CELULA NEOPLAZICA
-
Upload
stalea-elena-veronica -
Category
Documents
-
view
402 -
download
2
Transcript of CELULA NEOPLAZICA
CELULACELULA
NEOPLAZICANEOPLAZICA
Definiţie. GeneralităţiDefiniţie. GeneralităţiCCelula malignă elula malignă -U-Unitatea morfofuncţională a nitatea morfofuncţională a unei neoplaziiunei neoplazii
-S-Se formează prin e formează prin transformarea malignă a transformarea malignă a unei celule normale unei celule normale
-Re-Reprezintă prima etapă în prezintă prima etapă în istoria naturală a cancerului. istoria naturală a cancerului.
Procesul Procesul transformării transformării unei unei
celule celule normale normale în în
celulă neoplazică constă într-o celulă neoplazică constă într-o
alterare patologică alterare patologică
complexăcomplexă ,, permanentă, permanentă,
genotipică şi fenotipică genotipică şi fenotipică
care se transmite care se transmite generaţiilor celulare generaţiilor celulare ulterioareulterioare
-Alterarea -Alterarea conduce conduce la la
dezorganizarea dezorganizarea ireversibilăireversibilă
a a funcţiilor funcţiilor celulare celulare
--Alterarea afectează Alterarea afectează
îndeosebi îndeosebi m mitozaitoza
şi diferenţierea şi diferenţierea celulară.celulară.
Cancerul Cancerul este este unun
proces multistadial proces multistadial ce ce are are la bazăla bază modificărimodificări genetice numeroasegenetice numeroase care, în timp, care, în timp,
au au un un efect efect cumulativcumulativ asupra asupra controlului controlului diviziunii, diviziunii,
ccreşteriireşterii şi şi diferenţierii celulare. diferenţierii celulare.
Majoritatea modificărilor Majoritatea modificărilor genetice sunt dobândite genetice sunt dobândite prin prin translocaţiile,translocaţiile,
deleţiile,deleţiile, inversiunile inversiunile şi şi mutaţiile mutaţiile punctiforme punctiforme ce au ce au loc loc în în timpul timpul vieţii individului.vieţii individului.
Nu Nu toate toate celulele celulele transformate transformate
au, însă, au, însă, capacitatea capacitatea dede a a forma forma
o tumoră. o tumoră.
Sunt Sunt implicate implicate multiple multiple mecanisme mecanisme de de apărare apărare ale ale organismului care detectează organismului care detectează celulele transformate şi le celulele transformate şi le distrug.distrug.
Toate Toate procesele procesele prin prin care este care este posibilă posibilă regenerarea unui regenerarea unui ţesut ţesut se se datorează datorează existenţei existenţei
celulelor stem (suşe) – celulelor stem (suşe) – celule singulare, cap celule singulare, cap de serie. de serie.
Celulele Celulele stem stem ale ale oricărui oricărui ţesut ţesut au au
2 2 funcţii funcţii majoremajore :: generează generează numeroase numeroase celule celule descendente descendente care care vorvor ajunge ajunge celulecelule mature - ce mature - ce alcătuiesc alcătuiesc ţesuturi ţesuturi specializate;specializate;
sunt sunt capabile capabile de de autoregenerare – numărul autoregenerare – numărul lor lor nu nu scadescade prin procesul prin procesul dede diferenţierediferenţiere
Clona Clona – este o populaţie – este o populaţie celulară celulară care care provine provine
dintr-o singură celulă de dintr-o singură celulă de origine origine şi şi care care păstrează aceleaşi păstrează aceleaşi caractere caractere structuralestructurale şişi funcţionale funcţionale
ca ca ale ale celulei celulei de de origine origine
Faptul că Faptul că majoritatea majoritatea tumorilor tumorilor
iau iau naştere naştere în în ţesuturi ţesuturi cu cu proliferare proliferare continuă continuă sausau
în ţesuturi în ţesuturi în în care care a a fost fost indusă proliferarea indusă proliferarea datoritădatorită unei agresiuni unei agresiuni tisulare,tisulare, sugerează existenţa sugerează existenţa celulelorcelulelor stem tumorale stem tumorale dupădupă modelul ţesuturilor modelul ţesuturilor normale.normale.
Ciclul celular reprezintă Ciclul celular reprezintă perioada dintre două perioada dintre două diviziuni succesive ale celulei diviziuni succesive ale celulei şi parcurge succesiv şi parcurge succesiv fazele: fazele: G1, S, G2, M.G1, S, G2, M.
Faza G1 Faza G1 – postmitotică sau – postmitotică sau presintetică – nucleul şi presintetică – nucleul şi citoplasma îşi măresc volumul citoplasma îşi măresc volumul se maturizează, are loc sinteza se maturizează, are loc sinteza ARN-ului şi proteinelor necesare ARN-ului şi proteinelor necesare formării fusului nuclear.formării fusului nuclear.
Faza S – de sinteză a ADN - Faza S – de sinteză a ADN - ului – se dublează cantitatea ului – se dublează cantitatea de ADN cromozomial.de ADN cromozomial.
Faza G2Faza G2 – premitotică sau – premitotică sau postsintetică – încetează sinteza postsintetică – încetează sinteza de ADN, de ADN,
dar continuă sinteza de ARN şi de dar continuă sinteza de ARN şi de enzime necesare mitozei.enzime necesare mitozei.
Faza M – mitoza – Faza M – mitoza – cu cu fazefazelele : :– – profaza, metafaza, anafaza, profaza, metafaza, anafaza, telofaza.telofaza.
Perioada dintre două mitoze Perioada dintre două mitoze se numeşte se numeşte interfază.interfază.
În funcţie de activitatea proliferativă, În funcţie de activitatea proliferativă, în fiecare populaţie de celule se în fiecare populaţie de celule se disting disting
3 categorii de subpopulaţii:3 categorii de subpopulaţii: celulele care proliferează continuu;celulele care proliferează continuu; celulele diferenţiate – părăsesc ciclul celulele diferenţiate – părăsesc ciclul
de creştere şi mor fără să se mai de creştere şi mor fără să se mai dividă;dividă;
celulele care nu sunt în ciclu, nu se celulele care nu sunt în ciclu, nu se divid, divid, dar pot reintra în ciclul diviziunii dar pot reintra în ciclul diviziunii celulare dacă primesc un stimul celulare dacă primesc un stimul adecvat – adecvat –
celule G0 (dormande).celule G0 (dormande).
Proliferarea Proliferarea celulară celulară şi şi ciclul ciclul celular celular sunt sunt procese procese complexe complexe carecare necesită necesită exprimarea exprimarea corectă corectă
a numeroase a numeroase genegene şi şi modificări modificări specifice specifice ale ale produşilorproduşilor acestoraacestora
Fazele Fazele S S şi şi M M ale ale ciclului ciclului celular sunt celular sunt declanşate declanşate de de schimbări subtile schimbări subtile de de mediu mediu intracelularintracelular , ,
cum cum ar ar fi fi variaţii variaţii în în concentraţia unorconcentraţia unor factori factori de de creştere.creştere.
Între Între compartimentulcompartimentul de de celule celule
aflate aflate în în ciclul ciclul celularcelular şi şi cel cel al celulelor al celulelor în în G0 G0 există există o o relaţie relaţie de feed-backde feed-back ( in ( in tesuturile nomale ).tesuturile nomale ).
--astfelastfel,, în cazul în care în cazul în care numărul de celule care numărul de celule care proliferează scade, proliferează scade,
un număr de celule aflate în un număr de celule aflate în G0 vor trece în G1 şi vor intra G0 vor trece în G1 şi vor intra în diviziune. în diviziune.
Invers, când numărul de Invers, când numărul de celule proliferante atinge celule proliferante atinge maximul permis ţesutului maximul permis ţesutului respectiv, respectiv,
o parte din ele vor trece în o parte din ele vor trece în repaus. repaus.
Prin stimulare adecvatăPrin stimulare adecvată , ,
la un moment dat acestea la un moment dat acestea
din urmă din urmă pot pot reintra reintra în în ciclul celular, în diviziune ciclul celular, în diviziune ..
Perturbarea ciclului Perturbarea ciclului celular poate fi urmată de celular poate fi urmată de o o scurtare a duratei scurtare a duratei acestacestuuia sau de o creştere ia sau de o creştere a numărului de celule a numărului de celule aflate în proliferare, aflate în proliferare, proces caracteristic proces caracteristic fenomenului malign.fenomenului malign.
Dintre reglatorii ciclului Dintre reglatorii ciclului celular implicaţi în celular implicaţi în oncogeneză un rol oncogeneză un rol particular particular
îl areîl are proteina p53 proteina p53 care care controlează proliferarea controlează proliferarea celulară,celulară, blocând pasajul blocând pasajul celulelor în faza de celulelor în faza de sinteză a ADN; sinteză a ADN;
p53 mai poate induce p53 mai poate induce apoptoza celulară (moartea apoptoza celulară (moartea celulară programată).celulară programată).
Gena proteinei p53 este Gena proteinei p53 este structural modificată în structural modificată în aproximativ jumătate din aproximativ jumătate din cancerele umane, constituind cancerele umane, constituind leziunea moleculară cea mai leziunea moleculară cea mai frecventă frecventă asociată acestei asociată acestei maladii.maladii.
Proprietăţile celulei Proprietăţile celulei neoplaziceneoplazice
1. Morfologice1. MorfologiceCelulele maligne sunt de Celulele maligne sunt de
dimensiuni şi forme variate,dimensiuni şi forme variate,
sunt sunt mai puţin diferenţiate mai puţin diferenţiate
sau sau chiar chiar nediferenţiatenediferenţiate faţă faţă dede celulele celulele normale normale ale ale ţesutului ţesutului
din care se dezvoltă.din care se dezvoltă.
Proprietăţile celulei neoplaziceProprietăţile celulei neoplazice 1. Morfologice1. Morfologice Celulele tumorale se Celulele tumorale se
caracterizează prin caracterizează prin : : --nuclei nuclei mari, mari, citoplasmă citoplasmă
redusă cantitativ redusă cantitativ în în raport raport cu cu nucleul, bazofilă nucleul, bazofilă datorită datorită unui unui conţinut crescut de ARN. conţinut crescut de ARN. Se inversează şi raportul Se inversează şi raportul nucleo-nucleolar.nucleo-nucleolar.
2. Proprietăţi 2. Proprietăţi funcţionale biochimicefuncţionale biochimice
Acumularea acidului Acumularea acidului lactic prin glicoliză lactic prin glicoliză anaerobă.anaerobă.
Scăderea degradării Scăderea degradării oxidative a glucozei.oxidative a glucozei.
2. Proprietăţi funcţionale 2. Proprietăţi funcţionale biochimicebiochimice
Anomalii de sinteză Anomalii de sinteză constând în constând în sinteza unor sinteza unor molecule proteice molecule proteice cu cu structură diferită de a structură diferită de a celor elaborate în mod celor elaborate în mod normal sau biosinteză normal sau biosinteză “anarhică” – “anarhică” – elaborarea de elaborarea de proteine normale în exces.proteine normale în exces.
Producţia şi secreţia Producţia şi secreţia aberantă de peptide aberantă de peptide -- de de exex. :. :
substanţele proteice cu substanţele proteice cu funcţii hormon-like ce apar în funcţii hormon-like ce apar în ţesuturi fără funcţie ţesuturi fără funcţie endocrină, una din endocrină, una din consecinţele clinice fiind consecinţele clinice fiind sindroamele sindroamele paraneoplazice. paraneoplazice.
Unele polipeptide secretate Unele polipeptide secretate de celulele maligne pot de celulele maligne pot declanşa declanşa fenomene fenomene autoimune autoimune – – paraneoplazii cu expresie paraneoplazii cu expresie neurologică, neurologică, vasculopatie vasculopatie microangiopatică, microangiopatică, osteoartropatii, anemii osteoartropatii, anemii hemolitice autoimune.hemolitice autoimune.
Dereglarea sintezei Dereglarea sintezei enzimaticeenzimatice
În celulele maligne s-au În celulele maligne s-au evidenţiat anomalii în evidenţiat anomalii în distribuţia izoenzimelor – distribuţia izoenzimelor – forme moleculare diferite ale forme moleculare diferite ale unor proteine cu funcţie unor proteine cu funcţie enzimatică specifică, enzimatică specifică, având la având la
origine origine reactivarea unor reactivarea unor gene fetale,gene fetale, cu reprimarea cu reprimarea genelor normale adulte.genelor normale adulte.
3. Modificări ale 3. Modificări ale suprafeţei celularesuprafeţei celulare
modificări enzimatice – modificări enzimatice – colagenazecolagenaze
modificarea distributiei modificarea distributiei sarcinilor electrice sarcinilor electrice ((creşterea sarcinilor electrice creşterea sarcinilor electrice negative ce permite ataşarea negative ce permite ataşarea cationilor de calciu cu rol cationilor de calciu cu rol esential în legăturile esential în legăturile intercelulare)intercelulare)
3. Modificări ale suprafeţei 3. Modificări ale suprafeţei celularecelulare
modificări de modificări de permeabilitatepermeabilitate
modificări ale distribuţiei şi modificări ale distribuţiei şi orientării componentelor orientării componentelor structuralestructurale
modificări de mobilitate modificări de mobilitate – – creşterea mobilităţiicreşterea mobilităţii
modificări antigenicemodificări antigenice
Malignitatea implică Malignitatea implică pierderea adezivităţii pierderea adezivităţii celulare, celulare, producerea producerea de enzime de enzime proteolitice în proteolitice în cantitate crescută cantitate crescută şişi
creşterea mobilităţii creşterea mobilităţii celulare.celulare.
Celulele tumorale secretă o Celulele tumorale secretă o serinprotează serinprotează care activează care activează plasminogenul seric în plasminogenul seric în plasmină,plasmină, care hidrolizează care hidrolizează fibrina,fibrina,
fenomen implicat înfenomen implicat în modificarea capacităţii de modificarea capacităţii de desprindere, invazie şi desprindere, invazie şi metastazare metastazare
a celulelor neoplazice.a celulelor neoplazice.
GlicoproteineleGlicoproteinele
membranare – membranare –
au funcţii multiple, cele au funcţii multiple, cele mai importante fiind mai importante fiind cele de cele de receptori receptori celulari celulari pentru pentru hormoni şi factori de hormoni şi factori de creştere.creştere.
Celula neoplazică îşi Celula neoplazică îşi sintetizează proprii ei factori sintetizează proprii ei factori de creştere (autocrinie), de creştere (autocrinie), începe să prolifereze aparent începe să prolifereze aparent necontrolat (autonomie)necontrolat (autonomie), , pierde inhibiţia de contact.pierde inhibiţia de contact.
O importanţă mare în procesul O importanţă mare în procesul dezvoltării unei metastaze îl dezvoltării unei metastaze îl are are învelişul sialoproteic învelişul sialoproteic al al celulei maligne cu rol celulei maligne cu rol protectorprotector
Antigenele tumorale Antigenele tumorale
– – sunt foarte variate de sunt foarte variate de
la o tumoră la alta şi la o tumoră la alta şi generează o puternică generează o puternică reacţie imună reacţie imună din din partea gazdei.partea gazdei.
În unele cancere au fost În unele cancere au fost identificate macromolecule identificate macromolecule imunochimic identice cu imunochimic identice cu anumite antigene anumite antigene embrionare la nivelul embrionare la nivelul suprafeţelor celulare: suprafeţelor celulare:
CEA , AFP,CEA , AFP, sulfoglicoproteina fetală, sulfoglicoproteina fetală, fosfataza alcalină fetală fosfataza alcalină fetală (Regan).(Regan).
Celulele maligne Celulele maligne posedă o varietate de posedă o varietate de sisteme de antigenesisteme de antigene : : --de organ, de organ,
--de de histocompatibilitate,histocompatibilitate,
--de diferenţierede diferenţiere , ,
--tumoral specifice.tumoral specifice.
Boala neoplazică trebuie Boala neoplazică trebuie considerată un ansamblu considerată un ansamblu alcătuit din alcătuit din tumora care tumora care creşte local şi celulele creşte local şi celulele neoplazice detaşate şi neoplazice detaşate şi metastazate la distanţă.metastazate la distanţă.
Această capacitate a celulei Această capacitate a celulei maligne depinde, în esenţă maligne depinde, în esenţă de modificările de la nivelul de modificările de la nivelul suprafeţei celularesuprafeţei celulare
CELULACELULA
NEOPLAZICANEOPLAZICA
Definiţie. GeneralităţiDefiniţie. GeneralităţiCCelula malignă elula malignă -U-Unitatea morfofuncţională a nitatea morfofuncţională a unei neoplaziiunei neoplazii
-S-Se formează prin e formează prin transformarea malignă a transformarea malignă a unei celule normale unei celule normale
-Re-Reprezintă prima etapă în prezintă prima etapă în istoria naturală a cancerului. istoria naturală a cancerului.
Procesul Procesul transformării transformării unei unei
celule celule normale normale în în
celulă neoplazică constă într-o celulă neoplazică constă într-o
alterare patologică alterare patologică
complexăcomplexă ,, permanentă, permanentă,
genotipică şi fenotipică genotipică şi fenotipică
care se transmite care se transmite generaţiilor celulare generaţiilor celulare ulterioareulterioare
-Alterarea -Alterarea conduce conduce la la
dezorganizarea dezorganizarea ireversibilăireversibilă
a a funcţiilor funcţiilor celulare celulare
--Alterarea afectează Alterarea afectează
îndeosebi îndeosebi m mitozaitoza
şi diferenţierea şi diferenţierea celulară.celulară.
Cancerul Cancerul este este unun
proces multistadial proces multistadial ce ce are are la bazăla bază modificărimodificări genetice numeroasegenetice numeroase care, în timp, care, în timp,
au au un un efect efect cumulativcumulativ asupra asupra controlului controlului diviziunii, diviziunii,
ccreşteriireşterii şi şi diferenţierii celulare. diferenţierii celulare.
Majoritatea modificărilor Majoritatea modificărilor genetice sunt dobândite genetice sunt dobândite prin prin translocaţiile,translocaţiile,
deleţiile,deleţiile, inversiunile inversiunile şi şi mutaţiile mutaţiile punctiforme punctiforme ce au ce au loc loc în în timpul timpul vieţii individului.vieţii individului.
Nu Nu toate toate celulele celulele transformate transformate
au, însă, au, însă, capacitatea capacitatea dede a a forma forma
o tumoră. o tumoră.
Sunt Sunt implicate implicate multiple multiple mecanisme mecanisme de de apărare apărare ale ale organismului care detectează organismului care detectează celulele transformate şi le celulele transformate şi le distrug.distrug.
Toate Toate procesele procesele prin prin care este care este posibilă posibilă regenerarea unui regenerarea unui ţesut ţesut se se datorează datorează existenţei existenţei
celulelor stem (suşe) – celulelor stem (suşe) – celule singulare, cap celule singulare, cap de serie. de serie.
Celulele Celulele stem stem ale ale oricărui oricărui ţesut ţesut au au
2 2 funcţii funcţii majoremajore :: generează generează numeroase numeroase celule celule descendente descendente care care vorvor ajunge ajunge celulecelule mature - ce mature - ce alcătuiesc alcătuiesc ţesuturi ţesuturi specializate;specializate;
sunt sunt capabile capabile de de autoregenerare – numărul autoregenerare – numărul lor lor nu nu scadescade prin procesul prin procesul dede diferenţierediferenţiere
Clona Clona – este o populaţie – este o populaţie celulară celulară care care provine provine
dintr-o singură celulă de dintr-o singură celulă de origine origine şi şi care care păstrează aceleaşi păstrează aceleaşi caractere caractere structuralestructurale şişi funcţionale funcţionale
ca ca ale ale celulei celulei de de origine origine
Faptul că Faptul că majoritatea majoritatea tumorilor tumorilor
iau iau naştere naştere în în ţesuturi ţesuturi cu cu proliferare proliferare continuă continuă sausau
în ţesuturi în ţesuturi în în care care a a fost fost indusă proliferarea indusă proliferarea datoritădatorită unei agresiuni unei agresiuni tisulare,tisulare, sugerează existenţa sugerează existenţa celulelorcelulelor stem tumorale stem tumorale dupădupă modelul ţesuturilor modelul ţesuturilor normale.normale.
Ciclul celular reprezintă Ciclul celular reprezintă perioada dintre două perioada dintre două diviziuni succesive ale celulei diviziuni succesive ale celulei şi parcurge succesiv şi parcurge succesiv fazele: fazele: G1, S, G2, M.G1, S, G2, M.
Faza G1 Faza G1 – postmitotică sau – postmitotică sau presintetică – nucleul şi presintetică – nucleul şi citoplasma îşi măresc volumul citoplasma îşi măresc volumul se maturizează, are loc sinteza se maturizează, are loc sinteza ARN-ului şi proteinelor necesare ARN-ului şi proteinelor necesare formării fusului nuclear.formării fusului nuclear.
Faza S – de sinteză a ADN - Faza S – de sinteză a ADN - ului – se dublează cantitatea ului – se dublează cantitatea de ADN cromozomial.de ADN cromozomial.
Faza G2Faza G2 – premitotică sau – premitotică sau postsintetică – încetează sinteza postsintetică – încetează sinteza de ADN, de ADN,
dar continuă sinteza de ARN şi de dar continuă sinteza de ARN şi de enzime necesare mitozei.enzime necesare mitozei.
Faza M – mitoza – Faza M – mitoza – cu cu fazefazelele : :– – profaza, metafaza, anafaza, profaza, metafaza, anafaza, telofaza.telofaza.
Perioada dintre două mitoze Perioada dintre două mitoze se numeşte se numeşte interfază.interfază.
În funcţie de activitatea proliferativă, În funcţie de activitatea proliferativă, în fiecare populaţie de celule se în fiecare populaţie de celule se disting disting
3 categorii de subpopulaţii:3 categorii de subpopulaţii: celulele care proliferează continuu;celulele care proliferează continuu; celulele diferenţiate – părăsesc ciclul celulele diferenţiate – părăsesc ciclul
de creştere şi mor fără să se mai de creştere şi mor fără să se mai dividă;dividă;
celulele care nu sunt în ciclu, nu se celulele care nu sunt în ciclu, nu se divid, divid, dar pot reintra în ciclul diviziunii dar pot reintra în ciclul diviziunii celulare dacă primesc un stimul celulare dacă primesc un stimul adecvat – adecvat –
celule G0 (dormande).celule G0 (dormande).
Proliferarea Proliferarea celulară celulară şi şi ciclul ciclul celular celular sunt sunt procese procese complexe complexe carecare necesită necesită exprimarea exprimarea corectă corectă
a numeroase a numeroase genegene şi şi modificări modificări specifice specifice ale ale produşilorproduşilor acestoraacestora
Fazele Fazele S S şi şi M M ale ale ciclului ciclului celular sunt celular sunt declanşate declanşate de de schimbări subtile schimbări subtile de de mediu mediu intracelularintracelular , ,
cum cum ar ar fi fi variaţii variaţii în în concentraţia unorconcentraţia unor factori factori de de creştere.creştere.
Între Între compartimentulcompartimentul de de celule celule
aflate aflate în în ciclul ciclul celularcelular şi şi cel cel al celulelor al celulelor în în G0 G0 există există o o relaţie relaţie de feed-backde feed-back ( in ( in tesuturile nomale ).tesuturile nomale ).
--astfelastfel,, în cazul în care în cazul în care numărul de celule care numărul de celule care proliferează scade, proliferează scade,
un număr de celule aflate în un număr de celule aflate în G0 vor trece în G1 şi vor intra G0 vor trece în G1 şi vor intra în diviziune. în diviziune.
Invers, când numărul de Invers, când numărul de celule proliferante atinge celule proliferante atinge maximul permis ţesutului maximul permis ţesutului respectiv, respectiv,
o parte din ele vor trece în o parte din ele vor trece în repaus. repaus.
Prin stimulare adecvatăPrin stimulare adecvată , ,
la un moment dat acestea la un moment dat acestea
din urmă din urmă pot pot reintra reintra în în ciclul celular, în diviziune ciclul celular, în diviziune ..
Perturbarea ciclului Perturbarea ciclului celular poate fi urmată de celular poate fi urmată de o o scurtare a duratei scurtare a duratei acestacestuuia sau de o creştere ia sau de o creştere a numărului de celule a numărului de celule aflate în proliferare, aflate în proliferare, proces caracteristic proces caracteristic fenomenului malign.fenomenului malign.
Dintre reglatorii ciclului Dintre reglatorii ciclului celular implicaţi în celular implicaţi în oncogeneză un rol oncogeneză un rol particular particular
îl areîl are proteina p53 proteina p53 care care controlează proliferarea controlează proliferarea celulară,celulară, blocând pasajul blocând pasajul celulelor în faza de celulelor în faza de sinteză a ADN; sinteză a ADN;
p53 mai poate induce p53 mai poate induce apoptoza celulară (moartea apoptoza celulară (moartea celulară programată).celulară programată).
Gena proteinei p53 este Gena proteinei p53 este structural modificată în structural modificată în aproximativ jumătate din aproximativ jumătate din cancerele umane, constituind cancerele umane, constituind leziunea moleculară cea mai leziunea moleculară cea mai frecventă frecventă asociată acestei asociată acestei maladii.maladii.
Proprietăţile celulei Proprietăţile celulei neoplaziceneoplazice
1. Morfologice1. MorfologiceCelulele maligne sunt de Celulele maligne sunt de
dimensiuni şi forme variate,dimensiuni şi forme variate,
sunt sunt mai puţin diferenţiate mai puţin diferenţiate
sau sau chiar chiar nediferenţiatenediferenţiate faţă faţă dede celulele celulele normale normale ale ale ţesutului ţesutului
din care se dezvoltă.din care se dezvoltă.
Proprietăţile celulei neoplaziceProprietăţile celulei neoplazice 1. Morfologice1. Morfologice Celulele tumorale se Celulele tumorale se
caracterizează prin caracterizează prin : : --nuclei nuclei mari, mari, citoplasmă citoplasmă
redusă cantitativ redusă cantitativ în în raport raport cu cu nucleul, bazofilă nucleul, bazofilă datorită datorită unui unui conţinut crescut de ARN. conţinut crescut de ARN. Se inversează şi raportul Se inversează şi raportul nucleo-nucleolar.nucleo-nucleolar.
2. Proprietăţi 2. Proprietăţi funcţionale biochimicefuncţionale biochimice
Acumularea acidului Acumularea acidului lactic prin glicoliză lactic prin glicoliză anaerobă.anaerobă.
Scăderea degradării Scăderea degradării oxidative a glucozei.oxidative a glucozei.
2. Proprietăţi funcţionale 2. Proprietăţi funcţionale biochimicebiochimice
Anomalii de sinteză Anomalii de sinteză constând în constând în sinteza unor sinteza unor molecule proteice molecule proteice cu cu structură diferită de a structură diferită de a celor elaborate în mod celor elaborate în mod normal sau biosinteză normal sau biosinteză “anarhică” – “anarhică” – elaborarea de elaborarea de proteine normale în exces.proteine normale în exces.
Producţia şi secreţia Producţia şi secreţia aberantă de peptide aberantă de peptide -- de de exex. :. :
substanţele proteice cu substanţele proteice cu funcţii hormon-like ce apar în funcţii hormon-like ce apar în ţesuturi fără funcţie ţesuturi fără funcţie endocrină, una din endocrină, una din consecinţele clinice fiind consecinţele clinice fiind sindroamele sindroamele paraneoplazice. paraneoplazice.
Unele polipeptide secretate Unele polipeptide secretate de celulele maligne pot de celulele maligne pot declanşa declanşa fenomene fenomene autoimune autoimune – – paraneoplazii cu expresie paraneoplazii cu expresie neurologică, neurologică, vasculopatie vasculopatie microangiopatică, microangiopatică, osteoartropatii, anemii osteoartropatii, anemii hemolitice autoimune.hemolitice autoimune.
Dereglarea sintezei Dereglarea sintezei enzimaticeenzimatice
În celulele maligne s-au În celulele maligne s-au evidenţiat anomalii în evidenţiat anomalii în distribuţia izoenzimelor – distribuţia izoenzimelor – forme moleculare diferite ale forme moleculare diferite ale unor proteine cu funcţie unor proteine cu funcţie enzimatică specifică, enzimatică specifică, având la având la
origine origine reactivarea unor reactivarea unor gene fetale,gene fetale, cu reprimarea cu reprimarea genelor normale adulte.genelor normale adulte.
3. Modificări ale 3. Modificări ale suprafeţei celularesuprafeţei celulare
modificări enzimatice – modificări enzimatice – colagenazecolagenaze
modificarea distributiei modificarea distributiei sarcinilor electrice sarcinilor electrice ((creşterea sarcinilor electrice creşterea sarcinilor electrice negative ce permite ataşarea negative ce permite ataşarea cationilor de calciu cu rol cationilor de calciu cu rol esential în legăturile esential în legăturile intercelulare)intercelulare)
3. Modificări ale suprafeţei 3. Modificări ale suprafeţei celularecelulare
modificări de modificări de permeabilitatepermeabilitate
modificări ale distribuţiei şi modificări ale distribuţiei şi orientării componentelor orientării componentelor structuralestructurale
modificări de mobilitate modificări de mobilitate – – creşterea mobilităţiicreşterea mobilităţii
modificări antigenicemodificări antigenice
Malignitatea implică Malignitatea implică pierderea adezivităţii pierderea adezivităţii celulare, celulare, producerea producerea de enzime de enzime proteolitice în proteolitice în cantitate crescută cantitate crescută şişi
creşterea mobilităţii creşterea mobilităţii celulare.celulare.
Celulele tumorale secretă o Celulele tumorale secretă o serinprotează serinprotează care activează care activează plasminogenul seric în plasminogenul seric în plasmină,plasmină, care hidrolizează care hidrolizează fibrina,fibrina,
fenomen implicat înfenomen implicat în modificarea capacităţii de modificarea capacităţii de desprindere, invazie şi desprindere, invazie şi metastazare metastazare
a celulelor neoplazice.a celulelor neoplazice.
GlicoproteineleGlicoproteinele
membranare – membranare –
au funcţii multiple, cele au funcţii multiple, cele mai importante fiind mai importante fiind cele de cele de receptori receptori celulari celulari pentru pentru hormoni şi factori de hormoni şi factori de creştere.creştere.
Celula neoplazică îşi Celula neoplazică îşi sintetizează proprii ei factori sintetizează proprii ei factori de creştere (autocrinie), de creştere (autocrinie), începe să prolifereze aparent începe să prolifereze aparent necontrolat (autonomie)necontrolat (autonomie), , pierde inhibiţia de contact.pierde inhibiţia de contact.
O importanţă mare în procesul O importanţă mare în procesul dezvoltării unei metastaze îl dezvoltării unei metastaze îl are are învelişul sialoproteic învelişul sialoproteic al al celulei maligne cu rol celulei maligne cu rol protectorprotector
Antigenele tumorale Antigenele tumorale
– – sunt foarte variate de sunt foarte variate de
la o tumoră la alta şi la o tumoră la alta şi generează o puternică generează o puternică reacţie imună reacţie imună din din partea gazdei.partea gazdei.
În unele cancere au fost În unele cancere au fost identificate macromolecule identificate macromolecule imunochimic identice cu imunochimic identice cu anumite antigene anumite antigene embrionare la nivelul embrionare la nivelul suprafeţelor celulare: suprafeţelor celulare:
CEA , AFP,CEA , AFP, sulfoglicoproteina fetală, sulfoglicoproteina fetală, fosfataza alcalină fetală fosfataza alcalină fetală (Regan).(Regan).
Celulele maligne Celulele maligne posedă o varietate de posedă o varietate de sisteme de antigenesisteme de antigene : : --de organ, de organ,
--de de histocompatibilitate,histocompatibilitate,
--de diferenţierede diferenţiere , ,
--tumoral specifice.tumoral specifice.
Boala neoplazică trebuie Boala neoplazică trebuie considerată un ansamblu considerată un ansamblu alcătuit din alcătuit din tumora care tumora care creşte local şi celulele creşte local şi celulele neoplazice detaşate şi neoplazice detaşate şi metastazate la distanţă.metastazate la distanţă.
Această capacitate a celulei Această capacitate a celulei maligne depinde, în esenţă maligne depinde, în esenţă de modificările de la nivelul de modificările de la nivelul suprafeţei celularesuprafeţei celulare