ineepe de sus in fund (in 325) mergein Mlle dreapta, dar piezis, aci este o prima poarta cu turn deasupra;apoi, dupa ce face un unghiu aproape drept, in 326 se inalta Si se in-covoae in acelas timp pina in 327, uncle se afla a doua poarta. Zidulacesta urea din nou panta unui deal, care patrunde adinc in into-Horn' cetatii, pentru ca din dreptul turnului din 328 sa scoboarela vale. De la 329 el iar se urea pe panta unui deal stincos, pinaco se terming in 332 Cu o poarta uriase. In 331 un alt zid trans-versal care vine din interior se alipeste de zidul din afara tocmainolo undo este un turn rond cu doua etaje (in 331).

uti

Page 18: Cetatea Sarmizegetusa

13

Privind in general intreaga grupa, trebue sa recunoastem cai aici avem infatisarea a eel putin doua laturi din Sarmizegetusa,

la care se adauga o cetatue externa intarita, si ea cu ziduri enturnuri de aparare. Laturile capitalei insa ar putea sa aiba intin-derea urmatoare : din 325 sus si pina In 327 ar fi laturea din stinga,pe cind de la 327 inainte i pima la poarta din 322 ar fi cea de a doua.

Grupa a patra. In fine a patra grupa de reliefe, (vezi fig. 4,

p1. III), in care artistul pare ca eondenseaza elementele esentialepentru recunoasterea Sarmizegetusei, este cea care se intinde din337 si pina. la 343 si uncle artistul ne infatisiaza, capitala daca inurma cuceririi romane din al II rezboi. Elementele topograficeesentiale in aceasta grupa sint, incepind de la stinga spre dreaptaurmatoarele un turn cu cupola intro 337 si 338, asezat pe culnicaunui deal; do ling% turn incepe un fel de taetura trasa in zigzag sicu margini paralele mai inalte; aceasta taetura merge spre dreaptain fata, uncle terenul abrupt se inclieie de o parte si de alta cu douaturnuri cu poarta cu ferestre ; de la marginea din dreapta a tur-nului en cupola incepe un zid, care astupat de trupurile soldatilorromani se incovoae spre in fata, si la dreapta, undo in a are o poartavazuta in profit. Acest zid, care este de piatra cu rosturile regu-late, dupa ce coboara in 339 §i se inalta pe panta in 340, scoboaradin nou, pentru ea in fine sa se urce pe muchea unui deal stincosdin 341 342 ; in dreptul sparturii rondo din 343 se impreuna cuun zid ce vine piezis din fund ; o poarta ai careia stilpi apar in343 incheie zidul. In fine, cloud turnuri, unul in 341 si altul in 339,uncle se termina un zid piezis, tras drept din fund si pina in fata,implinesc notele distinctive ale cetatii dace.

*Um, ca atit Cichorius cit si Petersen adauga la aceste reliefe,care ne represinta imaginea Sarmizegetusei si pe cele care formeazascena CXI, cuprinsa intro 293 si 297 (vezi fig. 2, pl. II). Dar aceastacetate nu are mmic de a face en imaginea Sarmizegetusei : ea soraporta la alta cetate, care exista astazi in Transilvania si a ca-reia localizare o vom face ceva mai departe.

Asa dar, pentru reconstituirea Sarmizegetusei avem 4 grupodo reliefe, dintre care una (I) face parte din primul rezboi dacic,iar eelelalte trei (II, III §i IV) din eel de al doilea.

Grupa I cuprinde scenele LXX11I LXXVII (din puntul 188-202);11

II CXIIICXVI ( 302--315) ;

§i

§i

§i

§i

Page 19: Cetatea Sarmizegetusa

1i

Orupa III cuprinde scenele CX1XCXXI1 (din punctul 322 333) siIV

51 CXXIV CXX V ( 337-343).C). La acest izvor pretios pe care1 gasim in reliefele colum-

nei traiane, se cuvine s'adidogam si comentariile invatatilor din a-pus asupra acestor reliefe. Vom rezuma deci pe scurt, parerile luiCichorius si ale lui Petersen.

Cichorius, in cele cloud volume ale sale de comentarii asupracolumnei, ne prezinta o suma de observatii si vederi noun care sintpretioase si anume, uncle sint Monte cu prilejul primei grupe dinintiml rezboiu (facie, altele, care cauta sa lamureasca grupele II, Ill siIV din al II rezboi. El mai incearca sa recompue forma capitalei dacesi intr'un exeurs aparte, publicat la finele vol. III din lucrarea samai sus citata. Nu avem intentda sa facem aci o dare de seamy avederilop lui Cichorius ; totusi trebue sit spunem, ea aceste vederiale sale stau in legatura cu conceptia pe care acest invatat o aredespre mersul armatelor romane in rezboaele dacice. El pretinde,de pilda, ca, in primul rezboi dacic, imparatul Traian, in a treia sacampanie, porneste de la Dundre ; ca, dupa ce trece cu artnatelesale podul de lemn de la Drobetae, el, luind cararea prin Olteniape la Bumbesti, de aci la Rimnic, pasul Turnu Rosu (la Olt) si pevalea Sibiului, ajunge la Mures, acolo unde riul piimeste pe stingape afluentul srm Streiul care-i aduce apele do pe clina nordied amuntilor Iiateg.

In scena LXXIII Cichorius vede ehiar imagined exacta" a lo-calitatii de la Kis-Kalan, mai la slid de revarsarea Streiului in Mures.Zidul road cu poarta boltita, despre care not am spus mai sus caapai tine unui castru, nu este, dupa dinsul, de cit un zid de piatraridicat de-a curmezisul viii inguste a, Streiului. El avea de scop sitincluda comunicatille dintrc capitala regatului dac si tinuturile nor-dice mai bogate si mai bine populate ale Daciei. Argumentul situcel mai puternic era nu numai ca terenul din localitate (Kis-Kalan)corespunde minunat (vollkommen) en aratarile columnei", dar maicu seamy in indicarile topografice ale scenei LXXIV. In adevar,specific, dupa dinsul, in scena aceasta este acel basin dreptunghiularsi acel canal eu marginile inalte, prin care curge o apa ; iar basinulse afla si astazi in fiinta la Kis-Kalan, taiat in mod natural in stilledsi in forma pc care o vedem pe columna. Aici, la Kis-Kalan era fai-moasa in anticitate statiunea termala, cunoscuta pe tabla lui Castorius

.

Page 20: Cetatea Sarmizegetusa

ig

(Peutinger) sub numele de Aquae. ,$i pe aici an trebuit sa tread.armatele romane cu imparatul Traian, cind au pornit din valeaMuresului spre Sarmizegetusa

Fireste, unele din aceste localizari ale lui Cichorius sint gre-site ; totusi aceste greseli nu ne impiedica', sa recunoastem valoareainsemnata a explicarilor sale, mai ales pentru scenele care priveseprimul rezboi dacic. Asa, de pilda, un merit insemnat al invatatuluigerman, este acela de a If recunoscut in formele de munti repro-zentati pe columna in scena LXXV, din 196-190, tinutul muntosde la apusul Gradistei (Sarmizegetusa). Acei doi multi asezati informa de culisa unul indaratul altuia, nu sint de cit muntii lorda-nelul si Tapaliga, care marginesc spre sud pasul Forth de fertransilvane, precurn muntele in forma piramidala trunchiata, din197-198, este muntele Mare de la nordul aeeluias pas. Un merit simai insemnat de cit acesta, este explicarea ingenioasa pe care Ci-chorius o da acelei procesiuni de Daci, care in scena LXXV, ingenuchi sau in picioare intind brate rugatoare care imparat sicer ertare, iar ceilalti pace. Aceasta lamurire o scoate el din alit-turarile pe care le face intro imaginile de pe columna si un pasagiudin Dion Cassius (LXXVIII, 9) unde sint aratate conditiile de paceimpuse de Traian Dacilor. Tot Cichorius, spre deosebire de toticeilalti comentatori mai vechi, recunoaste in imaginea impunatoarea dacului din 109, la capatul procesiunei de Daci, pe insusi regeleDecebal, confundat mai nainte cu acel pileat dac dm 193, care inchip desnaclajduit apnea gonuchii imparatului.

Din nefericire, liimuririle pe care Cichorius le dä en privirela celelalte grope din al lI rezboi sint cu desavirsire gresite Cacigresita este credinta acestui invatat, ca o bona parte din Transil-vania, adica partea de sud-vest cu Sarmizegetusa, a remas, pina laizbucnirca celui de al doilea rezboi dacic, in stapinirea armatelorromane. Din aceasta cauza regele Decebal, in lipsa vechli salecapitale, clacleste o alta noua in timpul de pace dintre cele douarezboae dacice. Aceasta noua capitals, dup6, parerea lui Cichorius,trebueste asezata in apropiere de izvoarele Oltului, prin tinutulmuntilor Hargitta pe la Homorod.

Aceasta credinta gresita, it face pe invatatul german sa banniaseaca seria de scene, unde ni se infatisaza pe columna (Cichorius see-nele CVI CX) mersul a doua armate romane, despartite intro ele

Page 21: Cetatea Sarmizegetusa

16

printr'un sir de munti, nu este de cit reprezentarea acelui marslung si departat al soldatilor, ca sa ajungd de la pasul Turnul

ni la noua capitala. Pe doua vai diferite pornesc aceste douacoloano militare, una mai pe la sud pe valea Oltului, iar cealalta",ceva mai pe la nord, pe valea riului Tirnava mare, un afluent alMuresului. Puntul de intilnire al celor cloud coloano este si puntulde impreunare al celor doua vai, care dau la poalele unei net:Aiuriase, reprezentata in scena CXI si care nu este alta de cit capitaladacd, vazutrt din depdrtare. Concluzia finald a invatatului germaneste, ca noua capitala Baca trebue sa fie o cetate cu intarituri pu-ternice, cu porti i turnuri, cu infatisare semiromand; cladirile dolemn sint asezate pe un platou inalt, care la spate este marginit cuun perete de stirred abrupt, pe cind pe laturi se inclina in panto.In lath., platoul cade brusc intr'o prapastie adincg, in fundul careiacurge un riu, iar dincolo peste apa platoul se inalta iarasi i poartaintarituri romane.

La aceste elemente topografice, scoase din indicarile columnei,Cichorius adaoga allele, pe care le drt scriitorul Dion Cassius, a-colo uncle intr'o notita (LXVIII, 14, 3) ne vorbeste despre cornorilelui Decebal. In adevar, iota ce ne spune scriitorul acesta: Decebal,pentru ca averile sale sa nu cadd in minile Romani lor, pune intr'onoapte robii sai sa abata apele riusorului Sargetia, care trecea pclingo palatele sale si dupd ce face sa sape o groapa adinca in albiariuletului, isi ascunde aici tot aurul i bogatiile sale, le acopereapoi eu pietre mari i readuce in fine apele la mated. Tot atunciascunde el covoarele i stofele mai scumpe in niste pesteri din a-propierea palatului. i pentru ca nimeni sa nu cunoasca ascunza-toarea pune sa se ucidd robii". Aceasta povestire nu poate fi o

legendd, zice Cichorius, caci epizodul acesta este infatisat i pe co-lumnd i anume, momentul cind comorile descoperite prin traclarealui Bikilos sint aduse in castrul roman (Cich. sc. CXXXVI11). Dinaceasta poveste resultd insa, ca mai intii, noua capitald dacd se aflalinga albia Sargetiei si al doilea, ca in apropiere existau niste spe-lunci fainaose.

()data stabilite acestea, Cichorius se intreabrt, undo a putut Iiaceasta noua capitald ? La Olahfalu se intilnesc tole doud cai de peOlt si Tirnava si tot aci, de altminteri, se sfirseste i calea de peHomorod ; deci in aceste pArti trebueste cautata capitala infdtisata

Page 22: Cetatea Sarmizegetusa

eu atita pompa de catre artistul columnei. Dion Cassius ne vorbetodespre niste spelunci. Ei bine, tocmai acesta e puntul de plecareal lui Cichorius ; caci tocmai la Olahfalu sint maretele spelunci dela Almas. Aici, pe ambele maluri ale unui piriu, care isvoreste dinpantele muntelui Hargitta, se afla, mai ales pe stinga, un complexde pesteri, care merg adinc in munte, cab de doua ceasuri. Sin-gura intrare in pestera este o gaura care se afla sus in peretelestincii i unde foarte cu greu se poate urea cineva. Aceasta intrarenu numai ca nu poate fi vazuta decit de eel care o cunoaste, darse i poate astupa usor pe dinauntru cu pietre magi.

Pestera aceasta, care multa vreme a fost folosita de oaineni,cind fugeau in fata navahrilor, se afla la poalele unui platou, caruialocuitorii ii dau numele de Kthridzo, sau ncimpul de piatra". Acestplatou este inchis la spate, spre rasarit, cu un perete de munteripos, iar din fata, spre apus, cads repede in malul ripos alpiriului ; totusi de aceasta, parte se vad doua curmaturi unde pla-toul se inolina in panty End. Spre sud stincile formeaza de asemeniun perete drept, ripos, pe chid spre nord el cade lin spre cimpie.Acest platou, astfel intocmit din fire, este un punt strategic de oinsemnatate foarte mare : de pe sprinceana sa se poate vedea ladepartari foarte mari ; de aceea a slujit in timpurile medievale dreptascunzatoare populatiei rominesti in fata invaziilor tataresti.

Aici gaseste Cichorius toate conditifie topografice ale orasuluide pe columna, precum gaseste piriul pesterile de care vorbesteDion Cassius. Aici deci a trebuit sa se inalte mindra cetate, carein al IIlea rezboi dacic a slujit lui Decebal drept capitala si a fostasediata si in urma cucerita de armatele roman°. Daca ruini inpartile locului slut putine, cauza este obiceiul taranilor de a intro-buinta pietrile pentru var. i afara de aceasta, nu trebue sa uitamca locuintele din interior, dupa cum arata columna, an fost de lemn,deci au putut fi nirnicite prin foe i distruse de timp.

Totusi aceasta localizare a capitalei dace la Homorod sal incontrazicere cu spusele scriitorilor vechi, mai ales cu ale lui DionCassius, care afirma in mod lAmurit, ca Traian si in al II-lea rezboidacic cucereste aceiasi Sarmizegetusa, pe care o mai cucerise odi-nioara in primul rezboi. Contra localizarii la Homorod se ridica Peter-sen cu toata puterea, cind, dupa co trece in revista diferitele notice alelui Dion Cassius, privitoare la Sarmizegetusa, adaogit : Nici °data in

2

II

si

Page 23: Cetatea Sarmizegetusa

i8

Dion n'a fost vorba despre alts capitala decit Sarmizegetusa ni-meni inainte de Cichorius n'a inteles eä a fost cumva vorba in alII-lea rezboi de alts cetate ; nimeni n'a eautat Sargetias, care curgeape dinaintea palatului regal in al 11-lea rezboi, in alts parte decitla Sarmizegetusa" ').

De asemeni, Petersen se ridica Si contra ideii ca o mare partedin sud-vestul Transilvanici se afla la inceputul celui de al II-Icarezboi in puterea Romanilor ca din aceasta prieina, Sarmizege-tusa hind ocupata, a trebuit Decebal sa-si cladeasca o a douacapitala iu partile de rasarit ale Ardealului. Din contra, el dove-deste ca. intregul Banat si Oltenia intreaga, la inceputul rezboiuluial 11-lea, erau din nou in stapinirea lui Decebal. Este poate aceastaparte din lucrarea lui Petersen cea mai studiata i cea mai bineprobata. Lumina care se re,varsa din aceasta parte a studiului sailclarifica, o intreaga serie de scene.

Dar Petersen a mai dovedit, ca insasi cetatea, din al 11-learezboi dacic, nu este in fond decit cetatea Sarmizegetusei din primul.

Pentru aceasta sintem nevoiti sa reluam pas Cu pas argumen-tarea invatatului german si s'o prezentam in desvoltarea ei fireasca,asa precum reese din scrierile lui Petersen asupra columnei si dinexcursul sau de la finele volumului al 2-lea, privitor la cestiunea po-sitiei Sarmizegetusei.

Ne amintim, ca Cichorius comentind scena LXXIII, socotisezidul eel semirond din fata (In 188-189) cu o poarta boltita la mij-loc, drept un zid care inchide valea Streiului prin War p° de laKis-Kalan. Petersen insa it tine drept un castru si in aceasta pri-vinta are dreptate. Alaturarile, pe care not la vom face intre scenaLXXIII, din primul rezboi dacic si CXI1I (300-301), din al doileapun in plina lumina aceasta idee. Ne mai amintim de asemeni, caCichorius vorbind despre scena LXXIV, gasise intro imaginea aceluiriusor care cargo din deal, de sub un turn road (in 1901) spre tinbasin patrat din fata si forma basinului taiat in stinca de la Kis-Kalan, o asemanare care-1 Meuse sa localizeze scena LXXIV inpartile de la aceasta statiune termala faimoasa in anticitate, precumpare a fi astazi. La acestea Petersen raspunde alaturind scenaLXXIV de scena CXXIV, din al doilea rezboi, uncle atit turnul

1) E. Petersen, Tra)ans dah. Knege, II, pag 8.

1i

$i

Page 24: Cetatea Sarmizegetusa

19

rond din fund §i de dupa dealuri, cit §i albia §erpuitoare a riu§o-rului, care se pierde in basinul eel patrat, so regasese identice. Decinu se poate deslipi scena LXX1V do scena CXX1V, care ne infa-tiaza caderea Sarmizegetusei. llaca una se petrece in imprejuri-mile Sarmizegetusei §i cealalta tot acolo trebuqte pusa.

liar Petersen nu se opre§te aici : el nu alatura do scena LXXVnumai scena LXX1V, dar chiar i pe cea din dreapta, scena LXXVI.Cu modul acesta el aleatue§te o grupa unica, marginita la sting,'i la dreapta, §i deci izolate de celelalte grupe, cu cite un copac(in 188 §i in 202). Aceasta grupa se compune dintr'o scena centrals,Traian stind pe tribunal §i inconjurat de legatii §i signiferii legiu-nilor sale (193 194) §i doud scene laterale : la stinga (din 190ping in 197) lagdrul roman cu zidurile, portile §i intariturile sale,iar la dreapta (in 198-202), Sarmizegetusa, ale careia ziduri le darimaDacii, pe cind locuitorii daci scoboard din munti §i parasesc tinutul.Atit lagarul roman cit Sarmizegetusa sint aratate ca find vazutedin spre rasarit §i anume, lagarul roman se reazima cu flancul sausting de colinele din sudul cimpiei Ilateg §i se intinde departe incimpie spre nord, unde se Oa aezata Sarmizegetusa. Numai dinaceasta parte (adica din spre est) putea spectatorul sa vada introele, precum este infdti§ata pe columnd taietura intre munti a pa-sului Poarta de fier transilvand spre vest.

Aceasta conclnzie are pentru Petersen o importanta hotari-toare: ea it face sA recunoasca in cetatea din al II rezboi formelocetatii din primul, cetate, care mai ales din pricina peisagiului ca-racteristic dimprejur, fasese recunoseuta ea find Sarmizegetusa, daracum restaurata §i mai bine intarita. Insa in cetatea din al II rezbois'an adaos, dupd invatatul german, pe deoparte la stinga, lagdrulroman, iar pe de alta la dreapta, intdriturile de la Poarta de fier.Petersen apoi reia §i el cele 4 grupe cu reprezentari ale capitaleidace. precum Meuse Cichorius, numai ca le imparte altfel.

Grtipa 1) cu scenele LXXIV LXXVI din anul 102, corespundecu grupa I a noastra ;

II) cu scena CXI, Sarmizegetusa vazutd in perspeetiva ;III) cu scenele CX111CXV1, corespunde cu grupa a Il

a noastra ;IV) cu scenele CX1XCXX1I, corespunde cu grupa a 1I1

a noastra ;

i

Page 25: Cetatea Sarmizegetusa

Grupa V) cu scenele CXXIV--CXXVI, corespunde cu grupaa IV a noastra ; aci ni se infatisaza vederea

Sarmizegetusei, acum insa in puterea Romamlor.Comparind intro ele aceste diferite imagini, Peterson gaseste

intro ele puncte de asemanare. Mai intii el cerceteaza grupa a V,care este cea mai clara din toate imaginele capitalei dace de pccolumna. Aici se vad foarte bine cele trei parti ale orasului, des-partite prin zidurile interioare si aproape paralele as §i bb. (V ezifig. V, Petersen, Tr. dak. Knege, plansa vol. II). In stinga in parteade rasarit, insemnata cu litera A, se afla castrul roman, in mijloe,-uncle este litera B, avem Sarmizegetusa, pe cind in partea dreapta(apus) litera b, este imaginea portii de fer transilvane.

()data stabilit aceasta, invatatul german Wisest° asemanari evi-dente intre imaginea Sarmizegetusei din grupa V-a si aceia din grupaIV-a. Zidurile an aceleasi forme, aceiasi directie, urmeaza variatiilesolului in acelas chip, an chiar si aceleasi divizii fn trei. Este odeosebire insa : in grupa a IV-a in stinga, aeolo uncle, zice dinsul,ea a fost castrul roman, se vad niste case romane, care lipsesc ingrupa V-a, en toate ca an comun cele douti turnuri din fata. Darlipsa se explica prin faptul ca aceste clAdiri au fost distruse deDaci prin flachri ; deci nu mai puteau fi in locul for atunci cindcetatea a cazut in puterea Romanilor.

Dovedita asemanarea intre orasul din grupa V-a si eel dingrupa IV-a, Petersen nu se opreste aici. El gaseste asemanari siintre imaginea orasului din grupa V-a si aceia a orasului din grupaI-a, adica a orasului din primul rezboi dacic. lntre amindoua estecomun turnul din fund, care in grupa V-a este cu cupola deasupra,pe cind in grupa I este Para cupola ; au comun de asemeni formaterenului, deluros in fund si cazInd in fata pina ce devine ses ; aucomun riusorul cu albia sinuoasa, care in grupa I se pierde intr'unbasin patrat, pe cind in grupa V-a are forma unei cai in zigzag.Acest riusor, clupa Petersen, este acel Sargetia, care trecea pe lIngapalatul lui Decebal si uncle regele ascuns comorile sale. Ancomun in fine forma zidului lung din lath' cu toate variatille sale,care, dupa Petersen, inchidea castrul roman.

Pina aici intreaga demonstratie este admirabila, in contra einu avem nimic de zis. Singurul lucru, contra caruia ne ridicam,este gresita idee a lui Petersen, ca orasul dac din al 11-lea rezboi

21)

$i-a

,

Page 26: Cetatea Sarmizegetusa

21

se compune din trei parti : din castrul roman spre stinga, Sarmi-zegetusa la mijloc si adaosul Portii de fier la drcapta. Noi sustinem,

si o vom dovedi aceasta, ca partea din stinga, pe care invatatulgerman o tine drept castrul roman, nu este alta de cat cetateaSarmizegetusa. Nu mai putin ni se pare o gresala idea lui Petersen,do a identifica grupele I, IV si V cu grupa III, care, deli ne daimaginea capitalei dace, ne infatisaza totusi alta lature. De-asemenio gresala este si parcrea, pe care Petersen o imprumuta de la Ci-chorius, ca orasul sau cetatea infatisata in grupa II, este tot imagineaSarmizegetusei. In fine o gresala si mai mare este convingerea,Sarmizegetusa se afla asezata pe un platou cu spatele rezemat deun perete abrupt de munte, ca prin urmare capitala daca nu aveade eit trei laturi, una in fata si doua laterale. Cu toate aceste gre-seli insa, trebue sa recunoastem, ca, atit observatiile cit si concluziilelui Petersen, sint de o valoare nespus de mare §i ca ele ne dau inmulto parti cheia de deslegare a problemei noastre, asupra recon-stituirei Sarmizegetusei.

ca

---/-,..------.......0...----

Page 27: Cetatea Sarmizegetusa

CAPITOLUL IIye

FORMA SARMIZEGETUSEI

PUPA RELIEFELE COLUMNEI

RESUMAT Terenul si forma castrului roman din Gradiste ne lamureste relie-fele de pe columna, privitoare la Sarmizegetusa Cetatea reprezintata in sconeloLXXIVLXXV pe columna are forma dreptungluulara, cu laturile a-b', c-o-b, §i a-a'b'-A'. Laturca b'-A' in loc sit fie paralcla cu a-a', cum se cuvenea, esto un fel de con -tinuare a laturei a-b' Identitatea do forma intro cetatea reprezintata pe column& sirumele actualo de la Gradiste, deci scena LXXIVLXXV ne infatisaza chiar Sarmi-zegetusa clack vazuta dm nord. Scena LXXVI ne infatisaza intariturile do la pasulSehi, la nord-vest de Sarmizegetusa Rumele cetatn din Se lea, descrise de catre protoereulN Munteanu din Gradiste, corespund cu aratarile columnei Aceasta localizare a cetatndin scona LXXVI la Se lea exphcit conditule de pace «SA, darime Dacu intariturile

sa, paraseasca tinutul ocupati transcrise de Dion Cassius Pentru co alipim sconaLXXIII la grupa Sarmizegetusei? Identitatea intro scena LXXIII CXIII. Cetatea dinscena CXIII e in apropiere de Sarmizegetusa ea se gra intro capitala data (scena LXXV)

cetatea reprezintata pe colunma in scena CXI. Cetatea din CXI esto identica cu ce-tatea actuala din Coltea, ale careia rums ne infatisaza tocmai forma de pe co-lumna Planul cetatu actuale din Coltea Identitatea aceasta no impune conclusuloa) artistul columnei copiazit árá mci o schimbare realitatea, b) turnurile aratate pecolumn& ca fund de lemn sint in realitate ele tot de piatra. Lagarul roman infatisatin scena CXIII se afla la dealul lm Balint Valurile cetatea ronda din Balint descrisede protoereul N Munteanu.

clopotiva,

maginea Sarmizegetusei romane, asa precum ne o arataruinele de la Gradiste si publicatia baronulni de Hohen-hausen, are urmatoarele caractere : forma este a unuicastru dreptunghiular, asezat pe un teren inelinat inpanty ling de la nord la sud ; prin castru, trecind riulprofilul laturilor care raerg de la rasarit sere apus

sis'

si

si

:

sisi

(7(

Page 28: Cetatea Sarmizegetusa

23

scoboara continuu de la colturi spre albia riului. Catre apus terenulstincos cade mai la dreapta de santul de imprejmuire intr'o valceaadinea. Spre rasarit de castru, insa ceva mai la sud, an fost odinioaraniste pesteri din care izvora apa." abundentk Pesterile, dupa cumspune traditia, an fost astupate cu zid de piatra. Alaturi de izvorso vede o magurk care trebue sä aseunda sub ea urmele unui turnrotund. Cu aceste elemento topografice pe care ni le da" realitatea,sintem not in stare srt no orientain mai bine in analisa reliefelor dope columnk privitoare la Sarmizegetusa.

In primul rind clar se arata inaintea ochilor nostri forma te-renului pe care se afla cetatea din prima grupa (scenele LXXVLXX VII, 190-202). i anume, solul scoboara in panta Elia din fundspre in fata. Pentru ca s'a, exprime aceasta idee, artistul a introdusurmatoarele dots amanunte : intii, a pus imaginea acelui piriu, carerrtsarind din deal, de la poalele turnului rond se pierde in basinulpatrat din fatk in 191 si al doilea, a infatisat figurile soldatilor rin-cluite pe planuri diferite') Asa in primul plan sint calaretii caretin caii de hAtori, pe al cloilea, sint auxiliarii romani care beauaprt din riusor si legionarul care urea panta en bagagiul in spate,iar pe al treilea, este un al doilea legionar, care merge spre turnulrond din fund.

k$i mai clar este felul cum infatisaza artistul columnei zidul eellung din dreapta turnului rond, din 192-196. (vezi fig. 1, pl. III).Privindu-1 en luare aminte el are vadit forma unui dreptunghiuAvem mai intii, zidul de piatil a care se intinde din 292, adicilde la poarta semideschisii si pina in 195, in b'b, uncle se afla poartade lemn inchisk Paralel en aceasta lature se vede in fund o altac o b, care incepe in dreptul spArturii ovale din 192, in puntul c simerge spre dreapta pina dincolo de puntul o, uncle restul ziduluinu mai este infaiti.sat. A treia lature trebue s'o formeze zidul a'a,care porneste piezis de la spartura ovala" si tine pina la poarta se-mideschisa din 192 Ea se tae de sigur in unghiu drept cu celelaltedouk insa pentru ca sa red flea latimea castrului,artistul, ca sa in-fatiseze scena supunerii" pe banda ingustrt a reliefului, avea nevoede spatiu, el a dat laturilor din stinga si din dreapta o directie

1) Pentru intelegerea mat clara a lucrului se poate privi scena, zisa a asupunernDacilon), de la finele prunulut rezboi, publicata de C Cichorius (scenele LXXIVLXXVI),

b',

Page 29: Cetatea Sarmizegetusa

24

piezise. Asa dar, o prima concluzie: zidul din scena LXXV areforma unui dreptunghiu, asezat pe un teren inclinat care scoboaradin fund spre in fata.

Dar care este a patra lature a dreptunghiului ? Firesc ar fi lostea artistul s'o infatiseze paralel (b b) cu cea din stinga (a' a) ; incazul acesta insa claritatea tabloului sau ar fi suferit : mai intiizidul din fata ab' ar fl acoperit o buna parte din zidul piezis,al patrulea al dreptunghiului,apoi, infatisarea laturei a patra ar fiocupat o parte din interiorul lagarului si prin urmare artistul n'armai fi putut s'arate si pe soldatii romani, care cu bagagiile pe spatepornesc din custru spre turnul din stinga. De aceia, nevoit a lostsa indrepte laturea piezis spre dreapta si nu spre stinga, din b' in A'.Dar artistul ca sa distinga si mai bine laturea aceasta de latureaab', a introdus un amanunt, care are valoarea sa : pe cind toatocelelalte laturi sint imprejmuite cu ziduri de piatra, aceasta singura(b'A) este inchisa cu valuri si santuri trase pe un teren si el stin-cos si abrupt. Afara de aceasta, laturea nu este regulata, eanu merge in linie dreapta, ca celelalte laturi, ci pare neregulata.In fine, un ultim amanunt : laturea aceasta en cit ne departamdin stinga spre dreapta cu atita este mai inalta si mai stincoasa.Deci o a doua concluzie: laturea cea de a patra a lagaruluieste neregulata, accidentata si asezata pe un teren stincos, carese inalta mereu spre dreapta ; dreapta aici insa inseamna in rea-litate, fund.

Conclusia generala pe care o scoatem din analisa imagineide pe columna din scena LXXV este cea urmatoare : cetatea areforma dreptunghiulara, cu laturea cea lunga indreptata de la stingaspre dreapta ; ea so afla pe un teren care scoboara in panta linadin fund spre in fata; iar laturea din dreapta ocolind muchea unuisol stincos si abrupt este neregulata. La stinga acestui lagar sevede pe culmea unui deal un turn rotund R) de la poalele caruiaisvoraste un piriu care merge la vale spre linia din fata. Cine nuvede insa din aceasta descriers desavirsita potrivire dintre spuselecolumnei si resultatele dobindite de not din cercetarea ruinelor ce-tatii romane Sarmizegetusa ?

Ne credem indreptatiti sa conchidem ca, ceea ce artistul ne a-rata in scena LXXV nu este imaginea castrului roman din sud deSarmizegetusa, precum o sustine Petersen, ci insasi capitala fai-

b' A'

Page 30: Cetatea Sarmizegetusa

25

moasa a lui Decebal 1). Daca conclusia aceasta se impune, atuncird se impune si conclusia urmatoare Sarmizegetusa este infatisatadin nord, ached vAzuta de observator din spre nord si prin urmarelaturea cea lunga din fata (ab') este laturea de nord, cea scurtadin stinga (a'a) este laturea de rasarit, pe cind cea intarita cu ag-

geres §i rnnea (b'A') este laturea de apus ; fireste laturea care sevede in fund (co) este o parte din laturea de miaza-zi.

Vederea Sarmizegetusei este facuta deci de artist cam din lo-cul unde asta-zi se alla amfiteatrul. In aceasta pozitie se lamurescminunat de bine si celelalte amanunte topografice de pe columna.Si de 'apt spre dreapta, care apus, se vad cei doi munti trasi unulindaratul altuia, loranelul si Tapaluga, acesta din urma mai inalt ;tot Care apus se eta la departare de 3-1 km. pasul eel strimt, nu-mit Poarta de for transilvana. i apoi cotind spre nord-est munteleMare si muntele de alaturi, zis al Cornavelit (din 197 ping in 199).

care cade intocmai ca pe eolumna, brusc spre rasarit, undo este pa-sul Selii.

Cu aceasta localizare intelegem in fine si rostul acelui zid cuturnuri de lemn dintre 199-201, precum se lamureste si rostul lo-cuintelor de pe munte dintre 200 si 201. Am admis mai sus ca in-tre scena LXXV si LXXVI este o legatura pe care o reeunoastede altminteri si Cichorius in cuvintele ambele scene (LXXV siLXXVI) sint in raporturi foarte strinse, care le face sa formeze untot unic".

Cichorius pretinde ca scena LXXVI se desparte in cloud ju-matati, cea de la stinga, care ne infatisaza douit ziduri, dintre a-cestea cel din fats este aproape cu totul clistrus, iar cealalta juma-tate in dreapta, ne arata un tinut muntos, intretaiat din pricina di-rectiei dealurilor in mai mite vai. Pe culmea unuia din dealuri sevad mai multe colibe mici de lemn". In prima jumatate a sceneiLXXVI ni se infatisaza, zice dinsul, Sarmizegetusa, in momentul

1) st nu este imagmea unui castru roman pentru motivul citi, in aceasta, supo-sitae nu s'ar explica mci de cum uncle ananunte foarte caracteristice. Asa de pilda,,pentru ce Romanu ar fi Mout castrul for o parte dm zid, iar alta din val de pamint cupahsacla ? Pentru ce, de asemem, pot.* care an turnuri, uncle sunt terminate st altelenu ? Pontru ce sa se abatii artistul cu prilejul acestm castru roman de in unagmea o-In§ntuta a castrelor romane infattsate ping, acum, care mai toate sint 'itrate sau drept-un,gluularo ?

Page 31: Cetatea Sarmizegetusa

20

de a ti darimata ; ear in a doua, este o imagine tipica push de artist,pentru ca sa ne ilustreze expresiunea raportata de Dion Cassius,sä paraseasea Dacii teritoriul ocupat" de Romani.

Curioasa idee ! Caci, cum este oare cu putinta sä creaza cine-va ca, in niste ziduri inguste cu doua mizerabile turnuri de lemn (din-clarat de 199) se invedereaza imaginea acelui oras vestit, a caruiaforma din al doilea rezboi dacic ne dovedeste marimi impunatoare ?E oare cu putinta ca artistul, care pe columna mai sus (in scena XXI1)a reprezintat in proportti mare un oras cu mult mai mic, Tibiscum,sa dea Sarmizegetusei o imagine asa de neinsemnata si meschinaFireste ca nu. Noi insa pretindem, ea in scena LXXVI ni se in-fatisaza intariturile de la pasill Selii, pas asezat la nord-vest decimpia Sarmizegetusei.

In adevar, scena LXXVI (Cichorius 199-202), ne infatisazaun tinut muntos, mai ales spre dreapta. In fund, in puntul 200-201,se inalta tin munte abrupt spre stinga si framintat spre dreaptaDe aei se lash., spre stinga si in fata, o coama din ce in ce mai seund.1cu cit ne apropiem de marginea scenei anterioare (LXXV) ; iar dinaceasta coama se desfac siruri paralele si secundare, a carora di-rectiune este perpendiculars pe coama principals. Un zid de piatrii,cu rosturi regulate incepe de jos din 199, merge cotind pe la spa-tele lui Decebal, apoi de la jumatatea reliefului o is drept sprecoltul de sus din dreapta, unde intre 200 si 201 se reazima de mun-tele ripos de care vorbeam mai sus. Asa dar, avem lainurit o valepe care zidul de piatril, o inchide. In 199 jos, zidul este in partesfarimat do doi I)aci, care izbesc cu cazmalele in pietre si be risi-peso, pe cind un comat dac sopteste ceva la urechea unui pileat,care sta la spatele lui Decebal. Doua turnuri, din care nu se vedode cit scheletul for de lemn eu ferestrele, portile si frontoanelefor triunghiulare, sent indicate indaratul zidului. In fine, in 200, peculmea dealurilor se afla niste casute cu fronton si on ferestre in-sirate la rind una linga alta. Este imaginea unui sat neinsemnat, aicaruia locuitori 1-all pJrasit ; caci de pe inaltimi coboara barbati,femei si copii, care tirasc en dinsti turmele for de boi, de caprede oi. In expresiunea figurilor, in atitudini si gesturi se vede caacesti oameni isi lasa caminul for cu durerea in E-3uflet si in con-tra vointei lor.

Ei bine, imaginea scenei de pe columna nu este alt-ceva decit

2

si

Page 32: Cetatea Sarmizegetusa

27

imaginea terenului real de la pasul Selii. La capatul muntelui Marespre nordest se afla o vale foarte ingusta, dincolo de care se inaltacoama unui munte in forma de eiocan, ca§i eel infiati§at pe columnain 198-199, care are aproape inaltimea muntelui vecin din stinga§i care poreclit de popor cu numele cle dealul Cornavelii, este in-semnat pe harta austriaca eu denumirea cle virful Marului. Dineolo,mai spre dreapta de aeest munte, se afla o noua curmatura, multmai adinca mai larga §i care se reazima de clina abrupta a vir-fului Selii, constithit, intocmai ca §i pe columna, dintr'o suma dedealuri, care marginese mai multe

Dar nu numai pozitia terenului corespunde cu aratarile columneiin scena noastra, ci §i ram4itele de ziclarie veche din partite lo-cului. In primul rind exista un val, care probabil incepea jos, poatechiar linga malul apei, care vine dinspre Zaicani, urea panta dea-lului spre nordest §i se termini la panta ripoasa de apus avirfului Selii. La marginea de apus pe culmea Cornavelii se AI,dupa spusa locuitorilor, un turn de piatra, din care n'a mai remasdecit temeliile ; in jurul acestui turn ceva, mai jos era un §ant adinesi lung. Sub virful Selii insa pe culmea dealului, care se pleaeispre campia Gradi§tei, se afla o suma de resturi de zidarie veche.Iata in privinta aceasta ce ne spune protoiereul Nicolae Munteanu,a carui cultura literary §i istorica da observatiilor sale o valoarepretioasa',.

«Cercetind acum dupa serbatori locurile de care amintiti inpretuita-va scrisoare, mie mai in urrna trimisa, in meritul celor ex-primate imi permit a Ira comunica urmatoarele

In partea nordvestica a Sarmizegetusei, sau pe culmea dealului,azi numit Selea",--pe care l'arn cercetat cu deamanuntul,se aflaurmele alor vre-o patru pimniti vechi. Zidul acelora e de calibrulzidurilor vechi din launtrul cetatei, deli trebue sa fie contimporane.Alarimea acelora e de circa 12-15 metri patrati la una. Distantade 20 m., de la pimniti spre vest, dupa cum mi-a aratat insui pro-prietarul locului, se vad deabea urmele unei case. Proprietarul mi-aspus §i masurat spatiul cit a cuprins acea casa, circa 10 m. lungai 8 m. larga. Grosimea zidului apare circa la 80 c. m. ; se vede a

fi fost o casa puternica. In locul uncle se afla aceste e o poiana fru-moasa, incintatoare, cinctata de toate partile cu delute stretaiatade drumul ce duce la Poieni. In apropiere de pivniti casa mi-a

$i

:

si

vai.

si

Page 33: Cetatea Sarmizegetusa

2S

aratat locul uncle a fost o fintind si in care traditia poporala sustineea an lost ascunsi tesaurii lui Decebal, transportati in decurs desapte zile pre noun camile. In locul acesta se afirma a se fi facutsapaturi de nescari Germani,--dar ce au gasit nu se stie. De faptcaramida romans au aflat si altii.

Parerea mea modesty o ea si aici a lost o vigilia, dupa ceacoasta positie din punt strategic domineaza, mai bine intreaga valepica la Poarta de fier. Mi s'a spus ea do care Zaicani, in directiasudvest de la Selea, pe coama dealului Iordanel, a lost alt turn de

Considerind inaltimea dealului acestuia, acela domina departeposte Poarta de fier piny pe la Boutare. Deci pentru apararea Ul-piei Traiane de surprinderi neprevazute se vede ca stramosii auavut telegraf mai admirabil ca al lin Marconi, fa'ra sirma, anuntasemnalul prin focuri si da si alarmul la timp garnizoanei pentru aputea lua defensiva la timp". 1906, Gradiste, 25 Ianuar.

Dm aceste observatii o conclusie importanta, ni se impime : inscena LXXVI, artistul columnei ne infatisaza, intariturile de la pa-sul Selea, prectun si localitatea daca la rasarit do pas sub chiarvirful muntelui Selea.

Conclusia aceasta insa ne lamureste in acelas timp si spuselelui Dion Cassius, privitoare la conditiile de pace impose de impara-tul Traian regelui invins Decebal. Litre conditli erau si acestea, caregele dac sa inapoieze pe inginern romani trimesi lui de catreDomitian, sä predea pe fugari, sa darime intariturile si sa pAraseascatinutul ocupat". (zoos ze toixavoltotag IrcrectJavai zal zoos a;rottolovgdic000fivat, Td 4itipara xaaeleiv xai vrig xcjeag zrj S Faiicefvias 011m:rill-vac). DionCassius, LXVIII, 9.

Toata discutia era : impus-a oare Traian lui Decebal sa darimezidurile de aparare ale Sarmizegetusei chiar si ale celorlalto cetatiGlace de pe teritoriul ocupat de Romani, precum sustine Cichorius,sau prin aceste intarituri" not trebue sa intelegem anume ziduride aparare ? In sine privit lucrul, s'ar parea foarte curios, cum im-paratul roman sa ceara distrugerea zidurilor Sarmizegetusei, rindel ocupa chiar capitala daca si lass intr'insa o garnizoana. Cassiusne spune lamurit ca, dupa ce Traian a pus in ordine totul, lasindo garnizoana in Sarmizegetusa si in restul tarii, se intoarse in Ita-lia". (Tam v;J4ievog xal o-rearc4edov ZaettrzeyeamIcin xcewaXmcjw,cat?), xcjecty grveals otaXa,3cdv liaVap dpexottia 0 q. Dion Cass. LXVIII, 9.

vigilia.

TO, zeig

Page 34: Cetatea Sarmizegetusa

2t)

in casul acesta, este oare de admis ea Traian sa fi cerut dA-rimarea unei cetati, in care tocmai avea sa ramie o garnizoanaromanil? Cererea ar fi fost nechibzuita.

Co lumna insa ne lamureste scum pe deplin rostul cererii luiTraian. Caci, data in scena LXXVI not trebue sa vedem imagineaintariturilor din Selea, atunci cererea lui Traian a avut de scop, caDacii sä nimiceasca intariturile care ar fi putut sa impiedice intr'unchip sau altul miscarile armatelor romane, sa nimiceasca acele ce-tatui care aveau o importanta strategics mare In aceasta categoricintrau de sigur intariturile de la Poarta de Fier transilvana, precumsi cele de la pasul Sehi, pentru ca uncle ar fi impiedicat comuni-catiile Romanilor din Sarmizegetusa cu provinciile de peste Dunare,Moesia in primul rind, iar altele, cele de la Selea, fiind-ca dominautrecerea cea importanta din cimpia Hategului spre Banat prin PoieniAceste intarituri trebuiau pentru siguranta Romanilor distruse sitocmai aceasta lac Daeii din primul plan in scena LXXVI.

()data cu nimicirea intariturilor Traian a mai impus si para-sirea tinutului ocupat de Romani" Este Intrebarea, care tinut tre-buiau locuitorii Daci sa-1 paraseasea? Tot teritoriul eazut in minafor? Nu, eilci ar fi fost absurd aceasta, sa ceara Dacilor parasireal3anatului Intreg si a Olteniei de astd-zi, care prin incheierea pa-eii cazusera in mina Romanilor. Aceasta n'a putut-o care imparatul.Din contra, o datorie elementary ii impunea sa izgoneasea popula-tia de pe teritoriul puntelor strategice mai importanta. Asatrebue sa fi fost on locuitorii asezati la poalole Sell, linga pasuleel intarit de care am vorbit mai sus Era pentru Romani o elemen-tary datorie sa pue mina pe acest pas, precum si pe eel de la Poartade fier ; deci, din aceste locuri I)acii trebuiau sa se retraga. 5i. toc-mai acest moment it infatisaza artistul columnei in jumatatea dindreapta a scenei LXXVI. Cu aceasta solutie se lamureste siultima intunecime care invaluia scena cea mare, zisa a supuneriiDacilor".

Ne mai remine sa ne dam seams despre scena LXXI11, pe carenot am alaturat-o mai sus la grupa noastra. De ce aceasta alipire ?Cichorius localizase scena in partite de la Kis-Kalan (Aquae). Pe-tersen din contra o identificase cu scena LXXV, adica cu lagarulroman de linga Sarmizegctusa. Aceasta din urma parere, desi estemai aproape de adevar, este totusi gresita.

dacii

Page 35: Cetatea Sarmizegetusa

30

In adevar, lagarul roman din scena LXXIII, din puntul devedere al formei si pozitiei sale geogralice se aseamana cu eel re-prezentat in scena CXIII, din al doilea rezboi. Comun au formaneobisnuit ronda, comun an poarta for umca, comun au dealul dinafara zidurilor, comun au in fine valul care porneste de linga poartasi se sprijina de deal. Deosebirea e numai ca in scena LXXIII valule in constructie, pe cind in CXIII este Bata. Concluzia este : lagarelesint acelemi ; deei uncle va fi localizat until, va fi localizat i celalt

Un element pretios pentru orientarea noastra ni-1 da imagineascenei CX111 anume : soldatii romani, ca sa poata escalada zidu-rile cetatei dace din scena CXIIICX1V, care dupe Petersen nueste de cit Sarmizegetusa,aduc cu scarf de lemn din lagarulde unde pornesc atacul lor. Acest amanunt ne indica lamurit calagarul roman nu era cleparte de cetatea data. Dar atunci, dacdlagarul roman din CX111 este in apropiere de Sarmizegetusa, tot inapropiere trebue sa fie si castrul LXXIII, cu care este identiticat.

Se pone intrebarea ins,, undo anume iu imprejurimile Sarmi-zegetusei trebueste localizata scena CXIII ? Respunsul ni-1 da pre-eizarea geografica a scenei CXI: daca izbutim sa localizam scenaCXI, prin aceasta am localizat i scena CXIII si deci scena LXXIII.

Petersen si Cichorius cred ca scena CXI este imaginea Sar-mizegetusei vazuta din departare,si oarecum in perspectiva. Noi insacreclem ca artistul a infatisat in aceasta scena imaginea cetatii Colteade po malul ripos al i iului de Mori din Transilvania, linga Clopotiva.Motivele in favoarea acestei localizari sint destul do convingatoare.

Cetatea reprezintata pe columna (vezi fig. 2, pl. 11) se intindedin 293 pina in 297 ; ea este incadrata de multi inaltimai ales spre stinga. Cetatea are o forma foarte caracteristicd. Ziduldin fatd este format din 2 jumatati arcuite i aproape egale ; juma-tatea din dreapta are o poarta en turn de lemn deasupra ; turnulare doua etaje, cu o fereastra mai mare sus si doud altele mai micijos. Jumatatea de zid din stinga este mai complicate; o parte azidului este arcuita, restul spre stinga este in linie dreapta. In fataavem un al doilea zid, care in 295 are o portita si mai spre stingaun turn cu galerie de lemn. Indaratul zidului se vad cloud turnuri,dintre care eel din dreapta este mai mare si are doua etaje.

In fata cetatii pe planul din mijloc se vad 5 Daci, care parnolinistiti de vestea adusa de unul ; acesta soseste din

si

dinsii

dinteinsii

9i riposi,

Page 36: Cetatea Sarmizegetusa

81

dreapta. In interiorul cetatii zarim alti 7 Daci, de asemeni in pradacelei mai vii framintari sufletesti : unii gesticuleaza, altii pornescspre poarta deschisa din dreapta, pe cind citi-va pared ar voi saramina inauntru. Pricina acestei framintari sufletesti nu poate fi decit sosirea acelor auxiliari romani aratati lingd poalele munteluiripos din stinga in 294. 0 deducem aceasta mai ales din privirileaoelor cloi Daci din planul de mijloc, care privesc spre stinga. Doaceasta sosire a Romanilor se pare ca an eunostinta si cei din in-teriorul cetatii si toata gesticularea for energica si deci discutiaaprinsa intro ei nu are de cit un singur scop : a hotari de trebuesau nu sd ramina mai departs in cetate si s'o apere contra unuiasediu in regula al Romanilor, sau s'o paraseasca pentru a se re-trage in interiorul rogatului. Parerile Dacilor sint impartite.

Ei bine, cetatea dace reprezintata de artistul columnei, s'a pas-trat minunat: ea nu este decit cetatea cunoscutd sub numele deColdsvar, sau cetatea Coltii. Imaginea, reprodusa la fig. 3, pl. II, esteo fotografie scoasa dupd un admirabil tablou pictat de talentatulprofesor C. 1. Stefaneseu ; de altminteri infatisarea cetatii se poatevedea pe cartile postale din Hateg. In fate se vad cele doua tur-mini, unul la stinga, celalt la dreapta, iar la mijloc zidul, care,format din doua jumatati se tae in unghiu obtus ; indaratul zi-clului se 1nalta un turn urias ; poarta, casi pe imaginea colum-nei, se afla la dreapta, dincolo de turnul din aceasta parte. Zidulde imprejmuire s'a pastrat inca bine ; iar de prin cadrul ferestrilorse desfasura inaintea privitorului privelistea cea mai incintatoare.Spre miaza-zi vederea se perde in lungul van salbatice a riului deMori, pind, uncle zarea este inchisa de niasa impunatoare a miste-riosului Retezat, eel mai inalt munte din sirul intreg al Hategului.Spre miaza-noapte, zarea se deschide si mai larga, caci inaintea o-chilor fermecati se desfasura ping aproape de Mures valea luminoasitia Streiului. Dar toata poezia acestor ruini std in marimile uriaseale zidurilor, pe care au crescut copaci batrini ; std mai cu seamsin formecatoarea for armonizare cu natura salbatica si grandioasd,a tinutului.

Dace intram pe poarta (F) de pe laturea de nord, poarta de 2m50largime, dam Intr'o curte foarte ingusta do forma neregulata, cucladiri de jur imprejur. i anume, spre apus trei camere in sir(II, 1, J), dintro care cea din mijloc e pe jumatate mai ingusta de cit

Page 37: Cetatea Sarmizegetusa

3

celelalte doua. Spre rasarit era un zid (o o) cu cite un turn la ca-pete (D, E) ; iar spre sud avem o prima camera (K), care comunicaeu curtea printr'o poarta, i spre est cu turnul E. In fine la miaza-zise afla un turn mare (L) de forma .patrata. lnaltimea lui trece de16 m. Fiecare lature a turnului avea peste 10 m. latime, iar zidulo grosime de 2 M. Turnul avea eel putin 3 etaje ; o deducemaceasta din urmele patrate ale grinzilor care serveau de podelefiecarui etaj. Fereastra do jos de la laturea de sud este mare, largai incadrata cu lespezi mari de piatra, peste care sus se sprijina un

arc boltit. Maieste o a douafereastra p elaturea de

. vest. Cetateaa fost ziditaca sa inchidacalea unei ar-mate vr6jma-se, care ar fivenit de prinOltenia, prinvalea de lapoalele mun-teluitelui

o cetate de o

Retezat.A Coltea era

t a r i e extra-ordinara. D eFig 2. Planul nunelor do la Coltea

altminteri architectul nemultumit cu taria positiei naturale a cetatii,claclita pe coltul until munte abrupt, nemultumit de asemeni cu4ria zidurilor i turnurilor de aparare, el a mai adaos, in afara dezidul circular si santul dinainte-i (A i B), clespre care am vorbit, ela mai adaos la 50 m. depart° de cetate, acolo unde este limba depamint mai ingusta, o noua intarire : a pus sa se sape un an largde peste 5 m., iar en pamintul scos dinauntru a facut un val, camde 4 rn. inaltime ; santul i valnl merg din margin° in marginea pasului, care spre casi spre miaza-noapte, se pravalesteintr'o prapastie infloratoare.

A

1A

Page 38: Cetatea Sarmizegetusa

33

Descrierea acestor ruini ne arata cit de adevarata este afirma-rea noastra de mai sus, ea in scena CX1 ni se infatipza cetateaCo ltii. Nu mai staruim asupra lucrului. Cetatea Co ltii este, poate,ilustratia cea mai convingatoare despre realismul columnei ; ea nearata ping la evidenta cit de veridic este artistul reliefelor, care neinfatisaza luptele lui Traian cu Dacii ; ea ne da ma"sura calitatilor§i de sigur a defectelor acelui artist : fantasia nu are nici un rol intoata compositia °peril sale ; doua, trei imagini de divinitati, saupersonificari ale apelor (Jupiter Tonans in lupta de la Tapae, Du-narea etc.), incolo realitate §i realizm in forma cetatilor, in aspec-tul tinutului Si de inulte on in copierea unor amanunte, care nusint puse in imagini fara un scop hotarit.

Dar mai este o conclusio pe care o putern trage din alatura-rea scenei noastre de cetatea Coltii : am vazut, ca pe columna inimaginea noastra turnurile, care doming zidurile cetatii, par a fi delemn. Lucrul este a§a de clar, in cit ochiul vede ping E5r cuele careserveau ca sa mentina intro ele diferitele stinglrii de learn ale tur-nurilor. Si amanunt §i mai curios, capetele cuelor to vedeni nu nu-mai pe acoperis, uncle mai mult sau mai putin §i-ar putea avea ros-tul lor, dar chiar §i pe peretii turnurilor, (vezi turnul din stingadin 294). i cu toate acestea, acelea§i turnuri din cetatea reala aColtii sint zidite din piatra, §i cu mortal de o tarie extraordinara,intocmai precurn sint zidite §i cladirile romane.

Acela§lucru 1-am mai observat §i la cladirile din scena LXXVIde pe culmea Selii, care pe columna par a fi de lemn, pe cind inrealitate restmile for sint de piatra. i sint numeroase exemple.Din aceasta constatare trebue sä tragein conclusia, ca pe nedreptcomentatorii columnei au scos ping asta-zi ideia, ca toate cladirileDacilor sint de lemn. Acest lucru nu corespunde cu realitatea ; cacion de cite on am descoperit o cetate care, prin forma zidurilor, as-pectul tinutului §i alto amanunte, corespunde cu cite o cetate depe columna, cetatea reala avea, spre deosebire de aratarile reliefu-lui, ziduri de piatra, ca §i toate celelalte constructii interioare.

Ada dar, este o conventie aceasta infatisare a cladirilor dacecu turnuri de lemn, o conventie intrebuintata de artist, ca sa deo-sibeasca pentru spectator cladirile dace de eele romane.

Daca aceasta conelusie este adevaratit,si nimeni nu o poatenega,--atunci toate turnurile Sarmizegetusei, care au infati§area de

3

Page 39: Cetatea Sarmizegetusa

84

turnuri de lemn, trebuesc sa fie si ele de piatra. E firesc lucru a-cesta, ca orasul capitala sa aiba turnuri cladiri de piatra, rindniste cetati la marginea tariff, perdute prin gitlejurile inuntilor, auasemeni turnuri uriase do piatra, precum le vedem in fiinta la ce-tatea Co ltii. Aceasta conclusie, pe care o vom intemeia pe nume-roase exemple in lucrarea noastra asupra eolumnoi traiane, ne-asilit sa dam Sarmizegetusei, in reconstituirea ce o facem, turnuri

eladiri interioare de piatra.Ori care ar fi lush' parerile noastre asupra aeestui hem, sigur

este, ca in scena CXI artistul ne a intatisat cetatea daca din Col-tea, ale careia ruffni vilzuram ea pastreaza, forma cetatii de pe co-lumna. Conclnzia aceasta find aclevarata si neeesara, atunci de siguri lagarul roman din scena CXIII, care pe columna se afla introcetatea Co ltii i Sarmizegetusa, trebueste pus geograficeste nea-parat intro Coltea si Gradistea de asta-zi. Calauzit de aceasta idee,am intrebat prin scrisoare pe inteligentul si cultivatul protoiereudin Gradiste, parintele Nicolae Munteanu. Raspunsul sau este ca-tegoric si merits sa-1 reproducem aici in intregime.

Dealul lui Balint se afla din jos de Gradiste, intro drumul luiTraian eel care actual vine din nord, din spre Hateg ; departarede Gradiste, respective de Ulpia Trajana, circa 1 km., e un delutfoarte neinsemnat. Valurile de care vorbiti, dupa cum rn'am infor-mat de la un batrin la fata locului, au cuprins affirmative intregdealul lui Balint. In partea de catre Gradiste (adica spre sud-vest)pe lungime de 400 de pasi, precum si in partea de catre sud-est pc)distanta. de 210 pasi se vad bine urmele valului, si acum; sprenord spre vest insa, poate sa fi fost valuri, dar au fost nimieitede oarneni prin aratura. In imediata apropiere de dealul amintitse afla o rotunda in diametru de 40 pasi, din fundamentul careias'a seos, dupa cum se spune, nu de molt pietre de marmura (do-plita i cu inscriptu ; posrbil sa II lost acolo edificat vre-un turnde paza, care sa fi corespuns en eel de la Sf. Maria de linga Hateg.In partea sudica a rotundei Inca se spune a fi fost ee,va mur. Deci,dupa, tole auzite intreg dealul lui Balint pare a fi o antifortareataa Ulpiei Trajane, resp. a Sarmizegetusei. De la dealul lui Balintinclinind Trojanul" (adica drumul lui Traian) spre Ostrov trecepeste canalul Odovasniter ; iar paralel cu acest drum, distanta circa500 m. so spune a fi fost un alt mur, ale carui urme abia se mai

si

$i.

1i

i

Page 40: Cetatea Sarmizegetusa

35

cunosc. Dcci valurile, de care vorbiti, la Ostrov nu poate fi de oftacesta al doilea. care n'a putut fi de cit paralel si dealungul dru-mului lui Traian. Valurile de la dealul lui Balint an forma de unghidrept, dace aievea a fost ceva fortareata acolo ; de sigur forma deparalelogram. Cit de groase an fost acele valuri i cit de afundesanturile, nu pot sti, dupe ce a remas foarte puffin din acelea, fiindnimicite de mina vitrega, a timpului,iar pomenirea for o pastreazaabia citi-va maracini crescuti pe o muche ce se ridiea nitel pesteplanul comun ".

In aceasta descriptie gasim doua lucruri absolut earacteristicepentru lager ; intii, turnul rond de o parte si al doilea, valul, careincinge acest turn rond castrul de la nord. Ceea ce ne mai iz-beste este distanta apropiata intre acest castru roman si cetateaSarmizegetusa. Aceasta distanta corospunde cu aceea ce ne arataartistul columnei in scena CXIII, rind pune pe soldatii romani sd-siaduca, din lagarul for scarile, on care an sä escaladeze inurii cetatiidace. Acest lager din CXIII, am spus, este identic cu eel din LXXIII,care prin aceasta se afla in apropiere de Sarmizegetusa. Atha,' pro-blema noastra", so rezolva in chipul urmator: castrul din CXIII seaseamana, adica mai exact, este identic cu eel din LXXIII ; pe dealta parte, castrul din CX111. se afla la apus de Malomviz si in a-propiere de Sarmizegetusa, dovada soldatii care-si aduc cu dinsiiscarile din lager. Urmeaza ca i lagarul din LXXIII trebue sa fiein apropiere de Sarmizegetusa. i de fapt, din toata cimpia Hate-gului numai pe dealul lui Balint, asezat spre nord-est de Varhely(Gradiste) se gasesc urme romane de zidiri si de 'agar. Aceste con-statari ne indrituesc prin urmare, sa alipim scena LXXIII de grupaSarmizegetusei, precum este, alipita scena CX11l de capitala dacedin al II-lea rezboi dacic.

In stapinirea acestui adevar luminos credem ca sintem destulde bine inarmati ca sa lamurim si scenele din al 11-lea rezboi, scenecare se raporta la aceiasi Sarmizegetusa, pe care am vazut-o schi-tata numai poate nu in de ajuns intarita in primul rezboi.

$i

$i

Page 41: Cetatea Sarmizegetusa

6tC CAPITOLUL III

SA R MIZEGF,TUSAIN AL II REZBOI DACIC

RESUMAT: GreutAtile pentru cunoasterea forme' Sarmizegetusei in al II rezboi.Cele tree grupe (II, III $i IV), din al II rezboi, comparate intre ele cu grupa primadm I rezboi. Scene le din grupa IV ne arata Sarmizegetusa in stapinirea Romani lor.Punte comune cu grupa I si adaosele introduse Comparare intro grupa a IV §i a DI ;terenul, forma zidurilor, numarul portilor pozitia for sint identice. Deosebirile expli-cate de catre Petersen. Conclusia orasul din grppa a III este tot Sarmizegetusa. In-tariturile, alcatuite din val cu palisada si din zid cu turnuri, sint ridicate pe laturea denord la esirea riului Clopotiva din cetate. Grupa a II $i greutatile pentru lamurirea ei.Petersen crede cá este vederea acelorasi laturi (est si nord) ale Sarmizegetusei, pe carem le infAtisaza grupele I, III si IV. Elementele distinctive ale grupei IL Comparari cugrupa III: a) la grupa II, la mijloc e un platou inalt cu depresiune deoparte 1 de altasi reinaltare la capete , la grupa III, la nujloc depresiune inaltare de o parte $i doalta , b) forma zidurilor diferitft, c) adaosele de intarituri la una sint interne, la altaexterne , d) repartizarea numarul portilor altfel 'Acura Deosebirile nu Sint provemtedm neghjenta. Grupa II ne infatisaz6, laturile de apus si de sud. Concordant& cu dateledobindite din Sarmizegetusa primului rezboi. Intariturde de pe laturea de sud sint pen-tru apArarea intfarn riului Clopotiva in cetate. Era firesc ca artistul dupa infatisarealaturilor de est si de nord (gr. III, IV si I) ale Sarnuzegetusei sa prezinte laturilede vest si de sad (gr. II).

Ara indoiala, daca deslegarea problemei, care prive§teSarmizegetusa din primul rezboi dacie, s'a putut face,fie chiar cu oare-care greutati, aceia insa asupra situa-tiei §i formei externe a capitalei dace din al II rezboieste cu mult mai grea. Aici scenele sint mull mai nu-

meroase, iar elementele de caracterizare ale tinutului, ale zidurilor§i ale laturilor cetatii, sint cu mult mai variate, de cit in primul

, 2

si

si

si

si

si

Page 42: Cetatea Sarmizegetusa

37

rezboi. Pe de alta parte, asediul eel lung al orasului si nevoiapentru artist de a-1 trece in cronica sa de piatra, i-a impus acestuiao suma de scene, care, deli, petrecute in acelas cadru, trebuiau sase deosebeasca din loc in loc, fiind-ca in ochii artistului era maiimportanta actiunea inti:nplata intre oameni, de cit aspectul terenului,undo ea s'a petrecut. Pentru precizarea locului, artistul adeseori s'amultumit cu cite-va note caracteristice, pe care insa le-a inecatintr'o suma de alte note, care aveau de scop sa precizeze actiunea.Aceste note caracteristice ni se impune sa le descoperim si sa beprin dem in toata importanta lor.

In vederea aceasta, se cuvine sa facem analisa celor patrugrupe cunoscute st sa vedem ce elemente sint comune, si ce ele-mente sint proprii si specifice fiecarei grupe in parte. Prin aceastacomparare, pe care de altminteri a facut-o Petersen inainteanoastra,problema formii orasului se va limpezi, credem noi, inmod definitiv.

In ce priveste grupa a IV, care ne infatisaza capitala daca dinal Il rezboi, cazuta in stapinirea Romanilor, Petersen a aratat ping,la evidenta ca ea este identica in elementele esentiale cu imagineaSarmizegetusei din prima grupa. Ambele grupe an punte comune 9 :turnul rond din stinga, terenul deluros si riuletul cu albia sinuoasacare vine din fund, numarul portilor (patru porti in ambele grupe),inclinarea terenului in panta Ella de la fund spre in fata $i in fineziclul format din pietre regulat taiate. Aceasta concordanta i-a im-pus lui Petersen conclusia ca cetatea represintata in grupa IV estetot cea din grupa I, adica, dupa cum am dovedit mai sus, Sarmize-,getusa daca, intarita insa, si completata cu noi adaose. Si anumetadaose sint cele doua turnuri din 337 si 338 (grupa IV), adaose sinzidurile piezise care yin din fund in 339 si in 342.

Se pune insa intrebarea, pentru ce aceste adaose si care esterostul for ? Respunsul ni-1 dg, o comparare amanuntita intre imagi-nele grupei a IV si cele din grupa III. De altminteri si in acestpunt calea noastra a fost netezita de catre Petersen. Infatisarea te-renului si mersul neregulat al zidurilor de imprejmuire este acelasla ambele grupe 2) (a IV si a 1II).

1) Pentru intreg acest capitol este necesar ca cetitorul sti alba continuu tnainteaoclulor sal figurile do pe plansa III, uncle slut reproduse unaginile fie-carei grupo.

2). Vezi fig. IV si III, pl. III.

Page 43: Cetatea Sarmizegetusa

38

Cetatea din grupa a IV are comun en cea din grupa a III, felulde alcatuire a solului, cu urcusurile scoborisurile sale in continuaalternare. Comun este felul de intocmire a zidului cu cotiturile siadaosele sale interne. Comun este numarul portilor fixate aproapein aceleasi locuri dupa, anume interval°. Asemanarea merge pingin amanuntele cele mai neinsemnate. Ambele grupe au partea fordin stinga (la grupa a III in 322 325,-la gr. IV in 337-339) delu-roasa si framintata, cazind in panta cam repede din fund spre in

Aceasta odder° in panta o arata artistul prin rinduirea caselori turnurilor. Singura deosebire este ea in grupa a III turnurile au

alaturi de ele si cite o bucata de zid cu galerie i creneluri, zidcare lipseste la grupa a IV, deli an turnurile puse perfect in ace-leasi locuri.

Deosebiri daca sint, ele se explica usor. Asa, de pilda, in grupaa IV (in puntul 337) se vede un turn cu cupola, care hpseste ingrupa a HI in acelas loc ; de asemeni in grupa III sint o suma decladiri, care nu-si gases° similariile in grupa a IV. In general acestedeosebiri se explica prin faptul ca orasul a fost represintat in tim-puri diferite, cind prin urmare el incercaso schimbari, fie ca unclecladiri fusesera nimicite de Daci prin foc, fie ca altele fusesera a-daose mai in urma.

De aceia deosebirile n'au putut impiedica pe Petersen sa scoataconcluzia incontestabila, ca orasul reprezintat in grupa a III estetot eel infatisat in grupa a IV $i prin urmare i in eel din grupaI, adica Sarmizegetusa lui Decebal. Si precum;aceste, doua din urmasint vazute din nord, tot asemeni $i in grupa a Ill tot din nordeste vazut, cu rasaritul la stinga i apusul la dreapta.

Este insa o intrebare care trebueste lamurita, : ce rost au valulcu palasida din 329-330 si zidul cu turnul patrat din 330 si eel ronddin 331, din grupa a III? Artistul columnei ne aminteste despre eleceva si in grupa a IV, undo in 342 se vede acel zid interior piezis.Cichorius si Petersen cred ca mai ales zidul piezi cu turnuri din330-331, este un zid interior care desparte cetatea in doua. Noi cre-dem insa ca aici ne aflam in fata unui sistem intreg de aparare alunui punt vulnerabil al cetatii.

Am spus mai sus, ca orasul din grupa III este vazut din sprenord ; prin urmare din 327 si ping, in 322 avem laturea de nord aSarmizegetusei. Dar Sarmizegetusa era strabatuta, de la slid la nord

si

fata.

9i

Page 44: Cetatea Sarmizegetusa

39

de rIul Clopotiva, care taia cetatea cam pe la apus in doul juma-tati inegale. Matea riului se poate recunoaste in grupa a III, casi aIV, in area depresiune care se intinde din 328 pina in 331. Pesteaceasta match trebuia sa treaca zidul de imprejmuire al cetatii. Zidultrebuia sa lase aici un gang de trecere apelor riului, gang carepare sa fi fost tocmai in dreptul sparturii ronde dintre 329-330.Acest gang era nn punt vulnerabil si se cuvenea intarit, ceiace a sifacut architectul; mai intii s'a folosit de clina dealului din stinga,care porniiid din 328 mergea ocolind spre fund si dreapta pina in330. Acest deal, destul de inalt i ceva cam abrupt,el domina chiarzidul de imprejmuire in 328,era si el intarit printr'un agger cu pa-

iar la capatul sau din dreapta sustinut printr'un turn, careservea aparatorilor sa izbeasca in fatä pe navalitorii intrati pematca riului. In spatele turnului incepea un zid de piatra cu cre-neluri, care rezemat la stinga de dealul cu palisada, se sprijinea peturnul rond din 330. Cu modul acesta, puntul eel slab al cetatii,adica gang,rul de trecere al apelor riultu prin zidul de imprejmuire,era aparat 'prin valul cu palisada la stinga, prin zidul de piatra ladreapta $i in fine prin turnul patrat din fata si eel rond din 331.

Trecem acum la studiul grupei a II. Greutatile aici sint cu multmai mari, mai ales ca s'a facut gresala de citre unii invatati (Pe-tersen) de a o considera ca reprezentarea acelorasi laturi de nordsi de est ale capitalei dace, precum le arata grupele I, III si IV.Pentru lamurirea noastra ni se impune sa facem o descriere maiamanuntita a grupei. Iata in cite -va euvinte, care sint elementele eidistinctive : in stinga, in puntul 301-303 stinca este inalta, ripoasa

domina imprejurimea ; in puntul 303 ea se pleaca purtind pesprinceana ei ziclurile Mout° din piatra poligonala, cu creneluri de-asupra i dotia rinduri de galerii indarat. Capetele lemnelor caretin podeala galeriilor se vad pe peretele din lata, al zidului de im-prejmuire. Un turn in 304, de aici incolo zidul poligonal in formaarcuita pogoara mereu cu stinca spre in fata, pind ce in 305 atingepuntul eel mai scazut ; de aci se inalta mereu spre dreapta. Douaporti, cu vinea 5i pluteus intre ele, tae zidul in 305 si in 307, care a-proape dispare la marginea de sus a reliefului ; aci sint infatisateacele curioase masini de rezboi, asupra carora Ciehorius si Peter-sen ne au dat o latnurire completa. Intre 308 si 309, acolo undecopacul ajunge marginea de sus a reliefului, terenul scoboara putin,

lisada,

§i

Page 45: Cetatea Sarmizegetusa

40

merge un timp (din 308-310) la acela§ nivel, pentru ca sa scoboareadinc. Doua turnuri in 312, dintre care la unul de abea se ,vede cevadin acoperi§, un al treilea ceva mai departs in dreapta, dupd care seridied un al patrulea in 314, incheie prima parte a zidului, care seinalta din nou spre coltul din dreapta din 315. In dreptul celui deal treilea turn zidul poligonal inceteazd, pentru ca sa Lea loc unuizid format din pietre regulat taiate. Tot la acest al treilea turn seadaogd un al doilea zid, care dupd mai multe cotituri se realipe§tede zidul principal.

In scurt, laturea sau laturile acestui grup de scene, porne§tede pe o muche de deal, apoi dupa ce coboard pins intr'un punt,se ridica mereu pink in dreptul copacului din 309 ; de aci inaintemerge pe un teren plan dar malt, apoi scoboara adinc, pentru casa se inalte piny in coltul din 315, unde atinge puntul eel mairidicat.

Dad, punem fata in fata infatisarea terenu]ui si a zidului dingrupa aceasta (II) cu cele din grupele I, 111 §i IV, care sint, dupacum am spus, imaginea laturilor de rasarit $i de nord ale Sarmi-zegetusei, sintem Para voe surprinsi mai mult de deosebirile dintreele, do cit de puntele for comune. Aceasta comparare este mai in-structive, dace punem fata in fata mai ales grupele 11 §i III.

Terenul la una (grupa II) formeazA la mijloc un platou destulde malt (din 307--311) cu depresiuni de o parte (din 304-306) si dealta (din 311-313); clincolo de depresiuni terenul se inaltA iarasi.Din contra la cealalta (grupa Ill) terenul formeaza la mijloc o de-presiune (din 327-331), care se inaltA catre capete. Aspectul zidu-lui de aseMeni o altfel la ambele grupe : poligonal la grupa II, eleste din pietre cu rosturi regulate la grupa III. Afara de aceasta,pe cind la grupa III zidul formeaza in 326-327 o linie concave,la grupa II din contra, in acelas loc merge in linie convexA(in 304-- 305). Adaosele de intArire introduse si la o grupA si lacealaltA variaza prin aspect, prin felul de intocmire si prin positialor. La una (grupa III) adaosul este in interiorul cetatii, la cealalta(grupa II) este exterior ; la prima are o formA triunghiularA, drept-unghiulara la cea de a doua ; sustinut la grupa 1I cu turnuri instinga, la grupa III din contra prin turnuri in dreapta. Tot asa sedeosibesc ambele grupe prin numarul si prin felul de repartizareal portilor : mai mult spre mijlocul liniei zidurilor la grupa III,

Page 46: Cetatea Sarmizegetusa

41

aceste porti la grupa 11, mult mai numeroas'e, stau rinduite camspre extremitatile liniei. La grupa II artistul in fine a mai adaogatsi acele vines §i pluteus din stinga, cu masinele curioase de rezboi,dintre 307 si 309, care lipsesc la toate celelalte grupe. Asa dar,absolut nici o asemanare si numai deosebiri, care nu sint rezultatulneglijentei artistului, precum s'a spus. Noua ni se pare ca, toateaceste deosebiri au fost accentuate de artist cut un scop anumit :a voit sg, faca, pentru spectator mai clara idea, ca laturile infatisatein grupele I, III si 117 nu sint aceleasi cu cele reprezintate in grupaII: si fiind-ca artistul ne-a infatisat in cele trei grupe laturilede rasarit si miaza-noapte, urmeaza ea aici a avut in vederealto laturi.

Care anume laturi ?Mai intii, am putea spune a priori, cg, nu poate 0 vorba de cit

despre laturile de apus si miaza-zi. De altminteii forma Sarmize-getusei fiind dreptunghiulara, se impunea artistului, dupa ce ainfatisat doua laturi ale dreptunghiului, adica cele de rasarit si demiaza-noapte, sa, ne arate si pe celelalte doua, de apusDe fapt, intreaga grupa 11, daca lasam deoparte lagarul roman dinCXIII, se imparte in doua jumatati egale, despartite intro ele princopacul din 309, care tae relieful in toata latimea lui.

Care insa, din aceste doua jumatati reprezinta laturea de sudsi care laturea de apus ? Respunsul ni-1 dg, insasi hnaginea scenelordin grupa noastra. In prima jumatate do la stinga profilul zidurilorde imprejmuire, dupa ce a cazut un timp intr'o depresiune, se inaltacontinuu spre dreapta ping, in dreptul copacului din 309. Ei bine,numai laturea de apus a Sarmizegetusei putea sa," ODA acest profil,pentru ca numai ea mergea inaltindu-se mereu de la nord spre sud,uncle in coltul de sudvest atingea puntul culminant, dupa ce a tre-cut printr'o mica depresiune mai la sud putin de coltul nordvest 1).Pe cealalta jumatate din dreapta a grupei noastre din contra, artistulo arata mergind un timp la un nivel inalt, apoi scoboara intr'o de-presiune, pentru ca sa se ridice din non catre dreapta. Iarasi o nouacorespondenta si aici, caci laturea de miaza-zi a Sarmizegetusei erainalta la colturi si scobora spre interior, undo era matca riuluiClopotiva.

1). Coltul de nordvest al cetatu era pus pe o stinea ripoasa, care e.,0a deodata dinplanul

si miaza-zi.

dimple'.

Page 47: Cetatea Sarmizegetusa

42

Cu localizarile acestea corespund si unele amanunte infatisatede artist in doua punte ale grupei noastre : in 305--307, uncle sintacele rtnea §i pluteus de pe inaltinaea zidurilor si in 312-314, undosint intariturile externe adause pe linga zidul do imprejmuire. Acelevanea §i pluteus ne amintese insa intariturile dace de pe laturea deapus (bA') din prima grupa. 1nfatisarea for aici in grupa II sa, nualba oare rolul unei indicari mai precize pentru orientarea specla-torului ?

Cit priveste rostul intariturilor adaose in 312 314, el nu poatefi de cit strategic. Intocmai ca si intariturile de p6 laturea nordica,ridicate ca sa apere esirea riului Clopotiva, tot asemeni si aici in-tariturile sint Monte cu scopul de a apara intrarea riului in cetate.Aceasta intrare a Post aparata printr'un sistom de mai multe turnuriridicate in lungul ziclului principal din 312-313,p'aici era de sigursi poarta principals de intrare, $i prin acel zid secundar, carepornind din 313, dupa ce faeea mai multe ocoluri, se alipea din noude zidul principal in 314 Acest zid, care inchidea un cimp maimult sau mai putin dreptunghiular (vezi fig. 3, u-v-a) av ea menireaca sa impiedice atacul unui dusman care ar fi incercat sa patrundain cetate, venind de la sud spre nord prin matca riului Clopotiva.Remasitele acestor intarituri se pastrasera inch' bine ping la fineaveacului XVIII, caci baronul de Hohenhausen, in planul pe careel it tidied de pe ruinele lagarului roman, le semnaleaza in afarado ziduri pe partea sudica ; ale sunt indicate pe planul d-lui in-giner Polonic in dreptul literei a. (Vezi fig. 1).

Din toate acestea reese indiscutabil eh artistul columnei inscenele grupei It, ne-a infatisat cele doua laturi inch' nereprezintate,de apus si de miaza-zi. De altminteri era si de asteptat ea artistulcolumnei sa redea in cronica sa icoana intreaga a Sarmizegetuseiprivita pe toate laturile sale, iar nu sa se margineasca in a ne pre-zinta aceleasi Orli din cetate. ,5i de fapt asa si face : din cele patrugrupa do scene, care infatisau capitala daca, prima, ne arata o Sar-mizegetusa Inca nu indeajuns intarita, asa precum $i era catreslirsitul primului rezboi daeic ; cea de a doua (grupa II) ne pre-zinta orasul in momentul marelui asalt, dat, poate, de toate partite,poate, nurnai pe laturile de apus si de miaza-zi, care probabil eraumai slab intarite ; cea de a treia (grupa III) ne face cunoscut peri-petiile dureroase, care trebue sa se fi petrecut intro Daci, in mo-

Page 48: Cetatea Sarmizegetusa

43

mentul cind cetatea e aproape sk caza $i in fine, in cea din urmaimagine (adica in grupa IV), avem Sarmizegetusa ddrimata si pus-tiitk, p'alocuri reintarita, dar in stapinirea Romani lor. k$i cu dinsaprimul act al cucerirei. Dacioi si-a gasit incheierea ; reminea acumca restul columnei sä ne arate si actul cel din urrnk, cind, prinmoartea lui Decebal si a fiilor ski, se pecetlueste pentru totdaunasoarta unuia din cele mai rezboinice si pline de virtuti popoare dincite cunoaste istoria.

Page 49: Cetatea Sarmizegetusa

CAPITOLUL IV

DESCRIEREA SARMIZEGETUSEI

RECONSTITUTTE

REZUMAT Forma Sarmizegetusei seamitinit cu un patrulater noregulat. Laturilede rasarit, de nord, de vest si de sud cu portile turnurile lor. Forma zidului, felulsau de alcatuffe, grosimea inaltimea, lui. Berma adincimea santulm de imprejmuireTurnurile de apttrare shit do platra si nu de lemn Turnurilo rondo. Adaosele de in-trulturi pe laturilo do nord, de sud ii de vest. CetAtuia de po malurile riului Sargetiala est de Sarnnzegetusa. «Palatul Itu Decebal» Interiorul Sarmizegetusei. Directiastrazilor reese dm pozitia portlier Strhzile de la est la vest si cele do la sud la nerd.Praetorml, Nymphaeul, templul Cabirilor, teatrul, basilica, templul lui Jupiter OpttmusMaximus. Co este real §1 co inchipuit in aceasta reconstituire

A run cind acum, la capatul cercetdrii noastre, o ochiregenerala asupra drumului urmat §i imbinind laolalldelernentele topografice sigure pe care cereetarde §i a-nalizele noastre ni le-an dat, sa inceredm a ne inchipuiforma intreagd a faimoasei capitale dace, pe care artistul

columnei a infati§at-o cu atita respect de adevar §i cu atita cucer-nied dragoste. Luind in vedere variatiile de teren cu ridicaturile§i scobmi;urile sale, addogind la aceasta forma zidurilor de imprej-muire, ca§i intariturile ridicate in pantele mai slabe, Sarmizegetusaare urmatoarea infAti§are :

Este un ora. de forma mai inult sau mai putin patratd, alecaruia ziduri de imprejmuire aci merg in linie dreaptd, aci se inaltdpe muchea dealurilor §i aci coboara pantele valcelelor. Incepind dincoltul do sud est, latunilo dreptunghiului iau direetia §i forma pecare le-o indica planul aci alaturat.

-21)

?

(c1

$t

Page 50: Cetatea Sarmizegetusa

a3

Laturea de rasarit incepe in coltul de sudest (in a), until dinpuntele cele mai inalte ale Sarmizegetuzei, merge in linie dreaptao bung distanta ; ceva mai la nord de prima poarta (b) zidul faceun unghiu interior, apoi revine la prima ei directie; o a doua poarta(c) $i o noua incovoiare, aceasta in forma semicirculara si ajungemin coltul de nord-est.

Fig. 3. Planul Sarmizegetuset reconstituite.

Laturea de nord. ceva mai lunga, se tidied continuo pe pantaunui deal care vine din sud ; pe sprinceana dealului avem o poartade comunicatie (e) ; din nou zidul de imprejmuire scoboara panta pinsin dreptul. unde probabil ese riul din cetate (f) ; de aci se inaltape un perete de deal stincos si abrupt, ping, ce ajunge coltul denordvest (h). Aceasta lature, casi prima are tot doua porti, una in

Page 51: Cetatea Sarmizegetusa

46

deal (e) eealalta in vale (f), acolo unde rIul isi are trecerea prin-tr'un gang afard. Albia riului, in puntul sau de wire din cetate,este intgrita cu val i palisada pa stinga si is interior, cu zid depiatra i turnuri la capete pe dreapta.

Laturea de vest incepe din eoltul de sudvest (i), acolo undeterenul, casi coltul de sudest, are un punt culminant de inaltime,de aci merge continuu plecinclu-se la vale spre nord ; in dreptulportii din (1) terenul se last intr'o valcea adinca, pe care o apartzidul semicircular de imprejmuire ; dar din nou solul se inalta pinkin dreptul unui turn malt cu trei etaje (m); aici se ridica o stincainalta, ripoasa, care ese din pilmint ca un dinte urias. Pe aceastastinck se reazima o parte din zidul de imprejmuire de la nord. Laimpreunarea acestor cloud laturi trebue sä fi lost alta poarta (h). Asadar, aceasta lature avea trei porti (h, 1, j) i un turn de aparare (m).

In fine, laturea de sud, care de bunk seamy este cea mai lung*leaga cele doua eolturi de sudest (a) si sudvest (i) intre ele, dupkcc a pogorit i apoi a urcat pantele riului care strkbate cetatea.Nu mai vorbim aici nici de turnurile de aparare cu portile do in-trare, nici despre adaosul din atard. Amintim totusi ca pc latureade rasarit, dupa sederea Romanilor reocuparea Sarmizegetuseide care Decebal, s'a format o mica eetatuie sprijinita pe dealuriripoase i intarita cu ziduri i cu santuri. Ziduri slut numai pe la-turea de sud (n) si de apus (o o), pe cind pe laturea de rasarit pro-babil dealul cadea prea repede, pentru ca sa mai fie nevoe do vre-ointkrire. Spre nord terenul era in parte abrupt, aci a remas dealulca singura linie de aparare. In -allele locuri insa panta dealului fiindmai link s'a simtit nevoea de a se mai adaoga doua crimpee dezid, cu cite o poarta, una mai la rasarit (p), alta mai la apus (q).Probabil intro aceste doua porti trecea matca riusorului (ss), carenascindu-se la poalele dealului din coltul de sud est, mergea spremiaza-noapte. In fine, mai molt ca punt de observatie de cit ea a-parare, se afla in coltul eel mai ridicat al cetatuii 'spre sudest, unturn rotund (r) care pare a fi fost boltit.

'he'd trecem acum la studiul amanuntelor, primal element carene izbeste, privind Sarmizegetusa reconstituita, este, zidul de im-prejmuire turnurile do apkrare. Sä le luam pe rind si sa lestudiem.

Zidul, judecind dupa ramasitele ajunse pink la noi, avea o gro-

gi

gi

gi

Page 52: Cetatea Sarmizegetusa

47

sime de 2'/2 -3 m. Se poate constata lucrul acesta la crimpeiul dezid pastrat pe laturea de rasarit, si care dateaza poate din timpulDacilor. Inaltimea lui trebue sa fi fost de 10 12 m. ; o deducetn a-ceasta din studiul zidurilor cetatii Coltea. In adevar, zidul actualal ruinilor din Coltea, atinge inaltimea de 10-12 m., fard. creneluri.Fireste daca o cetate ca aceasta zidita, pe muchea unor stinci ri-poase si deci mai usor de aparat, avea zidurile sale de aproape10-12 m., ce trebue sa fi lost la Sarmizogetusa, cladita in cimpie siunde atacul dusmanului era primejdios.Indltimea aceasta era maritacu inca 11/2-2 m , inaltimea bernzei, adica a valului de pamint pecare era cladit zidul. Adaogati la aceasta, adinchnea santului dinafara zidului, adincime de aproape 5 atunci ne putem daseamy de taria extraordinary a cetatii noastre. aceasta impresiea noastra creste cu atit mai mult cu cit santul de Imprejmuire avea30 m. latime ; ba Inca, pe laturea de sud, undo primejdia era maimare, santul atingea largimea de 40 m.

La aceasta intarire contribuesc si turnurile de aparare, unelepose sa apere portile de intrare, iar altele, puntele mai slabe alezidului do imprejmuire. In special, turnurile cele mai putermce legasim in cloud punte : in lungul zidurilor, uncle era intrarea riuluiClopotiva in cetate (intro t si u a fetii de sud si u si v a adaosuluide intarire), si pe fata de nord, la esirea riului (in f §i g)

Importanta este cestiunea de a se sti, daca turnurile si clachrileinterioare dace sInt de lemn, precum s'a pretins pina asta-zi de catreinvatati,sau slut de piatra, precum sustinem not ? In sine privitlucrul, astfel dupa cum ii arata artistul columnei in imaginile sale,ar parea absurda existenta unor zidurl de piatra uriase alaturi cuturnurile de lemn de care sint aparate. Cind ne amintim felul delupla al color vechi, cu continua incorcare de a da foe intariturdordusrnane prin sageti sau prin suliti purtatoare de materie inflaMa-bila, intelege on si cine, cit este de gresita pretentiunea aceasta, dea inalta Dacii niste turnuri de lemn tocmai in puntele cele mai ame-nintate. De altminteri si analogiile pe care celelalto cetati romaneni le arata, cetati intarite cu turnuri de piatra, ar trebui sa ne facamai circumspecti. Mai ales ca toate intaririle ridicate de catre De-cebal au lost cla,dite de ingineri romani.

Studiul ruinelor dace lush' ne duce la alto concluzii. Exista siasta-zi o suma de cetati dace, pe care artistul columnei le infatisaza

m.,si

Page 53: Cetatea Sarmizegetusa

48

ama'nuntit pe reliefele sale. Nu e locul sa le enumeram aici. Destuleste sa spunem, ca pretutindeni aceste cetati dace, de§i artistul co-lumnei le infati§aza cu cladiri interioare de lemn, acestea in realitatesint de piatra. In cazul acesta intra cetatea de la Coltea, ale careiaturnuri de piatra se vad §i astazi ping aproape de coronamentullor. Daca artistul be infati§aza pe reliefele sale, ca§i cum ar fi delemn,ba Inca ne arata §i capetele cuelor,--aceasta o face impinsde alto motive do cit exacta reproducers a realitatii : la dinsul esteun simplu mijloc conventional ales pentru claritatea imaginilorsale. Concluzia noastra este, ca turnurile de alungul zidurilor deimprejmuire sint de piatra.

Dintre toate turnurile, cele care merita o speciall atentie sintdoua: unul pe laturea de nord, tocmai la e§irea riului din cetate(in g) $i celalt la capatul de rasarit al laturii de sud, in apropierede palatul lui Decebal". Primul are mai multe etaje, care sint taiatede un §ir de ferestre, uncle arcuite, iar altele mai strimte §i cu pri-vazul de sus drept. Acoperi§ul este format din capriori de stejar,uneori de tisa, care pornesc dintr'un miez rotund incins cu un i-nel Bros. Stra§ina este lath, iar intro capriori avem acoperi§ de o-lane. Acest fel de turnuri s'a pastrat p'alocuri in Transilvania; elesint zidite din piatra, iar birnele de stejar disparind, locul for pa-trat a remas in zid.

Celalt turn rond are alts forma ceva mai simpla : mai intii,acoperi§ul sau este boltit in forma unei cupole. De marime impu-natoare, el pare a fi fost lipsit de ferestre. Pe columns se vadasemeni turnuri. inchise din spre du§mani §i avind o simply poartacatre interiorul tarii. Uncle din aceste turnuri rondo aveau sus unfel de abagea dubla, facuta, mai mult pentru observarea mi§carilordu§manului de cit pentru aparare. Turnul acesta din spatele pala-tului lui Decebal" avea tocmai acest rol de observare, caci dealuldomina imprejurimile catre apus ping. la Poarta de fier, pe cindspre rasarit ochiul putea sa vada ping la Crivadia.

Afars de ziduri cu crenelurile, portile §i turnurile sale, cetateaSarmizegetusei avea pe trei din laturile sale cite un adaos de in-tarire, menit sa apere puntele mai u§or de atacat de catre vrajma§.Pe laturea de nord era un adaos format de un zid spre dreapta,de un val cu palisada spre stinga. Valul §i zidul porneau, primulde la poarta din stinga (e), celalt de la matca riului, acolo undo era

Page 54: Cetatea Sarmizegetusa

turnul rotund (g) .i mergeau piezis spre inauntru, ping ce se in-cheiau cu un turn puternic do aparare, care trebuia sa apere intrareape matca riului (f). Zidul interior avea si el creneluri, casi zidulprincipal de aparare al cetatii.

Mai strasnica era intarirea de pe laturea de sud. Nu vom mai faceaici din non descrierea acestor intarituri, a carora forma era aproapedreptunghiulara. Rolul acestor intarituri era dublu : pe deoparte,oprea pe dusman sa patrunda pe matca riului fn cetate, impie-dicindu-i miscarile prin lovituri de sageti in coasta neaparata depavaza, iar pe de alta, departa pe dusman de zidul principal al ce-

zid care in ae,easta parte (din a-u) era ridicat pe ses aproape.Afar% de aceasta, terenul, clupa cum ne amintim, se inalta moreuspre sud ; deci dusmanul care ar fi asezat masinile sale de rezboide aceasta parte, nu numai ar fi dominat zidul de imprejmuire alSarmizegetusei, dar in acelas timp ar fi putut observa miscarile a-paratorilor dinauntru. Tocmai pentru ca sa faca fata, acestei primejdiia ridicat inginerul-architect aceste intarituri externe.

Pe laturea de apus avem de asemeni alte intariri, asupra ca-rora am dat lamuriri satisfacatoare in capitolul anterior. Tot un felde adaos de intarire este si cetatuia in mijlocul careia se inalta cla-direa numita de Petersen palatal lui Decebal". In primul rezboi(grupa I) nu erau aici de cit un turn rond i piriul Sargetia. In eelde al doilea rezboi Dacii au adaos si alto cladiri, carora in scenaCXIX le da foc. In grupa 1V, cind cetatuia cade in stapinirea Ro-manilor, nu se mai vede de cit turnul eel rond, clarimat sicele (lona turnuri din fata, care anara deoparte si de alta esireaSargetiei. In reconstituirea noastra am adaos zidul de imprejmuirede la sud si apus, precum i strada care tae interiorul cetatuei dreptde la rasarit spre apus, infatisate de catre artistul columnei.

Palatul lui Decebal", asezat intro strada si turnul eel rondeste format din doua trupuri clreptunghiulare, legate intro ele prin-tr'un turn inalt cu ferestre strimte acopexis ascutit. Aceasta in-tocmire a palatului lui Decebal 1)", pe care not am copiat-o de pecolumna, ne aminteste in parte intocmirea palatului lui Traian dinorasul Lugdunum (Galia).

Interiorul cetatii Sarmizegetusa, cu toate ca n'a fost Inca in

1). Admirabil modelat in gips de catre sculptorul Arganmi.4

49

tatii,

insa,

§i

Page 55: Cetatea Sarmizegetusa

50

deajuns explorat, din pricina cladirilor actuale ale titranilor romtni,se poate tott* mai molt sau mai putin recompune. Aceasta recom-punere ne este impusa in parte de felul rinduirei portilor. Se tie,de pada, ca, in deobte stradele oraplor romane, nascute din la-gare permanente, sint in linie dreapta. Aceste strade se intretae inunghiuri drepte, iar la intilnirea color cloud cai magi cardo i decumanus,se afla mai in totdeauna praetoriul, sau re§edinta comandantului.

Daca privina insa rinduirea portilor, a§a precum reese dinimaginea de pe columna, constatam indata i aici aceasta a§ezarein linie dreapta a stradelor i taerea for in unghiu drept. A§a estestrada care porne§te de la poarta b §i se terming, trecind pestepodul de piatra, cu arcurile sale de triumf, tocmai la turnul din j.A§a este de asemeni strada care porne§te de la stinga riului Clo-potiva, (intro u §i t), unde sint cele cloud turnuri alaturate §i seprelunge§te, drept spre laturea de nord, cam prin partea undo seimbina valul cu palisada §i zidul de piatra care pornete din g,spre interior. A doua cale paralela cu aceasta, ar fi cea care pleacape la poarta e se incheie in fata teatrului din fund. Perpendi-culara pe aceasta cale ar fi o a patra care, pornind din coltul nordvest (in h), scoboara panta dealului spre riul Clopotiva, trece posteun pod de lemn la celalt farm, de unde apoi ridicindu-se pe coasts,ajunge cam la coltul cladirei. semironde din stinga, iar de aici mergein linie dreapta spre rasarit, ping, ce se in_cheie in fund, in fata tern-plului lui Jupiter Optimus Maximus.

La dreapta acestei cai, la intretaerea ei cu calea cea marede la sud la nord se afla praetoriul, o cladire foarte lunga,apzata cu frontul spre rasarit §i compusa dintr'o saki lunga, zisaprincipia, dintr'o prima curte (atrium) cu portice de jur in jur, din -tr'o a doua carte (peristylium) §i in fine din alto eladiri, ca sacellum,aerariuni, tabularium (archiva) altele.

La stinga praetoriului, mai spre nord, se afla o constructiefoarte mare, compusa dintr'un corp semicircular Gi doua aripi, carese incheie de o parte §i de alta prin ni§te porti triumfale in formado arcuri. Interiorul cladirei c format din ferestre en arcade, iarexteriorul din ferestre drepte wzate pe doua tinduri. Acestei con-structii i-am dat numele de Nymphaeum I), consacrat divinitatilor

1) Atit templul lui Jupiter Optimus Maximus, eit Nymphaeum an fost execu-tate cu mull& fillets §i gust de catre D-ra L. Botez.

§i

§i

Page 56: Cetatea Sarmizegetusa

61

acuatice. Forma insasi am imprumutat-o de la o eonstruetie dinTunisia, ridicata probabil de Hadrian si avind o destinatie identiea.

Acest emit al apelor avea un rol foarte insemnat in mitologiasi credintele populare dace si el desigur trebue sa se fie perpetuatmai departe si la populatia solclateasca romana, care s'a asezat dupanimicirea puterii Dacilor, in Sarmizegetusa.

In fata cladirii Nymphaeum de partea dreapta a praetoriului,in for chiar, se afla templul cabiric, o frurnoasa constructie romana,tetrastylos, adica cu 4 eolumne care sprijinese frontonul principal.Cultul Cabirilor, daca Judecam dupd multimea pla'cilor cu repro-zentari cabirice aflate in Dacia, era inradacinat adinc in aceste parti,Inca mai inainte de cucerirea romana 1) ; acest cult a trebuit sa aibaun templu maret in aceasta cetate, uncle templele erau impunatoaresi frumoase. Forma cladirii insa este copiata de noi dupa o recons-tituire admirabila, Malta de Nitre inginerul- architeet Thomas asupratemplului lui Rediculus 2).

Am adaogat in fata caii, care porneste din poarta e, acolo undose tae en cealalta cale, care porneste de la palatul lui Decebal",un teatru de marime insemnata. Fireste, un oras care avea un am-fiteatru asa de mare, precum este eel din afara cetatii, nu putea safie l]psit de teatru. De asemeni, pe aeeiasi cale am adaogat la stingao pompoasa basilica 3). Restul cladirilor sint acute in genul cla-dirilor romane, la care s'a adaogat foarte multe constructii dace,asa precum le infatisaza columna traiana.

Acestor constructii, care se ingramadesc mai ales la centru, leraspund dumbravile si plantatiile de la periferia orasului, mai a-les in preajma riului Clopotiva. care strabate cetatea de la sud lanord. Pe pantele albiei riului, de jos ping sus, s'au adaogat o suma"do vile si o suma de colibe, care de si copiate de pe columna tra-iana, ne amintesc in parte bordeiele si casele taranesti de la munte,la noi in tara si in Ardeal.

Pesto intregul complex de cladiri s'a dat o coloratie discreta,eeva stearsa, tocrnai lacuta Ca sa dea imaginea vazuta, din departarea unui oral.

1) cf. Teohari Antonescu, Cultul Cabirilor in Dacia, Bucure.ti 1 vol in So.2). V. Duruy, Hist. romaine, voL I, pag 6193) Teatrul, basilica templul Cabiric sint opera tindrului D C1up/11'n un ta-

lent artistic de mare vutor.si

Page 57: Cetatea Sarmizegetusa

5

Se naste intrebarea, respunsul ei ne va servi drept incheiereintregii lucrari,ce este real si ce este inchipuit in aceasta recon-stituire a noastra, ? Partea inchipuitd covirseste care partea de rea-litate, sau mai adevarat este contrariul ?

Real este infatisarea solului cu particulara lui intocmire, pecare i-a impus-o din timpuri imemoriale miscarile geologice alescoartei pamintului, precum si cursul apei care o tae aproape injumatate. Real este forma zidului de imprejmuire cu intreaga luicomplexitate de urcusuri si scoboriri ; real este intocmirea aci dinpiatra cubica, sau dreptunghiulara, aci din pietre poligonale a ace-stui zid en galeriile sale de lemn, ridicate pentru adapostirea apa-ratorilor cetatii. Heal sint portile si turnurile for curioase, unele cudoua, altele cu trei etaje. Real sint si intariturile adaose la laturilede nord, de sud ii do apus, intariri variate ea forma si cu un ca-racter defensiv bine lamurit. Real este cetatea din rasaritul Sarmi-zegetusei, care cuprinde palatul lui Decebal`. Real sint strazile cuinto cmirile for proprii. lntr'un cuvint, real, in intreaga noastra re-constituire, este mai bine de 80 la suta din cafe infatisate.

Restul, tireste, cade pe seama inchipuirii, care mai totdaunacind este vorba de lumile disparute, are un rol cu atit mai mare, encit elementele factice, pe care ne intemeiem, sint mai putin nume-roase $i mai nesigure. Columna traiana insa prin precizia aratarilorsale tocmai ne-a Vadat sborul fantasiei noastre si ne-a impins sa,cream o opera, care se va adeveri, speram noi, cu atit mai multcu cit descoperirile viitoare, vor scoate la suprafata tot mai multdin zidirilo darimate ale mindrei cetati, a acelei metropole a Dacieiferice, despre care scriitorii vechimei intr un glas spuneau, ca eraeel mai mare oras roman al Europei, la nord de Dunare.

Page 58: Cetatea Sarmizegetusa

LA CITADELLE

DE

SARMIZEGETUSAD'APRES LA COLONNE TRAJANE

ET

LES RUINES DE GRADITE

Page 59: Cetatea Sarmizegetusa

DU MEME AUTEUR

La science ou, le vandalisme de 111. Toctlesco. L'zgnorance des methodes scienti fiquesdans ses recherches, Jassy 1906

Les fouilles de .31. Tocilesco a Drobetae. La destruction d'une station hcstomque WI-portante, Jassy, 1906

Le trophee d' Adanzclissi. Etude archeologique, Jassy, 1905.

0 problenui politica. Cestutnea macedoneana, causele turbureimlor qi mterventla diplo-matlez europene, Jassy, 1903.

Lumi uttate. Filosofia Upanisadelor, dm lumea chaldee, onginea Artentlor, etc. Jassy1901

Cultul Cabirtlor in Dacia. Tesci de hcenfo; in studule Istonco-filosofice, Bucure§ti.1889

Page 60: Cetatea Sarmizegetusa

CHAPITRE PREMIER y

SARMIZEGETUSA

DANS LA PREMIERE GUERRE DACIQUE

NOS SOURCES D'INFORMATIONS. La premiere ques-tion qui se presente h nous, en commencant cette etudesur Sarmizegetusa I), c'est de savoir sur quoi s'appuienotre reconstitution 2) dela puissante cite et quelles sontles sources d'oil nous avons puise nos renseignements ?

La reponse est simple et claire. Nos meilleures sources, a cepoint de vile, sont d'abord les reliefs de la colonne Trajane de Rome.Malheureusement, ces reliefs, par la maniere dont ils nous presentent

1). Les pages suivantes ont eto tirees en grande partie d'une etude, que nouspreparons depuis longtemps sur la colonne Trajane. Malheureusement, d'autres occupa-tions,notamment une discussion assez longue avec M. Gr G. Tocilesco, nous ontoblige b, retarder pour quelque temps encore l'apparition de cette etude. Il fallait pour-tant montrer au pays les erreurs, on dirait nueux, les vandalismes, que K Tocilescoavait commis dans ses fouilles sans methodes et sans aucune preparation scientifiqueanterieure. Il fallait surtout eveiller l'attention do l'opmion pubhque en Roumame etempecher par ce moyen (d'ailleurs M Spiru Haret, comme mimstre di) l'instructionpubhque, lui avait interdit de continuer les fouilles d'Adamchssi) la destruction totaledes anciennes ruines, que les invasions des barbares et la dent destructrice du tempsavaient pourtant respectees

2). Cette reconstitution nous a 60 suggeree par M D Onciul, l'histonen roumainbeen connu, et demand& par M. le Dr Istrati, le commissaire general de l'Exposition natio_nale roumaine de Bucharest L'image en platre, de 3 m. 50 sur 3 m. 75 de grandeur, dontla planche I nous donne une 'dee assez juste, se trouve dans la grande salle du 'cpalaisdes arts» do l'Exposition Los murs d'enceinte, les tours et les differentes constructionsinterieures ont ete executes par M-elle L Botez, MM. S. Argamm et D. Chiparus, ele-yes de l'ecole dos beaux-arts de Jassy Les dessins et la coloration sont l'oeuvre dupeintre C. I. Stefamescu.

t 11

Page 61: Cetatea Sarmizegetusa

50

les choses, contiennent beaucoup d'elements obscurs, les uns, nosdu conventionnalisme de l'artiste de la colonne, les autres, resultantde l'impossibilite pour nous de preciser d'une maniere indiscutablela place geographique des differentes scenes.

Ensuite, des sources non moins importantes pour nous et quipeuvent nous rendre de gran ds services sort les ruines des an-ciennes cites, que le temps et les invasions barbares ont souventrespectees. Car, it y en a parmi ces ruines quelques unes, qui ontconserve, comme nous allons le voir plus loin, la forme meme descites figurees sur la colonne. Aussi avons-nous donne une attentionparticuliere a, tons ces vestiges des anciens monuments, que l'onrencontre d'ailleurs partout sur le territoire de la Dacie.

Enfin, comme troisieme source de renseignements, nous pouvonsajouter les commentaires des savants modernes, surtout ceux de M.Petersen, dont les travaux ont toujours porte de la clarte dans cesproblemes difficiles et ont ouvert de nouvelles perspectives a rin-terpretation de la colonne Trajane 1).

Les reliefs de la colonne, qui concernent Sarmizegetusa, con-stituent quatre groupes differents, dont l'un (1 groupe) fait partiede la premiere guerre, les trois autres de la seconde guerre da-cique. Nous n'avons pas l'intention de faire une description detaineede ces quatre groupes de reliefs ; elle a etc faite d'une maniereclaire et precise par M. Petersen, dans l'ouvrage mentionne plus haut.

Done nous avons les quatre groupes suivants :I groupe (scenes LXXII1LXXV1) = I groupe do Petersen ;

CXIIICXVI) = 111 3/

III CXIX- CXXII) = IVIV CXXIVCXXVI) V

Nous allons prendre chacun de ces groupes et Petudier a part,au point de vue de la reconstitution de Sarmizegetusa.

LES SCENES LXX1VLXXV REPRESENTENT SARM1ZE-GETUSA. Le premier groupe contient les scenes LXX1IILXXVII,

1) Voyez Eug. Petersen, Trajans dakische Krzege, Leipzig. 2 vol , 1899 et 1903.Ajoutez aussi C. Cichorius, Die Reliefs der Trajanssaule, Berlin, 1896 et 1900, 2 vol.de texte et 2 vol. do planches. Frohner, La colonne Trajane, reproduite en phototypogi a-phie par G Arosa. Paris, 1872-1874. J H. Pollen, A Description of the Trajan column,London, 1874. S. Remach, La colonne Trajane, Paris, 1886, oil l'on a une bibliographicassez complete de la colonne Trajane.

lI 77 11

,

Page 62: Cetatea Sarmizegetusa

57

dont les deux premieres (scenes LXXIII, LXXIV) ont ate loealiseespar M. Cichorius a Kis-Kalan, la oil le ruisseau Streiul male seseaux au Mures. M. Petersen, au contraire, en ce qui concerne lascene LXXIV, la rattache a la scene LXXV, c'est-a-dire, it la placedans la plaine de Hatzeg, non loin de Sarmizegetusa 1). Et it a par-faitement raison, car cette scene est inseparable des deux suivantes(scenes LXXV et LXXVI), en dehors desquelles elle ne pent pasetre expliquee.

Mais passons d'abord a la scene LXXV. D'apres l'opinion deM. Cichorius, le mur que nous voyons au second plan, entre 192 et106 (voyez pl. III, fig I), n'est qu'un rempart en terre, elevepar les Romains pour isoler Sarmizegetusa a l'ouest, du cote dela Porte de fer. M. Petersen au contraire, considere ce retranchementcomme un camp romain, construit par les legionnaires entre la ea-pitale dace au nord (de 199-201) et les ramifications de Hatzeg ausud. Entre ces points extremes l'on apercoit an loin vers l'ouestle defile de la Porte de fer. C'est la vue du camp romain prisedu cote est. Ni Tune, ni l'autre de ces deux opinions ne nous sa-tisfait point. Nous croyons que la forteresse representee dans lesscenes LXXIVLXXV n'est autre que Sarmizegetusa, la capitals deDeeebale. Et les preuves ne nous manquent pas. D'abord, observantavec attention les murs d'enceinte representes dans ces deux scenes,nous trouvons que la forteresse est de forme rectangulaire, dontles cotes les plus longs se dirigent de gauche h droite. En realite,l'un des cotes du camp commence (voyez pl. 1II, fig. 1) en 192 (ena) la oil it y a la porte a moitie ouverte, et finit en 195 (en b').L'autre cote, qui doit etre perpendiculaire sur le premier, commencedo meme on a et finit en a', an milieu de la cassure ovals. Si l'artistel'a represents de biais par rapport au premier cote, it ne l'a fait quedans un seul but : de donner a rimage plus de clarte ; autrement lecote aa' aurait disparu derriere la tour en bois de la porte de 192.Quant au troisieme cote, it commence en c, pour disparaitre on o,vers le bord superieur du relief, apres avoir suivi un temps uneligne parallels au premier cote ab'. Quel est le quatrieme cote durectangle ? Nous serions tents de le chercher dans la directionb b, indiquee par nous dans la pl. III, fig. I, c'est-a-dire, en ligne

1) Eug Petersen, Trajans dak. Kriege, I, p 82 sq. et II, p. 141.

Page 63: Cetatea Sarmizegetusa

58

droite et parallele au second cote aa'. Mais dans ce cas, l'imageaurait perdu en clarte, ce qu'elle avait gagne en precision. Car,d'une part, ce cote aurait ete masque par le cote d'en face ab', etd'autre part, it aurait occupe une bonne partie de l'intorieur ducamp et par consequent l'artiste n'aurait pas pu representer aussiles legionnaires romains, qui, charges de leur bagage, vont vers lagauche. Done, force a ete pour lui de diriger le quatrieme cote(bA') du rectangle en biais vers la droite. Et puis, pour le faireressortir plus distinctement du cote ab', a la suite duquel it devaitle figurer, l'artiste a introduit un detail tres caracteristique: ce qua-trieme Cote, au lieu d'être forme par un mur en pierres de taille auxassises regulieres, n'est qu'un simple rempart en terre avec palissadeet vtnea. D'ailleurs nous verrons apparaitre de nouveau ce cote,caracterise par ces vinea, dans la serie des scenes de la It guerre(voyez pl. III, fig. II, 305-307).

De tout ceci uno premiere conclusion decoule : la forteresserepresentee clans la scene LXXV a une forme rectangulaire, dontle cote long se dirige de gauche a droite; sur trois cotes du rec-tangle le mur d'enceinte est forme par des pierres de taille auxassises regulieres, tandis que le quatrieme est constitue par unrempart en terre avec des palissades et des vmea.

A gauche de la forteresse, nous voyons une tour en pierre(R), batie sur la cime d'une colline, du fianc do laquelle coule unpetit ruisseau (en 191), qui vient vers To premier plan, off it seperd dans un bassin carre. Cette tour rondo ne parait pas etreloin de la forteresse rectangulaire ; la preuve, c'est quo les cava-liers auxiliaires romains, qui s'abreuvent dans l'eau du petit ruis-seau, prennent part aussi a la scene snivante (LXXV), oil l'artistenous represent() la soumision des Daces ; une preuve encore, cesont les legionnaires romains, qui charges de leur bagage, quittentla forteresse d'a, cote, en se dingeant vers la tour rondo. D'ailleursM. Petersen a mis en pleine lumiere ces rapports etroits entre la,forteresse rectangulaire et la tour rondo de ces deux scenes voi-sines (LXXIVLXXV).

Une seconde conclusion non moins important() que la pre-miere, c'est quo le terrain, sur lequel la forteresse rectangulaireet la tour ronde sont placees, s'abaisse doucement vers le premierplan. Cette inclinaison nous est indiquee par le petit ruisseau, qui

Page 64: Cetatea Sarmizegetusa

59

coule dans le bassin carre de 191 et aussi par les images des auxi-liaires et des legionnaires romains ranges sur differents plans ;enfin elle est indiquee encore par l'image mere du terrain, accidentsvers le fond et plat sur le premier plan.

Un dernier element caracteristique : si nous regardons avecattention To cote bA' de la forteresse rectangulaire, nous con-statons quo, a l'exception do tons les autres, it suit une ligne ir-reguliere, tantot en dedans, tantot en dehors de la ligne droite,qui va de 11 en A' ; memo, To terrain de ce cote semble etre rocailleuxet escarps ; parfois it tombe (en b) dans une profonde depression,En general, la colline et les remparts de la forteresse de ce cotes'elevent continuellement vers la droite, c'est-h-dire, vers le fond,eonformement a l'inelinaison du terrain.

Done la conclusion generale, qui se degage de l'ensemble desfaits studies, est la suivante : la forteresse, representee dans lesscenes LXX1V et LXXV, a une forme rectangulaire, ayantle coteTo plus long dirige de gauche it droite ; elle est situee sur un ter-rain qui descend en pente douce vers To premier plan ; son cotedroit est irregulier, suivant de pros toutes les variations du solrocailleux et escarp& A gauche de la forteresse, nous voyons surla time d'une colline une tour rondo (R), au pied de laquelle jaillitun petit ruisseau, qui descend vers To premier plan. La forteresseparait etre occupee par des legionnaires romains, qui s'appretenta prendre en possession aussi la tour rondo de gauche. Enfin,pour preeiser la place geographique des deux fortifications, l'artistea represents aussi le paysage environnant, qui s'etend de 196 199.

Ce paysage, comme l'a tres bien montroM. Cichorius, n'est quo l'imagedes montagnes et des defiles qui avoisinent la plains de Gradiste,c'est-a-dire, les pies de lordanelul et Tapaliga it gauche, ranges encoulisse l'un derriere l'autre, muntele Mare (la montagne it laforme pyramidal° tronquee) a clroite, et au milieu, le defile de laPorte de fer (Transylvanie).

LES RUINES ACTUELLES DE GRADL$TE. En verito, dans°elle plaino large et fertile de Hatzeg, a Fanglo sud-ouebt do Tran-sylvania, se trouvait la puissante ville de Sarmizegetusa. Les ruinesde la citadelle etaient autrefois assez bien conservees. Le baron deHohonhausen, it y a presque un siècle et demi, etudiee avecbeaucoup d'attention et avaitpublie le plan des ruines d'une maniere

l'avalt

Page 65: Cetatea Sarmizegetusa

60

assez exacte 1). L'image de la citadelle qu'il a track) alors, est la memo,quoique les murs soient aujourd'hui tres deteriores. Elle avait laforme d'un rectangle2), dont le cote long, (le cote nord a 623 m.,celui de l'ouest 563 m.) se dirigeait de Pest a l'ouest (voyez fig. 1,pag. 6). Le mur d'enceinte, qui s'est mieux conserve sur le coteest, avait presque 3 m. de grosseur 3). Un large fosse de 30 m.entoure les murs sur toutes les faces, a l'exception peut-titre d'unepartie de la face ouest, oil le terrain rocailleux et escarps rendaitinutile toute autre fortification. Le sol, sur lequel la forteresse estbiltie, est incline, ainsi que la plaine entiere, en pente douce dusud au nord. be ruisseau Clopotiva, qui descend des Hanes de lachaine des montagnes Hatzeg, traverse la forteresse du sud aunord, en la separant en 2 parties inegales. A cause de ce ruisseau,le profil des cotes nord et sud de la citadelle va descendant con-tinuellement des angles exterieurs vers le lit de Clopotiva. Paral-lelement au lit du ruisseau et un peu plus a l'est, nous voyonsdescendre du sud an nord une colline aux pentes douces, qui seprolonge dans l'interieur de la citadelle. Nous verrons plus loinque toes ces details topographiques ont une importance capitalspour l'interpretation des problemes, qui concernent les autres troisgroupes de scenes de la 1I guerre daeique.

En dehors de la citadelle, it n'y a des traces de ruines quesur les points suivants : a) an nord de la citadelle, a quelquescentaines de pas, on voit les ruines d'un amphitheatre et les tracesd'une voie romaine, quo les paysans roumains appellent calea (lavoie) lui Traian" ; b) an sud-ouest, sur la colline Danila, on trouvedes restos des anciennes substructions en pierres de taille et parfoisdes tombeaux ; c) et enfin, a 150 pas de l'angle sud est de la for-teresse, it y a un tumulus rond et assez grand. Un pen plus ausud et tout pros du tumulus jaillit une abondante source d'eau, apropos de laquelle les paysans roumains de Gradi§te racontentune legends. La source jaillissait d'une grotte profonde, qui exi-stait autrefois un peu plus a l'est de la citadelle. Cette grotto a

1) Hohenhausen. Dte Alterthumer Damns in den heutigen Szebenburgen, 17752). Le plan des rumes, que nous publions A la p. 6, a ete love par l'ingemeur

roumain M. P. Polonic.3) Une partie de ce mur est pout-etre encore un reste de l'ancienne fortification,

dace, qui plus tard a otO roparee, smon complet6o par les Remains

Page 66: Cetatea Sarmizegetusa

61

ete obstruee, it y a bien longtemps, par un mur en pierre". De-puis, la source, qui coulait abondamment vers le nord, a presquetari et ce n'est qu'un petit filet d'eau, qui se perd dans le fossede la citadelle le long du cote est.

A ces notes caracteristiques, le baron de Hohenhausen enajoute encore une autre, qui, a notre point de vue, est tres pre-cieuse : a l'exterieur du mur meridional de la forteresse, non loinde Pentree du ruisseau Clopotiva, on voit un second mur qui, apresavoir enferme une cour presque rectangulaire, se joint un peua l'est au mur principal. Cette cour est indiquee sur notre planpar la lettre a. Nous verrons quelle importance a pour nous cefait, surtout quand nous aurons a discuter le role des fortificationsaccessoires (representees dans le 11 groupe de scenes, entre 313et 315), que les legionnaires romains sont sur le point de detruire.A l'ouest du camp fortifie se deploie, sous la forme indiquee parla colonne, le paysage des alentours, d'abord les deux montagnes,Iordanelul Qt Tapaliga, rangees en coulisse l'une ,derriere l'autre,ensuite Petroit defile de la Porte de fer, et finalement, vers le nord-est, la cime pyramidale du muntele Mare, qui s'appuie avec sonflans oriental a la cime de Cornavelii; cette derniere montagne auprofil regulier et semirond, tombe brusquement vers l'est en unepente raide, oil it y a le defile Selea.

Si nous comparons maintenant Pimage de la cite representeesur la colonne (scenes LXXIVLXXVI), a cello des mines deGradiste, nous trouvons des ressemblances evidentes. Elles ontcommun la forme rectangulaire de la citadelle, dont le cote longest dirige de l'est a l'ouest ; commun aussi le terrain en pent()douce du sud au nord ; la face de l'ouest est irreguliere et escarpeeelles ont commun encore le mamelon rond (identique a la tourronde R du relief de la colonne) a l'angle sud-est de la forteresse,au pied duquel jaillit une abondante source d'eau ; commun enfinle paysage avec ses montagnes aux formes particulieres, qui nousrappelle dans tons ces details le paysage reel de Gradiste. Done,la conclusion suivante decoule d'une maniere absolue : les scenesLXXIV et LXXV de la colonne nous representent la capitale desDaces, la puissante Sarmizegetusa, tombee au pouvoir des Ro-mains.

Page 67: Cetatea Sarmizegetusa

62

LA SCENE LXXVI REPRESENTE LE DEFILE DE SELEA.Cette conclusion eclaireit en memo temps quelques details, que Par-tiste de la colonne a specialement indiques sur les reliefs de ce pre-mier groupe. Elle nous explique, par exemple, le seas de ce muraux tours en bois (scene LXXVI en 199) et les maisonnettes preeheessur les fiancs do la montagne, entre 199 et 201. M. Ciehorius pretendquo les murs et les tours de 199 sont l'image do Sarmizegetusa, quoles Daces sont en train de demolir, tandis que les maisonnettes n'ontqu'une signification symbolique : elles sont mises la pour illustreren quelque sort° l'une des conditions de paix quo Trajan avait im-pose° aux Daces, condition rapportee par Dion Cassius, comme iisuit : que les Daces quittent le territoire °coupe par les Romains",(qc rdeag t1;"g fa2,wiriag ecirognivca) LX VIII, 9. C'est bien eurieux qu'unesprit clair et penetrant, comme celui de M. Petersen, ait pu voir clansces murs insignifiants aux deux miserables tours en bois, l'imaged'uno ville puissante et fameuse comme Sarmizegetusa, dont la formese deploie avec taut d'ampleur dans la seri° des scenes de la IIguerre dacique. Est-il done possible, que l'artiste, qui avait repre-sents dans des proportions si grandes, quelques scenes auparavant(scene XXII), la ville de Tibiscum, ait donne do Sarmizegetusaune image si recluite et mesquine ? Sans doute que non.

Et pourtant l'artiste de la colonne s'etait exprime dans sesrelief's avec une rare precision. En effet, la scene LXX VI (199-201)nous represents a gauche, entre la montagne a la cime rondo de199 et cello de 200, un etroit defile, ou plutot une vallee profondo,obstruee dans tout° sa largeur par un mur de pierre, derriere lequelse dresseut deux tours en bois en construction. A droito, la mon-tagne s'eleve Presque a pie, tandis quo vers le devant, la pente tresaccidentee s'abaisse en une serie de collines et de \ranks profondes.Perehees sur la cime de l'une de ces collines, a droito du defile,nous voyons rangees en file plusieurs maisonnettes, precedees versla gauche par une tour en construction. C'est l'image d'unque ses habitants quittent a regret en descendant, accompagnes doleurs troupeaux, vers la plaine. En quelques mots : a gauche, undefile entre deux montagnes, dont Pentree est barree par un muret des tours et a droite, un village, perdu dans la montagne, voilal'irnago quo l'artiste a voulu representer dans ce relief.

Eh bien, cette image n'est au fond que la reproduction exacte

village,

Page 68: Cetatea Sarmizegetusa

63

du defile Se lea: les memos rapports topographiques que ceux re-presentes sur la colonne, les memes montagnes aux formes carac-teristiques, la lame vallee profonde, qui les separe avec, au devantet h droite, les memos accidents de terrain. Vers le nord-est demuntele Mare se trouve, nous l'avons dit plus haut, la haute collinede Cornavelea, indiquee sur la carte de l'etat-major autrichien sousla denomination de la cime Marul. Un peu plus loin, vers l'est,nous voyons la montagne Selea, dont la paroi de l'ouest est presquea pic, tandis que celle du sud tombe dans la plaine de Gradite parune seri° de collines et de vallees plus ou moms profondes. Entreles deux montagnes se trouve retroit defile de Selea, qui men° hPoieni. Mais, ce qui rend notre localisation plus evidente, ce sontles ruines que le temps nous a conservees dans le rayon memo deco defile. Il parait quo la vallee fat obstruee de 1 antiquite danssa largeur par des remparts en terre, soutenus de distance en dis-tance par des tours en pierre ; tandis que sur la cirne d'une colline,au pied memo de la montagne Selea, on trouve les ruines des an-ciennes et puissantes constructions en maconnerie. Voici d'ailleursstir ce point la lettre de l'archi-pretre roumain de Gradiste, N. Mun-teanu, dont la haute culture scientifique et htteraire donne a sontemoignage une valour bien grand° :

.En faisant des recherches aux endroits, que vous indiquezclans votre precieuse lettre, dernierement envoyee, je me permetsh vous communiquer les faits suivants : an nord-ouest tie Sarmize-getusa, sur la cime de la colline nominee aujourd'hui encore .Selea.,

que d'ailleurs j'ai minutieusement examinee, se trouvent les an-wens soubassements de quatre caves') Le mur en pierre est pareila celai quo l'on trouve a l'interieur du camp romain de Sarinize-getusa ; ils sont donc'contemporains. Chaque cave mesure en lar-geur presque 12 a 15 in carres. A 20 m. plus loin, vers fouest,le proprietaire de la localite nous a montre les restes d'une autremaison 2), qui mesure 10 in do longueur sur 8 m. de largeur. Lemur a presque 80 cm d'epaisseur ; it parait que ce Mt une maisontres solide. Tout autour s'etend une belle et ravissante clairiere,

1). C'est bien curieux de constater que cos 4 caves correspondent aux 4 maisonsrepresentees sur la colonne, dans la scene LXXVI.

2) Voyez de la tour encore inachevee, les deux travees pros du inur,A gauche du village, dans la memo scene de la colonne.

l'image

Page 69: Cetatea Sarmizegetusa

64

entouree de remparts et traversOe par la voie qui merle a Poieni. Nonloin de la maison et des caves, it nous a montre aussi la place d'unefontaine, l'on raconte quo Decebale avait cache ses tresors trans-portes la, pendant 7 jours sur 9 chaineaux. A ce memo endroit, l'onaffirme que quelques allemands ont fait des fouilles, dont nous igno-rons les resultats. De fait, on y trouve souvent des briques romaines.

Mon opinion modest° c'est qu'il y a eu une sorte de stationde vigie, justement parceque cot endroit, au point de vue strategique,domino la vallee entiere jusqu'a la Porte de fer. J'ai entendu direque du cote de Zaicani, au sud-ouest de Selea, sur le sommet dela colline lordanel, it y avait une autre tour d'observationVu la gran de hauteur de la colline, la tour domino au loin jusqu'a13outare, au dela de la Porte de fer. Done, pour parer Ulpia Trajanacontre toute surprise, it parait quo nos ancetres possedaient untelegraphe sans fil, meilleur que celui de Marconi, et qu'ils signa-laient par le feu le danger, pour donner ainsi le temps a la gar-nison de se defendre..

Quell° conclusion pouvons-nous tirer de cette concordanceentre la scene LXXVI de la colonne et les ruines de .Selea., sinonque dans cette scene l'artisto a figure les fortifications de .Selea»et non pas Sarmizegetusa, comme on l'avait affirm&

LES CONDITIONS DE PAIX DE TRAJAN. Mais cette conclu-sion nous explique en memo temps les direr de Dion Cassius, quel'empereur Trajan avait exige des Daces, comme conditions do paix,.de demolir les fortifications et de quitter le territoire °coupe par lesRomams» (LXVI1I, 9). Est-il done vrai que Trajan aurait exige de De-cebale, comme M. Cichorius l'affirme, de demolir les murs d'enceintede Sarmizegetusa meme et des autres citadelles daces situees surle territoire °coupe par les Romains, ou bien faut-il mire quesous cette expression, Dion Cassius avait en vue quelques fortifi-cations erigees sur des points précis d'une grande importance stra-tegique ? La premiere alternative nous parait invraisemblabie. Carpourquoi Pempereur Trajan aurait-il exige la destruction des mursd'enceinte de Sarmizegetusa, quand it avait decide, selon le te-moignage de Dion Cassius, d'occuper la capitale dace ') et d'y laisserune garnison romaine ? Certes, la demande n'etait pas pratique.

1). Taiii-a avv,9'itterog xai creaz-daedov Zavizsys,9-m5an xcezahnoiv,ze asp, zaeccy Teoveceig dialOctiv ig IzaXiav avexotticrOg.

oa

(vigilia).

is

rip,

Page 70: Cetatea Sarmizegetusa

Mais les reliefs de la colonne nous donnent le sens veritablede cette exigeance. Car, si la scene LXXVI represent° en veriteles fortifications de .Selea»,et ce point a ate suffisamment prouveplus haut, alors la demande de Trajan avait en vue seulement ladestruction des points fortifies, dont l'importance strategique etaitgrande. Et justement dans ce cas se trouvaient les retranchementsde la Porte de fer (Transylvania) et ceux du defile Selea ; les pre-miers, parcequ'ils dominaient les communications du royaume daceavec les provinces romaines du Danube, surtout avec la Moesie,et les seconds, parcequ'ils barraient le passage entre la vane° deHatzeg et le Banat. C'etait une necessite absolue de dem olir cesretranchements ; ce que les Daces executent dans la scene LXXVI.En outre, Trajan avait exige aussi .rabandon du territoire occupepar les Romains.. Nous nous demandons, quel territoire pouvait-iletre ? Etait-il question ici de la portion du royaume dace, occu-pee par les armees romaines ? Non sans doute. Car c'eet ate ab-surde d'obliger la population dace d'abandonner le Banat et lapetite Valachie, qui par le traits de paix etaient maintenant aupouvoir des Romains. Ceci ne pouvait etre l'intention de Trajan ;justement parceque nous le voyons au commencement de la 1I guerredacique fonder, dans cette memo portion de la Dacie, une nouvellecolonie avec des elements daces. Mais, au contraire, c'etait biendifferent, q nand it s'agissait des points fortifies importants, commaSelea : ici c'etait un devoir pour l'empereur d'eloigner la populationdace. C'est ce que l'artiste a figure dans la scene LXXV1.

LA SCENE LXX1II RATTACHEE AU I GROUPE. Uneles scenes LXXIV- -LXXVI precisees au point de vue topographi-que,i1 nous en reste encore a determiner la place de la scene LXXIIIet d expliquer pourquoi nous l'avons ajoutee au premier groupe. Leprobleme nest pas facile a resoudre. Cette scene nous represent°un camp romain d'une forme rondo caracteristique. Une forme sem-bl able nous la trouvons sur la colonne encore une fois seulement, dansla scene CXIII. Les points distinctifs de ce eamp sont les suivants :it est sane dans la plaine, it a la forme rondo avec une portevotitee au devant, une colline en dehors du camp, qui s'eleve adroite, fortifiee par des aggeres, enfin, aupres de la porte un rem-part, que les legionnaires romains construisent, en le prolongeantvers la droite. Tous ces elements, c'est-h-dire la plaine, la forme

5

fois,

61.

Page 71: Cetatea Sarmizegetusa

66

rondo, la porte voiltee, la colline en dehors eta droite du camp et lerempart, nous les retrouvons reunis au camp figure dans la sceneCXIII de la II guerre dacique (voyez pl. III, fig. I, 188-190 et fig. II,300-301) Done, ces deux camps sont identiques. Mais l'artiste, en cequi concerne le second camp, en a ajoute un detail caracteristique,dont l'importance est evidente ; a savoir, parmi les soldats romains,qui donnent l'assaut a la citadelle dace (la scene CXIII) it y en aquelques uns, qui ont apporte avec cux des echell es pour escaladerles mars : une preuve indiscutable que le camp romain n'etait pasloin de Sarmizegetusa. Et si le camp de CXIII se trouve aux en-virons de la capitale dace, nous devons chercher au meme en-droit celui de LXX1II, parcequ'ils sont identiques. Mais nous nousdemandons, a quel endroit précis devons-nous placer la sceneCXIII ? Sur le relief de la colonne, l'artiste met ce camp entre lascene CXI et Sarmizegetusa. Et eomme l'artiste de la colonne neprocede jamais par sauts clans la marche progressive de Factionfiguree, nous devons necessairement chercher l'endroit, ou l'onpourrait localiser la scene CXI.

LA SCENE CXI PLACEE A COLTEA. MM. Petersen et Ci-chorius affirment que la scene CXI represents l'image de Sarmize-getusa. vue de loin. Nous croyons au contraire que la citadelle dola scene CXI n'est que l'image de la forteresse Coltea, dont les minesaujourd'hui memo dominent la vallee esearpee du ruisseau de Mori(Malomviz). Cette forteresse (voyez pl. H, fig 2), encadree par demontagnes hautes et abruptes, est comprise sur la colonne entreles points 294 et 297. Elle a une forme tres caracteristique. Le murd'en face est forme de deux moities presque egales, coupees en angleobtus ; la moitie droite a une porte avec une tour en bois audessus ;la tour a deux stages, une fenetro plus grande en haut et deuxautres plus petites en bas. L'autre moitie de gauche est plus compli-quee ; une partie du mur est courbee, lo reste suit une ligne droitovers la gauche. En face, nous avons un second mur, qui an point295 a une petite porte et plus a gaucho une tour a galerie Der-riere le mur on apercoit deux tours, dont cello de drorte, a deuxstages, est plus grande.

Eli bien, cetto forteresse dace, representee par l'artisto de lacolonne dans la scene CXI, s'est merveilleusement conserves con'est que la citadelle connuo sous le nom do Coldsvar, ou le bourg

Page 72: Cetatea Sarmizegetusa

07

cle Coltea. L'image reproduite a la pl. 11 fig. 1 est une photographicfaite d'apres un admirable tableau peint d'apres nature par leJeune C. Stetanescu, un peintre plein de talent ; d'ailleurs, cetteimage est reproduite aussi sur les cartes postales de Hatzeg. Nousvoyons dans le premier plan deux tours, Tune a gauche, l'autredroite et au milieu un mur forme de deux parties, qui se coupenten angle obtus ; derriere le mur, s'eleve une trpisieme tour colossal° ;la porte, ainsi que sur 1 image de la eolonne, se trouve a droite, audela de la tour. Le mur d'eneeinte est assez bien conserve, et parle cadre des fenetres se cleroule devant le spectateur le paysagele plus seduisant. Vers le sud, la vue s'etend le long de la valleesauvage du ruisseau de Mori, jusqu'au fond, oil le paysage estforme par l'imposante masse du m3rsterieux Retezat, la plus hautetime de la chain() de Hatzeg. Vers le nerd, l'horizon est plus vaste,car devant les yeux enchantes se deploie jusqu'au Mures la valleeriante et fertile du ruisseau Streiul. Mais toute la poesie de cesruines reside dans la grandeur des murs, sur lesquels ont poussede vieux arbres, reside surtout clans leur parfait accord avec lanature sauvage et grandiose de cette contree.

Si nous entrons par la porte (F) de 2 m. 50 de largeur, quiso trouve sur le cote nord, nous arrivons dans une cour tresetroite et de forme irreguliere, avee des constructions tout autour.A savoir : vers l'euest, trois chambres arrangees it la file (11, 1, J),dont cello du milieu est de moitie plus etroite que les deux autres(voyez fig. 2, pag. 32). Vers l'est un mur (oo) avec deux tours auxbouts (D, E) ; et vers le sud une premiere chambre (K) qui com-munique avec la cour par une porte et vers Fest avee la tour E.Enfin, vers le sud se trouve une grande tour (L) earree, hautede 20 m. Chaque cote de la tour compte plus de 10 in. de largeuret le mur une epaisseur de 2 m. La tour devait avoir au momstrois Rages ; nous le deduisons d'apres les traces carrees des poutresqui servaient de planchers a chaque etaje. La fenetre du rez dechaussee, qui se trouve sur la paroi sud de la tour, est haute etlarge ; encadree de grandes dalles en pierre, elle se termine enhaut par un are vale. Il y a encore une autre fenetre de la memoforme stir le cote ouest. Cette citadelle a ete bale pour mettre unobstacle a l'armee ennemie, qui viendrait du cote de la petite Va-lachie, par la vallee de la montagne Retezat.

a

Page 73: Cetatea Sarmizegetusa

68

Co ltea etait fortifiee d'une maniere extraordinaire. D'ailleurs,malgre l'admirable position naturelle de la forteresse, batie sur lacime d'une montagne a pic, malgre la solidite des murs et des toursde defense, l'architecte en a ajoute encore a 5 in. vers l'est un murexterieur (B) et un fosse (A) ; et puis, plus loin a 50 m. de la ci-tadelle, toujours vers rest, une nouvelle fortification : un rempartde 4 m. de hauteur, precede par un fosse de 5 in. de largeur ; lefosse et le rempart se dirigent du sud au nord entre deux ef-frayants precipices.

La description de ces ruines nous prouve combien est tondo°notre affirmation, que dans la scene CXI nous avons l'image de laforteresse Coltea. Nous n'insistons plus sur ce point La forteressoColtea est peut-etre l'illustration la plus convainquante du realismede la colonne ; elle nous prouve jusqu'a l'evidence l'exactitude desfaits figures par l'artiste 1). Mais ce rapprochement, entre la sceneCXI et la forteresse Coltea nous oblige a tirer encore une autreconclusion : les tours qui dominent les murs de la citadelle, figure°sur la colonne, semblent etre construites en bois. Ce point est sievident, que l'oeil observe meme les clous qui servaient a joindreles differentes traverses en bois. Et detail plus significatif: on ob-serve les totes des clous non seulement sur le toit, mais memo surles parois des tours (voyez la tour de gauche du point 294). Etpourtant los memos tours dans la forteresse reelle de Coltea sontbales, de la memo maniere que les constructions romaines, c'est-h-dire, en pierre, avec du rnortier d'une solidite extraordinaire Nousremarquons la memo chose aux constructions de la scene LX.XVI.sur la cime de Selea ; ce bourg. compose de quatre edifices et deplusieurs tours, parait etre sur la colonne construit en bois, tanclisqii'en realite les ruines sont en pierres. Et nous pouvons multiplierces exemples.

Par consequent, nous clevons tirer de ces faits la conclusionsuivante : c'est a tort que les commentateurs de la colonne ont af-firme, quo toutes les constructions des"llaces etaient en bois. Cetteaffirmation ne correspond pas a la realite; car toutes les fois que

1) «Trojan, vainqueur des Daces, fait sculptor sur sa colonne triomphale l'exacterepresentation des luttes qu'il a soutenues Legionnaires et barbares, auxiliaires numidesou cataphractaires sarmates, tons paraissent sous le costume qui leur est propre, sansaucun melange d'idealisme, ni d'allegorien Salomon Remach, La colonne Trajane, pag 32.

Page 74: Cetatea Sarmizegetusa

69

nous avons decouvert une citadelle qui par la forme des murs,l'aspect de la contree et d'autres details, correspondait a la forte-resse figuree sur la colonne, la citadelle reelle, different en cola desindications du relief, avait les murs d'enceinte, ainsi que les autresconstructions interieures baties en pierre. Cette conclusion, a l'ap-pui de laquelle nous apporterons de nombreux exemples dans notreetude sur la colonne Trajane, nous a oblige a donner a la capitaledes Daces l'aspect d'une citadelle, dont les tours et la plupart desconstructions interieures etaient en pierres.

LA SCENE CXIII REPRESENTE LE CAMP ROMAIN DEBALINT. Mais, pour rev enir a notre point de depart, si la forteressefiguree sur la colonne dans la scene CXI se trouve placee a Coltea(Malomviz) et si, en outre, le camp romain de la scene CX111 est situeentre les scenes CXI et CXIV, cells -ci nous represente Sarmizege-tusa, alors nous sommes oblige a chercher l'emplacement du camp al'est et aux environs do la capitale dace. Conduit par cette idee,nous avons demands par lettre a l'archi-pretre roumain, N. Mun-teanu, s'il y avait des ruines de ce cote de Gradiste. Voici la re-ponse qu'il nous donne :

La colline de Balint se trouve au nord-est de Gradiste, entrecalea lui Trajan" (la voie de Trajan) et la voie qui mene actuel-lement au nord vers Hatzeg ; non loin de Gradiste, c'est-h-direde Ulpia Trajana, presque a 1 km. de distance, on observe unepetite colline. Les retranchements dont vous m'ecrivez, d'apresles renseignements fournis par un vieux sur le lieu meme, avaiententoure autrefois Fentiere colline de Balint. Du cote de Gra-diste (c'est-h-dire vers le sud-ouest), sur une distance de 400 pas,ainsi que vers le sud -est, sur une distance de 216 pas, l'on observedistinctement aujourd'hui encore les traces du rempart ; tandisque, au contraire, vers le nord et vers l'ouest meme, s'il a ja-mais exists des remparts, les paysans les ont detruits, en les la-bourant. Tres pros de cette colline, it y a une tour ronde de 40 pasde diametre 1) ; dans ses fondements on a trouve depuis peu, d'apresce que Pon dit, des pierres en marbre faconnees de differentes formeset d'autres avec des inscriptions ; je crois qu'il y avait lh une tourd'observation, qui communiquait avec cello de S-te Marie de Hatzeg

1) Cetto tour nous rappelle d'une maniere frappante la forme ronde du campromain do la scene CX_LLI.

Page 75: Cetatea Sarmizegetusa

70

11 y a encore un autre mur, d'apres ce que Pon raconte, du cotesud de la tour. Done, l'entiere colline de Balint semble avoir etcune anti-forteresse de Ulpia Trajana, cost -h-dire de Sarmizegetusa.Les retranchements, qui entouraient la colline de Balint, sont enangle droit; par consequent, la forteresse avait la forme dun pa-rallelograme'). Je no peux pas preeiser ni la largeur, ni la hauteurde ces remparts, parcequ'il en est reste quelques traces seulernent,detruits comme ils ont ete par la dent destructi ice du temps seulsquelques ronces, pousses sur une cime plus Levee, sont le faibletomoignage de leur ancienne existence".

Dans ces ruines de Balint nous trouvons deux points absolu-ment caracteristiques pour le camp : d'abord, le camp rond et puisle rempart on forme de parallelograme, qui ceint le camp. Ce quiest plus decisif encore, c'est la petite distance qui separe ce campde la capitale dace. C'est justement ce que l'artiste de la colonnea mis en evidence dans la scene CX111, par ces soldats romains,qui apportent de leur camp des echelles pour escalader les mursde la forteresse dace. C'est-h-dire, notre probleme se resout de lamaniere suivante : le camp de CXII1 ressemble, ou plus exactementest identique a celui de LXXlIl ; d'autre part, le camp de CX111 setrouve a l'ouest de Malomviz et aux environs de Sarmizegetusa ;et la preuve evidente, ce sont les soldats qui apportent les echel-les du camp. Il s'ensuit, que le camp de LXXIII. dolt etre placeaussi aux environs de Sarmizegetusa. Et en effet, dans toute laplaine de Hatzeg seulement la colline de Balint, situee au nord-est-est de Varhely (Grhdiste) content des traces de fortifications ro-maines. Ces faits nous obligent, par consequent, a joindre la sceneLXXIJI au groupe de Sarmizegetusa, de memo que la scene CX111doit etre jointe a la capitale dace de la 11 guerre cacique.

Cette verite nous aidera, croyons-nous, a eclaircir aussi lesscenes de la II guerre, scenes qui so rapportent a la memo Sarmi-zegetusa, dont les contours et les murs d'enceinte ont ete faiblementesquisses dans la premiere

1) Ce sont probablement les remparts en dehors du camp, remparts que nousvoyons sur l'image de la colonne vers la droite et qui paraissont avoir entoure le camprond du milieu.

Page 76: Cetatea Sarmizegetusa

CHAPITRE II

SARMIZEGETUSA

DANS LA II GUERRE DACIQUE

ertes, si le problem°, concernant Sarmizegetusa dansV,ila I guerre dacique, a pu etre resolu, selon nous, avec

quelque precision, nous ne pouvons dire la meme chosequanta celui qui s'occupe de la situation et de l'aspectexterieur de la capitale dace, dans la II guerre dacique.

Ctte fois-ci, les scenes sont plus nombreuses et les elements, quicaracterisent la contree, les murs d'enceinte et les differents cotesde la citadelle, sont beaucoup plus varies que dans la premiereguerre. En outre, l'artiste etant oblige a figurer sur son relief lelong siege de la ville, force a ete pour lui de representer un grandnombre de scenes, gull devait pourtant separer l'une de l'autre,quoiqu'elles se developpassent dans le memo cadre ; et la diffi-culte etait d'autant plus grande, pour lui, que l'artiste consideraitFaction, qui se passait entre les hommes, plus importante que ]'a-spect du terrain oil elle avait eu lieu. Souvent l'artiste, pour pre-ciser l'endroit ou l'action se deroulait, s'est contente a nous pre-senter seulement quelques notes caracteristiques, qu'il a dissimuleesparmi d'autres details, destines a preciser l'action. C'est a nous dechercher ces notes caracteristiques et de les saisir dans toute leurimportance.

Dans ce but, nous devons faire l'analyse des quatre groupesconnus et chercher les elements qui sont communs et ceux quisont propres et speciliques a chaque groupe. Par cette comparaison,

2),

Page 77: Cetatea Sarmizegetusa

72

qui d'ailleurs a ate faite par M. Petersen avant nous,le problemede la forme de Sarmizegetusa sera, croyons-nous, definitivementresolu.

COMPARAISON ENTRE LE IV ET LE III GRO UPE. En ce quiconcerne le IV groupe. M. Petersen a clemontre jusqu'a l'evidence,qu'il represente la capitale dace, tombee au pouvoir des Romains,pendant la II guerre dacique. Selon le meme savant, l'unage de lavile est identique, dans ses elements esentiels a celle de Sarmi-zegetusa du I groupe. D'ailleurs, ces deux groupes ') ont commepoints communs: la tour ronde de gauche, le terrain accidents etle petit ruisseau au lit sinoueux, qui descend la pente vers le spec-tateur, le nombro des portes (4 dans les deux groupes), l'inclinaisondu terrain en pente douce vers le premier plan et enfin le murcompose de pierres de taille. En dehors de ces concordances, it yen a pourtant des differences aussi, par exempla les deux tours de337 et 338 (IV groupe) et les murs en biais de 339 et 342 qu'on aajoutes plus tard. Mais nous nous demandons : pourquoi a-t-on batices accessoires et quel est leur sens ? La comparaison minutieuseentre les images du IV et cellos du III groupe nous en donne lareponse. L'aspect du terrain et la direction irreguliere des mursd'enceinte sont les memos dans les deux groupes (voyez pl. III,fig. 111 et 1V). Les citadelles du 1-V et du 111 groupes ont communsles points suivants : la maniere dont le sol est represente avec lesmurs d'enceinte dans leurs continuelles montees et descentes ; la ma-niere dont le mur est construit, avec ses detours et ses fortificationsinterieures, le nombro des portes fixoes presque aux memos en-droits et aux memes intervales. La ressemblance va meme jusqu'auxdetails les plus insignifiants: ainsi, les deux groupes ont leur COOgauche (le III groupe en 322-325 et le IV groupe en 337 339)sillonne de collines, qui descendent on pente rapide du fond versle spectateur,, l'artiste nous indique cette inclinaison du terrain parl'arrangement des maisons et des tours. 11 n'y a qu'une seule dif-ference : dans le III groupe les tours ont t cote d'elles un murcouronne par de creneaux, mur qui manque dans le 1V groupe,

1) Pour hien comprondre ce chapitre, 11 est nocessaire qua le lecteur tut con-tumellement devant ses yeux les figures de la pl. HI, ot sont reproduttes les .imagesde cheque groupe.

Page 78: Cetatea Sarmizegetusa

73

quoique les tours soient placees aux memes endroits. D'ailleurs cesdifferences peuvent etre aisement expliquees. Ainsi, par exemple,clans le IV groupe (en 337) l'on observe une tour avec une coupole,qui manque dans le III groupe a la meme place; de meme, dans leIII groupe it y a des constructions qui n'ont pas de similaires dansle IV groupe.

En general, ces differences s'expliquent par le fait, que la villea ete representee a des epoques differentes ; et par suite, elle a subides transformations ; soit que les anciennes constructions avaientete incendiees par les Daces, soit que d'autres y avaient ete ajouteesplus tard. Ces differences n'ont pas empeche pourtant M. Petersen detirer la conclusion incontestable, que la vine representee dans leIII groupe est la meme que celle du IV et par consequent, la memoque celle du 1 groupe, c'est-h-dire, Sarmizegetusa de Decebale. Et,nouvelle conclusion : la vue de la citadelle du III groupe est priseaussi du nord, comme elle l'avait ete dans les deux derniers groupes(I et IV), ayant par consequent a gauche l'orient et l'occident a droite.

FORTIFICATIONS ACCESSOIRES MI COTE NORD. Maisit y a une question encore qui doit etre eclaircie : quel est le sensdu retranchement a palissade, figure entre 329 et 330, ainsi que lemur a la tour carree en 330 et la tour ronde en 331 du III groupe ?L'artiste de la colonise nous rappelle ces mars dans le IV groupe, laoil. l'on voit, a l'interieur en 342,1e mur en biais MM. en hot ius etPetersen supposent que le'mur en biais surtout, avec les tours de 330et 331, est un mur interieur, qui separe la citadelle en deux parties.Solon nous, au contraire, c'est un systeme partieulier, employe parl'architecte dans le but de raffermir un point vulnerable de la ci-tadelle.

Nous avons dit plus haut, que la vue de la ville du III groupeest prise du nord ; par consequent, l'artiste a figure depuis 327 jus-qu'en 332, selon toute probabilite, le cote nord de Sarmizegetusa.Mais, la ville est traversee, dans la direction du sud au nord parle ruisseau Clopotiva, qui la separe viers l'ouest en deux partiesinegales. On peat reconnaitre le lit du ruisseau dans le III grouped'apres la depression qui s'etend depuis 328 jusqu'en 331. Le murd'enceinte de la citadelle devait traverser ce lit et laisser un pas-sage aux eaux du ruisseau ; it parait que ce passage se trouvejustement a l'endroit du trou road, entre 329 et 330. Ce passage

Page 79: Cetatea Sarmizegetusa

74

etait un point vulnerable et devait etre fortifie a tout prix ; c'estjustement ce que l'artiste a fait : it a utilise la pente de la collinede gauche '), qui commencait en 328 et decrivait rine courbe a droiteet vers le fond jusqu'en 330. Cette colline assez haute et presquea pie, elle dominait meme le mur d enceinte en 328, 6tait for-tifiee par un agger a palissade et vers la droite elle etait soutenuepar une tour, qui servait aux defenseurs de la ville de frapper enface les assaillants, qui auraient penetre par le lit du ruisseau. Der-rière la tour etait bati un mur en pierre, couronne par de ore-neaux ; ce mur s'appuyant a gauche sur le retranchement a palis-sade, se terminait a la tour ronde de 331. De cette maniere, le pointfaible de la citadelle, c'est-a-dire, le passage des eaux du ruisseaua travers le mur d'enceinte, etait clefendu a gauche, par to retran-chement a palissade, a droite par le mur en pierre et enfin, de facepar la tour carree et cello ronde de 331.

LE II GROUPE REPRESENTE LES COTES SUD ET OUEST.Passons maintenant a l'etude du II groupe. Cette fois-ci les dab.-cultes sont d'autant plus grandes, que les elements de comparai-son sont moms nombreux. C'est a elles quo l'on doit l'erreur danslaquelle sont tombes les autres commentateurs de ce groupe de lacolonne. Meme M. Petersen, cet esprit sagace et d'une rare precisionscientifique, s'est laisse seduire par des ressemblances, qui an fondn'etaient que factices, surtout les ressemblances, qu'il croit avoirtrouv ees entre les scenes du 111 et du II groupe. Pour mieux ex-pliquer ce groupe, nous sommes oblig,'6 a faire tine descriptionplus detainee des scenes qui le composent. Voici en quelques motsles elements distinctifs de ce groupe : nous voyons a gauche, en301-304, un rocher escarps qui domine les environs ; ce rocherqui a partir de 304 s'abaisse continuellement, porte sur son som-met des murs batis en pierre poligonal° ; ces murs, qui ont deuxrungs de galerie par derriere, sont couronnes en haut par de ore-neaux. Une tour en 304 ; a partir de ce point, le mur poligonal, en

1) Il faut nous rappeler que l'interieur de Sarmizegetusa, en dehors des col-lines paralleles a Pest et a l'oucst du ruisseau Clopotiva, Malt traverse par une troisiemecolline qui allait parallelement aux autres, un peu plus h, l'est De cette maniere Pinto-rieur de la citadelle kart compose d'une serie de petites collines soparees par des valleespen profondes Cette configuration du sol exphque les zigzags du mur d'enceinte ducote nord, qui monte et descend les pentes des colluaes.

Page 80: Cetatea Sarmizegetusa

75

clecrivant un arc, descend encore jusqu'en 305 oil it atteint le pointle plus bas ; de hi, it commence a s'elever vers la droite. Deuxportes avec des mnea et des piuteus entre elles, percent en 305 et307 le mur, qui disparait presque au bord superieur du relief ; a cetendroit nous voyons ces curieuies machines de guerre, dont l'ex-plication a ate donnee par MM. Cichorius et Petersen. Entre les points308 et 309, a rendroit oil l'arbre atteint le bord superieur du re-lief, le terrain descend un peu, puis it suit quelque temps (en309-311) au meme niveau, pour redescendre plus bas encore.Deux tours en 312, dont rune est a peine visible une troisiemeun peu plus loin a `droite, derriere laquelle en 314 s'eleve unequatrieme, qui cloture la premiere partie du mur, qui monte denouveau vers la droite jusqu'en 315. En face de la troisiemetour, le mur poligonal cesse, pour faire place a un autre bilti enpierres de taille. A ce meme endroit s'ajoute par dehors un secondmur qui, apres plusieurs detours, vient se joindre plus loin au murprincipal, apres avoir enferme un espace presque rectangulaire. Enresume, le cote ou les cotes de ce groupe de scenes commencentsur la cime d'une colline, puis, apres avoir descendu jusqu'a un cer-tain point, s'eleve,continuellement jusqu'en face de l'arbre en 309 ; apartir de ce point it suit en ligne droite sur un terrain plat maiseleve, ensuite it descend en pente rapide pour s'elever jusqu'en 315ou il atteint son hauteur maximum.

Si nous comparons l'aspect du terrain et du mur dans ce 11groupe a celui des groupes I, III et IV qui sont, comma nous ra-yons déjà dit, rimage des cotes est et nord de Sarmizegetusa, noussommes plutot surpris des differences qui existent entre ces groupesque de leers points communs. Mais cette comparaison est encoreplus instructive entre les groupes 11 et III.

Le terrain dans le II groupe constitue au centre un plateauassez eleve (du point 307 jusqu'en 311) avec des depressions d'uncote (de 304 jusqu'en 300) et de l'autre (de 311 jusqu'en 313); andela de ces depressions le terrain commence de nouveau a s'elever.Au contraire, dans le III groupe le terrain constitue au centre unedepression (de 327 331), qui s'eleve a droite et a gauche, vers lesextremites. L'aspect exterieur du mur est egalement different dansles deux groupes : poligonal dans le 11, 11 est compose de pierresde taille aux assises regulieres dans le 111 groupe; le mur decrit

Page 81: Cetatea Sarmizegetusa

76

entre 326-327 une ligne concave dans le II groupe, au contraire,au meme endroit dans le 111 it suit une ligne convexe (entre 301-305).

Les fortifications accessoires ajoutees aux deux groupes sont diffe-rentes par l'aspect, par la construction et par leer position, enrapport avec le mur d'enceinte. Dans le 111 groupe ces fortifica-tions se trouvent a Pinterieur de la citadelle, dans le Il au eon-traire, elles sont a l'exterieur ; dans le Ill elles ont une formetriangulaire flanquees par des tours a gauche, tandis que dans le11 elles sont rectangulaires et avec des tours a droite. Ces deuxgroupes se distinguent aussi par le nombre des portes et par la ma-niere dont elles sont distribuees : dans le Ill elles sont placees versle centre de la ligne du mur d'enceinte et dans le 11 groupe an con-traire, elles sont beaucoup plus nombreuses et reparties plutot versles extremites. Enfin, an II groupe l'artiste a ajoute aussi de mnea,

des pluteus et les curieuses machines de guerre de 307 et 309, quimanquent aux autres groupes.

Par consequent, it n'y a presque aucune ressemblance entreces deux groupes ; au contraire, l'artiste a mis en pleine lumiereles differences, qui ne sont pas dues pourtant a la negligence del'artiste, comme on l'a affirms 1). Nous croyons que toutes ces dif-ferences ont ete accentuees par l'artiste dans un but bien determine :it a eu l'intention de mieux mettre en evidence pour le spectateurl'idee, que les cotes representes dans les groupes 1, III et IV nesont pas les memos que ceux du 11 group° ; et comme l'artiste nous apresents dans le III groupe les cotes est et nord, it s'ensuit necessai-rement, que dans ce dernier groupe, it a eu en vue d'autres cotes.

Quels sont done ces cotes ? D'abord, nous pourrions dire a

priori, qu'il ne pout etre question que des cotes ouest et sad. D'ail-

1) 11 ne faut pas croire quo ces differences soient dues a la negligence de l'ar-tiste , car, c'est invraisemblable de croire qu'un artiste, an lieu de faciliter sa tachene cherchat qu'a la rendre plus difficile certes, le mur en pierres pohgonales estpour l'artiste beaucoup plus difficile a executer, que le mur bah en pierres de taille.Et en outre, pourquoi l'artiste, apres avoir represents le mur d'enceinte en pierres po-ligonales, auralt-il change son systeme brusquement en 313, pour l'executer plus loind'apres la forme employee dans les trots autres groupes? Ne serait-il plus logiqued'admettre que dans ce groupe il y alt un motif plus puissant, qui aurait force l'artistea proceder de la sorte ? Est-ce quo colle-ci no dolt pas 'etre une preuve evident° dusentiment realists, qui a conduit l'artiste a representer une partie du mur sous la forme,inusitee (poligonale) et l'autre d'apres l'ancien systeme ?

Page 82: Cetatea Sarmizegetusa

77

leers, Sarmizegetusa ayant une forme rectangulaire 1), l'artiste etaitcontraint, apres avoir represents deux cotes du rectangle (les cotesest et nord), de nous montrer les deux autres aussi (les cotes ouestet sud). En verite, si nous laissons de cote le camp romain de CX11I,le Il groupe est compose de deux parties egales, separees parl'arbre de 309. Mais, laquelle de ces deux parties represents lecote sud et laquelle le ate ouest ? La reponse nous est donnee parl'image meine des scenes. Dans la premiere partie de gauche leprofil des murs d'enceinte, apres une depression, s'eleve continuel-lement vers la droite, jusqu'a l'arbre de 309. Eh bien, c'est seule-ment le cote ouest de Sarmizegetusa qui pouvait avoir ee profil ;parceque le terrain,nous l'avons vu plus haut,s'elevait progres-sivement vers le sud, oil a l'angle sud-ouest it atteignait le pointculminant ; it est a remarquer, que la petite depression figuree dansla scene CXlIl de la colonne, en 304-305 nous la trouvons sur leterrain reel un peu plus au sud de l'angle nord-ouest du camp ro-main de Sarmizegetusa 2). L'autre pal tie de droite de ce groupe estrepresentee au contraire, suivant d'abord une ligne droite a un ni-veau eleve ; ensuite, s'inclinant en pente rapide, pour s'elever plusloin vers la droite, elle forme presque au milieu une depression quiressemble au profil d'une vallee. Done, ce cote commencait sur lesommet d'une colline, descendait an fond d'une vallee pour finir,apres avoir gravi la pente, sur le sommet d'une autre colline. C'estune ressemblance de plus : car le cote sud de Sarmizegetusa etaitplus eleve aux angles et descendait en pente douce vers l'interieur,oil so trouvait le lit du ruisseau Clopotiva.

Cet emplacement des deux mollies du groupe est confirmsaussi par quelques details representes par l'artiste dans deux pointsdifferents: en 305-307, oil se trouvent ces vinea et pluteus sur lahauteur des murs et en 312-314, oil l'on remarque les fortificationsexterieures, ajoutees au mur d'enceinte. Ces vinea et pluteus nousrappellent les fortifications daces sur le cote ouest (bA') du 1 groupe.Est-ce que la repetition de leur image, dans le II groupe, ne peut-ilpas avoirlo role d'une indication plus precise, pour guider le specta-teur? D'ailleurs, pareilles aux retranchements du cote nord, con-

1) C'est une conclusion qui decoule de la forme do Sarmizegetusa du I groupe.2) L'angle nord-ouest de la citadelle etait situe sur un rocher escarps, qui s'ele-

vait brusquement audessus du mveau de la plains.

Page 83: Cetatea Sarmizegetusa

iS

straits pour defendre l'issue clu ruisseau Clopotiva, de in me dansle II groupe, ces fortifications de 312-215 ont ete batics, croyons-nous, dans un but purement strategique c'est-h-dire, de protegerl'entree du ruisseau dans la citadelle. Co passage a ete raffermi parun system° de plusieurs tours, elevees to long du mur principal en312-- 313 ; a cet end roit se trouvait sans doute aussi la Porte prin-cipale d'entree it a ete raffermi aussi par To mur secomlaire, quicommencait en 313, et qui, apres plusieurs detours, se rattachait, denouveau au mur principal en 315. Ce mur, qui enfermait un champplus ou morns rectangulaire (voyez fig. 3, p. 45, u-v-a), avait la destina-tion d'empecher l'attaque des ennemis, qui auraienl essaye a penetrerdans la citadelle, en arrivant du cote sud, par le lit du ruisseauClopotiva. Les restes de ces fortifications etaient en partie censer-vees a la fin du XVIII-ieme siècle, car le baron de Ilohenhauseni lesindique a l'exterieur des murs, du 6)1.6 snd, dans le plan qu'il abelie sur les mines du camp roman ; elles sont marquees sur leplan de l'ingenieur Polonic par la lettre a (voyez fig. 1, p. 6.). Par con-sequent, it en result° d'une maniere indiscutable, que l'artiste dola colonne a represents, dans les scenes du II groupe, les deuxcotes ouest et sud de la citadelle dace.

Par cette supposition on explique encore un autre detail quietait un enigma pour nous . pourquoi l'artiste figure le murd'enceinte de ce groupe d'une maniere inusitee sur la colonne, c'est-a -dire le mar, au lieu d'Otre constituo de pierres de taille aux assisesregulieres, comtne partout ailleurs, nous le voyous au contraire formejusqu'en 313 de pierres poligonales? Est-ce un simple caprice do Far-Este, ou bien c'est l'intention evidente de sa part de nous montrerla vole. et nous indiquer son but? La seconde alternative est la plusvraisemblable , elle est raise en relief encore par un autre detail, quel'artiste a intentionnellement indique dans la scene LXXV du I grou-pe. Nous nous rappelons que le cote sud de Sarmizegetusa etait fi-gure dans ce groupe seulement par un fragment do mur c o (voyezpl. III, fig. I) en pierres de taille, qui commencait en 192 pour finira l'ouverture ovale de ca'. Le reste du mur, qui formait le cote sud,manquait. Alors, l'exphcation s'ensuit d'une maniere logique : dans laI guerre, Sarmizegetusa etait entouree seulement sur les cotes est etnord, d'un mur en pierre,d'ailleurs inacheve ; du cote sud i1 n'y a-vait que le fragment co. Le reste(c'est-h-dire, le cote sud et le cote

:

:

a-t-il

Page 84: Cetatea Sarmizegetusa

70

ouest) an contraire, n'etaient defendus que par un rempart en terre(agger), soutenu de distance en distance par tine palissade, des vineset des pluteus.

Mais le roi Decebale, ayant reconquis sa capitale, apres avoirchasse ou detruit la garnison romaine, laissee par Trajan dans Sar-mizegetusa, prit la decision de la fortifier d'une maniere formidable.Dans ce but, il termine les murs d'enceinte des cotes est et nord,laisses inacheves a la fin de la I guerre dacique, et en meme temp,it remplace les remparts on terre des cotes ouest et sud par desmurs en pierres. Co nouveau mur a ate bati en petits moellonspeine degrossis, joints avec du mortier tres resistent. Ce noyau,ainsi forme, n'a plus ate revetu sur les deux faces, comma d'ha-bitude, par l'epaisse enveloppe en pierres de taille. Aussi, l'aspectexterieur de ce mur etait tout different de celui bati en pierres detaille C'est la la cause, pourquoil'artiste de la colonno a figure, dansles scenes du II groupe, le mur d'enceinte forme de pierres poli-gonalos et non pas rectangulaires.

Mais la ou i1 y avait le point faible de la citadelle, c'est-h-dire,a l'entree du ruisseau Clopotiva, Parchitecte s'est vu clans la ne-cessite d'ajouter de nouvelles defenses : it a d'abord eleve les for-tifications exterieures de 312-315, dont nous avons parte plus hautet ensuite it a donne au mur d'enceinte une puissance de resistanceplus grand°, en recouvrant sur les deux faces le noyau en moellonspar tine enveloppe en pierres de taille. Le rests du mur d'enceinte,qui va directement de la tour de 313 vers l'angle de 315 etait, mimependant la I guerre dacique, MU en pierres de taille : c'est preci-sement le mur c o du cote sud (voyez p1. 111, fig. I). Et voilacomment un detail, en apparence insignifiant, pent nous mettre enrelief 1 idoe, quo l'artiste, dans la serie des scenes du II groupe,a represents les cotes ouest et sud de la capitale dace.

D'ailleurs, l'artiste devait naturellement rendre dans sa croniqueen pierre l'image complete de Sarmizegetusa, vue de tous les coteset non pas seulement les cotes est et nord. C'est ce gull a fait :parmi les quatre groupes figurant la capitale dace, le premier nousrend une Sarmizegetusa, qui n'etait pas assez bien fortifiee ; le secondgroups nous montre l'image de la citadelle au moment de l'assautgeneral, que les soldats romains donnent sur tous les cotes a la foisou mieux peut-titre sur les cotes sud et ouest, ou les fortifications

a

Page 85: Cetatea Sarmizegetusa

80

etaient moins formidables ; le troisieme groupe nous fait connaitreles peripeties emouvantes qui eurent probablement lieu parmi lesDaces, au moment de la catastrophe finale et enfin, le dernier groupenous represente l'image de Sarmizegetusa ruinee et ravagee, maistombee au pouvoir des Romains. Par la chute de la capitale daceet plus tard par la mort de Decebale le sort d'un des plus vaillantset vigoureux peuples de l'antiquite est definitivement seellO.

Page 86: Cetatea Sarmizegetusa

TABLA DE MATERII

PRECUViNTARE

CAPITOLUL I.ISVOARELE PENTRU RECONSTITUIREA SARMIZEGETUSEI

CAP1TOLUL 11.FORMA SARMIZEGETUSEI PUPA RELIEFELE COLUMNEI

CAPITOLULSARMIZEGETUSA IN AL II REZBOI DACIC

CAPITOLUL 1V.DESCRIEREA SARMIZEGETUSEI RECONSTITUITE

Pag.

1

3

22

36

44

REZUMATUL FRANCES

CAPITOL UL 1 55

CAPITOLUL 11 71

111

.

.

Page 87: Cetatea Sarmizegetusa

I

III

II

LXXIII LXXIV LXXV LXXV

188 189

CXIX

190 191

IV

192

CXXIV

193 194

CXXV

'11/4

195 196 197 198

en-11:1, ,

CXXVI

337

Je."04,

338

CXX

IL0111111.

011142111111121111 ...411116.taribigell

339 340

1111 miliFil!..11:111111111.0111101010,1.,1.1

CX XI

341 342 343

CXXII

'Aqvgb.aibt. OUP.owvo....

323

..-_,,,..

i 444.9,c..,

, i k ,6 1---S.,,,_.__-._

c"" .1="nnirear-,,,

CXIII

324 325

loftMan

P,

114,..P111.1113:111:1.1.1.1111111."1"I''-

CXIII

326

it.....4411111Z11)

ifs1111 11111.1000A

m:7114111112741111....ru ,0.asgrame AN

327 328

CXIV

329 330 331 332

CXV

333

LXXVI

ytir

7,-7(

.11.1Ztla4 11,

199 200 201

PLANA III

CXVI

302 303 304 305 806 307 308 309 310 311

Fig. I. II, III, 1V. DE PE COLUMNA REPREZINTIND SARMIZEGETUSA.(dupe, Petersen)

312 313 314 315

ve

fire

Z

A

....,,,..A.:::A.,,,,,- ,,,,,,,ii, MI

. ..b .,

tasktik

300 301