A fi blând înseamnă a-l imita pe Hristos. Blândeţea Sa a fost vizibilă mai ales atunci când El, Împăratul împăraţilor, a intrat călare pe un măgărus în renumita cetate Ierusalim. Mi-am pus întrebarea: Oare ce-ar fi dacă am răspunde mereu cu

blândeţe cârcotaşilor, rautăcioşilor, nemultumiţilor?

Blândeţe

Altruismul este opusul egoismului. Ne trăim viaţa într-o societate egocentrică. Majoritatea oamenilor se gândesc la ei, la împlinirea nevoilor lor. Prea puţin ne pasă de alţii, de durerile şi necazurile lor. Mi-am pus întrebarea: Oare cum ar arata

bisericile noastre dacă fiecare s-ar gândi la folosul celuilalt?

Altruism

Pioşenia (evlavia) pare o calitate creştină pierdută în negura timpului. Astăzi ea este înlocuită cu duplicitatea, fariseismul, aroganţa. Am ajuns în perioada istorică în care mulţi creştini au doar o formă de evlavie. Sunt spirituali duminica,dar car-

nali în cursul săptămânii. Evlavia lor este ca norul de dimineaţă. Mi-am pus întrebarea: Oare cum ar fi atmosfera din Casa Domnului dacă am păşi cu mai multă evlavie în locul sfânt?

Pioşenie

A sluji înseamnă a-i considera pe alţii mai importanţi decât pe tine. Slujirea presu-pune efort, compasiune, timp, dărnicie. Slujirea trebuie făcută cu teamă sfântă,dar şi cu bucurie. Slujirea adevărată presupune post şi rugăciune. Slujirea nu este răsplătită

aici pe pământ, dar cu siguranţă va fi în cer. Mi-am pus întrebarea: Oare prin slujirea mea biserica este întărită?

Slujire

Transparenţa este opusul opacităţii. O persoană sinceră dă voie alteia să-i citească gândurile Ea n-are nimic de ascuns. Conduita sa nu depinde de anturaj, de împrejurările vieţii. Un baptist sincer ştie că înaintea lui Dumnezeu totul este

gol şi descoperit. Mi-am pus întrebarea: Oare cât de mult ar creşte bisericile noastre dacă am fi zilnic "sare şi lumină"?.

Transparenţă

Opusul toleranţei este intoleranţa, neacceptarea. Sunt unii care nu-şi acceptă se-menii din motive rasiale, educaţionale, sociale. Biblia ne învaţă că Dumnezeu nu se uită la faţa omului, ci la inima lui. Domnul Isus a înlăturat barierele culturale şi

rasiale, iubindu-i pe oameni, dar urând păcatul din viaţa lor. Mi-am pus întrebarea: Nu cumva îi respingem pe oameni datorită păcatului lor?

Toleranţă

Iubirea izvorăşte din Dumnezeu. Este greu să o definim, dar o putem experimenta.Iubirea este semnul distinctiv al creştinului. Iubirea nu este o opţiune, ci o poruncă.Lumea tânjeşte după dragoste autentică. Mi-am pus întrebarea: Oare văd prietenii

noştri dragostea creştină atunci când ne vizitează locaşul sfânt?

Iubire

Recent am fost întrebat de catre un prieten care sunt lucrurile care ne definesc pe noi, baptiştii. Oare prin ce se deosebeşte un baptist de un ortodox, catolic, pen-ticostal, reformat sau adventist? Recunosc ca am stat puţin să mă gândesc ca să-i pot oferi prietenului meu, care nu ştia aproape nimic despre identitatea baptistă, un raspuns clar, sincer, coerent. După ce am enumerat câteva lucruri care-i definesc pe baptişti, prietenul meu a fost curios să participe la un serviciu de închinare, ca să se convingă că ceea ce spun este adevarat.

Cu siguranţă că sunt multe lucruri care îi diferenţiază pe baptişti pe alţii.Dincolo de specificul doctrinar, aş vrea să subliniez, în acest editorial, câteva lucruri pe care ar fi bine să le preţuim în acest veac, caracterizat de secularism şi ecumenism.

Lucruri pe care le preţuiesc BAPTIŞTII

Ionel Tuţac

Editorial

Care ar trebui să fie profilul meu şi al tău la acest început de veac? Care ar trebui să fie lucrurile ce le preţuim ca indivizi sau biserici la acest ceas aniversar?Mă rog Domnului ca El să te ajute să preţuieşti principiile Scripturii şi să fii un bun B (lândeţe), A (ltruism), P (ioşenie), T (ransparenţă), I (ubire), S (lujire), T (oleranţă).

Dr. Ionel TUŢAC

CUPRINS

Editorial ................................. 2

Baptiştii la cota 400................ 3

Baptiştii din România............. 6

Baptiştii din judeţul Timiş ..... 8

Începuturi baptiste în Caraş... 10

Interviu - Valeriu Ghileţchi .................. 12

Interviu - Otniel Bunaciu ......................14 Baptiştii şi muzica ................16

Alianţa Mondială Baptistă ... 19

Federaţia EuropeanăBaptistă ................................ 19

Convenţia Baptistă de Sud ... 19

Uniunea Bisericilor Baptiste din România ........................ 20

Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Timişoara .............. 21

Baptiştii bănăţeni - personalităţi ......................... 22

Baptiştii şi implicarea socială .................................. 24

Centrul de Studii Biblice Surduc ........... 25

Institutul Teologic Baptist,Bucureşti .............................. 26

Universitatea " Emanuel " - Oradea ........... 26

Ce cred baptiştii? ................. 27

Baptişti celebri .................... 28

Sediul redacţiei: str. Plopilor, nr. 10, Lugoj, jud. Timiş.

Tel.: 0256-35 28 49; Fax 025- 35 26 25E-mail: harul_tutac@yahoo.com

almariones@yahoo.com2 3

HARULRevista Comunităţii Bisericilor Creştine Baptiste - Timişoara

Revista apare lunar sub coordonareaComitetului Executiv al Comunităţii

Ionel Tuţac - preşedinteMarius Ianc - secretarAlexandru Lăpugean - vicepreşedinteSamuel Tuţac - vicepreşedinteDan Maleş - vicepreşedinte

Acum 400 de ani, în spatele unei brutării din Amsterdam, un grup de refugiaţi englezi separatişti, exilaţi din motive de persecuţie religioasă, aveau să declanşeze unul din cele mai inedite experimente din vremea modernă: o biserică bazată în intregime pe principiile Noului Testament, organizată pe bază unui legământ voluntar între membrii ei, uniţi cu Cristos şi unii cu alţii, prin botezul credinţei. Acest grup de separatişti puritani, veniseră pentru o vreme să se stabilească în Olanda din cauza situatiei de acasă, dar, în providenţa lui Dumnezeu, scurta lor şedere în această ţară i-a schimbat într-un mod irevocabil, atât pe ei cât şi întreaga lume creştină. Aici au luat legătura cu menoniţii - o altă grupare cu o istorie zbuciumată, de la care au învăţat un lucru extrem de important legat de identitatea creştina: conceptul de ucenicie radicală faţa de domnia lui Cristos şi necesitatea de a o arăta într-un mod clar prin actul botezului cre-dinţei, la maturitate. Aşa s-a născut în 1609 prima biserică baptistă din vremurile moderne. Într-un pasaj devenit clasic, istoricul baptist A.C. Underwood descrie în termeni extrem de nepretenţioşi începuturile mişcării baptiste moderne, acum 400 de ani:

“Pastor şi diaconi au renunţat la slujbele lor, biserica s-a dizolvat, sau nu s-au mai considerat a fi biserică şi toţi au stat ca nişte indivizi privaţi nebotezaţi. Toţi fiind egali, Smith a propus ca Helwys să-i bo-teze, dar el a conferit problema liderului său spiritual (Smith). Smith s-a botezat pe sine, apoi l-a botezat pe Helwys şi pe ceilalţi...Prima biserică baptistă din lume s-a născut cu botezul lui John Smith”.

Congregaţia iniţială s-a separat (se pare că a fost o tradiţie baptistă de la început!) - o parte l-au urmat pe John Smith în biserica menonită, cealaltă parte, conduşi de Thomas Helwys, s-a întors în Anglia, unde va pune bazele mişcării baptiştilor “generali” (arminieni în soteriologie), pe solul englez. Puţin mai târziu, in jurul anului 1630, va apare şi mişcarea baptiştilor “particulari” (cu tentă calvinistă) care îşi va urma propria istorie, îmbogăţind tradiţia baptistă prin specificul ei doctrinar şi practic. Începuturi nepretenţioase, nu-i aşa, pentru o mişcare practic necuno-scută la începutul secolului al XVII-lea, dar care astăzi depăşeste cifra de 105 milioane de aderenţi, aflaţi pe toate meridianele globului? Şi totuşi, într-o zi a începuturilor slabe, Dumnezeu a început o mişcare care se va dovedi în timp una din cele mai potente forţe din istoria creştinismului. În cele ce urmează, vom încerca să aruncăm o privire asupra câtorva crâmpeie din această moştenire bogată, fiind pe deplin conştienţi de faptul că acest demers este unul extrem de sumar şi poate fi acuzat de subiectivism. Scopul nu este trecerea în revistă a 400 de ani într-un spaţiu atât de restrâns, ci, mai degrabă oferirea câtorva repere istorice

al căror impact se resimte până în zilele noastre. Aceste repere sunt legate de anumite personalităţi sau instituţii semnificative în viaţa poporului baptist.

Thomas Helwys şi lupta pentru libertate religioasă. Întors în Anglia, împreună cu o parte din enoriaşi, Helwys va fonda în 1612 prima biserică baptistă pe solul englez la Spitafield, lângă Londra. Deşi nu era un teolog sofisticat, lupta acestui om pen-tru obţinerea libertăţii religioase a fost ceva neobişnuit pentru era lui. Cartea sa “O scurtă declaraţie cu privire la taina fărădelegii” (1612) a fost primul mani-fest al libertăţii de conştiiţă publicat vreodată în Anglia. Scriindu-i regelui Iacob I., Helwys a notat faptul că regele” nu are nici o putere asupra sufletelor nemuritoare ale supuşilor lui să facă legi şi rânduieli pentru ei şi să rânduiască “domni spirituali”peste ei. El a susţinut faptul că libertatea religioasă este un drept absolut nu numai pentru grupuri dizidente creştine (non-confomisti), ci şi pentru necredincioşi, eretici sau chiar atei. “Fie ei eretici, turci, evrei sau orice altceva, nu este de compentenţa puterii pământeşti să-i pedepsească în cea mai mică măsură”. Aceste vederi revoluţionare aveau să-l coste întemniţarea în 1616 şi moartea. Însă, deşi Helwys a murit, cauza libertăţii de conştiinţă a fost purtată de alţi oameni ai lui Dumnezeu ca Roger Wil-liams în America ,John Gano, James Manning, John Leland şi alţii.Aceasta din urmă, a avut o influenţă semnificativă asupra lui Thomas Jefferson (al 4-lea preşedinte american), cel care a susţinut introduc-erea Primului Amendament în Constituţia SUA care consfinţeşte separarea bisericii de stat şi absoluta libertate de conştiiţă. Astăzi, în multe constituţii democratice, libertatea religioasă este garantată (deşi în multe regimuri totalitare sau islamice, sau dominate de re-ligii naţionale, acest drept este flagrant încălcat)- iar acest lucru este o moştenire istorică a baptiştilor pentru grupurile persecutate din lumea intreagă.

Colegiul de la Bristol şi începuturile educaţiei baptiste (1679). În 1679, la Bristol, în Anglia, a fost fondat primul colegiu baptist din lume, care a inaugurat o frumoasă tradiţie: a implicării baptiste în sfera academică. Este un adevăr faptul că unii lideri baptişti de la în-ceput au fost educaţi la universităţi prestigioase ca Oxford sau Cam-bridge, în timp ce alţii au avut o pregătire limitată. Deşi unii baptişti au pus la îndoială educaţia ca fiind în detrimentul credinţei, în final a prevalat ideea că educaţia pastorală este esenţială şi au început să îşi dezvolte propriile instituţii. Bristol College, Midland College, Horton

Baptiştii la cota 400

2 3

Academy, Stepney College (mai târziu Regent’s Park College- Oxford), Spurgeon College sunt câteva nume de referinţă legate de baptiştii englezi. În America, colegii şi universităţi ca Brown, Baylor, Mercer- de o înaltă ţinută academică, ca să nu menţionăm cele 6 semi-narii teologice din Conventia Baptistă de Sud (unele care sunt con-siderate printre cele mai mari seminarii din lume), denotă importanţa pe care baptiştii au dat-o educaţiei în general, şi celei teologice, în particular.

Benjamin Keach şi imnologia baptistă. De la bun început, diversitatea în închinare şi mai ales în muzica bisericească i-a caracterizat pe baptişti. În Anglia secolul XVII,

practica protestantă standard era cânta-rea exclusivă a psalmilor. Psalmii biblici erau versificaţi şi căntaţi fără acompa-niament muzical . Mai târziu, au fost introduse imnurile compuse de anumiţi autori, iar instrumentele muzicale au fost adăugate mult mai târziu. În 1673, Benjamin Keach a reuşit în biserica sa să introducă cântarea unui imn la sfârşitul slujbei de Cina Domnului.

A mai fost nevoie de încă 14 ani până când cântul imnurilor a fost introdus ca practică permanentă în serviciile bisericii. Au urmat con-troverse legate de permiterea femeilor să cânte în serviciile bisericii, până când practica folosirii imnurilor în închinare s-a generalizat în toate bisericile baptiste. (Aşadar- “nimic nou sub soare”!)

Roger Williams şi experimentul baptist american. La începutul secolului al XVII-lea, un grup vajnic de puritani englezi persecutaţi se vor îmbarca pe corabia “Mayflower” spre Lumea Nouă, în speranţa unei libertăţi religioase depline. Ajunşi acolo, vor stabili colonia Massachu-sets Bay şi vor încerca să facă din noua lor locaţie “o cetate aşeazată pe un munte”, un model de societate creştină nemaîntâlnită până atunci. Un tânăr predicator sosit mai recent, Roger Williams , a descoperit spre uimirea lui manifestări de intoleranîa religio-asî, tocmai la acesti puritani. Au urmat curând divergenţe care au dus la exilarea lui, în toiul iernii, din colonie, în 1635. In 1636, el va infiinţa o nouă colonie care va primi aprobarea suveranului englez numită Providence (Providenţa), unde în 1638 va fi infiinţată prima biserică baptistă din colonii. De acolo, mărturia baptistă se va extinde pe toata coasta de Est, iar mai târziu, datorită expansiunii spre Vest, în tot continentul nord- american. Spiritul democra-tic, natura simplă a predicării baptiste şi, mai ales, lucrarea Duhului Sfant, a făcut ca baptiştii dintr- o grupare minusculă în lupta pentru supravietuire, să ajungă la sfarşitul secolului al XIX-lea cea mai numeroasă confesiune protestantă şi să îşi păstreze poziţia pe tot parcursul secolului XX. Grupurile baptiste din SUA numară astăzi in jur de 30 milioane de credincioşi, fiind o voce semnificativa in cadrul creştinismului american şi a societăţii ameri-cane î n general.

William Carey şi începuturile mi-siunilor baptiste moderne. În 1792, la Kettering (Anglia), un grup de tineri predicatori au pus ba-zele Societăţii Misionare Baptiste Engleze,unul dintre ei- William Carey, hotărând să fie primul ei misionar şi să plece în India. Un ucenic de pantofar, autodidact, extrem de versat în studiul lingvistic, foarte perseverent şi munci-tor, dar mai presus ca orice, pătruns de o dragoste fierbinte pentru ca gloria

lui Dumnezeu şi salvarea prin Cristos să fie cunoscută şi în mijlocul păgânilor, William Carey va rămâne în memoria misiunilor protes-tante drept “părintele misiunilor moderne”. Predica lui “Incearcă lu-cruri mari pentu Dumnezeu; aşteaptă lucruri mari de la Dumnezeu” a aprins mii de inimi cu pasiune pentru misiune. Lucrarea lui in India, impactul pe care l-a avut nu numai ca şi câştigător de suflete pentru Cristos, dar şi ca lingvist şi ca luptător pentru reforma socială, avea să atingă inimile multora şi să îi determine să se dedice lucrării misionare. Istoria misiunilor baptiste va cuprinde nume sonore ca Adoniram Jud-son, Luther Rice, Mary Slessor, Lottie Moon - predicatori, medici misionari, oameni care au dus mireasma cunoaşterii de Cristos până la marginile pământului.

Charles Haddon Spurgeon şi tradişia amvonală baptistă Fiecare tradiţie religioasă care a accentuat predicarea Cuvântului lui Dumnezeu a avut giganţii ei-oameni aleşi, înzestraţi de Dumnezeu cu o ungere specială, cu mare impact pentru Dumnezeu în generaţia lor, iar baptiştii nu fac excepţie. Deşi tradiţia amvonală baptistă este extrem de bogata in predicatori extrem de capabili, C.H. Spurgeon va rămâne, probabil, cel cunoscut ca fiind “prinţul predicatorilor”. Pastor al celei mai mari biserici baptiste din lume la acea vreme, Tabernacolul Metropolitan din Londra, Spurgeon predică în fiecare Duminică la o audienţă de aproximativ 7.000 de suflete. Mesajele sale biblice, extrem de cristocentrice, întotdeauna finalizate cu un apel la pocăinţă şi credinţă în Cristos, atrageau ca un magnet mulţimile care veneau să îl asculte. Deşi fără pregătire teologică formală, Spurgeon a fost un autodidact care însă a crezut în valoarea educaţiei teologice. În urma lui va rămâne colegiul ce îi poartă numele, precum şi o lucrare socială semnificativă. Prin predicile editate şi cărţile sale, el “vorbeşte încă, măcar că este mort”. Alţi giganţi ai amovonlui baptist de ieri şi de azi sunt nume de referinţă ca Alexander Maclaren, George Truett, R.G. Lee, W.A. Criswell, Adrian Rogers.

Gerhard Oncken şi noile începuturi baptiste europene. In lumea baptistă este cunoscută fraza:“Fiecare baptist, un misionar”. Ea apartine unui german, Johan Gerhad Oncken, de al cărui nume şi lucrare se leagă începuturile mişcării baptiste din Germania,

4 5

Europa Centrală şi chiar de Est. Un simplu colportor de biblii, Oncken a ajuns la convingeri biblice în legătură cu botezul nou-testamental şi a fost bo-tezat împreună cu alţi câţiva în raul Elba în anul 1834. Aşa a apărut prima biserică baptistă din spaţiul german, dar viziunea misionară şi spiritul neobosit a lui Oncken avea să ducă credinţă baptistă în toată zona Europei Centrale şi de Est. Oncken va vizita ţări ca Rusia, Ungaria, Tările Române unde va înfiinţa biserici sau va intări gru-purile existente de credincioşi. Începu-turile baptiste din Vechiul Regat sunt legate în mod direct de lucrarea lui Oncken, atunci când în 1856, Johan şi Augusta Scharschmidt se stabilesc în Bucuresti şi infiinteaza prima biserica baptistă germana. Mai târziu, prin aceasta biserica va începe o lucrare şi printre români. La fel, începuturile lucrării din Transilvania sunt legate tot de Oncken, prin intermediul lui Henrich Meyer din Budapesta, cel care,în 1874, a botezat nucleul iniţial de credincioşi care au format prima biserica baptistă la Salonta. Deşi mişcarea baptistă europeană este de dată rela-tiv recentă şi nu atât de extinsă numeric ca pe alte continente, ea este raspândită în majoritatea statelor de pe continentul nostru.

Martin Luther King şi implicarea socială a baptiştilor. Numele lui M.L.King nu are nevoie de prea multe introduceri. Campion al luptei pentru drepturile civile ale negrilor în SUA, laureat al Premiului Nobel, King a fost înainte de toate predicator bap-tist. Pastor al cunoscutei Biserici Baptiste “Eben-Ezer” din Atlanta, King a organizat împreună cu alti lideri creştini din sud, o campanie de demonstratii paşnice îm-potriva discriminării rasiale şi a obtinerii

unor drepturi egale, care a culminat cu Marsul de la Washington unde King a rostit celebrul “I Have a Dream”(“Am un vis”). Viziunea lui de egalitate socială şi metodele non-violente folosite, inspirate din Predica de pe Munte, au castigat acele drepturi şi au făcut din King un nume de referinţă. Dar, deşi notorietatea lui King este mai cunoscută, tradiţia implicării sociale a baptiştilor este de lungă durată. Deschi-derea de orfelinate, spitale, lucrarea din închisori, implicare în com-baterea sărăciei şi alte reforme sociale, luptă împotriva avorturilor şi pentru sustinerea valorilor morale, sunt doar câteva fronturi pe care s-au luptat baptiştii de ieri şi de azi. Dar, mai presus de toate, zelul predicării Evangheliei la sufletele pierdute în păcat i-a caracterizat pe baptiştii generaţiilor trecute. Acestui ţel au fost subordonate toate acţiunile lor de natură socială. Fie ca acest zel sfânt să îi cuprindă şi pe baptiştii de azi şi de mâine! Spaţiul este prea limitat pentru a face dreptate şi altor nume sonore din aceasta istorie de 400 de ani care L-au slujit pe Dumnezeu şi pe se-meni într-un mod remarcabil. Exista o carte a vieţii în care sunt scrise toate aceste nume şi o zi a dreptei judecăţi, când faptele tuturor vor fi făcute de cunoscut şi vor fi răsplătite. Am ales să evoc aceste perso-nalităţi şi crampeie din istoria baptistă, cu dorinţa ca ele să devină sursă de inspiraţie pentru ca noi noi cei de azi “să lucrăm cât mai este zi” şi “să nu obosim în facerea binelui”. Astăzi, noi scriem această is-torie şi de modul în care o facem, depinde moştenirea pe care o lăsăm generaţiilor viitoare. “Care va fi aceasta moştenire?”- este intrebarea cheie a momentului. Marius BIRGEAN

Nilson do Amaral Fanini, presedinte al Alianţei Mon-diale Baptiste în perioada 1995-2000, a plecat în veşnicie sâmbătă 19 septembrie 2009, la vârsta de 77 de ani.Fanini a fost preşedinte al Uninii Baptiste din Bra-zilia, fondator al Seminarului Teologic din Niteroi, vicepreşedinte al Alianţei Mondiale Baptiste şi pastor timp de 54 de ani. A slujit Prima Biserică Baptistă din Niteroi, care între 1964-2005 a crescut de 740 la peste 7.000 de membri. În anul 2005 a fondat o altă Biserică Baptistă care a ajuns la peste 600 de membrii.A studiat teologia la Seminarul Teologic Baptist din Rio de Janeiro şi la South Western Baptist Theologi-cal Seminary în Fort Worth, Texas.

Serviciul memorial a avut loc la Biserica Baptistă Ghetimani din Fort Worth, Texas, în 26 septembrie şi la Biserica Baptistă din Niteroi, Brazilia, la începutul lunii octombrie.

Nilson Fanini 1932 - 2009

4 5

Presedintele Nilson Fanini a plecat in vesnicie.

Probabil, aceeaşi constatare făcută cu multă ciudă înverşunată de liderii iudei din Tesalonic cu privire la lucrarea marelui apostol al Neamurilor şi Evanghelia sa, a fost făcută mai recent de mulţi duşmani ai baptiştilor, printre care şi fostul episcop arădean din anii 1930, Grigorie Comşa. Fost inspector la Ministerul Cultelor şi mai apoi episcop, Comşa şi-a folosit toată influenţa pe care a avut-o pentru a-i persecuta pe baptişti. În ciuda acestei opoziţii, mărturia baptistă a continuat să se dezvolte tot mai mult, con-firmând teza potrivit căreia persecuţia este cadru prielnic dezvoltării creştinismului.Indiferent de ce au simţit unii sau alţii la anumite momente ale is-toriei recente, baptiştii sunt o prezenţă ce nu poate fi ignorată în spaţiul creştinismului românesc.În cele ce urmează vom încerca să surprindem câteva jaloane ale acestei prezenţe, fiind conştienţi de limitele acestei încercări - dat fiind spaţiul restrâns al acestui articol.Fiind vorba de un articol aniversar, mă voi strădui să surprind câteva momente semnificative, mai ales din istoria începuturilor baptiste de la noi.

Începuturile mişcării baptiste la noi au avut două momente sem-nificative: 1856 - anul în care credinţa baptistă a ajuns în Ţara Românească, şi 1874, când credinţa a pătruns în Transilvania. (Fratele Alexa Popovici, unul din istoricii noştri eminenţi, foloseşte un termen mai pitoresc: „descălecat“). În Vechiul Regat, mai precis în Capitală, credinţa baptistă a fost adusă de un dulgher german, Johann Scharschmidt care a sosit la Bucureşti împreună cu soţia la 30 Aprilie 1856. Deschiderea autorităţilor din acea vreme spre legături economice cu Apusul, în special cu spaţiul german, a făcut posibil ca meseriaşi de tot felul să ajungă la Bucureşti. Printre ei, şi un dulgher german, născut lângă Budapesta, aciuit pentru o vreme la Hamburg, iar acum, în căutarea exercitării meseriei a dus cu sine şi cea mai preţioasă comoară pe care o avea - Evanghelia. (Acesta a fost un mod de plantare de bi-serici care s-a practicat în multe locuri la începutul mişcării bap-tiste). La Hamburg, avea să fie botezat în biserica lui Oncken şi să preia spiritul misionar al acestuia. Ajunşi în Bucureşti, soţii Scharschmidt vor începe o lucrare misonară înfloritoare printre germani care se va concretiza în înfiinţarea primei biserici baptiste (germane) din Regat. Mai târziu, lucrarea se va extinde printre români - nume ca ale lui Constantin Adorian, Ioan Branea, fiind nume de referinţă pentru începturile lucrării în acea parte de ţară.Numai lucrarea providenţială a lui Dumnezeu va face ca un tânăr ca Adorian, în căutare de profesor de muzică să dea „întâmplător“ de un membru al bisericii germane, care să-l invite la biserică, iar apoi, acest tânăr să fie mântuit şi plin de zel pentru lucrare, să fie trimis să studieze la Hamburg, pentru ca apoi să extindă mărturia şi printre români.

De cealaltă parte a Carpaţilor, solia baptistă avea să fie purtată de alţi oameni ai lui Dumnezeu - oameni simpli, dar pătrunşi de zel sfânt pentru lucrarea Domnului. Anul 1874, anul înfiinţării Bisericii Baptiste din Salonta este considerat momentul începuturilor baptiste în Transilvania, mai întâi printre maghiari, apoi, printre români. În urmă cu mai mult de 3 secole, anabaptiştii au dus credinţa nou-testamentală pe aceste meleaguri. Fiind persecutaţi în ţările de ori-gine, anabaptiştii boemieni s-au aşezat în Transilvania şi au format comunităţi înfloritoare, modelând hărnicia şi o etică înaltă. Locuri ca Vinţu de Jos, Cluj, Sibiu, Cisnădie au avut parte de mărturie anabaptistă, până când valuri succesive de persecuţie catolică aveau să estompeze această mărturie. Dar, spusele lui Hubmaier, liderul

anabaptist martirizat la Viena - “adevărul este nemuritor“, s-au îm-plinit pe aceste meleaguri. Nu numai faptul că anumite convingeri biblice s-au transmis pe ascuns, în ciuda persecuţiei, în cadrul fami-liei, dar, s-a creat un climat de deschidere faţă de un creştinism vital. Aşa se face că un curent pietist se va dezvolta în Biserica Reformată maghiară, iar atunci când un colportor de biblii, Anton Novak va in-tra în contact cu ţăranii din Salonta, adunaţi la studiul Scripturii, va găsi în mijlocul lor oameni dispuşi să accepte învăţătura biblică de-

spre botez. Pionierii baptişti din acea perioadă - Toth Mihai, Kornya Mihai, Lajos Janos sunt primele roade câştigate prin Evanghelie în acea perioadă. Greutăţile de comunicare cu Henrich Meyer, pasto-rul german din Budapesta, greutatea deplasării acestuia la Gyula pentru a oficia botezul noilor convertiţi, nu a încetinit sau înmuiat zelul primilor baptişti.

Numele lui Mihai Kornya evocă poate în minţile unora anumite întâmplări „hazlii“ de genul închiderii sale alături de taurul comu-nal în Gurbediu (incident în urma căruia a scăpat cu viaţă, ca Daniel aruncat în groapa leilor!) sau încercările nereuşite de arestare din partea jandarmilor, dar viaţa şi mărturia acestui om au fost extrem de serioase. Un gigant al misionarismului baptist românesc, un adevărat Wesley autohton, Kornya a dus Evanghelia din zona

BAPTIŞTII DIN ROMÂNIAÎNTRE MOŞTENIREA TRECUTULUI ŞI TESTELE VIITORULUI„Oamenii aceştia care au răscolit lumea, au venit şi aici“... (Fapte 17:6)

6 7

Salontei, în tot bazinul Crişanei, ajungând până la Brăila sau la Bo-zovici, în sudul Banatului. A botezat în timpul lucrării sale aproxi-mativ 8.000 de convertiţi - nu prin metode evanghelistice „mo-derne“ şi superficialitate în ce priveşte admiterea la botez. Calitatea spirituală a acestor convertiţi, seriozitatea metodelor de lucrare promovate, aplicarea disciplinei bisericeşti, sunt câteva din cauzele pentru care lucrarea Baptistă la începuturile ei a avut acea notă de soliditate, care, din pacate, lipseşte în multe privinţe astăzi.Ceea ce frapează la oameni ca şi Mihai Kornya, Mihai Toth, Lajos Janos, Ioan Tirban, Mihai Brumar - primii pionieri baptişti bihoreni, este faptul că au fost oameni simpli, dar oameni cu impact extraor-dinar în comunităţile în care au trăit şi slujit. Integritatea vieţii lor, mărturia ireproşabilă, zelul lor pentru evanghelizare, sunt explicaţii ale acestui impact.Din zona Bihorului, mărturia baptistă se va extinde printre români pe valea Crişului Negru şi Alb, şi apoi, spre sud, în celelalte părti

ale Aradului şi Banatului. Dumnezeu va ridica în aceste locuri alţi oameni de care se va folosi - Teodor Sida la Buteni, George Slev din Aciuţa (primul dascăl baptist, şi unul din primii autori baptişti), Ilie Maris şi Clepe Teodor din Curtici, Vasile Berbecar la Arad, Ştefan Ignea la Lalaşinţ. În zona Banatului nume ca Atanăsie Pascu, Ioan Suveţ, Efta Romanu sunt doar câteva din multele nume care merită menţionate şi care şi-au adus aportul, fiecare în felul său, la înainta-rea cauzei lui Dumnezeu în generaţia lor. Dar ce se poate spune despre atâţia alţii, care au dus solia nou-testamentară în celelalte părţi ale Ardealului, Oltenia, Vechiul Regat, Dobrogea şi până în dulcea Bucovină? Folosind cuvintele autorului epistolei către Evrei: „Şi ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aş vrea să vorbesc de...“ (Evr.11:32) Pop, Miclăuş, Mârza, Ungureanu, Hodoroabă şi atâţia alţii al căror nume sunt scrise în Cartea Vieţii şi

a căror lucrare a lăsat în urmă mireasma cunoaşterii Lui?Istoria de început a mărturiei baptiste în ţara noastră, începând cu finele secolului al XIX-lea şi continuând cu prima parte a secolu-lui XX, este o dovadă clară a binecuvântării divine. Repeziciunea cu care s-a extins credinţa baptistă pe fondul unei căutări spirituale evidente mai ales între români, a atras atenţia şi mânia autorităţilor eclesiastice şi civile şi a condus la o politică de persecuţie împotriva baptiştilor. Bătăi, ameninţări, procese intentate, închisoare nu au fost în stare să oprească avântul misionar al primilor baptişti. Au fost ocazii în care până şi oameni ca Octavian Goga, pe atunci ministru al cultelor, a fost uimit de profunzimea cunoaşterii bi-blice de care a dat dovadă delegaţia baptistă venită în audienţă să ceară recunoaştere oficială şi libertate de exercitare a crezului. Anii 1920 - 1930 ai secolului XX au fost marcaţi de persecuţii sporadice, recunoaşterea statutului de confesiune şi apoi retragerea acestui statut, intervenţii din partea unor delegaţii baptiste externe, dar în ciuda acestor situaţii, lucrarea baptistă intră pe un făgaş normal de dezvoltare din multe puncte de vedere: instituţional, se organizează Uniunea Baptistă şi comunităţile regionale; teologică, se înfiinţează în 1921 Seminarul Baptist (mai întâi la Buteni şi apoi, la Bucureşti) - instituţia teologică care va pregăti multe generaţii de lucrători baptişti; de asemenea, se fac progrese pe plan publicistic şi mi-sionar.Perioada 1940-1944 va însemna pentru credincioşii baptişti una din cele mai negre perioade din istoria lor, când regimul mareşalului Antonescu va trece în ilegalitate confesiunea baptistă. Pe uşa multor biserici au fost puse lacăte, mulţi lideri baptişti au fost întemniţaţi, în timp ce presa vremii publica articole denigratoare la adresa baptiştilor.Finalul războiului şi redobândirea libertăţii va face ca perioada 1944-1947 să fie perioada uneia din cele mai deosebite creşteri din punct de vedere numeric al baptiştilor.

Însă, curând, nori negri aveau să apară la orizont, prevestind intra-rea României sub un regim dictatorial cumplit care va dura aproape 5 decenii: „ciuma roşie“, comunistă. Istoria şi generaţiile următoare vor judeca mai obiectiv şi poate, cu mai puţină patimă, ce a însemnat această perioadă pentru bi-sericile baptiste, pentru pastorii care au trebuit să-şi slujească turma - fiind supuşi la grele ameninţări, ispitiţi la compromisuri, la colaboraţionism şi trădarea fraţilor lor, dar un lucru este cert: Dumnezeu Şi-a păstrat o ramăşiţă pentru Sine şi în acea vreme de tristă amintire. Prin ei, El a lucrat cu mare putere. Poate baptiştii nu au avut atâţia martiri ca alte culte, la fel de persecutate, dar, cu siguranţă, baptiştii au avut eroii lor. Memoria lor, fie că mai sunt în viaţă, fie că au trecut la Domnul, merită să fie păstrată în inimile noastre, ale urmaşilor lor de astăzi.

Astăzi, baptiştii din România se bucură de libertate deplină în a-şi exercita crezul. Deşi după Revoluţie au fost şi încă mai există cazuri izolate de persecuţie (vezi cazul Ruginoasa sau Niculiţel, etc), se poate afirma că persecuţia generalizată ca politică a statului român a încetat. Suntem într-o perioadă de libertăţi şi oportunităţi inima-ginabile. Pe unele din ele, baptiştii români de după 1989 au ştiut să le folosească din plin. Harta prezenţei baptiste arată altfel, graţie unor eforturi misionare susţinute în sudul şi estul ţării.Totuşi, există semne clare de apatie spirituală, stagnare şi chiar declin. Sunt biserici mici care se închid, în timp ce biserici mari se confruntă cu o multitudine de probleme. Vor fi baptiştii români ai mileniului III vrednici de moştenirea generaţiilor anterioare? De sacrificiile depuse şi biruinţele câştigate? Şi mai ales, ce vor lăsa ei în urmă? Marius Birgean

1 Pentu cei interesaţi de o tratare mai detaliată a istoriei baptiştilor din ţara noastră, vezi cele două lucrări „clasice“: Istoria Baptiştilor din România, A. Popovici (Oradea, Ed. Faclia, 2007) şi Istoria Răspândirii Credinţei Baptiste în România , I. Bunaciu (Bucureşti, 1982).

6 7

Primii vestitori ai credinţei baptiste în Banat au fost misionarii germani Heinrich Meyer şi Johann Flor. Aceştia au venit în zona noastră după anul 1870, atunci când Maria Tereza a încorporat Banatul în Ungaria. Iniţial ei au vestit Evanghelia etnicilor germani, dar cu timpul credinţa baptistă a pătruns şi în familiile românilor.

Primii convertiţi din Banat au fost câteva femei evlavioase: Maria Schrodt (botezată la 17 aprilie 1879), Iuliana Czegeny (botezată la 7 aprilie 1880) şi Maria Otroc (botezată la 19 noiembrie 1881). Toate aceste femei au fost botezate la Salonta de către păstorul Mihai Cornea.

Începând cu anul 1885, odată cu sosirea misionarului Ludovic Bodoki, lucrarea misionară începe să ia avânt, alte 13 persoane fiind botezate de către neobositul lucrător Mihai Cornea. Oficial, Biserica Baptistă Germană din Timişoara a luat fiinţă în anul 1887, primul ei păstor fiind fratele Ludovic Bodoki. Din anul 1891, după mutarea păstorului Bodoki, Biserica Germană este slujită de fraţii: Gabor Szabo, G. Pokorny, Max F. Kuss, Georg Gerwich, Stefan Fucsa, Kristeu Potzner şi Johann Schiller. În anul 1909, în urma stăruinţelor păstorului Johann Schiller, credincioşii baptişti au cumpărat o casă pe strada numită atunci Fröbl nr.28 (fostă Reşiţa, actualmente Iuliu Maniu), pe care au amenajat-o pentru serviciile de închinare. Clădirea respectivă, renovată în mai multe rânduri, continuă să fie folosită şi astăzi ca locaş de închinare al Bisericii Baptiste Germane.

În aceşti primi ani ai secolului XX, baptiştii germani plantează noi biserici în Jebel (1905), Parţa (1905) şi în alte localităţi, prilej cu care şi românii încep să-şi deschidă inima faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. După îmbolnăvirea păstorului Johann Schllier, Biserica Germană este slujită de fraţii Adolf Zarhal şi Georg Teutsch. În anul 1923 maghiarii şi românii convertiţi la credinţa baptistă, din dorinţa de a transmite Evanghelia prietenilor lor în limba maternă, hotărăsc înfiinţarea Bisericii Baptiste Maghiare şi a Bisericii Baptiste Române. Tot la începutul secolului XX, prin intermediul altor misionari credinţa baptistă se răspândeşte în alte părţi ale Banatului. Ştefan Ignea, un tânăr din comuna Lalaşinţ, botezat în anul 1902 şi ordinat ca păstor în anul 1904, vesteşte Evaghelia în satele din jurul Făgetului şi, împreună cu alţi misionari, plantează biserici baptiste la Fârdea (1900), Bucovăţ (1905), Sinteşti (1906), Curtea (1906), Tomeşti (1907), Coşteiul de Sus (1909), Breazova (1920).

În anul 1910 ia fiinţă Biserica Baptistă din oraşul Lugoj, iar apoi Vestea Bună se răspândeşte şi în alte localităţi: Crivina, Criciova, Jdioara, Gruni.

În această perioadă Dumnezeu ridică câţiva lucrători devotaţi: Pavel Bandur, Emilian Ardelean, Ioan Covaci, Petru Munteanu, Petru Andrei, Petrică Jurconi, Petru Popescu. În 15 august 1917 este organizată la Lugoj prima Conferinţă Misionară a zonei, cu delegaţi ai bisericilor din trei judeţe: Caraş, Hunedoara şi Severin. Invitaţi speciali la acest eveniment au fost păstorii Heinrich Meyer şi Vasile Berbecar. Cu acest prilej s-a discutat problema păstoririi şi organizării teritoriale a bisericilor, dar şi importanţa pregătirii teologice a noilor slujitori. Pe măsură ce lucrarea se extindea, Dumnezeu ridica noi lucrători. Astfel Biserica din Lugoj îl alege ca păstor în anul 1917 pe fratele Dumitru Drăgilă din Prilipeţ, iar Biserica din Timişoara şi cea din Sânnicolau Mare (începută în 1908) pe fratele Atanasie Pascu din Parţa. La Igriş este ales păstor fratele Simion Cioancă, la Jamu Mare fratele Eftimie Sâmboteanu.

În anul 1924 are loc primul botez în râul Bega, eveniment oficiat de păstorul Atanasie Pascu, un predicator talentat care-i impresiona pe ascultători prin graiul său bănăţean. Tot în această perioadă, în bisericile mari apar formaţii muzicale: coruri, orchestre, fanfare.

Perioada interbelică a fost o perioadă de expansiune pentru baptiştii români. Se formează Uniunea Baptistă, ca for central de reprezentare (8-10 iunie 1919), se adoptă primul Statut de organizare (14-16 februarie 1920) şi începe procesul de formare a păstorilor baptişti prin înfiinţarea Seminarului Teologic Baptist de la Buteni în 1921. Apoi, în 1934, se formează Comunităţile teritoriale, care aveau ca scop organizarea cercurilor misionare.

Odată cu creşterea numerică a baptiştilor, apar şi primele persecuţii, mai ales din partea preoţilor. Baptiştii nu se lasă însă intimidaţi, ci îşi fac tot mai cunoscut crezul prin intermediul revistelor, a broşurilor, a cântărilor şi a activităţilor misionare.

Anul 1932 este însă unul din cei mai negri ani din istoria baptiştilor. Datorită unor neînţelegeri apărute între preşedintele Uniunii, Ioan R. Socaciu, care era şi director al Seminarului, şi dr. Everett Gill, reprezentantul Bordului de Misiune al Convenţiei Baptiste de Sud, cu ocazia Congresului al XII-lea care a avut loc între 9-10 septembrie la Timişoara, Uniunea Baptistă se scindează. Lucrul acesta produce multă durere în inima credincioşilor, dar în cele din urmă relaţiile frăţeşti se refac şi în 1935, cu ocazia Congresului de la Arad (9-10 noiembrie), cele două Uniuni de reunesc. Fratele Ioan R. Socaciu, cel care a fost implicat în evenimentele nefericite din acea vreme, a fost preşedinte al Uniunii în perioada 1931-1945. A fost unul din cei mai iluştri predicatori baptişti ai acelor vremuri, a studiat teologia în America şi a luptat mult pentru drepturile bisericilor baptiste. A slujit Biserica Baptistă Română din Timişoara (nr.1, Betel) între anii1937-1946, în condiţii grele, atunci când Decretul 927/1942 a

Baptiştii din judeţul Timiş

8 9

scos Cultul Baptist în afara legii. Relaţiile bune ce le-a avut cu fraţii noştri din străinătate, au mai temperat elanul prigonitorilor, dar n-au putut opri persecuţia. În această perioadă, conducerea Convenţiei Baptiste de Sud şi a Alianţei Mondiale Baptiste a vizitat în dese rânduri România, făcând demersuri pentru libertatea bisericilor. Lideri baptişti renumiţi ca J. H. Rushbrooke, George Truett, W. O. Lewis, J. B. Gambrell, Charles E. Maddry, au încurajat bisericile în acea perioadă şi au discutat îndelung cu autorităţile despre drepturile baptiştilor. Cu toate acestea, o parte din credincioşii baptişti au fost întemniţaţi, iar alţii au fost deportaţi în Transnistria.

După răsturnarea dictaturii lui Ion Antonescu, Cultul Creştin Baptist îşi recapătă libertatea de a funcţiona prin Decretul 533/31.10.1944 semnat de Regele Mihai. Bisericile se redeschid, activitatea cultică se reorganizează, lucrarea misionară se dezvoltă, dar vremurile de libertate vor fi de scurtă durată. În data de 7 mai 1945 are loc la Biserica Baptistă Română nr 1 din Timişoara adunarea de reconstituire a Comunităţii Bisericeşti Baptiste Timişoara, fiind aleşi ca preşedinte fratele Cornel Pascu, iar ca secretar fratele Sima Lupescu.

În septembrie 1950 se formează în Timişoara, Biserica Baptistă nr.2, păstor al acesteia fiind ales fratele Sava Nicolae.

În această perioadă Dumnezeu ridică alţi lucrători devotaţi: Ioan Bâc, Adam Stănilă, Petru Drăgoescu, Savu Păteanu, Petru Popovici, Dionisie Florea, Ioan Roman, Ioan Baloşin, Avram Gheorghe, Dumitru Lingurar.

După vizita la Moscova, în ianuarie 1949, Stanciu Stoian, ministrul Cultelor şi Culturii, le crează mari probleme baptiştilor. În teritoriu sunt instalaţi “împuteniciţii” care încearcă să controleze viaţa spirituală a bisericilor. Unii păstori sunt arestaţi, alţii sunt destituiţi, unii sunt amendaţi, despre alţii se născocesc învinuiri grave, toate aceste lucruri având ca scop distrugerea bisericilor. Legăturile cu fraţii noştri din străinătate sunt atent monitorizate, serviciile divine sunt limitate ca timp, accesul tinerilor noştri în universităţi este interzis, iar lucrarea misionară este oprită. În această perioadă, bisericile din judeţul Timiş sunt slujite de fraţi păstori devotaţi, dar asupra cărora planează în fiecare zi pericolul destituirii. Nume ca: Ioan Bulica, Liviu Olah, Ioan Trif, Ioan Stanca, Dragoş Hudema, Teodor Turcu, Laurenţiu Tuţac, Gavril Crişan, Ioan Lupulescu, Traian Dejeu, Timotei Târziu, Nicolae Constantin, Ion Râncu, Alexandru Lăpugean, David Nicola, Dumitru Turcin, Ieremia Găvăgină sunt cunoscute generaţiilor de baptişti ce au suferit mult în perioada regimului comunist.

În ciuda opreliştilor, au existat şi motive de bucurie pentru baptiştii din judeţul Timiş în acea perioadă de tristă amintire: studiile biblice pline de har ale fratelui Pitt Popovici, dinamismul evanghelistic transmis de fratele Liviu Olah, construirea clădirii Bisericii Baptiste nr.2 din Timişoara, înfiinţarea Bisericilor Baptiste Emanuel (nr.3), Golgota (nr.4), Betania (nr.5), vizita evaghelistului Billy Graham din 1985 şi inaugurarea noii Case de rugăciune a Bisericii Baptiste Betel.

Odată cu Revoluţia din 1989, lucrarea baptistă, eliberată din chingile aspre ale comunismului, a căpătat noi dimensiuni. Se plantează biserici noi în multe localităţi, sunt ordinaţi noi lucrători, se organizează evanghelizări pe stadioane, se tipăresc

reviste şi cărţi, sunt reluate activităţile sociale.

Astăzi, la acest moment aniversar, pe raza Comunităţii noastre slujesc 75 de păstori în 160 de biserici. Numărul credincioşilor şi aparţinătorilor baptişti de ridică la peste 10.000. Unele biserici au înfiinţat grădiniţe şi şcoli, iar altele sunt implicate în activitatea socială. În ultimii 20 de ani pe raza Comunităţii noastre au avut loc câteva evenimente importante pentru mişcarea baptistă din România: Conferinţe Naţionale Anuale (Timişoara-Betel, 1994, 2008, Lugoj-Harul, 2009), Congresul Organizaţiei Tineretului Baptist (Timişoara-Betel, 1995), Congresul Femeilor Baptiste (Lugoj-Harul, 1995), Congresul Uniunii Baptiste (Lugoj-Harul, 1999).

În anul 2008 (4-6 iulie) pe stadionul Dan Păltinişanu a avut loc cel mai mare eveniment evanghelistic din istoria României: Festivalul Speranţei cu Franklin Graham. Bisericile baptiste s-au implicat în organizarea acestui eveniment la care au participat

peste 80.000 de persoane. Nu trebuie uitate nici evenimente ca: Paştele orfanilor, Crăciunul orfanilor, Marşul Învierii, iniţiate de păstorul Petru Dugulescu, primul parlamentar baptist din istoria României.

În aceşti ani de libertate bisericile baptiste au fost vizitate de reprezentanţi de seamă ai mişcării baptiste internaţionale: Tony Peck, secretarul general al Federaţiei Europene Baptiste, Toma Magda, preşedintele Federaţiei Europene Baptiste şi dr. David Coffey, preşedintele Alianţei Mondiale Baptiste.

Mulţumim Domnului pentru jertfa înaintaşilor noştri şi ne rugăm ca generaţia actuală de slujitori şi credincioşi să se ridice la standardul dorit de Dumnezeu. A Lui să fie gloria din generaţie în generaţie, în vecii vecilor. Amin!

dr. Ionel Tutac

8 9

În acest an jubiliar, când familia baptistă celebrează 400 de ani de la formarea primei Biserici Baptiste la Amsterdam în 1609 şi noi credincioşii baptişti din Caraş-Severin, dorim să ne alăturăm fraţilor noştri baptişti de pretutindeni şi să-L slăvim pe Dumnezeu pentru că facem parte din această familie minunată, care astăzi umple pământul şi pentru moştenirea spirituală bogată pe care ne-au lăsat-o înaintaşii noştri. Privind retrospectiv la vremurile de început ale mărturiei bap-tiste în Caraş-Severin, constatăm cu bucurie, că flacăra credinţei bap-tiste s-a aprins pe plaiurile frumoase ale Caraşului la începutul sec.XX, mai precis în jurul anului 1908, iar în decurs de 10-15 ani s-a răspândit în toate zonele judeţului.

Zona Caransebeşului. Credinţa baptistă a pătruns aici prin Popescu Petru, din comuna Curtea, care s-a angajat la o moară din comuna Iaz, aproape de Caransebeş, în anul 1908. Acesta împreună cu o altă familie baptistă a lui Ioan Mihai, venită din Ardeal şi stabilită în zonă, au început să vestească Evanghelia celor interesaţi şi aceasta a dat rod. Printre aceştia erau Papik Ioan şi soţia, Bona Pascu şi Dobriciu, toţi din Caransebeş. În anul 1909 sunt botezate 3 suflete, iar în anul următor are loc un alt botez oficiat de Ştefan Ignea, iar serviciile divine se ţineau în casa lui Bona Pascu. Astfel s-au pus bazele Bisericii Bap-tiste din Caransebeş. Biserica va continua să crească în următorii ani, deoarece aici era un grup de meseriaşi, care au auzit Evanghe-lia în Cehoslovacia, pe când erau militari. În anul 1922 este ordinat ca păstor al Bisericii, Negrei Ilie, iar în 1934 a fost zidită aici prima casă de rugăciune. În prezent în Caransebeş sunt 3 biserici baptiste.Biserica Baptistă din Borlova ia fiinţă în anul 1921, prin lucrarea lui Rădula Pavel, care devine şi păstorul ei în 1925. În Bolvaşniţa, credinţa baptistă a pătruns în anul 1922, prin doi tineri care au auzit Evanghelia pe când erau în în armată. La întoarcerea acasă, ajutaţi de fraţii din Buchin, au format biserica.În Băuţar, credinţa baptistă a

fost adusă în 1919 de Nedeloni Ion, care s-a întors acasă din război cu o Biblie, ale cărei învăţături a început să le împărtăşească şi altora şi astfel a luat naştere biserica. În Buchin credinţa baptistă a pătruns prin Chitu Boştioagă în 1916, care primise Cuvântul când era militar. În această perioadă se mai înfiinţează biserici baptiste în Petroşniţa, Vălişoara şi oraşul Oţelu Roşu.

Zona Clisura Dunării.Prima biserică baptistă din Clisura Dunării a fost biserica din Mol-dova Nouă.Înfiinţarea bisericii este legată de numele lui Nicolae Craioveanu şi soţia, Ilie Craioveanu şi Ioan Băieşu,care s-au dus la muncă la o mină de cărbuni din Voroşvar(Ungaria). Aici s-au întâlnit cu Constantin Buriman din Coronini, care le-a vestit Evanghelia pe care o auzise şi el de la Dumitru Drăgilă din Prilipeţ. Aceştia s-au convertit şi au primit botezul într-o biserică baptistă germană din Bu-dapesta în anul 1916, iar în anul 1918, de Paşti, sunt vizitaţi de Vasile Enaşcu, care a stat cu ei trei zile, încurajându-i prin Cuvânt.În acelaşi an acest grup se întoarce acasă şi formează biserica baptistă din Mol-dova Nouă. Lucrarea a progresat în anii următori şi biserica a crescut de la an la an, la aceasta contribuind slujirea lui Ilie Craioveanu, care este ordinat ca păstor în anul 1921, fiind ajutat ulterior în lucrare şi de Costa Popescu . Astăzi în Moldova Nouă sunt două biserici baptiste şi lucrarea progresează frumos.Credinţa baptistă s-a răspândit şi în alte localităţi din Clisura Dunării. Astfel, Biserica Baptistă din Coronini (Pescari), ia fiinţă în anul 1919 prin lucrarea lui Buriman Constantin, care s-a mutat aici cu soţia. unde l-au întâlnit pe Moldovan Gheor-ghe. Acesta fusese prizonier în Rusia şi acolo a auzit Evanghelia, s-a convertit fiind botezat în 1916 şi s-a întors acum acasă. Acest grup de credincioşi au format nucleul bisericii iar mărturia lor a avut un im-pact deosebit, biserica a crescut şi Dumnezeu a binecuvântat lucrarea. Cele două biserici formate, vor deveni biserici misionare şi Cuvântul va aduce rod şi în alte localităţi. În Socol, biserica ia fiinţă la 1921, în Padina Matei la 1923, în Moldova Veche la 1927, în Moldoviţa la 1926, în Ştinăpari la 1918, în Cărbunari în 1920, în Pojejena în 1919, în Sfânta Elena în 1921.

Zona Oraviţa – Anina. Prima biserică baptistă din zona Oraviţei ia fiinţă la Ciclova Română în anul 1912, când s-a întors din Statele Unite, Vichente Percea, care primise credinţa baptistă acolo. El s-a dedicat slujirii ca păstor lu-crând cu râvnă în satele din jurul Oraviţei: Sasca, Potoc, Socolari, Ilidia, sau chiar din jurul Bocşei :Doclin, Biniş, Valeapai. Biserica Baptistă din Oraviţa ia fiinţă în anul 1918 , când a venit aici de la Viena, familia Folk, mama, fiul Ioan şi două surori Cristine şi Ana. Acest grup s-a unit cu alţi credincioşi baptişti : Ioan Şulea, Pruneş, Mătăsăreanu şi alţii şi au constituit biserica din Oraviţa. Cele două su-rori, Cristine şi Ana, au avut de-a lungul anilor o contribuţie deosebită la dezvoltarea cântului coral şi instrumental în bisericile din această zonă. De asemenea o contribuţie deosebită la dezvoltarea lucrării în zona aceasta a Caraşului a avut-o neobositul lucrător Ştefan Ignea,

ÎNCEPUTURILE CREDINŢEI BAPTISTE ÎN CARAŞ-SEVERIN

10 11

din Lalaşinţ. Înfiinţarea Bisericii Baptiste din Răcăjdia este legată de Gheorghe Albu, care în anul 1913, se întoarce din Statele Unite, unde primise Cuvântul şi fusese botezat. El a început să mărturisească Evanghelia şi Dumnezeu a făcut ca sămânţa să dea rod şi astfel a luat fiinţă Biserica. Biserica Baptistă din Anina s-a născut prin lucrarea de pionierat a lui Petru Andrei, un miner venit aici din localitatea Curtea(lângă Făget) în anul 1910. Deşi a stat în Anina numai un an, sămânţa Cuvântului semănată de el a adus rod bogat şi astfel în anul 1914 a luat fiinţă biserica formată dintr-un nucleu de convertiţi printre care erau: Vasile Enaşcu, Vasile Dogariu, Avram Petruică şi alţii. În această perioadă credinţa şi mărturia baptistă va pătrunde şi în alte sate şi comune din această zonă cum sunt: Slatina Nera, Ilidia, Bogodinţi, Naidăş, Lescoviţa şi altele.

Zona Valea Almajului. Prima biserică baptistă în Valea Almăajului a luat fiinţă în localitatea.Eftimie Murgu. Efta Murgu a fost primul convertit, care a luat tangenţă cu Cuvântul lui Dumnezeu , în zona Banatului Sârbesc, pe lângă Vârşeţ, unde s-a dus cu oile. Aici a vorbit cu alţi ciobani care erau nazarineni şi când s-a întors acasă a primit un Nou Testament pe care a început să-l studieze atent, fiind un om religios. Într-o noapte Vasile Enaşcu din Potoc, care era în drum spre Bozovici, pentru a merge la târg, a poposit în casa lui Efta Murgu. Cu acea ocazie Enaşcu Vasile i-a vestit lui Efta Murgu, Cuvântul lui Dumnezeu şi acesta s-a pocăit, fiind botezat în anul 1912 împreună cu fratele său Ilie. Mărturia lor a continuat şi Dumnezeu a adăugat şi pe alţii la numărul lor, formân-du-se astfel biserica, care a propăşit în anii următori fiind păstorită de Pavel Ciortuz. Credinţa baptistă a pătruns apoi şi în Prilipeţ prin întoar-cerea la Dumnezeu a doi tineri din această localitate, care erau evlavioşi şi sinceri în cercetarea Scripturilor şi anume, Ion Şuveţ şi Dumitru Drăgilă. La numărul lor se adaugă şi Gavril Drăgilă şi toţi trei sunt botezaţi în anul 1913 la Prilipeţ de Ştefan Ignea. În 1927 la iniţiativa unui grup de păstori din zonă ia fiinţă Orfelinatul Baptist de la Prilipeţ, de care s-a ocupat în mod deosebit Ion Şuveţ împreună cu soţia Marta. Orfelinatul a fost închis în perioada comunistă şi prin harul lui Dumnezeu a fost redeschis după 1989, clădirile lui fiind ren-ovate şi extinse. Mărturia Evangheliei avea să fie purtată cu succes de Ion Şuveţ în alte localităţi din Valea Almăjului, cum sunt : Lăpuşnicul Mare, Bozovici, Moceriş, Bănia, Prigor, Dalboşeţ, unde se vor înfiinţa biserici. Un fapt important în dezvoltarea lucrării din Valea Almăjului l-a constituit întoarcerea la Domnul a lui Goga Dănilă din Gârbovăţ, care va deveni un slujitor destoinic, fiind ales în 1951 preşedinte al Cultului Baptist.

Zona Reşiţa – Bocşa.Înfiinţarea Bisericii Baptiste din Reşiţa este legată de numele lui Ion Micşa din Jitin, un tânăr credincios care vine la Reşiţa în anul 1919 pentru a-şi câştiga existenţa. Având sămânţa Cuvântului în inimă,, el ia legătura cu un mic grup de credincioşi, printre care, familile Guţu şi Ripan, doi tineri Bulgăr şi Rusu şi două surori din Moniom şi împreună formează Biserica Baptistă dîn Reşiţa. Lucrarea va progresa prin venirea la Reşiţa a lui Petru Adam din Jitin care va fi ordinat ca păstor în anul 1924 şi în această perioadă se va construi şi prima casă de rugăciune, care va fi finalizată în 1928. Un eveniment important a avut loc la Reşiţa în anul 1946 şi anume aici s-a ţinut Congresul Tineretului Creştin Baptist, eveniment la care au participa t 4000 de credincioşi. Astăzi în Reşiţa sunt trei biserici baptiste şi tot aici a luat fiinţă în anul 1996, un liceu teologic baptist, pe lângă Biserica Baptistă nr.1, care funcţionează cu 20 de clase de la grădiniţă, la clasa a 12-a de liceu. Biserica Baptistă din Bocşa Română s-a înfiinţat în anul

1932, iar astăzi în Bocşa sunt două biserici, una în Bocşa Montană şi a doua în Bocşa Română. În continuare iată câteva din localităţile din zona aceasta unde s-au format biserici baptiste în această perioadă: Dognecea, Doclin, Biniş, Vermeş, Valeapai, Gherteniş, Fizeş, Duleu, Fârliug şi altele. De asemenea menţionăm mai jos câteva nume de care se leagă începuturile baptiste în judeţul Caraş-Severin: Ştefan Ignea, Dumitru Drăgilă, Ioan Şuveţ, Goga Dănilă, Iefta Românu, Negrei Ilie, Rădula Pavel,. Enaşcu Vasile, Vichente Percea, Buri-man Constantin, Craiovan Ilie, Costa Popescu, Pop Ioan, Micşa Ioan, Petru Ada.Desigur că ar fi foarte multe lucruri de spus despre aceste începuturi pe care Dumnezeu le-a binecuvântat în timp. Noi ca oa-meni desigur că putem face greşeli, sau chiar omisiuni, dar ştim că în ceruri este o carte de aducere aminte cu faptele sfinţilor şi credem că Dumnezeu nu va face nici o greşeală şi nu va avea nici o omisiune şi în ziua slavei Domnului Isus va răsplăti pe fiecare rob credincios cu generozitate. Fie ca generaţia aceasta să preţuiască moştenirea lăsată de înaintaşii credinţei şi să ne împlinim misiunea la rândul nostru după exemplul pe care ni l-au lăsat ei, spre gloria lui Dumnezeu şi binecuvântarea multora. COMUNITATEA BAPTISTĂ CARAŞ-SEVERINComunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Caraş-Severin s-a con-stituit în toamna anului 2008, prin desprinderea în spirit frăţesc, prin înţelegere şi cu pace, de Comunitatea Timişoara şi a început să funcţioneze de drept şi de fapt, de la 01.01.2009. Ea cuprinde bisericile baptiste cu filialele lor din jud.Caraş-Severin(cu câteva excepţii) şi bisericile din cercul Orşova, jud. Mehedinţi. Astfel avem 122 de biserici şi 51 de biserici filiale cu un total de aproximativ 11.000 de membri botezaţi.Aceste biserici şi filiale sunt slujite de un număr de 50 de păstori.Comunitatea are un comitet de conducere format din 11 membri: preşedinte(Mihai Mihuţ), trei vicepreşedinţi: cu pastorala(Ilie Tinco), cu educaţia (Ilie Milutin) şi cu misiunea (Dănuţ Vrâncilă), secretar: Valentin Sfercocî şi 6 membri: Ioan Vrâncuţa, Petru Nedved, Lazăr Arnăut, Lică Lopătiţă, Ovidiu Tămaş şi Nelu Damian. Comunitatea are un departament pentru tineret, coordonat de Daniel Bărnuţ, un de-partament de copii, coordonat de Gelu Dumitraşcu şi un departament de slujire pentru femei conduse de Irina Mihuţ

Acum la ceas aniversar să ne unim şi noi cu proorocul Habacuc în rugăciune şi să spunem : “Însufleţeşte-Ţi lucrarea în cursul anilor, Doamne ! Fă-te cunoscut în trecerea anilor” (Hab.3:2/b). A Lui Dumnezeu să fie slava, cinstea şi măreţia pentru toate lucru-rile, în veci de veci. Mihai MIHUŢ

10 11

Valeriu, felicitări pentru slujba pe care baptistii europeni ţi-au încredinţat-o. Ce responsabilităţi spirituale şi administrative presupune preşedinţia Federaţiei Baptiste Europene?

Vă mulţumesc din suflet pentru felicitări şi pentru susţinere. Funcţia de preşedinte al Federaţiei Baptiste Europene are mai mult o dimensiune spirituală decât una administrativă. Sarcinile administrative îi revin în cea mai mare parte secretarului general, adică fratelui Tony Peck. Una din responsabilităţile preşedintelui este să viziteze Uniunile Baptiste, care fac parte din Federaţie, ca să le încurajeze şi să le motiveze în lucrarea Evangheliei, iar acolo unde există dificultăţi, spre exemplu probleme legate de libertatea religioasă, să intervină pe lângă autorităţi în vederea apărării libertăţii predicării Evangheliei. O altă responsabilitate este conducerea şedinţelor Executivului şi ale Consiliului, ceea ce presupune nu doar o supraveghere spirituală, ci şi împărtăşirea unei viziuni pentru slujirea şi activitatea Federaţiei.

Această slujire vine după mulţi ani de munca pe ogorul Evanghe-liei. Care sunt principalele repere spirituale ale vieţii tale?

M-am născut la 8 iulie 1960 într-o familie de credincioşi baptişti. Bunelul a fost unul dintre primii credincioşi şi primul pastor al bi-sericii baptiste din satul în care m-am născut. L-am primit pe Isus ca Domn şi Salvator la vârsta de 18 ani în timp ce eram student la Colegiul Politehnic din Bălţi. După prăbuşirea Uniunii Sovietice şi a regimului comunist din România am mers la studii la Oradea. În 1994 am absolvit Universitatea „Emanuel”, iar în 1996 am obţinut licenţa în teologie de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. După terminarea studiilor am fost implicat în fondarea Colegiului Teologic Pedagogic din Chişinău, parte componentă a Uniunii Bisericilor CEB din Moldova. În 1996 am fost ordinat la slujirea de pastor, iar în perioada 2001-2009 am slujit în calitate de Episcop al UBCEB.

Baptiştii din Europa au multe puncte comune,dar în acelaşi timp sunt diferiţi în anumite aspecte. Care crezi că sunt cele mai importante asemănări şi cele mai vizibile deosebiri?

În primul rând, aş vrea să menţionez că sunt mult mai multe lu-cruri care ne unesc decât cele care ne deosebesc. Cred că pasi-

unea pentru misiune şi evanghelizare este liantul cel mai puter-nic, chiar dacă astăzi în vest se simte un pic de răcire în această privinţă. Drept dovadă a acestui fapt este proiectul Federaţiei de susţinere a misionarilor indigeni, proiect prin care sunt susţinuţi peste 50 de misionari din 24 de ţări europene, inclusiv din Ori-entul Apropiat. Printre alte asemănări aş menţiona menţinerea unităţii bisericilor, importanţa educaţiei teologice, implicarea în soluţionarea problemelor sociale, lupta pentru apărarea libertăţii religioase. Referitor la deosebiri, cred că cea mai vizibilă este legată de rolul femeilor în lucrarea de slujire.

Am auzit câţiva lideri baptişti europeni spunând, cu oarecare invidie, că din 2007 până în 2011 limba oficială a Federaţiei Baptiste Europene este româna. Ce importanţa are, pentru fa-milia baptistă europeană, faptul că fostul şi actualul preşedinte vorbesc româneşte?

Nu pot spune că limba oficială a Federaţiei în această perioadă este limba română, deoarece limba de comunicare în cadrul ei este limba engleză, dar în acelaşi timp, cred că fiecare preşedinte aduce cu sine o anumită contribuţie cultural-lingvistică a naţiunii din care face parte. Spre exemplu, toată conducerea Federaţiei cunoaşte cuvântul „pace” cu care ne salutăm în bisericile noastre. Faptul că atât fostul, cât şi actualul preşedinte vorbesc româneşte, este şi un merit al tuturor românilor. Este o recunoaştere a faptului că românii consitutuie o bună parte a familiei baptiste europene. În acest context, aş vrea să menţionez că pentru mine este o mare bucurie să ştiu că Uniunea Baptstă din România, după o pauză de vreo opt ani, a revenit plenipotenţiar în viaţa Federaţiei Baptiste

INTERVIU CU:

Valeriu GhileţchiPreşedintele Federaţiei Europene Baptiste

Valeriu Ghileţchi s-a născut in 8 iulie 1960 in Panzareni, Republica Moldova. A absolvit Colegiul Tehnic din Balti si Universitatea Emanuel din Oradea. Si-a luat doctoratul la Gordon Conwell Seminary din SUA. In perioada 2001-2009 a fost episcop al Uniunii Baptiste din Moldova. Actualmente este secretar general. Intre 2007-2009 a fost vicepreşedinte al Federaţiei Europene Baptiste. A fost deputat al Parla-mentului moldovean între 1998-2001. A fost reales membru în Parlamentul Moldovei cu ocazia alegerilor din acest an. Este căsătorit cu Marina şi au trei copii.

12 13

Europene atunci când am fost ales la slujirea de vicepreşedinte al Federaţiei, ceea ce înseamnă că m-am învrednicit şi de votul celei mai mari familii baptiste române din Europa.

La Ede, cu ocazia Consiliului Alianţei Baptiste Mondiale, s-a putut observa, din statistici, că mişcarea baptistă cunoaşte un puternic avant în ţări din Africa, Asia şi America Latină, dar stagnează în Europa sau America de Nord. Ce crezi că trebuie făcut pentru revigorarea lucrării din Europa?

Sărbătoarea de 400 de ani de la înfiinţarea primei biserici baptiste este şi o ocazie de a reflecta asupra istoriei noastre ca şi baptişti ca să vedem care sunt lucrurile bune din trecut care ar trebui păstrate şi care sunt lucrurile noi care ar trebui îmbrăţişate. Personal cred că trebuie păstrată râvna pentru evanghelizare şi misiune, în ciuda obstacolelor şi schimbărilor care au loc în ultimii ani în societate. Totodată, cred că este nevoie să punem un accent deosebit pe transformarea vieţii şi trăirea în puterea Duhului Sfânt. Nu putem lăsa ca mişcările carismatice să deţină monopolul asupra Duhului Sfânt. De asemenea, se cere un accent mai mare pe standardele morale decât pe tradiţiile pe care le-am moştenit. Mi-a plăcut ce-a spus unul din vorbitori la Congresul de la Amsterdam şi anume: I. Că tradiţia este credinţa vie a celor morţi, iar tradiţionalismul este credinţa moartă a celor vii. II: Ca să putem experimenta o revigorare, avem nevoie de-o credinţă vie.

La alegerile din 29 iulie ai fost reales ca membru al Parlamen-tului din Republica Moldova. Baptiştii nu au o pozitie comună faţa de implicarea pastorilor în viaţa politică: unii incurajează implicarea, alţii o interzic, iar alţii o consideră o problema strict personală a fiecărui individ, indiferent de slujirea din viaţa comunităţii religioase. Care crezi că sunt avantajele şi riscurile implicării liderilor creştini in această activitate?

Orice activitate aduce cu sine anumite avantaje şi implică anu-mite riscuri. Admit că implicarea creştinilor, în special a liderilor, în viaţa politică implică riscuri mai mari, dar cred că, în acelaşi timp, aduce cu sine şi avantaje mai mari. Primul avantaj, vorba lui Pavel, este ocazia de a propovădui Evanghelia acolo unde Hristos nu este vestit. Alt avantaj este posibilitatea de a susţine lu-crarea bisericilor prin îmbunătăţirea cadrului legal, apărarea cauzei Evangheliei într-o societate care de multe ori ne este ostilă, cât şi ocazia de a avea un impact direct asupra societăţii, prin care oa-menii ar vedea că evanghelicii sau baptiştii sunt patrioţi şi cetăţeni buni. Legat de riscuri, un lider creştin trebuie să conştientizeze că o eventuală compromitere nu-i va afecta doar numele său personal, ci şi numele comunităţii din care face parte. De aceea, un lider im-plicat în politică are nevoie de mai multă rugăciune, înţelepciune, discernământ şi integritate în tot ceea ce face. Dacă rămânem uniţi cu Hristos şi în strânsă părtăşie unii cu alţii, cred că se poate face faţă şi provocărilor care se întâlnesc în viaţa politică. Intr-o perioadă atât de confuză spiritual, baptiştii români asteap-tă un mesaj clar din partea noului preşedinte al Federaţiei Bap-tiste Europene. Care este mesajul baptiştilor europeni pentru fraţii lor din România?

Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci! Cum a fost cu 2000 de ani în urmă, a fost şi cu 400 de ani în urmă, este şi în zilele noastre şi va fi acelaş până la triumfala şi victorioasa Sa venire. Aflându-ne în mi-jlocul unui continent care este cuprins tot mai mult de rătăcire şi întuneric, să ne rugăm Tatălui, în numele Fiului , ca să fim transformaţi prin puterea Duhului şi astfel să putem fi sare şi lumină!

Interviu realizat de Dr. Ionel TUŢAC

12 13

Suntem baptişti, aşa ne-au spusAcei ce numele ne-au datSi n-au greşit întru nimicaAceasta e adevărat. Cuvântul înseamnă scufundareIar "scufundatul" e baptistŞi în Iordan ne e obarşiaModelul nostru este Christ. Noi n-avem nume de reformăŞi nici vreun ins ca fondatorHristos ne e InvăţatorulŞi El ni-e ante-mergator. Învăţatura noastră toatăSta-n saizecişisase de cărţiCe-s scrise de profeţi şi apostoliŞi-s împărtite-n mii de părtţi. Si-acestea toate laolaltăFormează-un tot nedespărţitE Biblia-hulită CarteE Logosul din cer venit. Huliti am fost noi pretutindeniCu epitete şi minciuniCă nu am pus în mână armaCa n-am fi la nimica buni.

Dar astăzi nu mai crede nimeniAceste născociri de soiDovezile-au învins minciunaBaptişti au fost destui eroi.Istoria ne este scrisă-n sânge

În reci celule de-nchisori,În lagare sau arşi pe ruguriChiar înecaţi de multe ori.

Să spună Bunyan carturarulDespre credinţa lui în ChristŞi câţi au fost la număr aniiDe inchisoare ca baptist. Iar în Viena glasuiascaCenuşa rugului pe careUn Balthasar, baptist, profesorA ars cum arde-o lumânare. Dar nu ne-am răzbunat pe nimeniŞi n-am răspuns cu rău la răuCi am cerut să ne păstrezeCerescul Tată-n harul Său. La El am căutat scăpareaLa El salvarea celor sfinţiŞi l-am rugat să-ndepărtezePaharul greu de suferinţi. Şi astăzi te rugăm, o, DoamneSă nu ne părăseşti pe noiCi să ne porţi pe-a Tale braţePânâ-n măreaţa zi de-apoi.

Suntem baptişti!

Aţi crescut într-o renumită familie baptistă. Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiţi baptist?Să fii baptist înseamnă să fii creştin, dar să trăieşti viaţa creştină potrivit principiilor credinţei baptiste. Aceasta înseamnă în primul rând prioritatea Scripturii şi nu a invăţăturilor omeneşti pentru viaţa de credinţă. Apoi înseamnă convertirea personală însoţită de mărturia în apa botezului. În final, să fii baptist înseamnă să trăieşti într-o comunitate de credincioşi cu care împărtăşeşti convin-gerea că Dumnezeu ne vorbeşte şi astăzi prin Scriptură, aşa cum este aceasta înţeleasă prin călăuzirea Duhului Sfânt, în viaţa de rugăciune şi mărturie a acestei comunităţi. Între baptişti renumele nu prea se poate moşteni, ci se poate câştiga în măsura în care persoana contribuie la viaţa comunităţii locale şi a mişcării bap-tiste. Dumnezeu m-a binecuvântat cu o familie care a fost foarte implicată în viaţa baptistă din România şi din lumea întreagă. Pen-tru aceasta îi dau slavă lui Dumnezeu deoarece numai El merită orice glorie.

Copilăria aţi petrecut-o la Seminarul Baptist printre viitorii păstori. Ce amintiri aveţi din acea perioadă?Faptul că am copilărit la Seminarul Baptist a însemnat că am cunoscut pe toţi cei care au devenit păstori în ţara noastră. Pe lângă aceştia am avut ocazia să întâlnesc multe personalităţi baptiste din străinătate care vizitau ţara în perioada comunistă ca să sprijinească bisericile din România. Toate aceste legături au fost adevărate binecuvântări deoarece am avut multe de învăţat de la cei pe care i-am întâlnit şi mai târziu m-am bucurat de faptul că aceste persoane mă cunoşteau din copilăria mea. Am învăţat totodată că şi cei mai vestiţi lucrători cu Evanghelia sunt tot oameni dar care şi-au oferit viaţa în slujba slujirii Evangheliei Domnului Isus Hristos.

Cum s-a produs convertirea dumneavoastră?Deoarece am crescut în biserică, convertirea a fost un fel de proces prin care m-am apropiat mai mult de Dumnezeu. Totuşi a existat şi un moment al deciziei şi acesta a fost la vârsta de 16 ani la o predică a fratelui Olah care a fost la un serviciu de evanghelizare în biserica noastră.

Iniţial aţi studiat ingineria, iar apoi teologia. Ce a determinat această schimbare de opţiune profesională?Iniţial am studiat ingineria deoarece aşa erau vremurile şi mi s-a părut important să imi fac studiile pentru a avea o educaţie completă. Am activat în biserică şi în acea vreme, mai întâi ca învăţător la şcoala duminicală şi apoi ca evanghelist. Deoarece cunoşteam limba engleză şi germană m-am implicat şi în traducerea celor care vizitau biserica noastră şi uneori biserici din Bucureşti şi chiar din alte oraşe. Această implicare permanentă în slujire m-a determinat să înţeleg că Dumnezeu mă cheamă pentru a mă dedica mai mult în slujire. Probabil că din acest motiv, într-un fel, am fost mereu un slujitor bivocaţional şi am practicat o meserie pentru a putea sluji cu Evanghelia. Chiar şi în prezent faptul că lucrez ca profesor universitar îmi permite să pot sluji cu Evanghelia în biserică şi la Uniunea Baptistă. Nu cred că acesta este singurul mod de a sluji şi cred că biserica locală trebuie să decidă împreună cu pastorul forma în care slujirea acestuia este posibilă şi poate avea loc.

În primii ani ai libertăţii noastre aţi început să predaţi cursuri teologice. Cu ce aspiraţii v-aţi întors din Anglia?Când m-am întors din Anglia intenţia mea a fost să fiu pastor într-o biserică locală. Numai după ce m-am întors şi am văzut că în acel moment în România existau numai 3-4 alte persoane cu licenţă în teologie între baptişti şi evanghelici, am văzut nevoia de implicare în învăţământul teologic. Această implicare m-a surprins un pic mai ales că a însemnat că a trebuit să îmi continui studiile.

INTERVIU CU:

Otniel BunaciuPreşedintele Uniunii Baptiste din România

Dr. Otniel Bunaciu este pastor al Bisericii Creştine Baptiste Providenţa din Bucureşti din anul 1990, decan al Facultăţii de Teologie Baptistă din Universitatea Bucureşti, prorector al Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, vicepreşedinte al Comisiei de Etică din cadrul Alianţei Mondiale Baptiste. A facut studii tehnice la Universitatea Bucureşti şi studii teologice la Universitatea Oxford. Şi-a luat doctoratul la Institutul Protestant din Cluj-Napoca. Este căsătorit cu Camelia şi au împreună un baiat - David

14 15

În 2007, cu ocazia Congresului de la Cluj, aţi fost ales preşedintele Uniunii Baptiste. Care credeţi că sunt realizările de până acum?

Am acceptat cu bucurie încredinţarea dată de frăţietate. Cred că cei care au participat îşi amintesc că mi-am expus viziunea prin formula SMS adică, Sărbătorire, Mărturisire, Slujire. Am încer-cat să urmăresc această viziune în sensul că în primul an din mandat am mers prin toate Comunităţile din Uniunea Baptistă sărbătorind identitatea baptistă. Am făcut acest lucru print-o se-rie de prezentări despre identitatea baptiştilor din România şi din lume. În al doilea an am mers prin comunităţile care m-au invitat accentuând mărturisirea credinţei noastre prin misiune. M-am bucurat că s-a înfiinţat departamentul de misiune şi că astăzi bisericile baptiste din România au o colectă pentru misiune, susţin un misionar în Banatul sârbesc şi suntem în procesul de a susţine un misionar în Asia Centrală. În al treilea an sper să aduc o pro-vocare de a ne gândi împreună cum putem să slujim lumea în care trăim printr-o implicare mai eficientă în nevoile din jurul nostru cu scopul de a fi nişte slujitori ai Împărăţiei lui Dumnezeu. Din punct de vedere adminstrativ mă bucur că în primul an de slujire s-a lansat calendarul de studiu biblic şi calendarul de rugăciune şi că anul acesta se înfiinţează din nou departamentul de tineret şi departamentul de surori în cadrul Uniunii Baptiste.

Cu ce dificultăţi se confruntă preşedintele Uniunii?Ca orice slujire în care se implică o persoană adesea părerile celor cu care slujeşti pot fi diferite. Am observat că uneori câţiva colegi de slujire au adoptat o manieră de lucru din care a lipsit colegiali-tatea şi principialitatea. Din fericire marea majoritate a colegilor au fost şi ramân o sursă de încurajare şi inspiraţie în slujire. Cred că slujirea ne pune faţă în faţă cu multe provocări şi este important să încercăm să rămânem uniţi în faţa lor. Mă bucur că Dumnezeu lucrează în mijlocul nostru dorinţa de unitate şi de implicare în slujire.O altă provocare importantă, care nu este însă personală, ci instituţională, este lipsa de susţinere materială pe care bisericile o acordă Uniunii şi instituţiilor acesteia. Deoarece accentuăm importanţa bisericii locale uităm uneori de importanţa contextu-lui mai larg. Bisericile din România sunt înfiinţate juridic prin Uniunea Baptistă şi sunt reprezentate de către aceasta. Pentru a o susţine bisericile au promis în Congres că vor participa la susţinerea Uniunii, dar în realitate această susţinere se concretizează la mai puţin de 50% din ceea ce bisericile au promis prin votul exprimat de participanţi. Din acest motiv starea financiară a Uniunii este precară şi deoarece de la Revoluţie încoace aceasta a fost tendinţa consider că deteriorarea situaţiei în continuare ar putea duce Uniunea la o criză financiară gravă. În final bisericile vor trebui să înţeleagă că Uniunea este de fapt uniunea bisericilor şi aceasta nu poate fi mai mult decât doresc bisericile să fie, dorinţa lor fiind exprimată prin susţinerea oferită.

Care credeţi că sunt principalele provocări pentru generaţia actuală de credincioşi baptişti?Cred că principala provocare este cea a mărturiei. Ştiu că accentul se pune adesea pe relevanţa comunicării dar, dupa părerea mea, o comunicare fără mărturie nu este eficientă, oricât de bună ar fi aceasta. Cred că viaţa trebuie trăită ca mărturie. Uneori suntem în

pericol să cădem într-un legalism prin care proclamăm valori care nu se găsesc în mărturia trăită. Acest lucru dăunează modului în care baptiştii sunt percepuţi. Provocările aduse de schimbările din ultimii ani sunt extrem de mari. Generaţiile tinere se confruntă cu o lume total diferită de cea în care am crescut noi. Nevoia de implicare personală este din ce în ce mai importantă pentru a putea stabili o identitate creştină. Din acest motiv cred că bisericile ar trebui să fie deschise spre implicarea tinerilor în slujire şi receptive la sugestiile şi nevoile acestora. Fără îndoială că aceasta aduce o diversitate care nu este însă neapărat ceva rău dacă are loc în cadrul bisericilor locale. În fond între baptişti a existat întotdeauna diversitate deoarece ei preţuiesc libertatea individuală în contextul responsabilităţii comunitare.Această provocare nu este numai pentru biserici, dar şi pentru instituţiile de învăţământ teologic care trebuie mereu să rămână în actualitate. Din acest motiv rămâne foarte împortantă legătura acestora cu bisericile locale precum şi continuarea reflecţiei teologice asupra semnificaţiei învăţăturii Scripturii şi a principiilor baptiste în contextul social şi cultural contemporan.

Cum vi se pare mişcarea baptistă internaţională la acest moment aniversar?Mişcarea baptistă internaţională este diversă. Aşa cum am spus diversitatea nu este ceva nou la baptişti, dar provocările lumii în care trăim ridică nevoia de a fi mereu angrenaţi pentru a putea rămâne angajaţi în umblarea cu Dumnezeu pe baza învăţăturii Scripturii şi prin călăuzirea Duhului. Dacă în unele locuri din vestul şi din nordul planetei baptiştii şi-au pierdut uneori entuziasmul şi se multumesc să existe, mişcarea este în creştere în Africa, America de Sud şi Asia. Probabil că ar trebui să ne uităm mai atent la ce se întâmplă acolo pentru a observa cum lucrează Dumnezeu între baptişti astăzi. Din păcate resursele financiare au rămas în vest şi în nord şi fiind într-o stare de nevoie avem tendinţa să ne uităm acolo unde sunt resursele şi omitem să ne uităm acolo unde lucrarea lui Dumnezeu se petrece cu entuziasm şi succes. Aceasta ne arată faptul că suntem în pericolul de a dezvolta o dependenţă de vest şi de nord, situaţie care nu este fericită. Convingerea mea este că baptiştii din România pot să ofere o reflecţie proprie cu privire la ceea ce Dumnezeu a făcut şi face între noi. Aceasta ar fi o contribuţie benefică şi ar scădea riscul de a rămâne dependenţi. Totodată ar fi o contribuţie la mişcarea baptistă din lumea întreagă.

Veniţi des, şi cred cu drag, în Banat. Ce mesaj aveţi pentru păstorii şi credincioşii din Comunitatea noastră?Baptiştii din Banat sunt ca un fel de motor al mişcării baptiste din ţara noastră. Mă rog ca Dumnezeu să binecuvânteze lucrarea din această parte a ţării cu viziune şi deschidere pentru ca entuziasmul, integritatea şi dedicarea credincioşilor din Banat să continuiie să fie un exemplu de urmat pentru credincioşii baptişti din toată ţara. Interviu realizat de dr. Ionel TUŢAC

14 15

Baptiştii au fost cunoscuţi în lume, printre altele, pentru dragostea lor pentru cântare şi pentru entuziasmul cu care şi-au făcut cunoscut crezul lor prin muzică. În timpul scurs între originile lor din secolul XVII şi până în prezent, baptiştii au cântat psalmi, imnuri şi cântări duhovniceşti, au compus melodii noi pe texte vechi sau noi, au alcătuit colecţii de cântări comune sau cântări corale şi intrumentale şi au lăsat o amprentă frumoasă în muzica bisericească. Acum, la aniversarea a 400 de ani de la înfiinţarea primei biserici baptiste, afirmăm cu încredere faptul că, în bisericile noastre, cântarea comună continuă să fie un element cheie al închinării baptiste. Originile cântului în bisericile baptiste sunt înrădăcinate adânc în închinarea baptiştilor din Anglia secolului XVII. Baptiştii de pe toate meridianele pamântului au moştenit o comoară inestimabilă

de cântări creştine de la înaintaşii lor englezi sau de limbă engleză, cântări care au fost cântate, traduse şi transmise generaţiilor vii-toare.Cântul în bisericile baptiste, ca formă a închinării credincioşilor, a cunoscut transformări profunde în decursul celor patru veacuri de existenţă baptistă. Au trebuit să treacă mulţi ani şi să aibă loc nenumărate dezbateri şi frământări până cântarea comună să ia forme mai apropiate de cântul pe care îl practicăm noi astăzi în bi-sericile noastre.Încă de la începuturile lor, baptiştii au considerat psalmii forma cea mai înaltă de poezie duhovnicească, iar cântarea psalmilor, muzica cea mai plăcută lui Dumnezeu. În primele decenii de existenţă baptistă, cântul în bisericile baptiste a fost acceptat doar ca o închi-nare personală, la nivel individual; după ani de zile s-a trecut şi la cântarea comună. Au fost biserici care au acceptat târziu cântarea comună pentru că, argumentau acestea, apostolul Pavel, în 1 Corinteni

14, susţine ideea că în biserici învăţătura trebuie să se facă pe rând, individual, în vreme ce ceilalţi ascultă. Şi apoi, dacă se accepta cân-tarea comună, cum se respecta atunci învăţătura apostolică potrivit căreia femeii nu îi este îngăduit să vorbească în adunare? Ca nişte oameni care îşi argumentau deciziile pe baza Sfintelor Scripturi, baptiştii au căutat argumente biblice pentru cântul în comun în serviciile bisericii. Texte precum Matei 26:30 şi Marcu 14:26 în care se spune că Însuşi Domnul Isus şi ucenicii Săi au cân-tat, Fapte 16:25 în care Pavel şi Sila au cântat chiar şi în închisoare şi Efeseni 5:19, Coloseni 3:16, Evrei 2:12 şi Iacov 5:13, texte în care credincioşii sunt îndemnaţi să cânte lauda Domnului au fost folosite de conducătorii baptişti pentru promovarea cântării în închinarea bi-sericii. Mărturisirea de Credinţă Baptistă de la anul 1697 îndeamnă

frăţietatea să cânte Domnului, în special psalmi.Către sfârşitul secolului XVII, cântarea psalmilor a trecut la o nouă fază şi anume la cântarea psalmilor versificaţi. Unul din cei mai influenţi baptişti care a contribuit la acest fapt a fost autorul „Călătoriei Creştinului”, John Bunyan (1628 -1688). El a scris „O Carte pentru Băieţi şi Fete" sau "Rime Simple pentru Copii” compusă din 74 poeme, printre care şi rugăciunea „Tatăl Nostru” în varianta versificată. Bunyan a apreciat mult cântarea comună şi a afirmat că „a cânta lui Dumnezeu este forma cea mai înaltă de închinare pe care o vom avea în ceruri.” Deşi a sprijinit închinarea prin cântari şi psalmi versificaţi, totuşi chiar şi biserica pe care a păstorit-o nu a adoptat această formă de cântare decât dupa moartea lui Bunyan. Cântarea comună a fost adoptată mai întâi la serviciile de Cina Domnului, apoi la serviciile de botez, la Ziua mulţumirii, la alte zile speciale şi, în cele din urmă, la toate întâlnirile bisericilor baptiste. Anul 1691 a adus tipărirea primei cărţi de cântări numită

PATRU SECOLE DE MUZICĂ ÎN BISERICILE BAPTISTE

PRIVIRE GENERALĂde Teofil Ciortuz

16 17

„Melodii Spirituale” compuse de pastorul Benjamin Keach, şi anume cântări cântate în biserica păstorită de acesta în Londra. Dupa această colecţie de cântări au urmat şi altele, din ce în ce mai numeroase.

Baptiştii au folosit cântarea comună pentru a-şi face cunoscut cre-zul lor privitor la botezul adulţilor şi la Cina Domnului. Cântările publicate încă de timpuriu au purtat această marcă a distinctivităţii baptiştilor faţă de ceilalţi creştini care practicau botezul copiilor mici şi Cina Domnului după înţelesul catolic sau anglican. De asemenea, în cântările lor, autorii baptişti tratau teme teologice complexe cum ar fi mântuirea prin credinţă, harul fără plată, necesitatea pocăinţei.În felul acesta, cântările baptiştilor slujeau şi un scop educativ, întrucât prin cântare, credincioşii puteau reţine ideile biblice care li se transmiteau prin predicare. Cântarea devenea în acest fel un mijloc de memorare a marilor adevăruri spirituale.Folosind melodii cunoscute, accesibile, primii compozitori ai cântărilor baptiste (în general pastori) au pus în cântare nu numai psalmi, dar şi poeme. Spre exemplu, cântarea noastră nr. 67, din păcate prea puţin cunoscută şi cântată în bisericile noastre, „Lăudat fie Dumnezeu”, este o scurtă prezentare a doctrinei Sfintei Treimi pusă pe o melodie compusă la sfârşitul secolului XVI. Baptiştii nu s-au limitat la cântările compuse de baptişti. Oriunde au găsit o cântare duhovnicească care exprima adevărul biblic, ei au preluat-o cu entuziasm. Chiar dacă o cântare era compusă de un Isaac Watts (1674-1748), predicator independent sau de un Charles Wesley (1707-1788), poet metodist, baptiştii au preluat cântările frumoase cântate de alţi credincioşi şi le-au inclus în închinarea lor. Pentru ultimii 400 de ani, cântări precum „E drept că Isus a murit” sau „Cântaţi toti de bucurie” au înfrumuseţat serviciile baptiste şi au încălzit inimile baptiştilor din întreaga lume.

Schimbări profunde în muzicabisericilor baptiste din secolele XVIII şi XIX

Primii credincioşi baptişti emigraţi în America au dus cu ei spiritul închinării prin cântare comună. Prima biserică baptistă din America a fost fondată în anul 1639, a doua în 1644, iar în anul 1700 erau deja 24 de biserici baptiste pe coasta de est a Americii, media de credincioşi într-o biserică fiind de 35 de persoane. Cele mai multe biserici din America secolului XVII erau compuse din emigranţi

englezi, ceea ce a făcut ca frământările legate de cântarea comună să existe şi între baptiştii din America. Unul din primii pastori care au introdus cântarea comună în bisericile baptiste americane a fost Elias Keach. El obişnuia să încheie serviciul de Cina Domnului cu o cântare compusă special pentru acea ocazie. Alteori, înainte de a predica, cânta un psalm sau o parte dintr-un psalm. Pentru ca era invitat să predice în alte biserici, pasiunea sa pentru cântare a fost cunoscută şi în alte părţi, iar credincioşii au ajuns să vadă folosul cântului în serviciile bisericii. Marile treziri spirituale din America de la mijlocul secolului XVIII au fost însoţite de cântări. Entuzias-mul întoarcerilor la Dumnezeu la predicile lui George Whitefield a fost resimţit şi în adoptarea cântărilor lui Isaac Watts şi a altor com-pozitori de imnuri din Europa. Nu a trecut multă vreme până când baptiştii din America şi-au tipărit propriile lor cărţi de cântări şi au îmbogăţit tezaurul muzical existent cu noi cântări. În vechile biseri-ci baptiste se cânta de obicei acapella, adică fără acompaniament, iar credincioşii cântau ridicaţi în picioare. Datorită lipsei cărţilor de cântări, cântul era condus din amvon de către pastor sau un diacon, frază cu frază, iar adunarea repeta fraza muzicală respectivă până când întreaga cântare era învăţată cu toată biserica. Pentru că baptiştii cred în preoţia tuturor credincioşilor şi nu acceptă vreo ierarhie sau elită bisericească, în bisericile baptiste din secolele trecute nu exi-stau coruri sau muzicieni însărcinaţi să conducă muzica. Absenţa in-strumentelor muzicale sau a corurilor era datorată şi părerii că, după cum un credincios trebuie să fie caracterizat de modestie, tot aşa şi cântarea nu trebuie să iasă în evidenţă prin instrumentaţie sau aranjament coral foarte elaborat: cu cât mai simplu, cu atât mai bine. Simplitatea aceasta a dus însă la dezordine. De multe ori conducătorii cântărilor comune nu aveau prea multe cunoştinte muzicale şi nici ei nu ştiau bine cântările. Curând conducerea biserici-lor a văzut nevoia de a învăţa bine cântările şi de a le cânta corect. Pastorii au încurajat formarea unor „şcoli muzicale” care se întruneau o seară sau două pe saptămână, timp de trei luni. În acest timp tinerii participanţi erau instruiţi în teoria muzicală, tehnici de cântat şi erau învăţaţi cântări noi. Ca urmare a acestor şcoli de muzică, bisericile s-au bucurat de lucrarea unor conducători muzicali bine pregătiţi. În decursul vremii, în bisericile baptiste au început să apară coruri şi instrumente muzicale care să ajute cântarea, deşi toate acestea au trebuit să înfrunte multă opoziţie şi discuţii în contradictoriu. Cum au apărut instrumentele muzicale în bisericile baptiste? Pentru că adesea tonul cântărilor era ori prea sus, ori prea jos, fraţii au decis să folosească diapazoane, adică acele instrumente simple care indică inălţimea notei „la.” Curând dupa aceea, în biserică a fost acceptat şi folosit un instrument numit „bass viol”, un strămoş al violoncelului

16 17

De la un instrument s-a trecut la mai multe, la o mică orchestră compusă din vioară, clarinet, flaut şi bass viol, formaţie care era aşezată în balconul bisericii, lângă cor şi trebuia să ajute cântarea comună. În cele din urmă, nu fără multe discuţii, a fost acceptată orga, deşi unii baptişti nu au fost de acord în ruptul capului că biserica baptistă să ajungă să semene în închinare cu bisericile catolice în care se folosea orga cu tuburi. Către anul 1875 marea majoritate a bisericilor baptiste din America aveau o orgă sau un alt instrument care ajuta cântarea comună. După multe lupte, acum închinarea baptiştilor era prin cântare comună, cu cor şi cu instrumente muzicale.

Semne îngrijorătoare în muzica unor biserici baptiste contemporane

Cele descrise mai sus au caracterizat evoluţia muzicii baptiste nu numai în America, dar şi în Europa şi în lume. Oriunde ajunge în lume, călătorul gaseşte biserici baptiste în care cântarea comună şi muzica se desfăşoară după aceleasi norme general acceptate în toate bisericile baptiste. Există desigur variaţii care tin de speci-ficul geografic, cultural sau etnic, dar în principiu, baptiştii se închină prin muzică într-un mod unitar, sau cel putin aşa a fost pâna către sfârşitul secolului XX când au început să apară sem-nele schimbărilor. Credem că marea parte a bisericilor baptiste pastrează încă specificul muzicii descris mai sus. Există însă şi semne îngrijorătoare.În ultimele decenii, muzica creştină a suferit schimbări dramatice care sunt resimţite nu numai în America ci şi în alte părti, schimbări care afectează nu doar bisericile baptiste, ci şi alte denominaţiuni creştine. Aceste schimbări importate în mare parte din America se văd clar şi în unele din bisericile baptiste din România si au la origine mai mulţi factori:Factorul sociologic. Ca beneficiară a unor mari descoperiri ştiinţifice, generaţia noastră are mult timp la dispoziţie şi se bucură de mai multă prosperi-tate decât generaţiile anterioare. Născută din razvrătirile anilor 1960, generaţia actuală şi-a pus amprenta pe muzică în general şi pe muzica bisericească în particular, si a obligat-o pe aceasta din urmă să iasă din matca în care a stat vreme de câteva secole. Spre exemplu, în tot mai multe zone, muzica „creştina” rock este adusă în biserici din dorinţa de a câştiga generaţia rock. Chiar şi în România, genuri de muzica lumească (chiar şi manele!) au pătruns în biserici. Este drept că în general bisericile baptiste au păstrat decenţa şi frumuseţea muzicii bisericeşti din secolele trecute.Factorul tehnologic. Spre deosebire de înaintaşii noştri, acum beneficiem de computere, sintetizatoare, orgi şi instrumente electronice, tobe si baterii, am-plificare electronică de neimaginat în secolele trecute. Bisericile baptiste şi-au instalat proiectoare şi ecrane pe care se afisează cuvintele cântărilor comune. Odată cu acest avans tehnologic, nu putem trece cu vederea faptul că membri bisericilor noastre nu mai văd necesară cartea de cântări şi uneori nici chiar Biblia! În unele familii baptiste a încetat cântarea pentru ca vorbeşte televizorul. Fără îndoială, Dumnezeu mai are din aceia care „nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal şi a căror gură nu l-au sărutat.” Factorul teologic. În ultima jumătate de veac, unii baptişti au îmbrătişat idei noi de-spre închinare care fac ca închinarea în unele biserici să fie mai

liturgică, iar în altele mai carismatică. Există biserici baptiste în care cântarea a împrumutat ceva din tiparul muzicii bisericilor or-todoxe sau catolice; în acelaşi timp, există şi biserici baptiste în care modelul carismatic cu „trupe de laudă şi închinare” a schim-bat mult muzica bisericească aşa cum au cunoscut-o baptiştii ultimelor secole. Nu este de mirare că biserici care au adoptat închinarea cu, trupe de laudă şi închinare” au desfiinţat corurile şi au înlocuit orchestrele cu „trupe.” Totusi, în ciuda acestor curente noi, multe biserici au rămas fidele cântării comune aşa cum au primit-o de la înaintaşi. Factorul lumesc. Din dorinţa de a diversifica închinarea şi a oferii vizitatorilor un program de o factură comparabilă cu ce oferă lumea, unele biserici au început să organizeze spectacole în care apare nu numai muzi-ca, ci şi teatru, pantomima, dans, balet, efecte de scenă, lumini, ba chiar lumânări şi miros de tamâie care să îndemne la „închinare.” Este extrem de dureros să observi că, în ultimii ani, din dorinţa de a nu rănii sentimentele vizitatorilor, editorii unor cărţi de cântări au eliminat acele cântări în care se face referire la sângele Domnu-lui Isus, ba chiar includ cântări care nu se mai mentionează Numele Mântuitorului, ci vorbesc doar despre fericire, bucurie, îmbraţişarea braţelor Lui, etc. Ce să mai spunem despre acele cântări atât de superficiale încât nu mai transmit nici un mesaj teo-logic sau despre cântări al căror stil muzical nu are nimic comun cu biserica? Domnul să aibă milă de noi!

În loc de concluzie

În întreaga sa istorie, închinarea în bisericile baptiste a fost centrată în jurul predicării şi cântarii comune si a avut ca scop proslavirea lui Dumnezeu, zidirea credincioşilor şi evanghelizarea celor nemântuiţi. Cântăile pe care baptiştii le-au cântat precum şi cărţile de cântari din care şi-au cântat cântarile au fost modelate de teologia baptistă. Acum, la 400 de ani de la începuturile baptiste în Europa, trebuie să ne rugăm ca aceste trăsături fundamentale să nu fie abandonate. Ar fi păcat!

Bibliografie: David W. Music, Paul Akers Richardson, „I will sing the won-drous story”: a history of Baptist Hymnody in North America, 2008, Mercer Universitz Press, Macon, Georgia, USA.

18 19

18 19

Alianţa Mondială Baptistă este o organizaţie ce adună împreună baptiştii din 216 ţări. A luat fiinţă în anul 1905, la Londra, cu ocazia primului Congres.

Scopurile Alianţei sunt:promovarea unităţii baptiste• apărarea drepturilor religioase• promovarea educaţiei teologice• implicarea în misiunea mondială• ajutorarea celor aflaţi în nevoi•

Din Alianţa Mondială Baptistă fac parte 6 federaţii continentale: Asia -Pacific, Africa, America de Nord, America Latină, Caraibe şi Europa.

Preşedintele Alianţei pentru perioada 2005-2010 este: dr. David Coffey (Anglia).

David a fost ordinat ca pastor în anul 1967. A slujit în diferite poziţii în Uni-unea Baptistă din Anglia: preşedinte (1986-1987), director al Departamentului de Evanghelism (1988-1991) şi secretar

general (1991-2006). În perioada 1997-1999 a fost preşedinte al Federaţiei Europene Baptiste. În anul 2005 a primit, din partea reginei Elisabeta a-II-a, titlul de Ofiţer al Ordinului Britanic. Este consilier al Fundaţiei "Credinţa Tony Blair".

Secretar General este pastorul Neville Calam (Jamaica)

Cel mai important viitor eveniment este Congresul din Honolulu,Hawaii, 28 iulie- 1 august 2010.

Adresa este: 405 North Washington Street, Falls Church Virginia, 22046, USA, Tel. 001 703 790 8980, fax. 001 703 893 5160www.bwanet.org

Federaţia Europeană Baptistăeste o organizaţie ce adună împreună 51 de uniuni baptiste din Europa şi Orientul Mijlociu, însumând peste 800.000 de cre-dincioşi ce se adună în 13.000 de biserici locale.

A fost fondată în anul 1949, după cel de-al II-lea război mondial, cu scopul de a consolida relaţia baptiştilor din Europa.

Scopurile Federaţiei sunt:implicarea în misiune şi evanghelizare• lupta pentru libertatea religioasă şi drepturile omului• dezvoltarea invăţămantului teologic• sprijinirea acţiunilor umanitare•

Preşedintele Federaţiei Europene Baptiste este: Valeriu Ghileţchi (Moldova)

Vicepreşedinte este Hans Guderian (Germania)

Secretar genereal este Tony Peck (Anglia)

Departamentul de tineret este condus de Volkmar Hamp (Germania) Departamentul de femei este condus de Livija Lame (Estonia)

Cel mai important viitor eveniment este:Consiliul Federaţiei din 2010, 23-26 septembrie, Italia

Adresa este: Nad Habrovkou 3, Jeneralka; CZ-164 00 Praha 6, Czech RepublicTel.: + 420 296 392 250; + 420 296 392 254http://www.ebf.org, office@ebf.org

Convenţia Baptistă de Sud Convenţia Baptistă de Sud a luat fiinţă în 1845 în Augusta, Georgia cu scopul de a aduna împreună Bisericile Baptiste din parte de sud a Americii. Este formată din convenţiile a 41 de state americane având peste 1200 de asociaţii.

Numărul toatal al membrilor depaşeşte 16 milioane, iar numărul bisericilor ce sunt parte a Convenţiei se ridică la peste 42.000.Convenţia Baptistă de Sud susţine peste de 5.000 de misionari în 153 de ţări. Comitetul de conducere este format din 81 de membrii, având în funcţia de director pe pastorul Randall L. James din Orlando.

Preşedintele Convenţiei Baptiste de Sud este: dr. Johnny M. Hunt.

Născut în anul 1952, a păstorit diferite biserici din Carolina de Nord, iar acum este pastor la Prima Biserică Baptistă din Woodstock, Georgia, o biserică cu 16.800 de membrii. A obţinut diploma de doctor în teologie la Seminariile Teologice Sharburg şi Covington.

Cel mai important eveniment viitor este Convenţia din Orlando, Florida, 15-16 iunie 2010.

www.sbc.net

Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România

Bisericile baptistePotrivit Statutului Cultului şi principiilor baptiste, bisericile bap-tiste se organizează în mod autonom. Rolul celorlalte entităţi ale Cultului este acela de a sprijini bisericile baptiste locale să îşi îndeplinească menirea. În total sunt peste 1.800 de biserici baptiste în România care fac parte din Cultul Creştin Baptist şi în jur de 130.000 de credincioşi care sunt membri sau aparţinători ai acestor biserici.

Conducerea Cultului - Congresul Cultului Baptist este forul suprem de conducere al Cultului. La congres pot participa toate bisericile cu statut ju-ridic din cadrul Cultului cu un număr de delegaţi stabilit în funcţie de numărul membrilor. (Citiţi Statutul Cultului pentru mai multe detalii). Congresul se ţine odată la 4 ani şi ia decizii majore în ce priveşte viaţa Cultului printre care şi alegerea conducerii. - Conferinţa Naţională conduce Cultul între congrese. La Conferinţa Naţională pot participa toate bisericile cu statut juridic din cadrul Cultului cu un număr de delegaţi stabilit în funcţie de numărul membrilor. Conferinţa are loc, de regulă, în cursul lunii martie a fiecărui an.

Potrivit statutului, Uniunea Baptistă: - sprijină bisericile baptiste locale să îşi îndeplinească me-nirea. - exprimă unitatea spirituală şi doctrinară a credinicioşilor baptişti din România. - reprezintă interesele generale ale bisericilor baptiste şi ale altor părţi componente ale Cultului.

Organele de conducere ale Uniunii Baptiste sunt: - Consiliul Uniunii - Comitetul Executiv

Organul de control financiar este Comisia de cenzori.Consiliul Uniunii este organul de conducere al Uniunii Baptiste între Conferinţele Naţionale şi este format din: membri Comitetului Executiv, reprezentanţii Comunităţilor şi ai Convenţiei Baptiste Maghiare, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, rectorul Universităţii "Emanuel" din Oradea şi directorul Casei de Pensii a Cultului. Consiliul Uniunii se întruneşte de 2 ori pe an.

Comitetul Executiv conduce Uniunea Baptistă între întâlnirile Con-siliului Uniunii şi este ales de Congres pentru un mandat de 4 ani.

Membrii Comitetului Executiv ales în mai 2007 sunt:

Preşedinte - Otniel Bunaciu

Secretar General - Ionel Tuţac

Vicepreşedinte (Educaţie) - Paul Negruţ

Vicepreşedinte (Misiune) - Viorel Candreanu

Vicepreşedinte (Pastorală) - Ilie Tinco

Vicepreşedinte (Convenţia Maghiară) - Joszef Kovacs

Secretar General Adjunct - Timotei Rusu

Pe plan regional, fiecare biserică baptistă din cadrul Cultului face parte dintr-o Comunitate baptistă. Sunt 14 comunităţi plus Convenţia Baptistă Maghiară (din care fac parte toate bisericile baptiste maghiare din România). Cele 14 comunităţi sunt: Arad, Bacău, Brăila, Bucureşti, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Hunedoara, Oltenia, Oradea, Valea Crişului Alb, Sibiu ,Suceava, Timişoara.Birourile Uniunii Baptiste, împreună cu birourile Casei de Pensii şi Ajutoare ale Cultului, se află la urmatoarea adresa:

Bucureşti - Str. Dâmboviţa nr. 9 - 11, sector 6, cod: 060842Telefon / Fax: +40 (21) 430 0039; +40 (21) 430 2942E-mail: uniuneabaptista@gmail.comwww.uniuneabaptista.ro

20 21

Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste TimişoaraIdentitatea noastrăComunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Timişoara este organul zonal de reprezentare a intereselor generale ale bisericilor de pe raza sa de competenţă, de coordonare spiritual-administrativă a activitaţii comune a acestora, de susţinere a activităţii bisericilor, la solicitarea acestora. Organizarea ca şi comunitate teritorială a început în anul 1934. În decursul anilor din Comunitatea Timişoara au făcut parte biserici baptiste din judeţele Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Arad şi Timiş. În decursul anilor au luat fiinţă alte Comunităţi: Oltenia, Arad, Caraş-Severin. La ora actuală în cadrul Comunităţii există peste 160 de biserici aparţinând judeţulu Timiş şi câteva din judeţul Caraş-Severin. Bisericile sunt slujite de 75 păstori, iar o dată la 4 ani au loc alegeri pentru conducerea Comunităţii. Actuala conducere a fost aleasă în anul 2007, iar mandatul expiră în anul 2011. În fiecare lună păstorii se adună pentru rugăciune, părtăşie, studierea Cuvân-tului şi discutarea problemelor spirituale şi organizatorice. Întâlnirile lunare au loc fie la sediul Comunităţii, fie în locaşurile de închinare ale altor biserici. În cadrul Comunităţii funcţionează un departament al lucrării cu femeile, un departament al învăţătorilor de Şcoală Duminicală pentru copii şi un departament de tineret. Comunitatea coordonează activitatea spirituală a bisericilor şi sprijină bisericile în demersurile lor evanghelistice şi administrative.

Responsabilităţile noastreComunitatea Bisericilor Baptiste are următoarele atribuţii:

- susţinerea şi apărarea intereselor bisericilor baptiste care fac parte din comunitatea respectivă;- sprijinirea propovăduirii Evangheliei şi a activităţii misionare, precum şi încurajarea dărniciei creştine;- păstrarea nealterată a învăţăturilor biblice cuprinse în Mărturisirea de credinţă baptistă a Cultului;- asistarea bisericilor pentru ordinarea slujitorilor duhovniceşti ai acestora;- asistarea bisericii locale în rezolvarea problemelor legate de litigii interne, atunci când biserica respectivă se află în situaţie de criză;- efectuarea, la cererea bisericilor, a operaţiunilor privind problemele de personal şi de plată a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor de conducere ale acestora;- sprijinirea bisericilor în activitatea de asistenţă spiritual-religioasă în spitale, azile, armată, închisori, orfelinate şi altele, precum şi în asigurarea educaţiei religioase a copiilor credincioşilor baptişti în şcoli;- exercitarea activităţii de îndrumare a bisericilor în probleme financiar-contabile, juridice şi altele;- administrarea fondurilor necesare pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la lit. a), h) şi j);- desfăşurarea altor activităţi menite să contribuie la îndeplinirea rolului comunităţii bisericilor.

Comitetul Comunităţii Bisericilor Creştine Baptiste Timişoara

Preşedinte: Dr. Ionel TuţacData naşterii: 20.09.1967, Coşteiu de Sus, TimişData botezului: 23.07.1988, Făget, TimişPastor în Biserica Creştina Baptistă " Harul " din Lugoj

Secretar: Marius IancData naşterii: 01.11.1967, TimişoaraData botezului: 15.05.1988, Jebel, Timiş Pastor în Bisericile Baptiste din Ciacova, Jebel şi Pădureni

Vicepreşedinte (educaţie): Samuel TuţacData naşterii: 17.04.1966, Făget, TimişData botezului: 17.06.1984, Timişoara Nr.2, Timiş Pastor în Biserica Creştină Baptistă " Betel" Timişoara

Vicepresedinte (pastorală): Alexandru LăpugeanData naşterii: 13.02.1949, Jupâneşti, TimişData botezului: 13.96.1971, Sinteşti, Timiş Pastor în Bisericile Baptiste din Făget, Coşteiul de Sus, Sinteşti şi Dumbrava

Vicepreşedinte (misiune): Dan Maleş Data naşterii: 02.03.1952, Lalaşint, AradData botezului: 08.08.1970, Arad, Speranţa Pastor în Biserica Creştina Baptistă " Emanuel " din Timişoara

Membru: Teofil CiortuzData naşterii: 12.09.1967, BrăilaData botezului: 16.01.1981, Brăila Pastor în Biserica Creştină Baptistă " Harul " din Lugoj

Membru: Viorel ŢuţData naşterii: 01.05.1952Data botezului: 08.08.1970, Arad, Speranţa Pastor în Bisericile Creştine Baptiste " Gheţimani " din Timişoara, Giroc şi Chişoda.

Adresa este: strada Zăvoi, nr.: 12, Timişoara, judeţul TimişTel. 0256 437 711, www.baptist-tm.ro

20 21

VASILE BERBECAR (1857- 1931) Originar din Iacahid, o localitate din Banatul sârbesc. A trăit câţiva ani în localitatea Becicherec. A fost botezat la Timişoara şi a fost implicat în activitatea muzicală din Biserica Baptistă Germană. A fost iniţiatorul Şcolilor Duminicale din bisericile baptiste,fiind primul preşedinte al Asociaţiei Şcolilor Baptiste Duminicale din România. A introdus cântul coral în bisericile noastre, traducând cântări din germană şi engleză. Alături de Mihai Brumar a realizat cărţile de cântări: Harfa coriştilor (1904) - 202 cântări, Cântările Evangheliei (1913)-343 cântări şi Sunetele Evangheliei(1922)-60 cântări. A fost editorul primelor reviste baptiste: Adevărul, Solul Păcii şi Razele Aurorii. Cu ocazia Congresului de la Buteni(14-16 februarie 1920) a fost ales secretar general al Cultului Baptist, fiind primul care a ocupat această slujbă în istoria Uniunii noastre.

ATANASIE PASCU (1887-1947) Născut în Parţa, judeţul Timiş. A fost unul dintre cei mai importanţi predicatori baptişti din judeţul Timiş, fiind primul păstor al Bisericii Baptiste Române din Timişoara (1923-1929). În anul 1924 a organizat primul botez în râul Bega. A organizat activitatea corală şi instrumentală a baptiştilor timişeni în prima parte a secolului XX.

IOAN R. SOCACIU (1989-1959)Originar din Curtici, judeţul Arad. A stu-diat teologia în America cu profesori baptişti renumiţi: John Broadus, J.R. Sampsey, E.Y. Mullins. În 1921 a fondat Seminarul Teologic Baptist de la Buteni, fiind primul director al acestuia. Între anii 1937-1946 a fost pastorul Bisericii Baptiste nr. 1(Betel) din Timişoara.In perioada 1931-1945 a fost preşedintele Uniunii Baptiste din România. În perioada 1945-1954 a slujit ca director al

Seminarului Teologic Baptist din Bucuresti. Istoricii baptişti (dr.Alexa Popovici şi dr.Ioan Bunaciu) consideră că Ioan R. Socaciu a fost cea mai importantă personalitate baptistă interbelică.

DANILĂ GOGA (1898-1979)Originar din Valea Almăjului, judeţul Caraş-Severin. A fost ales preşedinte al Uniunii Baptiste în perioada 1951-1956 şi preşedinte al Comunităţii Baptiste de Banat între anii 1955-1959.

NICOLAE COVACI (1913-1993)Născut la Sinteşti, judetul Timiş. A fost pastor al Bisericii Baptiste nr.2 (Emanuel) din Oradea timp de 42 de ani. În perioada 1946-1951 a fost secretar general al Uniunii Baptiste, iar între 1969-1975 a fost preşedinte. A deţinut slujba de director al Casei de Pensii a Uniunii Baptiste şi de director al Seminarului Teologic Baptist.

PETRU POPOVICI (1918-)Născut la Harrisbourg,SUA. A fost pastor al Bisericii Baptiste nr. 1 (Betel) din Timişoara în perioada 1953-1967. A slujit ca evanghelist, scriitor, realizator de programe radio. A fost preşedinte al Asociaţiei Baptiste Române din SUA şi Canada. Este preşedinte al Asociaţiei Mi-sionare „România pentru Hristos“.

În decursul anilor, în Bisericile Baptiste din Banat, au crescut sau au slujit lideri care au avut un rol important în dezvoltarea mişcării baptiste din România.Numele şi activitatea unora sunt foarte bine cunoscute de către întreaga frăţietate, în timp ce lucrarea altora este poate cunoscută doar de cei care au fost preocupaţi să studieze istoria răspândirii credinţei baptiste. Unii au trăit o viaţă exemplară, nimeni neputând să le aducă vreun reproş. Alţii au avut calităţi, dar şi defecte, au făcut lucruri extraordinare, dar şi greşeli.Toşi aceştia, prin slujirea lor, au lăsat urme adânci asupra istoriei baptiste. Este dificil, ca după zeci de ani, să putem delimita clar cine a influenţat, mai puternic cursul mişcării baptiste. Un lucru este cert: Dumnezeu cunoaşte activitatea, frământările, eşecurile sau performanţele fiecărui credincios.Vom încerca, în continuare, să prezentăm, sumar, o biografie a celor mai reprezentativi baptişti, care au jucat un rol important în activi-tatea spirituală şi administrativă a bisericilor din Comunitate. Am ales acele personaje care au ocupat poziţii de conducere în decursul timpului sau au realizat lucruri inedite.

Baptişti Bănăţeni - personalităţi

LIVIU OLAH (1934-2008)Născut la Oradea. A fost pastor al Bisericii Baptiste nr. 1 (Betel) din Timişoara în perioada 1968-1972. A slujit biserici din zona Făget.În timpul slujirii sale ca pastor la Biserica Baptistă nr. 2 (Emanuel) din Oradea, a început trezirea spirituală din România. A fost un om al rugăciunii şi un mare vizionar.

22 23

IOAN TRIF (1924-2006) Născut la Almaşu Mare, judeţul Alba. A slujit Bisericile Baptiste din Iaşi şi Brăila. A fost pas-tor al Bisericii Baptiste nr.1(Betel) Timişoara în perioada 1973-1986, preşedinte al Comunităţii Baptiste Timişoara în perioada 1976-1980 şi secretar general adjunct al Uniunii Baptiste din România.

dr. ALEXA POPOVICI (1915-1997) Născut în Harrisburg, SUA, dar a crescut în localitatea Firiteaz, în vremea aceea parte a judeţului Timiş. A fost preşedinte al Comunităţii Baptiste Arad între 1946-1951, vicepreşedinte al Uniunii Baptiste în perioada 1945-1951 şi director al Seminarului Teologic Baptist din Bucureşti între anii 1954-1965. În repetate

rânduri a fost ales preşedinte al Asociaţiei Baptiste Române din SUA şi Canada. Autor a numeroase cărţi teologice, redactor şef al revistei Farul şi realizator de programe radio. A scris cea mai complexă istorie a mişcării baptiste: Istoria baptiştilor din România între anii 1856-1990 (trei volume, peste 900 de pagini). A fost cea mai importantă personalitate baptistă din cea de-a doua parte a secolului XX.

dr. IOAN BUNACIU Născut în anul 1925 în localitatea Gurba, judeţul Arad. A fost pastor al Bisericii Bap-tiste din Lugoj în perioada 1950-1951 şi di-rector al Seminarului Teologic Baptist din Bucureşti între anii 1970-1988. Autor al mai multor cărţi teologice, istoric baptist.

ION RÂNCU Născut în anul 1944 în localitatea Şopotul Nou, judeţul Caraş-Severin. Este pastor al Bisericii Creştine Baptiste nr. 2 din Timişoara. A fost preşedinte al Comunităţii Baptiste Timişoara în perioada 1986-1995 şi secretar general al Uniunii Baptiste din România între anii 1986-1991.

PETRU DUGULESCU(1945-2008)Originar din Chelmac, judeţul Arad. A fost pastor al Bisericilor Baptiste nr.1 "Betel" din Timişoara între anii 1986-2002 şi Eclessia (2004-2008). Poet, scriitor, evanghelist. A fondat Asociaţia Evanghelistică şi de Caritate „Isus Speranţa României“. A fost primul parlamentar baptist din istoria României(1992 - 2000). A primit nu-meroase distincţii şi a condus mai multe delegaţii oficiale româneşti in SUA. A fost cetăţean de onoare a 4 state americane.

22 23

BOTEZ la SÂNNICOLAU MAREBiserica Creştina Baptistă din Sannicolau Mare a trăit clipe de cer în data de 28 iunie cu ocazia oficierii unui botez nou testamentar în care 5 suflete l-au mărturisit pe Domnul Isus ca Domn şi Mantuitor în viaţa lor. Cuvântul Domnului a fost vestit de Novacov Liubomir, pastor al Bisericii din Gottlob şi Alex Neagoe, pastor al

Bisericii Betel Timişoara. Actul botezului a fost oficiat de către Almăjan Iosif, pastorul Bisericii din Sannicolau Mare. Beniamin ALMĂJAN.

Aniversare la Coşteiul de Sus

Duminică 20 Septembrie, credincioşii baptişti din localitatea Coşteiul de Sus au celebrat 100 de ani de mărturie baptistă. La acest moment aniversar au participat pastorii: Pavel Novac, Octavian Ardelean, Ion Malancea, Ovidiu Ionaşi, Dragomir Stan-co, Ionel Tuţac, Samuel Tuţac şi Ioan Alexandru Lăpugean. Biserica din Coşteiul de Sus a fost păstorită, în decursul anilor, de următorii pastori: Pavel Novac, Octavian Ardelean, Gavril Crişan, Afian Tărniceriu, Liviu Olah, Laurenţiu Tuţac, Ioan Malancea şi Alexandru Lăpugean. La acest eveniment au participat peste 200 de credincioşi şi prieteni. Fanfara bisericii din Făget şi gru-pul de tineri din Lugoj au cântat spre slava lui Dumnezeu. Printre invitaţi s-au aflat primarii: Ionel Costa (Margina) şi Samuel Lu-pulescu (Fârdea). În această localitate a fost compusă, de către Ioan Chişmorie, renumita cântare:" Aud un cor de mii de păsărele " Ioan Alexandru Lăpugean.

ILIE TINCO Născut în anul 1955 în localitatea Ciuleşti, judeţul Maramureş. Pastor al Bisericilor Baptiste din Bocşa, judeţul Caraş-Severin. Preşedinte al Comunităţii Baptiste Timişoara în perioada 1995-2003, vicepreşedinte al Uniunii Baptiste din anul 2007. Profesor la Institutul Biblic Baptist Timişoara.

24 25

Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte; Domnul îl păzeşte şi-l ţine în viaţă. El este fericit pe pămînt, şi nu-l laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui. Dom-nul îl sprijineşte, cînd este pe patul de suferinţă: îi uşurezi durerile în toate boalele lui. (Ps. 41:1-3) Atunci când se discută despre implicarea socială a bisericii apare cel puţin o întrebare în mintea tuturor oamenilor: Care este diferenţa dintre filantropia creştină şi asistenţa socială oferită prin specialişti din aparatul de stat? De ce este nevoie de implicare socială în rân-dul credincioşilor câtă vreme sunt o mulţime de experţi în domeniu, acreditaţi şi susţinuţi de instituţiile statului pentru a se ocupa de prob-lemele celor aflaţi în nevoi? Un răspuns la aceste întrebări este faptul că filantropia creştină nu se opreşte doar la a dărui săracilor şi bolnavilor cele de trebuinţă pentru trup. Filantropia creştină este mereu însoţită de mesajul lui Hristos care are ca finalitate mântuirea sufletului. În continuare voi prezenta câteva dintre principalele proiecte caritabile şi de educaţie creştină care se desfăşoară pe raza Comunităţii Bisericilor Creştine Baptiste din Timişoara, cu implicarea directă a bisericilor şi a mai multor fraţi păstori.

FUNDAŢII CREŞTINEAsociaţia Evanghelistică şi de Caritate „Isus Speranţa României”, a fost printre primele asociaţii creştine din ţară care au luat fiinţă imediat după căderea comunismului. Asociaţia este o organizaţie

creştină, apolitică, cu scop misionar, independentă şi fără profit, înfiinţată în august 1991. Obiectivele asociaţiei sunt: proclamarea Evangheliei şi plantarea de biserici, organizarea şi desfăşurarea de activităţi în domeniul protecţiei şi sprijinirii familiilor defa-vorizate, a minorilor aflaţi în nevoie, a tinerilor proveniţi din centre de pla-sament şi a bătrânilor singuri; reinte-grarea socială şi familială a minorilor orfani, abandonaţi, fără adăpost.

CASA „FRAŢII LUI ONISIM”Casa „Fraţii lui Onisim” a fost înfiinţată în 1992, ca o necesitate pen-tru copiii străzii, locuitori ai canalelor, gărilor şi ghenelor de gunoi. La solicitarea regretatului păstor Petru Dugulescu, primarul de atunci al municipiului Timişoara, Viorel Oancea, a pus la dispoziţie clădirea situată pe str. Dorobanţilor, nr. 16, unde funcţionează şi acum acest centru. Activitatea Casei Fraţii lui Onisim a început în 23 decembrie 1992 cu şapte copii aduşi din canalul din Piaţa 700, iar numărul lor a ajuns în scurt timp la 43. În prezent în Casa Fraţii lui Onisim sunt 17 tineri. De aceştia se ocupă Loredana şi Doru Mircea.

PROIECTUL MANAPreocupările Asociaţiei "Isus Speranţa României" s-au îndreptat şi spre bătrânii singuri, aflaţi în dificultate, iar din 14 decembrie 1998 a luat naştere proiectul Mana. Zilnic 30 de persoane beneficiază de o masă caldă, pregătită cu multă dragoste de personalul Casei Fraţii lui Onisim. Coordonatorul proiectului este Anca Moţiu.

VISE NETERMINATEUltimul proiect care s-a adăugat pe lista Asociaţiei vizează lucrarea cu copiii bolnavi de SIDA din cadrul spitalului „Victor Babeş”. . Iniţiativa i-a aparţinut păstorului Laurenţiu Timiş. Acţiunea a fost demarată în urmă cu aproximativ 4 ani. O parte din această hrană este

asigurată de către fratele Nelu Cuciula, patronul Restaurantului Sara, iar Asociaţia suportă restul cheltuielilor. MISSIO LINk INTERNATIONAL - TIMIŞOARAFundaţia a fost înfiinţată în toamna anului 2000 şi are ca scop răspândirea învăţăturii şi moralei creştine.

CENTRUL RESIDENŢIAL „CASA DEBORA”. Prin operarea eficientă a doua case de tip familial, centrul Debora ajută la scoaterea şi salvarea a 20 de fete tinere aflate în situaţie de risc. Fiecare casă este slujită de o familie creştină.

Proiectul „Armonia”. Printr-o îmbinare echilibrată de muzică şi învăţătură creştină, Doru şi Rodica Racovicean aduc speranţă, pace şi bucurie în inimile a sute de copii din Recaş, Lugoj şi Centrul de Recuperare Buziaş.

Programul „Aspiraţii”. Are scopul de a continua eforturile de recuperare de la Casa Debora, Recaş şi Lugoj după ce copiii termină şcoala. Prin progra-mul Aspiraţii, Missio Link International asigură consiliere spirituală, financiară şi socială pentru copii în situaţii de risc în aşa fel încât integrarea lor în societate să fie cât mai eficientă. Preşedintele şi fondatorul Fundaţiei Missio Link International este pastorul Eugen Groza.

FUNDAŢIA ESTERA – Centrul de consiliere pentru femei cu sarcină nedorită. Fundaţia Estera este o organizaţie neguvernamentală, bazată pe principii creştine, care urmăreşte susţinerea şi protejarea vieţii, luptând pentru apărarea vieţii copiilor nenăscuţi.

Femeile care trec prin criza unei sarcini neplanificate pot apela la următoarele servicii: test de sarcină, informaţii despre sarcină şi dezvoltarea intrauterină, ajutor material (îmbrăcăminte) pentru pe-rioada de sarcină şi pentru copil, consiliere pre şi post avort, suport spiritual şi emoţional. Pentru femeile care suferă în urma unui avort, se oferă consiliere specifică şi un curs pentru vindecare şi eliberare spirituală.În cadrul proiectului viitoarele mămici, clientele Cen-trului, şi nu numai, pot participa la întâlniri educative pe teme: pregătirea pentru naştere, importanţa şi valoarea vieţii din primele zile ale concepţiei, cum să ne creştem şi educăm copiii, relaţiile de familie. Tematicile de mai sus vor fi prezentate, prin prisma valorilor creştine, de către persoane de specialitate, competente şi cu experienţă.

Având în vedere importanţa tratamentului preventiv, progra-mul educaţional intitulat ABSTINENŢĂ = LIBERTATE este adresat adolescenţilor şi tinerilor, din dorinţa de a-i informa despre importanţa abstinenţei sexuale până la căsătorie şi de a-i motiva la o viaţă trăită conform standardelor creştine.

De aproape un an de zile, Fundaţia Estera a început o serie de noi proiecte: consilierea bărbaţilor privind rolul şi împlinirea nevoilor în familie, Adoptă o familie - implică un ajutor oferit lunar pentru satisfacerea nevoilor urgente.

Sticluţa mea – proiect care vizează strângere de fonduri pentru nevoile fundaţiei. Centrul de Consiliere instruieşte, de asemenea, voluntari pentru activităţile specifice ale fundaţiei.Toate serviciile oferite sunt confidenţiale şi gratuite.Directorul centrului este pastorul Ghiţă Alecsei

BAPTIŞTII ŞI IMPLICAREA SOCIALĂ

Centrul de Studii Biblice SurducÎn anul 1970, Jack si Kay Arthur au fondat împreunã "Precept Ministries International". A început cu întâlniri locale de studiu biblic pentru tineri şi a ajuns o organizaţie internaţionalã care îi zideşte pe oameni în Cuvântul lui Dumnezeu, prin me-toda inductivã de cercetare a Bibliei. În prezent, materialele organizaţiei "Precept Ministries International" sunt folosite de sute de mii de persoane, în peste 120 de ţãri şi în 67 de limbi.

În anul 1982, Mia si Costel Oglice au fãcut cunoştinţã cu studiile biblice inductive la International School of Theology din San Ber-nardino, California, şi, cu ocazia vizitei fondatorilor organizaţiei "Precept Ministries International", au rãspuns chemãrii de-a se alãtura acestei misiuni. Din vara anului 1983, Mia şi Costel Oglice au început sã traducã şi sã predea materialele de studiu inductiv la întâlniri cu pastori şi lucrãtori din România. În anul 1999 a fost inaugurat Centrul de Studii Biblice la Surduc, judeţul Timiş, şi aici a fost înfiinţat Institutul Biblic "Precept Ministries" Euro-Asia, pentru pregãtirea de lideri pe baza metodei de cercetare inductivã a Bibliei. Pregãtirea liderilor din aceastã zonã a Europei de Est a deschis uşi pentru lucrare în fosta Uniune Sovieticã. Ca urmare, s-au organizat conferinţe de pregãtire a liderilor pentru grupele de studiu biblic inductiv la Moscova, St. Petersburg [Rusia], Kiev [Ucraina], Erevan [Armenia], Alma-Ata [Kazahstan]. Începând din 1990, Mia şi Costel Oglice au fost invitaţi de lideri din Alba-nia, Bulgaria, Iugoslavia, Cehia, Croaţia, Slovacia, Slovenia, Polonia, Macedonia şi Ungaria pentru a pregãti oameni şi a in-troduce metoda de studiu biblic inductiv în bisericile locale şi în instituţiile de învãţãmânt. În 1994, lucrarea "Precept Ministries" s-a extins cu repeziciune în Asia Centralã. În prezent, în fiecare ţarã din aceastã zonã existã institute unde se pregãtesc lideri pentru predarea metodei inductive de studiu biblic în lumea musulmanã. Din anul 2000 pânã în 2004 au apãrut oportunitãţi de lucru în ţãri ca Pakistan, Afganistan, Egipt, Iran, Irak, iar apoi în Mongo-lia şi Vietnam. Institutul Biblic "Precept Ministries" Euro-Asia foloseşte oportunitãţile existente pentru pregãtire de lideri în 37 de ţãri din regiunea Euro-Asia.

24 25

Instituţii de învăţământ

Liceul Teologic Baptist din Timişoara Liceul Teologic Baptist din Timişoara a fost înfiinţat în anul 1991 ca urmare a solicitărilor făcute de pastorul Petru Dugulescu prin Biserica Creştină Baptistă „Be-tel” din Timişoara. A început cu 2 clase a IX – a, având un număr total de 44 de elevi. La 18 ani de atunci, Liceul Teo-logic Baptist din Timişoara are douăsprezece clase: 4 clase de gimnaziu, clasele V-VIII, şi 8 clase de liceu, clasele IX – XII, având un număr total de 315 elevi şi 21 de profesori. Profilele existente în cadrul liceului sunt: real (matematică – informatică) şi te-ologie. Şcoala este subordonată Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării prin Inspectoratul Şcolar al judeţului Timiş, făcând parte din reţeaua şcolilor de stat. Liceul este membru în Asociaţia Internaţională a Şcolilor Creştine (ACSI) începând cu anul 1991 fiind în parteneriat cu mai multe şcoli din Danemarca şi SUA. Liceul Teologic Baptist din Timişoara îşi propune să asigure o educaţie creştină cuprinzătoare reflectată în performanţe academice înalte şi consolidarea unei atitu-dini de slujire faţă de Dumnezeu şi faţă de societate. Un lucru demn de remarcat este că la examenul de bacalaureat din 2005, 2006 şi 2007, desfăşurat în centrul de examen de la Liceul Pedagogic, absolvenţii li-ceului au obţinut cea mai mare medie pe centru.Directorul liceului este profesorul Ilie Dănuţ.

Şcoala Creştină „Harul” Lugoj Şcoala şi grădiniţa din Lugoj îşi desfăşoară activitatea sub autori-tatea spirituală a Asociaţiei "Legământul Harului" asociaţie începută de pastorii baptişti Ionel Tuţac, David Nicola şi Gigel Olariu. Şcoala Creştină „Harul” din Lugoj are în componenţă 5 grupe de

grădiniţă şi 2 clase de şcoală primară, clasa I – a şi clasa a II – a. Funcţionează în cadrul fostei şcoli evreieşti construită în Lugoj în anul 1890. Grădiniţa are un număr de 85 de copii şi şcoala 20 de copii.Managerul şcolii este Emanuel Olariu. Şcoala are şi program spe-cial de after school, specificul şcolii fiind morala creştină. Şcoala primară şi grădiniţa din cadrul Bisericii Creştine Baptiste „Emanuel” din TimişoaraÎn cadrul Fundaţiei „Casa Speranţei” înfiinţată cu sprijinul Bisericii Creştine Baptiste „Emanuel” din Timişoara, funcţionează 3 proiecte importante: 1) Orfelinatul cu cei 16 tineri cărora le este asigurată caza-rea, hrana şi pregătirea şcolară, 2) Grădiniţa în care învaţă 60 de copii şi 3) Şcoala primară în care învaţă 60 de copii pregătiţi de 4 învăţătoare.

Grădiniţa creştină din cadrul Bisericii Creştine Baptiste „Betania” din Timişoara - 40 de copii şi 3 educatoare.Grădiniţa creştină „Primii paşi” din cadrul Bisericii Creştine Bap-tiste „Vox Domini” din Timişoara - 43 de copii şi 3 educatoare.

Marius CIMPOAIE

Magda ILIUŢĂ

Universitatea Emanuel din OradeaUniversitatea "Emanuel" din Oradea este o universitate baptistă dedicată pregătirii şi dezvoltării noii generaţii de pastori, misionari, oameni de afaceri, profesori, asistenţi sociali şi muzicieni cu scopul de a împlini Marea Trimitere a Domnului nostru Isus Hristos.

Rădăcinile Universităţii "Emanuel" au fost sădite în 1986, când Biserica Baptistă "Emanuel" din Oradea, fosta Biserică Baptistă nr. 2, a început o şcoală biblică în secret cu scopul de a pregăti viitorii pastori şi misionari din România comunistă.În 1989, după căderea regimului comunist, şcoala, numită pe atunci Şcoala Prorocilor, a devenit seminar teologic evanghelic. Încă de la început Universitatea "Emanuel" a fost încurajată de anumite personalităţi din viaţa publică să pregătească nu numai păstori, ci şi profesori. Viziunea universităţii a fost încă de la începutul anilor 90 o slujire creştină integrată la orice nivel al societăţii. Pornind cu aceste convingeri în pregătirea viitoarei generaţii de lucrători, Universitatea Emanuel şi-a extins orizontul pentru a se putea implica şi în alte părţi

ale societăţii. În prezent ea funcţionează sub autoritatea spirituală a Bisericii "Emanuel" din Oradea şi a unui Bord International de Garanţi. Din punct de vedere academic Universitatea "Emanuel" din Oradea este integrată în sistemul naţional de învăţământ sub autoritatea Ministerului Educaţiei , Cercetării şi Tineretului din România, prin acreditarea acordată.

Adresa:Str. Nufărului nr. 87410597 Oradea, RomâniaTel./Fax: 0259 426 692Email: contact@emanuel.roWeb: www.emanuel.ro

RECTORUL UNIVERSITĂŢIIProf. Univ. Dr. Paul Negruţ

Institutul Teologic Baptist Bucureşti A luat fiinţă în anul 1921 la Buteni, judeţul Arad, cu 9 seminarişti şi 2 profesori. Anul 1947 a fost un an de răscruce, când Seminarul s-a mutat într-o nouă locaţie, în Bucu-reşti, pe strada Berzei nr. 29.

Proprietatea a fost achiziţionată de către Convenţia Baptistă de Sud. Femeile din bi-sericile baptiste americane au vândut ouăle pe care le făceau găinile Duminica, iar banii au fost folosiţi pentru cumpărarea acestor clădiri.

În anul 1977 una din clădiri a fost afectată de cutremur. A fost reconstruită cu sprijin intern şi extern după 11 ani. În anul 1990 Seminarul s-a transformat în Institut Teologic de grad universitar. În această instituţie teologică s-au pregătit cei mai multi dintre păstorii români. În decursul anilor aici au predat profesori renumiţi ca: Ioan R. Socaciu, Jean Staneschi, Alexa Popovici, Ioan Bunaciu, Vasile Taloş, Iosif Ţon, Vasile Talpoş. 98% dintre absolvenţi sunt implicaţi în lucrare ca pastori, evanghelişti sau misionari în ţară sau străinătate.

Rectorul Institutului este prof. univ. dr. Vasile Talpoş.

Adresa: str. Berzei, nr. 29, sector 1, Bucureşti, tel.: 021-3159108, fax: 021-3167926. www.itb.ro

26 27

NOI CREDEM CĂ

CE CRED BAPTIŞTII?

NOI CREDEM că există un singur Dumnezeu, care din veşnicie s-a revelat oamenilor în trei persoane: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.NOI CREDEM că Domnul Isus a fost 100% Dumnezeu şi 100% om, că s-a născut miraculos din Fecio-ara Maria, că viaţa Sa a fost fără păcat, că moartea Sa este ispaşitoare, că a înviat trupeşte, că s-a înălţat la cer si că va reveni cu putere şi slavă.NOI CREDEM că Biblia este în totalitate Cuvantul inspirat a lui Dumnezeu, fiind singura autoritate în materie de credinţă şi practică.NOI CREDEM că omul a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, că este păcatos şi că are nevoie de mântuire prin sângele lui Isus Cristos.NOI CREDEM că mântuirea este numai prin har, fiind în totalitate opera lui Dumnezeu, iar cel născut din nou are viaţă veşnică din momentul întoarcerii sale la CristosNOI CREDEM că fiecare om care crede în moartea şi învierea lui Cristos trebuie să se pocăiască de păcatele sale, să renunţe la păcat şi să trăiască o viaţă de sfinţenie potrivit principiilor Sfintei Scripturi.NOI CREDEM că botezul este un act de ascultare faţă de porunca Domnului Isus şi că acesta se aplică prin scufundare, în numele Sfintei Treimi, celor care cred personal în Cristos.NOI CREDEM că biserica este trupul local al celor credincioşi, născuţi din nou şi botezaţi, iar fiecare cedincios baptist trebuie să fie parte a unei biserici locale. NOI CREDEM că fiecare om are acces direct la Dumnezeu prin mijlocirea Domnului Isus Cristos, fără a mai fi nevoie de mijlocirea altor persoane.NOI CREDEM că închinarea trebuie să se realizeze în Duh şi Adevăr, fără a practica cultul icoanelor, moaştelor sau sfinţilor.NOI CREDEM că familia este iniţiativa lui Dumnezeu şi reprezintă unirea voluntară dintre un bărbat şi o femeie pentru toată viaţa.NOI CREDEM că va fi o înviere trupească a tuturor oamenilor, că toţi vor fi prezenţi la judecata de apoi şi că după moarte fiecare om îşi va petrece veşnicia în Iad sau Rai.NOI CREDEM că fiecare om trebuie să respecte legile ţării, să se roage pentru cei înălţaţi în dregătorii şi să promoveze cinstea şi corectitudinea în viaţa cotidiană.NOI CREDEM că fiecare indivind are dreptul să se închine în mod liber fără ca Statul să se amestece în problemele interne ale bisericii.NOI CREDEM că Duminica (ziua în care a înviat Domnul Isus şi s-a pogorât Duhul Sfânt) este adevarata zi de închinare, iar sărbătorile pe care orice creştin ar trebui să le respecte sunt cele legate de viaţa şi activitatea Mântuitorului.

26 27

John Smith (1570-1612)-Anglia. Fondatorul Primei Biserici Baptiste din Europa, Amsterdam în anul 1609.

Thomas Helwys (1575-1616) - Anglia. Avocat, luptător pentru drepturile religioase, întemeietorul Primei Biserici Baptiste din Anglia în anul 1612. A fost unul din primii martiri baptişti.

Roger Williams (1603-1683)-Anglia.Teolog englez, scriitor,luptător pentru drepturile religi-oase. Împreună cu un grup de colonişti englezi a fondat Prima Biserică Baptistă din America, în Newport, Rhode Island în 1639.

Robert Haldane (1764-1842) - Scoţia. Pastor, evanghelist, scriitor, unul dintre cei mai cunoscuţi teologi scoţieni, fondatorul Alianţei Evanghelice din Europa în 1864, mentor spiritual al câtorva remarcabili predicatori baptişti: John Edwards, William Fraser, John Glamour.

John Clifford (1836-1923)-Anglia.Pastor, scriitor, politician. A fost primul preşedinte al Alianţei Mondiale Baptiste (1905-1911), fiind una dintre cele mai proeminente personalităţi evanghelice din Europa.

Benajah Harvey Carroll (1843-!914) - SUA. Pastor, teolog, profesor, scriitor, lider al Convenţiei Baptiste de Sud, fondator şi preşedinte al Seminarului Teologic Baptist Southwestern din Dallas,Texas(1908).

Johan Gerhard Oncken (1800-1884)-Germania.Teolog, misionar, cel mai renumit lider baptist german.Alături de Gottfried Wilhelm Lehmann (1799-1882) şi Julius Wilhelm Kobner (1806-1884) a contribuit la răspîndirea credinţei pe continentul europen, cei 3 fiind numiţi: "Apostolii baptiştilor europeni“.

dr.Wallie Amos Criswell (1909-2002)-SUA. Pastor, scriitor, politician, preşedinte al Convenţiei Baptiste de Sud între 1968-1970. A fost numit : „Patriarhul baptiştilor conservatori“

George Washington Truett (1867-1944)-SUA.Pastor,scriitor,una din cele mai importante personalităţi ale lumii baptiste din prima jumătate a secolului XX. În timpul celor 47 ani de slujire, Prima Biserică Baptistă din Dallas, Texas, a crescut de la 715 membri la 19.531 credincioşi. A fost preşedinte al Convenţiei Baptiste de Sud între 1927-1929 şi preşedinte al Alianţei Mondiale Baptiste.

Billy Kim (1937- )- Coreea de Sud.Pastor al Bisericii Baptiste din Suwon, care a crescut de la 10 membri în 1960 la peste 15.000 în decursul celor 44 de ani de slujire. A fost preşedinte al Alianţei Mondiale Baptiste în perioada 2000-2005.

John Broadus (1827-1895) A fost cel mai popular predicator al Americii din cea de-a doua jumătate a secolului XIX. A predat Noul Testament şi Homiletică la Seminarul Teologic Soutwestern. Autor a numeroase cărţi şi articole pe tema predicării. Majoritatea profesorilor de homiletică îl citează în cursurile lor.

Edgar Young Mullins (1860-1928).A fost unul dintre cei mai influenţi teologi ai primei jumătăţi a secolului XX. A slujit ca preşedinte al Seminarului Teologic Southwestern între anii 1898-1928, preşedinte al Convenţiei Baptiste de Sud în perioada 1921-1924 şi preşedinte al Alianţei Mondiale Baptiste în perioada 1923-1928. A predat cursuri de apologetică, doctrină şi religii comparate.

Alexander Maclaren (1826-1910). A fost unul dintre cei mai celebri predicatori scoţieni,fiind numit: „Prinţul predicării expoziţionale“. A scris comen-tarii exegetice la toate cărţile Bibliei. Timp de 2 mandate a fost preşedinte al Uniunii Baptiste din Marea Britanie.LI

DER

I

Marea familie baptistă numără acum, la nivel mondial, peste 105 milioane de membri şi aparţinători.Unii sunt oameni simpli, alţii sunt faimoşi, cunoscuţi. În decursul istoriei unii baptişti, prin viaţa, activitatea şi realizările lor, au făcut ca numele lor să fie cunoscut pe întreg mapamondul. Încercăm să prezentăm, în această revistă aniversară, pe scurt, biografia unor baptişti celebri, care au influenţat şi continuă să influenţeze viaţa societăţii, în diferite domenii de activitate.

LIDERI

Baptişti Celebri

TEOLOGI

28 29

dr. Charles Frazier Stanley (n. 1932).Pastor al Primei Biserici Baptiste din Atlanta, preşedinte al Convenţiei Baptiste de Sud în perioada 1984-1986, preşedinte şi fondator al organizaţiei „In Touch Ministries“, ce transmite programe religioase în 107 limbi. Autor a peste 40 de cărţi teologice.

dr. Chuck Swindoll (n.1934). Pastor, scriitor, realizator de programe radio, fost preşedinte al Seminarului Teologic Baptist din Dallas. A scris peste 70 de cărţi teologice şi a fost considerat de către revista "Christianity Today" unul din primii 20 teologi ai ultimilor 30 de ani. A primit 14 medalii de aur pentru cărţile scrise.

Augustus Hopkins Strong (1836-1921).Pastor american, scriitor, profesor de teologie sistematică.Cea mai influentă carte ce a scris-o se numeşte: „Teologie sistematică“ şi se foloseşte şi acum în majoritatea seminariilor teologice A fost preşedintele Seminarului Teologic Rochester.

John Fullerton MacArthur (n.1939).Pastor, profesor de teologie, scriitor şi realizator de programe radio. A scris peste 150 de cărţi şi comentarii bi-blice, fiind cunoscut ca unul dintre cei mai experimentaţi predicatori expoziţionali din America.

dr.Paul Fiddes (n.1947).Profesor de Teologie sistematică la Universitatea din Oxford şi fost rector al Colegiului Regent‘s Park din Anglia. Autor a numeroase cărţi şi studii de specialitate. Este considerat unul dintre cei mai influenţi teologi europeni contemporani.

Ross Clifford (n.1951). Teolog australian, realizator de programe radio, scriitor, comentator politic. A scris numeroase cărţi apologetice, fiind invitat la diferite conferinţe internaţionale. A fost implicat în viaţa politică timp de mai mulţi ani. În 2005 a fost ales preşedinte al Uniunii Baptiste din Australia.

Doss Nathan Jackson (1895-1986). Fondatorul Asociaţiei Baptiste Nord Americane, conferenţiar, scriitor. A fost unul dintre cei mai buni profesori de doctrină baptistă şi de istoria bisericii. A fondat ziarul "American Baptist", unul din primele ziare baptiste .

Balthasar Hubmaier (1480-1528) A fost una dintre cele mai influente personalităţi anabap-tiste ale Reformei. Luptător pentru drepturile religioase.Teolog, pastor şi scriitor anabaptist. A scris 18 lucrări teologice, majoritatea doctrinare şi apologetice. A fost ars pe rug la Viena. Ultimele sale cuvinte au fost: “Adevărul este nemuritor“.

dr.Martin Luther King jr. (1929-1968) Lider proeminent al mişcării civile pentru drepturile negrilor în America. Pastor baptist. Cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1964). În 1977 a primit, post-mortem, Medalia de Aur pentru libertate din partea Preşedinţiei americane, iar în anul 2004 a primit Medalia de aur pentru Libertate din partea Congresului american.

John Morrison Birch (1918-1945) Ofiţer al Armatei americane şi misionar baptist în timpul celui de-al doilea război mondial. A luptat pentru drep-turile religioase ale creştinilor din Asia, motiv pentru care a fost omorât de către comuniştii chinezi.

Walter Rauschenbusch (1861-1918) Teolog, pastor baptist, o figură cheie a mişcărilor sociale din America, ce a considerat exploatarea socială ca fiind unul dintre cele mai grave păcate. Principalele sale cărţi sunt: Creştinismul şi crizele sociale, Teologia şi Evanghelia socială, Principiile sociale ale lui Isus.

Howard Thurman (1899-1981).A fost unul dintre cei mai influenţi filozofi, teologi şi luptători pentru drepturile civile din America. A fost decan al Universităţilor Harvard şi Boston. A scris peste 20 de cărţi de etică creştină.

Jesse Jackson (n.1941) Pastor baptist, senator în perioada 1991-1997. A fost nominalizat, de către Partidul Democrat, în 1984 şi 1988 sa candideze pentru preşedinţia Americii. Luptător pentru drepturile civile şi religioase.

Wyatt Tee Walker (n.1929) Pastor baptist, luptător pentru drepturile civile şi religioase, teolog, istoric, scriitor. A fondat Congresul pentru Egalitate Rasială în anul 1958. A instruit numeroşi lideri politici din Africa să lupte pentru drepturile omului.

Holden Alvaro Roberto (1923-2007).A fost fondatorul şi preşedintele Frontului Naţional pentru Eliberarea Angolei. A făcut studii teologice. A luptat pentru abolirea sclaviei şi pentru respectarea drepturilor omului. A candidat la preşedinţia Angolei.

Paul Bogle (1820-1865). Diacon baptist, luptător pentru independenţa statului Jamaica. A fost ucis de către armata britanică. Este eroul naţional al acestei ţări.

John Chilembwe (1871-1915) Profesor baptist, eroul independenţei statului Malawi. A luptat împotriva rasismului şi a exploatării omului. A înfiinţat prima şcoală teologică din această ţară.

TEOLOGI

TEOLO

GI şi LU

PTĂTO

RI PEN

TRU

LIBERTATE

LUPTĂTORI PENTRU LIBERTATE

TEOLOGI

28 29

William Carey (1761-1834). Misionar englez, botezat în data de 5 octombrie 1783. Este considerat părintele misiunilor moderne. A făcut lucrare misionară în coloniile daneze şi în India. În anul 1792 a fondat Societatea Baptistă Misionară. A tradus Biblia în limbile bengali şi sanscrită, dar şi în alte dialecte. În anul 1820 a fondat Societatea de Agricultură şi Horticultură din India. În memoria sa câteva şcoli din lume îi poartă numele.

Adoniram Judson (1788-1850). Misionar american ce a slujit timp de 40 de ani în Burma (actualmente Myanmar). A fost primul misionar baptist american trimis în această zonă a lumii. A tradus Biblia în limba burmeză. Când a ajuns în Burma erau aproxi-mativ 100 de baptişti. Când a murit a lăsat în urma sa în jur de 100 de biserici cu peste 8000 de credincioşi.La ora actuală Myanmar este a treia ţară din lume,după America şi India, ca număr de credincioşi baptişti.

Lottie Moon ( 1840-1912). Misionară baptistă americană în China. A slujit timp de 40 de ani în această ţară. A vorbit fluent limbile latină, greacă, franceză, italiană, spaniolă şi chineză.În fiecare an Bisericile Baptiste din Convenţia de Sud organizează de Crăciun o colectă pentru susţinerea misi-unii externe, colectă ce poartă numele acestei misionare.

David Brainerd (1718-1747). Misionar american printre triburile de indieni din New York, New Jersey şi Pennsylvania. Deşi a murit de tânăr datorită tuberculozei, a avut o influenţă deosebită asupra lucrării misionare. A fost un om al rugăciunii şi postului.

Amy Carmichael (1867-1951). Misionară născută în Irlanda de Nord ce a slujit în India printre fetele şi femeile prostituate. A scris 35 de cărţi despre cultura şi obiceiurile celor din India.Lucrarea sa misionară a fost un exemplu pen-tru multe femei ce s-au implicat pe ogorul misiunii.

William Ward (1769-1823). Misionar, scriitor, traducător englez, botezat în 26 august 1769. A misionat în India, Olanda, Germania, SUA. A tradus Biblia în limbile benga-li, mahretta, tamil şi alte 23 de dialecte. Este unul din fondatorii Colegiului Biblic din Serampore. Samuel Oughton (1803-1881). Misionar baptist din Jamaica. Alături de William Kinbb a luptat pentru abolirea sclaviei. A fost fondatorul Societaţii Misionare Baptiste din Jamaica. A fost închis de autorităţi datorită lucrării misionare şi luptei pentru drepturile sociale.

Samuel Gollapalle. Misionar şi pastor indian, născut în anul 1945. A făcut misiune în provincia Nagaland, fiind unul dintre cei mai cunoscuţi misionari din Asia. Păstoreşte Biserica Baptistă din Hyderabad, o biserică cu peste 13.000 de membrii.

Mojola Agbabi (1860-1971). Pastor, misionar şi lider al mişcării baptiste din Nigeria. A misionat în ţinutul din zona Deltei Niger. A fost implicat în răspândirea cre-dinţei baptiste din Lagos. În anul 1898 a fondat Federaţia Bisericilor Baptiste din Africa. A fost de asemenea implicat în viaţa social-politică. Charles Henry Carter (1828-1914). Misionar englez în Ceylon, India, Noua Zeelandă. A tradus Biblia în limba sinhalase. A fost primul preşedinte al Uniunii Baptiste din Noua Zeelandă. A realizat primul dicţionar englez-sinhalase şi a compus numeroase cântări.

MIS

ION

AR

I

Dwight Lyman Moody (1837-1899). Evanghelist, pastor şi scriitor american. A fost considerat cel mai renumit evanghelist al secolului XIX. Campaniile de evanghelizare ce le-a organizat, împreună cu celebrul cântăreţ Ira D. Sankey, au adunat zeci de mii de oameni. Cele mai puternice campanii au avut loc în Anglia, Scoţia şi America. Este fondatorul unei mari biserici, care îi poartă numele şi al unui renumit Institut Biblic în Chicago.

dr. Billy Graham. Pastor, scriitor, evanghelist născut în anul 1918. Este considerat cel mai important evanghelist al secolului XX. Mesajele sale au fost ascultate de peste 2.2 miliarde de oameni. Campaniile sale de evanghelizare au contribuit la convertirea a milioane de oameni. Timp de peste 50 de ani a fost considerat consilierul preşedinţilor americani, fiind invitat la ceremoniile de instalare ale acestora. A primit numeroase distincţii interne şi internaţionale, printre care: Medalia de Aur a Congresului, Medalia de Aur a Preşedintelui. În anul 1999, organizaţia Gallup a realizat un sondaj de opinie cu privire la cele mai impor-tante personalităţi ale secolului XX, Billy Graham situându-se pe locul 7.

Mordecai Ham (1877-1961) Pastor, scriitor, realizator de programe radio şi evanghelist american. În anul 1934, cu ocazia cruciadei de evanghe-lizare din Charlotte, Carolina de Nord, s-a convertit la predica sa, Billy Graham. Peste 300.000 de oameni au de-clarat că s-au întors la Dumnezeu prin predicile sale. A fost cea de-a VIII-a generaţie de pastori baptişti din familia sa.

Sammy Tippit.Evanghelist american născut în anul 1947. Este fondatorul Asociaţiei „Dragostea lui Dumnezeu în acţiune“ (acum „Sammy Tippit Ministries“). A participat la campanii de evanghelizare în fostele ţări comuniste, dar şi în Asia, Africa, America Latină, America de Nord. În anul 1999 a predicat pe Maracana, cel mai mare stadion din lume.

Luis Palau. Evanghelist argentinian născut în anul 1934, dar mutat în America. Majoritatea liderilor creştini îl consideră ca fiind succesorul lui Billy Graham în domeniul evanghelizărilor în masă. Programele sale radio se transmit în 48 ţări prin intermediul a 1870 de staţii radio, în 2 limbi: engleza şi spaniolă. Cea mai importantă carte ce a scris-o este intitulată: "Un dialog prietenesc între atei şi creştini“.

MISIONARI

EVANGHELIŞTI

30 31

EVAN

GH

ELIŞTI şi POLITIC

IENI

Adrian Rogers(1931-2005). Pastor, evanghelist, scriitor american. Sub călăuzirea Duhu-lui Sfânt, prin darul său de evanghelist şi de organizator, Bi-serica ce o păstorea a crescut de la 9.000 la 27.000 de mem-bri. A fost preşedinte al Convenţiei Baptiste de Sud între anii 1979-1980 şi 1986-1988. Cea mai renumită carte a sa este intitulată: „10 secrete pentru o familie de succes“.

William Gothard.Predicator, scriitor şi evanghelist american născut în anul 1934. Este director executiv al organizaţiei "Ghedeon International", organizaţie ce răspândeşte anual milioane de copii ale Noului Testament în spitale, hoteluri, şcoli. Cursurile sale de pregătire a liderilor au fost urmate de peste 2,5 milioane de studenţi.

Pat Robertson Teleevanghelist american născut în anul 1930. Fondator a numeroase organizaţii şi corporaţii.Fondator al Universităţii Regent. Prin programele sale de televiziune Evanghelia a fost vestită la milioane de oameni. Deşi este parte a Conven-tiei Baptiste de Sud, în ultimii ani a fost influenţat de teologia carismatică. În anul 1988 a candidat , din partea Partidului Republican, la alegerile prezidenţiale, pierzând nominaliza-rea în favoarea lui George Bush.

Jack Graham. Pastor, scriitor, evanghelist american născut în anul 1950. Biserica Baptistă Prestonwood este una din cele mai mari biserici evanghelice din lume având peste 26.000 mem-bri. Prin intermediul programelor televizate, Jack Graham predică Evanghelia la milioane de suflete în fiecare an. A fost preşedinte al Convenţiei Baptiste de Sud 2 mandate.

Franklin Graham. Evanghelist american născut în anul 1952. Este nu doar fiul lui Billy Graham, dar şi preşedintele Asociaţiei Evanghelistice „Billy Graham“ şi a Asociaţiei Caritabile „Samaritean‘Purse“. A predicat la aproape 130 campanii de evanghelizare, vestind Evanghelia la milioane de oa-meni. În anul 2001 a rostit rugaciunea la ceremonia de instalare a preşedintelui George Bush.

Ţarul Alexandru I (1777-1825). Una din cele mai importante personalităţi politice din istoria Rusiei. Crescut în spirit francez, a realizat nume-roase reforme sociale. A fost principalul adversar al lui Napoleon Bonaparte. A încercat să scoată Rusia de sub influenţa ortodoxiei. În anul 1814 se converteşte la o “ Credinţă bazată pe principiile Sfintei Scripturi“. Cei mai mulţi istorici consideră că Alexandru I a îmbratişat credinţa baptistă ce se răspândea atunci cu repeziciune în Europa.

George Washington (1789-1797) General, militant pentru obţinerea independenţei Americii faţă de Marea Britanie, primul preşedinte din istoria Americii (1789-1797). A avut un rol determinant în adoptarea Constituţiei Statelor Unite, ce este în vigoare şi astăzi. A fost botezat în râul Potomac de pastorul John Gano.

Abraham Lincoln (1809-1865) Cel de-al XVI-lea preşedinte al Americii (1861-1865), primul preşedinte din partea Partidului Republican. S-a opus expansiunii sclaviei şi a luptat pentru abolirea aces-teia. La 22 iulie 1862 a citit Proclamaţia de Independenţă faţă de Anglia. Crescut într-o familie baptistă, numele lui Abraham Lincoln apare în registrele Bisericii din New Salem.

Harry S. Truman (!884-1972) Cel de-al XXXVI-lea preşedinte american al SUA(1945-1953). În timpul mandatului său au avut loc evenimente cu o semnificaţie internaţională deosebită: planul Marshal pentru reconstrucţia Europei, începutul Războiului rece, formarea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Truman a fost unul dintre cei mai buni preşedinţi americani. A fost mem-bru al Primei Biserici Baptiste din Kearney,Nebraska.

William Richard Tolbert jr. (1913-1980). Pastor baptist. A fost vicepreşedinte al Liberiei în perioada 1951-1971 şi preşedinte între anii 1971-1980. În perioada 1965-1970 a fost preşedinte al Alianţei Mondiale Baptiste. A fost asasinat, în timp ce dormea, de Samuel Doe, cel care a instalat dictatura în Liberia între anii 1980-1990.

Ichiro Hatoyama (1883-1959).A fost unul dintre cei mai influenţi politicieni japonezi. A fost timp de 3 ori prim ministru al Japoniei, a fost minis-tru de finanţe, ministru de externe şi vice prim-ministru. Nepotul său, Yukio, tot credincios baptist, este actualul prim-ministru.

Jimmy Carter (n.1924) Cel de-al XXXIX-lea preşedinte american (1977-1981).A fost guvernator al statului Georgia între anii 1971-1975.Istoricii americani îl consideră:“Cel mai bun om care a fost preşedinte“. În anul 2002 a primit Premiul Nobel pentru Pace. Este învăţător de Şcoală Duminicală în Biserica Baptistă din Plains, Georgia.

Olusegun Obasanjo (n.1937). General, vicepreşedinte al Nigeriei în perioada 1975-1976. A fost ales pentru 2 mandate preşedinte al ţării:1976-1978 şi 1999-2007. Este membru în Biserica Baptistă Owu din Abeokuta.

James Leonard Callaghan (1912-2005) Unul dintre cei mai influenţi politicieni englezi.A deţinut diferite poziţii în guvernul britanic: ministru de interne (1967-1970), ministru de externe (1974-1976) şi prim-ministru (1976-1979). A fost lider al Partidului Laburist între anii 1976-1980. Împreună cu soţia au slujit ca învăţători de Şcoală Duminicală.

Al Gore (n.1948) Politician, om de afaceri, deputat, senator, vicepreşedinte al SUA în perioada 1993-2001. În anul 2007 a primit Premiul Nobel pentru Pace. A fost candidatul Partidului Democrat pentru alegerile din 2000, dar a fost învins de George Bush jr.

POLITICIENI

30 31

James W. BlackMedic şi farmacolog scoţian născut în anul 1924 într-o familie de credincioşi baptişti. Este cunoscut pentru inventarea propanololului şi sintetizarea cimetidinei, descoperire pentru care în anul 1988 a primit Premiul Nobel. În anul 2002 a primit Ordinul de merit al Reginei Elisabeta a-II-a.

Kenneth Alfred HamOm de ştiinţă australian născut în anul 1951, mutat în SUA. Este fondatorul organizaţiei non-profit "Answers in Genesis" şi al Institutului de Studii şi Cercetare. A scris numeroase cărţi, cele mai cunoscute fiind: "Minciuna evoluţiei", "Adevăruri din Geneza", "Ce s-a întamplat cu adevărat cu dinozaurii?" Este unul dintre cei mai respectaţi creaţionişti din lume.

Werner GittCelebru inginer german născut în anul 1937, autor a numeroase studii şi cărţi despre evoluţie. A con-dus Institutul Federal de Fizică şi Tehnologie din Braunschweig. Cele mai renumite cărţi sunt: "La început a fost Big bangul?" şi "Dacă animalele ar putea vorbi".

Alexis Caswell (1799-1877). Pastor, şi profesor american de matematică, filozofie şi astronomie. A fost preşedintele Universităţii Brown şi fondatorul Asociaţiei pentru Progresul Ştiinţei. A scris mai multe manuale de astronomie.

George Washington Carver (1861-1943). Botanist, chimist, agronom american născut într-o familie de baptişti sclavi. În 1896 devine directorul Institutului Tuskegee din Alabama. Carver a obţinut 118 derivate din cartofi şi 300 derivate din alune. A creat peste 100 de produse de coloranţi şi vopsele. A fost omul care a revoluţionat agricultura americană, motiv pentru care a primit numeroase distincţii.

James Irwin (1930-1991). Astronaut american de origine irlandeză. A fost cel de-al 8-lea astronaut ce a păşit pe Lună. A fost comandantul de pe Apollo 15. A organizat numeroase expediţii pe Muntele Ararat pentru a găsi Arca lui Noe. A fondat o organizaţie religioasă non-profit prin intermediul căreia a dezvoltat multe activităţi spirituale şi umanitare.

Cornelius Drebbel (1572-1633).Inventator olandez,unul dintre cei mai celebri baptişti din secolul XVII. A inventat primul submarin în anul 1620. În 1621 a inventat microscopul cu lentile convexe, iar apoi a inventat primul incubator pentru pui. Inventarea primului termometru şi a primului aparat de aer condiţionat îi sunt de asemenea atribuite lui.

Govard Bidloo (1649-1713). Medic, anatomist, poet şi dramaturg olandez născut într-o familie de baptişti. A fost medicul personal al regelui Williams al-III-lea. În 1685 a publicat un atlas anatomic intitulat "Anatomia Humani Corporis". A fost profesor de medicină la Universitatea din Leiden.

Thomas Newcomen (1664-1729). Negustor şi predicator englez, inventator al sistemelor de pompare a apei din mine. În anul 1710 a inventat primul motor cu aburi. Datorită faptului ca Biserica nu a putut sa-l plătească pentru slujba de pastor a continuat să predice, dar să şi inventeze diferite lucruri.

James Clerck Maxwell (1831-1879). Fizician şi matematician scoţian născut din tată presbite-rian şi mamă anglicană, dar convertit la credinţa baptistă. Este renumit pentru ecuaţiile sale care au pus bazele elec-trotehnicii. Este cel mai influent fizician al secolului XIX, fiind considerat cel mai renumit om de ştiinţă după Albert Einstein. A realizat prima fotografie color în 1861.

OA

MEN

I DE

ŞTII

NŢĂ

Chuck NorrisRenumit artist, actor şi persoană media din SUA, născut în anul 1940. A interpretat roluri în peste 35 filme, cele mai renumite fiind: The green berets, Walker-Texas Ranger, Way of the Dragon, The president's man, Bell's of inno-cence. Este fondatorul şcolii de arte marţiale Chun Kuk Do. A scris numeroase cărţi creştine.

Kevin CostnerActor, producător şi muzician american născut în anul 1955. A cântat în corul Bisericii Baptiste Lynwood, California.A primit de 3 ori premiul Asociaţiei de Film şi Televiziune din Anglia, a luat 2 premii Oscar si Globul de Aur. A jucat în peste 50 de filme, cele mai renumite fiind: Bodyguard, Tin Cup, Robin Hood-prince of thieves, Dances with wolves, JFK.

Diana RossActriţă şi cântăreaţă americană născuta în anul 1944 într-o familie baptistă din Detroit. A activat în corul Bisericii Baptiste. A vândut peste 100 milioane de discuri, obţinând 12 premii Grammy. A primit Globul de Aur, iar în anul 1993 a intrat în Cartea Recordurilor fiind considerată cea mai de succes femeie americană.

Dennis Quaid. Actor american născut în anul 1954 în Houston, Texas. A câştigat Globul de Aur. A jucat în peste 60 de filme. Cele mai renumite filme în care a interpretat roluri sunt: Far from heaven, Frequency, The Big Easy, The last detail, The parent trop. Este implicat în construirea de spitale şi strângere de fonduri pentru copiii bolnavi.

Andrews Dana (1909-1992).A fost un actor american născut în familia unui pastor bap-tist din Missisippi. A jucat în mai multe filme, printre care: Ball of fire, Laura, While the city sleeps, Fearmakers, The Ox-Bow Incident.

ACTORI

32 33

Kaka (Ricardo Izecson dos Santos).Jucător de fotbal, născut în Brazilia în anul 1982. A jucat fotbal la formaţiile: Sao Paulo, Milan şi Real Madrid.Component de bază al naţionalei de fotbal a Braziliei.Câştigător al Balonului de aur în anul 2007. Cel mai bun jucător de fotbal, potrivit FIFA,în anul 2007. Cel mai tânăr ambasador UNICEF pentru programul de hrană. Membru al organizaţiei creştine „Atleţi în acţiune“. S-a convertit la credinţa baptistă la vârsta de 12 ani.

Carl Lewis. Atlet american născut în anul 1961. A dominat întrecerile de 100 m, 200 m şi triplu salt. Câştigător a 10 medalii olim-pice, dintre care 9 de aur, în perioada 1984-1986. A câştigat 10 medalii la Campionatele Mondiale, dintre care 8 de aur. A fost desemnat atletul anului în 1982,1983,1984. Slujeşte ca învăţător de Şcoala Duminicală la Biserica Baptistă Credinţa din Altoona, Pennsylvania.

Mary Lou Retton.Gimnastă americană născută în 1968. Prima gimnastă din afara Europei ce a câştigat titlul olimpic la individual compus. La Olimpiada din anul 1984 a câştigat 5 medalii. A fost declarată sportiva anului în 1984. Este membră în Biserica Baptistă din Houston, Biserică păstorită de renumitul Ed Young.

Tyson Gay.Atlet american născut în anul 1962. A obţinut 6 titluri la Campionatele Mondiale de Atletism, fiind al treilea cel mai rapid atlet din lume. A fost declarat cel mai bun atlet în anii 2006-2007. Este membru al unei Biserici Baptiste din Florida.

Usain Bolt. Cel mai cunoscut atlet jamaican, născut în anul 1986.Anul trecut(2008) a câştigat 3 medaliii de aur la Jocurile Olimpice, iar anul acesta a devenit campion mondial la 100m, 200 m şi ştafeta de 4x100 m. Este cel mai rapid alergător din lume. A fost deja declarat sportivul anului 2009. Provine dintr-o familie de baptişti, iar anul trecut s-a botezat şi el.

George Foreman.Unul dintre cei mai faimoşi boxeri americani, născut în anul 1949. De 2 ori campion mondial la categoria grea şi campion la Jocurile Olimpice din anul 1968. Revista "Ring Magazine" l-a nominalizat între primii 25 luptători din toate timpurile.Are 10 copii şi toţi poartă numele George. Actualmente este pastor într-o Biserică Baptistă din Houston.

Eric Liddell (1902-1945).Atlet scoţian, născut în China. Câştigător al medaliei de aur la Jocurile Olimpice de la Paris (1924). Recordul pe care el l-a stabilit a fost doborât abia după 12 ani, la Jocurile Olimpice de la Berlin. După retragerea din competiţiile sportive, s-a întors ca misionar baptist în China.

Jesse Owens (1913-1980).Atlet american, câştigător a 4 medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Berlin(1936). În anul 1976 a primit din partea preşedintelui Gerald Ford, Medalia de Aur pentru Libertate. S-a născut în familie de baptişti, dar o perioadă de timp s-a îndepărtat de biserică. În ultimii ani ai vieţii s-a întors la Dumnezeu.

Jonathan Edwards. Atlet englez, născut în anul 1966. A câştigat 12 medalii de aur, 6 medalii de argint şi 3 medalii de bronz. A fost campion olimpic, campion european şi campion mondial.După retragerea din activitate a realizat o emisiune de tele-viziune intitulată "Cântările laudei".

Lucio( Lucimar Ferreira da Silva).Fotbalist brazilian,născut în anul 1978. Căpitan al naţionalei Braziliei. A jucat la diferite echipe,printre care Bayern Munchen şi Internationale Milano. Este implicat în activitatea misionară printre fotbalişti. Este membru al Asociaţiei "Atleţi în acţiune".

SPORTIVI

Blake Lively. Actriţă americană născută în anul 1987 într-o familie de baptişti din Los Angeles. Cel mai celebru film în care joacă este Gossip Girl. A avut roluri şi în filmele: Accepted, The sisterhood of the travelling pants, The town. Este una dintre cele mai promiţătoare actriţe ale vremii noastre.

Hannah Dakota Fanning. Născută în anul 1994 într-o familie baptistă din Conyers, Georgia. Este una dintre cele mai faimoase actriţe tinere, la vârsta de 15 ani având deja roluri în 28 de filme.Cele mai renumite filme în care a jucat sunt: I am Sam, Man of fire, War of the worlds, Charlotte's web şi The secret life of bees.Este implicată activ în lucrarea Bisericii.

Ashley Judd.Actrită americană născută în anul 1968 într-o familie de baptişti foarte conservatori care nu au fost de acord cu cariera sa.A jucat în numeroase filme, cele mai cunoscute fiind: The next generation, High Crimes, A normal life.Actualmente este imaginea celebrului brand de cosmetice Ester Lauder.

Jessica Simpson. Cântăreaţă şi actrită americană născută în 1980 în Texas, în familia unui pastor baptist. La 12 ani cânta deja în corul Bisericii Baptiste. A primit numeroase premii. A jucat în câteva filme, cele mai cunoscute fiind: Prince of Beauty, The love guru, Employee of the Month. Este implicată în numeroase proiecte sociale, în special în ajutorarea orfanilor.

Ruth Warrick (1915-2005). Celebra actriţă americană, renumită pentru rolul Phoebe Tyler în filmul All my children. A interpretat diverse roluri şi în alte filme, ca Father of the Bridge sau One Man's Family. A lucrat în administraţia prezidenţială în timpul mandatelor lui John Kennedy, Lyndon Johnson şi Jimmy Carter.

SPORTIV

I

32 33

Aretta Franklin. Cântăreaţă şi pianistă americană, născută în anul 1942 în Memphis în familia celebrului pastor baptist C.L.Franklin.A primit 20 de premii Grammy, fiind considerată una dintre cele mai faimoase cântăreţe.Primul album a apărut în 1956 şi a fost intitulat Song of faith. Alte albume celebre sunt: I say a little prayer, Through the storm, A rose is still a rose, Amazing Grace. A fost invitată să cânte la ceremonia de instalare a preşedintelui Barack Obama.

Whitney Houston. Cântăreaţă americană, actriţă şi producătoare de filme născuta în anul 1963 în New Jersey într-o familie baptistă. A fost pianista Bisericii Baptiste din Newark. Este considerată una din cele mai bune 25 cântăreţe din lume.A obţinut 7 premii Grammy. Principalele albume şi filme sunt:The Bodyguard, The preacher's wife, Cinderella, My love is your love.

Mariah Carey.Cântăreaţă şi actriţă americană născută în 1970 în apropierea oraşului New York. Este prima artistă din lume care a avut 5 single-uri pe locul 1 în topul celor mai ascultate melodii din America. A câştigat 5 pre-mii Grammy. Cele mai renumite albume sunt: Merry Christmas, All I want for Christmas is You, O holly Night, One sweet day. Este fondatoarea organizaţiei Fresh Air Fund.

Mahalia Jackson (1911-1972) Cea mai celebră cântăreaţă de muzică gospel afro-americană. S-a născut în New Orleans şi a fost botezată de pastorul E.D. Lawrence în râul Mississippi. A înre-gistrat 35 de albume, primind 6 premii Grammy.Cele mai renumite albume sunt: The Lord'prayer,I believe, He knows my heart, Walk with me. 50.000 de oameni au participat la înmormântarea ei,iar Aretta Franklin a interpretat cu prilejul acesta piesa sa favorită "Precious Lord, take my hand."

Anita Bryant. Cântăreaţă americană născută în anul 1940 în Oklahoma, una din cele mai faimoase cântăreţe din perioada 1959-1964. Principalele sale albume sunt: Till there was you, Paper Rose, Step by step. În anul 1973 a fost invitată să cânte la instalarea preşedintelui Lyndon Johnson.

Carrie Underwood. Cântăreaţă şi compozitoare americană de muzică coun-try născută în anul 1983 în Oklahoma. Primul său album, Some Hearts, este cel mai vândut album din istoria muzicii country.Alte albume cunoscute sunt: Carnival Ride şi Play On. A obţinut până acum 6 premii Grammy.

Baron Stow (1801-1869). Pastor baptist din New Hampshire, scriitor, editor, cântăreţ şi compozitor. Împreună cu Samuel Francis Smith a tipărit cartea "The psalmist", cea mai cunoscută carte de imnuri baptiste din America din secolul XIX.

Sybil Leonard Armes (1914-2007) Renumită scriitoare şi cântăreaţă americană născută în Gatesville,Texas.Sybil este cea mai apreciată scriitoare din Texas, obtinând numeroase premii şi distincţii. A scris sute de poezii, meditaţii şsi cântece ce sunt folosite nu doar în biserici baptiste, ci şi de alte confesiuni.

Rebeca St. James. Cântăreaţă, scriitoare, actriţă născută în anul 1977 la Sydney, în Australia. Principalele sale albume sunt: Refresh my heart, Christmas, Transform,Wait for me. A obţinut 4 premii Grammy. A scris 8 cărţi, cele mai cunoscute fiind: 40 de zile cu Dumnezeu şi Redescoperind bucuria şi puritatea în romantism.

Albertina Walker. Cântăreaţă afro-americană născută în anul 1929 la Chicago.Este cunoscută ca fiind: "Regina muzicii gos-pel". A fondat grupul Caravanas. A fost nominalizată de 10 ori pentru a primi premiile Grammy. A fost invitată să cânte la instalarea preşedinţilor americani George Bush şi Bill Clinton şi la instalarea preşedintelui Africii de Sud, Nelson Mandela.

CÂNTĂREŢI

CÂ

NTĂ

REŢ

I

Marea gimnastă Alina Goreac s-a botezat

Duminică, 5 septembrie, la Biserica Creştină Baptistă "Harul" din Lugoj a avut loc un serviciu de botez, ocazie cu care 21 de suflete l-au mărturisit public pe Isus ca Mântuitor personal, printre ei aflându-se şi una dintre cele mai mari gimnaste ale României, Alina Goreac. Alina s-a născut la 28 septem-brie 1952, în oraşul Lugoj şi a reprezentat România la Jo-curile Olimpice din 1972 unde s-a clasat pe locul 6 şi la Cam-pionatele Europene din 1973 şi 1975, unde a câştigat o medalie de argint şi 4 de bronz. A con-curat alături de Teodora Ungureanu, Anca Grigoraş, Emilia Eberle şi chiar alături de marea campioană Nadia Comăneci. Primăria oraşului Lugoj i-a decernat titlul de cetăţean de onoare.

www.baptist-tm.ro

34

34

SOLUŢI I COMPLETE DE PROTECŢIE TERMICĂ ŞI ANTIEFRACŢIE DE LA CASĂ, B IROU, SHOWROOM SAU MAGAZIN LA MAŞINĂ.

REDUCEŢI CHELTUIELILE CU ENERGIA ŞI TRANSFORMAŢI ÎN MOD PLĂCUT CASA SAU BIROUL DVS. CU AJUTORUL FOLIILOR PENTRU CLĂDIRI SKYFOL THERMOPROTECT.

FOLII AUTO OMOLOGATE RAR. PROTECTIE IMPOTRIVA PRIVIRILOR INDISCRETE. PROTECŢIE IMPORIVA ACCIDENTĂRII CU CIOBURI. PROTECŢIE TERMICA. BARIERA IMPOTRIVA DEGRADĂRII INTERIORULUI MASINII DVS.

PROTEJATI-VĂ FAMILIA ŞI VALORILE DE TANTATIA HOTILOR. OPRESTE PRODUCEREA DE CIOBURI IN CAZ DE ACCIDENTE FOLOSIND FOLIILE DE SIGURANŢĂ SKYFOL SECURITY.

COMERCIALIZAREA FOLIEI DE PROTECŢIE SOLARĂ

COMERCIALIZAREA FOLIEI ANTIEFRACTIE/SECURITATE

COMERCIALIZAREA FOLIEI AUTO OMOLOGATE RAR

COMERCIALIZAREA UNELTELOR DE MONTARE A FOLIEI

CONSULTANTA SI PERSONALIZAREA OFERTEI

CURSURI DE INSTRUIRE PENTRU MEMBRII RETELEI

MONTAJUL FOLIEI DE CATRE PERSONAL CALIFICAT

WindowfilmsÎn zilele noastre constructorii folosesc multe suprafeţe de sticlă deoarece ne place să trăim între pereţi transparenţi. Savurăm efectele aerului condiţionat care reduce căldura acumulată la interior datorită geamurilor. La sistemele de aer condiţionat centralizate apare şi riscul încălzirii zonelor luminate de soare în timp ce alte zone sunt mai reci.

Folia ThermoProtect este soluţia perfectă împotriva supraîncălzirii!

SOLUTIONS

Protecţie termicăFolia ThermoProtect echilibrează punctele termice astfel încât în întreaga clădire temperatura este uniformă. Alegeţi folia SkyFol ThermoProtect dacă doriţi confort în încăpere şi economie semnificativă de bani. Nu uitaţi, vara aerul condiţionat funcţionează cu curent electric iar acesta este scump. Investiţia în folii devine în scurt timp profitabilă deoarece pot reduce consumul de energie electrică pentru aparatul de aer conţionat cu până la 33%.

Protecţie împotriva străluciriiStrălucirea este acţiunea, la a cărei apariţie un monitor nu este vizibil din cauza unei raze solare agresive sau orbim pentru o clipă. Foliile ThermoProtect oferă protecţie împotriva strălucirii prin filtrarea luminii vizibile transmise.

Protecţie UVRazele UV sunt periculoase pentru sănătate, pot provoca numeroase boli de piele inclusiv cancer de piele. Razele UV sunt cauza principală a decolorării stofelor, tapiţeriei alături de energia solara, lumina vizibilă, conţinutul de abur etc. Utilizaţi foliile SkyFol dacă doriţi să vă protejaţi sănătatea şi să vă protejaţi bunurile mobile de efectele decolorării.

Protecţie împotriva cioburilorFoliile SkyFol nu permit împrăştierea cioburilor în caz de spargere a sticlei, ţin sticla împreună.

Aspect şi protecţie împotriva indiscreţieiAspectul imobilelor se poate îmbunătăti şi înfrumuseţa prin utilizarea diferitelor folii Thermo Protect metalizate sau pulverizate catodic.