Robert BADEN - POWELL

CERCETA$II,

Traducere de lon l. ONU

Cuvdnt inainte de acad. Dan Berindei

Prefala de dr. ing. mat. Marian Stag

ttt

INTEGRAL

TABLA DE MATERII

Cuv6nt inainte al acad. Dan Berindei '.........'...'.' ...'...'. 5

Prefafa dr. ing. mat. Marian Stag...'.'.'....'...':.......'...".'..'....'.'..'.....' 9

Scrisoare de G. D. Scraba '...."....'.'....'..'. 12

CAPITOIUL l: ARIA CERCETASULUI .'........... ....'........ L5

l-ul Bivuac: Lucririle cercetagilor .........'. 18

Al ll-lea >r Rezumat alcursului de instruclie pentru cerceta9i .""..25> lll-lea > Organizarea cercetagilor '..'.....".'.'.' '..'..'.... 35

> lV-lea > Legea cercetagului ..'....'.'........ 46

CAPITOLUL ll: tA |ARA ....... 5s

Al V-lea Bivuac: Viala in plin aer ...'..'.'... 55

> Vl-lea > Pe ap5 .....'.'....'...' 71

> Vll-lea >r Semnale gi comande ..'-.'.'..'.' 73

cAPtrotut lll: iN TRSARA ....."...'.."...". 83

AlVlll-lea Bivuac: Pionierii '....'.......'....'.' 83

> lX-lea r Tabira. Confortul uneitabere '.'..'-'.......'..97> X-lea > Bucitiria in tabirS ..........'.,.. 113

cAPtTOLUt lV: ARTA DE ATINEA O URMA ....'....'... 120

Al Xl-lea Bivuac: Observarea semnelor ......'..'.......'. 121

> Xll-lea >r Urme ............... L33

> Xlll-lea Citirea <<semnelor> sau deducerea ....'..........'.....'."".' L46

CAPITOIUIV: CUNO$TINTAANIMALELOR 9l A NATURII .......... 1ss

Al XIV-lea Bivuac: Si vezi, firi si fi vdzut ...........'.'.' 155

> XV-lea > Animalele """"' 163

> XVt-lea > plantele ............ 180

CAPITOIUL Vl: VREDNICIA CERCETASUTUI ............. 186AlXVll-lea Bivuac: Cum sd ajungem puternici ......... 188> XVlll-lea > Deprinderile cari aduc sinitate ............................. 203> XIX-lea > Pentru a preveni boalele ....ztz

cAP|ToLUtVl|:SPlRlTUtcAVA[EREsc........,..'..Al XX-lea Bivuac:indatorarea aproapelui ...............223> XXI-lea > Disciplina de sine insugi ......... ................232> XXll-lea > Cum si ne perfeclionSm ...239

CAPITOIUL Vlll: SALVAREA .............. ....25tAl XXlll-lea Bivuac: Ori 9i c6nd gata ........... .............. 251> XXIV-lea > Accidentele ................ ....... 256> XXV-lea > Ajuti pe aproapele tdu .......... .............. 264

CAPITOIUI lX: PATRIOTISMUI ............. 280Al XXVI-lea Bivuac: Datoriile unui cetSfean cercetag .................. 280> XXVII-lea > Unul pentru to!i, toli pentru unul .......................... 285

CAPITOLUIX: PENTRU |NSTRUCTOR|.............. ......287

308

CAPITOLUL I

ARTA CERCETASUTUI

PENTRU INSTRUCTORI

lnstruclia cercetagilor se va face, pe c6t cu putin!5,prin exercilii, jocuri gi intreceri (concursuri).

Jocurile, mai ales, trebuesc organizate pe echipe,

cari sd caute a se intrece una pe alta, fiecare dintre patrule

form6nd o echipS, gi fiecare dintre cercetagi avSnd a lua oparte activS la joc.

Se va stirui asupra observirei intocmai a regulelorjocului ca un exerciliu de disciplinS. Regulele stabilite in cartea

aceasta pot firegte sd fie modificate de cdtre instructori, a5a

cum imprejuririle locale ar cere.

indrumirile ce se dau n-au alt 1el dec6t pe acela de

a ajuta pe instructori si giseascd la rindu-le 9i alte jocuri,

intreceri 9i petreceriindllStoare, in comun.lati ce s-ar putea face in int6ia sdptdmAni (Nu trebuie

si se vadi in cele ce urmeazd dec6t nigte indrumdri, un model

dat, fird caracter obligatoriu).Tinerimea, care aleargd sd se inscrie in migcarea

L5

aceasta, arde de dorinfa de a practica c6t mai cur6ndindeletnicirea de cercetag; sd vi pdziti deci de a le potolav6ntul, dorinfa aceasta, fin6ndu-i cu prea multegi rdstdlmiciri pregititoare. Lisali-i si se joace dar, gi si faciexerciliile dupd carijinduesc; aminuntele vor urma incetul cuincetul, pe mdsura inaintirii (RAndurile acestea, din nefericire,au rimas literd moartd pentru mulfi dintre instructori; dacdle-ar fi dat insd toatd atenliunea cuveniti ar fi inliturat multeneajunsuri, multe neizb6nzi).

Seara intdia. in sala de adunareVorbili tinerilor despre arta Cercetagului, d6ndu-le,

dupi cum se vede in capitolul acesta, o privire generali, dacise poate, insolitd de proecfiuni, asupra a tot ce au de ficut.Alcitui!i patrulele 9i Tmpdrlifi gradele.

A douo ziServiciu activ, afard la c6mp, dacd se poate (Elva diferi,

firegte, dupi cum vd veli gisi in orag, la !ari, Tntr-o sald oiiafari la c6mp).

DimineolaParadS, scoaterea gi salutarea drapelului.Joc. Spre pildd: <Cercetap contra cercetag) {Vezi al

lV-lea bivuac, Exercitii in tabdrd). Diferite saluturi, semne derecunoagtere, strigdte (semne de infelegere) ale patrulelor,coruri de cercetapi etc.

Exercifii de a sg6ria pe pdm6nt cu v6rful bastonului,ori de a desemna pe ziduri cu creta, semnele cercetasilor.Semnele acestea se gterg apoi.

Facerea deosebitelor noduri.Deprinderea de a-;i injgheba gi a-gi face singuri sacii

pentru merinde, nasturidin fSgiide cureA pi altele.Daci e Duminicd ori sirbitoare, paradd, merg6nd

16

impreund la biserici.Cultura fizicd (Vezi al XVll-lea bivuac).Exercilii (Al XIX-lea bivuac).Puneli sd se mdsoare lungimea palmei, lungimea

cotului, (dela cot pSni la v6rful degetului mijlociu), lungimeadegetului, a pasului, etc. ale fiecSrui cercetag (Vezi al Vlll-leabivuac).

Trimitelicercetagii, unulc6te unul, oridoic6te doi, <siindeplineasci c6te o insdrcinare oarecare> gi apoi sd vie siraporteze (Vezi alXX-lea bivuac).

Plecarea intregei patrule pentru a cerceta 9i cunoagteimprejurimele, a-gi insemna direcliunea, ajut6ndu-se cu

busola, dupS v6nt, dupi soare (Vezi alVlll-lea bivuac).Luarea de insemndri (luarea de note, cum se mai

zice) asupra aminuntelor vdzute, a punctelor de (repere))(punctelor dupd care cineva se poate ugor orienta sau

indrepta) din acea localitate; iscodirea 9i aflarea dela oameniidin partea locului a tuturor aminuntelor cu privire la acestea(Vezi alV-lea bivuac).

Exercitali <pasul Cercetagului> (Vezi bivuacul al XIX-

lea).

Exercitali pe cercetati in a aprecia, evalua, distanlele(Vezi al Vlll-lea bivuac).

Dupd amiazdUn joc maiindelung pentru cercetagi (al lV-lea bivuac),

oriin sa16, <Jiu-Jitsu>, jocuri rdsboinice, box, coruri 9i strigdte(semnale) de adunare.

SeoraPovestiri ca-n tabirS, luate din aceasti carte sau din

altd parte. La alegere: Pregdtirea unei reprezentalii intrecercetagi sau disculiuni, jocul lui Kim, etc.

Patrulele exerciteazS singure sau cu instructorul toatiL7

sdptdm6na. Jocuriimpreuni S6mbdta urmitoare. ,

Daci dispuneli de mai multe seri peste sdptdmdn{puteti relua mai aminunlit unuldin aceste subiecte.

l-iul BIVUAC

TUCRARILE CERCETASITOR

Cercetagii in timp de poceNu-i nici un biiat, imi inchipuiu cel pufin, care si nur

doreasci sd fie folositor !5rei sale, intr-un chip ori intr-altul.,Un chip ugor este acela de a deveni cercetag.

Cum gtifi, cercetag (iscoadi cum il numiau Cronicarii)jse numegte in general un soldat, ales pentru inteligenga gi

curajul sdu gi care in timp de razboiu merge inaintea armateica si descopere pe dugman gi si raporteze gefului siu totceeace a vdzut.

t.ln afard insd de cercetagii de razboiu, maisunt cercetagi

in timp de pace, oamenii, cari in timp de pace fac lucruri cecer aceiag iscusin!5: VAnitorii cu lalul gi cursa din Americaide Nord, v6ndtorii din Africa centrald, pionierii, exploratorii,lmisionariiin Asia ;i din toate pdrlile lumei, oamenii pidurilorldin Australia 9i al!ii; sunt toli cercetagi pagnici, oameni,

I

cunosc6nd arta cercetagului, in toatd puterea cuv6ntului, I

gtiind sd trdeascd in junglS, destoinici si-gi gdseasci in l

totdeauna drumul 9i dand atenf iunea cuvenitd celor mai mici{urme. Eigtiu sd-givadi de sdnitate, firi doctor, sunt puternicilgifndriznefi, gata sd infrunte orice primejdie gi si se ajute in Iorice chip unul pe altul. Ei sunt obignuili sd-9i rigte viala la Inevoie, fird si stea la cumpdn6, pentru fara lor.

IRenunfd la toate plScerile pentru a-giimplini datoriile. I

$i aceasta nu o fac numai

;: tt se joace, ci pentru r" t'

I

dlu seama ci aceasta este datoria lor citre patrie, cdtrecompatrioli, citre cei mai mari dec6t d6ngii.

O a9a via!5, plini de toati mirelia, desigur n-o poate

lntreprinde fiecine; trebue sd fie anume pregitit.Cei care reu$esc (sd duci un aga traiu) sunt acei cari au

lnvitrat incS de copii arta cercetagilor.A fi cer.cetag inseamni a fi folositor in toate ramurile

vlefei, in afaceri chiar. Un mare fizician, Crookes, spune cd

lndeletnicirea aceasta are o mare importanld pentru omulfare se ocupi de gtiinle; ea poate si duci la descoperiri noiinceeace privegte aerul, lumina, etc.

S5 vd spun dar; cum puteli invi1a arta aceasta gi

cum o puteli practica, fdrd a e9i din cuprinsul !5rei. OdatiinceputS, ea este foarte,ugoard de deprins gi plini de farmec.Mijloculcel maisimplu este de a face parte dintr-o cohortd de<cercetagi>.

KimCeeace poate si facd un cercetag, se poate vedea

minunat dintr-o povestire de Kipling intitulati Kim. Kim sau

mai bine KimballO'Hara era fiul unui irlandez, sergentintr-unregiment din lndia. Rdmas orfan, c6nd era inci copil, Kim triiain lndia la o mitugd a sa, femeie sirac6.

Prietenii lui de joc erau toli indieni; el gtia limba !5riimai bine dec6t orice alt european. Un preot bitr6n lineafoarte mult la dAnsul. Cu acest preot Kim viziti mare parte

din nordul lndiei. lntr-una din zile el int6lni regimentul dincare ficuse parte tatil siu gi cum, induiotat, se tot inv6rteaprin tabdrS, fu binuit cd ar umbla si puie m6na pe ceva 9i

fu arestat. El insi din norocire avea la d6nsul actul sdu de

nagtere, aga cd gefii regimentului, afl6nd cine este, il adoptarigi prinseri a se ocupa de educaliunea lui. DaL cum cipdtacdteun concediu, c6te o permisie, Kim se imbrica ca Hindus ti-gipetrecea timpul liber printre indigeni.

19

Mai t6rziu, el int6lni int6mpldtor pe un oadomn Lurgan, neguldtor de scule vechi 9i de anticcare, pentrucd cunogtea bine oamenii gi fara, fdcea parteServiciul de informaliuni (serviciul de siguran!i).

Acesta, vdz6nd ci Kim este in curent cu toate lucrur9i obiceiurile Hindusilor; se gAndi cd ar putea face dintr-inde asemeni un bun agent, un soiu de detectiv printre indigenins5, inainte de a-l angaja in serviciul acesta, Lurgan il supusla cdteva incercdri, ca sd se incredinteze dacd are destul cugi hotdrire.

Ca s5-ivadi puterea voinfei, el cerci sd-l hypnadici sd-isubjuge giconduci g6ndurile dupi voia lui. Oacu tdrie de voin!5 sunt in stare si facd minunea aceasta fcu cei slabi de fire.

Pentru aceea, aruncd elde pim6nt o oali, carese sparse, insi Lurgan, pun6nd o m6nd pe ceafa bdiatulincerci s5-i sugereze ideia cd oala e tot intreagd. Dar izadarnic si introducd 96ndul acesta, al sdu, in creerul lui KimBdeatul, care vizuse oala spartd, nu voia sd mai creadieste ?ntreagd, cu toate ci o clip5, ii apdru in minte, fird vrereimaginea oaleiintregi, dar ardtarea aceasta... pieri.

Mul{i, in locul lui, ar fi ldsat ca g6ndurile 9i ciutiturale rStdceasci in negtire, n-ar fi putut si le fixeze asupra unulsingur lucru 9i un om ca Lurgan i-ar fi hypnotizat ugor.

Lurgan, gdsindu-l hotir6t gi degtept, il deprinse sdobserve cele mai miciamdnunte gisd le lie minte. (Un pfoarte important in educalia unui cercetag). El trebuia sd seexerciteze la aceasta fird preget, ori unde s-ar fi aflat. Lurganaritd mai intaiu lui Kim o tavi cu scule prefioase de diferiteforme gi colori, i-o lasi dinaintea ochilor timp de o minut6;apoi o acoperi cu o batisti gi il intrebi cAte pietre erau 9ide ce fel. La inceput, Kim nu putu si-gi aducd aminte dec6tde c6teva gi descrierea lor nu fu faimoasd, insd, dupd cdtevaincercdri, ajunse si 9i le aminteasci foarte bine pe toate.

Acelag lucru il fdcu el apoi cu tot ce vedea.Odatd, Kim cilStorea cu un bitrAn Afgan, negustor

de cai, care il iubea mult 9i care de asemenea ficea parte

dln Servciul de lnformaliuni. lntr-o zi Kim il indatori pe

tcesta, duc6ndu-i o depegd secreti; altd dati ii scipi viala,lurprinz6nd convorbirea unor indigeni, ce voiau s5-l atragi incursd 9i sd-l omoare. Kim care se preficu-se c5 doarme, sdri,

lpun6nd cd un vis rdu l-a degteptat 9i pirisind pe conspiratori,reugi si previe pe prietenul sdu la vreme.

in cele din urmi elfu primit ca membru al Serviciuluide lnformalii secrete. I se dete un semn pentru a putea firecunoscut, un cordon, pe care trebuia s5-l poarte la g6t gi o

frazl, care, spusd, intr-un mod oarecare, videa ci face partedln Serviciul de lnformalii.

Cercetagii de asemeni au de obiceiu semne secrete,prin cari comunicd intre d6ngii.

Membrii Serviciului de lnformalii sunt foarte numerogiln lndia, ei nu se cunosc din vedere, de aceea au nevoe de un

semn dupi care sd se cunoasci printre alli oanieni, cari arputea si le fie dugmani.

lntr-o zi, in tren, Kim int6lni un tovar55, necunoscut.Era un indigen, care urc6ndu-se in vagon, pirea foarte speriat;el mai era rinit pe fatr5 9i la mAini. Striinul acesta explicitovarigilor sdi de drum rinile, spun6nd ci a fost risturnatde ciruli venind spre gar5. Kim insi, ca cercetag, observi cirlnile nu erau zgdrieturi ori lovituri, ci tieturi, pe cari nu le-

ar fi putut avea, dacd ar fi fost numai risturnat de ciru!5. Pe

cSnd striinul igi pansa rinile, Kim ziri la dAnsul un semn la

fel cu al sdu. El fdcu aga inc6t striinul putu sd vazd la rAndu-isemnul celavea gi el.

Numai dec6t cel5lalt strecuri ?n convorbire c6teva

vorbe secrete gi Kim ii rispunse agigderea. Striinul traseatunci pe Kim deoparte 9i-i lSmuri ci era purtdtorul uneidepege secrete a guvernului, cd fusese descoperit de dugmani

2t

f

CAP. IV

ARTA DE A TINEA O URMA

PENTRU INSTRUCTORI

Principiile artei de a observa si de a deducegrele de expus prin scris. Ele se invatd prin procticd.sd ne mdrginim la cdtevo exemple, lo clteva indicafii, redepinde de focultdlile noastre de imaginalie gi de tmpre.lmportanla observaliei gi a deducerei esteCopiii observd foorte repede tnsd oceostd puterepe mdsurd ce cresc. Primele experienfe relin atenfio,se intdmpld moi tdrziu. A observa este o facultate ace trebue desvoltatd. Grija de o lineo o urmd vomod natural. Deducerea este arta de o afla ceeoce easd insemne.

S-a fdcut un more pas in desvoltarea coracteruluitdndr, cdnd el s-a obipnuit sd observe gi sd judece.

120

At UNSPREZECELEA BIVUAI

OBSERUAREA ..SEMNELOR*

Cercetagii inleleg prin ,,semne" toate amdnuntele ce

sd-iajute si oblie informaliile cdutate: urme de pagi, tufe,ini ori ramuri rupte, iarbi cdlcatd, picituri de s6nge,

ri de m6ncare, peri, etc.M-me Smithson, cdlStorind prin Ca;mir anul trecut,

urma unei pantere carea cu c61iva vSnitori hindugi

9i ripise un cerb.Animalul stribituse o parte din drum printre stSnci

hbele sale nu lSsase nici o urmi. Unul din v6ndtori muiigi-l trase un moment pe muchea unei stAnci l6ngi

. C6liva peri se lipird de deget. Erau perii cerbului pe

pantera il t6r6se pe acolo. Acegti c61iva peri formardcercetagii numesc un,,semn".D6nd atenfie acestor mici semne, acelag v6nitor

un urs: el biSS de seami ci coaja unui copac era

atd de putini vreme pi de partea cealalti gisi c61iva peri

cari deduse cd un urs se frecase de copac. Trebue ca ung si invele si nu scape nimic din vedere, cici aceasta

foarte important pentru el, at6t in timp de pace c6t giinde rSzboiu; trebue si vadi cele mai mici lucruri si sd le

, insi trebue mult exerciliu pini c6nd un incepitor

flunge si vadi tot, si nu lase nimic neobservat.Aceasta poate s5 se faci in ora; sau la !ar5. in acelag

llmp trebue si observim orice sgomot neobicinuit, mirosurile

fl sd vi 96ndili ce insemneazS. Daci nu vi invdgali si observafi

ille mai mici <<semne>, veli avea foarte puline cunoscutepGntru a rezolva problemele ce v-a[i pus gi nu veli fi de nici un

lolos ca cercetag. Nu-i dec6t o afacere de exerciliu.Amintifi-v5 de aceasta: un cercetag privepte ca o

nenorocire faptul ci un strein descoperi ceva, de departe sau

12L

la picioarele sale, ce nu l-a observat maiinainte elinsus.Daci vi plimbalicu un adevirat cercetag, veli

cd ochiisii merg dela un lucru la altulf;re incetaretot ce se int6mpli.

El nu o face ca si vi arate ceeace a invSlat ciobignuin[6.

Eram mai deundzi la Hyde Park, la Londra, cudin cercetagi. Elimi zise,,Calul acesta gchioapdtd" Nu eraun cal l6ngd noi, dar bdgaiu de seamd c5 el observase u

departe, pe malul celalt al 16ului. in momentul urmitor:pleci 9i rddicd un nasture de formd deosibitS. Ochii sdi,cum vedeli, priveau departe gi aproape in acelag timp.

lntr-un orag striin un cercetag i9i va gisi druinsemn6ndu-gi clSdirile publice gi incrucigdrile stradelor;observa in totdeauna firmele priviliilor, vehiculelor ceVa vedea dacd caii sunt bine inhdmafi 9i potcovili. Dupioamenii pe cari ii int6lnegte: fa!a, costumul,mersul, astfel inc6t daci un sergent de stradi l-ar intex. : ,,N-a!ivSzut un om cu haine albastre scobor6ndsd poati rdspunde cam aga:,,Da, el schiopdta pulin de pidrept, purta ghete de fabrici strdind gi avea unm6nd. A luat-o pe strada X, a doua la st6nga, acum vr-ominute'1

lnformalii de acest fel au fost foarte folositoarea urmdri pe un criminal, insd sunt atAgia oameni cariochii inchigi fdrd s5 vadi ceva !

in ltalia era o societate secret5 Camorra, care exersatinerii membri sd aibd o buni vedere. in timpul uneicamorristul se oprea deodati gi intreba pe recrut: ,,Cumimbrdcati femeia, ce era dinaintea casei a patra pe dstradei ce am l6sat-o?" sau ,,de ce vorbiau cei doi oamenicari i-am int6lnit la coltul stradei? Ce adresi a dat dobirjarului gi ce numir avea trisura? Care e indllimea a

case 9i care e lirgimea ferestrelor dela etajul al doilea".

122

':

a

Marele explorator; cipitanul Cook, a primit in copilirieo astfel de educalie, tot aga prestidigitatorul Robert Houdin'

in orag, cercetagul trebue si 9tie, care este farmacia

6ea mai apropiat6, comisariatul, spitalul, telefonul public,

lmbulanla salvirei, etc.

Un cercetag trebue sd priveasci 9i de-a lungul caselor

llin ganlul stradelor; de multe ori am gdsit bijuterii prelioase

pr,rdute, peste cari au trecut 9i ristrecut zeci de oameni.

CaracteristicileC6nd cilitorili cu trenul ori cu tramvaiul notali tot ce

privegte pe tovarSgii vogtri de drum: figura, imbricimintea,nrodul de a vorbi astfel in c6t si puteli si le descrie!i.

incercali sd vi dali seama daci sunt bogali sau sSraci

{ghetele vi spun in general), care le este meseria, dacd sunt

rrlnitogi gi ferici!i, dacd au nevoie de un ajutol etc.

Bigali de seami, si nu vadi ci ii observali; cdci atunci

rt' vor pdzi. Amintili-vd de ciobdnagul care a observat tilpilev,rgabondului fird s5-i dea de bSnuit'

A gti si observi pe oameni 9i si le descoperi 96ndul, are

o foarte mare importan!5 pentru negustori, mai ales pentru

v$nzdtori c6nd vreau si convingi pe clienli si cumpere, ori sirlescopere pe pungagi.

Se zice ci poli si descoperi caracterul omului dupirum poarti pdliria. Daci aceasta este pulin inclinatS, aveli

rle a face cu un bSiat bun. O pilSrie pusi pe o ureche aratiun moftangiu, datS pe spate un riu platnic, dreaptd pe cap un

orn probabil cinstit dar pulin inteligent.