Celulele conjunctive

Celulele conjunctive

FIBROBLASTE

Fibroblastele- sunt cele mai raspandite celule din tesuturile conjunctive, implicate in sinteza fibrelor si ale diferitelor componente intalnite in substanta fundamantala. Celula aflata in repaus functional poarta denumirea de fibrocit, recunoscut cu usurinta dupa aspectul alungit, terminat efilat catre capete si nucleul heterocromatic ovalar.

Imaginea de ansamblu (ob. 10x) indica un camp microscopic uniform, specific culturilor celulare in care se pot observa celule foarte asemanatoare din punct de vedere histostructural.

Detaliu de imagine(ob. 40x) evidentiaza o celula alungita , ce are un diametru aproximativ de 20 m si prezinta prelungiri fine care se bifurca si se subtiaza spre capete. Nucelul apare mare, ovalar, eucromatic, este situat in zona centrala a celulei si poate contine 2-4 nucleoli vizibili. Citoplasma este bazofila si are un caracter granular datorita numeroaselor organite, al caror detaliu de structura nu se percepe in microscopia optica. Totusi, din loc in loc se sesizeaza prezenta unor teritorii circulare cu diferite grade de intindere, ce reprezinta imaginea unor vacuole lipidice.

FIBRE ELASTICE ARTERA AORTA-HE,ORCEINA

Fibrele elastice sunt rezistente, extensibile si au un diametru aproximativ de 1m. Ele se ramifica si se anastomoeaza constiuind retele , dar se pot grupa si in fascicule, aglomerandu-se in organele nevoite sa iti modifice frecvent intinderea suprafetei( exemplu: vase de sange, coarde vocale, trahee, bronhii, peretii alveolelor pulmonare, piele, etc.

Identificare structurala (ob. 10x-40x) devine posibila doar in sectiunile histologice colorate cu orecina cand apar de nuanta maro-roscat, sau cu rezorcina-fuxina Weigert, cand apar inr o nuanta inchisa de albastru violet spre caramiziu. Aceste metode permit evidentierea fibrelor elastice intalnite in media arterei aorte, unde formeaza lame groase dispuse paralel.

FIBRE DE RETICULINA (FICAT ,RINICHI) IMPREGNATIE ARGENTICA

Fibrele de reticulina sunt considerate fibre tinere de colagen,fiind foarte subtiri, cu un diametru aproxmativ 0,5 m. Ele se pot ramifica si se anastomozeaza, constituind retele. Nu au propietatea de a se grupa in fascicule. Participa la structurarea stromei organei limfoide, a maduvei osoase, a tesutului conjunctiv lax, a membranelor bazale, etc.

Identificarea structurala (ob. 10x- 40x) devine posibila doar in sectiunile histologice prelucrate prin tehnica impregnatiei argentice, cand apar colorate in nuante de maro-inchis pana la negru. Aceasta metoda permite evidentierea fibrelor reticilinice, in timp ce structura celorlalte componente se estompeaza.

TESUT CONJUNCTIV RETICULAR LIMFONOD HE, HEA

Tesutul conjunctiv reticular intra in alcatuirea stromei organelor limfo- si hematopoietice, asigurand baza lor de sustinere. Este format din celule reticulare, substanta fundamentala si fibra de reticulina, ce vor constituii o pseudoretea flexibila.

Imaginea de ansamblu(ob. 10x) a tesutului reticular se observa cu greutate datorita numeroaselor celule de tip limfoid(exemplu: limfocite, macroface, plasmocite etc.) care sunt prinse in ochiurile retelei acestui tesut. In ansamblu nu se poate sesiza decat o aglomerare masiva de celule cu nuclei in general sferici, heterocromatici.

Detaliu de imagine (ob. 40x) evidentiaza aspectul celulelor reticulare identicicate printre celule limfoide.

TESUT CONJUNCTIV DENS DIN PIELE HEA

(ob. 40x)

(ob. 10x)

Tesuturile conjunctive dense sunt tesuturi in care predomina fibrele conjunctive, mai ales cele de colagen, in privinta celulelor predomina fibroblastele, iar substanta fundamentala este redusa. In functie de modalitatea de dispunere a fasciculelor de colagen, tesuturile conjunctive dense pot fi reprezentate de tesutul conjunctiv dens neorientat, nemodelat sau semimodelat, de testutul conjunctiv dens orientat, modelat sau ordonat si de tusuturile conjunctive de alunecare. In continuare de vor descrie tusuturile dense neorientate si orientate.

Tesutul conjuctiv dens neorientat- se mai numeste si tesut conjunctiv fibros. Este alcatuit predominant din fibre de colagen fara un aranjament specific si din fibroblaste, alaturi de celaalte componente, avand o rezistenta mai mare comparative cu cea a tesutului conjunctiv lax. El structureaza membranele seroase (spre exemplu- peritoneu, pleura,pericard,mezenter,epiploon) si fribroase (de exemplu: dermul pielii, capsulele conjunctive are organelor, submucoasa tractului digestic, etc.)

Imaginea de ansamblu(ob. 10x) permite observarea unui tesut conjunctiv in care predomina fibrele de colagen aglomerate in fascicule dispuse fara un aranjament bine stabilit. Din loc in loc, printre fibre, apar si celule.

Tesutul conjuctiv dens orientat- se caracterizeaza prin predominanta fibrelor conjunctive care respecta un aranajament specific, determinand aparitia unei rezistente deosebite fata de fortele de tractiune.

TESUT CONJUNCTTIV LAX DIN BULA DE EDEN HE

Tes conj reticulat

Tes conj dens