EN

Anexa 1.1_a_ Formular pentru proiectele majore si nemajore de infrastructura (romana)

RO

1

ANEXA XXI

PROIECT MAJOR CERERE DE CONFIRMARE A FINANRII N TEMEIUL ARTICOLELOR 3941 DIN REGULAMENTUL (CE) NR. 1083/2006FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONAL / FONDUL DE COEZIUNEINVESTIII N INFRASTRUCTUR

Sistem canalizare i staie de epurare a apelor uzate menajere, comuna Chirnogi, judeul Clrai

Nr. codului CCI 2007RO161PO004

RO ROA.ADRESE I REFERINE A.1.Autoritate responsabil cu soluionarea cererii (i anume, autoritatea de gestionare sau organismul intermediar)A.1.1.Nume:MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE Directia Generala AM POS MediuA.1.2.Adres:Calea Serban Voda nr. 30-32, Sector 4, Bucureti, RomniaA.1.3.Contact:Ciprian GHIOC, Director generalA.1.4.Telefon:+40-21-316.67.00A.1.5.Telex/Fax:+40-21-316. 07.78A.1.6.E-mail:ciprian.ghioc@posmediu.roA.2.Organism responsabil cu punerea n aplicare a proiectului (beneficiar)A.2.1.Nume:ECOAQUA SA CALARASI A.2.2.Adres:Judetul CALARASI, municipiul CALARASI, strada Progresul, bloc BBB, etaj 3, cod postal 910001A.2.3.Contact:NEAGU CEZAR PAULA.2.4.Telefon:+40-372 714 752A.2.5.Telex/Fax:+40-242 311 923A.2.6.E-mail:ecoaqua_calarasi@yahoo.com

B.INFORMAII PRIVIND PROIECTULB.1.Titlul proiectului / etapa proiectului:Sistem canalizare si statie de epurare a apelor uzate menajere in comuna Chirnogi, judetul Calarasi B.2.Clasificarea activitilor proiectului[footnoteRef:1] [1: Anexa II la Regulamentul (CE) nr.1828/2006, dac nu exist o dispoziie contrar.]

Cod Procent

B.2.1. Codificarea dimensiunii tem prioritar46100%

B.2.2. Codificarea dimensiunii forma de finanare01

B.2.3. Codificarea dimensiunii teritoriale01

B.2.4. Codificarea dimensiunii activitate economic[footnoteRef:2] [2: n cazul n care un proiect implic mai multe activiti economice, se pot indica mai multe coduri. n aceast situaie, cota procentual care revine fiecrui cod trebuie indicat verificnd c totalul nu depete 100%.]

0927%

2173%

B.2.4.1. Codul NACE[footnoteRef:3] [3: NACE-Rev.2, cod cu 4 cifre: Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European i al Consiliului (JO L 393, 30.12.2006, p.1).]

E3600

E3700

B.2.5. Codificarea dimensiunii localizare (NUTS/UAL) [footnoteRef:4] [4: Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European i al Consiliului (JO L 154, 21.6.2003, p. 1). Se va folosi codul NUTS cel mai detaliat i mai relevant. n cazul n care un proiect vizeaz mai multe zone NUTS/UAL la nivelul 2, se va lua n considerare ncadrarea la codul NUTS/UAL de nivelul 1 sau la coduri superioare.]

RO312

B.3.Compatibilitatea i coerena cu programul operaionalB.3.1.Denumirea programului operaional respectiv:Programul Operational Sectorial Mediu 2007-2013B.3.2.Numrul codului comun de identificare (CCI) al programului operaional2007RO161PO004B.3.3.FondFEDRFond de coeziune X

B.3.4.Denumirea axei prioritareAxa Prioritara 1 - Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzataB.4.Descrierea proiectuluiB.4.1.Descrierea proiectului:(a)A se furniza o descriere a proiectului (sau a etapei proiectului).Proiectul reprezinta prima etapa a unui plan de investitii pe termen mediu si lung (Master Plan) pentru dezvoltarea sistemului de apa si apa uzata din judetul Calarasi in partea de sud-est a Romaniei, Strategia privind accelerarea serviciilor comunitare de utilitati publice 2014 2020, pt. judetul Calarasi pentru dezvoltarea sistemului de apa uzata din comuna Chirnogi, judetul Calarasi, in partea de sud-vest a judetului. Comuna Chirnogi are o populatie de 7.460 locuitori luandu-se ca referinta recensamantul din 2011.Populatia totala beneficiara este de aproximativ 3.500 locuitori.

Figura b.1. Localizarea judetului Calarasi in Romania

Figura b.2. Localizarea comunei Chirnogi, in cadrul judetului Calarasi

Managementul serviciilor de ap i ap uzat cade n responsabilitatea Companiei Regionale de Operare, ECOAQUA S.A. Clrai, o companie de servicii publice care furnizeaz ap i colectarea i tratarea apei uzate pentru zona proiectului. S.C. ECOAQUA S.A. Clrai a fost nfiinat n anul 2004, ca operator regional pentru ap i ap uzat n Judeul Clrai. Compania a fost nfiinat ca i Companie Regional, sub nr. de nregistrare J 51/393/2004 (cod unic: 16730672) i este deinut de autoritile locale. Sediul companiei se afl n Municipiul Clrai.Proiectul urmeaz reglementrile Programului Operaional Sectorial i se adreseaz localitatilor aflate in judetul Calarasi.Investiiile necesare au fost identificate n urma evalurii situaiei existente a infrastructurii de ap uzat in comuna Chirnogi, judetul Calarasi.Scopul proiectului este stabilirea de soluii tehnice pentru realizarea sistemului de canalizare menajera n comuna Chirnogi in vederea crearii de faciliti corespunztoare colectrii apelor uzate (convenional curate) provenite din comuna.Sistemul de canalizare si statia de epurare trebuie sa tina cont de tipul apelor uzate. Apele uzate pot fi:- ape uzate menajere, rezultate din satisfacerea nevoilor de apa gospodaresti ale fiecarei gospodarii;- ape uzate igienico-sanitare si social-administrative ale diferitelor unitati industriale;- ape uzate publice, rezultate din satisfacerea nevoilor de apa in institutiile publice;- ape uzate de la unitati agrozootehnice (ferme, crescatorii, etc.).Avnd n vedere cele prezentate, apreciem ca executarea sistemului de canalizare menajer reprezint o prioritate n vederea stoprii degradrii mediului natural, crearea habitatului sntos pentru populaie i facilitarea dezvoltrii economice.n concluzie, trebuie s admitem necesitatea promovrii unor investiii pentru realizarea sistemului de canalizare in comuna Chirnogi care va conduce la:- inlturarea fenomenelor de poluare a mediului n comuna Chirnogi ct i n afara comunei, n bazinul hidrografic al fluviului Dunrea;- eliminarea barierei impus de autoritile de mediu pentru noile obiective urbanistice i industriale permind dezvoltarea comunei;- asigurarea sntii oamenilor ce au activitate sau locuiesc n comuna Chirnogi;- realizarea unui pas important spre alinierea Romniei la normele europene in domeniul apelor i proteciei mediului.Considerm cu att mai oportun realizarea acestei investiii n perioada imediat urmtoare cu ct UE acord Romniei fonduri grant n scopul dezvoltrii infrastructurii. Comuna doreste ca prin acest proiect sa realizeze sistemul de colectare a apelor uzate menajere, precum si realizarea unei statii de epurare, care sa poata evacua apele epurate intr-un emisar: lac, rau, etc.Sistemul de canalizare va fi compus din:- canale de serviciu;- colectoare secundare;- colectoare principale;- camine de intersectie;- camine de racord;- camera de deversare;- statii intermediare de repompare a apelor uzate menajere;- statie de epurare;- teren pentru valorificarea namolurilor deshidratate.Dup implementarea msurilor propuse, se ateapt urmtoarele rezultate:-Conformitate deplin cu Directivele UE i Legislaia Romn n domeniul apei / apei uzate;- realizarea a 23,351 km de conducta de canalizare menajera si statia de epurare aferenta.

(b)n cazul n care proiectul reprezint o etap a unui proiect de ansamblu, a se descrie etapele prevzute pentru punerea n aplicare (explicnd dac aceste etape sunt independente una de alta din punct de vedere tehnic i financiar).Proiectul nu reprezint o faz a unui proiect general.(c)Pe baza cror criterii a fost mprit proiectul n etape Nu este cazul.B.4.2.Descrierea tehnic a investiiei n infrastructur(a)A se descrie infrastructurile preconizate i lucrrile pentru care este propus o contribuie financiar specificnd principalele lor caracteristici i componente. Msurile constau n investiii cu privire la colectarea apelor uzate. Lucrrile propuse, implementate pentru comuna Chirnogi, vor asigura conectarea la serviciile de canalizare a tuturor locuitorilor din aceasta comuna. In acelai timp, se va realiza conformitatea cu reglementrile directivelor UE, n ce privete calitatea apei potabile i calitatea efluentului tratat.

SITUAIA EXISTENT IN SISTEMUL DE CANALIZARESistemul de canalizare/epurare din cadrul comunei Chirnogi

a)Acoperirea sistemului de canalizare/epurareProiectul stabilete soluiile tehnice pentru executare unui sistem de canalizare menajera n comuna Chirnogi cu scopul de a crea facilitile corespunztoare colectrii apelor uzate (convenional curate) provenite din comuna.Sistemul de canalizare menajer nu exista pe nici o strada din comuna, astfel locuitorilor comunei, care vor dispune de acces la reeaua public de distribuie a apei potabile, nu li se asigur evacuarea apei menajere n reeaua de canalizare.In conditiile date, comuna Chirnogi nu are sistem centralizat de canalizare menajera si statie epurare, aparand astfel fenomenul de infectare a solului si a mediului inconjurator .Colectarea si evacuarea apelor uzate menajere direct in panza freatica, impune luarea unor masuri de realizare a acestui proiect, pentru a proteja populatia si a ridica gradul de dezvoltare a comunei.Aceasta modalitate de evacuare a apelor uzate conduce la infestarea solului si a panzei freatice de mica adancime din vecinatatea zonei populate, precum si la degradarea calitatii cursurilor de apa de suprafata ce traverseaza zona in aval, impunandu-se masuri pentru imbunatatirea conditiilor si accesului la serviciile publice de baza. Comuna doreste ca prin acest proiect sa realizeze un sistem de colectare a apelor uzate menajere, precum si realizare unei statii de epurare, care sa poata evacua apele epurate intr-un emisar, lac, rau, etc.

b) Caracteristicile principale ale sistemului de canalizare (lungimi, diametre, material,varsta)

La nivelul comunei Chirnogi nu exista sistem de canalizare.

c) Tratarea Apei Uzate (Statii de Epurare)

La nivelul comunei Chirnogi nu exista statie de epurare.

d) Deficientele sistemului de canalizare:

La nivelul comunei Chirnogi nu exista sistem de canalizare.

Principalele deficiente care urmeaza sa fie inlaturate prin prezenta investitie prin contractul de lucrari:Contractul de lucrari include : reteaua de canalizare se va executa intr-o singura etapa, se si vor realiza 23,351 km retea de canalizare si statia de epurare a apelor uzate menajere.Se propune ca la finalizarea lucrarii sa se realizeze 23,351 km de conducta de canalizare menajera cu diametre cuprinse intre 250 si 630 mm, executata cu teava PP Multistrat SN4 sau alte materiale similare, dar care sa indeplineasca aceleasi caracteristici cu tubulatura propusa.

Nr. crtInvestitiaDeficienta

1.Sistem de canalizare si statie de epurare a apelor uzate menajere in comuna Chirnogi, judetul CalarasiIn comuna Chirnogi nu exista retea de canalizare menajera. Gospodariile din aceasta comuna, evacueaza apa uzata menajera in fose septice vidanjabile, necorespunzatoare. Acest lucru duce la urmatoarele neajunsuri majore din punct de vedere economic, al calitatii mediului precum si al santatii populatiei: bariera impus de autoritile de mediu pentru noile obiective urbanistice i industriale nepermind astfel dezvoltarea comunei; nealinierea comunei la normele europene in domeniul apelor si protectiei mediului poluarea mediului n comuna Chirnogi ct i n afara comunei, n bazinul hidrografic al fluviului Dunrea sanatatea locuitorilor comunei Chirnogi este pusa in pericol prin infestarea solului si a panzei freatice de mica adancime din vecinatatea zonei populate

Componentele ProiectuluiLucrarile care fac obiectul solicitrii pentru Fondurile de Coeziune se refera la: SISTEM CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE IN COMUNA CHIRNOGI, JUDETUL CALARASI;Nr. crtComponenta Masuri preconizate

1.Sistem de canalizare si statie de epurare a apelor uzate menajere in comuna Chirnogi, judetul Calarasi- realizarea retelei de canalizare in lungime de 23,351 km,Dn 250630mm, - camine vizitare =104 buc;- gura descarcare ( la emisar) 1 buc- constructii noi statii de pompare ape uzate = 1 ans

Componeta 2: STATIA DE TRATARE A APEI IN MUNICIPIUL OLTENITA SI CONDUCTA DE ADUCTIUNE CHICIU CALARASI - FIRUL 2 - contract CL2A; Statie de tratare a apei in municipiul OltenitaRealizarea unei statii de tratare a apei din forajele de mare adancime, avand o capacitate de 398 mc/h, cuprinzand: preoxidare, filtrare deferizare / demanaganizare, filtrare CAG, dezinfectie si inlocuirea pompelor de apa potabila spre retea, constructii noi si pastrarea in rezerva a unei parti a filierei de tratare existente, astfel: Realizarea unui camin de racord pe conducta de aductiune a apei brute de la forajele de mare adancime. Caminul este prevazut cu doua vane, una spre linia existenta si una spre linia noua, avand posibilitatea de a se dirija debitul de apa bruta spre unitatile existente ramase in rezerva; Camin pentru masurarea debitului de apa bruta; Masurarea parametrilor apei brute; Bazin de reactie cu clorul, prevazut cu doua compartimente, cu posibilitatea de golire a fiecarui compartiment separat pentru curatare si mentenanta. Bazinul se va realiza pentru timpul necesar de contact cu clorul si va fi prevazut cu sicane si cu deversare aval; Statie de pompare admisie in instalatiile de filtrare, amplasata in zona aval a bazinului de reactie, prevazuta cu 3+1 pompe cu turatie variabila; Statie de filtre rapide, sub presiune, pentru deferizare / demanganizare, inclusiv instalatiile aferente; Filtrarea finala in filtre sub presiune cu carbune activ, pentru retinerea excesului de clor si urmelor de precipitat provenit din oxidarea fierului si a manganului, a urmelor de bacterii feruginoase si manganoase distruse prin oxidare, a eventualilor trihalometani rezultati prin procesul de preclorinare si a cloraminelor; Statie de pompare apa de spalare pentru filtrele pentru deferizare / demanganizare, preluata din conducta de plecare a apei potabile de la rezervor; Camin pentru masurarea debitului de apa potabila; Masurarea parametrilor apei potabile; Statie de pompare apa pentru spalarea filtrelor CAG cu apa neclorinata si bazin de apa de spalare prevazut pe conducta de legatura intre filtre si rezervoarele de inmagazinare; Statie clorinare, prevazuta cu 1+1 instalatii de dozare a clorului pentru preoxidare si 1+1 instalatii de dozare a clorului pentru dezinfectia finala, butoaie si butelii de clor, instalatie de neutralizare, cantare, instalatie de ridicat, ventilatie si dus de urgenta, echipamente de protectie, etc; Inlocuirea a patru pompe existente spre reteaua de apa potabila, cu pompe noi, cu turatie variabila, automatizate in functie de valoarea presiunii masurata pe conducta de refulare; Bazin de sedimentare / recuperare a apei de la spalarea filtrelor si statie de pompare pentru recircularea apei de la spalarea filtrelor si introducerea acesteia in fluxul principal de tratare, inclusiv preparare si dozare solutie polielectrolit pentru imbunatatirea procesului de sedimentare; Bazin tampon de namol si statie de deshidratare a namolului separat din apa de la spalarea filtrelor, obtinandu-se namol cu un continut de substanta uscata de 35%, inclusiv preparare si dozare solutie de polielectrolit pentru deshidratarea namolului; Post de transformare nou; Instalatii electrice si de automatizare, inclusiv lucrarile necesare pentru integrarea sistemului SCADA existent in noul sistem; Retele in incinta toate conductele necesare pentru transportul apei brute, filtrate, potabile, pentru spalare, de la spalarea filtrelor, a namolului si a reactivilor necesari; Echipamente de laborator cu mobilierul aferent.

Conducta de aductiune Chiciu Calarasi Firul 2Obiectul investitiei il constituie reabilitarea aductiunii conductei de apa executata cu teava din OTEL D=1000mm (depasita din punct de vedere fizic si moral), denumita Firul 2. Acesta aductiune este situata intre statia de pompare Chiciu si uzina de apa Calarasi. Reabilitarea aductiuneii existente din otel D=1000 mm, consta in inlocuirea acestei conducte din otel,cu o teava din PAFSIN, D=700 mm.Traseul dintre Statia de pretratare apa Chiciu si Gospodarirea de apa Calarasi este propus pe partea dreapta a drumului national dintre Calarasi si Statia de pretratare Chiciu, DN3. Lungimea totala a aductiunii, denumita firului nr. 2 este de 6620 ml.Din acesta lungime de 6570 ml (firul nr.2) sunt reabilitate doua tronsoane, astfel: tronson 1 situat intre caminul de la canalul Jirlau si caminul situat langa drumul ce coboara la S.C. ALDIS S.R.L. (conducta existenta din PAFSIN, D=700 mm), in lungime de 470 ml; tronson 2 situat intre caminul de aerisire nr.6 al firului nr. 1 si pana la o distanta de 60 ml fata de statia de pompare Chiciu, (conducta existenta din PAFSIN, D=700 mm), in lungime de 700 ml;Ca urmare, lungimea totala a aductiunii, denumita firului 2, ce ramane de reabilitat este de 5450 ml. Pentru realizarea acestei investitii se va supratraversa Canalul Jirlau si se va subtraversa Canalul Siderurgic prin foraj dirijat.Scopul acestor obiective de investitii il reprezinta imbunatatirea infrastructurii in sectorul de apa spre beneficiul mediului si al oamenilor, in vederea indeplinirii obligatiilor de conformitate din Tratatul de Aderare si obiectivele POS Mediu si ale Axei Prioritare 1, sub care trebuie sa se situeze proiectele referitoare la apa.

Prin finalizarea acestor lucrari se vor atinge urmatoarele obiective: Imbunatatirea calitatii apei tratate; Imbunatatirea serviciilor de furnizare aapei potabile si, implicit, cresterea numarului de abonati la aceste servicii; Imbunatatirea sigurantei in exploatare prin inlocuirea instalatiilor mecanice si electrice cu durata de functionare depasita; Imbunatatirea capacitatii echipamentelor/statiei prin modernizarea sau inlocuirea acestora; Scaderea consumului de energie; Imbunatatirea sigurantei publice si a personalului de operare; Cresterea eficientei statiei si reducerea numarului de angajati; Conformitatea cu Directiva Consiliului nr. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman; Depozitarea in conditii de siguranta a namolurilor luand in considerare prevederile Directivei nr. 86/278/EEC; Tratamentul eficient al namolurilor rezultate in urma procesului de tratare, inaintea depozitarii acestora.

Lucrarile vin in completarea proiectului major: Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare in judetul Calarasi. Serviciile sunt administrate si gestionate de Operatorul Regional pentru judetul Calarasi, ECOAQUA S.A. Calarasi.Componenta 3 : Asistenta Tehnica din partea proiectantului conform Legii 10 pe parcursul derularii lucrarilor contract CS1 AAcest Consultant va asigura asistenta tehnica din partea proiectantului pe parcursul executiei lucrarilor, conform Legii10/1995 cu personal calificat a tuturor contractelor de lucrari ce fac obiectul aplicatiei de finantare

Componenta 4: Asistenta Tehnica de supervizarea Lucrarilor si Publicitate contract CS2A.Consultantul Supervizare va furniza servicii complete de supervizare, n numele Autoritii Contractante. n acest scop, Consultantul pentru Supervizare va stabili o organizare a supervizrii, un management al contractului i un sistem de monitorizare care s ntruneasc cerinele unei supervizri a execuiei i a unei administrri a contractului eficiente, de ex. controlul calitii, controlul cantitii, monitorizarea progresului, protecia muncii, protecia mediului, colaborarea cu autoritile aferente i alte pri interesate, controlul costurilor i administrarea contractual a contractelor de lucrri.Acest consultant va asigura si publicitatea acestui proiectComponenta 5 : Audit contract CS3AAceste servicii vor fi achizitionate pentru asigurarea anuala a unui audit independent al proiectului.

Componenta 6 : Furnizare echipamente CF1A

EchipamentJustificareLocatie

2 buc Buldoexcavator cu echipament multifunctional de sapat si piconat- Intervenii pentru remediere defectiuni si avarii ce apar in sistemele de distributie de ap i canalizare in aria de operare a sucursalei municipiul Urziceni i comunele preluate spre operare (excavare, piconare, nchiderea anurilor, mprastiere materiale);- Transportul materialelor (piatra sparta, pamant, balast, utilaje de interventie etc.) in cupa de ncrcare pentru interventii pe distane scurte;- Lucrri de amplasare a conductelor noi de apa si canalizare; - Intinderea nmolului provenit din staia de epurare pe platforma de depozitare sau la punctul de mprtiere;- Deszpezirea cilor de acces situate n incinta societii i a celorlalte locaii aflate n aria de operare.Calarasi, Oltenita,

2 buc Incarcator frontal- Manipularea nmolului n incinta staiei de epurare;- Evacuarea nmolului de pe platforma de nmol din Staia de Epurare;- Evacuarea nmolului de pe platforma de nmol din Statia de Tratare Apa Potabila;- Evacuarea materialelor in exces rezultate in urma interventiilor la retelele de apa si canalizare.Calarasi, Oltenita,

2 buc Echipamente transport namol Tractor cu doua remorci- Transport nmol deshidratat produs de Statia de Tratare Apa Potabila si Staia de Epurare;- Transport substane rezultate din decolmatri reele de canalizare efectuate in ora i aria de operare.Calarasi, Oltenita

2 buc Autovidanje- Interventii la decolmatarea retelelor i cminelor de canalizare din ora i aria de operare;- Efectuarea de interventii si reparatii la retelele de apa potabila si canalizare din ora i aria de operare;- Evacuarea apelor uzate din subsolul blocurilor;- Vidanjarea foselor septice pentru utilizatorii care nu au acces la reeaua de canalizare menajer din ora i aria de operare.Calarasi, Oltenita

1 buc Echipamente incarcare, transport si imprastiere namol- Firmele din agricultura care preiau namolul deshidratat in urma analizei geopedologice privind compatibilitatea acestuia cu solul, respectiv, vor impune in afara de incarcare si transportul namolului ca echipamentul respective sa aiba obligatoriu sisistemul automat de distribuire uniforma a acestuia pe terenul agricol.

Calarasi

2 buc Motopompa- Evacuarea apei uzate rezultate in urma defectiunilor si avariilor la reelele de ap i canalizare, n locuri greu accesibile, acolo unde Autovidanja nu are acces sau costurile nu justifica folosirea acesteia;- Evacuarea apelor menajere din subsolul blocurilor sau pe locatii unde Autovidanja nu are acces.Calarasi, Oltenita,

1 buc Echipament de curatare cu inalta presiune a conductelor de canalizare - Decolmatarea reelelor de canalizare amplasate in interiorul blocurilor i n locuri greu accesibile in care Autocuritorul de capacitate mare din dotarea sucursalei nu are acces sau deplasarea nu este justificat datorita complexitii mici a interveniei;- Accesul rapid la punctele de lucru innd cont de distanele mari dintre localiti.Calarasi

1 buc Incarcator mic (tip Bob Cat)- Incarcarea materialelor care necesita volume de utilizare concentrate, ca livrare, peperioade scurte de timp implicand mijloace de transport inchiriate de la terte firme, care sare duca timpii de inchiriere ducand la eficientizarea activitatii (de exemplu: namoluldeshidratat din haldele de la SE Magureni, namolulsipamantulramas de la excavatiileprestate in urmaunoravariietc);- Incarcarea din halda operatorului a balastului, nisipului,pietrei sparte pentru paturile necesare amplasarii tubulaturii, straturilor de acoperire peste conducte, inclusiv pentru refacerea carosabilului;- Descarcarea materialelor preluate din halda;- Decopertarea stratului superficial de drum inainte de executie pentru lucrari de interventii si avarii, inclusiv pe lucrari contractate de reparatii, reabilitari retele, inclusiv extinderi cu retele noi;- Imprastierea materialului excavat.

Calarasi

1 buc Instalatie inspectie foraje- Reabilitarea forajelor este un obiectiv care trebuie sa duca la starea de eficienta initiala a acestora, utilizand echipamente cat si substante chimice;- Etapele procedurii sunt: inspectia video, decolmatarea, desnisiparea si reabilitarea chimica;- Aceasta procedura complexa preintampina o eventual neconformitatea activitatii puturilor care poate duce la disfunctionalitati in tot fluxul tehnologic, de exemplu: colmatarea si ineficienta filtrelor de nisip curators si carbine active prin concentratia mare de nisip si diverse impuritati.

Calarasi

1 buc Stand automat de verificat contoare- Verificarea rapida si eficienta a contoarelor uzuale utilizate de operator pe bransamentele exterioare de pe reteaua publica (Dn20, Dn32, Dn45, Dn50);- Standul actual al operatorului nu va mai obtine aviz de functionare din luna octombrie 2015, impunand achizitionarea rapida a unui asemenea echipament care este obligatoriu in activitatea curenta a operatorului atat pe Calarasi cat si pe orasele LehliuGara si Fundulea.

Calarasi

1 buc Multiparametru pentru masurare conductivitate, sodiu ,fluoruri ,ph ,oxigen dizolvat,cu electrozii aferenti si solutiile de calibrare si reglare tarie ionica/ph pentru masurarea cu electrozi ion selectivi - Determinarea urmtorilor parametrii fizico-chimici: conductivitate, pH, sodiu, fluor, temperatur (conform Legii calitii apei potabile 458/2001 i HG 974/2004) la Staia de Tratare Ap Potabil (n prezent laboratorul nu are n dotare acest echipament).Calarasi

1 buc Unitate mobila pentru detectia pierderilor de apa- Pierderile de apa se inregistreaza curent pe cele 2 orase Lehliu Gara si Fundulea au fost depistate de unitatea mobila care apartine punctului de lucru de la Calarasi, dislocarea unitatii presupunand o cheltuiala suplimentara a operatorului. Statistic cele 2 locatii inregistreaza pierderi mai ales pe reteaua veche, in cazul Lehliu Gara si reteaua noua in cazul localitatii Razvani (aflata in subordinea UAT Lehliu Gara)

Calarasi

1 buc CALIBRATOR PTR BUCLE DE CURENT CU SISTEM COMUNICATIE HART- Echipamentul este necesar pentru testarea buclelor de automatizare din sistemele SCADA.Calarasi

(b)n ceea ce privete lucrarea n cauz, a se identifica i cuantifica principalii indicatori de rezultat care trebuie utilizai:

Indicatori de rezultat:

RETELEmRacorduri/bransamentePopulatie deservita

Retea canalizare menajera cartier Magureni3,075262115

Extindere retea apa Sos Sloboziei1,48019354

Canalizare cartier Tineri1,94056350

Canalizare cartier Ceremag1,8453681188

Canalizare cartier FNC6,0427421855

Retea apa cartier FNC3,9113381855

Canalizare str B.S. Delavrancea625191037

Aductiune apa pretratata Chiciu-Calarasi5,000NA65.181

Statie tratare apa OltenitaNANA24.822

Echipamente necesare operarii si intretinerii in bune conditii a sistemelor de apa si canalizareNANA90.003

TEXT BOX(c)Principalii beneficiari ai infrastructurilor (i anume, populaia int, cuantificat dup caz):Populatia vizata de investitia propusa include orasele Calarasi si Oltenita din judetul Calarasi, aflate in aria actuala de operare a ECOAQUA SA. Populatia beneficiara dupa finalizarea proiectului este estimata la 90.003 de locuitori in judetul Calarasi reprezentand aproximativ 29% din populatia totala a judetului Calarasi (306.691 locuitori) Intr-un context mai larg, intreaga populatie a regiunii Calarasi - Ialomita beneficiaza de o strategie pe termen lung pentru managementul infrastructurii de apa si canalizareTEXT BOX(d)Realizarea infrastructurilor va fi asigurat printr-un parteneriat public-privat (PPP)?DaNuX

n caz afirmativ, a se descrie forma de PPP (i anume, procesul de selecie a partenerului privat, structura PPP, dispoziiile privind proprietatea infrastructurilor, modalitile de repartizare a riscurilor etc.): TEXT BOXA se furniza detalii cu privire la modul n care infrastructurile vor fi gestionate dup ncheierea proiectului (i anume, gestionare public, concesiune, alt form de PPP)Dupa finalizare proiectul va fi manageriat de Compania Regionala de Operare (ECOAQUA S.A. Calarasi).

Conform reglementrilor POS Mediu, municipalitile locale din zona proiectului au creat o Asociaie de Dezvoltare Intercomunitar (ADI) ECOAQUA creia i-au transferat, printr-o mputernicire, dreptul de a exercita n numele lor i din partea lor, competenele legate de managementul serviciilor de ap i ap uzat. n aceast baz, ADI a ncheiat un contract de delegare cu CRO, n data de 26.10.2007. Prin acest mecanism, ADI exercit drepturile contractuale ale Autoritii de Contractare, n special monitorizarea performanelor contractului n numele i pentru membrii si (municipalitile).Autoritatea concesionar deine o putere general a controlului economic, financiar i tehnic asupra activitilor i performanelor Operatorului. CRO are ca parteneri autoritile locale din zona de operare.Stabilirea instituional este pe aceeai linie cu strategia regional a Programului Operaional Sectorial pentru Mediu i este susinut de reglementrile legale Romneti. Regionalizarea serviciilor de ap prin crearea operatorilor regionali este considerat un element cheie n mbuntirea calitii i a efiecienei costurilor infrastructurii de ap i a serviciilor, n vederea realizrii obiectivelor cu privire la mediu, dar i pentru asigurarea susinerii investiiilor n operare, a strategiei de dezvoltare pe termen lung a sectorului de ap i a creterii balanei regionale. Pentru detalii suplimentare v rugm consultai Raportul Analizei Instituionale, Capitolul 4 - Strategie pentru Operarea Sectorial i Regionalizare. (e)Proiectul face parte dintr-o reea transeuropean care a fcut obiectul unui acord la nivelul Comunitii?DaNuX

Nu este cazulB.5.Obiectivele proiectuluiB.5.1.Infrastructuri existente n prezent i impactul proiectuluiA se preciza n ce msur regiunea sau regiunile n cauz sunt dotate n prezent cu tipul de infrastructuri reglementate de prezenta cerere; a se efectua comparaia cu nivelul de echipare cu infrastructuri prevzut pentru anul 20 (dup caz, pe baza strategiei sau a planurilor naionale/regionale n cauz). A se preciza contribuia previzibil a proiectului la obiectivele strategiei/planului. A se indica potenialele blocaje sau alte probleme care trebuie rezolvate.Obiectivul general al msurii de investiii l reprezint mbuntirea infrastructurii n sectorul de ap spre beneficiul mediului i al oamenilor, n vederea ndeplinirii obligaiilor de conformitate pentru ap din Tratatul de Aderare i obiectivele PSO Mediu i ale Axei Prioritare 1. Msurile vor realiza:Pentru alimentarea cu ap: Msurile referitoare la apa potabil ntrunesc standardele Directivei referitoare la Apa Potabil a UE 98/83/CE n ase aglomerri, Clrai, Urziceni, Lehliu Gar, Budeti, Oltenia i Fundulea; Asigurarea furnizrii apei potabile de calitate unei populaii de aproximativ 9989 locuitori. Servicii de ap adecvate i eficiente din punct de vedere al costurilor, prin Operatorul Regional ECOAQUA Clrai; mbuntirea siguranei alimentrii cu ap prin nlocuirea conductelor magistrale deficiente din punct de vedere structural - se vor reabilita aproximativ 15 km de conducte de transmitere a apei; Reducerea apei nefacturate de la un procent de 40-50% la un nivel de 28%.Pentru apa uzat: Conformarea cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CE in aria de proiect Creterea calitii apei de suprafa prin minimalizarea efectelor asupra aezrilor umane din patru aglomerri, Clrai, Urziceni, Lehliu Gar si Oltenia; Colectarea apei uzate de la aproximativ 1922 de locuitori. Servicii de ap uzat adecvate i eficiente din punct de vedere al costurilor, prin Operatorul Regional ECOAQUA Clrai; Reducerea infiltraiilor n sistemul de colectare a apei uzate de la un procent de 20-30% la un nivel de 10%. Atenuarea riscurilor asupra sntii prin extinderea reelei de canalizare n vederea acoperii populaiei dependente momentan de unitile de depozitare a deeurilor pe terenuri, cu reducerea riscurilor asociate polurii apei subterane i de suprafa;B.5.2.Obiective socioeconomiceA se indica obiectivele i intele socioeconomice ale proiectului.Proiectul va duce la realizarea urmtoarelor obiective: crearea de noi locuri de munc n timpul fazei de construcie; creterea economic prin mbuntirea infrastructurii n zona proiectului. Serviciile adecvate i sigure n ceea ce privete apa potabil i apa uzat vor duce la crcterea numrului de investitori n regiunea proiectului; mbuntirea condiiilor de igien si sntate n zona proiectului: apa potabil sigur va contribui la reducerea riscurilor pentru sntatea populaiei. Evacuarea i tratarea apei uzate va contribui la mbuntirea condiiilor igienice; mbuntirea calitii vieii populaiei care triete n zona serviciilor prin asigurarea accesului la servicii de ap potabil si ap uzat, att n ceea ce privete calitatea ct si cantitatea; economiile de costuri pentru viitorii clieni prin evitarea costurilor pentru pompele de adncime i curarea foselor septice.B.5.3.Contribuia la realizarea programului operaionalA se descrie modul n care proiectul contribuie la realizarea prioritilor programului operaional (a se furniza, n msura posibilului, indicatori cuantificai).Lucrrile propuse contribuie considerabil, referindu-ne la operatorul regional pentru Judeul Clrai la ndeplinirea Obiectivului Specific 1 - Axa Prioritar 1 din POS-MED.Lucrrile propuse n domeniul alimentrii cu ap, dup cum sunt menionate n tabelul urmtor, vor contribui la realizarea obiectivul specific al POS mbuntirea calitii i accesului la infrastructura de ap i ap uzat, prin furnizarea serviciilor de ap i ap uzat n majoritatea zonelor urbane, pn n anul 2015.Odat toate msurile stabilite, CRO va putea oferi o alimentare permanent cu ap, la nivelul necesar de calitate i presiune, pentru majoritatea populaiei.Pompele eficiente, conductele noi vor reduce considerabil costurile pentru energie, personal, precum i pentru ntreinere i reparaii.Contribuia la realizarea obiectivului specific mbuntirea puritii cursurilor de ap este asigurat prin lucrrile propuse, precum reabilitarea i extinderea reelelor de canalizare, reabilitarea i extinderea staiilor de pompare ap uzat. Prin aceste lucrri, riscul de descrcri necontrolate a apei uzate netratate este minimalizat i prin acest lucru calitatea cursurilor de ap se va mbunti. Msurile cu privire la echipamentele adecvate va permite OR s asigure o ntreinere corespunztoare (curare, inspecie CCTV) precum i reparaii rapide.

Obiectivul specific Crearea de structuri ale managementului de ap, inovative i eficiente se va realiza prin Asistena Tehnic propus prin acest proiect al FC.Obiectivul specific al POS Furnizarea serviciilor adecvate de ap i canalizare la tarife accesibile va fi realizat prin urmtoarele msuri: pompe cu eficien mbuntit instalate n staiile de pompare; reducerea pierderilor de ap din conducte.Extinderea sistemului de contorizare va permite un control realistic al consumului i va reduce apa nefactuar i neachitarea facturilor. Msurile cu privire la echipamentul corespunztor pentru ntreinere, va permite OR s intervin eficient n vederea reparrii deteriorrilor ntr-un timp scurt i cu pierderi minime.

Tabelele urmtoare prezint obiectivele Axei Prioritare 1 i contribuia lucrrilor propuse la realizarea acestor obiective.Contribuia lucrrilor propuse la realizarea indicatorilor

Indicatorii POSUnitateaContribuia proiectului la realizarea obiectivelor POS

Output

Localiti nzestrate cu uniti de ap noi/reabilitate, ntr-un sistem de management regionalNumr4

SE noi/reabilitateNumr0

Rezultate

Populaia conectat la serviciile de ap, de baz, ntr-un sistem regional%96% (din populaia total a aglomerrilor din cadrul proiectului)

Ap uzat tratat (din totalul volumului de ap uzat descrcat n reeaua centralizat de canalizare)%100% (din cantitatea total a apei uzate provenit din aglomerrile din cadrul proiectului)

Numrul de Companii Regionale de Ap createNumr1

Volumul de ap uzat descrcat n reeaua de canalizarem3/an10.844.561

LUCRRILE PROPUSE N CADRUL STUDIULUI ACTUAL DE FEZABILITATEObiectivele Axei Prioritare 1

Furnizarea serviciilor adecvate pentru ap i canalizare la tarife accesibileFurnizarea unei caliti adecvate a apei potabile n toate aglomerrile urbaneImbuntirea puritii cursurilor de apmbuntirea nivelului de management a nmolului din SECrearea de structuri inovatoare i eficiente pentru managementul apei

AGLOMERAREA CALARAI

1Reabilitarea i extinderea reelei de distribuieDADA

2Actualizarea sistemului de contorizare a apeiDADA

3Reabilitarea sistemului de colectare a apei uzateDA

4Staii de pompare n sistemul de canalizareDA

5EchipamenteDA

AGLOMERAREA OLTENITA

1Statie de tratareDADA

2EchipamenteDADA

AGLOMERAREA LEHLIU GARA

1EchipamenteDA

AGLOMERAREA FUNDULEA

1EchipamenteDA

AGLOMERAREA BUDESTI

1EchipamenteDA

AGLOMERAREA URZICENI

1EchipamenteDA

C.REZULTATELE STUDIILOR DE FEZABILITATEC.1.A se furniza un rezumat al principalelor concluzii ale studiilor de fezabilitate realizate

Principalele obiective ale proiectului sunt: Asigurarea conformitatii cu legislaia naional i UE n perioadele de tranziie convenite ntre Romnia i UE pentru sectorul de mediu: Obiectiv 1 Implementarea Directivei UE 91/271/CEE privind colectarea i epurarea apelor uzate urbane; Obiectiv 2 Conformarea la Directiva98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman

Aceste obiective se incadreaza in obiectivele Axei Prioritare 1 "Extinderea si modernizarea sistemelor de apasi apa uzata" din POS Mediu: Asigurarea serviciilor adecvate de apasi canalizare, la tarife accesibile; Asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile in toate aglomerarile urbane; Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa; Imbunatatirea nivelului de gestionare a namolurilor in SEAU; Crearea de structuri inovatoare si eficiente de gestionare a apei.Atingerea acestor obiective se face prin executarea urmatoarelor lucrari:- Aglomerarea Calarasi RETEA CANALIZARE MENAJERA IN CARTIERUL MAGURENI EXTINDERE RETEA DE DISTRIBUTIE APA POTABILA SOSEAUA SLOBOZIEI KM 4 RACORDARE LA RETEAUA DE CANALIZARE MENAJERA CARTIER TINERI CANALIZARE MENAJERA IN CARTIERUL CEREMAG CANALIZARE MENAJERA IN CARTIERUL FNC SISTEM DISTRIBUTIE APA POTABILA IN CARTIERUL FNC RACORDARE LA RETEAUA DE CANALIZARE A STRAZII BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA REABLITARE ADUCTIUNE FIRUL NR.2 SITUAT INTRE STATIA DE POMPARE CHICIU SI UZINA DE APA CALARASI- Aglomerarea OlteniteiSTATIE TRATARE A APEI IN MUNICIPIUL OLTENITA- Achizitia de echipamente pentru intreaga arie de operarePrincipalii indicatori de performanta sunt:

RETELEmRacorduri/bransamentePopulatie deservita

Retea canalizare menajera cartier Magureni3,075262115

Extindere retea apa Sos Sloboziei1,48019354

Canalizare cartier Tineri1,94056350

Canalizare cartier Ceremag1,8453681188

Canalizare cartier FNC6,0427421855

Retea apa cartier FNC3,9113381855

Canalizare str B.S. Delavrancea625191037

Aductiune apa pretratata Chiciu-Calarasi5,000NA65.181

Statie tratare apa OltenitaNANA24.822

Echipamente necesare operarii si intretinerii in bune conditii a sistemelor de apa si canalizareNANA111.081

Analiza de risc indica faptul ca nu exista un risc serios pentru implementarea si operarea cu succes a Masurii Proiectului.Cu toate acestea analiza de senzitivatate a indicat o puternica influenta a costurilor de operare, intretinere, administrare pe de o parte ca si cheltuieli si nivelul tarifelor ca venituri in structura VANF/C.

Din graficul senzitivitatii se observa, asadar ca VANF/C este foarte sensibila la schimbari ale costurilor de operare, intretinere si administrare si tarife, si moderat sensibila la schimbarile costurilor de investitii si cererii de apa a consumatorilor rezidentiali si non rezidentiali. Aceeasi senzitivitate se poate observa si la nivelul VANF/K.

.....In ultimii 50 de ani populatia judetului Calarasi a inregistrat mai mult sau mai putin valori constante, in jur de 330.000 locuitori. In general, nu s-au inregistrat schimbari importante in trecut. La ultimul recensamant (2011), in judetul Calarasi se inregistreaza o populatie de 306.691 locuitori, dintre care- in zona urbana: 111.081 locuitori (36,22%)- in zona rurala: 195.610 locuitori (63,78%)Prognoza populatiei a fost construita in baza cifrelor anterioare din recensamantul anterior si in baza estimarii cresterii viitoare a populatiei realizate in Institutul National de Statistica (Proiectarea populatiei Romaniei pe medii pana in anul 2025) emisa in anul 2005.Trei variante au fost luate in considerare de INS: optimista, medie si pesimista. toate cele trei variante se bazeaza pe o crestere negativa a populatiei. Dupa consultari intre partile implicate, s-a decis adoptarea variantei optimiste.Conform datelor din acest volum, s-au utilizat urmatoarele grade:- un grad negativ de crestere de (-9,16) pentru zona urbana;- un grad negativ de crestere de (-3,95) pentru zona rurala.Au rezultat urmatoarele date au rezultat pentru orizontul 2036: Populatia totala a judetului Calarasi: 259.050 locuitori, din care: o zona urbana: 87.913 locuitori; o mediul rural: 171.137 locuitori.Tabelul si graficele urmatoare prezinta evolutia parametrilor principali in urmatorii ani, in aglomerarile parte din proiect.

Aglomerarea CalarasiCantitatea de apaNr.crtParametriAnul 2014Anul 2017Anul 2018Anul2034

1Populatie65 18162.14260.45056.160

2Populatie conectata la sistemul de alimentare cu apa (locuitori)56 74262.14260.45056.160

3Populatie conectata la sistemul de alimentare cu apa (%)87%100%100%100%

4Debit specific (l/om,zi)84110110110

5Pierderi in sistemul de distributie (mc/an)1.746.8481.087.0931.036.799908.705

6Pierderi in sistemul de distributie (mc/an)53%29%28%25%

7Debite pentru consum (mc/an)2.118.3672.495.0122.427.0762.254.822

8Debit necesar (mc/an)1.177.5721.262.8051.294.7671.380.000

9Debit total de apa (mc/an)5.042.7874.844.9004.758.6434.543.527

Nr.crtParametriAnul 2014Anul 2017Anul 2018Anul2034

1Populatie conectata la sistemul de canalizare (locuitori)40 03862.14260.45056.160

2Populatie conectata la sistemul de canalizare (%)61%100%100%100%

3Debit specific (l/om,zi)107110110110

4Debit de apa uzata de la consumatorii caznici (mc/an)1.560.0242.495.0122.427.0762.254.822

5Debit de apa uzata de la consumatorii economici (mc/an)1.364.8701.262.8051.294.7671.380.000

6Infiltratii in sistemul de canalizare (mc/an)584.979434.833414.720363.482

7Infiltratii in sistemul de canalizare (%)20%12%11%10%

8Debit total de apa (mc/an)3.509.8734.192.6504.136.5633.998.304

Aglomerarea OlteniteiCantitatea de apa

NevoiUnitateq specificQ zi medK ziQ zi maxK o Q or max

publicel/unitate,zim3/zil/s-m3/zil/s-m3/hl/s

012345678910

coala cu internat si cantina (gradinite) 725elevi2001451.6781.30188.502.181.3510.602.95

coala - cu bufet si sala sport1160elevi6069.60.8061.3090.481.051.355.091.41

coala - numai cu bufet1450elevi5072.50.8391.3094.251.091.355.301.47

Scoala - fara bufet si sala sport 1392elevi2534.800.4031.3045.240.521.352.540.71

Spitalul municipal300paturi5501651.9101.30214.502.481.3512.073.35

Dispensar50paturi400200.2311.3026.000.301.351.460.41

Primarie, posta, politie290angajati8023.20.2691.3030.160.351.351.700.47

Alimentatie publica550consum. deserviti/zi40220.2551.3028.600.331.351.610.45

Turism-hotel50persoane25012.50.1451.3016.250.191.350.910.25

Centru comercial750angajati5037.50.4341.3048.750.561.352.740.76

Spatii verzi50750mp1.576.130.8811.3098.961.151.355.571.55

Stropit strazi29000locuitori1.543.500.5031.3056.550.651.353.180.88

TOTAL721.7258.353938.2410.8652.7814.66

Spor de dezvoltare 5 83.700.97108.811.266.121.70

TOTAL GENERAL805.439.321047.0512.1258.9016.36

A se furniza referine precise n cazul n care FEDR, Fondul de coeziune, ISPA sau alte mijloace comunitare de intervenie particip/au participat la finanarea studiilor de fezabilitate.Nu este cazul

C.1.2.Opiuni luate n considerareOptiuni luate in considerare pentru reabilitarea infrastructurii de apasi apa uzata.Nr. Crt.Analiza optiunilorDescriere scurtaOptiunea selectataMotivare

A. Analiza optiunilor pe tipul de material pentru conducte in reteaua de distributie si conductele de transport

1Otel protejat

Conducte de toate diametrele. Protectie interna si externa dificila si costisitoare. Foarte bun raspuns la solicitari dinamice. Usor de asamblat prin sudura. Raspuns foarte slab referitor la coroziunea interna sau externa.Polietilena de inalta densitate (PEID) pentru diametre sub 600 mm, PAFSIN (Poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip) sau fier ductil pentru conducte cu diametre mari, in functie de fiecare caz utilizarea otelului, chiar o foarte buna protectie este limitata datorita faptului ca protectia este distrusa atunci cand este asamblat prin sudura; este recomandat doar pentru cazuri specifice de tunelare sau sarcini dinamice de la suprafata (tramvaie, autobuze); PEHD este cea mai buna optiune in aceste conditii din cauza costurilor foarte mici si asamblare foarte usoara; fonta ductila este cel mai bun material, are proprietati de otel legate de rezistenta si proprietatile materialelor plastice referitoare la coroziune, din pacate este cel mai scump si pentru diametru mare este necesara o macara pentru instalare, datorita greutatii sale mari; GRP este foarte bun, referitor la protectia impotriva coroziunii si datorita faptului ca este un material usor si usor de asamblat, costul este intre PEHD si fonta ductila, are puterea limitata legata de fonta ductila.

2Polietilena de inalta densitate (PEHD)De obicei conducte cu diametre sub 800 mm. Foarte buna protectie impotriva coroziunii, usor de asamblat prin sudura. Material usor. Raspuns slab la solicitari dinamice. Material ieftin.

3Fonta ductila

Conducte de toate diametrele. Material greu. Foarte bun impotriva coroziunii. Raspuns foarte bun la solicitari dinamice. Material scump.

4Poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip (PAFSIN)

Conducte de toate diametrele. Material usor. Foarte bun impotriva coroziunii. Rezistenta normala, raspuns slab la solicitari dinamice. Usor de instalat. Material scump.

Nr. Crt.Analiza OptiuniiScurta descriere Optiunea selectata

Motivare

B. Analiza optiunilor pe tipul de material pentru conductele din sistemele de canalizare

1BetonTevi pentru toate diametrele. Protectie slaba impotriva agresiunii sulfurii. Materiale grele, dificil de asamblat. Material ieftinPVC pentru diametre sub 600 mmsi GRP pentru diametre mai mari betonul, chiar este larg utilizat pentru sistemele de canalizare, datorita faptului ca este un material ieftin are o multime de inconveniente: greu de instalat, asamblarea daca nu este facuta corect va determina exfiltrarea si protectie slaba impotriva coroziunii. PVC-ul este cea mai buna optiune in aceste conditii din cauza costurilor foarte mici si foarte usor de asamblat; insa, PVC nu poate fi utilizat atunci cand apar sarcini mari; GRP este foarte bine legat de protectia impotriva coroziunii si datorita faptului ca este un material usor si usor de asamblat, este cel mai scump, are putere mai mare decat PVC-ul sau betonul.

2Policlorura de vinilConducte, de obicei, pentru diametre sub 600 mm. Foarte buna protectie impotriva coroziunii, usor de asamblat. Material usor. Rezistenta slaba. Material ieftin.

3Poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip (GRP)Tevi pentru toate diametrele. Material usor. Foarte buna rezistenta la coroziune. Putere normala, reactie redusa la sarcini dinamice. Usor de instalat. Material scump

D.CALENDARD.1.Calendarul proiectuluiA se indica n continuare calendarul punerii n aplicare a proiectului n ansamblul su. n cazul n care cererea se refer la o faz de proiect, a se indica n mod clar n tabel elementele proiectului n ansamblu pentru care este solicitat contribuia financiar n prezenta cerere:Data nceperii(A)Data finalizrii(B)

1.Studiu de fezabilitate centralizator:01.07.201416.09.2014

2.Analiza cost-beneficiu (inclusiv analiza financiar):01.07.201416.09.2014

3.Evaluarea impactului asupra mediului:01.07.201416.09.2014

4.Studii de proiectare:01.07.201416.09.2014

5.Pregtirea dosarului de licitaie:01.07.201416.09.2014

6.nceputul prevzut al procedurii (procedurilor) de licitaie*

6.1. CL1A - Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare in localitatea CalarasiAprilie 2015Decembrie 2015

6.2 CL2A - Statia de tratare a apei in municipiul Oltenita si conducta de aductiune Chiciu Calarasi - firul nr.2 Martie 2015Decembrie 2015

6.3 CF1A- Contract de furnizare echipamente

Aprilie 2015Octombrie 2015

6.4 CS1A- Contract de servicii pentru asistenta tehnica din partea piectantului conform legii 10Aprilie 2015Decembrie 2016

6.5 CS2A- Contract de servicii pentru supervizarea lucrarilor si publicitate

Aprilie 2015Decembrie 2016

6.6 CS3A - AuditMai 2015Noiembrie 2016

7.Achiziionarea de terenuri:Nu este cazulNu este cazul

8.Etapa/contractul de construcie:Aprilie 2015Decembrie 2015

9.Etapa operaional:20162016

_____________________*Se va preciza pentru fiecare licitaieA se anexa un calendar succint al principalelor categorii de lucrri (de exemplu, diagram Gantt, dup caz).

D.2.Scadena proiectuluiA se descrie calendarul proiectului (D.1) n ceea ce privete evoluia tehnic i financiar i scadena actual prin intermediul urmtoarelor rubrici:D.2.1.Aspecte tehnice (studii de fezabilitate etc.):Toate documentele suport ale solicitarii pentru finantarea POS Mediu au fost dj finalizate astfel:- Master Plan realizat in cadrul proiectului major Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din judetul Calarasi CCI 2007 RO 161 PR 003- Studiul de fezabilitate Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare in localitatile Calarasi si Oltenita realizat de catre DANINA STAR SRL in cadrul contractului incheiat cu Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECOAQUA S-au definit etapele ulterioare:- Pregatirea documentelor de licitatie inceputa si finalizata in cadrul de lucru al aceluiasi contract incheiat de Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECOAQUA - Achizitia serviciilor, lucrarilor si echipamentelor necesare planificata treptat spre finele anului 2014 si inceputul anului 2015- Licitatiile pentru executie/ executie si proiectare lucrari au fost lansate cu clauza suspensiva in cursul anului 2014, documentatiile se afla in faza de analiza si se estimeaza semnarea contractelor in luna aprilie 2015. - Licitatiile pentru sustinerea supervizarii proiectului, publicitate si audit precum si pentru furnizare de echipamente vor fi lansate cu clauza suspensiva in perioada urmatoare (luna februarie martie).- Faza de constructie preconizata a incepe in luna apriliie 2015 si finalizata in decembrie 2015 este inclusa in contractul de lucrari.

D.2.2.Aspecte administrative (autorizaii, evaluarea impactului asupra mediului, achiziia de terenuri, licitaii etc.):- Decizia etapei de incadrare nr. 9208/14.11.2014 Statie tratare a apei in municipiul Oltenita Agentia Protectia Mediului Calarasi- Decizia etapei de incadrare nr. 9215/14.11.2014 Reabilitare aductiune firul nr. 2 situat intre Statia de Pompare Chiciu si Uzina de Apa Calarasi Agentia Protectia Mediului Calarasi- Decizia etapei de incadrare nr. 9518/21.11.2014 Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi Agentia Protectia Mediului Calarasi- Anunt de participare nr [156206]/18.12.2014 Executie de lucrari aferente contractului Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare in localitatea Calarasi (Utilitati) Licitatie deschisa- Anunt de participare nr. [155651] /18.11.2014 - Executie si proiectare de lucrari aferente contractului Statia de tratare a apei in municipiul Oltenita si conducta de aductiune Chiciu Calarasi - firul nr.2 (Utilitati) Licitatie deschisaAlte avize/ autorizatii hotarari obtinute:1. Certificat de urbanism nr. 581/03.11.2014 Primaria Calarasi Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi 2. Decizie etapa evaluare initiala 9015/06.11.2014 Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi 3. Decizia etapei de incadrare 9518/21.11.2014 Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi - Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi 4. Aviz conditionat 100/05/03/01/B/CL/301/12.11.2014 TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS SA - Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi 5. Aviz favorabil 13342/18.11.2014 ECOAQUA SA - Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi 6. Aviz de principiu 174233/11.11.2014 IPJ Calarasi Serviciu rutier - Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi 7. Proces verbal de constatare 3985/26.11.2014 Administratia Bazinala de Apa Buzau Ialomita - Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi 8. Aviz de amplasament 140029533/26.11.2014 ENEL - Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi 9. Aviz favorabil 309212179/15.12.2014 DISTRIGAZ SUD RETELE - Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi 13. Adresa solicitare completari M.A.I. I.S.U. 2018917/20.11.2014 - Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi 10. Certificat de urbanism Primaria Calarasi 220/22.05.2014 Reabiliatare aductiune firul nr. 2 situat intre statia de pompare Chiciu si Uzina de apa Calarasi 11. Decizia etapei de evaluare initiala 8490/17.10.2014 Agentia pentru Protectia mediului Calarasi - Reabilitare aductiune firul nr. 2 situat intre statia de pompare Chiciu si Uzina de apa Calarasi 1 pag12. Cerere pentru aviz de gospodarire a apelor ECOAQUA SA 3084/27.10.2014 Reabilitare aductiune firul nr. 2 situat intre statia de pompare Chiciu si Uzina de apa Calarasi + informare Consiliu Local Calarasi cu privire la aceasta solicitare 13. Aviz favorabil Situl Natura 2000 Iezerul Calarasi 3141/31.10.2014 - Reabiliatare aductiune firul nr. 2 situat intre statia de pompare Chiciu si Uzina de apa Calarasi 14. Decizia etapei de incadrare 9215/14.11.2014 - Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi Reabilitare aductiune firul nr. 2 situat intre statia de pompare Chiciu si Uzina de apa Calarasi 15. Proces verbal de constatare 3985/26.11.2014 Administratia Bazinala de Apa Buzau Ialomita - Reabiliatare aductiune firul nr. 2 situat intre statia de pompare Chiciu si Uzina de apa Calarasi 16. Certificat de urbanism nr. 82/30.05.2014 Primaria Oltenita Statia de tratare a apei in municipiul Oltenita 17. Decizia etapei de incadrare 8472/17.10.2014 - Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi Statia de tratare a apei in municipiul Oltenita 18. Decizia etapei de incadrare 9208/14.11.2014 - Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi Statia de tratare a apei in municipiul Oltenita 19. Cerere pentru aviz de gospodarire a apelor ECOAQUA SA 3084/27.10.2014 Statia de tratare a apei in municipiul Oltenita + informare Consiliu Local Oltenita cu privire la aceasta solicitare

D.2.3.Aspecte financiare (decizii de angajament n ceea ce privete cheltuielile publice naionale, mprumuturi solicitate sau acordate etc. a se furniza referine):1. Hotararea aprobare SF nr. 7/31.10.2014 AGA ECOAQUA Studiu de fezabilitate "Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in localitatile Calarasi si Oltenita 2. Hotarare aprobare SF nr. 106/25.09.2014 Consiliul Local Oltenita Studiu de fezabilitate "Statie de tratare a aei in municipiul Oltenita" 3. Hotarare aprobare SF nr. 152/25.09.2014 Consiliul Local Calarasi Studiu de fezabilitate "Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in localitatile Calarasi si Oltenita" Luand in considerare nivelul gap-ului de finantare calculat, reglementarile cu privire la finantarea gap-ului de finantare conform Programului Operational Sectorial (POS Mediu) si decizia partilor locale implicate, schema de finantare propusa pentru a acoperi costurile de investitie ale proiectului care sunt considerate dupa aprobarea de CE ca si costuri eligibile, au urmatoarea structura:Pe baza diferentei de finantare calculata in sectiunea anterioara si a cheltuielilor de investitie exprimate in preturi curente in Euro, sursele de finantare se impart dupa cum urmeaza:Total value of the project (Total cost = eligible + ineligible costs)Eligible costFunding GapEU grant (max 85%)

14,919,25614,043,49611,936,972

80.71%94.13%85.00%of 1.1.1

of 1of 1.1State Budget contribution (13%)

18,484,8321,825,654

100.0%13.00%of 1.1.1

Local Budget contribution (2%)

280,870

2.00%of 1.1.1

Non Funding Gap (ROC contribution)

875,760

5.87%of 1.1

Ineligible cost (others categories than eligible)ROC and/or Local Budget (County Council or Local Council)VATreclaimed

3,565,5753,565,575

100.0%nonreclaimed

3,565,5753,565,5750.0%

19.29%100.0%of 1.2others

of 10.00

0.0%

D.2.4.n cazul n care proiectul a nceput deja, a se indica starea de evoluie a lucrrilor:Nu este cazulE.ANALIZA COSTURI-BENEFICIIAceast parte trebuie s se bazeze pe orientri pentru analiza costuri-beneficii a proiectelor majore. Pe lng elementele sintetice care trebuie furnizate n continuare, documentul complet de analiz costuri-beneficii este prezentat n anexa II n sprijinul prezentei cereri.E.1.Analiza financiarPrincipalele elemente ale analizei financiare care sunt prezentate n analiza costuri-beneficii trebuie rezumate n continuare.E.1.1.Scurt descriere a metodei utilizate i ipotezele specifice formulateAbordare generalaAnaliza Cost Beneficiu din cadrul acestei Aplicatii are ca scop evaluarea impactului implementarii acestui proiect din economii asupra indicatorilor de performanta financiara calculati in cadrul Analizei Cost Beneficiu initiale (aferenta proiectului major in derulare finantat prin POS Mediu faza 1, 2007-2013), nivelul deficitului de finantare precum si evaluarea viabilitatii si sustenabilitatii Proiectului pe durata ramasa de viata a acestuia.Analiza Cost-Beneficiu, ale carei rezultate sunt prezentate in continuare, a fost realizata in conformitate cu principiile metodologice stabilite in Ghidul national pentru ACB a proiectelor de apa si ape uzate din decembrie 2008, precum si cu Ghidul UE privind Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii din cadrul Fondurilor structurale, Fondurilor de coeziune si Instrumentelor de pre-aderare din iunie 2008. Un alt document de lucru metodologic este Documentul de lucru nr.4 al UE Indrumari metodologice pentru realizarea Analizei Cost-Beneficiu, publicat in august 2006 (WD4).Metoda recomandata in aceste documente indrumatoare pentru realizarea analizei cost beneficiu este metoda incrementala, atat pentru analiza economica cat si pentru cea financiara.Metoda incrementala implica dezvoltarea a doua scenarii: scenariul fara proiect si cel cu proiect, fiecare avand setul propriu de venituri si cheltuieli.Scenariul Fara proiect ia in considerare conditia actuala a infrastructurii si proiectele de investitii aflate in derulare in cadrul ariei de proiect. Proiectia financiara si economica pentru scenariul fara proiect constituie proiectia financiara si economica a scenariului "Cu proiect" de la ACB realizata pentru proiectul de investitii in curs de implementare ("aplicatie mare"). Datele din graficele de implementare a investitiilor in curs au fost considerate ipoteze, avand implicatii asupra procentelor finale referitoare la populatia conectata. Veniturile si cheltuielile luate in considerare sunt generate de infrastructura existenta si de investitiile in derulare din aria de proiect la momentul pregatirii acestui studiu, astfel incat la nivel incremental sunt obtinute numai rezultatele obtinute prin implementarea prezentului proiect din economii.Scenariul Cu proiect ia in considerare conditia actuala a infrastructurii, proiectele de investitii aflate in derulare in cadrul ariei de proiect si prezentul proiect din economii. In realizarea proiectiei financiare si economice pentru acest scenariu se va pleca de la proiectia financiara si economica a scenariului "Cu proiect" de la ACB realizata pentru proiectu de investitii in curs de implementare ("aplicatie mare") care va fi corectata cu impactul prezentului proiect de investitii din economii asupra proiectiei cantitatiilor, costurilor de operare si intretinere, veniturilor, etcRatele de acoperire atinse dupa implementarea proiectului din economii finanatat prin Fondul de Coeziune includ si ratele de acoperire rezultate dupa implementarea proiectelor in curs (proiectul major finantat prin POS Mediu Faza I).Analiza financiara este realizata in stransa legatura cu estimarile costurilor realizate in cadrul Studiului de Fezabilitate, cu Strategia Achizitiilor Publice ce stabileste programul de implementare al investitiilor si cu aspectele institutionale prezentate in Analiza Institutionala.Anul de baza considerat in ACB este 2006 (identic cu cel din ACB initiala) iar perioada de referinta este intervalul de timp 2007 2036, in care este inclusa perioada de implementare a proiectului (an 2015) si perioada operationala propriu-zisa pana in 2036.Aspecte institutionalePreviziunea financiara tine seama de impactul procesului de regionalizare asupra performantelor financiare ale COR. Organizarea institutionala implementata este conforma cu prevederile Programului Operational Sectorial (POS Mediu).Analiza sustenabilitatii financiareAnaliza sustenabilitatii financiare este realizata pe doua niveluri: La nivelul proiectului, pentru a demonstra ca proiectul este sustenabil pe termen lung odata ce finantarea se va incheia; aceasta evaluare se bazeaza pe un indicator cash flow-ul cumulat pentru fiecare an din previzionare trebuie sa fie pozitiv; La nivelul OR, pentru a demonstra ca operatorul are capacitatea financiara de a opera la nivelul infrastructurii pe termen lung. Si in acest caz sustenabilitatea este demonstrata prin cash flow-ul pozitiv pentru fiecare an din proiectare si prin indeplinirea conditiilor de creditare.Pentru evaluarea sustenabilitatii Operatorului regional, Consultantul a elaborat urmatoarele situatii financiare (in RON preturi curente): Bilant, Cont de profit si pierdere, Situatia fluxului de numerar.Proiectia vanzarilor de apa si ape uzateProiectia vanzarilor de apa si ape uzate este realizata in conformitate cu premisele si ipotezele prezentate in Sectiunea C1.Abordarea analizei suportabilitatiiPolitica de suportabilitate pentru sectorul de apa si ape uzate ce se aplica pentru proiect este in conformitate cu prevederile POS Mediu; principalele aspecte sunt:- Limita suportabilitatii pentru decila gospodariilor celor mai sarace (10%) este stabilita la 4%, calculata pe baza unui consum per capita presupus de 75 litri/zi;- Aceasta corespunde unui indice aproximativ de 2 - 2,5% din venitul net al unei gospodarii medii, considerand un consum specific presupus de 110 litri / om / zi.- Strategia de tarifare este cea rezultata in urma Analizei Cost Beneficiu realizata la nivelul Aplicatiei de Finantare din Fonduri de Coeziune Faza I;Pentru a calcula indicele de suportabilitate pentru gospodariile cu venituri reduse, Consultantul a efectuat o analiza pentru Decila 1 de Venit, in conformitate cu Ghidul Analizei Cost Beneficiu al proiectelor de investitii (versiunea decembrie 2008) ce stabileste cadrul general metodologic pentru a realiza ACB in contextul finantarii CE si de Documentul de Lucru nr. 4 Indrumar pentru Metodologia realizarii Analizei Cost Beneficiu (versiunea August 2006), ce stabileste regulile de lucru pentru promovarea consecventei in realizarea ACB pentru aplicatiile CF si ERDF.Proiectia costurilor Estimarile costurilor de investitie au fost realizate in conformitate cu legislatia romaneasca in vigoare (in preturi constante la 2006 si in preturi curente 2015) si transpuse in vederea observarii evolutiei acestora, asa cum este cerut in Formularul de Aplicatie. Detalii se regasesc in capitolele Studiului de Fezabilitate.Costul reinvestitiei: in scenariul Cu proiect a fost luata in considerare inlocuirile echipamnetelor mecanice si electrice ce au o durata de viata medie de aproximativ 15 ani. Pentru perioada de referinta de 30 ani, inlocuirea echipamentului este considerata a se realiza in anul 2030. Structurile civile si conductele au o perioada de viata ce depaseste anul 2036 si deci, nu sunt necesare reinvestitii pentru aceste componente.In scenariul Fara proiect au fost considerate reinvestitii care sa asigure inlocuirea activelor existente si a celor in curs de derulare pe POS Mediu faza 1, 2007 2013.Costurile de operare, intretinere si administrare sunt prezentate in doua categorii principale: costuri fixe si costuri variabile si sunt previzionate la nivelul fiecarui sistem, adica la nivel de sistem zonal de alimentare cu apa si aglomerare/cluster si apoi insumate la nivel de arie de proiect.Proiectia veniturilorVeniturile sunt calculate ca estimari specifice separate pentru scenariul cu proiect si scenariul fara proiect, pe baza evolutiei presupuse a tarifelor si proiectiilor consumurilor facturate de apa si deversarilor de ape uzate, pe langa o suma limitata de venituri din servicii cu valoare adaugata furnizate clientilor.Calculul deficitului de finantareDeficitul de finantare este calculat pe baza metodologiei prevazute in Ghidul privind metodologia de efectuare a analizei cost-beneficiu Documentul de lucru nr.4 pentru perioada de programare 2007-2013.Finantarea deficituluiConform Programului Operational Sectorial, componenta de finantare avuta in vedere pentru finantarea deficitului de finantare are urmatoarea structura:Subventie UE pentru axa prioritara: 85%Contributie bugetul de stat: 13%Contributie bugetul local: 2%Indicatorii financiari de performanta la nivelul proiectului au fost calculati la nivel incremental pentru perioada de timp de referinta de 30 ani si pentru o rata reala de actualizare de 5%.Analiza economicaPentru cuantificarea efectelor asupra mediului si societatii si evaluarea impactului pozitiv, Consultantul a efectuat o analiza economica detaliata bazata pe metodologia furnizata de Ghidul privind metodologia de efectuare a Analizei cost-beneficiu Documentul de lucru nr.4 pentru perioada de programare 2007-2013.Analiza de senzitivitatePentru validarea ipotezelor utilizate si identificarea celor mai sensibile variable, se efectueaza o analiza de senzitivitate si risc la doua niveluri:- prezintarea efectelor variatiei principalilor parametri asupra indicatorilor de performanta financiara a proiectului (VANF si RRF);- prezintarea efectelor variatiei principalilor parametri asupra rezultatelor economice (rata B/C, VANE, RRE).Urmatoarele variabile au fost selectate pentru a fi testate in analiza financiara:-Cererea de apa a consumatorilor rezidentiali si cererea de apa a consumatorilor non-rezidentiali;-Costurile de investitie totale;-Costurile de operare, intretinere si administrare;-Tariful mediu cumulat pentru apa si apa uzata.In cazul Analizei economice, urmatoarele variabile au fost testate:- costurile de investitie- Beneficiile economice- Costurile de operareAnaliza probabilitatii risculuiS-a efectuat o analiza detaliata a riscului pentru variabilele sensibile in vederea evaluarii probabilitatii aparitiei acestora, atat pentru indicatorii de performanta financiara a proiectului cat si pentru indicatorii de performanta economica.Analiza de risc privind indicatorii de performanta financiara are in vedere urmatoarele variabile: Costuri de investitii; Costuri de operare si intretinere; Tarife; Cererea de apa.Analiza de risc privind indicatorii de performanta financiara are in vedere urmatoarele variabile: - costuri de investitie corectate- beneficii si economii de costuri.Analiza riscului este efectuata pe baza scenariilor optimist si pesimist si a anticipat distributiilor probabilitatii pentru fiecare scenariu.

E.1.2.Principalele elemente i parametri utilizai pentru analiza financiarPrincipalele elementeValoareValoare

Ne actualizateActualizate (Valoarea Actualizata Neta)

1Perioada de referinta (ani)30

2Rata financiara de actualizare (%)5 (real)

3Total costuri de investitii fara contingente (in euro, ne-actualizata)10,720,029

4Total costuri de investitii (in euro, actualizata)7,255,738

5Valoarea reziduala (in euro, ne-actualizata)5,528,846

6Valoare reziduala (in euro, actualizata)1,343,213

7Venituri (in euro, actualizate)1,691,326

8Costuri de Operare (in euro, actualizate)2,608,389

Calcul deficit de finantare

9Venituri Nete = venituri costuri de operare + valoare reziduala (in euro, actualizate) = (7) (8) + (6)426,149

10Cost de investitie venituri nete (in euro, actualizate) = (4) (9) (Articol 55 (2))6,829,589

11Deficit de finantare (%) = (10) / (4)94.13%

E.1.3.Principalele rezultate ale analizei financiareFr contribuie comunitar (RRF/C)ACu contribuie comunitar (RRF/K)B[footnoteRef:5] [5: Pentru calcularea rentabilitii proiectului fr (/C) i cu (/K) asisten comunitar, se va face referire la orientrile prevzute de Comisie n conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr.1083/2006.]

1.Rat de rentabilitate financiar (%)-5.5%RRF/C3.2%RRF/K

2.Valoare actual net(euro)-7,322,275VAN/C-458,741VAN/K

Valoarea financiara neta actualizata si rata interna a rentabilitatii financiare a costului total al investitiei sunt negative inaintea asistentei UE, sustinand astfel necesitatea sprijinului financiar din fonduri UE pentru promovarea si implementarea proiectului.Calculul indicatorilor financiari dupa asistenta UE, pe baza finantarii din surse nationale (subventie de la bugetul national, de la bugetul local si imprumutul luat de OR), arata o valoarea financiara neta actualizata mai mica dar tot negativa si o rata interna a rentabilitatii mai mica decat rata de actualizare.Profitabilitatea financiara scazuta exprimata prin indicatorii mentionati mai sus este rezultatul obiectivelor proiectului ce tintesc imbunatatirea nivelelor serviciului ce urmeaza sa fie furnizat de OR clientilor sai si conformarea cu prevederile legislatiei in vigoare referitoare la protectia mediului.E.1.4.Venituri generate de-a lungul duratei de existen a proiectuluin cazul n care se preconizeaz c proiectul va genera venituri prin instituirea de tarife i de taxe suportate de utilizatori, se vor furniza detalii privind taxele (tipul i nivelul taxelor, principiul sau legislaia comunitar pe baza creia se instituie taxele).(a)Taxele acoper cheltuielile de exploatare i amortizarea proiectului?Obiectivul analizei tarifelor si suportabilitatii este determinarea nivelului necesar al tarifelor pentru asigurarea sustenabilitatii financiare pe termen lung a COR, luand in considerare suportabilitarea consumatorilor rezidentiali.Tarifele pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare sunt stabilite in conformitate cu metodologia de stabilire, ajustare si schimbare a tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apa si apa uzata, emisa de ANRSC, Ordinul nr. 65/28.02.2007, publicat in monitorul oficial in 20 martie 2007.Majorarile de tarife au fost determinate tinand cont de:Sustenabilitatea financiara a COR;Pragul de suportabilitatea definit de politica de lucru romaneasca in privinta suportabilitatii.Tarifele stabilite au luat in considerare urmatoarele elemente: Productia si cheltuielile de operare;Cheltuielile de intretinere;Amortizarea;Costurile pentru protectia mediului;Costurile financiare;Costurile legate de contractul de concesiune;Costurile de dezvoltare (resursele financiare pentru dezvoltare si investitii);Cota de profit.Strategia de tarifare aplicata de S.C. . ECOAQUA S.A. reflecta conditionalitatile impuse de Contractul de Finatare semnat cu AM POS Mediu in vederea finantarii investitiei Proiectului major finantat prin Fondurile de Coeziune: Extinderea i reabilitarea sistemelor de alimentare cu ap i de canalizare, din judeul Clrai.Evolutia tarifelor in termeni nominali, 2013-2014:AniMartie 2013 decembrie 2013Ian 2014 august 2014Septembrie 2014*

Arie ROCRON/mc fara TVA, preturi nominale

Tarif apa2.903.023.14

Tarif canal2.042.292.63

*tarife conform aviz ANRSC nr. 213999/03.07.2014 si care vor intra in vigoare pana la sfarsitul anului 2014Tarifele sunt identice atat in cazul consumatorilor domestici cat si al celor non-domestici.In cazul ambelor scenarii cu proiect si fara proiect s-a presupus ca se mentine strategia din cadrul Aplicatiei de Finantare a proiectului major, dat fiind faptul ca prezentul proiect se va finanta din economiile inregistrate la implementarea proiectului major. Astfel, conform aceste strategii, tarifele vor creste in termeni reali cu 1% pe an.(b)Taxele difer n funcie de diverii utilizatori ai infrastructurii?Incepand cu martie 2013, conform avizului ANRSC nr. 457162 / 24.09.2012, se practica tarife unice atat la apa cat si apa uzata pe intreaga arie deservite de operatorul regional. Tarifele sunt identice atat in cazul consumatorilor domestici cat si al celor non-domestici.(c)Sunt taxele proporionalei)cu folosirea proiectului/consumul real?Se presupune ca dupa incheierea Masurii proiectului, toti consumatorii conectati vor fi contorizati cu apometre functionale. Deoarece nu exista nici o taxa fixa, costurile pentru toate categoriile de consumatori sunt proportionale cu volumele efectiv contorizate de apa consumata.Deoarece tarifele de apa uzata sunt aplicate cantitatilor vanzarilor de apa contorizata, si taxele apelor uzate sunt proportionale volumelor de apa consumata contorizata.ii)cu poluarea generat de utilizatori?In planul de tarifare nu s-a prevazut nici o taxa suplimentara de poluare in tariful mediu de ape uzate. Acest lucru se justifica prin faptul ca unitatile industriale sunt in prezent, obligate prin lege sa efectueze o epurare preliminara a apelor uzate daca acestea au o compozitie ce nu respecta standardele nationale, riscand, in caz contrar, penalitati insemnate sau chiar inchiderea. Finantarea unor astfel de instalatii de epurare preliminara poate fi, astfel, considerata ca o infaptuire a principiului poluatorul plateste, facand inutila o taxa de poluare suplimentara ca o componenta integranta a tarifului apelor uzate. Totusi, pentru a incuraja clientii industriali sa-si instaleze echipamente de epurare preliminara a apelor lor uzate conform standardelor stabilite, vor trebui introduse prevederi contractual ce inlud penalitati in cazul in care anumiti poluanti depasesc valorile limita stabilite, in privinta concentratiilor si incarcarilor. Sistemul de amenzi va fi asemanator celui aplicat de Administratia Nationala Apele Romane pentru toate deversarile de ape uzate in mediul inconjurator care se aplica si COR.Pentru a controla implementarea si functionarea instalatiilor de epurare preliminara, COR si Agentia pentru Protectia Mediului trebuie sa elaboreze un Plan de actiune pentru controlul deversarilor de ape uzate industriale in reteaua publica de canalizare. Scopul acestui Plan de actiune este protejarea procesului biologic in statiile de epurare si a mediului impotriva deversarilor de substante toxice din industrii. Planul determina si reglementeaza in detaliu masurile necesare si obligatiile intreprinderilor industriale, ale Agentiei pentru Protectia Mediului si COR. O componenta importanta a acestui plan de actiune este monitorizarea deversarilor pentru fiecare unitate industriala. Dupa construirea noii infrastructuri de canalizare, o astfel de monitorizare se poate efectua mult mai precis datorita canalelor de deversare cu puncte de prelevare separate. Se are in vedere ca in momentul incheierii investitiilor in apa si apa uzata, planurile de actiune in industrie sa fie implementate.Trebuie mentionat ca APM nu poate aplica penalitati pentru neconformitatea cu prevederile legale (din punctul de vedere al protectiei mediului) si nu are sarcini de inspectie care apartin Garzii Nationale de Mediu si organismelor subordonate acesteia.Asistenta tehnica pentru supervizarea constructiei prevazuta in cadrul proiectului va sprijini COR in implementarea sarcinilor mentionate mai sus.n cazul n care nu se propun tarife sau taxe, cum vor fi acoperite costurile de exploatare i de ntreinere?Pentru acest proiect este aplicat un sistem de tarifare ce acopera in totalitate costurile.

E.2.Analiza socioeconomic

E.2.1.A se descrie pe scurt metoda utilizat (ipoteze cheie ale evalurii costurilor i beneficiilor) i principalele concluzii ale analizei socioeconomice:

Cuantificarea costurilor si beneficiilor economice a fost realizata in conformitate cu Ghidul ROMANIA Guidelines for Cost Benefit Analysis of Water and Wastewater projects supported by the Cohesion Fund and the European Regional Development Fund in 2007-2013.Costurile de investitie si de operare au fost transformate din termeni financiari in termeni economici prin aplicarea corectiilor fiscale si conversia preturilor de piata distorsionate, in preturi contabile. In analiza au fost luati in calcul urmatorii factori de conversie: Conversia fortei de munca necalificata pentru proiectul de investitii: se estimeaza ca previziunea costurilor totale de investitii in moneda straina si nationala este de 44:56; din cea din urma, forta de munca reprezinta 25% si a fost corectata cu Factorul de Conversie in Pretul Umbra, Conversia fortei de munca necalificata pentru costurile cu personalul este inclusa in costurile de exploatare.Factorul de Conversie in Pretul Umbra este calculat ca produs intre rata somajului si rata impozitului pentru asigurarile sociale si alte taxe incluse in costurile cu forta de munca. Cele din urma sunt estimate prin adaugarea contributiei atat a angajatului cat si anagajatorului pana la 46,5%, rata ce este mentinuta constanta pe durata intregii perioade de referinta.Conversiile sunt aplicate costurilor in scenariul cu proiect si incluse in analiza economica ca valoare incrementala (costurile convertite pentru scenariul cu proiect mai putin costurile pentru scenariul fara proiect).E.2.2.A se preciza principalele costuri i beneficii puse n eviden prin analiz, precum i valoarea atribuit fiecreia dintre ele:BeneficiuValoare unitar (dup caz)Valoare total(n EUR, actualizat)% din beneficiile totale

Economii de costuri pentru consumatori put privat110 EURO/pers. nou conectata/an sau315 EURO/ gospodarie/an1,929,29810.5%

Economii de costuri pentru consumatori evacuare ape uzate63.9 EURO/pers nou conectata/an2,306,14612.5%

Acces la apa potabila219 EURO/pers. nou conectata/an3,815,85120.7%

Beneficii sociale871 EURO/an6,9690.04%

Beneficii de mediu22 EURO / consumator10,344,88056.2%

CostValoare unitar (dup caz)Valoare total(n EUR, actualizat)% din costurile totale

Costuri de investitie7,766,16484.6%

Costuri de exploatare1,408,54215.4%

E.2.3.Principalii indicatori ai analizei economicePrincipalii parametri i indicatoriValori

1.Rata social a scontului (%)5.5%

2.Rata economic de rentabilitate (RER) (%)19.5%

3.Valoare actual net economic (n EUR)9,228,437

4.Raporturi costuri-beneficii2.01

E.2.4.Impactul proiectului asupra ocuprii forei de munc A se furniza o indicaie a numrului de locuri de munc ce vor fi create [exprimate n echivaleni norm ntreag (ENI)].

Numr de locuri de munc create direct :Numr (ENI)(A)Durata medie a acestor locuri de munc (n luni)[footnoteRef:6] [6: n cazul locurilor de munc permanente, n loc de durata n luni, se va indica permanent.]

(B)

1.n timpul etapei de punere n aplicare

2.n timpul etapei de exploatare

[NB: locurile de munc indirecte create sau pierdute nu se iau n considerare pentru investiiile de infrastructur public.]E.2.5.A se indica principalele beneficii i costuri care nu pot fi cuantificate/evaluate:Principalele beneficii si costuri ce nu pot fi cuantificate/evaluate pentru proiect sunt urmatoarele:Efecte asupra dezvoltariiUnul din cele mai importante efecte generale neluat in considerare in cadrul evaluarii economice cantitative este impactul anticipat al infrastructurii publice imbunatatite de apa si ape uzata asupra dezvoltarii economice regionale a judetului Calarasi. Imbunatatirea calitatii apei si reabilitarea retelelor de apa si canalizare vor constitui un stimulent pentru companiile comerciale, investitorii imobiliari si dezvoltatorii de cladiri rezidentiale pentru a investi in jud.Calarasi.Calitatea apeiSe va produce o imbunatatire semnificativa a calitatii apei raurilor si a mediului inconjurator, ca si a apei subterane din zona proiectului. Stoparea infiltratiilor de ape uzate neepurate in panza freatica va duce la reducerea considerabila a incarcarii poluante organice si cu nutrienti deversate in emisar.Impactul lucrarilor de constructiiImpactul asupra proprietatilor populatiei si a celor invecinate va fi limitat, cele mai multe lucrari fiind lucrari de reabilitare.Principalul impediment va fi impactul asupra fluxului traficului local, cauzat de camioane si transportul personalului in perioada de constructi. In general, va exista un anumit impediment dar el va avea doar un efect limitat asupra locuitorilor si activitatilor economice si recreative locale; impactul va fi diminuat prin gestionarea adecvata a traficului in punctele de bransare principale.Impactul asupra pietei imobiliareImpactul asupra preturilor proprietatilor imobiliare in jud.Calarasi se asteapta sa fie mai degraba pozitiv decat negativ; pe de o parte, vor exista unele neplaceri (zgomot, etc.) cauzate de lucrarile de constructii dar, pe de alta parte, va creste atractivitatea proprietatilor imobiliare conectate la sistemele operationale de alimentare cu apa si colectare si epurare a apelor uzate.

E.3.Analiza riscurilor i a sensibilitiiE.3.1.Scurt descriere a metodei utilizate i rezumatul rezultatelorIn conformitate cu ghidul metodologic, au fost aplicate urmatoarele masuri:1.Testul pentru variabilele critice;2.Identificarea valorilor de comutare;3.Analiza probabilitatii riscului (pe baza scenariilor pesimist/optimist)Principalele variabile din analiza financiara sunt: costul total al investitiei , costurile de O&I, tarifele si necesarul de apa pentru consumatorii rezidentiali si non-rezidentiali. In analiza riscului ultimii trei parametri au fost uniti intr-o singura variabila (venituri). In analiza economica, principalele variabile analizate au fost costul economic al investitiei, costul economic de OI&A si beneficiile economice.Conform E.1.3., ambii indicatori de performanta financiara RRF/K si VANF in cazul de baza sunt negativi, datorita naturii acestui proiect (vezi si E.1.3.). Acest context trebuie avut in vedere la interpretarea rezultatelor analizei de risc si sensibilitate.Rezultatele analizelor sensibilitatii economice demonstreaza ca proiectul este justificat din punct de vedere economic.E.3.2.Analiza sensibilitii A se indica variaia aplicat parametrilor testaiA se prezenta impactul estimat asupra rezultatelor indicilor de performan financiar i economic.Rezultatele analizei de senzitivitate asupra rezultatelor indicilor de performan financiarA) Variatia costului investitiei (comparativ cu scenariul de baza)

No.Scenario1FNPV/CFRR/CFNPV/KFRR/K

1Base case0.0%0.0000.0000.0000.000

2Sensivity case 2-1.0%-0.012-0.004-0.0350.013

3Sensivity case 3-5.0%-0.060-0.023-0.1720.067

4Sensivity case 4-10.0%-0.120-0.048-0.3290.135

5Sensivity case 51.0%0.0120.0040.037-0.014

6Sensivity case 65.0%0.0600.0210.188-0.066

7Sensivity case 710.0%0.1200.0400.387-0.129

B) Variatia costului de operare (comparativ cu scenariul de baza)

No.Scenario1FNPV/CFRR/CFNPV/KFRR/K

1Base case0.0%0.0000.0000.0000.000

2Sensivity case 2-1.0%0.000-0.001-0.0010.001

3Sensivity case 3-5.0%-0.001-0.004-0.0010.002

4Sensivity case 4-10.0%-0.003-0.008-0.0020.004

5Sensivity case 51.0%0.0000.0010.0000.000

6Sensivity case 65.0%0.0010.0040.003-0.003

7Sensivity case 710.0%0.0030.0080.004-0.004

(C) Variatia veniturilor (comparativ cu scenariul de baza)

No.Scenario1FNPV/CFRR/CFNPV/KFRR/K

1Base case0.0%0.0000.0000.0000.000

2Sensivity case 2-1.0%0.1300.2290.132-0.052

3Sensivity case 3-5.0%0.6511.1780.656-0.244

4Sensivity case 4-10.0%1.302#NUM!1.309-0.476

5Sensivity case 51.0%-0.130-0.227-0.1300.054

6Sensivity case 65.0%-0.651-1.167-0.6540.315

7Sensivity case 710.0%-1.302-2.892-1.309#NUM!

Rezultatele analizei de senzitivitate asupra rezultatelor indicilor de performan economica:(A) Variatia costului de investitie

No.Scenario1ENPVERRENPVERR

1Base case0.0%9,228,43719.541%0.0000.000

2Sensivity case 2-1.0%9,306,09919.773%0.0080.012

3Sensivity case 3-5.0%9,616,74520.743%0.0420.062

4Sensivity case 4-10.0%10,005,05322.065%0.0840.129

5Sensivity case 51.0%9,150,77519.313%-0.008-0.012

6Sensivity case 65.0%8,840,12918.441%-0.042-0.056

7Sensivity case 710.0%8,451,82017.430%-0.084-0.108

(B) Variatia costului pentru asigurarea sursei de apa put privat

No.Scenario1ENPVERRENPVERR

1Base case0.0%9,228,43719.541%0.0000.000

2Sensivity case 2-1.0%9,209,14419.515%-0.002-0.001

3Sensivity case 3-5.0%9,131,97219.413%-0.010-0.007

4Sensivity case 4-10.0%9,035,50719.285%-0.021-0.013

5Sensivity case 51.0%9,247,73019.567%0.0020.001

6Sensivity case 65.0%9,324,90219.669%0.0100.007

7Sensivity case 710.0%9,421,36719.796%0.0210.013

(C) Variatia costului pentru asigurarea foselor septice

No.Scenario1ENPVERRENPVERR

1Base case0.0%9,228,43719.541%0.0000.000

2Sensivity case 2-1.0%9,205,37519.510%-0.002-0.002

3Sensivity case 3-5.0%9,113,13019.388%-0.012-0.008

4Sensivity case 4-10.0%8,997,82219.235%-0.025-0.016

5Sensivity case 51.0%9,251,49819.572%0.0020.002

6Sensivity case 65.0%9,343,74419.694%0.0120.008

7Sensivity case 710.0%9,459,05119.846%0.0250.016

D) variatia costului accesului la apa potabilaNo.Scenario1ENPVERRENPVERR

1Base case0.0%9,228,43719.541%0.0000.000

2Sensivity case 2-1.0%9,190,27819.490%-0.004-0.003

3Sensivity case 3-5.0%9,037,64419.288%-0.021-0.013

4Sensivity case 4-10.0%8,846,85219.034%-0.041-0.026

5Sensivity case 51.0%9,266,59519.592%0.0040.003

6Sensivity case 65.0%9,419,22919.794%0.0210.013

7Sensivity case 710.0%9,610,02220.045%0.0410.026

(E) variatia beneficiilor economiceNo.Scenario1ENPVERRENPVERR

1Base case0.0%9,228,43719.541%0.0000.000

2Sensivity case 2-1.0%9,124,98819.400%-0.011-0.007

3Sensivity case 3-5.0%8,711,19318.833%-0.056-0.036

4Sensivity case 4-10.0%8,193,94918.120%-0.112-0.073

5Sensivity case 51.0%9,331,88619.682%0.0110.007

6Sensivity case 65.0%9,745,68120.245%0.0560.036

7Sensivity case 710.0%10,262,92520.944%0.1120.072

Care sunt variabilele recunoscute ca variabile critice? A se preciza criteriul aplicat.In analiza financiara, elasticitatea VANF/K (variatia VANF/K fata de variatia de 1% a variabilei) a fost de peste 5% in cazul tarifelor si costului investitiei. Prin urmare, toate aceste variabile pot fi considerate critice. VANF/K a prezentat cea mai mare senzitivitate fata de tarife, variabila ce poate fi considerata ca fiind cea mai critica.In analiza economica,nu s-au identificat variabile critice (definitie bazata pe criteriul ca o modificare de 1% a variabilei duce la o variatie de 5% sau mai mare a RRE sau VANE).Care sunt valorile prag ale variabilelor critice?Valorile prag ale variabilelor critice sunt:Variabile criticeVANF/CVANF/K

Costuri de investitie-83.8%-28.5%

Venituri8.5%5.5%

Valorile prag prezentate mai sus pentru VANF / C arata ca este nevoie de schimbari majore ale variabilelor precum costuri de investitie, pentru ca valoarea actualizata neta sa devina zero. Schimbari mai mici, dar totusi suficient de mari ale valorilor veniturilor sunt necesare pentru ca VAN sa atinga pragul de 0.In ceea ce priveste valorile prag pentru VAN/K, schimbarile necesare, pentru a atinge pragul de 5%, sunt semnificative pentru venituri, mai putin semnificative pentru costurile de operare, intretinere si administrare, ceea ce arata ca proiectul nu poate aduce o rata de rentabilitate pentru compania de apa egala cu 5% cu exceptia cazului unor modificari semnificative ale variabilelor.E.3.3.Analiza riscurilor A se descrie distribuia de probabilitate estimat a indicilor de performan financiar i economic a proiectului. A se furniza informaii statistice pertinente (valori preconizate, abatere standard).Valorile estimate in analize ce sunt considerate nesigure si deci sursele riscului pentru rezultatele proiectului sunt inlocuite cu functii de distributie a probabilitatii. Exista mai multe variante referitoare la functiile de distributie a probabilitatii ce pot fi alocate diferitelor valori; insa, pe baza rezultatelor din trecut si a asteptarilor, intervalul functiilor potentiale se micsoreaza.Analiza financiara a risculuiPrezentam mai jos functiile selectate pentru a inlocui valorile in cazul an