Cerere de Finantare Canal

Anexa 1.1_a_ Formular pentru proiectele majore si nemajore de infrastructura (romana)

RO

1

ANEXA XXI

PROIECT MAJOR CERERE DE CONFIRMARE A FINANŢĂRII ÎN TEMEIUL ARTICOLELOR 39–41

DIN REGULAMENTUL (CE) NR. 1083/2006

FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ / FONDUL DE COEZIUNE

INVESTIŢII ÎN INFRASTRUCTURĂ

Sistem canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate menajere, comuna Chirnogi, județul Călărași

Nr. codului CCI 2007RO161PO004

RO

RO

A. ADRESE ŞI REFERINŢE

A.1. Autoritate responsabilă cu soluţionarea cererii (şi anume, autoritatea de gestionare sau organismul intermediar)

A.1.1. Nume: MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

Directia Generala AM POS Mediu

A.1.2. Adresă: Calea Serban Voda nr. 30-32, Sector 4, Bucureşti, România

A.1.3. Contact: Ciprian GHIOC, Director general

A.1.4. Telefon: +40-21-316.67.00

A.1.5. Telex/Fax: +40-21-316. 07.78

A.1.6. E-mail: [email protected]

A.2. Organism responsabil cu punerea în aplicare a proiectului (beneficiar)

A.2.1. Nume: ECOAQUA SA CALARASI

A.2.2. Adresă: Judetul CALARASI, municipiul CALARASI, strada Progresul, bloc BBB, etaj 3, cod postal 910001

A.2.3. Contact: NEAGU CEZAR PAUL

A.2.4. Telefon: +40-372 714 752

A.2.5. Telex/Fax: +40-242 311 923

A.2.6. E-mail: [email protected]

RO RO

mailto:[email protected]

B. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL

B.1. Titlul proiectului / etapa proiectului:

Sistem canalizare si statie de epurare a apelor uzate menajere in comuna Chirnogi, judetul Calarasi

B.2. Clasificarea activităţilor proiectului1

Cod Procent

B.2.1. Codificarea dimensiunii „temă prioritară” 46 100%

B.2.2. Codificarea dimensiunii „forma de finanţare” 01

B.2.3. Codificarea dimensiunii teritoriale 01

B.2.4. Codificarea dimensiunii „activitate economică”2 09 27%

21 73%

B.2.4.1. Codul NACE3 E3600

E3700

B.2.5. Codificarea dimensiunii „localizare (NUTS/UAL) ”4 RO312

B.3. Compatibilitatea şi coerenţa cu programul operaţional

B.3.1. Denumirea programului operaţional respectiv:

Programul Operational Sectorial Mediu 2007-2013

B.3.2. Numărul codului comun de identificare (CCI) al programului operaţional

2007RO161PO004

B.3.3. Fond

FEDR Fond de coeziune X

B.3.4. Denumirea axei prioritare

Axa Prioritara 1 - Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata

1 Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1828/2006, dacă nu există o dispoziţie contrară.2 În cazul în care un proiect implică mai multe activităţi economice, se pot indica mai multe coduri. În

această situaţie, cota procentuală care revine fiecărui cod trebuie indicată verificând că totalul nu depăşeşte 100%.

3 NACE-Rev.2, cod cu 4 cifre: Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).

4 Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 154, 21.6.2003, p. 1). Se va folosi codul NUTS cel mai detaliat şi mai relevant. În cazul în care un proiect vizează mai multe zone NUTS/UAL la nivelul 2, se va lua în considerare încadrarea la codul NUTS/UAL de nivelul 1 sau la coduri superioare.

RO RO

B.4. Descrierea proiectului

B.4.1. Descrierea proiectului:

(a) A se furniza o descriere a proiectului (sau a etapei proiectului).

Proiectul reprezinta prima etapa a unui plan de investitii pe termen mediu si lung (Master Plan) pentru dezvoltarea sistemului de apa si apa uzata din judetul Calarasi in partea de sud-est a Romaniei, Strategia privind accelerarea serviciilor comunitare de utilitati publice 2014 – 2020, pt. judetul Calarasi pentru dezvoltarea sistemului de apa uzata din comuna Chirnogi, judetul Calarasi, in partea de sud-vest a judetului. Comuna Chirnogi are o populatie de 7.460 locuitori luandu-se ca referinta recensamantul din 2011.Populatia totala beneficiara este de aproximativ 3.500 locuitori.

Figura b.1. Localizarea judetului Calarasi in Romania

RO RO

Figura b.2. Localizarea comunei Chirnogi, in cadrul judetului Calarasi

Managementul serviciilor de apă şi apă uzată cade în responsabilitatea Companiei Regionale de

Operare, ECOAQUA S.A. Călăraşi, o companie de servicii publice care furnizează apă şi

colectarea şi tratarea apei uzate pentru zona proiectului. S.C. ECOAQUA S.A. Călăraşi a

fost înfiinţată în anul 2004, ca operator regional pentru apă şi apă uzată în Judeţul Călăraşi.

Compania a fost înfiinţată ca şi Companie Regională, sub nr. de înregistrare J 51/393/2004

(cod unic: 16730672) şi este deţinută de autorităţile locale. Sediul companiei se află în

Municipiul Călăraşi.

Proiectul urmează reglementările Programului Operaţional Sectorial şi se

adresează localitatilor aflate in judetul Calarasi.

Investiţiile necesare au fost identificate în urma evaluării situaţiei existente a

infrastructurii de apă uzată in comuna Chirnogi, judetul Calarasi.

Scopul proiectului este stabilirea de soluţii tehnice pentru realizarea sistemului de canalizare

menajera în comuna Chirnogi in vederea crearii de facilităţi corespunzătoare colectării apelor

uzate (convenţional curate) provenite din comuna.

Sistemul de canalizare si statia de epurare trebuie sa tina cont de tipul apelor

uzate.

Apele uzate pot fi:

RO RO

- ape uzate menajere, rezultate din satisfacerea nevoilor de apa gospodaresti ale fiecarei

gospodarii;

- ape uzate igienico-sanitare si social-administrative ale diferitelor unitati industriale;

- ape uzate publice, rezultate din satisfacerea nevoilor de apa in institutiile publice;

- ape uzate de la unitati agrozootehnice (ferme, crescatorii, etc.).

Având în vedere cele prezentate, apreciem ca executarea sistemului de

canalizare menajeră reprezintă o prioritate în vederea stopării degradării mediului

natural, crearea habitatului sănătos pentru populaţie şi facilitarea dezvoltării

economice.

În concluzie, trebuie să admitem necesitatea promovării unor investiţii

pentru realizarea sistemului de canalizare in comuna Chirnogi care va conduce la:

- inlăturarea fenomenelor de poluare a mediului în comuna Chirnogi cât şi în afara comunei,

în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea;

- eliminarea barierei impusă de autorităţile de mediu pentru noile obiective urbanistice şi

industriale permiţând dezvoltarea comunei;

- asigurarea sănătăţii oamenilor ce au activitate sau locuiesc în comuna Chirnogi;

- realizarea unui pas important spre alinierea României la normele europene in domeniul

apelor şi protecţiei mediului.

Considerăm cu atât mai oportună realizarea acestei investiţii în perioada imediat următoare cu

cât UE acordă României fonduri grant în scopul dezvoltării infrastructurii.

Comuna doreste ca prin acest proiect sa realizeze sistemul de colectare a apelor uzate

menajere, precum si realizarea unei statii de epurare, care sa poata evacua apele epurate intr-

un emisar: lac, rau, etc.

Sistemul de canalizare va fi compus din :

- canale de serviciu ;

- colectoare secundare;

- colectoare principale;

- camine de intersectie;

- camine de racord;

- camera de deversare;

- statii intermediare de repompare a apelor uzate menajere;

- statie de epurare;

- teren pentru valorificarea namolurilor deshidratate.

După implementarea măsurilor propuse, se aşteaptă următoarele rezultate:

RO RO

-Conformitate deplină cu Directivele UE şi Legislaţia Română în domeniul apei / apei uzate;

- realizarea a 23,351 km de conducta de canalizare menajera si statia de

epurare aferenta.

(b) În cazul în care proiectul reprezintă o etapă a unui proiect de ansamblu, a se descrie

etapele prevăzute pentru punerea în aplicare (explicând dacă aceste etape sunt independente

una de alta din punct de vedere tehnic şi financiar).

Proiectul nu reprezintă o fază a unui proiect general.

(c) Pe baza căror criterii a fost împărţit proiectul în etape

Nu este cazul.

B.4.2. Descrierea tehnică a investiţiei în infrastructură

(a) A se descrie infrastructurile preconizate şi lucrările pentru care este propusă o

contribuţie financiară specificând principalele lor caracteristici şi componente.

Măsurile constau în investiţii cu privire la colectarea apelor uzate. Lucrările propuse,

implementate pentru comuna Chirnogi, vor asigura conectarea la serviciile de canalizare

a tuturor locuitorilor din aceasta comuna. In acelaşi timp, se va realiza conformitatea cu

reglementările directivelor UE, în ce priveşte calitatea apei potabile şi calitatea

efluentului tratat.

SITUAŢIA EXISTENTĂ IN SISTEMUL DE CANALIZARE

Sistemul de canalizare/epurare din cadrul comunei Chirnogi

a)Acoperirea sistemului de canalizare/epurare

Proiectul stabileşte soluţiile tehnice pentru executare unui sistem de canalizare menajera în comuna Chirnogi cu scopul de a crea facilităţile corespunzătoare colectării apelor uzate (convenţional curate) provenite din comuna.

Sistemul de canalizare menajeră nu exista pe nici o strada din comuna, astfel locuitorilor comunei, care vor dispune de acces la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile, nu li se asigură evacuarea apei menajere în reţeaua de canalizare.

In conditiile date, comuna Chirnogi nu are sistem centralizat de canalizare menajera si statie epurare, aparand astfel fenomenul de infectare a solului si a mediului inconjurator .

RO RO

Colectarea si evacuarea apelor uzate menajere direct in panza freatica, impune luarea unor masuri de realizare a acestui proiect, pentru a proteja populatia si a ridica gradul de dezvoltare a comunei.

Aceasta modalitate de evacuare a apelor uzate conduce la infestarea solului si a panzei freatice de mica adancime din vecinatatea zonei populate, precum si la degradarea calitatii cursurilor de apa de suprafata ce traverseaza zona in aval, impunandu-se masuri pentru imbunatatirea conditiilor si accesului la serviciile publice de baza.

Comuna doreste ca prin acest proiect sa realizeze un sistem de colectare a apelor uzate menajere, precum si realizare unei statii de epurare, care sa poata evacua apele epurate intr-un emisar, lac, rau, etc.

b) Caracteristicile principale ale sistemului de canalizare (lungimi, diametre, material,varsta)

c) Tratarea Apei Uzate (Statii de Epurare)

d) Deficientele sistemului de canalizare:

Principalele deficiente care urmeaza sa fie inlaturate prin prezenta investitie prin

contractul de lucrari:

Contractul de lucrari include : reteaua de canalizare se va executa intr-o singura etapa, se si vor realiza 23,351 km retea de canalizare si statia de epurare a apelor uzate menajere.

Se propune ca la finalizarea lucrarii sa se realizeze 23,351 km de conducta de canalizare menajera cu diametre cuprinse intre 250 si 630 mm, executata cu teava PP Multistrat SN4 sau alte materiale similare, dar care sa indeplineasca aceleasi caracteristici cu tubulatura propusa.

Nr. crt

Investitia Deficienta

1. Sistem de canalizare si statie de epurare a apelor uzate

In comuna Chirnogi nu exista retea de canalizare menajera. Gospodariile din aceasta comuna, evacueaza apa uzata

RO RO

La nivelul comunei Chirnogi nu exista sistem de canalizare.

La nivelul comunei Chirnogi nu exista statie de epurare.

La nivelul comunei Chirnogi nu exista sistem de canalizare.

menajere in comuna Chirnogi, judetul Calarasi

menajera in fose septice vidanjabile, necorespunzatoare. Acest lucru duce la urmatoarele neajunsuri majore din punct de vedere economic, al calitatii mediului precum si al santatii populatiei:

- bariera impusă de autorităţile de mediu pentru noile obiective urbanistice şi industriale nepermiţând astfel dezvoltarea comunei ;

- nealinierea comunei la normele europene in domeniul apelor si protectiei mediului

- poluarea mediului în comuna Chirnogi cât şi în afara comunei, în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea

- sanatatea locuitorilor comunei Chirnogi este pusa in pericol prin infestarea solului si a panzei freatice de mica adancime din vecinatatea zonei populate

Componentele Proiectului

Lucrarile care fac obiectul solicitării pentru Fondurile de Coeziune se refera la:

“ SISTEM CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE IN COMUNA CHIRNOGI, JUDETUL CALARASI ;

Nr. crt

Componenta Masuri preconizate

1. Sistem de canalizare si statie de epurare a apelor uzate menajere in comuna Chirnogi, judetul Calarasi

- realizarea retelei de canalizare in lungime de 23,351 km,Dn 250÷630mm,

- camine vizitare =104 buc;

- gura descarcare ( la emisar) – 1 buc

- constructii noi statii de pompare ape uzate = 1 ans

Componeta 2: “STATIA DE TRATARE A APEI IN MUNICIPIUL OLTENITA SI CONDUCTA DE ADUCTIUNE CHICIU – CALARASI - FIRUL 2 ” - contract CL2A;

Statie de tratare a apei in municipiul Oltenita

Realizarea unei statii de tratare a apei din forajele de mare adancime, avand o

capacitate de 398 mc/h, cuprinzand: preoxidare, filtrare deferizare / demanaganizare, filtrare

CAG, dezinfectie si inlocuirea pompelor de apa potabila spre retea, constructii noi si

pastrarea in rezerva a unei parti a filierei de tratare existente, astfel :

Realizarea unui camin de racord pe conducta de aductiune a apei brute de la forajele

de mare adancime. Caminul este prevazut cu doua vane, una spre linia existenta si una

RO RO

spre linia noua, avand posibilitatea de a se dirija debitul de apa bruta spre unitatile

existente ramase in rezerva;

Camin pentru masurarea debitului de apa bruta;

Masurarea parametrilor apei brute;

Bazin de reactie cu clorul, prevazut cu doua compartimente, cu posibilitatea de golire

a fiecarui compartiment separat pentru curatare si mentenanta. Bazinul se va realiza

pentru timpul necesar de contact cu clorul si va fi prevazut cu sicane si cu deversare

aval;

Statie de pompare admisie in instalatiile de filtrare, amplasata in zona aval a bazinului

de reactie, prevazuta cu 3+1 pompe cu turatie variabila;

Statie de filtre rapide, sub presiune, pentru deferizare / demanganizare, inclusiv

instalatiile aferente;

Filtrarea finala in filtre sub presiune cu carbune activ, pentru retinerea excesului de

clor si urmelor de precipitat provenit din oxidarea fierului si a manganului, a urmelor

de bacterii feruginoase si manganoase distruse prin oxidare, a eventualilor

trihalometani rezultati prin procesul de preclorinare si a cloraminelor;

Statie de pompare apa de spalare pentru filtrele pentru deferizare / demanganizare,

preluata din conducta de plecare a apei potabile de la rezervor;

Camin pentru masurarea debitului de apa potabila;

Masurarea parametrilor apei potabile;

Statie de pompare apa pentru spalarea filtrelor CAG cu apa neclorinata si bazin de apa

de spalare – prevazut pe conducta de legatura intre filtre si rezervoarele de

inmagazinare;

Statie clorinare, prevazuta cu 1+1 instalatii de dozare a clorului pentru preoxidare si

1+1 instalatii de dozare a clorului pentru dezinfectia finala, butoaie si butelii de clor,

instalatie de neutralizare, cantare, instalatie de ridicat, ventilatie si dus de urgenta,

echipamente de protectie, etc;

Inlocuirea a patru pompe existente spre reteaua de apa potabila, cu pompe noi, cu

turatie variabila, automatizate in functie de valoarea presiunii masurata pe conducta de

refulare;

Bazin de sedimentare / recuperare a apei de la spalarea filtrelor si statie de pompare

pentru recircularea apei de la spalarea filtrelor si introducerea acesteia in fluxul

principal de tratare, inclusiv preparare si dozare solutie polielectrolit pentru

imbunatatirea procesului de sedimentare;

RO RO

Bazin tampon de namol si statie de deshidratare a namolului separat din apa de la

spalarea filtrelor, obtinandu-se namol cu un continut de substanta uscata de 35%,

inclusiv preparare si dozare solutie de polielectrolit pentru deshidratarea namolului;

Post de transformare nou;

Instalatii electrice si de automatizare, inclusiv lucrarile necesare pentru integrarea

sistemului SCADA existent in noul sistem;

Retele in incinta – toate conductele necesare pentru transportul apei brute, filtrate,

potabile, pentru spalare, de la spalarea filtrelor, a namolului si a reactivilor necesari;

Echipamente de laborator cu mobilierul aferent.

Conducta de aductiune Chiciu – Calarasi – Firul 2

Obiectul investitiei il constituie reabilitarea aductiunii conductei de apa executata cu

teava din OTEL D=1000mm (depasita din punct de vedere fizic si moral), denumita Firul 2.

Acesta aductiune este situata intre statia de pompare Chiciu si uzina de apa Calarasi.

Reabilitarea aductiuneii existente din otel D=1000 mm, consta in inlocuirea acestei conducte

din otel,cu o teava din PAFSIN, D=700 mm.

Traseul dintre Statia de pretratare apa Chiciu si Gospodarirea de apa Calarasi este

propus pe partea dreapta a drumului national dintre Calarasi si Statia de pretratare Chiciu,

DN3. Lungimea totala a aductiunii, denumita firului nr. 2 este de 6620 ml.Din acesta lungime

de 6570 ml (firul nr.2) sunt reabilitate doua tronsoane, astfel:

tronson 1 situat intre caminul de la canalul Jirlau si caminul situat langa drumul ce

coboara la

S.C. ALDIS S.R.L. (conducta existenta din PAFSIN, D=700 mm), in lungime de 470 ml;

tronson 2 situat intre caminul de aerisire nr.6 al firului nr. 1 si pana la o distanta de 60

ml fata de statia de pompare Chiciu, (conducta existenta din PAFSIN, D=700 mm), in

lungime de 700 ml;

Ca urmare, lungimea totala a aductiunii, denumita firului 2, ce ramane de reabilitat

este de 5450 ml. Pentru realizarea acestei investitii se va supratraversa Canalul Jirlau si se va

subtraversa Canalul Siderurgic prin foraj dirijat.

Scopul acestor obiective de investitii il reprezinta imbunatatirea infrastructurii in

sectorul de apa spre beneficiul mediului si al oamenilor, in vederea indeplinirii obligatiilor

RO RO

de conformitate din Tratatul de Aderare si obiectivele POS Mediu si ale Axei Prioritare 1,

sub care trebuie sa se situeze proiectele referitoare la apa.

Prin finalizarea acestor lucrari se vor atinge urmatoarele obiective:

Imbunatatirea calitatii apei tratate;

Imbunatatirea serviciilor de furnizare aapei potabile si, implicit, cresterea

numarului de abonati la aceste servicii;

Imbunatatirea sigurantei in exploatare prin inlocuirea instalatiilor mecanice si

electrice cu durata de functionare depasita;

Imbunatatirea capacitatii echipamentelor/statiei prin modernizarea sau

inlocuirea acestora;

Scaderea consumului de energie;

Imbunatatirea sigurantei publice si a personalului de operare;

Cresterea eficientei statiei si reducerea numarului de angajati;

Conformitatea cu Directiva Consiliului nr. 98/83/CE privind calitatea apei

destinate consumului uman;

Depozitarea in conditii de siguranta a namolurilor luand in considerare

prevederile Directivei nr. 86/278/EEC;

Tratamentul eficient al namolurilor rezultate in urma procesului de tratare,

inaintea depozitarii acestora.

Lucrarile vin in completarea proiectului major: „Extinderea si reabilitarea sistemelor de

alimentare cu apa si de canalizare in judetul Calarasi”.

Serviciile sunt administrate si gestionate de Operatorul Regional pentru judetul Calarasi,

ECOAQUA S.A. Calarasi.

Componenta 3 : Asistenta Tehnica din partea proiectantului conform Legii 10

pe parcursul derularii lucrarilor – contract CS1 A

Acest Consultant va asigura asistenta tehnica din partea proiectantului pe parcursul

executiei lucrarilor, conform Legii10/1995 cu personal calificat a tuturor contractelor

de lucrari ce fac obiectul aplicatiei de finantare

RO RO

Componenta 4: Asistenta Tehnica de supervizarea Lucrarilor si Publicitate –

contract CS2A.

Consultantul Supervizare va furniza servicii complete de supervizare, în numele

Autorităţii Contractante. În acest scop, Consultantul pentru Supervizare va stabili o

organizare a supervizării, un management al contractului şi un sistem de

monitorizare care să întrunească cerinţele unei supervizări a execuţiei şi a unei

administrări a contractului eficiente, de ex. controlul calităţii, controlul cantităţii,

monitorizarea progresului, protecţia muncii, protecţia mediului, colaborarea cu

autorităţile aferente şi alte părţi interesate, controlul costurilor şi administrarea

contractuală a contractelor de lucrări.

Acest consultant va asigura si publicitatea acestui proiect

Componenta 5 : Audit – contract CS3A

Aceste servicii vor fi achizitionate pentru asigurarea anuala a unui audit independent

al proiectului.

Componenta 6 : Furnizare echipamente – CF1A

Echipament Justificare Locatie

2 buc Buldoexcavator cu echipament multifunctional de sapat si piconat

- Intervenţii pentru remediere defectiuni si avarii ce apar in sistemele de distributie de apă şi canalizare in aria de operare a sucursalei – municipiul Urziceni și comunele preluate spre operare (excavare, piconare, închiderea șanțurilor, împrastiere materiale);

- Transportul materialelor (piatra sparta, pamant, balast, utilaje de interventie etc.) in cupa de încărcare pentru interventii pe distanțe scurte;

- Lucrări de amplasare a conductelor noi de apa si canalizare;

- Intinderea nămolului provenit din stația de epurare pe platforma de depozitare sau la punctul de

Calarasi, Oltenita,

RO RO

împrăștiere;

- Deszăpezirea căilor de acces situate în incinta societății și a celorlalte locații aflate în aria de operare.

2 buc Incarcator frontal - Manipularea nămolului în incinta staţiei de epurare;

- Evacuarea nămolului de pe platforma de nămol din Staţia de Epurare;

- Evacuarea nămolului de pe platforma de nămol din Statia de Tratare Apa Potabila;

- Evacuarea materialelor in exces rezultate in urma interventiilor la retelele de apa si canalizare.

Calarasi, Oltenita,

2 buc Echipamente transport namol – Tractor cu doua remorci

- Transport nămol deshidratat produs de Statia de Tratare Apa Potabila si Staţia de Epurare;

- Transport substanţe rezultate din decolmatări rețele de canalizare efectuate in oraş şi aria de

operare.

Calarasi, Oltenita

2 buc Autovidanje - Interventii la decolmatarea retelelor și căminelor de canalizare din oraş şi aria de operare;

- Efectuarea de interventii si reparatii la retelele de apa potabila si canalizare din oraş şi aria de operare;

- Evacuarea apelor uzate din subsolul blocurilor;

- Vidanjarea foselor septice pentru utilizatorii care nu au acces la rețeaua de canalizare menajeră din oraş şi aria de operare.

Calarasi, Oltenita

1 buc Echipamente incarcare, transport si imprastiere namol

- Firmele din agricultura care preiau namolul deshidratat in urma analizei geopedologice privind compatibilitatea acestuia cu solul, respectiv, vor impune in afara de incarcare si transportul namolului ca echipamentul respective sa aiba obligatoriu sisistemul automat de distribuire uniforma a acestuia pe terenul agricol.

Calarasi

2 buc Motopompa - Evacuarea apei uzate rezultate in urma defectiunilor si avariilor la rețelele de apă și canalizare, în locuri greu accesibile, acolo unde Autovidanja nu are acces sau costurile nu justifica folosirea acesteia;

- Evacuarea apelor menajere din subsolul blocurilor sau pe locatii unde Autovidanja nu are acces.

Calarasi, Oltenita,

1 buc Echipament de curatare cu inalta presiune a

- Decolmatarea rețelelor de canalizare amplasate in interiorul blocurilor și în locuri greu accesibile in

Calarasi

RO RO

conductelor de canalizare care Autocurăţitorul de capacitate mare din dotarea sucursalei nu are acces sau deplasarea nu este justificată datorita complexităţii mici a intervenţiei;

- Accesul rapid la punctele de lucru ținând cont de distanțele mari dintre localități.

1 buc Incarcator mic (tip Bob Cat)

- Incarcarea materialelor care necesita volume de utilizare concentrate, ca livrare, peperioade scurte de timp implicand mijloace de transport inchiriate de la terte firme, care sare duca timpii de inchiriere ducand la eficientizarea activitatii (de exemplu: namoluldeshidratat din haldele de la SE Magureni, namolulsipamantulramas de la excavatiileprestate in urmaunoravariietc);

- Incarcarea din halda operatorului a balastului, nisipului,pietrei sparte pentru paturile necesare amplasarii tubulaturii, straturilor de acoperire peste conducte, inclusiv pentru refacerea carosabilului;

- Descarcarea materialelor preluate din halda;- Decopertarea stratului superficial de drum inainte de

executie pentru lucrari de interventii si avarii, inclusiv pe lucrari contractate de reparatii, reabilitari retele, inclusiv extinderi cu retele noi;

- Imprastierea materialului excavat.

Calarasi

1 buc Instalatie inspectie foraje

- Reabilitarea forajelor este un obiectiv care trebuie sa duca la starea de eficienta initiala a acestora, utilizand echipamente cat si substante chimice;

- Etapele procedurii sunt: inspectia video, decolmatarea, desnisiparea si reabilitarea chimica;

- Aceasta procedura complexa preintampina o eventual neconformitatea activitatii puturilor care poate duce la disfunctionalitati in tot fluxul tehnologic, de exemplu: colmatarea si ineficienta filtrelor de nisip curators si carbine active prin concentratia mare de nisip si diverse impuritati.

Calarasi

1 buc Stand automat de verificat contoare

- Verificarea rapida si eficienta a contoarelor uzuale utilizate de operator pe bransamentele exterioare de pe reteaua publica (Dn20, Dn32, Dn45, Dn50);

- Standul actual al operatorului nu va mai obtine aviz de functionare din luna octombrie 2015, impunand achizitionarea rapida a unui asemenea echipament care este obligatoriu in activitatea curenta a

Calarasi

RO RO

operatorului atat pe Calarasi cat si pe orasele LehliuGara si Fundulea.

1 buc Multiparametru pentru masurare conductivitate, sodiu ,fluoruri ,ph ,oxigen dizolvat,cu electrozii aferenti si solutiile de calibrare si reglare tarie ionica/ph pentru masurarea cu electrozi ion –selectivi

- Determinarea următorilor parametrii fizico-chimici: conductivitate, pH, sodiu, fluor, temperatură (conform Legii calității apei potabile 458/2001 și HG 974/2004) la Stația de Tratare Apă Potabilă (în prezent laboratorul nu are în dotare acest echipament).

Calarasi

1 buc Unitate mobila pentru detectia pierderilor de apa

- Pierderile de apa se inregistreaza curent pe cele 2 orase Lehliu Gara si Fundulea au fost depistate de unitatea mobila care apartine punctului de lucru de la Calarasi, dislocarea unitatii presupunand o cheltuiala suplimentara a operatorului. Statistic cele 2 locatii inregistreaza pierderi mai ales pe reteaua veche, in cazul Lehliu Gara si reteaua noua in cazul localitatii Razvani (aflata in subordinea UAT Lehliu Gara)

Calarasi

1 buc CALIBRATOR PTR BUCLE DE CURENT CU SISTEM COMUNICATIE HART

- Echipamentul este necesar pentru testarea buclelor de automatizare din sistemele SCADA.

Calarasi

(b) În ceea ce priveşte lucrarea în cauză, a se identifica şi cuantifica principalii indicatori de rezultat care trebuie utilizaţi:

Indicatori de rezultat:

RETELE m Racorduri/bransamentePopulatie deservita

Retea canalizare menajera cartier Magureni

3,075 262 115

Extindere retea apa Sos Sloboziei 1,480 19 354

Canalizare cartier Tineri 1,940 56 350

Canalizare cartier Ceremag 1,845 368 1188

Canalizare cartier FNC 6,042 742 1855

Retea apa cartier FNC 3,911 338 1855

Canalizare str B.S. Delavrancea 625 19 1037

RO RO

Aductiune apa pretratata Chiciu-Calarasi

5,000 NA 65.181

Statie tratare apa Oltenita NA NA 24.822

Echipamente necesare operarii si intretinerii in bune conditii a sistemelor de apa si canalizare

NA NA 90.003

TEXT BOX

(c) Principalii beneficiari ai infrastructurilor (şi anume, populaţia ţintă, cuantificată

după caz):

Populatia vizata de investitia propusa include orasele Calarasi si Oltenita din judetul

Calarasi, aflate in aria actuala de operare a ECOAQUA SA.

Populatia beneficiara dupa finalizarea proiectului este estimata la 90.003 de locuitori

in judetul Calarasi reprezentand aproximativ 29% din populatia totala a judetului

Calarasi (306.691 locuitori)

Intr-un context mai larg, intreaga populatie a regiunii Calarasi - Ialomita beneficiaza

de o strategie pe termen lung pentru managementul infrastructurii de apa si

canalizare

TEXT BOX

(d) Realizarea infrastructurilor va fi asigurată printr-un parteneriat public-privat (PPP)?

Da Nu X

În caz afirmativ, a se descrie forma de PPP (şi anume, procesul de selecţie a

partenerului privat, structura PPP, dispoziţiile privind proprietatea infrastructurilor,

modalităţile de repartizare a riscurilor etc.):

TEXT BOX

A se furniza detalii cu privire la modul în care infrastructurile vor fi gestionate după

încheierea proiectului (şi anume, gestionare publică, concesiune, altă formă de PPP)

RO RO

Dupa finalizare proiectul va fi manageriat de Compania Regionala de Operare (ECOAQUA

S.A. Calarasi).

Conform reglementărilor POS Mediu, municipalităţile locale din zona proiectului au creat o

Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „ECOAQUA” căreia i-au transferat, printr-o

împuternicire, dreptul de a exercita în numele lor şi din partea lor, competenţele legate de

managementul serviciilor de apă şi apă uzată. în această bază, ADI a încheiat un contract de

delegare cu CRO, în data de 26.10.2007. Prin acest mecanism, ADI exercită drepturile

contractuale ale Autorităţii de Contractare, în special monitorizarea performanţelor

contractului în numele şi pentru membrii săi (municipalităţile).

Autoritatea concesionară deţine o putere generală a controlului economic, financiar şi tehnic

asupra activităţilor şi performanţelor Operatorului. CRO are ca parteneri autorităţile locale

din zona de operare.

Stabilirea instituţională este pe aceeaşi linie cu strategia regională a Programului Operaţional

Sectorial pentru Mediu şi este susţinută de reglementările legale Româneşti. Regionalizarea

serviciilor de apă prin crearea operatorilor regionali este considerată un element cheie în

îmbunătăţirea calităţii şi a efiecienţei costurilor infrastructurii de apă şi a serviciilor, în

vederea realizării obiectivelor cu privire la mediu, dar şi pentru asigurarea susţinerii

investiţiilor în operare, a strategiei de dezvoltare pe termen lung a sectorului de apă şi a

creşterii balanţei regionale. Pentru detalii suplimentare vă rugăm consultaţi Raportul Analizei

Instituţionale, Capitolul 4 - „Strategie pentru Operarea Sectorială şi Regionalizare”.

(e) Proiectul face parte dintr-o reţea transeuropeană care a făcut obiectul unui acord la nivelul Comunităţii?

Da Nu X

Nu este cazul

B.5. Obiectivele proiectului

B.5.1. Infrastructuri existente în prezent şi impactul proiectului

A se preciza în ce măsură regiunea sau regiunile în cauză sunt dotate în prezent cu

tipul de infrastructuri reglementate de prezenta cerere; a se efectua comparaţia cu

nivelul de echipare cu infrastructuri prevăzut pentru anul 20… (după caz, pe baza

RO RO

strategiei sau a planurilor naţionale/regionale în cauză). A se preciza contribuţia

previzibilă a proiectului la obiectivele strategiei/planului. A se indica potenţialele

blocaje sau alte probleme care trebuie rezolvate.

Obiectivul general al măsurii de investiţii îl reprezintă îmbunătăţirea infrastructurii în

sectorul de apă spre beneficiul mediului şi al oamenilor, în vederea îndeplinirii obligaţiilor de

conformitate pentru apă din Tratatul de Aderare şi obiectivele PSO Mediu şi ale Axei

Prioritare 1. Măsurile vor realiza:

Pentru alimentarea cu apă:

- Măsurile referitoare la apa potabilă întrunesc standardele Directivei referitoare la Apa

Potabilă a UE 98/83/CE în şase aglomerări, Călăraşi, Urziceni, Lehliu Gară, Budeşti,

Olteniţa şi Fundulea;

- Asigurarea furnizării apei potabile de calitate unei populaţii de aproximativ 9989

locuitori.

- Servicii de apă adecvate şi eficiente din punct de vedere al costurilor, prin Operatorul

Regional ECOAQUA Călăraşi;

- îmbunătăţirea siguranţei alimentării cu apă prin înlocuirea conductelor magistrale

deficiente din punct de vedere structural - se vor reabilita aproximativ 15 km de

conducte de transmitere a apei;

- Reducerea apei nefacturate de la un procent de 40-50% la un nivel de 28%.

Pentru apa uzată:

- Conformarea cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CE in aria de proiect

- Creşterea calităţii apei de suprafaţă prin minimalizarea efectelor asupra aşezărilor

umane din patru aglomerări, Călăraşi, Urziceni, Lehliu Gară si Olteniţa;

- Colectarea apei uzate de la aproximativ 1922 de locuitori.

- Servicii de apă uzată adecvate şi eficiente din punct de vedere al costurilor, prin

Operatorul Regional ECOAQUA Călăraşi;

RO RO

- Reducerea infiltraţiilor în sistemul de colectare a apei uzate de la un procent de 20-

30% la un nivel de 10%.

- Atenuarea riscurilor asupra sănătăţii prin extinderea reţelei de canalizare în vederea

acoperii populaţiei dependente momentan de unităţile de depozitare a deşeurilor pe

terenuri, cu reducerea riscurilor asociate poluării apei subterane şi de suprafaţă;

B.5.2. Obiective socioeconomice

A se indica obiectivele şi ţintele socioeconomice ale proiectului.

Proiectul va duce la realizarea următoarelor obiective:

- crearea de noi locuri de muncă în timpul fazei de construcţie;

- creşterea economică prin îmbunătăţirea infrastructurii în zona proiectului.

Serviciile adecvate şi sigure în ceea ce priveşte apa potabilă şi apa uzată vor

duce la crcşterea numărului de investitori în regiunea proiectului;

- îmbunătăţirea condiţiilor de igienă si sănătate în zona proiectului : apa

potabilă sigură va contribui la reducerea riscurilor pentru sănătatea populaţiei.

Evacuarea şi tratarea apei uzate va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor

igienice;

- îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei care trăieşte în zona serviciilor prin

asigurarea accesului la servicii de apă potabilă si apă uzată, atât în ceea ce

priveşte calitatea cât si cantitatea;

- economiile de costuri pentru viitorii clienţi prin evitarea costurilor pentru

pompele de adâncime şi curăţarea foselor septice.

B.5.3. Contribuţia la realizarea programului operaţional

A se descrie modul în care proiectul contribuie la realizarea priorităţilor programului operaţional

(a se furniza, în măsura posibilului, indicatori cuantificaţi).

Lucrările propuse contribuie considerabil, referindu-ne la operatorul regional pentru

Judeţul Călăraşi la îndeplinirea Obiectivului Specific 1 - Axa Prioritară 1 din POS-

MED.

Lucrările propuse în domeniul alimentării cu apă, după cum sunt menţionate în

tabelul următor, vor contribui la realizarea obiectivul specific al POS

„îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă şi apă uzată”, prin

furnizarea serviciilor de apă şi apă uzată în majoritatea zonelor urbane, până în anul

RO RO

2015.

Odată toate măsurile stabilite, CRO va putea oferi o alimentare permanentă cu

apă, la nivelul necesar de calitate şi presiune, pentru majoritatea populaţiei.

Pompele eficiente, conductele noi vor reduce considerabil costurile pentru energie,

personal, precum şi pentru întreţinere şi reparaţii.

Contribuţia la realizarea obiectivului specific „îmbunătăţirea purităţii cursurilor

de apă” este asigurată prin lucrările propuse, precum reabilitarea şi extinderea

reţelelor de canalizare, reabilitarea şi extinderea staţiilor de pompare apă uzată. Prin

aceste lucrări, riscul de descărcări necontrolate a apei uzate netratate este minimalizat

şi prin acest lucru calitatea cursurilor de apă se va îmbunătăţi.

Măsurile cu privire la echipamentele adecvate va permite OR să asigure o întreţinere

corespunzătoare (curăţare, inspecţie CCTV) precum şi reparaţii rapide.

Obiectivul specific „Crearea de structuri ale managementului de apă, inovative şi

eficiente” se va realiza prin Asistenţa Tehnică propusă prin acest proiect al FC.

Obiectivul specific al POS „Furnizarea serviciilor adecvate de apă şi canalizare la tarife

accesibile” va fi realizat prin următoarele măsuri:

- pompe cu eficienţă îmbunătăţită instalate în staţiile de pompare;

- reducerea pierderilor de apă din conducte.

Extinderea sistemului de contorizare va permite un control realistic al consumului şi va

reduce apa nefactuară şi neachitarea facturilor. Măsurile cu privire la echipamentul

corespunzător pentru întreţinere, va permite OR să intervină eficient în vederea

reparării deteriorărilor într-un timp scurt şi cu pierderi minime.

RO RO

Tabelele următoare prezintă obiectivele Axei Prioritare 1 şi contribuţia lucrărilor

propuse la realizarea acestor obiective.

Indicatorii POSUnitate

Contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor POS

OutputLocalităţi înzestrate cu unităţi de apă noi/reabilitate, într-un sistem de management regional

Număr

4

SE noi/reabilitate Num

0Rezultate

Populaţia conectată la serviciile de apă, de bază, într-un sistem regional

%96% (din populaţia totală a

aglomerărilor din cadrul proiectului)

Apă uzată tratată (din totalul volumului de apă uzată descărcată în reţeaua centralizată de canalizare)

%

100% (din cantitatea totală a apei uzate provenită din

aglomerările din cadrul proiectului)

Numărul de Companii Regionale de Apă create

Număr

1

Volumul de apă uzată descărcată în reţeaua de canalizare

m3/an

10.844.561

RO RO

Contribuţia lucrărilor propuse la realizarea indicatorilor

LUCRĂRILE PROPUSE ÎN CADRUL STUDIULUI ACTUAL DE FEZABILITATE

Obiectivele Axei Prioritare 1

Furnizarea serviciilor adecvate pentru apă şi canalizare la tarife accesibile

Furnizarea unei calităţi adecvate a apei potabile în toate aglomerările urbane

Imbunătăţirea purităţii cursurilor de apă

îmbunătăţirea nivelului de management a nămolului din SE

Crearea de structuri inovatoare şi eficiente pentru managementul apei

AGLOMERAREA CALARAŞI1 Reabilitarea şi extinderea reţelei de

distribuţieDA DA

2 Actualizarea sistemului de contorizare a apei

DA DA

3 Reabilitarea sistemului de colectare a apei uzate

DA

4 Staţii de pompare în sistemul de canalizare DA

5 EchipamenteDA

AGLOMERAREA OLTENITA

1 Statie de tratare DA DA

2 Echipamente DA DA

AGLOMERAREA LEHLIU GARA

1Echipamente DA

AGLOMERAREA FUNDULEA

1 EchipamenteDA

AGLOMERAREA BUDESTI

1 EchipamenteDA

AGLOMERAREA URZICENI1 Echipamente DA

RO RO

C. REZULTATELE STUDIILOR DE FEZABILITATE

C.1. A se furniza un rezumat al principalelor concluzii ale studiilor de fezabilitate realizate

Principalele obiective ale proiectului sunt:

Asigurarea conformitatii cu legislaţia naţională şi UE în perioadele de tranziţie

convenite între România şi UE pentru sectorul de mediu:

o Obiectiv 1 – Implementarea Directivei UE 91/271/CEE privind colectarea şi

epurarea apelor uzate urbane;

o Obiectiv 2 – Conformarea la Directiva98/83/EC privind calitatea apei

destinate consumului uman

Aceste obiective se incadreaza in obiectivele Axei Prioritare 1 "Extinderea si modernizarea

sistemelor de apasi apa uzata" din POS Mediu:

• Asigurarea serviciilor adecvate de apasi canalizare, la tarife accesibile;

• Asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile in toate aglomerarile urbane;

• Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa;

• Imbunatatirea nivelului de gestionare a namolurilor in SEAU;

• Crearea de structuri inovatoare si eficiente de gestionare a apei.

Atingerea acestor obiective se face prin executarea urmatoarelor lucrari:

- Aglomerarea Calarasi

RETEA CANALIZARE MENAJERA IN CARTIERUL MAGURENI

EXTINDERE RETEA DE DISTRIBUTIE APA POTABILA SOSEAUA SLOBOZIEI

KM 4

RACORDARE LA RETEAUA DE CANALIZARE MENAJERA – CARTIER

TINERI

CANALIZARE MENAJERA IN CARTIERUL CEREMAG

CANALIZARE MENAJERA IN CARTIERUL FNC

RO RO

SISTEM DISTRIBUTIE APA POTABILA IN CARTIERUL FNC

RACORDARE LA RETEAUA DE CANALIZARE A STRAZII BARBU

STEFANESCU DELAVRANCEA

REABLITARE ADUCTIUNE FIRUL NR.2 SITUAT INTRE STATIA DE

POMPARE CHICIU SI UZINA DE APA CALARASI

- Aglomerarea Oltenitei

STATIE TRATARE A APEI IN MUNICIPIUL OLTENITA

- Achizitia de echipamente pentru intreaga arie de operare

Principalii indicatori de performanta sunt:

RETELE m Racorduri/bransamentePopulatie deservita

Retea canalizare menajera cartier Magureni

3,075 262 115

Extindere retea apa Sos Sloboziei 1,480 19 354

Canalizare cartier Tineri 1,940 56 350

Canalizare cartier Ceremag 1,845 368 1188

Canalizare cartier FNC 6,042 742 1855

Retea apa cartier FNC 3,911 338 1855

Canalizare str B.S. Delavrancea 625 19 1037

Aductiune apa pretratata Chiciu-Calarasi

5,000 NA 65.181

Statie tratare apa Oltenita NA NA 24.822

Echipamente necesare operarii si intretinerii in bune conditii a sistemelor de apa si canalizare

NA NA 111.081

Analiza de risc indica faptul ca nu exista un risc serios pentru implementarea si operarea cu

succes a Masurii Proiectului.

Cu toate acestea analiza de senzitivatate a indicat o puternica influenta a costurilor de operare,

intretinere, administrare pe de o parte ca si cheltuieli si nivelul tarifelor ca venituri in structura

VANF/C.

RO RO

Din graficul senzitivitatii se observa, asadar ca VANF/C este foarte sensibila la schimbari ale

costurilor de operare, intretinere si administrare si tarife, si moderat sensibila la schimbarile

costurilor de investitii si cererii de apa a consumatorilor rezidentiali si non rezidentiali.

Aceeasi senzitivitate se poate observa si la nivelul VANF/K.

.....

In ultimii 50 de ani populatia judetului Calarasi a inregistrat mai mult sau mai putin valori

constante, in jur de 330.000 locuitori. In general, nu s-au inregistrat schimbari importante in

trecut. La ultimul recensamant (2011), in judetul Calarasi se inregistreaza o populatie de

306.691 locuitori, dintre care

- in zona urbana: 111.081 locuitori (36,22%)

- in zona rurala: 195.610 locuitori (63,78%)

Prognoza populatiei a fost construita in baza cifrelor anterioare din recensamantul anterior si

in baza estimarii cresterii viitoare a populatiei realizate in Institutul National de Statistica

(Proiectarea populatiei Romaniei pe medii pana in anul 2025) emisa in anul 2005.

RO RO

-10% -5% -1% 0% 1% 5% 10%

-20000000

-15000000

-10000000

-5000000

0

5000000

10000000

15000000

Graficul senzitivitatii VANF/K

InvestitieCosturi operareVenituri

Trei variante au fost luate in considerare de INS: optimista, medie si pesimista. toate cele trei

variante se bazeaza pe o crestere negativa a populatiei. Dupa consultari intre partile implicate,

s-a decis adoptarea variantei optimiste.

Conform datelor din acest volum, s-au utilizat urmatoarele grade:

- un grad negativ de crestere de (-9,16‰) pentru zona urbana;

- un grad negativ de crestere de (-3,95‰) pentru zona rurala.

Au rezultat urmatoarele date au rezultat pentru orizontul 2036:

Populatia totala a judetului Calarasi: 259.050 locuitori, din care:

o o zona urbana: 87.913 locuitori;

o o mediul rural: 171.137 locuitori.

Tabelul si graficele urmatoare prezinta evolutia parametrilor principali in urmatorii ani, in

aglomerarile parte din proiect.

RO RO

Aglomerarea Calarasi

Cantitatea de apa

Nr.

crt

Parametri Anul 2014 Anul 2017 Anul 2018 Anul2034

1 Populatie 65 181 62.142 60.450 56.160

2 Populatie conectata la sistemul de alimentare cu apa (locuitori)

56 742 62.142 60.450 56.160

3 Populatie conectata la sistemul de alimentare cu apa (%)

87% 100% 100% 100%

4 Debit specific (l/om,zi) 84 110 110 110

5 Pierderi in sistemul de distributie (mc/an)

1.746.848 1.087.093 1.036.799 908.705

6 Pierderi in sistemul de distributie (mc/an)

53% 29% 28% 25%

7 Debite pentru consum (mc/an)

2.118.367 2.495.012 2.427.076 2.254.822

8 Debit necesar (mc/an) 1.177.572 1.262.805 1.294.767 1.380.000

9 Debit total de apa (mc/an)

5.042.787 4.844.900 4.758.643 4.543.527

Nr.

crt

Parametri Anul 2014 Anul 2017 Anul 2018 Anul2034

1 Populatie conectata la sistemul de canalizare (locuitori)

40 038 62.142 60.450 56.160

RO RO

2 Populatie conectata la sistemul de canalizare (%)

61% 100% 100% 100%

3 Debit specific (l/om,zi) 107 110 110 110

4 Debit de apa uzata de la consumatorii caznici (mc/an)

1.560.024 2.495.012 2.427.076 2.254.822

5 Debit de apa uzata de la consumatorii economici (mc/an)

1.364.870 1.262.805 1.294.767 1.380.000

6 Infiltratii in sistemul de canalizare (mc/an)

584.979 434.833 414.720 363.482

7 Infiltratii in sistemul de canalizare (%)

20% 12% 11% 10%

8 Debit total de apa (mc/an)

3.509.873 4.192.650 4.136.563 3.998.304

Aglomerarea Oltenitei

Cantitatea de apa

Nevoi

Unitate

q specific Q zi med K zi Q zi max K o Q

or max

publice l/unitate,zi m3/zi l/s - m3/zi l/s 3/h l/s

10

Şcoala cu internat si cantina (gradinite)

725 elevi 200 145 1.678 1.30 188.50 2.18 1.35 10.60 2.95

Şcoala - cu bufet si sala sport

1160 elevi 60 69.6 0.806 1.30 90.48 1.05 1.35 5.09 1.41

Şcoala - numai cu bufet

1450 elevi 50 72.5 0.839 1.30 94.25 1.09 1.35 5.30 1.47

Scoala - fara bufet si sala sport

1392 elevi 25 34.80 0.403 1.30 45.24 0.52 1.35 2.54 0.71

Spitalul municipal

300 paturi 550 165 1.910 1.30 214.50 2.48 1.35 12.07 3.35

RO RO

Dispensar 50 paturi 400 20 0.231 1.30 26.00 0.30 1.35 1.46 0.41

Primarie, posta, politie

290 angajati 80 23.2 0.269 1.30 30.16 0.35 1.35 1.70 0.47

Alimentatie publica

550consum.

deserviti/zi40 22 0.255 1.30 28.60 0.33 1.35 1.61 0.45

Turism-hotel 50 persoane 250 12.5 0.145 1.30 16.25 0.19 1.35 0.91 0.25

Centru comercial750 angajati 50 37.5 0.434 1.30 48.75 0.56 1.35 2.74 0.76

Spatii verzi 50750 mp 1.5 76.13 0.881 1.30 98.96 1.15 1.35 5.57 1.55

Stropit strazi 29000 locuitori 1.5 43.50 0.503 1.30 56.55 0.65 1.35 3.18 0.88

TOTAL 721.725 8.353 938.24 10.86 52.78 14.66

Spor de dezvoltare 5 ‰

83.70 0.97 108.81 1.26 6.12 1.70

TOTAL GENERAL

805.43 9.32 1047.05 12.12 58.90 16.36

A se furniza referinţe precise în cazul în care FEDR, Fondul de coeziune, ISPA sau alte mijloace

comunitare de intervenţie participă/au participat la finanţarea studiilor de fezabilitate.

Nu este cazul

C.1.2. Opţiuni luate în considerare

Optiuni luate in considerare pentru reabilitarea infrastructurii de apasi apa uzata.

Nr. Crt.

Analiza optiunilor

Descriere scurta Optiunea selectata

Motivare

A. Analiza optiunilor pe tipul de material pentru conducte in reteaua de distributie si conductele de transport

1 Otel protejat Conducte de toate diametrele. Protectie interna si externa dificila si costisitoare. Foarte bun raspuns la solicitari dinamice. Usor de asamblat prin sudura. Raspuns foarte slab referitor la coroziunea interna sau externa.

Polietilena de inalta densitate (PEID) pentru diametre sub 600 mm, PAFSIN (Poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip)

sau fier ductil pentru conducte cu diametre mari, in functie de fiecare caz

utilizarea otelului, chiar o foarte buna protectie este limitata datorita faptului ca protectia este distrusa atunci cand este asamblat prin sudura; este recomandat doar pentru cazuri specifice de tunelare sau sarcini dinamice de la suprafata (tramvaie, autobuze);

PEHD este cea mai buna optiune in aceste conditii din cauza costurilor foarte mici si asamblare foarte usoara;

fonta ductila este cel mai bun material, are proprietati de otel legate de rezistenta si proprietatile materialelor plastice referitoare la

2 Polietilena de inalta densitate (PEHD)

De obicei conducte cu diametre sub 800 mm. Foarte buna protectie impotriva coroziunii, usor de asamblat prin sudura. Material usor. Raspuns slab la solicitari dinamice. Material ieftin.

3 Fonta ductila Conducte de toate diametrele. Material greu. Foarte bun

RO RO

Nr. Crt.

Analiza optiunilor

Descriere scurta Optiunea selectata

Motivare

impotriva coroziunii. Raspuns foarte bun la solicitari dinamice. Material scump.

coroziune, din pacate este cel mai scump si pentru diametru mare este necesara o macara pentru instalare, datorita greutatii sale mari;

GRP este foarte bun, referitor la protectia impotriva coroziunii si datorita faptului ca este un material usor si usor de asamblat, costul este intre PEHD si fonta ductila, are puterea limitata legata de fonta ductila.

4 Poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip (PAFSIN)

Conducte de toate diametrele. Material usor. Foarte bun impotriva coroziunii. Rezistenta normala, raspuns slab la solicitari dinamice. Usor de instalat. Material scump.

Nr. Crt.

Analiza Optiunii

Scurta descriere

Optiunea selectata

Motivare

B. Analiza optiunilor pe tipul de material pentru conductele din sistemele de canalizare1 Beton Tevi pentru toate diametrele.

Protectie slaba impotriva agresiunii sulfurii. Materiale grele, dificil de asamblat. Material ieftin

PVC pentru diametre sub 600 mmsi GRP pentru diametre mai mari

betonul, chiar este larg utilizat pentru sistemele de canalizare, datorita faptului ca este un material ieftin are o multime de inconveniente: greu de instalat, asamblarea daca nu este facuta corect va determina exfiltrarea si protectie slaba impotriva coroziunii.

PVC-ul este cea mai buna optiune in aceste conditii din cauza costurilor foarte mici si foarte usor de asamblat; insa, PVC nu poate fi utilizat atunci cand apar sarcini mari;

GRP este foarte bine legat de protectia impotriva coroziunii si datorita faptului ca este un material usor si usor de asamblat, este cel mai scump, are putere mai mare decat PVC-ul sau betonul.

2 Policlorura de vinil Conducte, de obicei, pentru diametre sub 600 mm. Foarte buna protectie impotriva coroziunii, usor de asamblat. Material usor. Rezistenta slaba. Material ieftin.

3 Poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip (GRP)

Tevi pentru toate diametrele. Material usor. Foarte buna rezistenta la coroziune. Putere normala, reactie redusa la sarcini dinamice. Usor de instalat. Material scump

D. CALENDAR

D.1. Calendarul proiectului

A se indica în continuare calendarul punerii în aplicare a proiectului în ansamblul său.

În cazul în care cererea se referă la o fază de proiect, a se indica în mod clar în tabel elementele proiectului în ansamblu pentru care este solicitată contribuţia financiară în prezenta cerere:

– Data începerii(A)

Data finalizării(B)

1. Studiu de fezabilitate centralizator:

01.07.2014 16.09.2014

2. Analiza cost-beneficiu (inclusiv analiza financiară):

01.07.2014 16.09.2014

3. Evaluarea impactului asupra mediului:

01.07.2014 16.09.2014

RO RO

4. Studii de proiectare: 01.07.2014 16.09.2014

5. Pregătirea dosarului de licitaţie:

01.07.2014 16.09.2014

6. Începutul prevăzut al procedurii (procedurilor) de licitaţie*

6.1. CL1A - “Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare in localitatea Calarasi”

Aprilie 2015 Decembrie 2015

6.2 CL2A - “Statia de tratare a apei in municipiul Oltenita si conducta de aductiune Chiciu – Calarasi - firul nr.2 ”

Martie 2015 Decembrie 2015

6.3 CF1A- Contract de furnizare echipamente Aprilie 2015 Octombrie 2015

6.4 CS1A- Contract de servicii pentru asistenta tehnica din partea piectantului conform legii 10


6.5 CS2A- Contract de servicii pentru supervizarea lucrarilor si publicitate Aprilie 2015 Decembrie 2016

6.6 CS3A - Audit Mai 2015 Noiembrie 2016

7. Achiziţionarea de terenuri: Nu este cazul Nu este cazul

8. Etapa/contractul de construcţie:


9. Etapa operaţională: 2016 2016

_____________________

* Se va preciza pentru fiecare licitaţie

A se anexa un calendar succint al principalelor categorii de lucrări (de exemplu, diagramă Gantt, după caz).

D.2. Scadenţa proiectului

A se descrie calendarul proiectului (D.1) în ceea ce priveşte evoluţia tehnică şi

financiară şi scadenţa actuală prin intermediul următoarelor rubrici:

RO RO

D.2.1. Aspecte tehnice (studii de fezabilitate etc.):

Toate documentele suport ale solicitarii pentru finantarea POS Mediu au fost déjà

finalizate astfel :

- Master Plan realizat in cadrul proiectului major « Extinderea si reabilitarea

sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din judetul Calarasi » CCI 2007 RO 161

PR 003

- Studiul de fezabilitate « Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si

de canalizare in localitatile Calarasi si Oltenita » realizat de catre DANINA STAR

SRL in cadrul contractului incheiat cu Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara

ECOAQUA

S-au definit etapele ulterioare :

- Pregatirea documentelor de licitatie – inceputa si finalizata in cadrul de lucru al

aceluiasi contract incheiat de Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECOAQUA

- Achizitia serviciilor, lucrarilor si echipamentelor necesare – planificata treptat spre

finele anului 2014 si inceputul anului 2015

- Licitatiile pentru executie/ executie si proiectare lucrari au fost lansate cu clauza

suspensiva in cursul anului 2014, documentatiile se afla in faza de analiza si se

estimeaza semnarea contractelor in luna aprilie 2015.

- Licitatiile pentru sustinerea supervizarii proiectului, publicitate si audit precum si

pentru furnizare de echipamente vor fi lansate cu clauza suspensiva in perioada

urmatoare (luna februarie – martie).

- Faza de constructie – preconizata a incepe in luna apriliie 2015 si finalizata in

decembrie 2015 este inclusa in contractul de lucrari.

D.2.2. Aspecte administrative (autorizaţii, evaluarea impactului asupra mediului, achiziţia

de terenuri, licitaţii etc.):

- Decizia etapei de incadrare nr. 9208/14.11.2014 – Statie tratare a apei in municipiul

Oltenita – Agentia Protectia Mediului Calarasi

RO RO

- Decizia etapei de incadrare nr. 9215/14.11.2014 – Reabilitare aductiune firul nr. 2

situat intre Statia de Pompare Chiciu si Uzina de Apa Calarasi – Agentia Protectia

Mediului Calarasi

- Decizia etapei de incadrare nr. 9518/21.11.2014 – Extinderea si reabilitarea

sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi – Agentia

Protectia Mediului Calarasi

- Anunt de participare nr [156206]/18.12.2014 – Executie de lucrari aferente

contractului “Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de

canalizare in localitatea Calarasi” (Utilitati) – Licitatie deschisa

- Anunt de participare nr. [155651] /18.11.2014 - Executie si proiectare de lucrari

aferente contractului “Statia de tratare a apei in municipiul Oltenita si conducta de

aductiune Chiciu – Calarasi - firul nr.2 ” (Utilitati) – Licitatie deschisa

Alte avize/ autorizatii hotarari obtinute:

1. Certificat de urbanism nr. 581/03.11.2014 Primaria Calarasi – Extinderea si reabilitarea

sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi

2. Decizie etapa evaluare initiala 9015/06.11.2014 – Agentia pentru Protectia Mediului

Calarasi – Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in

municipiul Calarasi

3. Decizia etapei de incadrare 9518/21.11.2014– Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi

4. Aviz conditionat 100/05/03/01/B/CL/301/12.11.2014– TELEKOM ROMANIA

COMMUNICATIONS SA - Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si

canalizare in municipiul Calarasi

5. Aviz favorabil 13342/18.11.2014– ECOAQUA SA - Extinderea si reabilitarea sistemelor

de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi

6. Aviz de principiu 174233/11.11.2014– IPJ Calarasi – Serviciu rutier - Extinderea si

reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi

7. Proces verbal de constatare 3985/26.11.2014 – Administratia Bazinala de Apa Buzau –

Ialomita - Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul

Calarasi

RO RO

8. Aviz de amplasament 140029533/26.11.2014– ENEL - Extinderea si reabilitarea sistemelor

de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Calarasi

9. Aviz favorabil 309212179/15.12.2014 – DISTRIGAZ SUD RETELE - Extinderea si


13. Adresa solicitare completari M.A.I. – I.S.U. 2018917/20.11.2014 - Extinderea si


10. Certificat de urbanism Primaria Calarasi 220/22.05.2014 – Reabiliatare aductiune firul nr.

2 situat intre statia de pompare Chiciu si Uzina de apa Calarasi

11. Decizia etapei de evaluare initiala 8490/17.10.2014 – Agentia pentru Protectia mediului

Calarasi - Reabilitare aductiune firul nr. 2 situat intre statia de pompare Chiciu si Uzina de apa

Calarasi – 1 pag

12. Cerere pentru aviz de gospodarire a apelor – ECOAQUA SA – 3084/27.10.2014

Reabilitare aductiune firul nr. 2 situat intre statia de pompare Chiciu si Uzina de apa Calarasi

+ informare Consiliu Local Calarasi cu privire la aceasta solicitare

13. Aviz favorabil Situl Natura 2000 Iezerul Calarasi 3141/31.10.2014 - Reabiliatare

aductiune firul nr. 2 situat intre statia de pompare Chiciu si Uzina de apa Calarasi

14. Decizia etapei de incadrare 9215/14.11.2014 - Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi

Reabilitare aductiune firul nr. 2 situat intre statia de pompare Chiciu si Uzina de apa Calarasi

15. Proces verbal de constatare 3985/26.11.2014 – Administratia Bazinala de Apa Buzau –

Ialomita - Reabiliatare aductiune firul nr. 2 situat intre statia de pompare Chiciu si Uzina de

apa Calarasi

16. Certificat de urbanism nr. 82/30.05.2014 – Primaria Oltenita – Statia de tratare a apei in

municipiul Oltenita


Statia de tratare a apei in municipiul Oltenita


Statia de tratare a apei in municipiul Oltenita

19. Cerere pentru aviz de gospodarire a apelor – ECOAQUA SA – 3084/27.10.2014 Statia de

tratare a apei in municipiul Oltenita + informare Consiliu Local Oltenita cu privire la aceasta

solicitare

RO RO

D.2.3. Aspecte financiare (decizii de angajament în ceea ce priveşte cheltuielile publice

naţionale, împrumuturi solicitate sau acordate etc. – a se furniza referinţe):

1. Hotararea aprobare SF nr. 7/31.10.2014 AGA ECOAQUA – Studiu de fezabilitate

"Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in localitatile Calarasi

si Oltenita

2. Hotarare aprobare SF nr. 106/25.09.2014 Consiliul Local Oltenita – Studiu de fezabilitate

"Statie de tratare a aei in municipiul Oltenita"

3. Hotarare aprobare SF nr. 152/25.09.2014 Consiliul Local Calarasi – Studiu de fezabilitate

"Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in localitatile Calarasi si Oltenita"

Luand in considerare nivelul gap-ului de finantare calculat, reglementarile cu privire la finantarea

gap-ului de finantare conform Programului Operational Sectorial (POS Mediu) si decizia

partilor locale implicate, schema de finantare propusa pentru a acoperi costurile de investitie

ale proiectului care sunt considerate dupa aprobarea de CE ca si costuri eligibile, au

urmatoarea structura :

Pe baza diferentei de finantare calculata in sectiunea anterioara si a cheltuielilor de investitie

exprimate in preturi curente in Euro, sursele de finantare se impart dupa cum urmeaza:

Total value of the project (Total cost = eligible + ineligible costs)

Eligible cost Funding Gap EU grant (max 85%)

14,919,256 14,043,496 11,936,972

80.71% 94.13% 85.00% of 1.1.1

of 1 of 1.1 State Budget contribution (13%)

18,484,832 1,825,654 100.0% 13.00% of 1.1.1

Local Budget contribution (2%) 280,870 2.00% of 1.1.1 Non Funding Gap (ROC contribution) 875,760 5.87% of 1.1 Ineligible cost

(others categories than eligible)

ROC and/or Local Budget (County Council or Local Council)

VAT reclaimed 3,565,575 3,565,575 100.0% nonreclaimed 3,565,575 3,565,575 0.0% 19.29% 100.0% of 1.2 others of 1 0.00

RO RO

0.0%

D.2.4. În cazul în care proiectul a început deja, a se indica starea de evoluţie a lucrărilor:

Nu este cazul

E. ANALIZA COSTURI-BENEFICII

Această parte trebuie să se bazeze pe orientări pentru analiza costuri-beneficii a proiectelor majore. Pe lângă

elementele sintetice care trebuie furnizate în continuare, documentul complet de analiză costuri-beneficii este

prezentat în anexa II în sprijinul prezentei cereri.

E.1. Analiza financiară

Principalele elemente ale analizei financiare care sunt prezentate în analiza costuri-beneficii trebuie rezumate în

continuare.

E.1.1. Scurtă descriere a metodei utilizate şi ipotezele specifice formulate

Abordare generala

Analiza Cost Beneficiu din cadrul acestei Aplicatii are ca scop evaluarea impactului

implementarii acestui proiect din economii asupra indicatorilor de performanta

financiara calculati in cadrul Analizei Cost Beneficiu initiale (aferenta proiectului

major in derulare finantat prin POS Mediu faza 1, 2007-2013), nivelul deficitului de

finantare precum si evaluarea viabilitatii si sustenabilitatii Proiectului pe durata

ramasa de viata a acestuia.

Analiza Cost-Beneficiu, ale carei rezultate sunt prezentate in continuare, a fost

realizata in conformitate cu principiile metodologice stabilite in Ghidul national

pentru ACB a proiectelor de apa si ape uzate din decembrie 2008, precum si cu

Ghidul UE privind Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii din cadrul

Fondurilor structurale, Fondurilor de coeziune si Instrumentelor de pre-aderare din

iunie 2008. Un alt document de lucru metodologic este “Documentul de lucru nr.4 al

UE– Indrumari metodologice pentru realizarea Analizei Cost-Beneficiu, publicat in

august 2006 (WD4).

Metoda recomandata in aceste documente indrumatoare pentru realizarea analizei

cost – beneficiu este metoda incrementala, atat pentru analiza economica cat si pentru

cea financiara.

RO RO

Metoda incrementala implica dezvoltarea a doua scenarii: scenariul „fara proiect” si

cel „cu proiect”, fiecare avand setul propriu de venituri si cheltuieli.

Scenariul „Fara proiect” ia in considerare conditia actuala a infrastructurii si

proiectele de investitii aflate in derulare in cadrul ariei de proiect. Proiectia financiara

si economica pentru scenariul „fara proiect” constituie proiectia financiara si

economica a scenariului "Cu proiect" de la ACB realizata pentru proiectul de

investitii in curs de implementare ("aplicatie mare"). Datele din graficele de

implementare a investitiilor in curs au fost considerate ipoteze, avand implicatii

asupra procentelor finale referitoare la populatia conectata. Veniturile si cheltuielile

luate in considerare sunt generate de infrastructura existenta si de investitiile in

derulare din aria de proiect la momentul pregatirii acestui studiu, astfel incat la nivel

incremental sunt obtinute numai rezultatele obtinute prin implementarea prezentului

proiect din economii.

Scenariul „Cu proiect” ia in considerare conditia actuala a infrastructurii, proiectele

de investitii aflate in derulare in cadrul ariei de proiect si prezentul proiect din

economii. In realizarea proiectiei financiare si economice pentru acest scenariu se va

pleca de la proiectia financiara si economica a scenariului "Cu proiect" de la ACB

realizata pentru proiectu de investitii in curs de implementare ("aplicatie mare") care

va fi corectata cu impactul prezentului proiect de investitii din economii asupra

proiectiei cantitatiilor, costurilor de operare si intretinere, veniturilor, etc

Ratele de acoperire atinse dupa implementarea proiectului din economii finanatat

prin Fondul de Coeziune includ si ratele de acoperire rezultate dupa implementarea

proiectelor in curs (proiectul major finantat prin POS Mediu Faza I).

Analiza financiara este realizata in stransa legatura cu estimarile costurilor realizate

in cadrul Studiului de Fezabilitate, cu Strategia Achizitiilor Publice ce stabileste

programul de implementare al investitiilor si cu aspectele institutionale prezentate in

Analiza Institutionala.

Anul de baza considerat in ACB este 2006 (identic cu cel din ACB initiala) iar

perioada de referinta este intervalul de timp 2007 – 2036, in care este inclusa

perioada de implementare a proiectului (an 2015) si perioada operationala propriu-

zisa pana in 2036.

Aspecte institutionale

RO RO

Previziunea financiara tine seama de impactul procesului de regionalizare asupra

performantelor financiare ale COR. Organizarea institutionala implementata este

conforma cu prevederile Programului Operational Sectorial (POS Mediu).

Analiza sustenabilitatii financiare

Analiza sustenabilitatii financiare este realizata pe doua niveluri:

- La nivelul proiectului, pentru a demonstra ca proiectul este sustenabil pe termen lung

odata ce finantarea se va incheia; aceasta evaluare se bazeaza pe un indicator – cash flow-ul

cumulat pentru fiecare an din previzionare trebuie sa fie pozitiv;

- La nivelul OR, pentru a demonstra ca operatorul are capacitatea financiara de a opera

la nivelul infrastructurii pe termen lung. Si in acest caz sustenabilitatea este demonstrata prin

cash flow-ul pozitiv pentru fiecare an din proiectare si prin indeplinirea conditiilor de

creditare.

Pentru evaluarea sustenabilitatii Operatorului regional, Consultantul a elaborat

urmatoarele situatii financiare (in RON preturi curente): Bilant, Cont de profit si

pierdere, Situatia fluxului de numerar.

Proiectia vanzarilor de apa si ape uzate

Proiectia vanzarilor de apa si ape uzate este realizata in conformitate cu premisele si

ipotezele prezentate in Sectiunea C1.

Abordarea analizei suportabilitatii

Politica de suportabilitate pentru sectorul de apa si ape uzate ce se aplica pentru

proiect este in conformitate cu prevederile POS Mediu; principalele aspecte sunt:

- Limita suportabilitatii pentru decila gospodariilor celor mai sarace (10%) este

stabilita la 4%, calculata pe baza unui consum per capita presupus de 75 litri/zi;

- Aceasta corespunde unui indice aproximativ de 2 - 2,5% din venitul net al unei

gospodarii medii, considerand un consum specific presupus de 110 litri / om / zi.

- Strategia de tarifare este cea rezultata in urma Analizei Cost Beneficiu realizata la

nivelul Aplicatiei de Finantare din Fonduri de Coeziune Faza I;

Pentru a calcula indicele de suportabilitate pentru gospodariile cu venituri reduse,

Consultantul a efectuat o analiza pentru Decila 1 de Venit, in conformitate cu Ghidul

Analizei Cost – Beneficiu al proiectelor de investitii (versiunea decembrie 2008) ce

RO RO

stabileste cadrul general metodologic pentru a realiza ACB in contextul finantarii CE

si de Documentul de Lucru nr. 4 „ Indrumar pentru Metodologia realizarii Analizei

Cost Beneficiu” (versiunea August 2006), ce stabileste regulile de lucru pentru

promovarea consecventei in realizarea ACB pentru aplicatiile CF si ERDF.

Proiectia costurilor

Estimarile costurilor de investitie au fost realizate in conformitate cu legislatia

romaneasca in vigoare (in preturi constante la 2006 si in preturi curente 2015) si

transpuse in vederea observarii evolutiei acestora, asa cum este cerut in Formularul

de Aplicatie. Detalii se regasesc in capitolele Studiului de Fezabilitate.

Costul reinvestitiei: in scenariul „Cu proiect” a fost luata in considerare inlocuirile

echipamnetelor mecanice si electrice ce au o durata de viata medie de aproximativ 15

ani. Pentru perioada de referinta de 30 ani, inlocuirea echipamentului este considerata

a se realiza in anul 2030. Structurile civile si conductele au o perioada de viata ce

depaseste anul 2036 si deci, nu sunt necesare reinvestitii pentru aceste componente.

In scenariul „Fara proiect” au fost considerate reinvestitii care sa asigure inlocuirea

activelor existente si a celor in curs de derulare pe POS Mediu faza 1, 2007 – 2013.

Costurile de operare, intretinere si administrare sunt prezentate in doua categorii

principale: costuri fixe si costuri variabile si sunt previzionate la nivelul fiecarui

sistem, adica la nivel de sistem zonal de alimentare cu apa si aglomerare/cluster si

apoi insumate la nivel de arie de proiect.

Proiectia veniturilor

Veniturile sunt calculate ca estimari specifice separate pentru scenariul “cu proiect”

si scenariul “fara proiect”, pe baza evolutiei presupuse a tarifelor si proiectiilor

consumurilor facturate de apa si deversarilor de ape uzate, pe langa o suma limitata

de venituri din servicii cu valoare adaugata furnizate clientilor.

Calculul deficitului de finantare

Deficitul de finantare este calculat pe baza metodologiei prevazute in Ghidul privind

metodologia de efectuare a analizei cost-beneficiu – Documentul de lucru nr.4 pentru

perioada de programare 2007-2013.

Finantarea deficitului

RO RO

Conform Programului Operational Sectorial, componenta de finantare avuta in

vedere pentru finantarea “deficitului de finantare” are urmatoarea structura:

• Subventie UE pentru axa prioritara: 85%

• Contributie bugetul de stat: 13%

• Contributie bugetul local: 2%

Indicatorii financiari de performanta la nivelul proiectului au fost calculati la nivel

incremental pentru perioada de timp de referinta de 30 ani si pentru o rata reala de

actualizare de 5%.

Analiza economica

Pentru cuantificarea efectelor asupra mediului si societatii si evaluarea impactului

pozitiv, Consultantul a efectuat o analiza economica detaliata bazata pe metodologia

furnizata de Ghidul privind metodologia de efectuare a Analizei cost-beneficiu –

Documentul de lucru nr.4 pentru perioada de programare 2007-2013.

Analiza de senzitivitate

Pentru validarea ipotezelor utilizate si identificarea celor mai sensibile variable, se

efectueaza o analiza de senzitivitate si risc la doua niveluri:

- prezintarea efectelor variatiei principalilor parametri asupra “indicatorilor de

performanta financiara a proiectului (VANF si RRF);

- prezintarea efectelor variatiei principalilor parametri asupra “rezultatelor

economice” (rata B/C, VANE, RRE).

Urmatoarele variabile au fost selectate pentru a fi testate in analiza financiara:

- Cererea de apa a consumatorilor rezidentiali si cererea de apa a consumatorilor

non-rezidentiali;

- Costurile de investitie totale;

- Costurile de operare, intretinere si administrare;

- Tariful mediu cumulat pentru apa si apa uzata.

In cazul Analizei economice, urmatoarele variabile au fost testate:

- costurile de investitie

RO RO

- Beneficiile economice

- Costurile de operare

Analiza probabilitatii riscului

S-a efectuat o analiza detaliata a riscului pentru variabilele sensibile in vederea

evaluarii probabilitatii aparitiei acestora, atat pentru indicatorii de performanta

financiara a proiectului cat si pentru indicatorii de performanta economica.

Analiza de risc privind indicatorii de performanta financiara are in vedere

urmatoarele variabile:

- Costuri de investitii;

- Costuri de operare si intretinere;

- Tarife;

- Cererea de apa.

Analiza de risc privind indicatorii de performanta financiara are in vedere

urmatoarele variabile:

- costuri de investitie corectate

- beneficii si economii de costuri.

Analiza riscului este efectuata pe baza scenariilor optimist si pesimist si a anticipat

distributiilor probabilitatii pentru fiecare scenariu.

RO RO

E.1.2. Principalele elemente şi parametri utilizaţi pentru analiza financiară

Principalele elemente

Valoare Valoare

Ne actualizateActualizate (Valoarea

Actualizata Neta)1 Perioada de referinta (ani) 302 Rata financiara de actualizare (%) 5 (real)

3 Total costuri de investitii fara contingente (in euro, ne-actualizata)

10,720,029

4 Total costuri de investitii (in euro, actualizata)

7,255,738

5 Valoarea reziduala (in euro, ne-actualizata)

5,528,846

6 Valoare reziduala (in euro, actualizata)

1,343,213

7 Venituri (in euro, actualizate) 1,691,326

8 Costuri de Operare (in euro, actualizate)

2,608,389

Calcul deficit de finantare

9Venituri Nete = venituri – costuri de operare + valoare reziduala (in euro,

actualizate) = (7) – (8) + (6)426,149

10Cost de investitie – venituri nete (in euro, actualizate) = (4) – (9) (Articol

55 (2))6,829,589

11 Deficit de finantare (%) = (10) / (4) 94.13%

E.1.3. Principalele rezultate ale analizei financiare

Fără contribuţie comunitară (RRF/C)

A

Cu contribuţie comunitară (RRF/K)

B5

1. Rată de rentabilitate financiară

(%)-5.5% RRF/C 3.2% RRF/K

2. Valoare actuală netă

(euro)-7,322,275 VAN/C -458,741 VAN/K

Valoarea financiara neta actualizata si rata interna a rentabilitatii financiare a costului

total al investitiei sunt negative inaintea asistentei UE, sustinand astfel necesitatea

sprijinului financiar din fonduri UE pentru promovarea si implementarea proiectului.

5 Pentru calcularea rentabilităţii proiectului fără („/C”) şi cu („/K”) asistenţă comunitară, se va face referire la orientările prevăzute de Comisie în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006.

RO RO

Calculul indicatorilor financiari dupa asistenta UE, pe baza finantarii din surse

nationale (subventie de la bugetul national, de la bugetul local si imprumutul luat de

OR), arata o valoarea financiara neta actualizata mai mica dar tot negativa si o rata

interna a rentabilitatii mai mica decat rata de actualizare.

Profitabilitatea financiara scazuta exprimata prin indicatorii mentionati mai sus este

rezultatul obiectivelor proiectului ce tintesc imbunatatirea nivelelor serviciului ce

urmeaza sa fie furnizat de OR clientilor sai si conformarea cu prevederile legislatiei

in vigoare referitoare la protectia mediului.

E.1.4. Venituri generate de-a lungul duratei de existenţă a proiectului

În cazul în care se preconizează că proiectul va genera venituri prin instituirea de

tarife şi de taxe suportate de utilizatori, se vor furniza detalii privind taxele (tipul şi

nivelul taxelor, principiul sau legislaţia comunitară pe baza căreia se instituie taxele).

(a) Taxele acoperă cheltuielile de exploatare şi amortizarea proiectului?

Obiectivul analizei tarifelor si suportabilitatii este determinarea nivelului necesar al

tarifelor pentru asigurarea sustenabilitatii financiare pe termen lung a COR, luand in

considerare suportabilitarea consumatorilor rezidentiali.

Tarifele pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare sunt stabilite in

conformitate cu metodologia de stabilire, ajustare si schimbare a tarifelor pentru

serviciile de alimentare cu apa si apa uzata, emisa de ANRSC, Ordinul nr.

65/28.02.2007, publicat in monitorul oficial in 20 martie 2007.

Majorarile de tarife au fost determinate tinand cont de:

• Sustenabilitatea financiara a COR;

• Pragul de suportabilitatea definit de “politica de lucru” romaneasca in privinta

suportabilitatii.

Tarifele stabilite au luat in considerare urmatoarele elemente:

• Productia si cheltuielile de operare;

• Cheltuielile de intretinere;

• Amortizarea;

• Costurile pentru protectia mediului;

RO RO

• Costurile financiare;

• Costurile legate de contractul de concesiune;

• Costurile de dezvoltare (resursele financiare pentru dezvoltare si investitii);

• Cota de profit.

Strategia de tarifare aplicata de S.C. . ECOAQUA S.A. reflecta conditionalitatile

impuse de Contractul de Finatare semnat cu AM POS Mediu in vederea finantarii

investitiei Proiectului major finantat prin Fondurile de Coeziune: „Extinderea și

reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, din județul Călărași”.

Evolutia tarifelor in termeni nominali, 2013-2014:

AniMartie 2013 – decembrie

2013Ian 2014 – august 2014

Septembrie 2014*

Arie ROC RON/mc fara TVA, preturi nominale

Tarif apa 2.90 3.02 3.14

Tarif canal 2.04 2.29 2.63

*tarife conform aviz ANRSC nr. 213999/03.07.2014 si care vor intra in vigoare pana

la sfarsitul anului 2014

Tarifele sunt identice atat in cazul consumatorilor domestici cat si al celor non-

domestici.

In cazul ambelor scenarii „cu proiect” si „fara proiect” s-a presupus ca se mentine

strategia din cadrul Aplicatiei de Finantare a proiectului major, dat fiind faptul ca

prezentul proiect se va finanta din economiile inregistrate la implementarea

proiectului major. Astfel, conform aceste strategii, tarifele vor creste in termeni reali

cu 1% pe an.

(b) Taxele diferă în funcţie de diverşii utilizatori ai infrastructurii?

Incepand cu martie 2013, conform avizului ANRSC nr. 457162 / 24.09.2012, se

practica tarife unice atat la apa cat si apa uzata pe intreaga arie deservite de

operatorul regional.

Tarifele sunt identice atat in cazul consumatorilor domestici cat si al celor non-

domestici.

RO RO

(c) Sunt taxele proporţionale

i) cu folosirea proiectului/consumul real?

Se presupune ca dupa incheierea Masurii proiectului, toti consumatorii conectati vor

fi contorizati cu apometre functionale.

Deoarece nu exista nici o “taxa fixa”, costurile pentru toate categoriile de

consumatori sunt proportionale cu volumele efectiv contorizate de apa consumata.

Deoarece tarifele de apa uzata sunt aplicate cantitatilor vanzarilor de apa contorizata,

si taxele apelor uzate sunt proportionale volumelor de apa consumata contorizata.

ii) cu poluarea generată de utilizatori?

In planul de tarifare nu s-a prevazut nici o taxa suplimentara de poluare in tariful

mediu de ape uzate. Acest lucru se justifica prin faptul ca unitatile industriale sunt in

prezent, obligate prin lege sa efectueze o epurare preliminara a apelor uzate daca

acestea au o compozitie ce nu respecta standardele nationale, riscand, in caz contrar,

penalitati insemnate sau chiar inchiderea. Finantarea unor astfel de instalatii de

epurare preliminara poate fi, astfel, considerata ca o infaptuire a principiului

“poluatorul plateste”, facand inutila o “taxa de poluare” suplimentara ca o

componenta integranta a tarifului apelor uzate. Totusi, pentru a incuraja clientii

industriali sa-si instaleze echipamente de epurare preliminara a apelor lor uzate

conform standardelor stabilite, vor trebui introduse prevederi contractual ce inlud

penalitati in cazul in care anumiti poluanti depasesc valorile limita stabilite, in

privinta concentratiilor si incarcarilor. Sistemul de amenzi va fi asemanator celui

aplicat de Administratia Nationala “Apele Romane” pentru toate deversarile de ape

uzate in mediul inconjurator care se aplica si COR.

Pentru a controla implementarea si functionarea instalatiilor de epurare preliminara,

COR si Agentia pentru Protectia Mediului trebuie sa elaboreze un Plan de actiune

pentru controlul deversarilor de ape uzate industriale in reteaua publica de canalizare.

Scopul acestui Plan de actiune este protejarea procesului biologic in statiile de

epurare si a mediului impotriva deversarilor de substante toxice din industrii. Planul

determina si reglementeaza in detaliu masurile necesare si obligatiile intreprinderilor

industriale, ale Agentiei pentru Protectia Mediului si COR. O componenta

importanta a acestui plan de actiune este monitorizarea deversarilor pentru fiecare

RO RO

unitate industriala. Dupa construirea noii infrastructuri de canalizare, o astfel de

monitorizare se poate efectua mult mai precis datorita canalelor de deversare cu

puncte de prelevare separate. Se are in vedere ca in momentul incheierii investitiilor

in apa si apa uzata, planurile de actiune in industrie sa fie implementate.

Trebuie mentionat ca APM nu poate aplica penalitati pentru neconformitatea cu

prevederile legale (din punctul de vedere al protectiei mediului) si nu are sarcini de

inspectie care apartin Garzii Nationale de Mediu si organismelor subordonate

acesteia.

Asistenta tehnica pentru supervizarea constructiei prevazuta in cadrul proiectului va

sprijini COR in implementarea sarcinilor mentionate mai sus.

În cazul în care nu se propun tarife sau taxe, cum vor fi acoperite costurile de

exploatare şi de întreţinere?

Pentru acest proiect este aplicat un sistem de tarifare ce acopera in totalitate

costurile.

RO RO

E.2. Analiza socioeconomică

E.2.1. A se descrie pe scurt metoda utilizată (ipoteze cheie ale evaluării costurilor şi

beneficiilor) şi principalele concluzii ale analizei socioeconomice:

Cuantificarea costurilor si beneficiilor economice a fost realizata in conformitate cu

Ghidul “ROMANIA –Guidelines for Cost Benefit Analysis of Water and Wastewater

projects supported by the Cohesion Fund and the European Regional Development

Fund in 2007-2013”.

Costurile de investitie si de operare au fost transformate din termeni financiari in

termeni economici prin aplicarea corectiilor fiscale si conversia preturilor de piata

distorsionate, in preturi contabile. In analiza au fost luati in calcul urmatorii factori de

conversie:

- Conversia fortei de munca necalificata pentru proiectul de investitii: se estimeaza ca

previziunea costurilor totale de investitii in moneda straina si nationala este de 44:56; din cea

din urma, forta de munca reprezinta 25% si a fost corectata cu Factorul de Conversie in Pretul

Umbra,

- Conversia fortei de munca necalificata pentru costurile cu personalul este inclusa in

costurile de exploatare.

Factorul de Conversie in Pretul Umbra este calculat ca produs intre rata somajului si

rata impozitului pentru asigurarile sociale si alte taxe incluse in costurile cu forta de

munca. Cele din urma sunt estimate prin adaugarea contributiei atat a angajatului cat

si anagajatorului pana la 46,5%, rata ce este mentinuta constanta pe durata intregii

perioade de referinta.

Conversiile sunt aplicate costurilor in scenariul „cu proiect” si incluse in analiza

economica ca valoare incrementala (costurile convertite pentru scenariul „cu proiect”

mai putin costurile pentru scenariul „fara proiect”).

E.2.2. A se preciza principalele costuri şi beneficii puse în evidenţă prin analiză, precum şi valoarea atribuită fiecăreia dintre ele:

BeneficiuValoare unitară

(după caz)

Valoare totală(în EUR, actualizată)

% din beneficiile totale

RO RO

Economii de costuri pentru

consumatori – put privat

110 EURO/pers. nou

conectata/an sau

315 EURO/ gospodarie/an

1,929,298 10.5%

Economii de costuri pentru

consumatori – evacuare ape uzate

63.9 EURO/pers nou

conectata/an2,306,146 12.5%

Acces la apa potabila

219 EURO/pers. nou

conectata/an3,815,851 20.7%

Beneficii sociale 871 EURO/an 6,969 0.04%

Beneficii de mediu

22 EURO / consumator

10,344,880 56.2%

CostValoare unitară

(după caz)

Valoare totală(în EUR, actualizată)

% din costurile totale

Costuri de investitie

7,766,164 84.6%

Costuri de exploatare

1,408,542 15.4%

E.2.3. Principalii indicatori ai analizei economice

Principalii parametri şi indicatori Valori

1. Rata socială a scontului (%) 5.5%

2. Rata economică de rentabilitate (RER) (%) 19.5%

3. Valoare actuală netă economică (în EUR) 9,228,437

4. Raporturi costuri-beneficii 2.01

E.2.4. Impactul proiectului asupra ocupării forţei de muncă

A se furniza o indicaţie a numărului de locuri de muncă ce vor fi create [exprimate în

echivalenţi normă întreagă (ENI)].

RO RO

Număr de locuri de muncă create direct :

Număr (ENI)

(A)

Durata medie a acestor locuri de muncă (în luni)6

(B)

1. În timpul etapei de punere în aplicare

2. În timpul etapei de exploatare

[NB: locurile de muncă indirecte create sau pierdute nu se iau în considerare pentru

investiţiile de infrastructură publică.]

E.2.5. A se indica principalele beneficii şi costuri care nu pot fi cuantificate/evaluate:

Principalele beneficii si costuri ce nu pot fi cuantificate/evaluate pentru proiect sunt

urmatoarele:

Efecte asupra dezvoltarii

Unul din cele mai importante efecte generale neluat in considerare in cadrul evaluarii

economice cantitative este impactul anticipat al infrastructurii publice imbunatatite

de apa si ape uzata asupra dezvoltarii economice regionale a judetului Calarasi.

Imbunatatirea calitatii apei si reabilitarea retelelor de apa si canalizare vor constitui

un stimulent pentru companiile comerciale, investitorii imobiliari si dezvoltatorii de

cladiri rezidentiale pentru a investi in jud.Calarasi.

Calitatea apei

Se va produce o imbunatatire semnificativa a calitatii apei raurilor si a mediului

inconjurator, ca si a apei subterane din zona proiectului. Stoparea infiltratiilor de ape

uzate neepurate in panza freatica va duce la reducerea considerabila a incarcarii

poluante organice si cu nutrienti deversate in emisar.

Impactul lucrarilor de constructii

Impactul asupra proprietatilor populatiei si a celor invecinate va fi limitat, cele mai

multe lucrari fiind lucrari de reabilitare.

Principalul impediment va fi impactul asupra fluxului traficului local, cauzat de

camioane si transportul personalului in perioada de constructi. In general, va exista

un anumit impediment dar el va avea doar un efect limitat asupra locuitorilor si

6 În cazul locurilor de muncă permanente, în loc de durata în luni, se va indica „permanent”.

RO RO

activitatilor economice si recreative locale; impactul va fi diminuat prin gestionarea

adecvata a traficului in punctele de bransare principale.

Impactul asupra pietei imobiliare

Impactul asupra preturilor proprietatilor imobiliare in jud.Calarasi se asteapta sa fie

mai degraba pozitiv decat negativ; pe de o parte, vor exista unele neplaceri (zgomot,

etc.) cauzate de lucrarile de constructii dar, pe de alta parte, va creste atractivitatea

proprietatilor imobiliare conectate la sistemele operationale de alimentare cu apa si

colectare si epurare a apelor uzate.

E.3. Analiza riscurilor şi a sensibilităţii

E.3.1. Scurtă descriere a metodei utilizate şi rezumatul rezultatelor

In conformitate cu ghidul metodologic, au fost aplicate urmatoarele masuri:

1. Testul pentru variabilele critice;

2. Identificarea valorilor de comutare;

3. Analiza probabilitatii riscului (pe baza scenariilor pesimist/optimist)

Principalele variabile din analiza financiara sunt: costul total al investitiei , costurile

de O&I, tarifele si necesarul de apa pentru consumatorii rezidentiali si non-

rezidentiali. In analiza riscului ultimii trei parametri au fost uniti intr-o singura

variabila (venituri). In analiza economica, principalele variabile analizate au fost

costul economic al investitiei, costul economic de OI&A si beneficiile economice.

Conform E.1.3., ambii indicatori de performanta financiara RRF/K si VANF in cazul

de baza sunt negativi, datorita naturii acestui proiect (vezi si E.1.3.). Acest context

trebuie avut in vedere la interpretarea rezultatelor analizei de risc si sensibilitate.

Rezultatele analizelor sensibilitatii economice demonstreaza ca proiectul este

justificat din punct de vedere economic.

E.3.2. Analiza sensibilităţii

A se indica variaţia aplicată parametrilor testaţi

A se prezenta impactul estimat asupra rezultatelor indicilor de performanţă financiară

şi economică.

RO RO

Rezultatele analizei de senzitivitate asupra rezultatelor indicilor de performanţă

financiară

A) Variatia costului investitiei (comparativ cu scenariul de baza)

No. Scenario 1 FNPV/C FRR/C FNPV/K FRR/K

1 Base case 0.0% 0.000 0.000 0.000 0.000

2 Sensivity case 2 -1.0% -0.012 -0.004 -0.035 0.013

3 Sensivity case 3 -5.0% -0.060 -0.023 -0.172 0.067

4 Sensivity case 4 -10.0% -0.120 -0.048 -0.329 0.135

5 Sensivity case 5 1.0% 0.012 0.004 0.037 -0.014

6 Sensivity case 6 5.0% 0.060 0.021 0.188 -0.066

7 Sensivity case 7 10.0% 0.120 0.040 0.387 -0.129

B) Variatia costului de operare (comparativ cu scenariul de baza)


1 Base case 0.0% 0.000 0.000 0.000 0.000

2 Sensivity case 2 -1.0% 0.000 -0.001 -0.001 0.001

3 Sensivity case 3 -5.0% -0.001 -0.004 -0.001 0.002

4 Sensivity case 4 -10.0% -0.003 -0.008 -0.002 0.004

5 Sensivity case 5 1.0% 0.000 0.001 0.000 0.000

6 Sensivity case 6 5.0% 0.001 0.004 0.003 -0.003

7 Sensivity case 7 10.0% 0.003 0.008 0.004 -0.004

(C) Variatia veniturilor (comparativ cu scenariul de baza)


1 Base case 0.0% 0.000 0.000 0.000 0.000

2 Sensivity case 2 -1.0% 0.130 0.229 0.132 -0.052

3 Sensivity case 3 -5.0% 0.651 1.178 0.656 -0.244

4 Sensivity case 4 -10.0% 1.302 #NUM! 1.309 -0.476

5 Sensivity case 5 1.0% -0.130 -0.227 -0.130 0.054

RO RO

6 Sensivity case 6 5.0% -0.651 -1.167 -0.654 0.315

7 Sensivity case 7 10.0% -1.302 -2.892 -1.309 #NUM!

Rezultatele analizei de senzitivitate asupra rezultatelor indicilor de performanţă economica:

(A) Variatia costului de investitie

No. Scenario 1 ENPV ERR ENPV ERR

1 Base case 0.0% 9,228,437 19.541% 0.000 0.000

2 Sensivity case 2 -1.0% 9,306,099 19.773% 0.008 0.012

3 Sensivity case 3 -5.0% 9,616,745 20.743% 0.042 0.062

4 Sensivity case 4 -10.0% 10,005,053 22.065% 0.084 0.129

5 Sensivity case 5 1.0% 9,150,775 19.313% -0.008 -0.012

6 Sensivity case 6 5.0% 8,840,129 18.441% -0.042 -0.056

7 Sensivity case 7 10.0% 8,451,820 17.430% -0.084 -0.108

(B) Variatia costului pentru asigurarea sursei de apa – put privat


1 Base case 0.0% 9,228,437 19.541% 0.000 0.000

2 Sensivity case 2 -1.0% 9,209,144 19.515% -0.002 -0.001

3 Sensivity case 3 -5.0% 9,131,972 19.413% -0.010 -0.007

4 Sensivity case 4 -10.0% 9,035,507 19.285% -0.021 -0.013

5 Sensivity case 5 1.0% 9,247,730 19.567% 0.002 0.001

6 Sensivity case 6 5.0% 9,324,902 19.669% 0.010 0.007

7 Sensivity case 7 10.0% 9,421,367 19.796% 0.021 0.013

(C) Variatia costului pentru asigurarea foselor septice


1 Base case 0.0% 9,228,437 19.541% 0.000 0.000

2 Sensivity case 2 -1.0% 9,205,375 19.510% -0.002 -0.002

3 Sensivity case 3 -5.0% 9,113,130 19.388% -0.012 -0.008

4 Sensivity case 4 -10.0% 8,997,822 19.235% -0.025 -0.016

5 Sensivity case 5 1.0% 9,251,498 19.572% 0.002 0.002

6 Sensivity case 6 5.0% 9,343,744 19.694% 0.012 0.008

7 Sensivity case 7 10.0% 9,459,051 19.846% 0.025 0.016

D) variatia costului accesului la apa potabila

RO RO


1 Base case 0.0% 9,228,437 19.541% 0.000 0.000

2 Sensivity case 2 -1.0% 9,190,278 19.490% -0.004 -0.003

3 Sensivity case 3 -5.0% 9,037,644 19.288% -0.021 -0.013

4 Sensivity case 4 -10.0% 8,846,852 19.034% -0.041 -0.026

5 Sensivity case 5 1.0% 9,266,595 19.592% 0.004 0.003

6 Sensivity case 6 5.0% 9,419,229 19.794% 0.021 0.013

7 Sensivity case 7 10.0% 9,610,022 20.045% 0.041 0.026

(E) variatia beneficiilor economice


1 Base case 0.0% 9,228,437 19.541% 0.000 0.000

2 Sensivity case 2 -1.0% 9,124,988 19.400% -0.011 -0.007

3 Sensivity case 3 -5.0% 8,711,193 18.833% -0.056 -0.036

4 Sensivity case 4 -10.0% 8,193,949 18.120% -0.112 -0.073

5 Sensivity case 5 1.0% 9,331,886 19.682% 0.011 0.007

6 Sensivity case 6 5.0% 9,745,681 20.245% 0.056 0.036

7 Sensivity case 7 10.0% 10,262,925 20.944% 0.112 0.072

Care sunt variabilele recunoscute ca variabile critice? A se preciza criteriul aplicat.

In analiza financiara, elasticitatea VANF/K (variatia VANF/K fata de variatia de 1%

a variabilei) a fost de peste 5% in cazul tarifelor si costului investitiei. Prin urmare,

toate aceste variabile pot fi considerate critice. VANF/K a prezentat cea mai mare

senzitivitate fata de tarife, variabila ce poate fi considerata ca fiind cea mai critica.

In analiza economica,nu s-au identificat variabile critice (definitie bazata pe criteriul

ca o modificare de 1% a variabilei duce la o variatie de 5% sau mai mare a RRE sau

VANE).

Care sunt valorile prag ale variabilelor critice?

Valorile prag ale variabilelor critice sunt:

Variabile critice VANF/C VANF/K

Costuri de -83.8% -28.5%

RO RO

investitie

Venituri 8.5% 5.5%

Valorile prag prezentate mai sus pentru VANF / C arata ca este nevoie de schimbari

majore ale variabilelor precum costuri de investitie, pentru ca valoarea actualizata

neta sa devina zero. Schimbari mai mici, dar totusi suficient de mari ale valorilor

veniturilor sunt necesare pentru ca VAN sa atinga pragul de 0.

In ceea ce priveste valorile prag pentru VAN/K, schimbarile necesare, pentru a atinge

pragul de 5%, sunt semnificative pentru venituri, mai putin semnificative pentru

costurile de operare, intretinere si administrare, ceea ce arata ca proiectul nu poate

aduce o rata de rentabilitate pentru compania de apa egala cu 5% cu exceptia cazului

unor modificari semnificative ale variabilelor.

E.3.3. Analiza riscurilor

A se descrie distribuţia de probabilitate estimată a indicilor de performanţă financiară

şi economică a proiectului. A se furniza informaţii statistice pertinente (valori

preconizate, abatere standard).

Valorile estimate in analize ce sunt considerate nesigure si deci sursele riscului

pentru rezultatele proiectului sunt inlocuite cu functii de distributie a probabilitatii.

Exista mai multe variante referitoare la functiile de distributie a probabilitatii ce pot

fi alocate diferitelor valori; insa, pe baza rezultatelor din trecut si a asteptarilor,

intervalul functiilor potentiale se micsoreaza.

Analiza financiara a riscului

Prezentam mai jos functiile selectate pentru a inlocui valorile in cazul analizei

financiare a riscului:

RO RO

Valori Functia de distributie probabilistica

Costuri de investitie Distributie triunghiulara a probabilitatii.

Minim = cheltuieli de investitie in orice an * 95% .

Cel mai probabil = cheltuieli de investitie din acel an.

Maxim = cheltuieli de investitie in orice an * 110%.

Costuri de operare, intretinere si administrare

Distributie triunghiulara a probabilitatii .

Minim = cheltuieli de operare in orice an * 95% .

Cel mai probabil = cheltuieli de operare din acel an.

Maxim = cheltuieli de operare in orice an * 110%.

Tarife Distributie normala a probabilitatii.

media = valoarea variabilei in acel an, abatere standard =0.109 pentru tarif apa si 0.092 pentru tarif apa uzata.

Cererea de apa Distributie normala a probabilitatii.

media = valoarea variabilei in acel an, abatere standard =

Un numar de 1000 simulari au fost realizate pentru a avea o baza semnificativa

pentru rezultatele proiectului.

Rezultatele sunt cel mai bine prezentate sub forma unei histograme care indica

distributia VANF/K si VANF/C pe baza presupunerilor facute probabilitatii

distributiei functiilor atribuite valorilor.

Name Graph Min Mean Max 5% 95%

Constant EUR / NPV @ 5.0%

($17,209,770)

($7,322,275)($4,497,660

)($14,478,680

)($6,995,866)

Constant EUR -6,463,658 -1,184,007 -62,725 -3,861,157 -233,851

FRR/C before Community assistance / 1

-9.5% 2.6% 1402.7% -8.6% -0.9%

FRR/K after Community assistance

-1.5% 26.3% 4781.7% 0.4% 44.3%

RO RO

Analiza economica a riscului

Similar analizei riscului realizata pentru indicatorii analizei financiare, variabilele

sunt inlocuite cu functiile de distributie probabilistica dupa cum urmeaza:

Valori Functia de distributie probabilistica

Costuri de investitie corectate

Distributie triunghiulara a probabilitatiiMinim = chelt de investitie in orice an * 95%Cel mai probabil = chelt de investitie din acelan

Maxim = chelt de investitie in orice an * 110%cheltuieli de investitie in orice an * 110%.

Un numar de 1000 simulari au fost realizate pentru a avea o baza semnificativa

pentru rezultatele proiectului.

Name Graph Min Mean Max 5% 95%

Range: ENPV

ENPV

($11,735,270.00)

$9,228,437 $19,623,680.00

($2,828,923.00)

$13,268,880.00

ERR -0.7%

18645720.0%

9234575000.0%

3.2% 23.1%

RO RO

B/C RATIO

-3.81 1.39 6.45 -1.25 3.96

Analiza de risc indica faptul ca nu exista un risc serios pentru implementarea si

operarea cu succes a Masurii Proiectului.

RO RO

F. ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

F.1. Contribuţia proiectului:

(a) cum a contribuit proiectul la obiectivul dezvoltării durabile (politică europeană de luptă împotriva schimbării climatice, protecţia biodiversităţii, altele…);

(b) cum respectă proiectul principiile acţiunii preventive şi ale corectării, cu prioritate la sursă, a daunelor aduse mediului;

(c) cum respectă proiectul principiul „poluatorul plăteşte”?

a) Operaţiunile propuse sunt legate de un proiect regional din Judeţul Călăraşi, care

intenţionează să reabiliteze/extindă infrastructura de apă/apă uzată din aglomerările

principale ale Judeţului. Măsurile de investiţii din cadrul programului FC au adoptat o

abordare integrată a sistemelor de apă potabilă şi apă uzată.

Astfel, investiţiile propuse vor garanta conformitatea cu obiectivele anterior menţionate.

în detaliu, beneficiile şi îmbunătăţirile rezultate în urma implementării proiectului

prioritar pentru sistemul de apă uzată, vor fi:

■ Conformitatea efluentului evacuat cu legislaţia actuală a României şi a UE cu privire

la apa uzată, Directiva Guvernului Român 352/2005 şi Directiva UE 91/271/EEC

amendată prin 98/15/CE;

■ Eliminarea contaminării apei subterane şi a sub-solului prin reabilitarea colectoarelor

de apă uzată şi eliminarea pierderilor;

Proiectul contribuie la stoparea pierderilor biodiversităţii şi este în conformitate cu

politica de schimbare a climatului, datorită faptului că este un proiect care promovează

investiţii la scară largă, oferind o utilizare mai eficientă a resurselor şi astfel mai puţine

degradări ale mediului. Tehnologiile adoptate în cadrul proiectului sunt benefice pentru

mediu, determinând consumuri mici de energie, emisii scăzute în atmosferă şi impacte

minime asupra mediului. Au fost folosite cele mai bune tehnologii disponibile, în toate

cazurile analizate.

b) Proiectul ia în considerare principiile de acţiune preventivă sub următoarea formă:

Reabilitarea si extinderea retelelor de apa si canalizare in aglomerarile Călăraşi, Urziceni,

Olteniţa şi Lehliu Gara previne riscul asupra mediului şi sănătăţii populaţiei prin evitarea

deversarii de ape uzate in pnaza freatica .

c) Parametrii de calitate pentru apa uzată descărcată în canalizare sunt stabiliţi de legislaţia

Română şi se aplică la nivel naţional (NTPA 002/2002). în vederea conformităţii cu aceste

RO RO

standarde, este necesar ca majoritatea industriilor să efectueze pre-tratarea înainte de

descărcarea în sistemul municipal de canalizare.

Mai mult ca sigur OR va stabili contracte de servicii care transpun amenzile şi sistemul de

penalizări aplicate de Apele Române, pentru toţi consumatorii non-domestici şi industriali. Una

dintre stipulaţiile contractelor viitoare poate fi plata suplimentară atunci când valorile limită

stabilite pentru anumiţi poluanţi, atât concentraţii cât şi încărcături, sunt depăşite, conform

principiului plăţii de către cel care poluează.

Instrumentele de tarifare şi penalizare trebuie să încurajeze consumatorii industriali să îşi pre-

trateze apa uzată conform standardelor stabilite.

F.2. Consultarea autorităţilor responsabile cu mediul

Autorităţile însărcinate cu politica mediului care pot fi implicate în proiect au fost consultate în legătură cu responsabilităţile lor specifice?

Da X Nu

În caz afirmativ, a se indica numele şi adresa (adresele) lor şi a se explica

responsabilităţile lor:

Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului - Călăraşi, pentru oraşele Călăraşi, Olteniţa si Lehliu

Gara

Şos. Chiciu, nr. 2, cod 910005, Călăraşi, Judeţul Călăraşi

Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului - Ialomiţa, pentru oraşul Urziceni

Str. Mihai Viteazul nr.l, Slobozia, Judeţul Ialomiţa

Conform HG nr. 459/2005 şi Legii referitoare la Protecţia Mediului nr. 265/2006, Agenţia de

Protecţie a Mediului la nivel de Judeţ este responsabilă de implementarea politicilor naţionale, a

legislaţiilor şi a normativelor din domeniul protejării mediului la nivel regional şi de asemenea,

este responsabilă de emiterea autorizaţiilor de mediu.

În caz contrar, a se justifica:

Nu este cazul

RO RO

F.3. Evaluarea impactului asupra mediului

F.3.1. AUTORIZAŢIA DE DEZVOLTARE7

F.3.1.1. A fost deja acordată acestui proiect autorizaţia de dezvoltare?

Da x Nu

F.3.1.2. În caz afirmativ, la ce dată?

14/11/2014 si 21/11/2014

F.3.1.3. În caz contrar, când a fost introdusă cererea oficială pentru autorizaţia de dezvoltare:

Nu este cazul

F.3.1.4 La ce dată este aşteptată decizia finală?

Nu este cazul

F.3.1.5. A se indica autoritatea sau autorităţile competente care au acordat sau vor acorda

autorizaţia de dezvoltare.

Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului - Călăraşi, pentru oraşele Călăraşi, Olteniţa

F.3.2. APLICAREA DIRECTIVEI 85/337/CEE A CONSILIULUI PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI (EIM)8

F.3.2.1. Proiectul aparţine unei clase de dezvoltare

reglementate de anexa I la directivă (a se trece la întrebarea F.3.2.2);

reglementate de anexa II la directivă (a se trece la întrebarea F.3.2.3);

care nu este reglementată de niciuna dintre cele două anexe (a se trece la întrebarea F.3.3).

F.3.2.2. În cazul în care proiectul este reglementat de anexa I la directivă , a se anexa

următoarele documente:

(a) informaţiile prevăzute la articolul 9 alineatul (1) din directivă;

(b) rezumatul netehnic9 al studiului de evaluare a impactului asupra mediului

realizat pentru proiect;

(c) informaţii privind consultările cu autorităţile în domeniul mediului, publicul în

cauză şi, după caz, cu alte state membre.

7 Decizia autorităţii sau autorităţilor (naţionale) competente care conferă titularului dreptul de a dezvolta proiectul . În cazul în care proiectul prezentat face parte dintr-o operaţiune mai amplă, autorizaţia de dezvoltare trebuie să se refere exclusiv la proiectul prezentat Comisiei. În cazul în care sunt necesare mai multe decizii de autorizare a dezvoltării, se vor repeta informaţiile de câte ori este necesar.

8 JO L 175, 5.7.1985, p. 40.9 Elaborat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Directiva 85/337/CE.

RO RO

F.3.2.3. În cazul în care proiectul este reglementat de anexa II la directivă , a fost realizată o

evaluare a impactului asupra mediului?

Da

În acest caz, a se anexa documentele necesare prevăzute la punctul F.3.2.2

Nu

RO RO

În acest caz, a se prezenta motivele şi a se indica pragurile, criteriile sau analizele de la caz la

caz efectuate pentru a se ajunge la concluzia că proiectul nu are un impact semnificativ

asupra mediului:

In conformitate cu procedurile Româneşti (Ordinul Ministerului 860/2002) a fost

înaintat un Raport Tehnic pentru fiecare aglomerare, prezentând în detaliu impactele

(pozitive şi negative) generate pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi în timpul

operării lucrărilor propuse.

Toate proiectele propuse în Judeţ, sunt guvernate de cerinţele Anexei II ale Directivei şi

de reglementările Româneşti specifice, respectiv Ordinul Ministerului 860/2002 şi HG

1213/2006.

După analizarea acestor rapoarte, Comitetul de Analiză Tehnică al APM a hotărât că nu

mai este necesară nicio altă evaluare; astfel, s-a emis aprobarea (notă: sub forma

Ştampilei B, iară acordul de mediu din Fişa 8, anexă la Certificatul de Urbanism).

Trebuie menţionat faptul că majoritatea lucrărilor propuse în această solicitare se referă

la reabilitarea infrastructurilor vechi de apă şi apă uzată. SE noi se vor construi la

Budeşti şi Fundulea. în aceste circumstanţe, s-a estimat că impactul pe parcursul

implementării, va fii local, fie nesemnificativ, fie minor.

Pe parcursul operării, trebuie luate în considerare impacte pe termen lung la nivel local

sau regional (Municipiu sau Judeţ), sau chiar la nivel naţional.

Luând în considerare caracteristicile existente ale infrastructurii de apă şi apă uzată,

impactele din timpul perioadei de operare sunt pozitive (beneficii), precum:

- creşterea confortului locuitorilor - aceştia vor beneficia de alimentare continuă

cu apă, la debite şi presiune conforme cu standardele Europene;

- pierderile de apă din reţea vor fi minimalizate sau chiar eliminate;

- riscurile asupra sănătăţii oamenilor vor fi minimalizate sau eliminate;

- gradul debitului de extragere a apei va fi diminuat;

- valoarea aşezărilor va creşte şi se vor genera oportunităţi noi pentru dezvoltări

economice.

Măsurile de atenuare şi procedurile de monitorizare, atât pentru perioada de

implementare, cât şi pentru cea de operare, au fost propuse în cadrul Raportului Tehnic

(consultaţi Anexa IX - Rezumat al Raportului Tehnic).

RO RO

Procesul de consultaţii publice a început în luna Noiembrie 2006;

Consultantul a furnizat Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM), Raportul Tehnic şi Fişa

Tehnică, conform Legilor Române (Legea pentru Protecţia Mediului 265/2006 şi HG

1213/2006);

In urma evaluării documentului, APM a stabilit că proiectul cade sub cerinţele Anexei II

a HG 1213/2006, o EIM fiind necesară;

Comitetul de Analiză Tehnică a fost de acord cu informaţiile prezentate în raportul EIM

şi a furnizat Autorizaţia de Mediu pentru proiect;

Toate aceste etape şi decizii au fost publicate în ziarele locale şi prin alte mijloace media

locale;

Autorizaţia a fost emisă în datele menţionate în F3.1.2;

Merită menţionat faptul că, în conformitate cu raportul EIM, proiectului din Judeţele

Călăraşi şi Ialomiţa nu i se aplică efectul cross-border.

Având în vedere analiza impactelor benefice şi adverse asupra mediului şi măsurile

necesare de atenuare determinate pentru conformitatea cu standardele admise de mediu

care sunt stipulate în raportul de studiu referitor la EIM, acordul şi autorizaţia de mediu

sunt recomandate pentru aplicaţia proiectului „Extinderea si reabilitarea sistemelor de

alimentare cu apa si canalizare in localitatile Calarasi, Oltenita, Lehliu Gara si

Urziceni”.

F.3.3. APLICAREA DIRECTIVEI 2001/42/CE PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI10 (DIRECTIVA ESM)

F.3.3.1. Proiectul rezultă dintr-un plan sau program reglementat de Directiva ESM?

Nu X

În acest caz, a se furniza o scurtă explicaţie:

Nu este cazul

Da

În acest caz, pentru a putea verifica dacă eventualul impact cumulativ la scară mai largă al

proiectului a fost luat în considerare, a se furniza fie o legătură internet, fie o copie electronică

10 JO L 197, 21.7.2001, p. 30.

RO RO

a rezumatului netehnic11 al raportului privind impactul asupra mediului elaborat pentru plan

sau program.

Prezentul proiect este o parte a Programului de Mediu Operaţional Sectorial (Anexa 2, Lista

indicatoare a proiectelor principale pentru POS Mediu), care care se află sub incidenţa

procedurii ESM, procedură care a fost întreprinsă corespunzător.

Grupul de lucru ESM, cu sprijinul consultanţilor externi, a elaborat Raportul de Mediu în

luna Noiembrie 2006. O dezbatere publică a fost organizată în data de 17.01.2007, cu scopul

de a discuta versiunea preliminară a POS şi a Raportului de Mediu. Comentariile făcute în

cursul procesului de consultare de către public şi părţile implicate, au fost luate în

considerare în versiune finală a POS MEDIU. Ulterior procedurii ESM, autorizaţia de mediu

a fost emisă în data de 31.01.2007. MA POS MEDIU a publicat pe pagina de internet a

Ministerului o declaraţie cu privire la procesul ESM, comentariile primite şi felul în care

acestea au fost luate în considerare în versiunea finală a POS MEDIU.

Adresa de internet este următoarea:

http://www.mmediu.ro/integrare/compl/POSmediuStrategic.htm

F.4. Evaluarea impactului asupra siturilor Natura 2000

F.4.1. Proiectul ar putea avea impact negativ major asupra siturilor incluse sau care trebuie incluse în reţeaua Natura 2000?

Da

În caz afirmativ

(a) a se furniza un rezumat al concluziilor evaluării adecvate efectuate în

conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE12;

Nu este cazul

(b) în cazul în care au fost considerate necesare măsuri de compensare în

conformitate cu articolul 6 alineatul (4), a se furniza o copie a formularului

„Informaţii privind proiectele susceptibile de a avea un impact negativ major

11 Elaborat în conformitate cu litera (j) din anexa I la Directiva 2001/42/CE.12 JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

RO RO

http://www.mmediu.ro/integrare/compl/POSmediuStrategic.htm

asupra siturilor Natura 2000”, în conformitate cu notificarea comunicată

Comisiei (DG Mediu) în temeiul Directivei 92/43/CEE13”.

Nu X

În caz contrar, a se anexa declaraţia din apendicele I, completată în mod

corespunzător de autoritatea competentă.

F.5. Măsuri suplimentare de integrare în mediu

Proiectul prevede, pe lângă evaluarea impactului asupra mediului, măsuri

suplimentare de integrare a proiectului în mediu (de exemplu, un audit ecologic, un

management de mediu, o monitorizare ecologică specifică)?

Da x Nu

În caz afirmativ, a se detalia.

Raportul Tehnic (consultaţi Anexa IX a solicitării) pregătit ca parte a Procedurilor

pentru Mediu, conform Reglementărilor Româneşti - respectiv Ordinul Ministerului

860/2002, conţine o analiză a proiectului, condiţiile de mediu şi impactele principale

atât pe parcursul perioadei de implementare, cât şi pe parcursul perioadei de operare şi

propune măsurile de atenuare.

Contractul pentru măsurile de construcţie propuse trebuie să fie conform Legii 10/1995

cu privire la Calitatea în lucrările de construcţie şi condiţiilor FIDIC care definesc pe

lângă protecţia muncii (clauza 6.7), protejarea mediului de activităţile de construcţie

(clauza 4.18).

Managementul deşeurilor pe parcursul perioadei de construcţie trebuie să urmeze o

practică bună pentru mediu şi trebuie să se oblige pentru fiecare contractor, după cum

stipulează Legislaţia Română sau îndrumările internaţionale pentru contractele de

construcţie ( Legea Românească 10/1995 şi FIDIC), respectarea normelor de protecţia

muncii şi protejarea mediului, de ex. lucrări în şanţuri, cu apa uzată sau conducte din

azbociment, etc.

In cazul reabilitării/construcţiei SE existente/SE noi, măsurile speciale de atenuare

sunt:

13 Documentul 99/7 rev.2 adoptat de Comitetul privind habitatele (instituit în temeiul Directivei 92/43/CEE) în cadrul reuniunii din 4 octombrie 1999.

RO RO

- minimalizarea tulburării din cauza zgomotului şi a noxelor;

- structura admisiei şi degresor, pompe şi generator pentru aer comprimat,

amplasate în clădiri închise;

- tratarea noxelor pentru structura admisiei şi degresor, pompe;

- stabilirea unei zone tampon de 300 m pentru fiecare zonă urbană sau clădire din

apropiere;

- măsuri de atenuare pentru minimalizarea deşeurilor solide care intră în sistemul

de canalizare, inclusiv curăţarea frecventă a străzilor de descărcările ilegale de

deşeuri solide în canalizare.

Se iau în considerare măsuri suplimentare de monitorizare:

- controlul valorilor limită a emisiilor (conformitatea cu standardele pentru

efluenţi);

- controlul cerinţelor de calitate pentru resursele de apă (conformitatea cu

obiectivele pentru calitatea apei).

Monitorizarea funcţionării şi a conformităţii cu standardele efluenţilor şi valorile

limită, este în responsabilitatea operatorului.

Monitorizarea conformităţii cu standardele pentru calitatea apei, este în

responsabilitatea autorităţilor competente.

F.6. Costul măsurilor destinate remedierii impactului negativ asupra mediului

În cazul în care este inclus în costul total, procentul estimat al costului măsurilor

adoptate în vederea reducerii şi/sau compensării impactului negativ asupra mediului

% 3

A se explica pe scurt:

Procentul a fost estimat luând în considerare următoarele:

- Structuri închise pentru unităţile de pre-tratare şi de deshidratare a nămolului,

în vederea reducerii impactelor sub formă de noxe;

- Măsuri de protecţie împotriva zgomotelor la staţia de suflante;

- Plantarea copacilor şi selectarea unei culori discrete pentru structurile mari va

RO RO

atenua potenţialele efecte adverse;

- Colectarea şi evacuarea deşeurilor solide;

- Grupuri sanitare ecologice pe parcursul perioadei de construcţie;

- înnoirea vegetaţiei în locaţia efectată temporar de lucrări;

- Devierea traficului în timpul lucrărilor de excavare pentru reţele;

- Asigurarea accesului pe proprietăţile private;

- Monitorizarea impactelor pe parcursul perioadei de construcţie. Control în

cadrul contractelor de construcţie, conform Legii 10/1995, cu privire la

Calitatea în lucrările de construcţie şi conform condiţiilor FIDIC, protecţia

muncii (clauza 6.7), precum şi protejarea mediului de activităţile de construcţie

(clauza 4.18). Trebuie determinat controlul strict în ceea ce priveşte contractul

de construcţie, în vederea conformităţii cu standardele şi reglementările în

vigoare.

F.7. În cazul proiectelor în domeniul apei, apelor uzate şi al deşeurilor solide:

Explicaţi dacă proiectul este coerent cu un plan şi un program sectorial/integrat

legate de implementarea politicii sau legislaţiei comunitare14 în aceste domenii:

Proiectul propus contribuie la îndeplinirea angajamentelor României, conform

Tratatului de Aderare, şi este în conformitate cu Programul Operaţional Sectorial

pentru Mediu (POS Mediu). Obiectivul general ale POS este protejarea şi

îmbunătăţirea standardelor de trai şi de mediu din România, focalizându-se în

special asupra conformităţii cu Aquis-ul de Mediu.

POS MEDIU este strâns legat de obiectivele naţionale ale strategiei din Planul de

Dezvoltare Naţională 2007-2013 (PDN) şi ale Cadrului de Referinţă Strategică

Naţională (CRSN), care ia în considerare obiectivele, principiile şi practicile de

susţinere ale Uniunii Europene.

Proiectul a luat în considerare consideraţiile strategice cheie ale POS - contribuţia

relevantă la realizarea aquis-ului de mediu, menit să îmbunătăţească calitatea mediului

şi a standardelor de trai pentru populaţia din Judeţul Călăraşi, stabilirea

14 În special, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (directiva-cadru privind apa) (JO L 327, 22.12.2000, p. 1), Directiva 1991/271/CE a Consiliului (directiva privind tratarea apelor uzate urbane) (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), articolul 7 din Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (directiva-cadru privind apa) (JO L 114, 27.4.2006, p. 9), Directiva 1999/31/CE a Consiliului (directiva privind depozitarea deşeurilor) (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).

RO RO

managementului eficient pentru serviciile de mediu, convergenţă regională, accelerarea

implementării programelor naţionale, evitarea/reducerea pierderilor economice şi de

mediu ulterioare (asociate cu lipsa acţiunilor de susţinere pe termen scurt) - precum şi

condiţiile obiectivelor specifice pe parcursul perioadei de implementare, (consultaţi

capitolul B 5.3)

In urma negocierilor din Capitolul 22 - Mediu, România are unele angajamente care

implică investiţii substanţiale în sectorul de apă şi apă uzată, pe parcursul unor

perioade de tranziţie relativ scurte. Conform Tratatului de Aderare, României i s-au

acordat perioade de tranziţie pentru conformitatea cu aquis-ul pentru colectarea,

tratarea şi descărcarea apei uzate urbane - până în anul 2015 pentru un număr de 263

de aglomerări cu o PE mai mare de 10.000 de locuitori şi până în anul 2018, pentru un

număr de 2.346 aglomerări, cu o PE între 2.000 şi 10.000 de locuitori. Perioadele de

tranziţie sunt de asemenea agreate în vederea conformităţii cu Directiva nr. No

98/83/EC referitoare la calitatea apei potabile, până în anul 2015.

Mai mult, ca rezultat al negocierilor pentru aderare, întregul teritoriu al României este

declarat ca zonă sensibilă, astfel toate aglomerările cu o PE mai mare de 10.000 de

locuitori trebuie prevăzute cu SE care să furnizeze un nivel de tratare avansat. în acest

context, costurile suplimentare pentru conformitate sunt necesare chiar şi în majoritatea

aglomerărilor cu o PE mai mare de 100.000 de locuitori, care au beneficiat de

programe pre-aderare pentru construcţia/reabilitarea SE, dar numai până la tratarea

avansată (îndepărtarea azotului şi fosforului).

Referitor la Judeţul Călăraşi, obiectivele pentru apa uzată sunt:

- Călăraşi - anul 2010 pentru colectare şi anul 2013 pentru tratarea apei uzate

- Olteniţa - anul 2010 pentru colectare şi anul 2013 pentru tratarea apei uzate

- Lehliu Gara - anul 2010 pentru colectare şi anul 2013 pentru tratarea apei uzate

Referitor la Judeţul Ialomiţa, obiectivele pentru apa uzată sunt:

- Urziceni - anul 2010 pentru colectare şi anul 2013 pentru tratarea apei uzate

S-au agreat de asemenea perioade de tranziţie pentru conformitatea cu Directiva Nr.

98/83/EC, în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, până în anul 2015.

Proiectul se va afla în conformitate cu normativele şi cerinţele legale anterior

menţionate

RO RO

G. JUSTIFICAREA PARTICIPĂRII PUBLICE

G.1. Concurenţă

Acest proiect beneficiază de ajutoare de stat?

Da Nu x

În caz afirmativ, a se furniza datele următoare în tabelul prezentat în continuare: valoarea ajutorului; pentru un ajutor autorizat, numărul ajutorului de stat şi referinţa scrisorii de autorizare; pentru un ajutor care beneficiază de o exceptare pe categorii, numărul de înregistrare respectiv; iar pentru un ajutor notificat în instanţă, numărul ajutorului de stat15.

Sursele ajutorului (locale, regionale, naţională,

comunitară):

Valoarea ajutorului (în EUR)

Nr. ajutorului de stat/nr. de înregistrare al ajutorului cu

exceptare pe categorii

Referinţa scrisorii de autorizare

Regimuri de ajutoare aprobate, ajutor ad-hoc autorizat sau ajutor reglementat de o exceptare pe categorii:

…………………………..

Ajutor prevăzut în temeiul notificărilor în instanţă (ajutor sau regim ad-hoc):

…………………………..

Ajutoare pentru care există o notificare nesoluţionată (ajutor sau regim ad-hoc)

…………………………..

Totalul ajutoarelor acordate

Cost total al proiectului de investiţii

15 Prezenta cerere nu înlocuieşte notificarea Comisiei în temeiul articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE. O decizie pozitivă a Comisiei cu privire la proiectul major, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, nu constituie o autorizare a ajutorului de stat.

RO RO

G.2. Impactul participării comunitare asupra punerii în aplicare a proiectului

Pentru fiecare răspuns afirmativ, a se preciza:

Participarea comunitară:

a) va contribui la accelerarea punerii în aplicare a proiectului?

Da x Nu

b) va fi esenţială pentru punerea în aplicare a proiectului?

Da x Nu

(a) Asistenţa Comunitară va accelera semnificativ implementarea proiectului prin

furnizarea celei mai mari părţi a fondurilor solicitate (81,8%), în timp util. în absenţa

asistenţei Comunitare, părţile implicate locale şi autorităţile centrale ar fi trebuit să găsească

sursele respective de finanţare de la alţi donatori (sub forma subvenţiilor, după cum s-a

dovedit de analiza gap-ului de finanţare), lucru care ar fi fost dificil şi ar fi întârziat cu

siguranţă implementarea proiectului. Valoarea este semnificativă şi găsirea unei alte surse de

finanţare, chiar dacă ar fi fost posibilă, ar fi necesitat oricum o perioadă lungă de timp.

(b) Bugetele locale sunt în mod evident limitate şi nu ar putea furniza o parte

semnificativă a fondurilor necesare.

Şi bugetul de stat are resurse limitate comparativ cu necesităţile la scară naţională pentru

infrastructura sectorului de apă.

In acest context, asistenţa Comunitară este absolut esenţială pentru implementarea proiectului

în timp util.

H. PLAN DE FINANŢARE

Suma prevăzută de decizie şi celelalte informaţii financiare conţinute în prezenta

secţiune trebuie să fie conforme cu baza de calcul (cost total sau public) a ratei de

cofinanţare a axei prioritare. Spre deosebire de cheltuielile private eligibile,

cheltuielile private neeligibile pentru finanţare în cadrul axei prioritare nu trebuie

incluse în costurile eligibile.

RO RO

H.1. Defalcarea costurilor

DETALIERE CHELTUIELI PE SERVCIILE DE APA SI APA UZATA

Nr. crt. costuri investitii Valoare fara TVA

alimentare cu apa mii lei mii euro1 achizitie teren 0,000 0,0002 proiectare si inginerie 1.941,070 436,3133 asigurare utilitati obiective 226,889 51,0004 asistenta tehnica Legea10/1995 76,590 17,2165 asistenta tehnica FG 309,400 69,5476 supervizare lucrari 614,400 138,1057 publicitate 12,090 2,7188 constructii 28.618,864 6.432,9409 echipamente 11.410,407 2.564,828

10 cheltuieli neprevazute 2.932,830 659,24111 avize, autorizatii 180,540 40,58212 taxe comisioane 389,820 87,62413 audit 11,864 2,66714 salarii UIP 186,183 41,850

Total alimentare cu apa 46.910,946 10.544,629 sistem apa uzata mii lei mii euro

1 achizitie teren 0,000 0,0002 proiectare si inginerie 0,000 0,0003 asigurare utilitati obiective 74,740 16,8004 asistenta tehnica Legea10/1995 324,380 72,9145 asistenta tehnica FG 0,000 0,0006 supervizare lucrari 199,790 44,9097 publicitate 51,220 11,5138 constructii 12.198,720 2.742,0259 echipamente 9.746,455 2.190,805

10 cheltuieli neprevazute 1.287,508 289,40611 avize, autorizatii 115,380 25,93512 taxe comisioane 158,570 35,64313 audit 32,626 7,33414 salarii UIP 116,830 26,261

Total sistem apa uzata 24.306,218 5.463,545 Total general 71.217,164 16.008,174

Euro COST TOTAL AL PROIECTULUI

(A)

COSTURI NEELIGIBILE(1)

(B)

COSTURI ELIGIBILE

(C)=(A)-(B)

RO RO

1 Onorarii (planificare şi concepere)

0 0 0

Proiectare (FIDIC Galben) 436.313 0 436.3132 Achiziţii de terenuri 0 0 03 Clădiri şi construcții 9.174.965 0 9.174.9654 Instalaţii și utilaje 4.755.633 0 4.755.6335 Cheltuieli neprevăzute (2) 948.646 0 948.6466 Ajustarea preţurilor (după

caz) (3)0 0 0

7 Asistenţă tehnică 90.130 0 90.1308 Publicitate 14.231 0 14.2319 Supraveghere în timpul

executării lucrărilor de construcţii

252.560 0 252.560

Audit 10.000 0 10.000Avize, autorizatii, taxe, asigurare utilitati

257.584 0 257.584

10 Subtotal 15.940.062 0 15.940.062Salarii UIP 68.112 0 68.112

11 Total fara TVA 16.008.174 0 16.008.174

(TVA (4)) 3.825.614 3.825.614 0

12 TOTAL 19.833.788 3.825.614 16.008.174(1) Costurile neeligibile cuprind: (i) cheltuielile apărute în afara perioadei de luare în considerare a

eligibilităţii; (ii) cheltuielile neeligibile în temeiul normelor naţionale [articolul 56 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006], (iii) alte cheltuieli neprezentate pentru cofinanţare. NB: Data de luare în considerare a eligibilităţii cheltuielilor este cea de primire de către Comisie a cererii privind programul operaţional sau data de 1 ianuarie 2007, fiind reţinută data cea mai recentă dintre acestea.

(2) Provizioanele pentru cheltuieli neprevăzute nu pot depăşi 10% din costul de investiţie total net al cheltuielilor neprevăzute. Aceste provizioane pentru cheltuieli neprevăzute pot fi incluse în costurile totale eligibile utilizate pentru calcularea contribuţiei financiare a fondurilor – secţiunea H2.

(3) O ajustare a preţurilor poate fi inclusă, după caz,, pentru a acoperi o inflaţie prevăzută în cazul în care costurile eligibile sunt exprimate în preţuri constante.

(4) În cazul în care TVA-ul este considerat eligibil, a se furniza motivele.

(5) Costul total trebuie să includă toate costurile efectuate pentru proiect, de la cele aferente planificării la cele aferente supervizării şi trebuie să includă TVA-ul, chiar dacă TVA-ul este considerat ca fiind neeligibil.

H.2. Resurse totale prevăzute şi participare prevăzută a fondurilor

Deficitul de finanţare a fost deja prezentat în secţiunea E.1.2 anterioară. Se cuvine a aplica acest deficit costurilor eligibile pentru a calcula „baza pe care se aplică rata de cofinanţare a axei prioritare” [articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului]. Ulterior, rezultatul trebuie înmulţit cu rata de cofinanţare a axei prioritare pentru stabilirea participării comunitare.

RO RO

H.2.1. Calcularea participării comunitare

Valoare

1. Cost eligibil (în euro, neactualizat) (secţiunea H.1.12, coloana C)

14,919,256

2. Rata deficitului de finanţare (%), dacă este cazul = (E.1.2.11) 94.13%

3.

Suma prevăzută de decizie, şi anume „baza pe care se aplică rata de cofinanţare a axei prioritare” [articolul 41 alineatul (2)] = (1)*(2).

În cazul în care nu se aplică secţiunea H.2.1.2, valoarea vizată de decizie trebuie să respecte valoarea maximă a contribuției publice, potrivit normelor privind ajutoarele de stat

14,043,496

4. Rată de cofinanţare a axei prioritare (%) 85.0%

5. Participare comunitară (în euro) = (3)*(4) 11,936,972

H.2.2. Surse de cofinanţare

Date fiind rezultatele calculării deficitului de finanţare (după caz), costul total de investiţie al proiectului este suportat din următoarele surse:

Sursă de finanţare a costului total de investiție (în EUR)Din care

(pentru informare)

Cost total de investiţie

[H.1.12.(A)]

Participare comunitară[H.2.1.5]

Participare publică

naţională sau echivalentă

Participare privată

naţională

Alte surse (a se

preciza)

Împrumuturi BEI/FEI

(a)= (b)+(c)+(d)+(e)

(b) (c) (d) (e) (f)

14,919,256 11,936,972 2,982,285 - - -

H.2.3. Cheltuieli deja certificate

Au fost deja certificate cheltuielile pentru acest proiect major?

Da x Nu

Dacă răspunsul este afirmativ, precizaţi suma: ………. EUR.

RO RO

H.3. Plan anual de finanţare a participării comunitare

Participarea comunitară (H.2.1.5) este prezentată în continuare ca procent din angajamentul anual al programului.

(în EUR) 2015

[FC] 11,936,972

I. COMPATIBILITATE CU POLITICILE ŞI LEGISLAŢIA COMUNITARE

În temeiul articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, se vor furniza următoarele informaţii:

I.1. Alte surse comunitare de finanţare

I.1.1. Acest proiect a făcut obiectul unei alte cereri de intervenţie comunitară (buget RTE-T, LIFE+, Programul cadru C&D, alte surse de finanţare comunitară)?

Da Nu X

În caz afirmativ, a se preciza (instrumentul în cauză, numere de referinţă, date, sume solicitate, sume acordate etc.):

Nu este cazul

I.1.2. Acest proiect este complementar unui proiect finanţat sau care trebuie finanţat de FEDR, FSE, Fondul de coeziune, bugetul RTE-T sau altă sursă comunitară de finanţare?

Da Nu

În caz afirmativ, a se preciza (a se furniza informaţii detaliate, numere de referință, date, sume solicitate, sume acordate etc.):

TEXT BOX

I.1.3. Acest proiect a făcut obiectul unei cereri de împrumut sau de participare a BEI/FEI?

Da Nu X


Nu este cazul

I.1.4. O fază anterioară a acestui proiect (inclusiv faza de fezabilitate şi faza pregătitoare) a făcut obiectul unei alte cereri de intervenţie comunitară (inclusiv FEDR, FSE, Fondul de coeziune, BEI, FEI, alte surse de finanţare comunitară)?

Da Nu X


RO RO

Nu este cazul

I.2. Proiectul face obiectul unei proceduri juridice privind nerespectareaa legislaţiei comunitare?

Da Nu X

În caz afirmativ, a se preciza:

Nu este cazul

I.3. Măsuri de publicitate

A se preciza măsurile de publicitate propuse pentru aducerea la cunoştinţă a intervenţiei comunitare (de exemplu, natura măsurii, descriere succintă, costuri prevăzute, durată etc.):

TEXT BOX

I.4. Rolul JASPERS în pregătirea proiectului

I.4.1. Asistenţa tehnică JASPERS a contribuit la o parte a pregătirii proiectului?

Da Nu

I.4.2. A se descrie elementele proiectului pentru care a intervenit JASPERS (de exemplu, conformitatea cu mediul, contractele de achiziţii publice, revizuirea descrierii tehnice).

TEXT BOX

I.4.3. Care au fost principalele concluzii şi recomandări ale intervenţiei JASPERS? Au fost ele luate în considerare la definitivarea proiectului?

TEXT BOX

RO RO

I.5. Achiziţii publice

În cazurile în care contractele au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se va indica referinţa:

Contract Data Referinţă

“Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu

apa si de canalizare in localitatea Calarasi” -

Anunt de participare nr [156206]/18.12.2014 -

SEAP

-Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene - Nu a fost cazul

“Statia de tratare a apei in municipiul Oltenita si conducta de aductiune

Chiciu – Calarasi - firul nr.2” - Anunt de participare nr. [155651] /18.11.2014 -

SEAP

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene - 2014/S 224-

396633 /20.11.2014

J. AVIZUL AUTORITĂŢII NAŢIONALE COMPETENTE (AUTORITATE DE GESTIONARE)

Confirm că informaţiile prezentate în prezentul formular sunt precise şi corecte.

NUME:

SEMNĂTURĂ:

ORGANISM:

(AUTORITATEA DE GESTIONARE)

DATA:

RO RO

APENDICELE I

DECLARAŢIA AUTORITĂŢII RESPONSABILE CU MONITORIZAREA SITURILOR NATURA 2000

Autoritatea responsabilă _____________________

după ce a examinat cererea privind proiectul _____________________

care trebuie realizat la _____________________

declară că proiectul nu poate avea un impact semnificativ asupra unui sit NATURA 2000, din următoarele motive:

TEXT BOX

Prin urmare, nu este considerată necesară o evaluare în conformitate cu articolul 6 alineatul (3).

Se anexează o hartă la scara 1:100 000 (sau la scara cea mai apropiată), care indică localizarea proiectului, precum şi, după caz,siturile NATURA 2000 în cauză.

Data (zz/ll/aaaa): ____________________

Semnătura: ____________________

Numele: ____________________

Funcţia: ____________________

Organism: ____________________(autoritate responsabilă cu monitorizarea siturilor NATURA 2000)

Ştampila oficială:

RO RO

Cerere de Finantare Canal

Documents

Transcript of Cerere de Finantare Canal

Cerere de Finantare Buna

Anexa 1 Cerere de Finantare

4 Cerere de Finantare 2015

Cerere de Finantare Bun

Ciupercarie- Cerere de Finantare

1 SC MOBILA Cerere Finantare

Exemplu cerere de finantare

Anexa 1_Formular Cerere Finantare

POR 53 cerere finantare

Cerere de Finantare Pula

Anexa 1 - Cerere de Finantare

73099517 Cerere de Finantare

Model Cerere Finantare Proiect

Cerere Finantare POR

Model Cerere de Finantare

Cerere de Finantare BOGVAL

Formular Cerere Finantare

Cerere de Finantare - Model_18.04.2013(2)

2-Cerere de finantare

Cerere finantare (docx)