Simona Ilea Pop, Ştiri din viaţa cetăţii şi a parohiei noastre ���������������������������� 3

Ilea-Bonda Violeta, „Şcoala trebuie să fie un reper pentru o educaţie de calitate” 4

Aurel Maxim, Organismele modificate genetic – blestem sau binecuvântare? ����� 6

Mirela Boțan, Bertrand Russell, În căutarea fericirii ��������������������������������������� 8

Ştefan Popa, Drumul spre lumina taborică ����������������������������������������������������� 9

Robert Anton Kovacs, Miezonoptica ��������������������������������������������������������� 11

Marcel Agrişan, Paza celor cinci simţuri ����������������������������������������������������� 12

Iuliu Gorea, Despre regi: vise şi chinuri regale ���������������������������������������������� 14

Katalin Rus, „Îți arăt că pot!” (I) ����������������������������������������������������������������� 15

Graţiela Agrişan, Aripi de îngeraş �������������������������������������������������������������� 17

Cuprins

3

Știri

• NoistrăzidincomunaFloreştivorfiasfaltateşimodernizate înperioa-daurmătoare. Locuitorii celor 19 străzi anunţate de Primărie vor avea până în anul 2015 pe lângă mult aşteptatele străzi fără gropi, trotuare şi canalizare� Alocările de fonduri provin din bugetul propriu al comunei, valoarea estimată a contractului depăşind 18�625�833 lei� Străzile vizate sunt: Abatorului, Andrei Mureşanu, Co-lonia de sub deal, Fagului, Iazului, Iazul morii, Izvorului, Magnoliei, Narciselor, Plopilor, Sub cetate, Teilor, Tineretului şi Valea Gârbăului ( Floreşti), la care se adaugă străzile: Intreprinzătorilor, Gilăului (Luna de Sus), Majeşti şi Şcolii (Tăut)�

• Liturghiearhiereascăînlunaiulie,labisericadinCetateaFetei–Floreşti,cuprilejulsfinţiriinouluiaghiasmatar. Evenimentul aşteptat cu interes de către preoţii şi credincioşii parohiei va avea loc duminică, 27 iulie, cu participarea PS Vasile Someşanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Clujului şi va fi o adevarată sărbătoare pentru cei prezenţi, după cum a declarat pr� paroh Marcel Agrişan� După Sf� Liturghie arhierească va avea loc un concert de muzică clasică, cu participarea tinerilor instrumentişti ai parohiei; în des-chidere, îndrăgitul grup coral „Diaconia” – sub conducerea dirijorului pr� Decebal Gorea – îşi va încânta ascultătorii, aşa cum o face deja de ani buni în fiecare duminică şi sărbătoare�

• PostulSfinteiMarii,onouaperioadădemeditaţieşirugăciunepentrucreştini. În perioada 1-14 august, credincioşii orto-

docşi sunt chemaţi de Biserică la pocăinţă şi îndreptare, prin post şi rugăciune� Timp de două săptămâni, în biserica cu hramul Tuturor Sfinţilor din Floreşti, seara de la ora 18�00, se va oficia slujba Paraclisul Maicii Domnului, iar în seara zilei de 14 august, în ajunul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, aici se va oficia slujba Prohodului sau a înmormântării ei, sărbă-toarea Sf� Marii Mari fiind ziua mutării Fecioarei Maria la Domnul, sau ziua naş-terii ei în Ceruri�

• Tabăradecreaţie„Hristospeînţe-lesultuturor”îşideschideşi înacestanporţile,înprimasăptămânăaluniiaugust. Iniţiată de către parohia ortodoxă din Cetatea Fetei – Floreşti, cu spijinul mai multor specialişti voluntari din domenii precum teologie, artă sau ştiinţe socio-uma-ne tabăra îşi propune să le ofere celor mici, în vacanţă, o alternativă educaţională în strânsă legătură cu valorile creştine� Ajunsă la a patra ediţie, tabăra va fi organizată pe ateliere de creaţie, folosind o serie de mijloace moderne de predare� Pot participa copii interesaţi, care au împlinit deja vârsta de 5 ani� Înscrierile se fac telefonic la nr� 0747 033 275 (Andreea Criţan) până în data de 27 iulie� Taxa de participare este de 20 de lei, bani necesari pentru achiziţi-onarea materialelor� Participanţii ediţiei din acest an vor putea fi cunoscuţi duminică 10 august, în biserica Tuturor Sfinţilor – Floreşti, prin intermediul spectacolului de teatru şi a expoziţiei de icoane�

Știri din viața cetății și a parohiei noastreSimona Ilea Pop

4

Oam

eni, t

răiri

, fap

te

In această ediţie a revistei noastre am avut plăcerea de a discuta cu directorul

Şcolii Gheorghe Şincai din Floreşti, D-na Ilea-Bonda Violeta� Am abordat teme lega-te de situaţia Şcolii floreştene şi provocările legate de educaţia într-o comunitate atât de interesantă cum e Floreştiul zilelor noastre� Dincolo de experienţă şi dinamism am re-marcat la interlocutoarea noastră hotărârea de a construi şi dezvolta elementele unei structuri care să contribuie la o educaţie de calitate în comunitatea noastră�

CiprianTehei: De când lucraţi în ca-drul şcolilor din Floreşti?

Ilea-BondaVioleta: Sunt în comuni-tatea floreşteană din 1990� Din 1995 am fost director la Şcoala Luna de Sus până acum doi ani� Iniţial Şcoala Luna era sub-ordonată Şcolii Floreşti până în 2005 când a devenit unitate de învăţământ de sine stătătoare, lucru care ne-a mulţumit şi pe noi, profesorii, dar şi pe membrii comu-nităţii� Ne-am putut organiza şi gestiona resursele altfel, deşi nu a fost uşor şi au fost anumite provocări� Acolo studiază aproape 300 de copii şi sunt două secţii: română şi maghiară� A fost o perioadă frumoasă pentru mine, timp în care m-am simţit parte integrantă din comunitate şi mi-a fost greu să mă desprind de oamenii de acolo� Acum doi ani am acceptat provocarea de a mă transfera în Floreşti şi aşa am ajuns acum în această poziţie�

C.T.: Cum aţi găsit şcoala floreşteană?I.B.V.: Impresionantă este pentru mine

diversitatea culturală pe care o regăsim la elevii noştri� Pe de o parte sunt cei pro-veniţi din vatra veche a satului, la care se alătură copiii de etnie romă, iar pe de altă

parte sunt cei care s-au mutat de curând în Floreşti şi care provin nu numai din zona Clujului, ci şi din alte părţi ale ţării� Pentru noi e important să le arătăm ele-vilor şi părinţilor acestora că, indiferent de unde provii, Şcoala din Floreşti poate să le ofere educaţie de bună calitate� În-tâmpinăm şi greutăţi în momentul în care încercăm să construim ceva, pentru că e într-adevăr dificil să armonizăm părerile şi opiniile unor oameni care au experienţe de viaţă şi provin din medii atât de diferite� La acestea mai adăugăm şi o dinamică semnificativă – zic eu – a celor care vin şi pleacă din comunitate�Dacă ne gândim că Şcoala Gheorghe Şincai are un număr de peste 1170 de copii, vă puteţi face o idee legată de gestionarea relaţiilor cu atât de multe persoane� Eu cred în principiul că oricare ar fi situaţiile legate de cei care vin la şcoală, oricare ar fi caracteristicile comunităţii, şcoala – ca instituţie – trebuie să ofere o educaţie de bună calitate�

C.T.: E pregatită instituţia pe care o reprezentaţi să facă faţă acestor situaţii?

I.B.V.: E evident că e mai mult de muncă şi că avem o presiune suplimen-tară constantă asupra cadrelor didactice� Personalul face faţă, pentru că în general vorbim de oameni calificaţi şi cu experien-ţă� Sinceră să fiu, mie îmi place să răspund provocării, chiar dacă n-am realizat acum doi ani care vor fi dificultăţile acestei po-ziţii� Eu nu am renunţat niciodată la ceea ce mi-am propus, indiferent de obstacole� Dacă vrei să faci ceva, faci – nu contea-ză dacă e mai greu sau mai uşor� Eu zic că noi combinăm munca unor dascăli experimentaţi cu dinamismul cadrelor

„Școala trebuie să fie un reper pentru o educație de calitate”Ilea-Bonda Violeta

5

Oameni, trăiri, fapte

C.T.: Cum vedeţi viitorul Şcolii în Flo-reşti şi al comunităţii, în general?

I.V.B.: Viziunea noastră e aceea de a continua eforturile pentru ca Şcoala noas-tră să nu aibă numai un caracter incluziv şi remedial, ci şi unul competitiv� „Com-petitorii” noştri sunt şcolile din mediul urban� În mod continuu vom îmbunătăţi condiţiile, mai ales dacă vom avea cel puţin acelaşi nivel de implicare al comunităţii şi mai ales al autorităţilor locale, care ne-au susţinut foarte mult în ultimul timp şi au răspuns solicitărilor noastre� Avem proiecte de şcoala şi grădiniţă noi, care vor fi construite în zona Cetatea Fetei şi care cred că vor fi un mare pas înspre a oferi condiţii educaţionale deosebite copiilor� Iarăşi foarte importante sunt activităţile de construire a coeziunii între membrii acestei noi comunităţi care e Floreştiul� Au avut un mare succes concursurile sportive şi culturale organizate cu parteneri din alte comunităţi şi care au devenit evenimente de referinţă la nivel judeţean şi naţional� Toate aceste iniţiative aduc copiii şi părinţii împreună, indiferent dacă sunt organizate de Şcoală, Primărie, Biserici sau cluburi sportive� Şi cred că, dacă toţi ne vom face datoria, fiecare în locul în care suntem, Floreştiul va fi o altfel de comunitate� Una mai bună, cu siguranţă�

Interviu realizat de Ciprian Tehei.

tinere pe care le avem în şcoală� Dotările şcolii sunt la standarde foarte bune, iar aici ne-am bucurat şi de sprijinul substanţial al comunităţii (Primăria, comitetele de părinţi)� O problemă majoră rămâne cea legată de spaţiile insuficiente� Aşa că, oricât de mult am dori ca cei care termină ciclul preşcolar să continue în comunitate, nu ne-am putea permite deocamdată acest lucru� În general, comunitatea răspunde pozitiv şi apreciază şcoala� Până la urmă, într-o comunitate a provocărilor şi opor-tunităţilor cum e Floreştiul nostru astăzi, Şcoala trebuie să fie un reper şi să-şi în-deplinească misiunea şi anume aceea de a oferi o educaţie de calitate�

C.T.: Care e relaţia instituţiei cu părinţii care provin în special din „noul Floreşti”?

I.V.B.: Vorbim de o relaţie bună, pe care o clădim zi de zi� Nu e uşor , mai ales pentru părinţii care au copiii la grupele preşcolare să se adapteze la programul instituţiei, şi-i înţeleg perfect� Sunt oameni educaţi şi informaţi, care au aşteptări, mul-te dintre ele legitime� Provocarea în relaţia cu aceşti părinţi e aceea de a-i convinge că instituţia are un anume program, iar regulile sunt făcute în interesul grupului de copii şi că nu toate interesele individuale sau viziunile personale se pot regăsi aici� Eu consider că, în marea lor majoritate, părinţii au înţeles acest lucru şi devin partenerii noştri în educaţia copiilor� De când sunt în această poziţie, mi-a plăcut să mă întâlnesc cât mai des cu părinţii din toate ciclurile educaţionale� Sunt deschisă sugestiilor şi cred cu tărie că, dacă vrem să facem ceva constructiv, putem să rezolvăm orice� Eu de obicei le spun părintilor că putem apela la orice for superior (Inspec-torat, Primărie), însă problemele tot noi trebuie să le rezolvăm, aici, pe plan local�

6

Edito

rial

Nordului pentru a fi rezistente la frig, aşa se poate obține orice soi de pom fructifer cu gene de la un şobolan, un țânțar, o bacterie sau orice altă specie� Ingineria genetică permite, astfel, obținerea unor organisme noi care nu există în natură, nu au nicio relație cu ritmul multimilenar de evoluție a ființelor vii, iar proprietățile lor nu sunt pe deplin cunoscute�

În prezent cele mai răspândite culturi modificate genetic sunt: porumbul, orezul, soia, rapița, cartofii, tomatele etc� Acestea pot ajunge în alimentația noastră, fie di-rect, fie indirect, prin hrana animalelor domestice destinate consumului uman�

Sunt alimentele modificate genetic dăunătoare pentru sănătatea noastră?

Da, este răspunsul la întrebare� Aşa arată studiile independente ale unor cer-cetători de prestigiu din Europa şi de pe alte continente� Cercetări recente arată că, porumbul modificat genetic NK 603 produce cancer la animalele de experi-ență� Menționez că aceste studii au fost eşalonate pe o perioadă de 2 ani, în timp ce, companiile producătoare de OMG-uri trag concluziile după doar 3 luni de hrănire şi observații� În acelaşi registru, este de remarcat faptul că primele tumori maligne au apărut după 4-7 luni de hrănire, iar maximum de tumori s-a înregistrat la 18 luni� La femele, majoritatea tumorilor sunt mamare şi ovariene� Glanda hipofiză, responsabilă de controlul şi funcționarea tuturor glandelor endocrine, a prezentat hipertrofii, hiperplazii şi adenoame de două ori mai multe decât la animalele hrănite cu porumb convențional� Balanța hormoni-lor sexuali a fost şi ea dereglată, în sensul

In afara fisiunii atomice şi a fuziunii nu-cleare, puține descoperiri ale ştiinței

au provocat controverse şi dezbateri pu-blice ca şi organismele modificate genetic (OMG), denumite şi transgenice� Implica-țiile OMG-urilor sunt atât de mari şi de complexe încât discuțiile pe marginea lor depăşesc nivelul specialiştilor, al mass-medi-ei şi al societății civile, ajungând la nivelul guvernelor şi al decidenților continentali şi planetari�

Ce sunt organismele modificate genetic?OMG-urile sunt plante de cultură,

animale sau microorganisme aparent nor-male, cărora li s-au transferat gene de la alte specii, prin intermediul unor tehnici de laborator (inginerie genetică)� Obținerea unui OMG este complet diferită de cea a metodelor convenționale de creare a soiurilor de plante şi a raselor de animale�

De mii de ani, omul a obținut soiuri şi rase mai productive, prin încrucişare şi selecție, în cadrul indivizilor din aceeaşi specie� Deşi acest proces este dirijat de om, el se realizează cu respectarea legilor naturii şi a rânduielilor făcute de Dumnezeu� Pe cealaltă parte însă, ingineria genetică vine să sfideze creația divină, prin încălcarea hotarelor stabilite între specii de-a lungul existenței lor� Astfel, dacă în natură există aşa numita „barieră de specie”, prin care este posibilă doar împerecherea indivizilor din aceeaşi specie, organismul modificat genetic depăşeşte această barieră� Prin manipulare genetică în laborator, se poate combina material genetic de la orice specii, fie ele neînrudite, sau chiar foarte înde-părtate genetic� Aşa s-au obținut roşii şi căpşuni cu gene de la un peşte din Marea

Organismele modificate genetic – blestem sau binecuvântare?Aurel Maxim

7

Editorial

maxim� Acestea au suficienţi bani pentru a convinge decidenţi din rândul politici-enilor, a guvernanţilor, a autorităţilor de control alimentar, inclusiv de la nivelul Bruxelles-ului, care mulează regulile după interesele corporaţiilor�

Ce putem şi ce trebuie să facem noi, consumatorii?

Să ne informăm şi să cunoaştem ris-curile OMG-urilor (vă poate fi de mare folos site-ul http://www�infomg�ro)� Să cerem decidenţilor politici pe care i-am ales să acţioneze în sensul interesului con-sumatorului şi nu a marilor companii� Să privim cu atenţie etichetele de pe ambala-jele produselor alimentare, iar dacă sunt modificate genetic să le evităm categoric�

În final, gânduri optimiste şi speranţe de mai bine�

Este o mare bucurie pentru mine să văd înalţi ierarhi şi preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române interesaţi de protejarea mediului înconjurător, inclusiv prin respingerea OMG-urilor� Amintesc aici, pe ÎPS Andrei Andreicuţ care în cuvântul de învăţătură din Sfânta zi de Rusalii vorbea de „bombe ecologice”� De asemenea, părintele Dece-bal Gorea de la Biserica Cetatea Fetei din Floreşti avertiza într-una din predicile sale, documentate, convingătoare şi pline de har ca întotdeauna, asupra riscurilor organismelor modificate genetic, acest blestem al vremurilor noastre�

Eu cred că asanarea societăţii româneşti şi a umanităţii în general nu este posibilă fără o relaţie armonioasă cu natura, fără integrarea în ritmurile naturii, fără dragoste şi credinţă� Nu semeţindu-ne, nu sfidând creaţia divină, ci respectând cu smerenie ordinea naturii şi a Universului făcute de Dumnezeul cel atotputernic şi bun�

creşterii cantității de estrogen la masculi, respectiv, testosteron la femele� Astfel, femelele au devenit mult mai agresive, odată cu pierderea instinctul matern, în timp ce masculii şi-au pierdut fertilitatea� Masculii de şobolani au dezvoltat simp-tome grave de insuficiență hepatorenală, primele simptome fiind observate la 90 de zile de hrănire cu porumb modificat genetic� Tocmai la 90 de zile, atunci când cercetătorii companiilor producătoare de OMG-uri trag deja concluziile cu privire la impactul acestor alimente asupra ani-malelor de experiență�

Pentru a descrie impactul OMG-uri-lor asupra biodiversităţii şi mediului în general, ar trebui deschisă o listă foarte lungă, imposibil de sintetizat pe două pagini de revistă�

Care este capcana alimentelor modifi-cate genetic pentru consumatori?

Alimentele modificate genetic nu au toxicitate acută, ci una cronică� Aceasta în-seamnă că efectele negative nu apar imediat, ci în timp� Exact cum s-a întâmplat şi se întâmplă şi în cazul aditivilor alimentari, cunoscuți sub numele de E-uri� În urmă cu 30 ani, când au început să apară masiv în alimentele noastre, consumatorii le-au tratat cu indiferență� Astăzi, tabloul E-urilor, întocmit de comunitatea medicală, este unul cutremurător, cele mai multe dintre acestea dovedindu-se a fi toxice sau chiar cancerigene�

Cine militează pentru extinderea or-ganismelor modificate genetic şi de ce?

În primul rând marile companii produ-cătoare de pesticide şi seminţe modificate genetic� Aşa cum se întâmplă în industria alimentară, industria farmaceutică şi în toa-te domeniile economiei, marile corporaţii speculează orice posibilitate de realizare a două obiective majore: monopol şi profit

8

Rece

nzie

De cealaltă parte există câţiva piloni care cheamă, susţin şi aşează fericirea în noi� Din nou, iubirea-afecţiune îşi recapătă locul în rândul panaceelor universale� Autorul invocă atât de curat şi de simţitor puterea şi energia pe care afecţiunea le generează în noi, mo-dificându-ne: „pentru că toţi avem nevoie de afecţiune, dar nu orice fel de afecţiune, nu afecţiuni posesive, nocive, acaparatoare, ci afecţiuni care permit celorlalţi să fie ei înşişi, afecţiuni sincere, care nu sunt un scop în sine şi au ca obiect persoana şi nu sunt un mijloc pentru binele propriu�” Cauzele fericirii sunt legate apoi de familie, pofta de viaţă şi muncă� O atenţie interesantă este orientată spre „interesele impersonale”, care „nu trebuie să implice voinţa şi luarea promptă de decizii, ci trebuie să nu fie atât de excitante încât să producă oboseală emo-ţională şi să acapareze atât partea conştientă, cât şi cea inconştientă a minţii�”

Pe parcursul cărții, autorul se foloseşte de un simţ al proporţiilor foarte preţios şi mân-gâietor� Rămâne inevitabilă întrebarea „cum ar fi scris astăzi autorul cartea?” Probabil la fel� Rândurile emană prezenţă, îndemnând la echilibru şi măsură, la pendularea între acţiune şi resemnare înţeleaptă� Autorul dovedeşte o flexibilitate discursivă impre-sionantă; cuvintele nu sunt alese elaborat şi criptic, ci ajung la noi, cititorii, într-o manieră curgătoare, primitoare şi lucidă�

Simpla lectură a cărţii creează o stare foarte bună, pe care cititorul o poate pune pe seama noului şi a curiozităţii lecturii satisfăcute de rânduri pe măsură sau o poate atribui adevărurilor şi autenticităţii lor� Cert este că „fericirea este o stare care se cucereşte”�

D e-a lungul existenţei noastre, suntem sau devenim candidaţi la fericire�

Abordarea pe care o propune filozoful britanic Bertrand Russell este surprinză-toare1, încercabilă şi mult accesibilă, fără a reprezenta de departe o soluţie cu ingre-diente precise� El aşază fericirea în rândul acelor dorinţe care se împlinesc în natu-raleţea lor, atunci când individul foloseşte valori şi principii ca instrumente de viaţă� Ca şi gânditor englez, Bertrand Russell transmite cititorului mecanisme directe, fără perspective emoţionale de implicare deplină� Descoperim o simplitate a scrierii, autorul intrând în rolul unui dascăl care încearcă explicaţii de-o logică frumoasă şi salubră pentru cei care-l ascultă�

Suntem deopotrivă puşi în legătură cu „Cauzele nefericirii” noastre în prima parte a romanului, pentru ca apoi să ni se ofere ipostaza devenirii noastre în „Cauzele fericirii”�

Oboseala, plictisul, invidia, mania persecuţiei, frica de opinia publică, sunt o parte din cauzele nefericirii, pe care le purtăm după noi constant� „Omul fericit, spune Bertrand Russell, este acela care nu suferă dezbinări lăuntrice, acela a cărui personalitate nu este nici divizată lăuntric, nici pornită împotriva lumii”�

„Plictiseala este în esenţă o dorinţă de evenimente frustrate, evenimentele cu pri-cina nefiind neapărat agreabile, ci putând fi nişte simple întâmplări în măsură să-i permită victimei plictisului să deosebească o zi de alta�”

1 Bertrand Russell, În căutarea fericirii, tradu-cere Sanda Drăgan, Humanitas, Bucureşti, 2011, 220 pp�

Bertrand Russell, În căutarea fericiriiMirela Boțan

9

Sfinţi şi sărbători

Sfântul Simeon Noul Teolog zicea un lucru înfricoşător: „Cine n-a văzut pe Dumnezeu în viaţa asta nu-L va vedea nici în cealaltă”, iar Sfântul Grigore Pa-lama afirmă că participarea la Slava lui Dumnezeu, vederea luminii necreate nu li se dăruiesc oamenilor la întâmplare, ci numai acelora care au două trăsături de

caracter fundamenta-le: sunt întăriţi în mod special în credinţa faţă de Dumnezeu sau au fost înălţaţi deasupra nimicniciei fiinţei umane�

Muntele are darul lui, are o sfinţenie anu-me� Muntele este ceva ce te copleşeşte; oricât ai încerca să-l îmbră-ţişezi cu privirea, nu reuşeşti să-l cuprinzi în toate laturile lui, nici de pe vârful acestuia� Acolo sus, orice cuvânt este înecat în tăcere, iar întreaga panoramă

apare în faţa noastră cu o anumită pace în suflet, cu lumină, cu claritate� Înălţarea omului pe munte semnifică, de fapt, dru-mul parcurs de om de la curăţirea inimii de patimi spre iluminarea minţii sale, iar pentru acest lucru îţi trebuie o iniţiere în tainele isihasmului şi nu numai�

Moise este înainte de orice o figură simbolică şi identitară: singurul om care l-a cunoscut pe Dumnezeu faţă către faţă, primul dintre proroci, eliberatorul popo-rului lui Israel, regele legiuitor, mediatorul

Există vreun om care să se învrednicească de atenţia specială a lui Dumnezeu?

Credem că nu� Totuşi, sunt oameni care doresc cu ardoare să-L întâlnească pe Dum-nezeu� Unii spun că stau de vorbă cu El, alţii mărturisesc, cu nonşalanţă, chiar ve-denia dumnezeirii� Cercetând atent istoria omenirii, observăm că a existat un singur om care L-a văzut pe Dumnezeu� Cine este acesta?

Sărbătoarea creş-tină Schimbarea la Faţă este prăznuită, în fiecare an, pe 6 august� În popor, praznicul împără-tesc mai este cunos-cut şi sub numele de Probojenia� În Noul Testament, evanghe-listul Matei descrie minunea Schimbării la Faţă pe Muntele Tabor astfel: „Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte� Şi s-a schimbat la faţă înaintea lor şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina� Şi iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El” (Matei 17, 1-3)�

Prin schimbarea Sa la faţă, Domnul Iisus Hristos arată la ce slavă ridică El în sine firea omenească� Părinţii Bisericii ne spun că schimbarea la faţă a omului lăuntric este însă cu neputinţă fără harul dumnezeiesc, care se dă prin Sfintele Taine�

Drumul spre lumina taboricăŞtefan Popa

10

Sfinţ

i şi s

ărbă

tori

o împrăştie pe Muntele Taborului face imposibilă cuprinderea minţii omeneşti, fiind o energie necreată – lumina taborică�

În consecinţă, Praznicul Schimbării la Faţă este prin excelenţă acela al îndumne-zeirii naturii noastre omeneşti şi al partici-pării trupului nostru trecător la bunurile veşnice, mai presus de fire, o călătorie în lumina lăuntrică a sufletelor noastre, iar în viziunea unor părinţi ai Bisericii nu e altceva decât „o trăire a luminii dumneze-ieşti şi o pregustare a împărăţiei cerurilor, o transfigurare anticipată”�

Aşadar, dacă nu Îl căutăm acum pe Dumnezeu, dacă nu Îl purtăm acum pe Iisus Hristos, dacă nu-L vedem acum, în viaţa noastră pe Dumnezeu, nici dincolo de viaţa aceasta nu-L vom vedea�

prin excelenţă� El este recunoscut drept întemeietor al iudaismului, chiar al mo-noteismului, în general�

Moise salvat din ape este eroul biblic care influenţează şi în zilele noastre în-treaga cultură a lumii, în special pe cea occidentală� Astfel, el a exercitat o adevărată fascinaţie asupra unor gânditori şi artişti precum Michelangelo, Freud, Chagall care, fiecare în felul său, au încercat să abordeze acest mister�

Cu toate acestea, cel care este considerat prorocul prorocilor şi cel mai mare înaintea lui Dumnezeu, ca fiind născut din Fecioară, care are două firi, una omenească şi alta dumnezeiască, în acelaşi timp, este, fără doar şi poate, Iisus Hristos� El este Fiul cel iubit al lui Dumnezeu; El este Calea, Adevărul şi Viaţa� Harul luminii pe care

11

Cateheze liturgice

rugăciunea Sfântului Mardarie „Stăpâne Dumnezeule���”, pe care am regăsit-o şi în rânduiala Pavecerniței�

Pusă în legătură cu istoria mântuirii, Miezonoptica ne aduce aminte de înce-putul patimilor Domnului şi de aducerea Lui în fața arhiereului Ana, care a avut loc în timpul nopții, însă ea ne aminteşte şi de Învierea Domnului, care a avut loc în a doua parte a nopții, către ziuă, scularea noastră din somn pentru rugăciune fiind simbolul învierii noastre din morți, când Mântuitorul Hristos va veni pe neaşteptate� Ideea aceasta o exprimă în chip minunat cele două tropare din prima parte a Mie-zonopticii, „Iată Mirele vine în miezul nop-ții��” şi „La ziua cea înfricoşătoare gândind, suflete al meu priveghează���”, evidențiind astfel caracterul doxologic al primei părți, aşa cum aminteam la început�

Gândul la a doua venire a Domnu-lui, când El va judeca viii şi morții, ne îndeamnă să ne aducem aminte şi de cei morți şi să ne rugăm pentru ei în ceasul acesta din noapte� Astfel, partea a doua a Miezonopticii cuprinde o serie de rugă-ciuni, psalmi şi tropare, care au vocația de a mijloci pentru cei trecuți la viața veşnică: „Pomeneşte, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii şi a vieții veşnice au adormit, părinții şi frații noştri���”� În încheierea slujbei, preotul rosteşte ectenia de obşte, „Să ne rugăm pentru pacea lu-mii���”, subliniind astfel datoria Bisericii, din care şi noi facem parte, de a se ruga pururea pentru lume�

M iezonoptica este expresia cea mai con-cretă şi simbol al laudei neîncetate

pe care îngerii o aduc lui Dumnezeu în ceruri� Prin ea, în timp ce lumea doarme, Biserica îşi îndeplineşte datoria de a-L lăuda în toată vremea pe Dumnezeu şi de a face pururea rugăciuni de mijlocire pentru lume� Prin Miezonoptică se deschi-de ciclul rugăciunilor de dimineață, care odinioară se săvârşeau în timpul nopții� În Biserica primară, Miezonoptica era parte integrantă din slujba Privegherii de toată noaptea, lucru obişnuit la vechii creştini mai ales în nopțile dinaintea duminicii sau a sărbătorilor prăznicale� Ea se săvârşeşte ori la miezul nopții (în mănăstiri), ori di-mineața (în bisericile parohiale), de fiecare dată unită cu slujba Utreniei�

Corpusul acestei slujbe este format din două părți� Prima parte, cu un carac-ter eminamente doxologic, se aduce spre slăvirea lui Dumnezeu, iar partea a doua este formată dintr-o suită de rugăciuni pentru cei morți� Partea întâi debutează cu binecuvântarea obişnuită a preotului aflat în fața uşilor împărăteşti închise1, urmată de citirea rugăciunilor începătoare (Sfinte Dumnezeule...Tatăl nostru...), Psalmul 50, 118, Simbolul Credinței şi o suită de tro-pare închinate Mântuitorului şi sfinților� În continuare se citeşte rugăciunea „Cela ce în toată vremea���”, urmată de binecuvântarea preotului „Dumnezeule milostiveşte-te spre noi���”, iar dacă ne aflăm în Postul Mare, acum se citeşte rugăciunea Sfântului Efrem Sirul împreună cu metaniile obişnu-ite, prima parte a slujbei încheindu-se cu

1 Vezi explicarea Vecerniei în Cetatea credinţei, anul IV, nr� 2, p� 11�

MiezonopticaRobert Anton Kovacs

12

Călă

uza s

uflet

ului

că: „Omul este ceea ce mănâncă!” Putem spune că noi suntem ceea ce trăim în oraşul nostru, în casa noastră, în satul nostru� Aşa cum fiziologic starea de sănătate sau boală a trupului este dată şi de o alimentație bună sau proastă, la fel şi sufletul omului – în sănătatea sau boala lui – este dependent de toate informațiile şi gândurile care vin din afara lui, prin porţile celor cinci simţuri�

Sfântul Nicodim Aghioritul spunea că: „Omul trebuie să-şi păzească simţuri-le ca pe nişte porţi prin care pot intra şi prieteni, dar mai ales duşmani� Simțurile noastre sunt ca nişte ferestre, prin care intră în sufletul nostru informațiile din afară� Acestea lasă urme care încetul cu încetul modelează întreaga structură a vieţii omeneşti şi de multe ori rămân acolo pentru veşnicie, dacă nu facem nimic în acest sens� Astea vor fi��� cărţile care se deschid la Înfricoşata Judecată�”2

Până la sfârşitul vieţii omul se mode-lează permanent, cu tot ce aude, cu tot ce vede, cu tot ce trăieşte� Toate îl influen-țează într-un fel sau altul, în conturarea personalității lui� La sfârşit el apare con-fecţionat, modelat de tot ce aude, vede şi face� Această modelare pe care singur şi-o asumă se arată de multe ori pe chipul său� De multe ori se spune că un criminal sau un beţiv, care au trăit o viaţă păcătoasă, se cunosc după figura lor� Figura omului capătă o înfăţişare caracteristică, legată de păcatul pe care îl face� E cunoscut lucrul acesta! Dar amprentele păcătoase nu rămân numai asupra feţei� Noi suntem obişnuiţi să le vedem pe chip, însă ele se imprimă în întreaga fiinţă omenească� Şi atunci, la

2 Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simţiri, Pelerinul român, Oradea, 1991, p� 45�

Intrebarea cititorului1: Ce înțelegem prin paza celor cinci simțuri?

Dumnezeu l-a creat pe om într-un mod cu totul minunat� Ştim că Domnul l-a făcut pe om „după chipul Său” şi a acordat o importanță deosebită atât trupului cât şi sufletului� Trupul acestuia a fost înzestrat cu cele cinci simțuri: văz, auz, miros, gust şi tactil, prin care omul are posibilitatea de a simți materia şi caracteristicile ei� Totuşi, acestea au fost date omului mai întâi pentru a se putea împărtăşi de bunătatea darurilor lui Dumnezeu şi prin ele să-L cunoască pe El; în al doilea rând, aceste simțuri au fost făcute pentru ca trupul, care este material – să poată să dobândească prin ele hrană, creştere şi viață�

Trăind în viața de zi cu zi, omul fără să vrea aude şi vede lucruri care prin simţuri intră înăuntrul lui şi în mintea lui� Toate aceste informații poartă în ele o încărcă-tură psihologică şi sufletească, care poate determina starea de curăție sufletească a lui� Se ştie că starea de curăție sufletească şi trupească îl face pe om să-şi dorească o viață reală, adâncă cu Hristos� Cu alte cuvinte, să aibă o relație adevărată cu Dumnezeu�

Informațiile urâte şi păcătoase care au trecut prin simțuri trezesc amintiri pe care – dacă îți doreşti curăția sufletească – nu le mai vrei în minte şi îţi creează tensiuni sufleteşti nepotrivite� Acestea lasă urme murdare, adevărate amprente, în viaţa sufletească� Noi, trăind în societate, nu se poate să nu împrumutăm ceva din păcatele societăţii� Este o vorbă care spune

1 În această rubrică răspundem la întrebările legate de problemele spirituale ale cititorilor noştri� Întrebările pot fi adresate prin intermediul adresei de e-mail: cetateafetei@yahoo�com�

Paza celor cinci simțuriMarcel Agrişan

13

Călăuza sufletului

alternativ şi la o intensitate diferită, pro-duc o stare de euforie şi simultan creează dependență� Melodii cu astfel de sunete au apărut deja, având mare căutare în rândul tinerilor� Medicii neurologi şi psihologii spun că cei care ascultă astfel de sunete pot avea tulburări de comportament, stări depresive şi gânduri sinucigaşe�

Mirosul este simțul cel mai selectiv cu care am fost dăruiți de Dumnezeu� Prin miros, nasul ne oferă informații impor-tante privind lucrurile din jurul nostru, ne fereşte de pericole şi ne influențează chiar simpatia/antipatia față de un anumit lucru sau persoană� Multe dintre deciziile pe care le luăm cu ajutorul nasului sunt, cel mai adesea, radicale şi irevocabile şi pot îndemna spre păcat� În acest sens, o rugăciune de la Sfântul Maslu spune: „Sau cu mirosul s-au desfrânat ori s-au pornit spre desfrânare”� Să avem grijă!

Desfătarea gustului şi îmbuibarea pân-tecelui ne pot duce până la îndepărtarea de la dreapta credință, la obezitate şi alte multe boli� Apostolul Pavel vorbeşte despre cei care au înlocuit închinarea la Dumnezeu cu închinarea la propriul pântece, pe care şi l-au făcut stăpân: „Mulți se poartă ca duşmani ai crucii lui Hristos� Sfârşitul aces-tora este pieirea� Pântecele este dumnezeul lor, iar mărirea lor este întru ruşinea lor, ca unii care au în gând cele pământeşti” (Filipeni 3, 18-19)�

Legat de simțul tactil, Sfinții Părinți ne îndeamnă să nu ne atingem de un alt trup, fără de vreo nevoie anume, excepție – fără îndoială – având soțul şi soția în cadrul intim al vieții conjugale� Mai mult, ei ne îndeamnă că nici măcar de trupul nostru nu se cade a ne atinge, putând aprinde uşor focul patimilor, mai ales atunci când suntem tineri�

Înfricoşata Judecată, se vor deschide cărţile, adică omul va apărea – printr-o taină a lui Dumnezeu – aşa cum s-a modelat, cu tot ce a făcut el, cu tot ce a gândit� Spun Sfinţii Părinţi că oamenii care au făcut diferite păcate, fără schimbare şi fără pocăinţă, vor rămâne în veşnicie schimonosiţi, ca expresie a sufletului, care după moarte va fi o realitate vizibilă duhovniceşte şi la Ju-decată va fi mai vizibil decât trupul� Omul va apărea aşa cum rezultă el, din tot ce a făcut� Păcătoşii vor avea figuri schimonosi-te, schimbate, fiecare strâmbătură arătând păcatele pe care le-au făcut� Atunci toată lumea va vedea păcatele mele, pentru că ele vor apărea în înfăţişarea mea personală� Păcatele vor exprima – ca o oglindire – structura mea afectată iremediabil de ele�

Ce trebuie să facem concret, pentru a ne păzi simțurile curate?

Există o bogată literatură duhovniceas-că în acest sens�

La porţile ochilor să avem mare grijă! Prin ele pot intra cei mai mari furi, care pot prăda cetatea sufletului nostru� Dacă Adam şi Eva şi-ar fi păzit ochii, nu ar mai fi fost izgoniţi departe din Rai� Prin vedere li s-a întunecat mintea şi li s-a aprins de poftă inima: „Femeia, socotind că rodul pomului este bun de mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic de dorit, pentru că dă ştiință, a luat din el şi a mâncat şi a dat bărbatului său şi a mâncat şi el” (Facere 3, 6)� Când auzim ceva rău sau urât, informația rămâne în mintea noastră şi până la păcat, mai e doar un pas� Sfinții Părinți ne îndeamnă să fim atenți la tot ce auzim şi să luăm doar ce e bun� Urechile să nu „primească” cum ziceau ei: înjurăturile, cântecele de ruşine, clevetirile altora, bârfele ş�a� Există sunete care, asemenea unor droguri, pot influența într-un anumit mod organismul uman� Este vorba despre acele sunete care, ascultate

14

Bibl

ia vă

zută

altf

el

de către câteva slugi credincioase (întrucât trupul acestuia fusese capturat de filisteni şi agăţat pe zidurile cetăţii Bet-San) şi îngropat noaptea, pe ascuns, sub un stejar în Iabeş (1 Regi 31, 13)�

Vise regaleCa fiecare dintre noi, şi regii menţionaţi

în Biblie au avut vise:- visul regelui Nabucodonosor (relatat

în Daniel 2);- visul Faraonului Egiptului (relatat

în Facere 41) şi - visul regelui Abimelec (relatat în

Facere 20)�Întrebare: Care dintre cele trei vise

menţionate mai sus nu a fost o prevestire a viitorului?”

Morminte regaleUnii dintre regii menţionaţi în Cartea

Sfântă au fost chinuiţi� Iată trei cazuri:- chinurile regelui Irod (menţionate în

Faptele Apostolilor 12);- chinurile regelui Iezechia (menţionate

în 4 Regi 25) şi- chinurile regelui Adoni-Bezec (men-

ţionate în Judecători 1)�Legat de torturile lor, întrebarea mea

este următoarea: Care dintre cei trei regi menţionaţi mai sus, după ce a fost chinuit, nu a fost luat în robie?

Răspunsurile le puteţi afla fie citind pasajele biblice menţionate, fie urmărind numărul viitor al acestei reviste�

Răspunsurile la întrebările anterioare:V-am propus în numărul trecut al

revistei câteva lucruri interesante despre vizite şi morminte regale�

1� Pentru început v-am supus atenției trei vizite pe care le-au primit trei dintre regii menţionaţi în Biblie: vizita pe care regina din Saba i-a făcut-o regelui Solomon (3 Regi 10); vizita pe care trimişii regelui Babilonului i-au făcut-o regelui Iezechia (4 Regi 20) şi vizita pe care Aod a făcut-o regelui Eglon (Jud� 3)� Vă ceream să pre-cizaţi: „care dintre cei trei regi menționați mai sus NU a fost pedepsit în urma vizitei pe care a primit-o?”

Regele Iezechia a fost pedepsit de regele Babilonului, după ce în prealabil a fost silit să asiste la uciderea copiilor săi� Regele Eglon a fost înjunghiat de către Aod cu o sabie cu două tăişuri� Regele Solomon nu numai că nu a fost pedepsit în urma vizitei pe care i-a făcut-o regina din Saba, dar a primit în dar de la ea şi suma de 120 de talanţi de aur, ceea ce însemna aproximativ 4320 kg de aur (3 Regi 10, 10)� Aşa oaspeţi să tot ai���

2� În a doua parte a articolului prece-dent vă ceream să reflectaţi asupra morţii care a survenit în viaţa regilor biblici� V-am îndemnat să citiţi despre moartea a trei dintre ei: regii Saul (1 Regi 31), David (3 Regi 2) şi Solomon (3 R� 11)� V-am rugat să precizaţi: „care dintre cei trei regi menționați a fost îngropat sub un stejar?”

Regele David precum şi fiul său, regele Solomon, au fost înmormântaţi cu mari onoruri în cetatea Ierusalimului� Mormin-tele lor se pot vedea şi astăzi pe muntele Sionului� Trupul regelui Saul a fost furat

Despre regi: vise și chinuri regaleIuliu Gorea

15

Amprente pe suflet adolescentin

cu copilăria timpurie� Imaginea de sine este fondată pe interacţiunile noastre cu cei din jur şi pe experienţa noastră de viaţă, contribuind practic la dezvoltarea stimei de sine� Şi atunci ce este de fapt stima de sine? Ea se referă la cât ne simţim noi de apreciaţi, iubiţi, acceptaţi de ceilalţi şi despre cât de mult ne apreciem, iubim şi acceptăm pe noi înşine�

Există mai multe elemente cheie care contribuie la dezvoltarea unei stime de sine sănătoase, şi anume:

Cunoaşterea de sine – aceasta se referă la faptul că trebuie să descoperi cine eşti cu adevărat şi unde îţi este locul� Cunoaş-terea de sine presupune: înţelegerea atât a diferenţelor dintre mine şi ceilalţi, cât şi înţelegerea aspectelor comune dintre mine şi ceilalţi (ex: eu mă îmbrac sport, tu te îmbraci elegant, dar avem aceleaşi gusturi în privinţa muzicii pe care o as-cultăm); conştientizarea faptului că îmi pot schimba comportamentul în funcţie de situaţia în care mă aflu; dezvoltarea şi menţinerea valorilor personale (ex: am decis să nu călătoresc fără bilet, deci aleg să fiu cinstit); dezvoltarea istoriei personale, fiecare dintre noi având o poveste proprie şi unică pe când creştem mari�

Relaţia cu ceilalţi şi cu noi înşine – aceas-ta presupune că este necesar să înţelegem atât bucuriile, cât şi provocările dintr-o relaţie, să învăţăm să colaborăm cu ceilalţi şi să încercăm să vedem lucrurile şi din punctul altora de vedere; să îmi dezvolt şi să îmi menţin propria identitate, fără a uita însă că nu sunt singur pe lume, ci suntem interdependenţi, făcuţi să trăim împreună; să îmi înţeleg emoţiile şi modul

Iţi poţi da seama oare despre ce vom povesti în acest număr? Ţi se pare că

ai mai auzit undeva această afirmaţie sau mai bine spus refren? Da��� într-adevăr, în povestea acestui număr am pornit de la cântecul Addei „Îţi arăt că pot!” De ce? Întrucât unele versuri sunt chiar reuşite, în sensul constructiv şi educativ� Şi tu te-ai putea regăsi într-o asemenea poveste, chiar dacă nu în domeniul muzical, ci poate unul sportiv sau matematic, literar chiar, şi am speranţa că la ultimele rânduri ce vor fi citite din acest articol să îţi răsune şi ţie în minte un singur mesaj: „eşti puternic(ă), deştept(ă) şi frumos(ă)!!!!”

Mă gândesc că şi ţie ţi-a trecut măcar o dată prin minte – în timp ce învăţai sau pur şi simplu îţi făceai temele – ideea că nu eşti capabil, că nu te vei descurca nici-odată, că părinţii tăi aveau dreptate atunci când te comparau cu unul sau altul dintre colegii tăi, dându-ţi de înţeles că nu vei reuşi niciodată să ajungi la nivelul acestora�

Subiectul despre care doresc să poves-tim în acest număr este unul mai delicat, deoarece mulţi adolescenţi – şi nu numai – au probleme cu această trăsătură, şi anume: stima lor de sine�

Dar ce este stima de sine? Cum se dez-voltă ea? Se poate ea măsura? Şi dacă da, atunci cum? Ce se întâmplă atunci când am o stimă de sine scăzută? Aceasta este o serie de întrebări la care mă voi strădui să îţi răspund în acest număr�

Cu toţii avem o imagine mentală des-pre ceea ce suntem, cum arătăm, la ce anume ne pricepem, respectiv care ne sunt slăbiciunile� Ne dezvoltăm această imagine de-a lungul timpului, începând

„Îți arăt că pot!” (I)Katalin Rus

16

bunici sau alte persoane dragi care să se preocupe de această problematică, astfel că există foarte mulţi copii care întâm-pină probleme în dezvoltarea stimei de sine, acest lucru ridicându-le nenumărate probleme în special în adolescenţă, când se confruntă cu principala lor grijă: „cine sunt eu de fapt?”

Stima de sine poate fi afectată şi atunci când o persoană importantă ţie, te face mereu să te simţi incapabil, nedescurcăreţ etc� În mod surprinzător, nu e necesar ca acest simţ critic să provină din partea unei alte persoane pentru ca stima ta de sine să fie afectată; sunt unii adolescenţi care au o voce interioară care le spune mereu că nu sunt suficient de buni şi că nu fac nimic bine niciodată� De regulă, această voce interioară este preluată, moştenită de la o persoană de referinţă pentru adoles-cent sau de la un model de viaţă� Având în vedere faptul că o stimă de sine scăzută poate afecta întregul tău parcurs şcolar, viaţa ta sentimentală, pasiunile tale, mi se pare absolut necesar să ne înarmăm cu nişte metode clare pentru a ne învinge imaginea demult formată deja în mintea noastră, dar despre toate acestea��� în nu-mărul următor��� şi nu uita��� eşti puternică, deşteaptă şi frumoasă!!!!!

în care mi le exprim, iar pentru a avea o stimă de sine sănătoasă e necesar să nu mă las copleşit de propriile mele emoţii, să învăţ să mi le tolerez, să mi le exprim într-un mod adecvat, decât să mi le neg sau să mi le exprim într-un mod penibil�

Acceptarea de sine presupune: conştien-tizarea propriilor puncte forte şi asumarea domeniilor în care este posibil să fiu mai slab (ex: este foarte normal să fac greşeli, acesta fiind modul cel mai bun să învăţ); să mă simt bine în legătura cu corpul meu�

Încrederea în sine presupune: conşti-entizarea faptului că părerile, ideile şi ac-ţiunile mele au valoare şi am tot dreptul să mi le exprim; dezvoltarea propriilor mele cunoştinţe şi abilităţi pentru a putea experimenta diverse metode de a rezolva probleme; să fiu capabil să accept provocări şi să iau decizii; să am încredere în mine că mă pot descurca şi cu imprevizibilul�

Conştiinţa de sine presupune: dezvol-tarea capacităţii de a rămâne concentrat pe aici şi acum decât concentrat asupra gândurilor negative; să învăţ să îmi ascult corpul şi emoţiile mele�

Calitatea relaţiei copil-părinte şi un stil de ataşament securizant reprezintă factorii principali în dezvoltarea unei stime de sine echilibrate, sănătoase� Din păcate, nu avem parte cu toţii de părinţi, profesori,

Ampr

ente

pe s

uflet

adol

esce

ntin

17

c� Ioiachim d� Roboam3� Cine l-a urmat pe Ilie? a� Elisei b� Eliezer c� Iuda d� Ghehazi

Cântecul potiruluide Nichifor Crainic (fragment)

Când holda tăiată de seceri fu gata,Bunicul şi tataLăsară o chită de spice-n picioareLegând-o cucernic cu fir de cicoare;Iar spicele-n soare sclipeau mătăsosSă-nchipuie barba lui Domnul Hristos�

Când pâinea-n cuptor semăna cu aramaBunica şi mama,Scoțând-o sfielnic cu semnele crucii,Purtau parcă moaşte cinstite şi lucii,Că pâinea, dând abur cu dulce miros,Parcă e fața lui Domnul Hristos�

Din coarda de viță ce-nconjură cramaBunica şi mamaMi-au rupt un ciorchine, spunându-mi

povestea:Copile, grăiră, broboanele-acesteaSunt lacrimi de mamă vărsate prinosLa caznele Domnului nostru Hristos�

Apoi, când culesul de struguri fu gata,Bunicul şi tataÎn joc de călcâie zdrobind nestemateCe lasă ca rana şiroaie-nspumate,Copile, grăiră, e must sângerosDin inima Domnului nostru Hristos�

Aripi de îngeraş

Povestiri morale

Iubirea de mamă- poveste basarabeană -

Intr-o zi un înger coborî din cer, fiind însărcinat de către Dumnezeu să aducă

de pe pământ lucrul cel mai frumos pe care-l putea găsi� După lungi şi anevoioase zboruri, dădu în sfârşit peste o grădină de trandafiri�

Mulțumit peste măsură, făcu un buchet de trandafiri şi-şi luă zborul înapoi spre bolta cerească�

Dar când începu să se înalțe văzu un surâs de copil� Uluit, se întoarse şi culese surâsul� Şi lângă surâs văzu iubirea mamei� Există oare ceva mai frumos pe pământ? Deci îngerul luă cu sine trandafirii, surâsul copilului şi iubirea mamei�

Când ajunse la poarta cerului, iată că trandafirii se ofiliseră, surâsul copilului se ştersese, dar iubirea de mamă era tot la fel de curată şi frumoasă�

Şi îngerul aduse la picioarele Stăpâ-nului această minune a vieții pământeşti: dragostea de mamă�

Teste biblice1� Ce însemna numele lui Barnaba

(Iosif din Faptele Apostolilor)? a� Fiul mângăierii b� Fiul tunetului c� Fiul jurământului d� Fiul îndurării2� Cum l-a chemat pe fiul lui Solomon,

care a urmat după el la tron? a� Ioachim b� Ieroboam

Aripi de îngerașGraţiela Agrişan

18

Podgorii bogate şi lanuri mănoasePământul acesta, Iisuse Hristoase,E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu�Priveşte-Te-n vie şi vezi-Te-n grâneŞi sângeră-n struguri şi frânge-Te-n

pâine,Tu, viață de-a pururi a neamului meu�

Jocuri pentru copii isteți: Fazan

Ce înseamnă numele meuŞtefan / Ştefania – din greacă „coroană,

încoronat” (2 iulie)Dreptcredinciosul Voievod Ştefan

cel Mare şi Sfânt, Domnitorul Moldovei (1457 - 1504), a fost un exemplu de tărie, de curaj şi de credință� El a purtat nume-roase bătălii pentru apărarea neamului şi a credinței noastre creştine; a ridicat 47 de biserici şi mănăstiri�

Arip

i de î

nger

aş

Teodor / Teodora – din greacă „darul lui Dumnezeu” (7 august)

Sfânta Teodora de la Sihla, icoană a simplității, a trăit în izolare prin pădurile Neamțului, retrasă în rugăciune şi linişte sufletească�

Istoria hazlie a omenirii

Ţarul şi negustorul olandezLa țarul Rusiei, Petru cel Mare, a venit

un negustor din Olanda� Țarul îl primi şi îl întrebă fără altă introducere:

-Ce ai adus cu tine, negustorule?-Am adus trei corăbii încărcate, destul

ca să vând în întreaga Rusie!Petru cel Mare stătu puțin pe gânduri�

Nu-i prea era pe plac siguranța negusto-rului, de aceea îi răspunse cu ironie, aşa cum avea obiceiul:

- Bine, dacă-i aşa, află că eu am atâția bani, încât să cumpăr nu numai mărfurile tale, ci şi întreaga Olandă!

Rugăciune după Sfânta ÎmpărtăşanieSlavă Ție, slavă Ție, slavă Ție, Doam-

ne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru! Îți mulțumim, Mântuitorul nostru, că ne-ai învrednicit să ne împărtăşim cu Sfântul Trup şi cu Cinstitul Tău Sânge.

Sufletele noastre se umplu de bucurie şi mulțumire pentru marele Tău dar. Te cântăm, Te binecuvântăm şi Te rugăm, Doamne, să Te sălăşluieşti şi să rămâi pentru totdeauna în sufletele noastre.

Te rugăm să ne luminezi mereu şi să ne întăreşti, ca să ne ferim de orice rău şi să facem voia Ta. Învredniceşte-ne să devenim copiii Tăi şi să moştenim în ziua de apoi împărăția Ta cea cerească. Amin.