Cei trei `i`

IMPARŢIALITATEINDEPENDENŢĂ

INTEGRITATESovata, iun 2010 judecător Cristi Danileţ

Un PROCES ECHITABIL (art. 6 par.1 CEDO)

presupune:

• INDEPENDENŢĂ = lipsa presiunilor si influentelor - ţine de statut, se analizează în raport cu terţii - garantata prin lege

• IMPARŢIALITATE = lipsa prejudecăţilor, a prehotărârilor şi a intereselor

- ţine de forul interior, e o virtute, se analizează în raport cu însuşi judecătorul- garantata prin regimul de interdictii, incompatibilitati, a conflictului de interese

• INTEGRITATE = corectitudine, cinste, principialitate - din perspectiva interna: profesionalism agent public

- din pespectiva externa: responsabilitatea institutiei fata de cetatean

Standarde independenta• Naţiunile Unite• Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art.10 (Paris, 1948);• Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, art.14 alin.1 (1966, intrat în vigoare în 1976);• Comentariul General nr.13: Egalitatea în faţa instanţelor şi dreptul la un proces echitabil şi public, în faţa unei instanţe independente stabilite prin lege (art.14 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice) (Biroul Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului, 1984);• Principiile de Bază ale Independenţei Justiţiei (1985);• Proceduri pentru Implementarea Efectivă a Principiilor de bază ale Independenţei Justiţiei (1989);• Principiile de la Bangalore asupra Deontologiei Judiciare (Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Infracţiuni UNODC, Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrităţii Judiciare, 2001, revizuit la Haga în 2002).

 

• Angajamentele OSCE

• Documentul Întâlnirii de la Copenhaga al Conferinţei asupra Dimensiunii Umane al CSCE (1990);

• Documentul Întâlnirii de la Moscova al Conferinţei asupra Dimensiunii Umane al CSCE (1991).

•  

• Consiliul Europei

• Convenţia Europeană privind Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, art.6 par.1 (Roma, 1950, intrată în vigoare în 1953);

• Convenţia de Drept Penal asupra Corupţiei (1999, intrată în vigoare în 2002)

• Recomandarea nr. (94) 12 privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor (Consiliul de Miniştri, 1994);

• Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor şi Expunerea de motive (Strasbourg, 1998);

• Avizul nr.1 din 2001 referitor la standardele privind independenţa puterii judecătoreşti şi inamovibilitatea judecătorilor, Avizul nr. 2 din 2001 privind finanţarea şi administrarea instanţelor, cu referire la eficienţa sistemului judiciar şi la articolul 6 al Convenţiei europene privind drepturile si libertăţile fundamentale ale omului, Avizul nr. 3 din 2002 privind principiile şi reglementările care domină imperativele profesionale care se aplică judecătorilor şi în mod special deontologia, comportamentele incompatibile şi imparţialitatea (Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni).

•  

• Uniunea Europeană

• Carta Uniunii Europene privind Drepturile Fundamentale (Consiliul European, Nisa, 2000);

•  

• America

• Declaraţia Americană a Drepturilor şi Obligaţiilor Persoanelor (Conferinţa Internaţională a Statelor Americane, Columbia, 1948);

• Convenţia Inter-Americană a Drepturilor Omului, art.8 par.1 („Pactul de la San Jose”, Costa Rica, 1969, intrat în vigoare 1978);

• Carta Canadiană a Drepturilor şi Libertăţilor (anexă la Constituţia din 1982);

•  

• Asia

• - Declaraţia Drepturilor Omului în Islam (Organizaţia Conferinţei Islamice, Cairo, 1990);

•  

• Africa

• Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor, art.7 par.1 (Organizaţia Uniunii Africane, Banjul, 1981, intrată în vigoare în 1986);

• Recomandarea pentru Respectarea şi întărirea Independenţei Justiţiei (Comisia Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor, Ouagadougou, Burkina Faso, 1996);

• Principiile şi Liniile Directoare asupra Dreptului la un Proces Echitabil şi Asistenţei Legale în Africa (Uniunea Africană, 1999).

•  

• b. instrumente care aparţin asociaţiilor de magistraţi

• Carta Europeană a Judecătorilor (Asociaţia Europeană a Magistraţilor, 1987);

• Statutul Universal al Judecătorilor (Uniunea Internaţională a Magistraţilor, 1999).

• MEDEL

•  

• c. instrumente care aparţin altor ONG-uri sau structuri:

• Internaţionale:

• Codul Standardelor Minime de Independenţă a Justiţiei („Standardele New Delhi”, International Bar Association, New Delhi, India, 1982);

• Proiectul Declaraţiei asupra Independenţei şi Imparţialităţii Justiţiei (“Singhvi Declaration”, UNESCO, 1989);

• Proiectul de Principii asupra Independenţei Justiţiei („Principiile de la Syracusa”, Asociaţia Internaţională de Drept Penal, the International Commission of Jurists şi Centrul pentru Independenţa Judecătorilor şi Avocaţilor, Sicilia, 1981);

• Declaraţia Universală asupra Independenţei Justiţiei (World Conference on the Independence of Justice, Montreal, Canada, 1983).

•  – Asia

• Independenţa Justiţiei în Regiunea LAWASIA: Principii şi Concluzii („Principiile de la Tokio”, Comitetul pentru Drepturile Omului al LAWASIA, Tokio, Japonia, 1982);

• Declaraţia revizuită privind Principiile de Independenţă a Justiţiei în Regiunea LAWASIA (a 5-a Conferinţă a Preşedinţilor de Instanţe din Regiunea Asia şi Pacific Colombo, Sri Lanka, 1993)

• Declaraţia privind Principiile de Independenţă a Justiţiei în Regiunea LAWASIA („Principiile de la Beijing”, a 6-a Conferinţă a Preşedinţilor de Instanţe din Regiunea Asia şi Pacific, 1995).

•  – America Latină

• Declaraţia de la Caracas (Summit-ul Iberoamerican al Preşedinţilor de Instanţe Supreme, Caracas, Venezuela, 1999);

•  

• Orientul Mijlociu

• Recomandările Primei Conferinţe Arabe asupra Justiţiei („Declaraţia de la Beirut”, Asociaţia Baroului Libanez, Beirut, Liban,1999)

•  

• Africa

• Declaraţia de Independenţă a Justiţiei de la Cairo (a doua Conferinţa Arabă a Justiţiei, Cairo, Egipt, 2003).

• Blantyre Rule of Law/Separation of Powers Communiqué, 01/31/2003, IFES Rule of Law/Separation of Powers Conference, Blantyre, Malawi

•  

•  

• Pacificul de Sud

• Declaraţia de la Suva asupra Principiilor de Independenţă şi Acces la Justiţie (INTERIGHTS-the Fiji Human Rights Commission-Fiji Judiciary, 2004),

•  

• America Centrală

• Agreement of the Three Branches of Government of Honduras to Strengthen Judicial Independence and Impartiality, 04/10/2002, Regional Conference on “Promoting Judicial Independence and Impartiality”, Tegucigalpa, Honduras

•  

•  

• Commonwealth (Marea Britanie şi fostele colonii britanice)

• - Liniile Directoare ale Latimer House pentru Commonwealth cu privire la Supremaţia Parlamentului şi Independenţa Justiţiei (Latimer House, Marea Britanie, 1998, actualizat în 2002)

Angajamentele OSCE

• Documentul Întâlnirii de la Copenhaga al Conferinţei asupra Dimensiunii Umane al CSCE (1990);

• Documentul Întâlnirii de la Moscova al Conferinţei asupra Dimensiunii Umane al CSCE (1991).

Consiliul Europei

• Convenţia Europeană privind Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, art.6 par.1 (Roma, 1950, intrată în vigoare în 1953);

• Convenţia de Drept Penal asupra Corupţiei (1999, intrată în vigoare în 2002)

• Recomandarea nr. (94) 12 privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor (Consiliul de Miniştri, 1994);

• Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor şi Expunerea de motive (Strasbourg, 1998);

• Avizul nr.1 din 2001 referitor la standardele privind independenţa puterii judecătoreşti şi inamovibilitatea judecătorilor, Avizul nr. 2 din 2001 privind finanţarea şi administrarea instanţelor, cu referire la eficienţa sistemului judiciar şi la articolul 6 al Convenţiei europene privind drepturile si libertăţile fundamentale ale omului, Avizul nr. 3 din 2002 privind principiile şi reglementările care domină imperativele profesionale care se aplică judecătorilor şi în mod special deontologia, comportamentele incompatibile şi imparţialitatea (Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni).

Uniunea Europeană• Carta Uniunii Europene privind Drepturile Fundamentale (Consiliul European, Nisa,

2000);

 

instrumente care aparţin asociaţiilor de magistraţi • Carta Europeană a Judecătorilor (Asociaţia Europeană a Magistraţilor, 1987);• Statutul Universal al Judecătorilor (Uniunea Internaţională a Magistraţilor, 1999).• MEDEL

instrumente care aparţin altor ONG-uri sau structuri: • Codul Standardelor Minime de Independenţă a Justiţiei („Standardele New Delhi”,

International Bar Association, New Delhi, India, 1982); • Proiectul Declaraţiei asupra Independenţei şi Imparţialităţii Justiţiei (“Singhvi

Declaration”, UNESCO, 1989);• Proiectul de Principii asupra Independenţei Justiţiei („Principiile de la Syracusa”,

Asociaţia Internaţională de Drept Penal, the International Commission of Jurists şi Centrul pentru Independenţa Judecătorilor şi Avocaţilor, Sicilia, 1981);

• Declaraţia Universală asupra Independenţei Justiţiei (World Conference on the Independence of Justice, Montreal, Canada, 1983).

• Liniile Directoare ale Latimer House pentru Commonwealth cu privire la Supremaţia Parlamentului şi Independenţa Justiţiei (Latimer House, Marea Britanie, 1998, actualizat în 2002)

INDEPENDENŢA 1 = lipsa presiunilor (ţine de statut, se analizează în raport cu

terţii)

Independenţa JUSTIŢIEI (structurală)

1. Justitia ca putere publica

2. Justitia faţă de: a. legislativ- schimbari retroactive de hotarari judecatoresti, amnistite- schimbari ale statutului magistratilor- br judecatori la instanta suprema

b.executiv- gratiere- declaratii ale ministrului justitiei- Instante militare

Independenta 1

Independenta in practica- Chestiuni adminsitrative: alocare cazuri,

conducere instante, disciplinare personal auxiliar- Chestiuni financiare: alocare resurse- Competenta jurisdictionala- Independenţa în luarea deciziilor şi autoritatea

judecătorilor: fata de puteri, fata de instantele superioare, fata de sefi, fata de colegi

INDEPENDENŢA 2 = lipsa presiunilor (ţine de statut, se analizează în raport cu

terţii) • Independenţa JUDECĂTORILOR (personală), în

raport de: - numire: integritatea, pregătirea şi competenţa persoanelor recrutate - durata mandat: revocare, recertificare - inamovibilitate: mutare, luare caz - salarizare - protecţie: fizic, profesional - raspunderea: penala, disciplinara, civila

- libertatea de exprimare si asociere - motivare solutii si publicitate sedinta de judecata

! Independenta justitiei pp si independenta procurorilor, politiei judiciare, avocatilor, expertilor

IMPARŢIALITATEA (ţine de forul interior, e o virtute, se analizează în raport cu

însuşi judecătorul) Scop: - judecată obiectivă (“nimeni nu e mai presus de

lege”) - judecători neutri, dezinteresaţi, nepartinici

(“tratamentul părţilor trebuie să fie egal”)

Elemente: - lipsa oricărei prejudecăţi / prehotărâri - lipsa oricărui interes al judecătorului în cauza pe

care trebuie să o soluţioneze

(Piersack vs. Belgia, 1982)

ELEMENTUL 1 lipsa de prejudecăţi/prehotărâri Se bazează pe ipoteza unui RISC: un magistrat

care a luat decizia cu un titlu, ar putea să repete aceeaşi decizie atunci când este pus să statueze cu un alt titlu (o cauză deja cunoscută de judecător îl poate face pe acesta la judecata în fond să se raporteze la opinia deja exprimată într-o circumstanţă anterioară).

Sunt posibile două abordări, analize: una obiectivă şi una subiectivă.

concepţia obiectivă: imparţialitatea este funcţională (organică);

aceasta exclude PREHOTĂRÂREA (hot.anticipata)

Explicaţii:• - priveşte jurisdicţia (se referă la orice judecător aflat în

aceeaşi situaţie); Piersack vs. Belgia (1982), • - lipsa de imparţialitate se prezumă absolut: oricine

soluţionează un dosar într-o fază procesuală, nu poate lua o nouă decizie pe fond în acelaşi dosar (antepronunţare): simpla aparenta duce la aparitit riscului – cale atac, rejudecare, arestare.

• - presupune organizarea jurisdicţiei astfel încât să fie înlăturată orice îndoială a publicului, căci până şi aparenţa este importantă: justice must not only be done, it must also be seen to be done. Tirania aparentei.

Garanţii: interdicţii, incompatibilităţi, incapacităţi

concepţia subiectivă: imparţialitatea este personală; aceasta

exclude PREJUDECATA

Explicaţii: - se referă la un anume judecător, care trebuie să nu aibă nici

un motiv în a favoriza sau defavoriza pe cineva;- se analizează gândirea sau atitudinea sa: `şi-a format sau nu

judecătorul o opinie asupra fondului cauzei sau vinovăţiei acuzatului`?

- imparţialitatea se prezumă până la proba contrară.Ex: - face afirmaţii în legătură cu soluţia (antepronunţare), cu

părţile - are legături de rudenie, de interese, de dependenţă - a polemizat cu petentul în presăGaranţii: abţinerea, recuzarea, strămutarea

CEDO – criteriul obiectiv+elemente subiective: se face aprecierea in concreto

a atitudinii judecătorului în diferite momente anterioare

Scop: şi-a format sau nu judecătorul o opinie asupra fondului cauzei sau vinovăţiei acuzatului?

Cauze: Hauschildt vs. Danemarca (1989), Morel vs. Franţa (2000),

Consecinţe: • - din implicarea în procedurile preliminare, prin luarea unor măsuri de

către judecător anterior procesului (detenţie provizorie, audiere martori, autorizare interceptări sau măsuri asiguratorii, fixare termen) nu se poate deduce opinia asupra soluţiei sau vinovăţiei

• - aprecierea preliminară a datelor nu este prejudecată a aprecierii finale, formată numai în urma dezbaterilor

• - cunoaşterea aprofundată a unui dosar nu implică o prejudecată care să-l împiedice pe judecător să fie imparţial în momentul soluţionării fondului.

Aşadar:

• - imparţialitatea nu interzice să îţi formezi o opinie, ci ea împiedică dorinţa de a nu ţi-o schimba (=de a înlătura rostul dezbaterilor): judecătorul trebuie să rămână deschis la primirea noilor fapte, argumente, interpretări;

• - dar este lipsă de imparţialitate dacă judecătorul a tratat chestiuni în aceeaşi cauză sau în cauze ori chestiuni analoage atât timp cât s-a pronunţat asupra fondului, asupra culpabilităţii.

Elementul 2: evitarea oricărui conflict de interese

Def: acea situaţie sau împrejurare în care

interesul personal, direct ori indirect, contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcţiei publice deţinute

Caractere conflict de interese

Interesul poate fi:

- material sau moral- real sau aparent (creează suspiciune);- actual sau viitor;- direct sau indirect.

Beneficiarul deciziei poate fi:- decidentul;- familia, prietenii, apropiaţii săi;- persoane sau organizaţii cu care a avut, are sau va avea

relaţii de afaceri, politice etc.

Exemple conflicte de interese

• Persoana care a făcut cercetările preliminare sau exercită acţiunea disciplinară votează asupra aplicării sancţiunii;

• Ministrul justiţiei propune numirea unei persoane ca Procuror General după care, în calitate de membru CSM, votează în secţia de procurori ai CSM acea propunere;

• Un membru al colegiului de conducere al ICCJ dă aviz unei persoane pentru numirea ca judecător la ICCJ, după care în calitate de membru CSM votează asupra numirii acelei persoane;

• Un membru CSM care este membru al unei asociaţii profesionale a magistraţilor decide cu privire la anumite cereri ale asociaţiei adresate CSM;

• Un avocat apără părţi cu interese contrare în acelaşi dosar;• Avocatul renunţă la o parte şi angajează partea adversă, folosind

informaţiile la care a avut iniţial acces;• Fostul avocat al unei părţi decide ca judecător în acel caz; • Şeful instituţiei acordă un premiu sau distincţie angajatului soţ/rudă;• Preşedintele instituţiei semnează un contract de achiziţii publice de

construcţii privind renovarea clădirii instanţei sale;• Consilierul juridic al instituţiei acordă consultaţii angajaţilor care au

litigiu cu aceasta;

INTEGRITATEA

Motto: cine are o functie (inalta),

va fi tentat sa abuzeze de ea

• - crearea standardelor, instituirea bunelor practici (PREVENIRE)

• - reprimarea comportamentelor deviante (neintegre) de la acestea, adică abuz in serviciu, trafic de influenţă, corupţie (COMBATERE)

• - abordare: anticoruptie si conduita

Conflict de interese-probleme

Nat jur: prevenire coruptie

Izvor: serviciu public

• Cum identificam?

• Cum masuram?

• Cum prevenim?

• Cum controlam?

• Cum sanctionam?

Exemple:• 1. În cursul judecării unei cauze complexe (dosarul conţine 1.600 pagini), completul de judecată este înlocuit. Nici unul dintre

noii judecători nu au participat la administrarea probelor. Completul deliberează şi ia hotărârea în aceeaşi zi.

• 2. Judecătorul cauzei este un fost procuror. Acum are de soluţionat o cauză foarte importantă, al cărui rechizitoriu l-a întocmit fostul său coleg de birou.

• 3. Judecătorul cauzei este un fost procuror, ce a ocupat o funcţie de conducere în cadrul parchetului, în timp ce cauza era în faza de urmărire penală.

• 4. Din completul care soluţionează un dosar privind un civil, face parte şi un judecător millitar. Pentru a dobândi calitatea de magistrat militar, este nevoie şi de intervenţia administraţiei şi a armatei. Mandatul său este de 4 ani. În această calitate el poate fi sancţionat disciplinar de conducerea Ministerului Apărării. Totuşi, în activitatea de judecată, el este independent şi suordonat doar legii.

• 5. Judecătorul cauzei în fond a participat la luarea unor măsuri în cursul urmăririi penale, în cursul unor proceduri adiacente. Astfel, deşi luase de mai multe ori măsura prelungirii arestării preventive, nu a găsit necesar să se abţină de la soluţionarea cauzei în fond, mai ales că subliniase în cursul soluţionării cererii de prelungire că doar instanţei de judecată îi revine competenţa de a aprecia probele dosarului şi a stabili vinovăţia incupatului.

• 6. Judecătorul se implică în soluţionarea cauzei privind pe fostul său soţ.

• 7. Judecătorul, cadru didactic la o universitate, participă la soluţionarea unei cause în care universitatea este una dintre părţi.

• 8. Judecătorul se implică în soluţionarea cauzei în care soţia sa este partener al firmei avocatului principal din cauză. Dar dacă este unul dintre cei 50 angajaţi ai avocatului?

• 9. Judecătorul primeşte spre soluţionare o cauză în care rechizitoriul este întocmit de soţia sa.

Cum identificam?

• Definitie: Interes Personal vs Interes Public

(Avantaj vs Dreptate)

• categorii:- Real (poate fi urmarea unui act de coruptie) si

aparent (ex. Relatie de rudenie/colegialitate functionar-parte)

- Actual si viitor (pantouflage)- Beneficar: oricine in leg cu decidentul

Cum masuram?

• TERTUL

• De ce ? IMPARTIALITATEA

Cum prevenim?

Reglementare:

• Norme deontologice: ce (nu) trebuie:

- incompatibilitati (pe caz - rudenie) si interdictii (toata activitatea - alta functie, fostul mag)

- obligatii de declarare a intereselor, rudenie

- proceduri de excludere

• Reguli de conduita: ce e recomandabil (problema: cine stabileste?)

Cum controlam?

• Internalizare norme etica

• Verificari de catre organismele instituite

Cum sanctionam?

• Personal: recuzare

• Institutional:

- Penal: CP – art. 253 ind.1; altfel abuz serviciu

- disciplinar

Conduita deontologica

• se refera la principiile si regulile profesiei• constau in obligatii legale• cuprinse in lege de organizare si statutul profesiei• edictata de autoritati (de sus in jos)• e impusa (proscrie comportamentul indezirabil)• sanctiuni negative : incalcarea e sanctionata

disciplinar – dar tr sa fie previzibila si abaterea, si vinovatia, si sanctiunea

• comisie de disciplina (confuzie functii)

Exemple (art. 99 lit h Legea 303/2004)

• Sa depuna declaratii• Sa nu comita imixtiuni in activitatea unui coleg• Sa nu desfasoare activitati politice• Sa aiba atitudine demna fata de colegi, parti, avocati• Sa nu divulge secrete• Sa rezolve cauzele cu celeritate• Sa nu lipseasca de la serviciu• Sa respecte disp distribuire aleatorie a cauzelor• Sa nu incalce legea cu rea credinta sau grava

neglijenta

Conduita etica

• se refera la obligatii morale care intregesc profesionalismul si ajuta la increderea popilatiei

• constau in reguli in timpul profesiei si in afara ei• cuprinse in coduri (exc. conflict de interese – colegiul

de conducere)• se asuma de corpul profesional (de sus in jos)• e recomandata (prescrie comportamentul dezirabil)• Sanctiuni pozitive: recompense, premii, laude• Sanctini negative inclusiv abateri disciplinare • Comisii de consultanta etica

exemple (cod deontologic, Principii Bangalore)

Profesionala

- relatia cu presa, prieteni, politicul, colegii, partile

- punctualitate, rabdare, transparenta

- cum se face audierea, dr. partilor

Extraprofesionala:

- libertatea de asociere, de exprimare, aparitii in media

- frecventarea de cluburi, baruri, jocuri de noroc

- primirea de cadouri

- desfasurarea alte activitati extrajudiciare

Ce este corupţia?

• Legea nr. 78/2000: utilizarea funcţiei publice ca sursă de venituri, de obţinere a unor avantaje materiale, sau de influenţă personală, pentru sine sau pentru altul.

• TI: Coruptia reprezinta folosirea abuzivă a puterii publice pentru obtinerea de beneficii personale.

• ONU (Programului Global împotriva corupţiei): „esenţa fenomenului corupţiei constă în abuzul de putere săvârşit în scopul obţinerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat”.

Practic judecătorul are de ales între interesul public, acela de a face dreptate, si interesul privat, acela de a-si procura un beneficiu. Această observatie ne face să afirmăm că regula evitării conflictului de interese este o

aplicaţie a principiului nemo in rem suam auctor esse potest, adică nimeni nu poate oficia în propria sa cauză.

Coruptia si conflict interese

• In timp ce corupţia presupune o acţiune, conflictul de interese este o situaţie, în care se pune problema potenţială a comiterii unei fapte ilegale:

- un procuror implicat în luarea unei decizii în care are interese personale acţionează totuşi corect şi conform legii, nu este vorba despre corupţie.

- un judecător ar putea lua mită (corupţie) pentru a lua o decizie pe care ar fi luat-o oricum, fără ca această situaţie să presupună un conflict de interese.

•

Ian 2010 – Incredere institutii UE toamna 2009

RO: justiţie - de la 25% în iunie la 28% în noiembrieUE: justiţie - de la 48% la 43%.

Perceptia populatiei-coruptie

Perceptia avocatilor-coruptie

Prevenire

• Public: educatie, informare

• Institutional: transparenta, repartizare dosar, management, celeritate, discretionarism

• Individual: pregatire prof, disciplinar/ deontologie/etica

Combatere

a. penal

- Incriminare infractiuni coruptie

- Obligatie de denuntare

b. Administrativ:

- Sanctiuni disciplinare, incompatibilitati

Increderea in justitie

Cum se formeaza?Cum se formeaza?

• perceptia asupra corectitudinii perceptia asupra corectitudinii serviciilorserviciilor (rapid, obiectiv, transparent, holistic)(rapid, obiectiv, transparent, holistic)

• perceptia asupra integritatii perceptia asupra integritatii personalului personalului (impartial, corect, necorupt, inteles). (impartial, corect, necorupt, inteles).

! ! aceasta perceptie porneste de multe ori de aceasta perceptie porneste de multe ori de la experientala experienta→ FAPTE si IMAGINE→ FAPTE si IMAGINE

Ce e de facut?Ce e de facut?

- Tinta: profesionalism Tinta: profesionalism - Mijlocul: responsabilizareMijlocul: responsabilizare- Premisa: Premisa: open mindopen mind la critica la critica- Instrument: evaluare externa si internaInstrument: evaluare externa si interna- Implementare: managerii si personalulImplementare: managerii si personalul- Feed-back: populatie, justitiabili, personalFeed-back: populatie, justitiabili, personal- Control: sefii institutii, departamente, CSMControl: sefii institutii, departamente, CSM- Efect: Efect: umanizare, credibilizare, legitimitateumanizare, credibilizare, legitimitate

a. Solutii la nivel de institutiea. Solutii la nivel de institutie

• Management de instantaManagement de instanta• Unificare practici administrativeUnificare practici administrative• Mecanism consultare extern-instantaMecanism consultare extern-instanta• ParteneriateParteneriate• Cultura organizationalaCultura organizationala• Constiinta sistemicaConstiinta sistemica• Avertizor de integritateAvertizor de integritate• Verificari periodice a personalului si activitatiiVerificari periodice a personalului si activitatii• Protectie scurgere de informatiiProtectie scurgere de informatii

b. Solutii la nivel de personal b. Solutii la nivel de personal

• Cunoasterea reglementarilor administrative, Cunoasterea reglementarilor administrative, procedurilor judiciare, terminologiei etice procedurilor judiciare, terminologiei etice ((integritate, deontologie, aparenta, conflict de integritate, deontologie, aparenta, conflict de intereseinterese) si reglementarilor deontologice () si reglementarilor deontologice (cod cod pentru magistrati, pers auxiliar, functionari, pentru magistrati, pers auxiliar, functionari, personal contractual, auditori, notari, executori, personal contractual, auditori, notari, executori, consilieri juridici, politisti, pers. penitenciareconsilieri juridici, politisti, pers. penitenciare).).

• Declararea averii, intereselor, rudeniilorDeclararea averii, intereselor, rudeniilor• Stabilirea limitelor relatiei sef-angajatStabilirea limitelor relatiei sef-angajat• Relatia cu publicul (poarta, registratura, arhiva)Relatia cu publicul (poarta, registratura, arhiva)• Comportamentul in afara saliiComportamentul in afara salii

c. Solutii la nivel de justitiabilic. Solutii la nivel de justitiabili• Ghiduri: orientare spatiala in instante, servicii oferite, modele Ghiduri: orientare spatiala in instante, servicii oferite, modele

de actiuni si cereride actiuni si cereri• Afisare drepturi (Afisare drepturi (cod conduitacod conduita) si obligatii) si obligatii• Mecanism de sesizare nereguli (Mecanism de sesizare nereguli (cutie, online, tel.verdecutie, online, tel.verde))• Impartire aleatorie a dosarelor, continuitate completImpartire aleatorie a dosarelor, continuitate complet• Exercitarea atributiilor: calm, rabdator, empatic, dezinteresat; Exercitarea atributiilor: calm, rabdator, empatic, dezinteresat;

ascultare asertiva; fermitate, politeteascultare asertiva; fermitate, politete• Management de dosarManagement de dosar• Solutiile adoptate: motivate, convingatoare, limbaj accesibil, Solutiile adoptate: motivate, convingatoare, limbaj accesibil,

in termen, unitare in termen, unitare • Evitare amanari, repuneri pe rol, frunzarire dosar, discutii Evitare amanari, repuneri pe rol, frunzarire dosar, discutii

private cu partile/procurorul; dosare strigate preferentialprivate cu partile/procurorul; dosare strigate preferential• Antepronuntarea, pronuntare pe exceptii. Rol activ (probe, Antepronuntarea, pronuntare pe exceptii. Rol activ (probe,

parti, calificare/incadrare juridica). Propria personalitate.parti, calificare/incadrare juridica). Propria personalitate.• Publicare hotarari judecatorestiPublicare hotarari judecatoresti• E-justice & E-lawE-justice & E-law

d. Solutii la nivelul populatieid. Solutii la nivelul populatiei

• Educatie juridica: drepturile omului, Educatie juridica: drepturile omului, organizare judiciara, anticoruptieorganizare judiciara, anticoruptie

• Asistenta juridica primaraAsistenta juridica primara• Date statistice si bugetare permanenteDate statistice si bugetare permanente• Acces informatii publice (raport de Acces informatii publice (raport de

activitate, raport financiar, raport Legea activitate, raport financiar, raport Legea 544/2001) 544/2001)

• Reactie negativa a structurilor magistratilor Reactie negativa a structurilor magistratilor la evenimente negativela evenimente negative

Vă mulţumesc!

Jud. Cristi Daniletcdanilet@just.ro