Supliment literar al revistei UNIVERS INGINERESC - Publicaie trimestrial, Anul 9, Nr. 33 – 2021
„ Un i v er s u l e s t e c i c l i c , o m u l , l a f e l ; d o a r Du m n e z eu n e v r e a e x p o n e n i a l i" . Nicolae VASILE
Nicolae VASILE
ANALIZA SISTEMIC A LITERATURII DIN GENERAIA 2000
Evoluia multor fenomene tehnice, economice, culturale etc., a omului însui sau chiar a univesului se poate explica cu ajutorul teoriei sistemelor, care a mai fost numit de ctre Norbert Wiener, autorul matematizrii acesteia, i teoria atingerii intelor. În volumul Sistemismul1, am artat c exist o similitudine a modului n care se aplic teoria sus-menionat în diverse alte categorii de medii, inclusiv în filozofie i literatur.
Pentru zona cultural, cum este i n cazul literaturii, analiza presupune cunoaterea elementelor sistemice componente precum: inta, care ar fi mai potrivit s o numim misiune, resursele, prin care trebuie s înelegem har, specific domeniilor creative (DEX: graie divin acordat omului), metodele prin ci, instrumentele prin inspiraie, respectiv controlul, prin sim. Toate acestea, legate în bucl printr-un sistem cu reacie invers i controlate de un algoritm logic, temeni uzuali în sistemism, ar trebui s transforme mrimile de intrare, dorinele în cazul de fa, în rezultate.
1 https://revistedecultura.files.wordpress.co m/2019/11/sistemismul.pdf, Sistemismul, Nicolae VASILE, Editura Favorit, Bucureti, 2017.
Raportul dorine / rezultate depinde atât de structura intrinsec a componentelor sistemice menionate, ct i de legturile dintre ele. Pentru a evalua starea de fapt a literaturii române contemporane, trebuie s identificm sistemul, adic s determinm componentele, la nivelul prezentului, ceea ce ne va permite atât obinerea unor rezultate actuale, cât i posibilitatea de prezicere a evoluiei viitoare, prin rspunsurile tipice ale teoriei sistemelor.2 Rspunsul sistemului, adic drumul parcurs de la dorin la realizarea acesteia, poate diferi, de la forma primitiv bipoziional, adic o succesiune de “da-nu”, la cele evoluate, exponenial, respectiv sinusoidal (oscilant).
Dorinele sistemice ale literaturii
române contemporane Dorinele sistemice sunt similare
valorii prescrise din sistemele tehnice i misiunii din sistemele economice. Ce ar putea s-i doreasc cultura român din partea literaturii? Dorinele pot veni din mai multe pri: de la popor, de la autoriti i, de ce nu, chiar de la autorii de literatur, de la scriitorii înii.
Fr limb, nu exist popor, fr limb, nu avem viitor!3 Deci, poporul trebuie s aib contiina de sine c limba român trebuie s fie vie, s fie corect,
2 https://www.researchgate.net/publication/3 26632539_SISTEMISMUL_Bazele_stiintifice. Sistemismul. Bazele tiinifice, Editura Bogdania, Focani, 2018. 3 https://www.poezie.ro/index.php/poetry/14 077734/Limba_care_une%C8%99te, Nicolae VASILE, Limba care unete.
2
ori aceste deziderate nu pot fi atinse decât existând o literatur mereu actual, dar nu rupt de cea trecut, în permanent relaie cu limbile strine de mare circulaie, dar fr a fi subjugat de acestea prin împlântarea în trupul ei a fel de fel de neologisme neavenite.
Nu întâmpltor, poate c la niciun alt popor nafar de români, inta suprem de ar este exprimat poetic, forma ei cea mai distilat aparinând poetului Mihai Eminescu, în poezia Ce-i doresc eu ie, dulce Românie! i în alte lucrri.4
Autoritile trebuie s-i doreasc o literatur mereu adaptat realitilor naionale, ca pe un instrument de a menine vie limba român, principalul mijloc de educare a populaiei, totodat o limb corect, cu înelesuri clare, fiind limba în care se face justiia rii.
Scriitorii vor ca rezultatul muncii lor s fie folosit de populaia autohton i chiar de locuitori ai altor ri, prin traducerea crilor în limbi strine. Evident, literatura român nu poate concura cu cele în limbile de mare circulaie, dar poate spera la mai mult decât reprezentm noi, procentual, în populaia Pmântului, ara noastr având o istorie i tradiii demne de o cultur semnificativ la nivel mondial, care se constituie în har, deci într-o resurs sistemic.
Harul ca resurs a literaturii române contemporane
Harul, graia divin acordat unei entiti, similar energiei din sistemele tehnice i resurselor, din cele economice, poate fi atribuit atât poporului, cât i indivizilor. În ambele cazuri, acesta reprezint o resurs pentru literatur.
Muli scriitori, analiti, filozofi, profesioniti sau autointitulai, politicieni etc., români sau strini, au fcut referiri, nu tocmai mgulitoare, la adresa poporului român, fr a utiliza un instrument atât de puternic precum este
4 Mihai Eminescu: Mândria de a fi român, în
Românii, psihologie, identitate spiritual, destin. Antologie dup o idee de Angela Botez, selecia textelor, prefa i note Victor Botez, Valentin F. Mihescu, Nicolae arambei, Editura Semne, Bucureti, 1994.
aceast teorie introdus chiar de un român, tefan Odobleja, în anul 1939, perfecionat ulterior prin crearea unui instrument matematic, de ctre Norbert Wiener. Este un risc s faci aprecieri critice la adresa poporului din care faci parte! Este ca i cum i-ai critica prinii!
În perioade deschise dialogului, cum a fost cea din vremea lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale i Titu Maiorescu, cea dintre cele dou rzboaie mondiale i, de ce s nu recunoatem, cum este i cea din prezent, au fost destui care i-au asumat acest risc. Nae Ionescu, Lucian Blaga, Constantin Noica, Emil Cioran, Petre uea înainte de perioada comunist, Andrei Pleu, Andrei Justin Hossu, Horia Radu Patapievici dup anul 1989, au abordat tema existenialismului român, asumându-i dezaprobarea multor conaionali cu preri diferite.5
Ideile de baz ale analizelor, care se transform în tot atâtea întrebri, sunt: - Dac exist o int spre care tinde poporul român? - Dac, fa de aceast int ipotetic, evolum exponenial, oscilant convergent, oscilant permanent sau oscilant divergent? - Dac este o evoluie bazat pe vârfurile societii, care trag dup ele masele sau este una social, în care masa împiedic manifestarea vârfurilor? - O întrebare pe care mi-o pun este dac poporul român rspunde normal, conform unei analize bazate pe teoria sistemelor?
Încercând s eliminm zgomotul de fond, care în perioadele deschise dialogului, cu o pres relativ liber, este mai ridicat, trebuie fcut o analiz la rece asupra problemelor menionate mai sus. Dac ne împotmolim în acest zumzet, avem impresia c timpurile lui Caragiale sau ale lui Nae Ionescu i prezentul ar fi cele mai nefaste din istoria
5 Mara Magda Maftei: Tarele poporului
român în viziunea unor gânditori. https://www.researchgate.net/publication/2 92961979_Tarele_poporului_roman_in_vizi unea_unor_ganditori
Încercm s rspundem pe rând la cele patru categorii de întrebri:
Din perioada Imperiului Roman, când Dacia a fost introdus în sfera de influen vestic cu fora, în urma celor dou rzboaie daco-romane, poporul care a trit pe actualul teritoriu al României a intit o integrare cu partea apusean a Europei, luptând pe rând cu diversele popoare migratoare, cu turcii i cu ruii, care ne trgeau în alte direcii. Chiar i în agitata perioad de dup 1989, asupra integrrii în Uniunea European a existat un consens naional deplin!
Cu privire la aceast int, încercm s credem c paii decisivi realizai de România prin aderarea la NATO i Uniunea European reprezint o evoluie care chiar dac este oscilant, este convergent.
Dou studii independente, unul intern realizat de Constantin Noica, în anul 1940, despre existenialismul român6, i altul extern, realizat de o agenie guvernamental american însrcinat cu propaganda (Office of War Information), coordonat de antropologul Ruth Benedict, în 1943, despre cultura i comportamentul românilor7, conduc ctre aceeai concluzie, i anume, c poporul român are un comportament
6 Constantin Noica, Pagini despre sufletul
românesc, Editura Humanitas, Bucureti, 1991. 7 Ruth Benedict:
https://www.scribd.com/doc/205644911/C ultura-%C8%99i-comportamentul-la- romani, Cultura-%C8%99i- comportamentul-la-romani.
preponderent social, conform cruia vârfurile societii nu sunt lsate s se manifeste decât în situaia în care o fac sincronizat cu evoluia maselor. Aceasta s-a întâmplat aproape în toate perioadele istorice ale României, nu doar în timpul comunismului, ceea ce i explic obinerea unor rezultate excepionale de ctre multe personaliti române în strintate i nu în ar. Aceasta explic întârzierile din multe domenii de activitate, chiar i în prezent, când globalizarea se manifest din ce în ce mai mult în toate sferele economice i sociale. Este de remarcat c ambele studii au fost elaborate înainte de perioada comunist.
În rile dezvoltate, vârfurile au i au avut totdeauna libertatea deplin de manifestare, ceea ce a creat o presiune asupra maselor în a face eforturi de a le urma, iar acestea au tras toat societatea înainte. Modelul social care presupune evoluia sincronizat a întregii societi nu creaz stres de eficientizare a maselor i conduce la frustrarea vîrfurilor care în cele mai multe dintre cazuri decid s prseasc ara. În teoria sistemic, vârfurile unei societi nu fac altceva decât s salte nivelul intelor de atins pentru întreaga societate, iar dac mecanismul funcioneaz, aceste inte vor fi atinse.
Referitor la normalitatea cu care poporul român rspunde la funcionalitatea teoriei sistemelor, rspunsul este afirmativ. Perioada comunist, des incriminat, este tocmai o dovad în acest sens, prin comparaia cu partea din poporul german care a funcionat o perioad în regimul comunist. Astfel, în acea perioad, inta poporului român a fost schimbat de stat, prin mijloace de for politico-militare, i nu mai era orientarea dinspre vest la est, spre Uniunea Sovietic, ieit în partea victorioas în cel de al doilea rzboi mondial. Pus în aceeai situaie, partea de la est a poporului german s-a comportat la fel. Conform teoriei sistemelor, dou sisteme fizic diferite, cu aceleai reguli i cu aceleai inte, vor evolua la fel.
O explicaie similar este i în cazul
4
milioanelor de români care triesc astzi în strintate. Acolo, inclui în sisteme funcionale bine rodate, românii au fcut eforturi de adaptare i cei mai muli au reuit, n timp ce în ar sistemul nou, cel capitalist, înc nu a devenit total funcional i muli conceteni îi împart eforturile atât spre adaptarea la sistem, cât i spre lupta cu acesta, tot sperând n schimbarea dup cerinele lor. Aceast divizare a eforturilor nu este deloc productiv i conduce la întârzierea atingerii unor inte prestabilite.
Rspunsurile la întrebrile precedente nasc alte noi întrebri: S fie totul perfect în evoluia poporului român? Nu este nimic s ne reprom din interior? Atunci de ce exist o aa de mare diferen de prosperitate i civilizaie fa de rile din vestul Europei? Nu avem chiar niciun motiv s fim triti? A rspunde parafrazându-l pe geniul nepieritor al naiei române, Mihai Eminescu: De ce a fi trist?... i totui! ...
i totui, ... inta noastr de a ne integra cu partea de vest a Europei a fost adesea schimbat prin for, de turci, de rui, cu marele concurs a unor personaliti interne, chiar domnitori. Uni i-au schimbat religia pentru a-i dovedi supunerea (Mihnea Turcitul), alii au prsit ara, plecând la cei pentru care au lucrat (Dimitrie Cantemir).
i totui, ... chiar în perioadele funcionale din punct de vedere democratic, partidele politice i-au vzut mai mult de interesele lor decât de ale poporului, iar atunci când condiiile concrete au impus-o, au fcut ”monstruoase coaliii” orientate împotriva poporului, nu cum se face în rile dezvoltate ”coaliie naional” pentru depirea unor momente dificile, în favoarea popoarelor respective.
i totui, ... chiar în epocile mai bune din istoria noastr, evoluia spre inta aleas i recunoscut s-a fcut atât de încet, cu constante de timp mari, încât s-a ajuns la pierderea de oportuniti reale, ca de exemplu, absorbia de fonduri europene în perioada actual.
i totui, ... cineva are o vin c dup 1989 au plecat cei mai performani
români, în special tineri, din ar, iar puinii dintre ei, care ar fi dispui s se întoarc, întâmpin o mare rezisten la reintegrarea lor.
Oare, de la epoc la epoc, se adaug ceva durabil, care s conduc la o evoluie cu o înfurtoare convergent spre inta propus sau neamul românesc este blestemat s triasc nite oscilaii permanente, fr un câtig real de la un ciclu la altul?! Are poporul român tria s ias din ciclurile curbei lui Kondratiev, care a prevzut toate crizele majore ale omenirii, i s intre în rândul civilizaiilor dezvoltate sau rmâne la influena direct a tuturor dereglrilor mondiale ale unui sistem socio-economic insuficient de bine ajustat?...
Harul individual este legat de ceea ce-l face pe om s-i simt pe ai si: mama, tatl, familia. Cele dou entiti biologice, mama i tatl, i familia, ca legtura dintre ele, de natur divin, cum ne place s credem la început, care devine, dup un timp, mai mult o legtur contractual, reprezint o celul esenial în reeaua socio-economic global. Aceast celul îi bucur pe unii, pentru c st la baza unei întregi construcii tradiionale de popoare i naiuni care compun omenirea, aa cum exist ea în prezent. Într-o lume care, prin dezvoltarea fr precedent a transporturilor i comunicaiilor, tinde s devin un „sat mai mare”, fenomen denumit tiinific globalizare, sunt unii care gândesc la o structur mondial unic, un guvern mondial etc. Evident c aceia care gândesc la aa ceva au în vedere ca aceast viitoare structur s fie condus de ei, c doar nu fac aceste eforturi fr a avea i nite interese. Ideea nu este nou, are chiar câteva sute de ani vechime, dar suportul tehnic, logistic nu a fost suficient de dezvoltat pentru a fi pus în oper, ns pare c situaia devine tot mai favorabil aplicrii.
(continuare n numrul urmtor)
sau
„NU POI SCRIE POEZIE, DAC NU TRIETI POEZIE”. Nichita STNESCU
Seciunea DESPRE AUTORI, pag. 85-680, este cea mai „consistent” din acest
volum. Aici sunt inclui 72 autori. Iat-i, dragii mei, în ordinea includerii (continuarea din numrul anterior, 32/2021):
*** - Mihail GRMESCU, pag. 350-363, profil realizat de Ionel MARIN i Beatrice KISELEFF,
„Scriitorul Mihail Grmescu ne ajut s contientizm, prin opera sa, c exist în noi ceva mai mult decât noi înine. Este un dincolo care ne purific i ne elibereaz. Este geniul etern al poeziei", pag. 358. - Grigore GRIGORE, pag. 364-367, profil realizat de Victor PETRESCU, „Autor cultivat i
rafinat, practic poezia ca pe un exerciiu spiritual de autodesvârire, scriind deopotriv în vers clasic i modern cu o evident vocaie pentru expresia lapidar, pendulând între rostire i tcere", pag. 366. - Florin GRIGORIU, pag. 368-375, profil realizat de Nicolae VASILE, „Scrie poezie, proz,
memorialistic, note-eseuri literare, cronici literare, note umoristice, reportaje literare, articole sociale, culturale, prefee i postfee, îngrijete apariia unor antologii, volume diverse, iniiaz antologii, anchete literare", pag. 368. - Vasile GROZA, pag. 376-383, profil realizat de Ionel MARIN, „... este un scriitor prolific, cunoscut în România, autor a numeroase volume de poezie, proz, teatru, romane, epigrame i literatur pentru copii", pag. 378. - Dori LEDERER, pag. 384-389, profil realizat de Antoneta RDOI, „Poezie la cote înalte.
Stihuri bine dozate, în care-i gsesc locul toate manifestrile, în toate stilurile posibile, într-o ritmicitate aproape perfect. Nu te saturi s lecturezi", pag. 387. - Ioan MAFTEI-BUHIETI, pag. 390-395, profil realizat de Geo CLUGRU, „Iubirea
6
este pentru autor un sentiment întemeietor din care se nasc fiinele, ideile, visurile”, pag. 392. - Ionel MARIN, pag, 396-406, profil realizat de Nicolae VASILE, „Ca un scriitor devotat
pasiunii, Ionel MARIN, venereaz limba român ca pe o regin. Regina graiului strbun, limba român, motenitoarea limbii dace, a rmas i va fi întotdeauna lumina sufletului românesc. Limba român este hrana cea vie, lsat de Dumnezeu românilor i urmailor lor, pe venicie”, pag. 402. - Ion MRCULESCU, pag. 407-410, profil realizat de Mihai STAN, „Ca om înzestrat pentru simplitate în elementele de sensibilizare, autorul are suficiente resurse s scoat din amnunte anodine o nou scriere dedicat chiar lor. Principiul unificator rezid în câteva elemente de excelent autoportretistic”, pag. 409. - Nicolae MTCA, pag. 411-425, profil realizat de Ionel MARIN, „Nicolae Mtca s-a manifestat înc în anii 1987-1988, când abia se pregteau, se plmdeau - în condiiile unei opoziii active, de cele mai multe ori perfide - istoricele hotrâri ale fostului Soviet Suprem în problemele limbii”, pag.414. - Eugenia MIHU, pag. 426- 435, profil realizat de Nicolae TOMA, „Mereu are grij fa de fiina ei, fa de sufletul cititorului contemporan dar i fa de spiritul clasicilor pe care îi iubete, aceast poet face pas cu pas ctre o calitate din ce în ce mai mare din punct de vedere semiotic i estetic", pag. 429. - Marius Daniel MIHU, pag. 436-444, profil realizat de Nicolae VASILE, ,,Prin urmare, avem de-a face cu un volum masiv, neobinuit pentru stadiul acesta de afirmare, care conine versuri redactate în stil clasic, cu ritm i rim, la care ine, dar pe care uneori le elucideaz, furat de fluxul ideilor", pag. 437. - Constantin MIRONESCU, pag. 445-453, profil realizat de Nicolae VASILE, ,,... a scris pentru el însui, aa cum a simit, fr s aib modele sau vreun anumit crez poetic. Poezia a fost hrana lui spiritual", pag. 445. - Gheorghe MIZGAN, pag. 454- 461, profil realizat de Nicolae VASILE, ,,Fr a încerca s
imite pe cineva, Gheorghe Mizgan scrie cu o sensibilitate i emoie care exclud din start cotidiana noastr preocupare de-a epata cu orice pre", pag. 458. - Florica MUNTEANU-CUC, pag. 462-470, profil realizat de Nicolae TOMA, ,,Îndrumtoare ca lumina unei lumânri, poezia Florici Munteanu (Cuc), d natere unor valuri de vibraii benefice nou, celor atât de încercai de ispite", pag. 463. - Milena MUNTEANU, pag. 471-478, profil realizat de Gheorghe A. STROIA, ,,Pentru
Milena Munteanu, un scriitor erudit, înzestrat cu un talent aparte, cltoriile reprezint o modalitate de a interaciona cu lumi ori destinaii neexplorate, de a le prezenta într-o manier proprie i personal, trecute prin filtrul su analitic, dar îmbogite prin sensibilitatea sa special", pag. 478. - Corneliu NEAGU, pag. 479-485, profil realizat de Mariana GURZA, ,,Temele fundamentale din poezia lui Corneliu Neagu vin, cu precdere, din viziunea autorului asupra curgerii imuabile a timpului, concretizat în amintiri, regrete, iubiri împlinite sau ratate, sperane", pag. 479. - Maria NICULESCU, pag. 486-495, profil realizat de Nicolae VASILE, ,,În opera mea literar, poezia ocup un loc foarte important. Triesc cu, prin i pentru poezie. Poeziile mele sunt dedicate copiilor, familiei, colegilor, prietenilor, scriu pentru Mama Natur, pentru ar, dar mai ales pentru Dumnezeu", pag. 486. - Vali NIU, pag. 496-499, profil realizat de Mihai STAN, ,,Avem a face cu o poezie i modern i autentic, în cel mai propriu sens al noiunii. Se mai poate cita înc i înc (spre folosul general), dar cred c am reuit s fiu convingtor în temeritatea mea personal", pag. 498. - Victor PETRESCU, pag. 500- 507, profil realizat de Mihai STAN, ,,Înzestrat cu vitalitate fizic i intelectual, cu spirit constructiv i cordial, Victor Petrescu încununeaz caliti
7
care dau sens unei viei i unei cariere, le împlinesc i le confer caracterul exemplar", pag. 507. - Viorica POPESCU-COJOCARU, pag. 508-513, profil realizat de Ion POPESCU-
TOPOLOG, ,,Poezia doamnei Viorica POPESCU - înflorind preioase virtui miniaturale - d semnele exerciiului poetic profesionist. Prin el, vocabularul surprinde sintagme scânteietoare, într-un limbaj apropiat mai degrab de forma sentinelor", pag. 512. - Liliana PUCAU-RAVAR, pah. 514-523, profil realizat de Nicolae TOMA, ,,Liliana
Pucau-Ravar triete în poezia ei care a devenit, dup România, al doilea leagn de respiraie, ea întrebându-se, adesea, nu ce e viaa, ci ce nu este... Autoarea tânjete dup locurile sale natale, acele locuri în care luna miroase a pelin, acolo unde pe vremuri
degusta dulceaa luminii din ochii prinilor si, acolo unde mtrgunile se cred flori i
poete", pag. 515.
- Georgeta RADU, pag. 524-529, profil realizat de Antoneta RDOI, ,,Poezia Georgetei Radu are tot ce-i trebuie, are rim, ritm, msur, autoarea utilizând cu uurin toate formele stilistice trebuincioase curgerii lirice, muzicalitii poetice", pag. 527. - Antoneta RDOI, pag. 530-537, profil realizat de Nicolae VASILE, ,,Antoneta Rdoi are
darul scrisului neprefcut, sincer i al vederii cinematografice eseniale. Acestora se adaug experiena vieii artistice picturale, a tririi pe cont propriu într-un magazin cu obiecte de art i într-o lume a publicaiilor diverse, inclusiv a crilor i revistelor literare, tiind facerea i desfacerea acestora, orgoliile, beele-n roate", pag. 533. - Eliza ROHA, pag. 538-545, profil realizat de Antonela RDOI, ,,Eliza Roha a debutat târziu, iar cariera narativ s-a concentrat, numai în câteva decenii, într-o bibliografie copleitoare prin amplitudinea viziunii sociale, prin mobilitatea mediilor de referin i profunzimea analizei psihologice", pag. 540. - Melania RUSU CARAGIOIU, pag. 546-551, profil realizat de Nicolae VASILE, ,,Iubesc oamenii, nzuinele lor, gingia copiilor i le druiesc tot ce pana mea a reuit s atearn în poezie i proz pentru mari i mici", pag. 549. - Florentin SMARANDACHE, pag.552-563, profil realizat de Ionel MARIN, ,,Dr. Florentin
Smarandache a iniiat curentul de avangard numit PARADOXISM i este considerat
printele paradoxismuluiîn literatur", pag. 552.
- Mihai STAN, pag. 564-570, profil realizat de Victor PETRESCU, ,,Mihai Stan este un
prozator care se pliaz cu uurin pe aproape orice tehnic de redactare literar. Scrie în stil alert, dezinvolt, niciodat zgârcit cu digresiunile, uneori convulsiv", pag. 570. - Gabriela STANCIU PSRIN, pag. 571-581, profil realizat de Eugenia DU, ,,Între 1973-1978 începe s scrie câteva romane care rmân neterminate, dar i versuri i proz scurt", pag. 571. - Emil STNESCU, pag. 582- 585, profil realizat de Victor PETRESCU, ,,Pe Emil
Stnescu îl recomand cu toat convingerea ca distins poet, romancier, eseist, ziarist, vdind o inspiraie supravegheat de un intelect acut, un idealism ce se confrunt cu realitile epocii, analizate ori transfigurate liric", pag. 585. - Gheorghe A. STROIA, pag. 586-594, profil realizat de Cristian Petru BLAN, ,,Gheorghe
A. Stroia, prin toat activitatea sa de pân acum - liric, publicistic i editorial - este un nume care nu mai are nevoie de nicio prszentare. Puterea sa de munc este uimitoare, contaminat, tonic i încurajatoare pentru firile ceva mai domoale", pag. 590. - Ioana STUPARU, pag. 595-604, profil realizat de Nicolae VASILE, ,,Autoarea are curajul
i fora de a prezenta lumea satului cu aparenta ei simplitate, dar complex în profunzime", pag. 602. - Maria STURDZA CLOPOTARU, pag. 605-614, profil realizat de Viorel MARTIN, ,,Poezia este o stare asemenea fericirii. Este o manifestare a iubirii necondiionate. Este Dumnezeire! Când vine pe aripile Graiei Divine, intr prin poarta sufletului, vine spontan,
8
nu te întreab dac eti pregtit de zbor. Dac te gsete în predispoziia Graalului, revars în tine Puterea Cuvântului Viu - ziditor în lumin, inspiraie, har, înelepciune", pag. 606. - Ion C. TEFAN, pag. 615-622, profil realizat de Nicolae VASILE, ,,Un om de carte, un dascl cu experien i, în toate ipostazele, un reflexiv care-i scrie cu grij gândurile - Ion C. tefan ne ofer acum adevruri i imagini din nemijlocita vâltoare a realitii, într-o epoc de tranziie cu atâtea coordonate i aspiraii, copleite de îndoieli i incertitudini care, toate, îi stârnesc judecata i îi pun în cumpna cântarului cuvintele cernute bine, pentru a formula un text strâns, pe msura cerinelor clasice pentru astfel de cristalizri: non multa sed multum - deci nu cuvinte multe, ci coninut dens, profund, nou", pag. 620- 621. - Florea TURIAC, pag. 623-627, profil realizat de Mihai STAN, ,,Florea Turiac este un romantic nu întârziat i bine deghizat într-un poet care-i triete clipa i veacul, cu toate ale lor, prin toate filtrele fiinei i gândurile lui", pag. 626. - Al. Florin ENE, pag. 628-638, profil realizat de Nicolae VASILE, ,,În septembrie 2006, a
înfiinat Liga Scriitorilor din România, devenind preedintele executiv al acestei organizaii profesionale care are 34 de filiale în ar i 12 în strintate i care editeaz 18 reviste în care se promoveaz literatura român autentic", pag. 629. - Gheorghe ICLETE, pag. 639-642, profil realizat de Geo CLUGRU, ,,Viziunea
scriitorului este a unui neoromantic, exprimând un romantism bine temperat, ce promite, în pofida vârstei uor înaintate, noi împliniri literare pe care, desigur, le ateptm", pag. 642. - Ovidiu UUIANU, pag. 643-651, profil realizat de Nicolae VASILE, ,,Prin noua sa carte, profesorul inginer Ovidiu uuianu pete cu dreptul pe terenul umorului de calitate pentru care manifest o înzestrare natural", pag. 651. - George Toma VESELIU, pag. 652-655, profil realizat de Victor PETRESCU, ,,Poet,
dramaturg, prozator i publicist, George Toma Veseliu, surprinde cu minuiozitate, atât în creaiile de ficiune, cât i în monografii, un spaiu vitregit i uitat de lume, devenit pentru el o matrice spiritual, sursa inspiraiei i a sevelor sale creatoare, comunele dâmboviene Rzvad i Ocnia", pag. 655. - George VLAICU, pag. 656-660, profil realizat de Antoneta RDOI, ,,Toate romanele lui George Vlaicu reprezint poveti de dragoste contemporane", pag. 659. - Vasile VULPAU, pag. 661-667, profil realizat de Nicolae VASILE, ,,Abordarea unor tematici diverse, de la poezia de dragoste la poezia de critic social i politic, de la poezia simpl cu îneles clar i direct, la poezia cu iz filozofic, de la poezia care descrie triri simple i fireti la poezia care mediteaz asupra marilor mistere umane, fac din Vasile Vulpau un poet complex, predispus spre autoperfecionare i autodepire în dorina de a deveni un poet în adevratul îneles al cuvântului i pentru a intra în galeria poeilor români contemporani", pag. 666. - Nicolae VASILE, pag. 668- 680, ,,Spiritul cuttor, ludic i mereu tânr i-a îndreptat paii
spre domenii de activitate diferite, în care i-a dezvoltat cariere de succes. Poezia are un loc aparte în lumea sa, considerând-o ca fiind altceva, un vis", pag. 674. FELICITRI întregului colectiv de coordonare! FELICITRI tuturor celor care au achiesat acestui proiect, acestei minunate idei! FELICITRI, pentru munca depus în slujba literaturii i a scriitorului! Doamne ajut s fie bine! Succes în întreaga dumneavoastr activitate cultural.
Chiuzbaia, 8 decembrie 2020 Vasile BELE este membru în: Asociaia Scriitorilor Baia Mare; L.S.R. – filiala Cluj-Napoca;
Cenaclul literar „Petre Dulfu”, Satulung-Maramure; Cenaclul literar „Nichita Stnescu”, aparintor Centrului Cultural al M.A.I.
9
Amestecul de paradigme Trim o epoc a evoluiei umanitii în
care, Dumnezeu tie care au fost cauzele,
dar instrumentele cunoaterii au luat-o cu
totul razna. S fie de vin calculatorul, s fie
de vin internetul, s fie de vin pandemia
etc.?
care nu au capacitatea de a o înelege, o
consider „o prostie”, ca s-l citez pe unul
dintre acetia, fr s-l nominalizez, iar
detepii o numesc interdisciplinaritate. Ce
exemple pozitive mai sugestive pot fi date
decât amestecul de matematic cu poezie
sau cu muzic i creatori precum Ion Barbu,
Solomon Marcus, Gheorghe Pun, Tiberiu
Brediceanu etc.?
persoanelor, adic aceste amestecuri
în care una sau alta dintre paradigme este
dominant, urmând ca acestea s se
combine în interiorul minii lor.
În diverse locuri din lume, cauzele pot
fi diferite, dar în România, am mai sesizat
acest fenomen în romanul Punctul de
sprijin, una dintre explicaii poate fi politica
autoritilor comuniste, din perioada când
acestea conduceau ara, de a direciona
prin toate mijloacele elevii superdotai
intelectual spre domeniile realiste, în
detrimentul celor umaniste, pentru
industriale.
o bun parte dintre fotii specialiti de mare
clas din domeniile industriale s-au
reorientat, muli dintre ei, spre preocuprile
creative din domeniile artistice, literare,
jurnalistice etc., cu rezultate deosebite,
valoarea lor uman conservându-se,
activitile lor iniiale, manifestându-i
recent, în prefaa la Enciclopedia
SCRIITORI din GENERAIA 2000, fr
rutate, rscoala pensionarilor.
acest sens este Iulian Popescu, din
Craiova, un excelent profesor de inginerie,
cu peste 70 de cri tehnice publicate i
peste 50 de romane, în care
întreptrunderea realist-umanist este mai
SITECH în anul 2002, sunt inserate o serie
de elemente artistice, versuri etc., care o fac
deosebit de agreabil pentru cititor, iar
romanele sale care sunt pline de aspecte
tehnice, uneori la nivel detaliat, pentru buna
înelegere a cursului aciunii.
fcute din motive pecuniare, ci din pornirea
autorilor acestora, care ar face acelai lucru
chiar dac n-ar avea niciun cititor, i acest
fenoment trebuie apreciat ca atare.
10
REPORTAJ DE LA LANSAREA ROMANULUI AL 20-LEA (ACESTA)
În ziua de… a avut loc la… lansarea celui de al 20-lea roman al autorului acestei cri, în prezena a circa 80 de persoane, dintre care multe personaliti locale, sub obiectivele aparatelor foto i de filmat ale numeroilor ziariti de la diferite publicaii i ai unor posturi de televiziune.
Festivitatea a fost deschis de…, care a prezentat autorul, citind de pe ultima copert a crii. Au urmat aplauze, cam anemice, apoi prezentatorul a vorbit despre romanele autorului…, pe care l-a ludat tare mult, insistând asupra… i asupra…, accentuând felul în care a…, concluzionând c romanele sale sunt…, urându-i autorului ani muli i sugerându-i s continue cu acelai zel. Apoi a vorbit…, care a fcut legtura cu crile de specialitate ale autorului, care… A urmat cuvântul unui fost student, care i-a amintit de cursurile… autorului, plcute i…, concluzionând c autorul tie multe, aa explicându-se varietatea temelor abordate în romane. A urmat un istoric, tot cititor al romanelor autorului omagiat, certificând c romanele cu teme istorice sunt exacte în ce privete evenimentele luate ca fundal, iar atractivitatea romanelor îl face pe cititor s îneleag altfel diferite perioade istorice, concluzionând c acesta este un mod fericit de a se preda istoria. Au mai vorbit, ceva mai scurt, înc vreo doi, trei invitai.
Bineîneles c niciunul dintre vorbitori nu citise romanul al 20-lea (adic acesta) ce tocmai se lansa… Cel ce conducea festivitatea a dat apoi cuvântul autorului. Redm complet cuvântul autorului.
Dragii mei cititori i prieteni, Dup ce am ascultat aceste discursuri de azi, m-am uitat în jurul meu s vd dac e vorba despre mine sau despre altcineva. În viaa mea n-am avut parte de asemenea laude i omagii. Aa c o s încep prin a aminti debutul meu în literatur. Acesta a avut loc în clasa a IX-a de liceu, în anul 1955. Tocmai murise „genialul conductor al URSS, marele Stalin” (în 5 martie 1953), îns „operele sale” erau înc în vog, urmaul su Nikita Hruciov acuzând-l de cultul personalitii de abia în 1956, la Congresul al XX-lea al Partidului (PCUS). Ei bine, marele Stalin a fost cel care m-a ajutat s debutez! Cum? Pi tocmai atunci s-a fcut la noi schimbarea brusc a ortografiei! De ce oare? Pentru c marele Stalin scrisese o brour (oare el?), despre simplificarea ortografiei, pentru a fi uor de îneles de „marile mase de muncitori i colhoznici”. i cum ce se fcea la rui imediat ajungea i în rile „de democraie popular”, a venit i la noi ordin, adic musai s schimbm i noi ortografia! Era normal s fie aa, doar toate manualele noastre de liceu erau traduse din limba rus, de ctre filologi, (acestea având numeroase perle de traducere, mai ales la fizic i la chimie), exceptând manualele de limba român, care… nu existau. Aa le trebuia dac nu existau i la rui manuale de limba român! Ei bine, noua ortografie s-a introdus la noi imediat i bieii profesori de român i-au însuit noile reguli ortografice i ni le-au predat i nou. Nu erau cine tie ce modificri, dar, oricum, ne încurcau. S-a scos „â” (â din a), înlocuindu-se cu „î” (î din i), s-a înlocuit apostroful (’) cu „-”
11
(liniu), s-a modificat „eu sunt” prin „eu sânt” i d’alde astea. Ei bine, profesorul nostru de român, Dumnezeu s-l odihneasc în pace c ne-a învat carte!, ne-a dat o tem acas: s compunem o povestire în care s folosim preponderent noua ortografie. Adic ceva similar concursurilor de epigrame cu rime impuse. Nu tiu cum s-a fcut, dar eu am scris o poveste tare frumoas, dup prerea mea, folosind din plin noile reguli ortografice. Chiar am recitit-o i din nou mi-a plcut. A doua zi, la ore, am citit povestirea, colegii râdeau de nu mai puteau, iar profesorul m-a felicitat i mi-a recomandat s m fac scriitor… Ehe, ce bine-ar fi fost dac…, dac lucrurile s-ar fi petrecut aa. În realitate lucrurile au fost mult mai simple: profesorul nu ne-a întrebat nimic despre povestire i a trecut la lecia urmtoare, doar îl aveam de studiat pe „marele poet Neculu”… Eu am rugat un coleg s-mi citeasc povestirea, dar el a zis c va face acest efort, îns nu pe degeaba, ci dac-i dau un creion, afacere ce nu s-a mai fcut, doar creionul era scump, aa c povestirea a rmas necitit…, ca i romanele mele de acum… Adic, s fiu sincer, unii chiar le citesc, doar m mai întreab câte ceva din ele… Cei ce m citesc s-au obinuit s-o cam iau razna prin romane, cam cum am luat-o cu debutul meu în ale literaturii… De fapt, acum e momentul s rspund la întrebrile uzuale ale amicilor: „cum scrii, dom’le?”, „de unde le scoi, nene?”. Aici amintesc cum au rspuns Ilf i Petrov, autori sovietici din anii ’30 ai dou romane umoristice celebre (Vielul de aur i Dousprezece scaune), la întrebarea cum pot scrie doi autori un roman. Rspunsul lor a fost memorabil: „unul scrie vocalele i cellalt consoanele”, aa c i eu rspund cam la fel: azi scriu consoanele (ca la stenografie), iar mâine vocalele. În realitate, lucrurile sunt mai simple: când scriu la un roman, deja îmi vin idei pentru romanul urmtor, iar primul roman l-am scris dup ideile ce mi-au aprut în timp ce scriam trei volume de povestiri. Îmi stabilesc cam ce a vrea s scriu, de exemplu, un roman despre Unirea din 1918, cum e cel precedent. Mai întâi m documentez foarte detaliat, de exemplu pentru acest roman am citit (evident selectiv) vreo 20 de volume cu documente, date istorice, alte informaii din câteva mari biblioteci, inclusiv din a mea, doar vreo 40 de ani am avut ca pasiune i istoria tehnicii, i de pe Internet, dup care, cu toate în memorie, îmi fixez cadrul istoric ce devine fundal al evenimentelor.
Aici trebuie precizat c istoria asta se cam schimb în funcie de momentele politice din perioada când respectivele cri sunt scrise. Dac m-a lua dup istoria dup care am învat eu în liceu (netradus din rus, dar… aproape), scris de Roller, apoi noi suntem mai mult slavi decât latini…, aa c eu studiez cri i documente din diferite perioade: din anii ’20-30, din perioada comunist (de unde iau multe poze, din cele netrucate). Apoi iau un personaj, de obicei nscut i crescut ca i mine, într-un sat din Gorj, cunoscând eu bine viaa de acolo, i-l fac s triasc în epoca în care sunt bine documentat. De la el plec la alt personaj i tot aa, pân ajung la schema de pe prima pagin din roman, unde apar personajele i relaiile dintre ele, utile cititorului când începe s le cam încurce. Pe parcurs o mai iau razna, fcând fel de fel de legturi cu ce mai tiu i eu i cred c s-ar potrivi acolo.
Apropo de romanele istorice. Am vrut s scriu un roman despre Tudor Vladimirescu, mai ales c satul lui e la opt kilometri de al meu, îns mi-a fost imposibil, deoarece multe documente de epoc sunt în slavon, netraduse în românete, iar a înva acum slavona e cam târziu, dei tiu acceptabil rusa… La fel m-am împotmolit i cu Mihai Viteazul. Rmân pentru… data viitoare. Unii m-au ntrebat de ce pun imagini în romane. Ei bine, din trei motive: primul e c aa am vzut la Jules Verne, la care mi-au plcut gravurile legate de evenimentele narate, în al doilea rând pentru c, fiind de formaie inginereasc, sunt obinuit cu gândirea concret, care se materializeaz cel mai bine prin figuri, iar al treilea motiv e c m deranjeaz romanele ce au numai text, ba unele n-au niciun paragraf pe câte o pagin, aa c e doar o îniruire de cuvinte pe care ochii le cam încurc… i in fond, de ce n-a
12
avea i eu o oarecare originalitate în a scrie romane altfel? Din miile de poze ce le am, doar de 50 de ani tot fac fotografii, de la prieteni i din unele reviste sau cri de epoc, aleg fotografiile pe care le pun în romane, fiecare imagine venind la momentul în care aciunea o cere. i aici m bazez pe memorie, iar cutând prin cri i reviste mi-am fcut un stoc de imagini din care folosesc uneori. De ce iau poze istorice de prin cri i reviste? Pentru c le cere aciunea descris, iar eu n-am prea trit în acele epoci ca s fac pozele mele… Am fost întrebat i de ce pun versuri în romane, evident scrise de alii. Menionez c atât la poze, cât i la versuri, scriu sub ele de unde sunt luate, dei aceasta îl deranjeaz pe cititor, îns nu vreau s am de-a face cu legile. Ei bine, pun versuri numai acolo unde textul i aciunea le cer; eu îmi amintesc c într-un cântec popular, în vreo roman sau în volumele operelor unor poei am gsit ceva ce se leag cu ce povestesc eu acolo, aa c le caut în biblioteca mea (doar de acolo tiu c exist), unele de pe Internet i, gata, întregesc fiorul artistic al acelei pagini. Îmi vine în minte ceva nostim legat de versuri. Aveam nevoie de versurile romanei La fereastra casei mele, cântat de Ileana Srroiu, aa c am cutat într-o carte din 1978, versul „Greu e, Doamne, doi deodat s iubeti” i culmea, nu era acolo strofa cu acest vers, dei eu tiam bine cântecul, doar îl cântam în grup în excursiile ce le fceam cu studenii în pdurile Bucov i Leamna de lâng Craiova. Am reuit s gsesc i acea strof ascultând pe YouTube melodia. De ce oare strofa lipsea din carte? Pentru c „tovarii de la cenzur” n-au acceptat cuvântul „Doamne”!…
i despre numele personajelor am avut discuii cu amicii. tiu cum ddea Caragiale nume legate de personalitatea eroului. Eu am încercat în fel i chip. Mrturisesc c am citit i înc citesc foarte mult literatur i am întâlnit fel de fel de modaliti. Tolstoi are în Rzboi i pace peste dou sute de personaje, evident greu de reinut. Ce m-a deranjat mult sunt îns câteva romane germane din secolul al XIX-lea. Acolo sunt personaje de genul: reverendul Arthur Albert Edgar Schmidt, astfel c unele personaje îi zic reverendul, altele Arthur i tot aa, de nu mai tii la un moment dat despre cine e vorba, doar i alte personaje au mai multe nume. Aa c eu am încercat s le dau nume dup profesie: Învtor, Cpitan, Croitor, ceea ce-l lmurete clar pe cititor. Fiind criticat, am încercat cu nume uzuale româneti: Gheorghe, Vasile, Mitic, ceea ce complic lucrurile, cititorul trebuind s rein c Gheorghe e cizmar, Vasile e preot i aa mai departe. Eu când scriu le pun nume… algebrice: X1, X2,… Xn, iar la sfârit stabilesc numele i pun la treab Wordul s înlocuiasc în toat cartea pe X1 cu Gheorghe, pe X2 cu Vasile i aa mai departe. Aici am avut i unele încurcturi. Unii cititori m întreab de ce într-un roman Mirel face i drege, iar eu nu mai tiu cine e Mirel, pentru c la scrierea romanului el a fost pentru mine X3…
Mi-au mai zis unii c uneori sunt cam inginer în romane, adic dau prea multe detalii tehnice, eu îns zic c nu e ru, deoarece vreau ca lucrurile s fie clare, înelese uor. i, hai s fim drepi: noiunea de „cultur” astzi e mai larg decât cea de acum o sut de ani. Nu se mai judec nivelul cultural al unui om dup cum tie mitologia, limba latin i clasicii greci. Astzi, calculatorul, roboii, mainile din ce în ce mai sofisticate fac deja parte din cotidian, aa c au cam luat locul zeilor din cultura general… Recunosc faptul c mai fac i câte o otie, cu destinaie, prin romane. Am un prieten vechi, coleg în liceu, facultate, fabric, bun cititor al meu, care mi-a zis câteva pe motiv c într-un roman „l-am dus cu preul”, adic a citit un capitol întreg în care personajele au fcut i au dres, apoi a venit bomba: totul fusese un vis, aa c cititorul acesta al meu a trebuit s se întoarc la ce se întâmplase înainte de vis… Vzând c l-am cam înfuriat, am apelat la proverbul „dac poi face un ru cuiva, de ce s nu i-l faci?”, aa c în câteva romane urmtoare am mai pus vise, special ca s-l necjesc pe dumnealui… C am necjit i pe alii, asta nu se pune…
13
Un alt amic mi-a zis c am un admirator pe care nu-l tiu, îns el ar fi foarte fericit s m vad i gata, gata s m duc la om, îns apoi a recunoscut c admiratorul meu ar vrea s m vad pentru c… e orb i ar fi fericit s vad, indiferent pe cine… i mi-a zis c a gsit poanta într-un roman din secolul al XVI-lea [Espinel]… O prieten de familie, doctori de meserie, a adunat câteva romane de-ale mele, îns n-avea timp s le citeasc, doar doctorii sunt mereu tare ocupai. „Norocul” meu a fost c a alunecat pe ghea, i-a fracturat un picior i a stat în spital ceva vreme, aa c acolo mi-a citit câteva romane. i i-au plcut mult. Doamne pzete de asemenea „noroc”!… Unii se leag de viteza cu care scriu, adic patru romane pe an în ultimii ani, dându-mi exemple cum X a scris un roman în zece ani, Y în cinci ani i aa mai departe. Ideea e corect, dar trebuia s mi-o fi dat cu vreo 30-40 de ani în urm, când aveam rezerv destul de ani, ceea ce acum îmi cam lipsete… Adic, nu! Dac începeam s scriu de pe atunci, a fi scris cum se cerea, adic despre Ilenua tractorista, despre fruntaii în producie, despre „minunata” via de la sate i alte d`alde astea, aa c mai bine a fost c am scris despre… mecanisme, achii i altele. Iar acum scriu literatur pentru c eu cred c mai am câte ceva de spus i pentru c-mi face plcere s scriu. i asta fac toat ziulica. E drept c uneori mai m opresc i mai fac ceva lucrri de Mecanisme, disciplin pe care am predat-o aproape 40 de ani. E chiar plcut s treci de la un domeniu la altul. Cineva mi-a zis c parc scriu pe band rulant. Complet eronat, omul cu zisul nefiind inginer, aa c nu tie c la band lucreaz simultan foarte muli oameni, de aia produsul e gata repede. În cazul romanului ar fi cam aa: unul pune un cuvânt, la postul urmtor altul pune alt cuvânt i tot aa… Eu scriu romanul pe calculator i-l duc la editur pe stick, iar dup vreo sptmân, dou, iau pachetele, pltind tiprirea. Urmeaz o munc de rutin: scriu adresele pe vreo 40-50 de plicuri format A5, introduc crile, lipesc timbrele, merg la pot, stau la rând, de obicei mare, i le trimit la câteva biblioteci i la mai muli prieteni din alte localiti, sub form de cadou. Restul volumelor le distribui în oraul meu, tot cadouri, prin urmare n-am luat niciodat vreun ban pe vreo carte, exceptând crile tehnice publicate la edituri înainte de 1989. Aici am de povestit o întâmplare nostim, recent. Am primit înapoi romanul trimis unui prieten din Bucureti. Intrigat, n-am îneles de ce mi l-a restituit, doar dac nu i- a plcut putea s-l dea altcuiva sau s-l arunce. Apoi m-a sunat el s m întrebe dac l- am primit, iar când l-am întrebat de ce îmi retrimisese romanul, mi-a rspuns c eu am precizat pe plic „Împrumut”, aa c omul s-a conformat. Apoi m-am dumirit: el citise cuvântul de pe plic „Împrumut”, când de fapt era scris „Imprimat”, fiind vorba de o carte, nu de coresponden, pota având pre mai mic în acest caz. Ne-am amuzat amândoi… S revin la festivitatea de astzi. V spun direct: nu dau autografe! De ce? Pentru c un autograf blocheaz cartea într-un dulap, beneficiarul nu mai vrea s-o dea i altuia, pentru c prin autograf îi crete valoarea, ceea ce mie nu-mi convine, pentru c vreau ca scrisul meu s ajung la cât mai muli, adic s circule cartea. Alii o blocheaz… sub dulap, doar, se tie, parchetul se mai deformeaz i dulapurile nu mai stau drepte, aa c trebuie pus ceva sub ele… Bine c s-a electrificat ara, altfel cartea devenea foarte util prin a oferi lumin, mai clar, fiecare foaie asigurând tergerea în câte o zi a sticlei de la lampa cu petrol …
Închei, mulumindu-v pentru tot ce ai fcut astzi pentru mine! *
Acum dragi cititori urmeaz o mic erat: de fapt nu a avut loc nicio festivitate i nicio lansare! Dei m apropii de vreo sut de cri scrise,… n-am lansat niciuna! Nu-mi plac asemenea festiviti! Aa c, prin cele de mai sus, m mai rzbun i eu… V cer scuze, iar acum – la treab, doar avei de citit acest roman nelansat cu surle i trâmbie, dar care, totui, se poate citi. Succes!
14
unuia dintre puinii rani dintr-o pia
bucuretean, tocmai din acest motiv, pentru a
cumpra salat verde i legturi de ptrunjel,
mrar i leutean, unicele lui sortimente, pe
care le ofer din primvar pân în toamn.
Nea Vasile Pisic, dup nume i nu
porecl, om spre 80 ani, rmas singur s-i
vând marfa dup moartea soiei, pstreaz
aceeai ordine i calitate a verdeurilor expuse.
Când îi cercetezi marfa, te atrage cu un ton
blând i patern:
- Leutean proaspt, tataie!
timpul lui!
viitoare, vino cealalt, ca s se fac mare i s
faci ciorba bun!
De ani de zile cumpr numai de la el, cu
încredere i plcere, salata fraged i legturile
bogate i mai ales parfumate de verdeuri,
legate fedele cu fir de a subire, ca pe
vremuri...
amiaza zilei, taraba lui se golete prima.
Ieri, m-am oprit din nou în dreptul lui i l-am
rugat s-mi dea nite salat fraged. Mirat i
parc un pic suprat, mi-a rspuns:
- Nu ai mai luat de la mine, tat? Înseamn c
nu tii!
aa.
româneasc. Toate sunt de-ale mele!
i cu palmele lui bttorite, parc îmbrisa
grmada cea verde cu frunze lptoase sau fin
zimuite.
Se referea de bun seam la semine i la sudoarea muncii din grdina lui.
Mi-am amintit instantaneu cum importul de semine sau de cereale a devenit o normalitate într-o ar agrar i roiile româneti i-au schimbat de la un moment dat forma, pricopsindu-se cu un ugui dar pierzând savoarea. Ca i multe altele.
Acest om, probabil, nu a auzit de marketing, dar omenia i munca lui, chiar i la 80 ani, se rsfrâng în calitatea puinelor lui verdeuri produse la ar, în Ilfov, la mare cutare i la preuri de bun-sim.
Mi-e tare drag, nea Vasile, ca i bbuele cocârjate care mai vin cu paporniele pe la coluri de strad s vând legturi de usturoi - de la, românesc – cu cpâna mic dar plin de arom, din bttura lor, pe care uneori le-am vzut amendate de cei însrcinai cu ordinea public, în ciuda protestelor mele sau ale altor trectori.
Srmani bunici, harnici i oneti, rmân din ce în ce mai puini... Dup ce vor disprea, probabil c se vor uita complet gusturile româneti autentice, pe care unele branduri încearc s le resusciteze, uneori forat, cu metode moderne de marketing. _________________________
Mihaela-Mariana CAZIMIROVICI
Lacrimi i inimi
Lacrimile de poet sunt perle i-un descântec prins de-a lor solie
Se preface-n tril de ciocârlie, Zvon lsând în urm din cotarle.
Inimile de poet sunt multe,
Bat ca tunetul nscut din mare; Nu exist nicio vtmare,
Ce le-ar face s nu mai exulte.
Stai, poete, i triete-i soarta! Lacrimi i inimi primeti din belug
i ele-i sunt tog, nu beteug, Când de glorie 'i-e prins arta.
15
De-un cunoscut, odat, fuse întrebat:
- tii ce am auzit despre amicul tu?
- De regul nu m intereseaz, zu!
Dar ca s te ascult, s-mi spui ce ai aflat,
Te voi supune la un test anticipat;
Întreb întâi: E informaia „beton”?
- Nu sunt prea sigur de persoan, nici de ton!
Te-ntreb apoi de-i „bine” ce ai auzit?
- Ba nu, e „ru” i mult ar fi de nedorit!
- În fine, spune-mi dac-n tire-ar fi folos?
- Consider c nu ar aduce vre-un prinos!
...
La ce m-ajut, o tire inutil?
*) Filosoful atenian Sofocle (469-399 î.Hr.), a preferat s bea cupa cu cucut (otrav) decât s abdice de la principiile sale neconformiste.
Rug
În memoria lui Antoine de Saint-Exupéry, (poet, romancier, jurnalist, aviator francez,
1900-1944)
Mrite Doamne, nu îi cer minuni, Sau bogii absurde s-mi aduni.
D-mi doar putere zilnic, i s-mi zici, Cum oare s-mi duc viaa cu pai mici?
Atent m f, sensibil, inventiv,
Duman rutinei, calm i receptiv! Corect smâna vieii s o cern, Îndrum-m esena s-o discern!
M-nva s fac timpul preios,
S pot vedea oriunde ce-i frumos. intind valoarea ca s nu greesc,
Iar bucuria artei s-o gsesc.
Arat-mi cale-adevrat, Te implor! Cci visele nu sunt un ajutor.
Nici dorul aprig pentru alb trecut, Nici pentru viitorul prefcut.
Ajut-m s fiu aici i-acum,
Aflat pe al firescului meu drum. Pavat cu greuti i cu dureri,
Ca s le-nving, Tu d-mi puteri!
S-mi aminteti de adevrul strict, C între minte i inim-i conflict. Deci, rogu-Te trimite-mi adevr,
Dar cu blândee, nu doar în rspr!
Înva-m, s rabd i s atept, Prietenia-n oameni s-o detept.
Inspir-m s nu devin avar, S-ofer „cldur” unde-i necesar.
Ajut-m s-ajung la cei czui
i s-i ridic apoi ctre virtui! Nu-mi da „mriri”, ci rogu-Te s-mi zici:
Cum oare s-mi duc viaa cu pai mici?
16
pentru cei sntoi i puternici, restul chin i durere!)
În anii tineri, cochetam cu viaa,
Se întâmpla s uit de Dumnezeu,
Dar, uneori, Destinu-i schimb faa,
Cci viaa nu-i aa cum credeam eu.
Speram atunci s am o via lung,
Cu btrânee plin-n sntate,
i-am îneles c nu mereu se poate.
Se tie, anii omului sunt aptezeci,
În Biblie, de mult, aa se scrie;
Se apropie aceast vârst, deci,
S fim ateni. Destinul se rescrie!
Mi-e team de o btrânee scurt,
S nu-mi dea timp s cuget despre via,
Mi-e team de o btrânee brut,
Cu urmele durerii adânci pe fa.
Mi-e team de o btrânee care doare,
O btrânee-n boal, rea, hapsân,
O btrânee-n care se i moare,
Chiar dac ai ce trebuie la ...mân.
Iar de va fi s trecem pragul scris,
Btrâni fiind, s ne rugm mereu,
O via-n sntate-ar fi un vis,
Ce poate s ni-l dea doar Dumnezeu!
ERAM I TÂNR I FRUMOS
Eram i tânr i frumos,
Iar viaa multe îmi dorea,
Eram i mândru i orgolios
Cu cei ce stau în calea mea.
Voiam s tiu, i-am învat,
La 20 de ani, cum gândeam eu,
Voiam, în meseria mea, s tiu
Mcar atât, cât tie Dumnezeu!
Întâiul, îmi doream s fiu,
În meseria mea frumoas,
i pot s stau cu Dumnezeu la mas!
Continuu învam i-acumulam,
La 45 de ani, destul tiam,
Dar Dumnezeu prea puin mai sus!
Trecur anii, nemulumit eram,
La 55 de ani, deja, vedeam
C Dumnezeu e mult mai sus ca mine!
O via nu ajunge s tim mult,
S tim noi totul, e-o poveste...
La 65 de ani, la Dumnezeu m uit;
Abia dac-l zresc, de sus ce este!
Acuma, privesc viaa-n felul meu,
C-i plin de sperane i mister,
La 75 de ani, m uit spre Dumnezeu;
Eu nu-L mai vd, dar sigur este-n Cer!
Not: Poezia este scris pornind de la o idee
lansat la TVR, de doctorul Victor Cauni.
17
Dar viaa mea mai are rost,
Mai am un scop pe-acest pmânt?
C-am fost fr s tiu c sunt
Trimis pentru ceva anume,
De ce am fost trimis în lume?
M-ntreb, acum, retrospectiv,
L-am abordat intuitiv,
Este un altfel de-nceput,
Oricum ar fi, ce-a fost a fost,
Curând, va trebui dat seam,
Când vom ajunge la un post,
Cu luntrea lui Charon, la vam.
Ne-ateapt pentru alt trâm,
POEZIILE INIMII La aptezeci de ani, din suflet pentru suflet
Editura Sud, 2021
Trecut cu greu de cumpna anilor aptezeci, Corneliu C. CRISTESCU ne-a dovedit c are parc mai mult for de a pune pe hrtie ct mai multe din ce tie, pentru c tie s scrie…i poezie, aa cum am consemnat i la apariia primului volum.
Structurat inginerete pe trei capitole, aidoma unui ansamblu motor (inima cu o problem tehnic) – ambreiaj (legtura cu divinitatea, esena vieii) – cutie de viteze (arborele de intrare fiind prinii, iar roile de transmisie copiii, nepoii etc.), cartea este un adevrat cadou, o recunotin Celui care i-a ajutat i i-a mai permis, la aptezeci de ani, s zboare chiar cu „aripa frnt”.
n primul capitol ne prezint tocmai inima cu tririle frumoase de-a lungul vieii dar i cu visul urt dintr-o anume diminea.
Inspirat din cartea sfnt a cretinismului pe care o pomenete frecvent, ntregul capitol „Poemele divinitii” poate fi o lecie de religie pentru copii i aduli deopotriv, o altfel de coal, mai atrgtoare, o predic pe nelesul tuturor.
n ultimul capitol, sensibilul autor, beneficiarul unei dragoste simple, curate i adevrate, a nchinat cte un gnd nostalgic n versuri celor mai apropiai membri ai familiei care i-au marcat viaa i care i-au gsit odihna dup o via zbuciumat pe meleagurile natale…
Cred c aa, chiar cu „aripa” bandajat, mai are timp i resurse pentru a ne mai delecta cu astfel de scrieri.
Ioan GANEA-CHRISTU Martie 2021
Ioan Al. LUPU
i iari patria
Poei, s nu v mai fie ruine, nici team! Înlai psalmi de slav Patriei Mam! Nu cutai vorbe meteugite, Lucrai din greu, ca la arat, cu palmele crpate i bttorite! V jur, de azi nu vei mai fi umilii i hulii, Nu vei da seam la cei nevolnici i nimii Patria e acolo unde fete i flci mai tiu juca brâul, Patria e acolo unde sub pavza de aur a soarelui crete grâul, Patria e i-n eterna strung a oilor, Patria e în mormintele mângâiate de lumânri i de crini ale eroilor. Patria e-n feerii de miresme i culori de trandafiri, de iasomii i de maci Patria a fost i e-n lacrima românilor sraci Srutai-i Patriei fruntea i opriii fiilor ei exodul Patria – cum striga pandurul pandurilor cu voce-n suflare de magm- Patria este norodul iar nu a jefuitorilor tagm! Patria e soldatul care ocrotete prunci sub manta, Patria e inima ta i a mea. Patria e floarea din rzoarele lui Dumnezeu, Patria e drapelul-culori alese din curcubeu, Patria e sufletul tu i e sufletul meu Mereu i mereu!
Pea o zân
Pe toate crrile lumii pea o zân cu basma înflorat...
Pe lâng condurii ei verzi fremta iarba înmiresmat...
În urma ei npdeau ghiocei
cu clinchetul moale. N-aveau team c iarna
mai ddea, pe ici colo, târcoale. Ameisem în reverie i nu gseam cheia.
Era oare primvara miastr Sau era însi femeia?
Pe lâng buclele ei aurii,
poeii eseau florilegii, O-nvluiau pe la tâmple cocori i psri cânttoare-n cortegii,
Îi fceau reverene salcâmi cu muguri sfioi
i-o mângâiau pe coapse cerbi cu ochi languroi
Rtceam prin crâng de metafore
i nu gseam cheia. Era primvara celest
sau era însi femeia?
Prin codri de basm, de aur, de argint, de aram
trecea tandr zâna cu flori pe maram i-n unduiri de vis i zefir
tot nu gsesc cheia! E primvara miastr
Sau poate însi femeia?
Elegie în aprilie
Am ieit vlguit dintr-o iarn nebun Ca un urs flmând srind din vgun Soldat gârbov în zarva lumii-ncletate
Suflet nimit de vâltori i tristei îngheate
Un duh ui ne-mpinge grbit sub mantia neagr a gliei
Soarta-mi iscodete ipotele melancoliei Primvara ovie sub un vânt de pripas
M plec la mugurii ei ca la iconostas
Sunt un cltor rtcit într-un aspru hi Mi se pare c steaua mea m privete piezi
Sunt un cltor pe un tainic drumeag Caut în crâng o cruce s-mi fac un toiag
Dar nu e timpul s bocesc dup orice durere
Sun ulmii vecini din ramuri i din viscere i în cadena cerului cu policandre de sfere
Bat clopotele deniilor spre Înviere
19
Constantin Nicolae GAVRILESCU
Ca un orfeu De dragoste vom ine cont mereu, Vom înflori în suflete tandreea, la fel ca fiul tracului, Orfeu, cu lira, noi vom alunga tristeea . S n-alergm prin viaa limitat, gonind bezmetici i convini, c vom gsi iubire-adevrat de care noi apoi s fim învini. Dar cine ne va spune cum e bine sau care este calea de urmat, când drumurile par a ne rmâne enigme, iar gândul este-nceoat? Anevoios, mergând tot înainte, luptând cu vremea-n pasul ei tiut, vom duce greul, panic i cuminte, tiind pân la urm... ce am vrut. De dragoste vom ine cont mereu, i-o vom tri în inimi cu tandree, i tot la fel, mereu, ca un Orfeu, din lir, vom cânta în frumusee.
(Vol. Din noian de amintiri)
Nicu DOFTOREANU
Ca un intuitiv prolog
Ce obsesiv m-mpinge repetat
S-ncerc a te-convinge efectiv
sau... POSESIV!
Care s fie... preventiv, nu abuziv,
Spre a m asigura neîncetat
C pentru tine eu voi fi constant
de… NEUITAT
i fr s m mai feresc,
Fiind invadat de spaime ancestrale,
Ceresc o srutare pentru dezlegare,
Spre a afla firesc ce mai doreti,
Iar... dac nu te plictiseti,
Cum oarecum ne dovedesc
s m... PRIMETI!
Un teatru experimental
Ascuni în dezordinea acestei camere prin amiaza furat altei amieze când ieim de sub haine i ne întâlnim în oglinda de pe tavan i muti din umrul meu ca dintr-un mr într-o grdin peste care ninge iar pereii se uit unul la cellalt lovii de concertul pentru vioar a lui Mozart ivit din radioul cu volum ridicat Vorbele au rmas pe jumtate departe formele trupului se lefuiesc în palme printre cearceafuri ca nite valuri albe strânse în pumni i pierdute la ultimul etaj al unui hotel unde tu ai vrut s lai fereastra deschis Conductele oraului tresar de parc i-ar da seama c transport aripi i rcoarea serii ne acoper cu revista program a unui teatru experimental din care citim amândoi aceeai pagin
Mâinile doctoriei veterinar
Ce frumoase erau mâinile ei când ne-a spus c s-a fcut tot ce a fost posibil i chiar mai mult cu un zâmbet amar în colul gurii iar dincolo de recepie într-unul din cabinete se auzea fâitul unui plastic iar asistentul fluiera melodia de la radio i urma alene procedurile Nu-mi puteam lua ochii de la mâinile ei mult mai tinere decât a fi putut s-mi imaginez vreodat c pot arta braele i degetele unei femei chirurg veterinar O priveam în clipele acelea care nu mai aveau ce s-mi fac Eram deja cu dou zile înainte de poimâine ziua în care durerile din acest timp încep s se înmoaie i totul intr încetul cu încetul în normal i totul se uit ca o valiz în sala de ateptare a unei gri imense dup care nu mai ai puterea sa plângi iar asta te face s adormi cu ochii întredeschii iar chipul animalului de companie se mut din gânduri în fotografii stocate pe hard disk-uri i în poza înrmat de pe fostul tu birou ce va lua drumul altei camere ori al vrafului de lemne pregtite s se opun iernii într-o sob la marginea oraului Doar mâinile domnioarei doctor veterinar vor mai veni uneori dincolo de acest poimâine când i numai când fericirea ori lipsa ei nu o s vrea s ne încap
21
OMUL DE ZPAD
A nins, ninge i va mai ninge, a nins dou zile i dou nopi cu fulgi mari, uor viscolii, aezai pe case, drumuri, alei i poteci, unind vile dintre dealuri, blocând drumurile dintre localiti. Trebuiau alte dou-trei zile pentru deblocarea lor. Am adunat, de-a lungul timpului, amintiri de iarn egale cu o cifr urmat sigur de dou zerouri. Pomii erau în cmp i grdini, dezbrcai, singuri, triti, negri i reci în imensitatea rece i alb. Dup viscole i ninsori, întotdeauna urmeaz nopi de ger cu stele pe cer i zile puin însorite. Zpada se taseaz i e numai bun de a fi tiat în cuburi destul de rezistente. Aa c am decupat zpada din faa casei i din dreptul porilor, aezând cuburile între gard i trotuar, în form de relativ piramid, mai înalt decât un om obinuit; oricum, zpada adunat, nu aveam unde s o depozitez, aa c am îmbinat utilul cu plcutul, în fiecare an. În vârful piramidei am aezat cu grij un cub ceva mai mare, urma s-i dau o form oval i uman, pe partea dreapt am adugat cuburi mai mici, s zicem de la umr în sus, pân la înlimea cubului din vârf. Urma s le sculptez, s fie ca o mân i s ne salute omul de zpad. Sau ca în poezia:
Omul de Zpad
Cu fularul pus la gât i cciula sus în vârf,
M-am oprit, i l-am vzut
Din zpad l-au fcut i am vrut
Pe ochi negri S-l srut,
Ce rmâne de fcut?! C de morcov N-am putut...
În timp ce aez acestea, aud vocile celor
dou fiice, Iulia – ase ani i Veronica – cinci ani, bine îmbrcate de iarn, veneau ctre poart:
- Unde eti, tati? - Dup poart. Aud i vocea soiei: - Vezi c vin fetele la tine, ai grij! - Bine, bine i-mi pare bine, le-am
rspuns la toate trei odat. - Tati, ce faci aici?! - Un om de zpad i dac vrei s m
ajutai i voi. - Cum s te ajutm? i dac te
ajutm, dup aceea ne plimbm cu sania? - Sigur c da, dar pân atunci, mergi
tu, Veronica, la mami i spune-i s ne dea un morcov sntos i un ardei rou lung din cmar i tu, Iulia, aduni pe un fra bucele de crbuni din magazie. Eu am mers în atelier s iau un vas vechi rou, din plastic, o fâie din mochet, rmas i ea veche, egal cu lungimea unui fular. Am mai luat o mistrie, cu ea am îndeprtat surplusul de zpad.
Au venit fetiele cu ce le-am cerut: - Cu acestea ce faci, tati?! - O s vedei! Pân termin eu, voi
mergei la mami s v pregteasc sniua. Eu zic c am terminat repede. Omul de zpad avea doi ochi negri, nasturi de la umeri pân jos, nasul din morcov sntos i roz, gura roie, uor zâmbitoare, între haios i serios, fularul pe umeri, mâna stâng în poziia de drepi i mâna dreapt ctre vasul de sus în semn de salut; le zic fetielor:
- Hai, tati, suii-v pe sniu s mergem s-l privim mai de departe.
- Tati, dar de ce are o mân în sus?! - Ca s ne salute în fiecare zi în loc de
„bun-dimineaa, bun-ziua, bun-seara i noapte bun, copii!”
P.S. i acum, din propriile dumneavoastr
amintiri, v salut omul de zpad!
22
Ioan GANEA-CHRISTU
DE-ALE VAC(S)CINRII
Am sperana c acest vaccin ateptat de majoritatea celor care au contientizat pericolul rspndirii acestei nenorociri planetare, nu este un vac(s)cin din categoria renumitei creme de ghete, vacs, marca „Albina” a industriaului glean Max Fisher.
N-o fi el perfect dar se vede treaba c e mai ru fr ru!
i mai ru e faptul c s-au format dou tabere, pro, respectiv contra introducerii n organism a serului considerat imunizator, respectiv lent-ucigtor. Dezbinarea izvort din dezinformare tiinific s-a extins chiar i la relaiile de prietenie:
- Cum?! Te-ai programat?! N-ai citit ce i-am trimis? N-ai auzit ce s-a ntmplat? Eu mai atept…
n multe cazuri se caut s se ia în rspr efectele acestor disperate soluii de combatere a pandemiei, fie ea indus sau scpat de sub control… Au aprut i fel de fel de elucubraii, unele hazlii, altele panicarde sau aberante.
Dup cteva ncercri de a m introduce pe platformele de vaccinare cu termene i categorii instabile, am fost ntiinat asupra locului i datei din programare. Zerooo - implicarea fantomaticilor medici de familie!
Aproape paradoxal, locul de vaccinare pentru categoria mea de vrst, de peste 65 de ani, a fost amenajat la Palatul Copiilor, iar fiica mea a fost programat la Clubul Seniorilor de prin Regie…
Pe cnd m apropiam de locul faptei, smbt 6 martie la ora 15, pe o vreme cu vnt i lapovi, distingeam categoria de pensionari, greoi, care erau ajutai de rude sau de ... crje, alii cu handicap… ntr-un fel, m vedeam cel mai tnr dintre ei, pentru c aveam doar o lun peste vrsta minim prevzut de platforma respectiv.
n cldire, totul pus la punct: dezinfectant, trasee, afie, locul de nregistrare cu termometru, cu foaia care
trebuia completat, cu doctor supervizor al procedurii i punctele de vaccinare propriu- zis. Caut s aleg o domnioar drgu, cu mn uoar i constat c mai toate corespundeau acestor criterii. M-am oprit la a cincea din vreo zece, cu toate c a fi vrut s m ntorc la a treia… de unde nu mai pleca o doamn cu prea multe haine, pregtit pentru vremea de afar. Dar nu mi- a prut ru.
- Bun ziua, v rog s v dezbrcai! V prezint seringa sigilat i vaccinul Pfizer.
- Pe ce parte trebuie s executai lucrarea? ntreb destul de serios pentru nceput.
- Unde vrei dumneavoastr... - Eu a vrea n picior… Apoi, vznd c afieaz o mimic de
„mi pare ru, nu se poate”, i-am ntins braul drept. Lng mine, n stnga, se mbrca deja-vaccinatul dinaintea mea i am remarcat c era un btrnel cu bun-sim, care vorbise ncet, prnd uor dezorientat i emoionat, cu hainele curate, cutele cmii trdnd faptul c era nou i nc neclcat.
M-am uitat la asistent cnd introducea acul seringii n sticlua cu serul speranei ntru revenirea la normalitatea vieii, am ntors apoi privirea spre alt punct de lucru i cnd s surprind introducerea acului cu pricina n braul pus la dispoziie, am constatat c domnioara mi i lipise un plasture rotund.
- V-a durut? - Nu. Dar mi-ai i fcut? Dac e aa,
mai nepai-m i n stnga, s nu mai vin peste trei sptmni!
- Mulumesc pentru remarc! Totui, va trebui s revenii pentru rapel. V doresc sntate i mergei n sala de ateptare pentru 15 minute.
N-am stat dect 5 minute, timp n care o doamn, neatent la trepte, a czut… i toat suflarea de asistente i medici s-a repezit s vad care e cauza, dac are vreo legtur cu vaccinarea sau cu vreo boal…, dac i-a luxat ceva… S-au linitit imediat toate apele i am plecat, amintindu-mi de o glum „viral”, cum se zice acum, la mod i prea des, despre pacienta mpacientat c nu mai vedea bine dup vaccinare, cnd, de fapt, i uitase ochelarii pe biroul asistentei…
Sper s nu fi fost un vac(s)cin! Cel puin pentru psihic, am cptat un
mare procent de linite interioar!
23
Calendar de breasl cules de pe net de Ioan GANEA-CHRISTU
15 ianuarie = Ziua Culturii Naionale
Ziua Culturii Naionale a fost marcat pentru prima dat la 15 ianuarie 2011, data naterii poetului naional al românilor,
Mihai Eminescu (1850-1889)
23 ianuarie = Ziua Internaional a Scrisului de Mn Ziua nternaional a Scrisului de Mân (National Handwriting Day),
a fost instituit cu scopul de a ne aminti frumuseea i unicitatea acestei forme de art, numit caligrafie, dar i din necesitatea folosirii semnturii de mân.
Aceast dat, la care este celebrat Ziua Mondial a Scrisului de Mân, coincide cu ziua de natere a lui John Hancock, devenit notoriu datorit semnturii sale, deosebit de lizibile i de interesante,
de pe Declaraia de Independen a Statelor Unite ale Americii. Aceast zi a fost iniiat i declarat de Asociaia Productorilor de Instrumente de Scris
(Writing Instrument Manufacturers Association, WIMA).
3 martie = Ziua Mondial a Scriitorilor Ziua Mondial a Scriitorilor
a fost introdus în 1986 de ctre English Pen Club, potrivit www.uacrr.org i panorama.am. Treptat, acest club a evoluat într-o asociaie mondial a scriitorilor i jurnalitilor i este cea mai veche
organizaie de aprare a drepturilor omului i literar din lume. Clubul Internaional Pen (în limba englez Pen este acronimul de la poet-eseist-romancier - n.red.) a fost
înfiinat la Londra în 1921, pentru a promova prietenia i sprijinul intelectual printre scriitorii de pe mapamond. Chiar dac acronimul asociaiei face referire la poei, eseiti i romancieri, sunt inclui scriitori ai tuturor
formelor literare, jurnaliti i istorici. Ideea realizrii acestei organizaii aparine scriitoarei britanice Catherine Amy Dawson Scott i primului
preedinte al acesteia, John Galsworthy. Au fost înfiinate centre PEN în multe alte ri, care aderau atât organizatoric, cât i individual, prin numele
unor mari autori ai epocii precum: H.G. Wells, Thomas Hardy, W.B. Yeats, Arthur Schnitzler, Gerhardt Hauptmann, Maurice Maetherlink, Knut Hamsun, Romain Rolland, Anatole France, Benedetto Croce, Dîmitri
Merejkovsky, Selma Lagerlöf, Thomas Mann, Vicente Blasco Ibanez, Rabindranath Tagore, Robert Frost, potrivit www.penromania.ro.
În ara noastr, PEN Clubul Român a fost creat în 1923 i a avut printre iniiatori pe Liviu Rebreanu, potrivit sursei amintite anterior. Din membrii clubului au fcut parte de-a lungul timpului, printre alii, scriitori precum
Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Ion Minulescu, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Ion Barbu, Victor Eftimiu. Centrul PEN Român a fost reînfiinat în edina din 11
septembrie 1990, prilej cu care o serie de scriitori români reprezentativi, înscrii pe baza unei declaraii, se declarau de acord cu Carta PEN, aa cum fusese ea formulat la înfiinare în 1921,
indic www.penromania.ro. În prezent, organizaia Clubul Internaional Pen are centre în peste 130 de ri i este cea mai veche
organizaie care lupt pentru dezvoltarea lumii culturale i pentru libertatea de expresie, indic www.panorama.am.
AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
21 martie = Ziua Mondial a Poeziei Ziua Mondial a Poeziei
srbtorete una dintre cele mai preuite forme de exprimare a identitii culturale i lingvistice ale umanitii. Practicat de-a lungul istoriei, în fiecare cultur i pe fiecare continent, poezia vorbete despre valorile
noastre comune, fapt care o poate transforma într-un puternic mesaj pentru dialog i pace. Ziua mondial a poeziei este marcat ca urmare a aplicrii unei decizii a UNESCO, emis în timpul celei
de-a 30-a sesiuni susinute la Paris, în perioada octombrie-noiembrie 1999, potrivit www.un.org., cu scopul de a sprijini diversitatea lingvistic prin exprimarea poetic i de a lrgi oportunitatea ca limbile pe cale de
dispariie s fie auzite. UNESCO subliniaz, pe pagina dedicat zilei, ocazia oferit pentru a aduce un omagiu poeziei, de a reînvia tradiiile orale ale recitalurilor de poezie, de a promova citirea, scrierea i
predarea poeziei, de a încuraja legtura dintre poezie i alte arte, precum teatrul, dansul, muzica i pictura. Poezia poate schimba modul în care oamenii vd lumea, poate inspira remedierea legturilor dintre oameni
AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)
23 aprilie = Ziua Mondial a Crii i a Drepturilor de Autor Ziua Mondial a Crii i a Drepturilor de Autor
se serbeaz simultan cu Ziua Bibliotecarului din Romnia (din 2005), în data de 23 Aprilie cnd se comemoreaz dispariia lui William Shakespeare i a lui Miguel de Cervantes, personaliti marcante ale culturii universale.
Numele oficial este Ziua Internaional a Crii i este srbtorit de toate statele membre ONU.
31 august = Ziua Limbii Romne Ziua Limbii Romne
a fost iniiat în 2011, ca urmare a unei propuneri legislative semnat de parlamentari aparinând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, iniiatorul propunerii legislative explic faptul
c "importana limbii române nu trebuie marginalizat de tendinele actuale ctre globalizare, deoarece limba român reprezint fundamentul identitii naionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei
societi puternice i unite". [1]
Aceast propunere legislativ a fost legiferat ca zi festiv a României prin Legea nr. 53/2013
[2] adoptat de
Parlamentul României [3]
. Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcat de ctre autoritile i instituiile publice, inclusiv de reprezentanele diplomatice i institutele culturale ale României, precum i de ctre alte instituii româneti din strintate, prin organizarea unor programe i manifestri cultural-educative, cu caracter
evocator sau tiinific. În aceast zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind
arborarea drapelului României, intonarea imnului naional i folosirea sigiliilor cu stema României de ctre autoritile i instituiile publice.
8 septembrie = Ziua Mondial a Literaturii Ziua Mondial a Literaturii
Literatura înseamn atât de mult pentru noi toi, este o art care a ajuns în casele oamenilor de atâta vreme i va continua s rmân mult timp de acum înainte.
Beneficiile cititului sunt prea bine cunoscute: un vocabular mai bogat, o gândire mai activ, o imaginaie dezvoltat i relaxarea ce i-o ofer, evadând din stresul cotidianului zilnic. Îns aceasta nu este tot! Cu ajutorul
literaturii descoperi lumi, nu doar lumea aceasta, ci intri în mintea scriitorului, intri în pielea personajului, cu care te identifici cel mai bine i trieti o nou via, devii altcineva, îi faci prieteni,începi s gândeti diferit, obligat de contextul în care se desfoar aciunea, te dezvoli. i toate acestea, de acas, de la bibliotec sau din parc. Dei mult lume ar considera aceast activitate plictisitoare, a dori s le spun acelor persoane un singur
lucru: mai cutai! Dac cititul nu v-a trezit interesul, aceasta este pentru c v-au “czut” în mân cri nepotrivite. Imposibil s nu gsii un autor care s v fascineze cu scrierile lui! Odat ce gsii crile
dumneavoastr de suflet, cu greu vei mai renuna la acest obicei. Sursa: https://timisoara.biz/ziua-mondiala-a-literaturii/
Nota bene:
1 aprilie 2013 = Ziua (nfiinrii) Cercului „Literar ing” al AGIR << La 1 aprilie 2013, un grup de ingineri entuziati, pensionari în majoritate, au hotrât s „pcleasc” „timpul care fuge ireparabil”, constituind Cercul Literar al Scriitorilor Ingineri din AGIR, sub denumirea de Literar Ing. Iniiativa era menit s susin activitatea i imaginea inginereasc din România i prin alte mijloace decât cele pur profesionale, pentru dezvoltarea dimensiunii culturale a personalitii inginerului. Cercul respectiv venea s completeze activitile cultural-artistice existente în cadrul AGIR - Orchestra Inginerilor, Corul Concertino, Cercul Inginerilor Epigramiti i Cercul vizionarilor.
Iniiatorii acestei „pcleli” au fost: Nicolae VASILE, Constantin RDUI, Ioan GANEA-CHRISTU, Gheorghe INDRE, Alexandru PACIOGA, Titi TURCOIU, Corneliu BERBENTE, Gheorghe MANOLEA, Nicolae DOFTOREANU, Artemiu VANCA, Ovidiu UUIANU. La prima edin s-a stabilit conducerea Cercului literar: Preedinte - Nicolae VASILE; Vicepreedinte - Gheorghe INDRE; Secretar - Ioan GANEA-CHRISTU. S-a mai stabilit ca întâlnirile Cercului s aibe loc lunar, în a treia zi de mari a lunii, la sediul AGIR din B-dul Dacia nr. 26, Sala „Nicolae VASILESCU-KARPEN”, Bucureti. >>
(extras din prefaa semnat de Ovidiu UUIANU la antologia „INGINERI scriitori i publiciti” coordonat de Nicolae VASILE i Ioan GANEA-CHRISTU, Editura AGIR, 2017)
i s-a dus dl. Ion C. TEFAN!...
Un om profund, îneles de unii, neîneles de alii, un lupttor pe trâmul iubirii, un iubitor al iubirii mai mult decât al femeii, ca mai toi artitii. A fost un scriitor care a trit atât vremurile literare de dinainte de 1989, cu cri foarte puine, tiraje mari i popularitate deosebit a scriitorilor, cât i pe cele de dup, cu cri multe, tiraje de o sut de exemplare i batjocur fa de tot ce este art, inclusiv literatura. L-am cunoscut la Cenaclul Destine, condus de dl. Victor Gh. STAN, unde era asaltat de toi cei care scoseser noi volume pentru a le face recenzii i i-am auzit reacia „Mi copii, nu am timp s le citesc pe toate, mai am i eu i altceva de fcut, tii c eu nu scriu despre o carte decât dup ce am citit-o i am îneles-o foarte bine! Asta îmi ia mult timp.” Apucasem s-i dau noua mea carte Universul ciclic, înainte de a-i auzi remarca de mai sus, c altfel nu a mai fi îndrznit. O perioad nu ne-am mai vzut, eu n-am mai fost la Cenaclul Destine, iar dânsul nu venea la Cenaclul Literar ing. Ne-am întâlnit cu o alt ocazie, când a venit la mine i mi-a zis: „Mi biete, mi-a plcut mult cartea pe care mi-ai dat-o! Un amestec de poezie cu filozofie cum n-am mai citit! Am i fcut o recenzie pe care am trimis-o la Revista „Litere” de la Târgovite. Am urmrit i altele pe care le-ai publicat i cred c ar trebui s te numeti Nae Vasile, nu Nicolae Vasile, c aa a fcut i Nae Ionescu când a vzut c lumea trata ca banal numele su real de Nicolae Ionescu!” Am prins curaj i i-am dat noul meu roman Dominoul iubirii, care tocmai apruse. De atunci, a început s vin regulat la Cenaclul Literar ing, unde am intrat într-o relaie foarte apropiat. La una dintre discuiile ulterioare mi-a spus: „Am citit romanul tu. Mi-a plcut foarte mult cum ai construit povestea de iubire, sunt chiar puin invidios, dar am o propunere. Scrie o variant cu un sfârit fericit i i-o public la editura mea Arefeana! S-a dus perioada romanelor tragice i chiar eu m-am sturat de atâtea cazuri nefericite.” Aa a aprut romanul Dominoul iubirii.Raiul, care a fost i începutul colaborrii noastre editoriale. Au urmat, tot la Editura Arefeana, volumele Românul ciclic (proz scurt), Clubul (eseu), Începutul Cercului (poezie) i Zâna i viaa (roman de dragoste), ultimul stârnindu-i iar apetitul de discuii pe tema iubirii, în urma crora i-am citit volumele Întâlnirea de la muzeu i Umbra dintre noi, care mi-au plcut foarte mult. Am scris i o recenzie comun, foarte cuprinztoare, preluat în volumul meu Citadela perpetu i publicat în Revista „Rotonda Valah”. Dup citirea acestor dou cri am îneles mai bine esena vieii lui. A fost tritorul unei mari iubiri neîmplinite. Atunci am îneles i de ce mi-a fcut sugestia referitoare la sfâritul fericit al romanului meu, dar i de ce îi fcea plcere s vin la cenaclul nostru. Era interesat s îneleag modul de gândire al scriitorilor, mai ales al poeilor, care aveau i o pregtire în domeniul tiinelor realiste, cum era i cea care a fost pasiunea vieii sale. Aa se explic i relaiile sale literare cu matematicienii, academicieni Solomon Marcus i Gheorghe Pun, la care se i refer în romanele sale. Dumnezeu s-l odihneasc în pace!
Nicolae VASILE, 29 aprilie 2021
26
8
Adrian BOTEZ este un liric superb de orgolios, cu un discurs poetic evaziv i aluziv, exploatând teme i aspecte cotidiene, civice, religioase, patriotice, ingenios articulate de o fantezie nelinitit, ocant pe alocuri. Un misticism ferm, dar temperat, se conjug cu meditaia adânc i cu o sinceritate debordant, ceea ce face ca poezia-i s se învecineze, natural, cu teologia i filosofia.
În Domnia lebedei, noul su volum de versuri, ne aflm într-un “muzeu” care, încercând s configureze viaa, redimensioneaz un univers descompus, prin disoluia prezentului, cu teribilele lui provocri “pandemice” - oferindu-i, totui, o punte de salvare : întoarcerea la cretinism i la valorile morale tradiionale. În fond, aceasta este aventura liric a gândirii lui Adrian Botez, riscant în lumea de azi : naiv i primejdioas, totui atractiv i vizionar.
Avem de-a face, cum ar spune-o poetul însui, cu un “dialog” – iret i rafinat –între “lebd i bufni”, în care percepia obinuit este minat de un uor scepticism luntric, mai mult bnuit, decât transmis.
LEBDA, “Zân din Ceruri”, acest simbol complex – pasre venerat în varii culturi (de pild, la celi, o pereche de lebede conduce Barca Soarelui peste ceruri; în amanism, cu abilitatea neobinuit de a putea cltori în lumea de dincolo) – tem fascinant, pentru nu puini artiti i scriitori, de-a lungul vremilor – celebreaz, i la Adrian Botez, Frumuseea, Credina i Profunzimea Sufletului. Este “Pasre de Promoroac”i “Ultim Glas al Mântuirii”, vehicul al lui Vinu “cu Aripi de Mtas” i Androgin Alchimic (“Androginul-Lebd” este chiar titlul unei secvene lirice din volum). Ne rzbate-n urechi Lohengrin-ul wagnerian i nu clipocelile de-ape, ale lacului lui Ceaikovski. Iar la instaurarea “domniei lebedei”, poetul devine “Frate al lui Crist /
încoronat cu Raze de-Ametist”. Frmântrile interioare, încercrile de a transforma realitatea monstruoas într-o pagin de
vis, într-o întoarcere în Paradis, înnobileaz versurile, ca-ntr-un experiment ermetic i mantric. Chiar dac ne pune în faa “statuilor” i a luminilor trecutului, poetul nu ne descoper i “secretul” acestora, astfel c partea cenuie a lumii triete, în continuare, aceeai dram a cunoaterii, iubirii i a idealurilor tot mai greu de atins. Micrile inimii rmân, în continuare, un câmp magnetic, un necunoscut inerent sensibilitii, ceea ce nu-l oprete pe poet a svâri o operaie de magie vital a fondului românesc arhaic, sentimental i profund, presat, azi, de circumstane urgente i dramatice.
Interesant este poetul i din punct de vedere stilistic, mai toat poezia sa fiind un torent verbal impetuos, care amestec ritmuri variate, diferite forme de prozodie, Adrian Botez fiind stpânit de cuvinte, de muzica i fora lor de penetraie. El “oficiaz” nu numai în catedrale, ci – whitmanian sau maiakovskian – pe baricade, în piee sau pe scen, alteori se dedulcete
eminescian, sau chiar barbian i arghezian, fcând apel nu numai la ritmurile respective, ci i la vocabular, sintax sau forme de versuri, organizate similar. De altfel, privit în ansamblu, fora poeziei lui Adrian Botez const, indiscutabil, tocmai în bogia excepional a limbajului, în stilul ultramodernist de a combina expresia frumoas, cu “graiul cu-ndemnuri pentru vite”, cu
trivialul cotidian, ca-n paradoxism, reuind s creeze impresia de naturalee, de firesc. Un adevrat exerciiu de stil i virtuozitate, aadar - dând culoare i consisten unui
poet anarho-sentimentalist, care descoper valoarea i semnificaia existenei, în spatele propriei cutri, sau – ca s fim mai aproape de verbul poetului –”dindrtul propriei absene”.
de prof. univ. dr. Florentin SMARANDACHE Universitatea NEW MEXICO / S.U.A.
8 -Adrian Botez – DOMNIA LEBEDEI (poezii, poeme i prozopoeme), Editura Rafet, Rm. Srat, 2021.
27
Adrian BOTEZ DOMNIA LEBEDEI
Nicu DOFTOREANU
Editura Fast Editing, 2021 ___________________________________________________________________________________________
continu cu volumul II
ANALIZA SISTEMIC A LITERATURII DIN GENERAIA 2000 (Nicolae VASILE)
DESPRE GRUPRI LITERARE Gruparea literar „CATACOMBA” (Antoneta RDOI) Cenaclul literar „OCTAVIAN GOGA” (Geo CLUGRU)
DESPRE AUTORI Angela BURTEA (Gheorghe A. STROIA) Alexandru CAZACU (Nicolae VASILE) Elena CPÂN (Gheorghe A. STROIA) Ecaterina CHIFU (Gheorghe A. STROIA) Virgil CIUC (Ionel MARIN) Nelu DANCI (Nicolae VASILE) Ligya DIACONESCU (Gheorghe A. STROIA) tefan DOROFTEI (Nicolae VASILE ) Eduard Dorin ENE (Antoneta RDOI) Constantin ENESCU (Antoneta RDOI) Mihai EPURE (Geo CLUGRU) Dumitru GLEANU (Gheorghe. A. STROIA) Mihai Valentin GHEORGHIU (Antoneta RDOI) Ion HAINE (Antoneta RDOI)
Cleopatra LUCA (Geo