Ceasul lui Dumnezeu din Orion

Un studiu al Bibliei și al Spiritului Profetic, cu un mesaj extraordinar din partea lui Dumnezeu pentru poporul Său.

Curând auzirăm vocea lui Dumnezeu asemănătoare multor ape, care ne făcu cunoscut ziua și ceasul revenirii lui Isus. Sfinții în viață, 144000 la număr, recunoscură și înțeleseră vocea, în timp ce nelegiuiții crezură că era tunet și un cutremur de pământ. (EW 14.1)

Versiunea 3.2.0

Vocea lui Dumnezeu vine din Orion 1/2

Spiritul Profetic consemnează următoarele într-o viziune:

Pe 16 Decembrie 1848 Domnul mi-a dat o viziune despre clătinarea puterilor cerului. Văzui că atunci când Domnul spune „ceruri“, dând semnele menționate de Matei, Marcu și Luca, El înțelege ceruri, și când spune „pământ“, el înțelege pământ. Puterile cerurilor sunt soarele, luna și stelele. Ele stăpânesc în ceruri. Puterile pământului sunt cele care stăpânesc pe pământ. Puterile cerurilor vor fi clătinate de vocea lui Dumnezeu. Atunci soarele, luna și stelele vor fi mișcate din locurile lor. Ele nu vor dispărea, însă vor fi scuturate de vocea lui Dumnezeu. (EW 41.1)

Vocea lui Dumnezeu vine din Orion 2/2

Nori întunecoși și grei se ridicară și se loviră unii de alții. Atmosfera se despică și se strânse ca un sul; atunci puturăm să privim prin spațiul deschis în Orion, de unde venea vocea lui Dumnezeu. Cetatea Sfântă va coborâ prin acest spațiu deschis. Văzui că puterile pământului sunt chiar acum clătinate și că evenimentele se desfășoară în ordinea lor. Război și strigăte de război, sabie, foamete și pestilență au să scuture mai întâi puterile pământului, apoi vocea lui Dumnezei va zgudui soarele, luna și stelele și deasemenea acest pământ. Văzui că clătinarea puterilor Europei nu reprezintă, așa cum învățau unii, clătinarea puterilor cerului, ci clătinarea națiunilor înfuriate. (EW 41.2)

Când vine vocea lui Dumnezeu?

PRIMA VIZIUNE a lui Ellen White răspunde la această întrebare. Să citim frază cu frază…

În timp ce mă rugam la altarul familial, Duhul Sfânt veni asupra mea și eu păream a fi ridicată mai sus și tot mai sus, cu mult deasupra acestei lumi întunecate. M-am întors să privesc poporul advent în lume, dar nu l-am găsit, când o voce îmi zise: „Privește din nou, însă privește puțin mai sus“. La aceasta am ridicat ochii și văzui o cărare dreaptă și îngustă, aruncată sus, deasupra lumii. Pe această cărare călătorea poporul advent către cetatea care se afla la celălalt capăt al cărării. Aveau o lumină strălucitoare aflată în spatele lor la începutul cărării, despre care un înger îmi spuse că era strigătul de la miezul nopții. (EW 14.1)

„Strigătul de la miezul nopții” a fost Mișcarea Millerită, iar călătoria a început în 1844, după Marea Dezamăgire.

Când vine vocea lui Dumnezeu?

Sfaturi și indicații pentru lunga călătorie:

Această lumină strălucea de-a lungul cărării și dădea lumină pentru picioarele lor, așa încât să nu se poticnească. Dacă țineau ochii ațintiți la Isus, care se afla chiar înaintea lor, conducându-i spre cetate, ei erau în siguranță. Însă curând unii au devenit obosiți, și au spus că cetatea era prea departe iar ei se așteptaseră să fi intrat de mult în ea. Atunci Isus îi încurajă ridicând brațul său drept glorios și din brațul său veni o lumină (reforma sănătății dată Bisericii AZȘ) care se revărsă asupra cetei adventiștilor, și ei strigară „Aleluia!“. (EW 14.1)

Alții tăgăduiră repede lumina din spatele lor, și ziseră că nu Dumnezeu fusese acela care îi condusese așa de departe. Lumina din spatele lor se stinse, lăsând picioarele lor intr-un întuneric dens, iar ei se poticniră și pierdură din vedere marcajul și pe Isus, și căzură de pe cărare în lumea întunecată și rea de sub ei. (EW 14.1)

Când vine vocea lui Dumnezeu?

Și acum un anunț surprinzător:

Curând auzirăm vocea lui Dumnezeu asemănătoare multor ape, care ne făcu cunoscut ziua și ceasul venirii lui Isus. Sfinții în viață, 144000 la număr, recunoscură și înțeleseră vocea, în timp ce nelegiuiții credeau că era tunet și un cutremur de pământ. (EW 14.1)

Când Dumnezeu anunță timpul, turnă peste noi Spiritul Sfânt și fețele noastre începură să strălucească de slava lui Dumnezeu, ca și fața lui Moise atunci când se coborâ de pe muntele Sinai. (EW 14.1)

Când vine vocea lui Dumnezeu?

Urmează sigilarea prin Duhul Sfânt:

Cei 144000 erau toți sigilați și perfect uniți. Pe frunțile lor stătea scris Dumnezeu, Noul Ierusalim și o stea strălucitoare conținând noul nume al lui Isus. (EW 15.1)

Și abia acum cei răi încep să ne persecute, încă nu cu decretul de moarte ci numai cu închisoare (mica strâmtorare), iar în partea a doua a propoziției vrăjmașii sunt neajutorați (marea strâmtorare și plăgile):

Starea noastră fericită și sfântă îi înfuriă pe nelegiuiți și vrură în mod violent să pună mâna pe noi și să ne arunce în închisoare, când noi ne ridicarăm mâna în numele Domnului, ei căzură neputincioși la pământ. (EW 15.1)

Atunci recunoscu sinagoga Satanei că Dumnezeu ne iubea pe noi, care ne-am spălat unii altora picioarele și am salutat pe frați cu o sărutare sfânta, și ei se închinara la picioarele noastre. (EW 15.1)

Când vine vocea lui Dumnezeu?

Noi știm acum deci în ce moment în timp avem să auzim vocea lui Dumnezeu:

Când Dumnezeu anunță timpul, turnă peste noi Spiritul Sfânt și fețele noastre începură să strălucească de gloria lui Dumnezeu, ca și fața lui Moise atunci când se coborâ de pe muntele Sinai. (EW 14.1)

La revărsarea Ploii Târzii, deci cu puțin înainte de încheierea judecății de cercetare care a început în 1844.

O contradicție?

Prima viziune a lui Ellen White ar sta atunci în contradicție cu cea de-a doua viziune a ei, în care vocea lui Dumnezeu în mod evident anunță ziua și ceasul abia la sfârșitul timpului plăgilor (vrăjmașii vrură să ucidă, însă fuseseră deja neajutorați):

În timpul strâmtorării noi toți fugirăm din orașe și sate, furăm însă urmăriți de către cei nelegiuiți, care intrară cu sabia în casele sfinților. Ei ridicară sabia ca să ne omoare, însă aceasta se frânse și căzu fără putere ca un pai la pământ. Noi strigarăm zi și noapte pentru eliberare și stigătul nostru a ajuns înaintea lui Dumnezeu. Soarele răsări și luna stătu pe loc. Râurile încetară să mai curgă. Nori întunecoși și grei se ridicară și se loviră unii de alții. Însă exista un loc luminat de slava linistită, de unde veni vocea lui Dumnezeu asemenea multor ape, care zgudui cerurile si pământul. Cerul se deschidea și se închidea și era în mișcare. Munții se clătinau ca trestia în vânt, și aruncau în jur bucăți colțuroase de stânci. Marea fierbea ca o oală și arunca pietre din adâncime pe țărm. Și când Dumnezeu rosti ziua și ceasul venirii lui Isus și încheie legământul Său veșnic cu poporul său, El rostea o frază, după care făcea pauză, în timp ce cuvintele Sale se rostogoleau peste pământ. (EW 25)

Soluția dilemei

Așa cum cele patru Evanghelii par să se contrazică una pe cealaltă când descriu trei inscripții diferite la crucea lui Isus, acestea nu sunt nici pe departe erori sau inexactități din partea evangheliștilor. Au existat într-adevăr trei inscripții diferite la cruce, în trei limbi diferite, cu mesaje oarecum diferite pentru oameni diferiți. Puteți citi aceasta în “Hristos, Lumina Lumii”.

Exact la fel este și cazul acestor două viziuni ale lui Ellen White. Avem de a face cu două evenimente distincte. Dumnezeu anuță o dată ziua și ceasul la revărsarea Ploii Târzii, pentru a-Și pregăti poporul pentru Marea Strigare, și apoi, a doua oara, dupa ce lucrul va fi sfârșit, pentru ca să încheie legământul Său veșnic cu poporul Său și să confirme ceea ce fusese promis mai devreme.

Un principiu profeticAcelași principiu poate fi găsit în cartea lui Daniel.

Mai întâi profetul primește o viziune scurtă și interpretarea ei, care prezintă o vedere de ansamblu a secvenței imperiilor lumii și venirea lui Isus: Statuia lui Nebucadnețar.

Apoi îi este dată lui Daniel o altă viziune, care explică, folosind diferite simboluri, pe prima, însă cu mai multe detalii și mai în profunzime: imperiile lumii simbolizate prin animale, cornul cel mic etc.

Este sarcina noastră să armonizăm cele doua viziuni, respectând însă ordinea inițială a evenimentelor. Nu ni se perminte să schimbăm ordinea, deoarece aceasta ne-ar duce la confundarea evenimentelor. Dacă aplicăm această regulă, atunci nu există decât o singură soluție a problemei:

De fapt este vorba despre două anunțuri diferite ale zilei și ceasului, iar primul are loc la revărsarea Ploii Târzii, pe care toți o putem primi acum.

Ploaia Târzie conține o solie specială

Ploaia Târzie este deci cuplată cu un mesaj al lui Dumnezeu, care anunță ziua și ceasul revenirii lui Isus.

Și vocea care proclamă această solie vine dinspre Orion…

Articolele din seria “Ziua și ceasul” răspund atacurilor contra acestor studii datorită așa-numitei “fixări de date”.

Ce este vocea lui Dumnezeu?

Putem găsi cel puțin 86 de locuri în scrierile lui Ellen White, în care ni se spune că vocea lui Dumnezeu este …

…BIBLIA ! ! !

Biblia este vocea lui Dumnezeu, vorbindu-ne tot atât de sigur, ca și când L-am auzi cu proriile noastre urechi. Cuvântul Viului Dumnezeu nu este numai scris, el este rostit.

(In locurile cerești, p.134 T. A.)

Ce este vocea lui Dumnezeu?Însă la început am citit că Ellen White spune, că vocea lui Dumnezeu vine din Orion și face aceste anunțuri.

Fiecare poate însă să înțeleagă ușor că aceasta nu poate fi o voce reală. Cu viteza sunetului, vocea lui Dumnezeu ar avea nevoie de milioane de ani ca să parcurgă distanța de la cea mai apropiata stea a Orionului, care se află la peste 400 de ani lumină depărtare. Dumnezeu utilizează alte mijloace pentru a se face auzit. Un indiciu pentru aceasta este și faptul că numai cei 144000 vor fi în stare să înțeleagă vocea. Înseamnă că este un mesaj, pe care numai aceia îl pot descifra, care dispun de cunoștințe de bază adventiste.

Rezumând în mod figurativ citatele anterioare, Ellen White ne dă următorul indiciu în limbajul ei profetic:

Trebuie să studiem Biblia și vom găsi texte în Biblie, care au de a face cu constelația “Orion”. Și dacă suntem în stare să descifrăm aceste texte, ceea ce va fi posibil doar la vremea Ploii Târzii, vom primi un mesaj direct de la Dumnezeu, care ne va conduce în final la Marea Strigare.

Marea întrebare:

Unde găsim în Biblie, că Orionul este reședința lui Dumnezeu, și că are vreo

relație cu revenirea lui Isus?

Un sfat ignorat

Capitolul cinci al Apocalipsei trebuie studiat cu multă atenție. El este de mare importanță pentru aceia care vor lua parte la lucrarea lui Dumnezeu din aceste ultime zile. Există unii, care sunt înșelați. Ei nu ințeleg, ce vine asupra acestui pământ. Aceiea care au permis ca mințile lor să le fie înnourate cu privire la înțelegerea a ceea ce constituie păcatul, sunt îngrozitor de înșelați. Dacă nu vor experimenta o schimbare decisă, vor fi găsiți cu lipsuri, când Dumnezeu va pronunța judecata asupra fiilor oamenilor. Ei au călcat Legea și au rupt Legământul cel veșnic, și vor primi conform cu faptele lor. (9T 267.1)

Un sfat ignorat

Esta vorba deci de capitolul 5 din Apocalipsa și de o mare înșelare, care va veni asupra acelora care nu înțeleg clar ce este păcatul și cum apreciază Dumnezeu păcatul.

Însă unde se vorbește despre aceasta în capitolul 5 al Apocalipsei? Citiți vă rog capitolul de la început până la sfârșit! Nu este vorba în el decât de dreptul lui Hristos de a primi Cartea cu cele Șapte Peceți și de a o deschide. Însă nimic despre vreo înțelegere specială a păcatului și nici despre vreun grup de persoane care să fie înșelate. Absolut nimic despre toate acestea!

Doar că găsim multe simboluri…

Un sfat ignorat

Este posibil să nu fi studiat aceste simboluri, așa cum ar trebui? Care sunt ele?

1. Ne aflăm în Sala Tronului, care a fost deja descrisă detaliat în cap. 4, inclusiv ordinea de ședere în sala de Judecată. Ne aflăm aici în timpul de dupa 1844, timpul Judecății de cercetare. Versetele paralele se află în Daniel 7.

2. Mielul, Isus Însuși

3. Cartea cu cele șapte peceți

4. Cele șapte Spirite ale lui Dumnezeu, trimise în tot pământul

5. Cele patru făpturi vii

6. Cei 24 de bătrâni

7. O mare mulțime de închinători în jurul tronului

Un sfat ignoratVom vedea acum că toate aceste simboluri au o însemnătate profetică și ne conduc, în conexiune cu Orionul, la înțelegerea următoarelor lucruri:

1. Cine este grupa de persoane amăgite2. În ce constă amăgirea în sine3. Cum apreciază Dumnezeu păcatul4. Cine a păcătuit aici și cum5. Care trebuie să fie “schimbarea hotărâtă”, despre care

Ellen White scrie în citatul anterior

Dar si cât de strâns legat este Dumnezeu cu poporul Lui, cum l-a condus, încercat, curățat și purificat prin anii lungi ai Judecății de la 1844 încoace, pentru a trece în curând cu bine prin ultima încercare.

O altă avertizare

Lui Ioan i-au fost prezentate scene de interes adânc și emoționant din experiența bisericii. El văzu situația, pericolele, conflictele și eliberarea finală a poporului lui Dumnezeu. El a consemnat mesajele finale, care vor duce la maturarea recoltei pământului, ca snopi pentru grânarul ceresc sau ca legături pentru focul distrugător. Subiecte de o covârșitoare importanță i-au fost arătate, în mod special pentru ultima biserică, pentru ca acei care se vor întoarce de la rătăcire la adevăr să poată fi instruiți cu privire la pericolele și conflictele care le stau în față. Nimeni nu trebuie să rămână în întuneric cu privire la ceea ce va veni asupra pământului. (GC 341.4)

Interpretarea viziunii Sălii Tronului

Să facem acum o călătorie mentală către Orion. De acolo vine vocea lui Dumnezeu. Și unde se află Dumnezeu în Apocalipsa? În Sala Tronului Său, atât Tatăl cât și Fiul.

Acum să încercam mai întâi să vedem dacă se pot găsi similarități între aranjamentul stelelor din Orion și plasarea simbolurilor din viziunea Sălii Tronului din capitolele 4 și 5.În centrul viziunii se află Tronul lui Dumnezeu. Deaceea să începem cu Tronul:

Numaidecât am fost răpit în Duhul. Si iată că în cer era pus un scaun de domnie, și pe scaunul acesta de domnie ședea Cineva. Cel ce ședea pe el avea înfățisarea unei pietre de jasp și de sardiu; și scaunul de domnie era înconjurat cu un curcubeu ca o piatră de smarald la vedere. Apoc 4,2.3

În Biblie găsim o descriere detaliată a Tronului lui Dumnezeu:

Chivotul Legământului

Aici se descoperea Dumnezeu lui Moise și Aaron.

Câte Persoane vedem la tronul lui Dumnezeu?

2 Îngeri + Dumnezeu Însuși = 3 Persoane

Cine sunt acești Îngeri?

Înger nu înseamna decât “Sol“ sau „Trimis”. Isus Însuși este numit “Solul legământului”, deoarece El a murit pentru noi, pentru ca să putem avea îndreptățirea Lui. Iar Duhul Sfânt a fost trimis ca reprezentant al lui Isus pe pământ la Rusalii, pentru a face o lucrare specială: sfințirea noastră.

Sfatul Divin constă din trei Persoane

Isus + Dumnezeu Tatăl + Spiritul Sfânt = 3 Persoane

Cele trei stele ale centurii reprezintă cifra TREI și sunt localizate exact în mijlocul constelației Orion.

Numaidecât am fost răpit în Duhul. Și iată că în cer era pus un scaun de domnie, și pe scaunul acesta de domnie ședea Cineva. Cel ce ședea pe el avea înfățișarea unei pietre de jasp și de sardiu; și scaunul de domnie era înconjurat cu un curcubeu ca o piatră de smarald la vedere. Apoc 4,2.3

Cele două stele ale umerilor și cele două stele ale picioarelor din Orion reprezintă cifra PATRU și sunt aranjate în jurul Tronului:

cele patru făpturi vii.

... În mijlocul scaunului de domnie și împrejurul scaunului de domnie stau patru făpturi vii, pline cu ochi pe dinainte și pe dinapoi. Cea dintâi făptură vie seamănă cu un leu; a doua seamănă cu un vițel; a treia are fața ca a unui om; și a patra seamănă cu un vultur care zboară. Apoc 4,6.7

Cifrele TREI și PATRU reprezintă împreună 3+4 = 7 care este numărul lui Isus.

Sfatul Divin (3) a luat măsuri, ca Isus să fie trimis să moară pe cruce (+) pentru omenire (4).

Acesta este planul de mântuire (7) într-o formă simbolică, folosind numere. (Mai târziu va fi explicat mai detaliat.)

Marea de cristal se află exact în josul Tronului, așa cum este descris în Apocalipsa.

În fața scaunului de domnie mai este un fel de mare de sticlă, asemenea cristalului. Apoc 4,6

În fața scaunului de domnie mai este un fel de mare de sticlă, asemenea cristalului. Apoc 4,6

Nebuloasa Orion este transparentă, ca și cristalul. În spatele ei se află alte galaxii cu miliarde de stele…

Nebuloasa Orion este deschisă către noi și ne permite să privim printr-o hală imensă... „spațiul deschis“, despre care vorbea Ellen White.

Însă unde găsim cele 24 de tronuri ale celor 24 de bătrâni?

Împrejurul scaunului de domnie stăteau douăzeci și patru de scaune de domnie; și pe aceste scaune de domnie stăteau douăzeci și patru de batrâni, îmbrăcați în haine albe; și pe capete aveau cununi de aur. Apoc 4,4

În zadar vom căuta în jurul Orionului un aranjament special de 24 de stele, însă Ezechiel ne oferă

câteva indicii:

M-am uitat și iată că a venit de la miazănoapte un vânt năprasnic, un nor gros și un snop de foc care răspândea de jur împrejur o lumină strălucitoare, în mijlocul căreia lucea ca o aramă lustruită, care ieșea din mijlocul focului. Tot în mijloc se mai vedeau patru făpturi vii a căror înfățișare avea o asemănare omeneasca. Fiecare din ele avea patru fețe și fiecare avea patru aripi. Ezechiel 1,4-6 Cât despre chipul fețelor lor era așa: înainte, toate aveau o față de om; la dreapta lor, toate patru aveau câte o față de leu; la stânga lor, toate patru aveau câte o față de bou; iar înapoi, toate patru aveau câte o față de vultur. Ezechiel 1,10 Mă uitam la aceste făpturi vii și iată că pe pământ, afară de făpturile vii, era o roată la fiecare din cele patru fețe ale lor. Înfățișarea acestor roți și materialul din care erau făcute păreau de crisolit, și toate patru aveau aceeași întocmire. Înfățișarea și alcătuirea lor erau de așa fel încât fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roți. Ezechiel 1,15.16 Când mergeau făpturile vii, mergeau și roțile pe lângă ele; și când se ridicau făpturile vii de la pământ, se ridicau și roțile. Unde le mâna duhul să meargă, acolo mergeau, încotro voia duhul; și împreuna cu ele se ridicau și roțile, căci duhul făpturilor vii era în roți. Când mergeau făpturile vii, mergeau și roțile; când se opreau ele, se opreau și roțile; când se ridicau de pe pământ, se ridicau și roțile; căci duhul făpturilor vii era în roți. Ezechiel 1,19-21 Când umblau, am auzit vâjâitul aripilor lor ca vâjâitul unor ape mari și ca glasul Celui Atotputernic. Când mergeau, era un vuiet gălăgios ca al unei oștiri; iar când se opreau, își lăsau aripile în jos. Și venea un vuiet care pornea de deasupra cerului întins peste capetele lor; iar când se opreau, îsi lăsau aripile în jos. Deasupra cerului care era peste capetele lor, era ceva ca o piatră de safir, în chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un chip de om, care ședea pe el. Ezechiel 1,24-26 Ca înfățișarea curcubeului care stă în nor într-o zi de ploaie, așa era și înfățișarea acestei lumini strălucitoare care-l înconjura. Astfel era arătarea slavei Domnului. Când am vazut-o, am căzut cu fața la pământ și am auzit glasul Unuia care vorbea. Ezechiel 1,28

Ezechiel a văzut Tronul lui Dumnezeu

Aceste patru făpturi vii corespund celor patru făpturi vii, pe care le-am identificat deja în Orion. Și Ezechiel ne spune că acestea reprezintă un sistem de roți. O roată în interiorul alteia: deci roți dințate.

Unii cred că aici ar fi descrisă o navă spațială... Există însă și o cu totul altă explicație, mult mai rezonabilă, pentru ceea ce Ezechiel pare să fi văzut…

Ezechiel a văzut un ceas

Un ceas arată cele 24 de ore ale unei zile.

Și cei 24 de bătrâni ar putea să reprezinte cele 24 de ore ale unei Zile Cerești.

Dar există în Cer o “Zi” specială?

Da, Marea Zi a Ispășirii care a început la 22 Octombrie 1844!

Mă uitam la aceste lucruri, până când s-au așezat niște scaune de domnie. Și un Îmbătrânit de zile a șezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada, și părul capului Lui era ca niște lână curată; scaunul Lui de domnie era ca niște flăcări de foc, și roțile lui ca un foc aprins. Un râu de foc curgea și ieșea dinaintea Lui. Mii de mii de slujitori Îi slujeau și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ținut judecata și s-au deschis cărțile. Dan 7,9.10

O considerație preliminară…

Dacă cei 24 de bătrâni reprezintă cele 24 de ore ale unei Zile Cerești, atunci ei stau pentru cifrele de pe cadran. Centrul ceasului ar fi Tronul, și ar exista patru arătătoare semnificative, liniile care pornesc de la centru și trec prin stelele umerilor și picioarelor din Orion, care stau pentru cele patru făpturi vii. Acestea ar marca deci patru “ore” speciale ale Zilei Cerești, pe care Dumnezeu vrea să ni le arate.

O altă considerație preliminară

Ceasul constă din 7 stele, iar cei 24 de bătrâni sunt orele Zilei Cerești. O zi întreagă ar putea atunci să fie exprimată printr-un calcul de forma următoare: 7*24 = 168 deoarece la fiecare oră întreagă, limba (7) ar arăta spre un bătrân (24).

Poziționarea celor 24 de tronuriCu un compas se poate foarte ușor trasa un cerc cu 24 de puncte așezate la distanțe egale: locurile celor 24 de tronuri.

Mai este nevoie doar de o fotografie mare a Orionului și deja se poate începe. Numai că marea întrebare este acum, unde se află centrul celor 24 de tronuri.

Centrul ceasului, care să fie localizat la distanță egala de fiecare tron al unui bătrân, ar trebui deci să fie centrul închinării celor 24 de bătrâni, care reprezintă cele 24 de ore ale ceasului, și anume așa cum este descris în capitolele 4 și 5 din Apocalipsa. Prin aceasta cei 24 de bătrâni înșiși ne arată centrul. Să citim…

Unde este centrul Ceasului lui Dumnezeu?

…cei douăzeci și patru de bătrâni cădeau înaintea Celui ce ședea pe scaunul de domnie și se închinau Celui ce este viu în vecii vecilor, își aruncau cununile înaintea scaunului de domnie și ziceau: Vrednic ești Doamne și Dumnezeul nostru, să primești slava, cinstea și puterea, căci Tu ai făcut toate lucrurile și prin voia Ta stau în ființa și au fost făcute! Apoc 4,10.11

Când a luat cartea, cele patru făpturi vii și cei douăzeci și patru de bătrâni s-au aruncat la pământ înaintea Mielului, având fiecare câte o lăută și potire de aur pline cu tămâie, care sunt rugăciunile sfinților. Și cântau o cântare nouă și ziceau: Vrednic ești Tu să iei cartea și să-i rupi pecețile: căci ai fost junghiat și ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminție, de orice limbă, din orice norod și de orice neam. Ai făcut din ei o împărăție și preoți pentru Dumnezeul nostru, și ei vor împărăți pe pământ! M-am uitat, și, împrejurul scaunului de domnie, în jurul făpturilor vii și în jurul bătrânilor, am auzit glasul multor îngeri. Numărul lor era de zece mii de ori zece mii și mii de mii. Ei ziceau cu glas tare: Vrednic este Mielul, care a fost junghiat, să primească puterea, bogăția, înțelepciunea, tăria, cinstea, slava și lauda! Și pe toate făpturile care sunt în cer, pe pământ, sub pământ, pe mare, și tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicând: A Celui ce șade pe scaunul de domnie și a Mielului să fie lauda, cinstea, slava și stăpânirea în vecii vecilor! Și cele patru făpturi vii ziceau: Amin! Și cei douăzeci și patru de bătrâni s-au aruncat la pământ și s-au închinat Celui ce este viu în vecii vecilor! Apoc 5,8-14

Hristos, Mielul, este centrul adorării celor 24 de bătrâni, și cu aceasta și al ceasului. Dar care dintre cele trei stele ale centurii Îl reprezintă pe Isus?

Cine-i va osândi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a și înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu și mijlocește pentru noi! Rom 8,34

… care stă la dreapta lui Dumnezeu, după ce S-a înălțat la cer și Și-a supus îngerii, stăpânirile și puterile. 1 Petr 3,22

Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea, și șade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Evrei12,2

Dar Ștefan, plin de Duhul Sfânt, și-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu, și pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu, și a zis: Iată, văd cerurile deschise, și pe Fiul omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu. Fapte 7,55.56

Dacă deci ați înviat împreună cu Hristos, să umblați după lucrurile de sus, unde Hristos șade la dreapta lui Dumnezeu. Col 3,1

De acum încolo, Fiul omului va ședea la dreapta puterii lui Dumnezeu. Luca 22,69

Domnul Isus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălțat la cer și a șezut la dreapta lui Dumnezeu. Marcu 16,19

Care Înger (trimis) se află la dreapta lui Dumnezeu?

Deci din perspectiva noastră, pe partea stângă!!!

Steaua lui Isus este deci steaua din stânga a centurii.

Cei 24 de bătrâni cu steaua lui Isus în centru

Cele patru arătătoare ale lui Dumnezeu

Acum se pot trasa patru arătătoare, în forma arătată aici, pornind din centrul ceasului și trecând prin stelele umerilor și picioarelor.

Însă există vreun indiciu în Biblie, care să ne permită cu adevărat să facem aceasta?

Răspunsul la această întrebare este în același timp și explicația unei aparente contradicții între viziunea lui Ezechiel și viziunea Sălii Tronului din Apocalipsa.

Cele 4 arătătoare ale lui Dumnezeu

Cele patru făpturi vii din Ezechiel au câte patru aripi:

Tot în mijloc se mai vedeau patru făpturi vii a căror înfățișare avea o asemănare omenească. Fiecare din ele avea patru fețe și fiecare avea patru aripi. Ezechiel 1,5.6

... în timp ce cele patru făpturi vii din Apocalipsa au șase aripi:

Fiecare din aceste patru făpturi vii avea câte șase aripi și erau pline cu ochi de jur împrejur și pe dinăuntru. Zi și noapte ziceau fără încetare: Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine! Apoc 4,8

Cele 4 arătătoare ale lui Dumnezeu

Cele patru făpturi vii din Ezechiel sunt Heruvimi, așa cum se poate citi aici:

După aceea, heruvimii și-au întins aripile, însoțiți de roți, și slava Dumnezeului lui Israel era sus deasupra lor. Ezechiel 11:22

Cele patru făpturi vii din Apocalipsa sunt Serafimi, după cum ne spune Isaia: :

În anul morții împăratului Ozia, am văzut pe Domnul șezând pe un scaun de domnie foarte înalt, și poalele mantiei Lui umpleau Templul. Serafimii stăteau deasupra Lui, și fiecare avea șase aripi: cu două își acopereau fața, cu două își acopereau picioarele, și cu două zburau. Is 6:1,2

Cele 4 arătătoare ale lui Dumnezeu

Ellen White ne spune privitor la acestea:

Observați umilința serafimilor în fața Lui. Cu aripile lor ei își acopereau fețele și picioarele. Ei se aflau în prezența lui Isus. Ei priveau Gloria lui Dumnezeu – pe Împărat în frumusețea Sa – și se acopereau pe ei înșiși.(RH, February 18, 1896 par. 2)

Însă cu doua aripi ei zburau, ceea ce înseamnă că ei își întindeau două din cele șase aripi! Bineînțeles, acesta este iarăși un simbol… Un simbol pentru o funcție specială, pe care o exercită numai în Apocalipsa.

Două aripi întinse (în zbor) formează o linie. O aripă arată către Isus în centrul ceasului, iar cealaltă către “ora” corespunzătoare de pe cadran.

Cele 4 arătătoare ale lui Dumnezeu

În final devine clar, de ce arătătoarele sunt desemnate ca “făpturi vii”: pentru că ele sunt partea din ceasul lui Dumnezeu, care se mișcă (trăiește).

Cele 4 arătătoare ale lui Dumnezeu sunt vocea lui Dumnezeu din Orion

Mai există un verset foarte important:

Când umblau, am auzit vâjâitul aripilor lor ca vâjâitul unor ape mari și ca glasul Celui Atotputernic. Când mergeau, era un vuiet gălăgios ca al unei oștiri; iar când se opreau, își lăsau aripile în jos. Ezechiel 1,24

Să-l comparăm cu ceea ce Ellen White a văzut în prima ei viziune:

Curând auzirăm vocea lui Dumnezeu asemănătoare multor ape, care ne făcu cunoscut ziua și ceasul revenirii lui Isus.

Este deci foarte important ceea ce serafimii ne vor transmite din partea lui Dumnezeu, și are de a face de asemenea cu revenirea lui Isus.

Ceasul lui Dumnezeu…însă cum se fixează și se citește?

Orice ceas, pentru a putea fi citit corect, trebuie mai întâi fixat, folosind un timp de referință. În mod obișnuit avem de fixat două arătătoare, orarul și minutarul. În Ceasul lui Dumnezeu însă nu avem de fixat decât un arătător, adică de identificat “ora” către care acesta arată. Apoi celelalte trei arătătoare vor indica trei “ore” pentru noi încă necunoscute, care însă pentru Dumnezeu au o însemnătate atât de mare, încât El le-a consemnat în ceruri.

Pentru a putea citi cifrele, trebuie de asemenea să știm care sunt intervalele dintre ore, respectiv dintre bătrâni. Trebuie deci să învățăm mai întâi să citim ceasul. Toate acestea le vom studia în următoarea secvență.

Cum se poate fixa și citi Ceasul lui Dumnezeu?

Numai un popor poate să citească Ceasul lui Dumnezeu…

Poporul care are răspunsurile la următoarele 5 întrebări:

1. Când a început Ziua Ispășirii în Ceruri?

2. Când a pornit să călăreasca Călărețul pe calul alb?

3. Se poate măcar una dintre cele 4 făpturi vii să fie adusă în relație cu una dintre cele 4 stele arătătoare?

4. Care este durata unei Zile Cerești, exprimată în timp pământesc?

5. Câți ani pământești corespund unei Ore Cerești?

Întrebarea 1

Când a început Ziua de Ispășire din Cer?

Răspuns: Pe 22 Octombrie 1844

Eveniment: Ziua Marii Dezamăgiri

Care popor cunoaște acest răspuns?

Adventiștii de Ziua a Șaptea,

de orice nuanță.

Întrebarea 2

Când a început să călăreasca Călărețul pe calul alb?

Răspuns: In anul 1846.

Eveniment: Ellen G. White împreuna cu soțul ei James White au acceptat adevărul despre Sabat în acest an, și prin aceasta Evanghelia a devenit mai întâi din nou curată. Evanghelia pură este simbolizată prin “calul cel alb”. Numai proclamarea completă a tuturor celor 10 porunci originale ale lui Dumnezeu înseamnă o “Evanghelie curată”.

Care popor cunoaște acest răspuns?

Adventiștii de Ziua a Șaptea, de orice nuanță.

Întrebarea 3Se poate măcar una dintre cele 4 făpturi vii să fie adusă în relație cu una dintre cele 4 stele arătătoare?

Răspuns: Chiar și numai folosind ochiul liber sau un binocular, se poate vedea că una din stelele arătătoare este colorată roșietic. Ca urmare aceasta trebuie să fie steaua care reprezintă pe cea de-a doua făptură vie, care anunță pecetea a doua, respectiv calul roșu. Presupunând că Ceasul lui Dumnezeu funcționează asemănător ceasurilor noastre obișnuite, suntem acum în stare să asociem toate celelalte arătătoare cu făpturile vii și pecețile corespunzătoare.

De aceea arătătorul din stânga jos, care intersectează steaua care reprezintă calul alb, arată spre anul 1846..

Cine cunoaște răspunsul?

Numai cei care citesc și înțeleg acest mesaj.

Calul roșu

Calul alb

Întrebarea 4Care este durata unei Zile Cerești exprimată în timp pământesc?

Pentru ca să găsim răspunsul la această întrebare, avem nevoie să înțelegem că Daniel și Apocalipsa trebuiesc studiate împreună, așa cum a accentuat de multe ori EGW:

Când cărțile Daniel și Apocalipsa vor fi înțelese mai bine, credincioșii vor trăi o experiență religioasă cu totul diferită. Razele de lumină care vor străluci venind prin porțile deschise ale cerurilor vor întipări în inima și în mintea lor acel caracter pe care toți trebuie să-l dezvolte pentru a înțelege binecuvântarea ce îi va fi dată ca răsplată celui cu inima curată.

Domnul îi va binecuvânta pe toți cei care se vor strădui cu blândețe și cu umilință să înțeleagă ce este descoperit în Apocalipsa. Această carte conține atât de multe învățături nemuritoare și pline de slavă, încât toți cei care o citesc și o cercetează cu seriozitate vor primi binecuvântarea promisă celor ce „ascultă cuvintele acestei proorocii și păzesc lucrurile scrise în ea“.

Din studiul cărții Apocalipsa, un lucru va fi înțeles cu siguranță — că legătura dintre Dumnezeu și poporul Său este strânsa și fermă. Între Universul Cerurilor și lumea aceasta există o relație minunată. (TM 114) 1846

O avertizare încă neînțeleasă

Să facem o incursiune în cartea lui Daniel, care este „Cartea Judecății“, deoarece numele Daniel înseamnă: “Domnul este Judecătorul meu”, și ni se vorbește despre o zi a Judecății de Cercetare.

Așa cum s-a petrecut mai devreme cu cap.5 din Apocalipsa, Ellen White ne sugerează, care capitol din Daniel ne-ar putea furniza răspunsul la această întrebare:

„Să citim și să studiem cel de-al doisprezecelea capitol al cărții lui Daniel. Este o avertizare, pe care toți trebuie s-o înțeleagă înainte de timpul sfârșitului.“ 15 MR 228 (1903).  {LDE 15.4}

1846

1846

O avertizare încă neînțeleasă

Mulți studiază liniile de timp din Daniel 12, și înțeleg foarte bine ce se va întâmpla odată ce vom ajunge la timpul decretelor duminicale. Însă reprezintă aceasta o avertizare?

Nu, deoarece ne-ar place să știm când va veni legea duminicală, pentru ca să ne vindem bunurile lumești pentru a le investi în lucrarea Domnului. Sau, dacă tocmai am fost victime ale înșelării sau erorii, am vrea s-o știm înainte de a fi prea târziu, nu-i așa?

O avertizare ar trebui să includă o serie de date:

1. Când un eveniment negativ așteptat se va produce2. Că un eveniment pozitiv așteptat poate rezulta

negativ3. Că o decepție privitor la un eveniment se poate

produce

Vom constata că studiul lui Daniel 12 și Apocalipsa 5 într-adevăr ne oferă toate aceste trei avertizări.

O întrebare pe care o avem toți

… Cât va mai fi până la sfârșitul acestor minuni? Dan 12,6

Ellen White despre aceeași întrebare:

Între Universul Cerurilor și lumea aceasta există o relație minunată. Lucrurile descoperite lui Daniel au fost completate după aceea prin descoperirea făcută lui Ioan pe insula Patmos. Aceste două cărți ar trebui studiate cu atenție. Daniel a întrebat de două ori: Cât va mai fi până la sfârșitul timpului? {MP 114.6}

1846

Un răspuns greu de înțeles

Și am auzit pe omul acela îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor râului; el și-a ridicat spre ceruri mâna dreaptă și mâna stângă și a jurat pe Cel ce trăiește veșnic că va mai fi o vreme, două vremuri și o jumătate de vreme și că toate aceste lucruri se vor sfârși când puterea poporului sfânt va fi zdrobită de tot. Dan 12,7

Ceea ce mulți au recunoscut până acum corect, este că acești trei ani și jumătate literali, care rezultă din „o vreme, două vremuri și o jumătate de vreme“, vor fi un timp de persecuție, când poporul lui Dumnezeu va suferi la sfârșitul timpului. Însă Daniel (ca și noi de altfel), dorește practic nu numai să știe cât timp îi va fi permis Satanei să persecute, ci și cât timp urma să treacă până la aceste evenimente. Lui Daniel i se spusese deja când avea să înceapă judecata, de aceea întrebarea lui se referă acum evident la întreaga durată a judecății. 1846

Un răspuns trecut cu vederea

Și am auzit pe omul acela îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor râului; el și-a ridicat spre ceruri mâna dreaptă și mâna stângă și a jurat pe Cel ce trăiește veșnic că va mai fi o vreme, două vremuri și o jumătate de vreme și că toate aceste lucruri se vor sfârși când puterea poporului sfânt va fi zdrobită de tot. Dan 12,7

Ceea ce până acum a fost trecut cu vederea, este faptul că răspunsul la întrebarea lui Daniel nu se află numai în partea a doua a textului, ci că Dumnezeu indică o zonă mare de timp, aflată înaintea celor trei ani și jumătate de persecuție, însă într-o manieră neobișnuită nouă.

El îi arată profetului o imagine, care exprimă simbolic tocmai durata căutată a Zilei Cerești.

Să privim împreună, ceea ce profetul Daniel A VAZUT… 1846

Un text biblic încă nedescifrat

Și eu, Daniel, m-am uitat și iată că alți doi oameni stăteau în picioare, unul dincoace de râu, și altul dincolo de malul râului. Dan 12,5

Și am auzit pe omul acela îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor râului; el și-a ridicat spre ceruri mâna dreaptă și mâna stângă și a jurat pe Cel ce trăiește veșnic… Dan 12,7

Comentariul Biblic adventist păstrează tăcere asupra acestei scene. Ceea ce este clar statuat, este că bărbatul care stă deasupra râului este Isus Însuși. Aici, noi ne aflăm pe pământ sfânt!

Însă până acum nu avem nici un indiciu, cine ar putea fi ceilalți doi bărbați, de pe malurile râului, pe care îi vede profetul.

Să privim însă mai întâi imaginea cu atenție… 1846

„Imaginea“ văzută de Daniel

Elementele din imagine

Isus Hristos deasupra râuluiUn râu care separă pe cei doi bărbați necunoscuți

Un bărbat necunoscut

Un al doilea bărbat necunoscut

Mâna stângă și mâna dreaptă a lui Isus, ridicate pentru jurământ

“Matematica” lui Dumnezeu 1/3

Există două numere cu totul importante, pe care Dumnezeu le folosește mereu și mereu în Biblie: ȘAPTE și DOISPREZECE.

De ce și ce semnificație au?

Cifra ȘAPTE apare mereu în conexiune cu Isus:

7 stele în mâna Sa, 7 biserici, 7 sigilii, 7 trompete, Mielul cu 7 coarne

Iar DOISPREZECE este permanent legat cu un legământ făcut de Dumnezeu cu oamenii:

12 seminții ale lui Israel, 12 Apostoli, cei 144000 (12*12*1000).

“Matematica” lui Dumnezeu 2/3

Dumnezeu a ales aceste numere, deoarece ele sunt la rândul lor compuse din alte două numere cu înaltă potență simbolică:

TREI și PATRU

3 + 4 = 7

și

3 * 4 = 12

TREI simbolizează Sfatul Dumnezeiesc, care este compus din trei Persoane: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.

PATRU simbolizează omenirea: cele patru puncte cardinale, nordul, sudul, estul și vestul.

Adunarea simbolizează moartea lui Isus pe cruce +

Înmulțirea simbolizează scopul legământului lui Dumnezeu cu oamenii: “Creșteți și înmulțiți-vă!” Gen 1,22

“Matematica” lui Dumnezeu 3/3

Astfel ȘAPTE are următoarea semnificație:

Sfatul Divin (3) a luat măsuri ca Isus să moară pe cruce (+) pentru omenire (4), și acesta este Planul Mântuirii (7).

Daca vrem să scriem “Isus este Salvatorul nostru” în formă simbolică, folosind numere, trebuie doar să scriem ȘAPTE.

Iar DOISPREZECE are următoarea semnificație:

Sfatul Divin (3) a luat măsuri să înmulțească (*) omenirea (4), pentru ca Cerul să fie repopulat, și acesta este Legământul (12).

Daca vrem să reprezentăm în formă simbolică, folosind numere, “Legământul făcut de Dumnezeu cu omenirea”, trebuie doar să scriem DOISPREZECE.

Cele două jurăminte

Un bărbat necunoscut

Un al doilea bărbat necunoscut

Mâna stângă și mâna dreaptă a lui Isus, ridicate pentru jurământ

Isus se jură aici pe Tatăl, însă în direcția celor doi necunoscuți. El ridică câte o mână pentru fiecare.

Un alt cuvânt pentru “jurământ” este “legământ” sau “contract”. Isus și cei doi bărbați reprezintă astfel cele două părți ale Noului Legământ pe care Isus l-a încheiat odată cu Abraham pentru aceia care, înainte de moartea Sa pe cruce, vor deceda având privirea ațintită la Mântuitorul care urma să vină, iar apoi l-a confirmat cu cei 12 apostoli la Sfânta Cină, pentru cei care vor crede în Mântuitorul deja venit.

Astfel apare destul de legitim ca cei doi bărbați să fie reprezentați cu numărul legământului, DOISPREZECE, și Isus cu ȘAPTE.

Elementele imaginii

Isus Hristos deasupra râuluiUn râu care separă pe cei doi bărbați necunoscuți

Râul care separă pe cei doi bărbați acum cunoscuți, care reprezintă vechiul și noul Israel, reprezintă moartea pe cruce a lui Isus și revărsarea Duhului Sfânt:

căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor. Mat 26,28 

Cine crede în Mine, cum zice Scriptura, din inima lui vor curge râuri de apă vie. Joh 7,38

Când au venit la Isus și au văzut că murise, nu I-au zdrobit fluierele picioarelor; ci unul din ostași I-a străpuns coasta cu o suliță; și îndată a ieșit din ea sânge și apă. Joh 19,33.34 

+ 712

12

Două Părți ale Legământului, două Jurăminte

Înțelegem deci acum, că faptul că Isus a făcut Legământul cel Nou cu două părți ale omenirii poate fi exprimat prin următoarea ecuație matematică:

12 + 12 = 24Aici primim o primă interpretare a celor 24 de bătrâni ai Ceasului lui Dumnezeu ca fiind cei doi reprezentanți ai Noului Legământ: cele 12 seminții ale vechiului și cele 12 seminții ale noului Israel.

Judecata a început cu casa lui Israel și sfârșește cu… noi

+712

12

O operație matematică ascunsăÎnsă în ce relație matematică stă Isus, reprezentat prin cifra ȘAPTE, cu numărul semințiilor lui Israel 24 (12 + 12) ?

Ar putea fi o înmulțire? Dar aceasta stă chiar scrisă în text, numai că a fost pur și simplu trecută cu vederea timp de veacuri:

Cuvântul pentru “a jura”, care este folosit în Dan 12,7, este:

shâba‛ shaw-bah'

O rădăcina primară: a fi complet, întreg; însă de asemenea în forma sa denominativă de la H7651;A SE LUA PE SINE ÎNSUȘI DE ȘAPTE ORI; aceasta înseamnă a jura (CA ȘI CÂND S-AR REPETA O DECLARAȚIE DE ȘAPTE ORI). Tradus din e-sword Bibel, King James Version.

+* 712

12

O repetare de șapte ori înseamnă o înmulțire cu ȘAPTE.

Mult căutatul răspuns

Răspunsul la întrebarea lui Daniel, “cât va dura sfârșitul, respectiv prima parte a lui?", este:

(12 + 12) * 7

Rezultatul este 168

Această profeție este continuarea celor 2300 de seri și dimineți, de aceea trebuie ca 168 să reprezinte iarăși zile profetice, deci 168 de ani literali.

+* 712

12

Astfel Ziua Cerească va dura 168 de ani, până când vor începe evenimentele finale.

Înapoi la întrebarea 4Care este durata Zilei Cerești în timp terestru?Răspuns: Conform studiului anterior din Daniel 12, Ziua Cerească va dura 168 de ani, până când ceva decisiv se va petrece. Și deoarece a început în toamna 1844, se va produce prin urmare după toamna 2012 (toamna 1844 + 168)

Ca în orice ceas, punctul 0 este același ca pentru ora12, sau în cazul nostru, ora 24. În Ceasul lui Dumnezeu acesta este anul 1844 și anul 2012, adică după un ciclu de 24 de ore în jurul întregului cadran:1844 (începerea Zilei de Ispășire) = ora 02012 (sfârșitul Zilei de Ispășire) = ora 24

Care popor cunoaște răspunsul?Din 2005 Biserica AZȘ a lepădat acest studiu și încă alte două studii biblice, care conduc la același rezultat. Acum cunoștința merge la fiecare care dorește s-o primească.

1844

Întrebarea 5Câți ani pământești corespund unei singure Ore Cerești?

Răspuns: Este foarte ușor să aflăm acum răspunsul, deoarece știm acum că începutul și sfârșitul Zilei cerești sunt indicate prin aceeași poziție în Ceasul lui Dumnezeu: 1844 și 2012.Ziua Cerească durează în total 168 de ani.

Acești 168 de ani pământești sunt divizați în 24 de Ore Cerești, Ziua Cerească.

De aceea o Oră Cerească corespunde la: 168 / 24 = 7 ani pământești.

Distanța dintre doi “bătrâni”, care reprezintă o Oră Cerească a Zilei Cerești, corespunde deci unui interval de 7 ani tereștri.

Care popor cunoaște acest răspuns?Aceia care citesc și înțeleg acest mesaj.

7 ani pământești

1844

1846

Acum putem să fixăm Ceasul lui Dumnezeu

1. Distanțele dintre "bătrâni" măsoară exact 7 ani. Aceasta corespunde, nu la întâmplare, ritmului de ani sabatici stabiliți de Dumnezeu în Leviticul 25,4.

2. Isus a proclamat în primăvara anului 29 anul de veselie (anul jubiliar) al Domnului (Luca 4,19). Prin urmare acesta a început în toamna anului 28 și a fost primul an din ciclul anului sabatic (vezi tabela în engleză din SDA Bible Commentary vol.5, Pag. 197)

3. De aici rezultă, că din toamna anului 34 până în toamna anului 35 a fost un an sabatic.

4. Acum putem usor sa socotim, care ani din Orion au fost ani sabatici. Primul a inceput in toamna 1847. Al doilea 7 ani mai tarziu,…

5. Acum răsucim cadranul în așa fel, încât punctele marcate de batrani sa cada pe ani sabatici.

6. Rezultatul se va vedea pe următoarea folie.

An sabatic 1847

Ceasul lui Dumnezeu după fixare

S-ar fi putut citi Ceasul și fără ajustare, cu același rezultat, însă este mai plăcut dacă bătrânii indică ani sabatici, deoarece acest lucru ne va fi de folos pentru studiu mai departe.

Singurul lucru care a mai rămas este să citim și celelalte arătătoare și să identificăm anii corespunzători.

Pentru a evita erori și a-l face cât mai precis, a fost folosit un program grafic modern la redactarea Ceasului lui Dumnezeu.

Pe folia următoare vom vedea rezultatul, cu toate datele pe care Dumnezeu vrea să ni le arate.

Datele primelor patru sigilii

Articolele din seria “Istoria se repetă” tratează mai amănunțit faptul biblic, că cele șase sigilii clasice, așa cum sunt înțelese în Adventism, se repetă conform modelului intrării Izraeliților în Canaan și al cuceririi Ierihonului, și anume în Ziua Cerească a Judecății. Această vedere nu afectează în nici un caz interpretarea clasică a celor șapte sigilii și biserici!

1846: Primul sigiliuDupă veacuri de întunecare a evangheliei, adoptarea adevărului despre Sabat a restabilit (așa cum vom vedea în curând) pe pământ o biserică, care proclamă toate cele zece porunci ale lui Dumnezeu în forma lor originală.

Biblia prezintă acest lucru în modul următor:

M-am uitat și iată că s-a arătat un cal alb. Cel ce stătea pe el avea un arc; i s-a dat o cunună și a pornit biruitor și ca să biruie. Apoc 6,2

Cucerirea triumfală a calului alb simbolizează evanghelia purificată. Chiar într-o lecțiune a școlii de Sabat s-a remarcat, că acest cal alb a pornit de două ori în istorie…

O dată pe timpul primilor creștini, iar a doua oară cu Adventiștii de Ziua a Șaptea. Corect!

1846 – 1914: EfesEfesul este în general înțeles ca biserica „de dorit“, așa cum sugerează și numele. Această fază de pionierat a bisericii noastre se extinde din 1844 până în 1914, un an înainte de decesul lui Ellen White. Isus are multă laudă pentru această biserică din Apoc 2,1-7, deoarece s-a distins printr-o dezvoltare spirituală minunată, în special prin prezența constantă a Spiritului Profeției.

Însă în anul 1888 s-a întâmplat ceva teribil. La Conferința Generală a fost dată lumina celui de al Patrulea Înger prin pastorii Waggoner și Jones. Dar ei nu au fost luați în considerație, biserica a respins lumina. Ellen White spuse mai târziu, că biserica noastră ar fi putut la numai doi ani după acea dată să fi fost deja în ceruri. De aceea Isus îi zice:

Dar ce am împotriva ta este că ți-ai părăsit dragostea dintâi. Adu-ți, dar, aminte de unde ai căzut; pocăiește-te și întoarce-te la faptele tale dintâi. Altfel, voi veni la tine și-ți voi lua sfeșnicul din locul lui, dacă nu te pocăiești. Apoc 2,4.5

Trei sigilii ale încercărilor În vreme ce pentru toți Adventiștii de Ziua a Șaptea, de orice nuanță, anii 1844 și 1846 au însemnătate clară, următoarele trei date (1914, 1936 si 1986) sunt recunoscute numai de către puține grupări, ca având o semnificație evidentă, de o imensă importanță, și spre care Dumnezeu arată. Pentru ei, acestea sunt date istorice foarte semnificative, care au fost ținute ascunse de majoritatea AZȘ, din anumite motive, după cum vom vedea mai departe.

Dumnezeu a marcat trei ani, în care poporul Său urma să fie în mod deosebit probat. Trei sigilii care să slujească pentru cernerea poporului Său, pentru a separa grâul de pleavă.

În paralel se desfășoară primele patru biserici din Apocalipsa 2 si 3, care ne vor furniza mai multe detalii despre ceea ce s-a petrecut în aceste trei momente istorice, încât chiar Dumnezeu a considerat necesar să le consemneze în ceruri, cu propria Sa mână.

1914: Sigiliul al doileaCând a rupt Mielul a doua pecete, am auzit pe a doua făptură vie zicând: Vino și vezi! Și s-a arătat un alt cal, un cal roșu. Cel ce stătea pe el a primit puterea să ia pacea de pe pământ, pentru ca oamenii să se înjunghie unii pe alții, și i s-a dat o sabie mare. Apoc 6,3.4

În anul 1914 a început primul Război mondial, și cu el un test special pentru poporul lui Dumnezeu: problema, dacă noi ca creștini avem voie sau nu să prestăm serviciu militar, iar în caz de război să încălcăm porunca a 6-a, care spune:“Să nu ucizi!”. De asemenea Sabatul poruncii a 4-a a devenit un test într-o manieră specială, deoarece era evident că un soldat în armată nu putea păstra Sabatul, fără a intra în conflict cu ordinele comandanților săi. Ellen White se pronunțase strict împotriva serviciului militar pentru Adventiști.

SeparareaDatorită acestor conflicte s-a ajuns la divizare în biserică. Cei care, în ciuda amenințării cu închisoarea sau a pericolului de a fi uciși de către compatrioții lor, au vrut să rămână fideli poruncilor lui Dumnezeu, au fost de catre proprii lor frați și surori, care aleseseră să asculte mai degraba de legile statului, excluși și predați autorităților.

Acești loiali ai lui Isus au murit în anii războiului, ca martiri, asemenea predecesorilor lor în sigiliul al doilea clasic pe timpul persecuțiilor creștinilor de către romani.

S-au format două Biserici: Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea originala, care se afla de acum definitiv pe drumul apostaziei, și membrii credincioși lui Dumnezeu, care mai târziu, după încercări fără succes de a se reconcilia cu biserica mamă, au trebuit să se reorganizeze ca Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea Mișcarea de Reformă.

1914 – 1936: SmirnaÎngerului Bisericii din Smirna scrie-i: Iată ce zice Cel Dintâi și Cel de pe Urmă, Cel ce a murit și a înviat: Știu necazul tău și sărăcia ta (dar ești bogat) și batjocurile din partea celor ce zic că sunt iudei, și nu sunt, ci sunt o sinagogă a Satanei. Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temniță pe unii din voi, ca să vă încerce. Și veți avea un necaz de zece zile. Fii credincios până la moarte, și-ți voi da cununa vieții. Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: Cel ce va birui nicidecum nu va fi vătămat de a doua moarte. Apoc 2,8-11

Aceia pe care Isus îi numește aici “sinagoga Satanei” au fost frații și surorile AZȘ care i-au lăsat pe frații si surorile lor fără sprijinul Bisericii în fața autorităților, excluzându-i și predându-i închisorii și morții..

1914 – o dată dezonorabilă pentru organizația Bisericii AZȘ, însă una glorioasă pentru credincioșii lui Dumnezeu, care s-au organizat în acel timp ca Biserica AZȘ Mișcarea de Reformă.

Persecuțiile din timpul Războaielor Mondiale

După ce prima biserică a Apocalipsei, “Efes”, își pierduse “dragostea dintâi” și deja în 1888 avusese loc o divizare internă, Biserica AZȘ trăiește adevărata despărțire și criza grea, despre care Ellen White vorbise, abia în 1914.

Trădați de către proprii lor frați și surori, se reliefează acum o biserică, care nu primește nici o mustrare de la Isus în scrisorile către bisericile din Apocalipsa. Numai două dintre cele șapte biserici nu primesc reproș: Smirna și Filadelfia. Va trebui să vedem, ce s-a întâmplat mai departe cu Smirna.

O lungă perioadă de strâmtorare începu pentru biserica credincioasă a lui Dumnezeu, însă ultimii ani de încercare în cel de-al doilea Război Mondial, care au durat aproape 10 ani, așa cum fusese prezis pentru Smirna, au fost și mai răi…

1936: Sigiliul al treileaCând a rupt Mielul pecetea a treia, am auzit pe a treia făptură vie zicând: Vino şi vezi! M-am uitat şi iată că s-a arătat un cal negru. Cel ce stătea pe el avea în mână o cumpănă. Şi, în mijlocul celor patru făpturi vii, am auzit un glas care zicea: O măsură de grâu pentru un leu! Trei măsuri de orz pentru un leu! Dar să nu vatămi untdelemnul şi vinul! ! Apoc 6,5.6

În culmea Marii Depresiuni a venit Hitler în 1933 la putere. În anul marcat de Dumnezeu 1936, cu trei ani înainte de începerea războiului, a venit a doua încercare de cernere pentru poporul lui Dumnezeu, cu multă amenințare. Regimul nazist interzisese deja din anul 1933 atât Biserica AZȘ cât și Biserica AZȘ Mișcarea de Reformă.

După numai o singură săptămână, biserica AZȘ decide să se alieze cu Naziștii și imediat a fost reabilitată, redobândindu-și bunurile lumești, casele de rugăciune și terenurile confiscate.

1936 – 1986: PergamÎngerului Bisericii din Pergam scrie-i: Iată ce zice Cel ce are sabia ascuţită cu două tăişuri: Ştiu unde locuieşti: acolo unde este scaunul de domnie al Satanei. Tu ţii Numele Meu şi n-ai lepădat credinţa Mea nici chiar în zilele acelea când, Antipa, martorul Meu credincios, a fost ucis la voi, acolo unde locuieşte Satana. Dar am ceva împotriva ta. Tu ai acolo nişte oameni care ţin de învăţătura lui Balaam, care a învăţat pe Balac să pună o piatră de poticnire înaintea copiilor lui Israel, ca să mănânce din lucrurile jertfite idolilor şi să se dedea la curvie. Tot aşa, şi tu ai câţiva care, de asemenea, ţin învăţătura nicolaiţilor, pe care Eu o urăsc. Pocăieşte-te, dar. Altfel, voi veni la tine curând şi Mă voi război cu ei cu sabia gurii Mele. Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mana ascunsă şi-i voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un nume nou pe care nu-l ştie nimeni decât acela care-l primeşte. Apoc 2,12-17

În prima rundă a bisericilor, Pergam a fost deja biserica dispusă pentru compromise. Încercarea îngăduită de Dumnezeu, care a început în anul 1936, a vizat în mod special păstrarea Sabatului. Hitler cerea prezența elevilor la scoală în zilele de Sabat. Biserica AZȘ a fost de acord. Si bineînțeles problema serviciului militar devenise din nou actuală.

Biserica AZȘ a corupt Evanghelia prin aceea că a acceptat toate pretențiile regimului nazist și astfel a făcut compromise. Astfel s-a repetat în mod literal profeția Pergamului…

Smirna din nou neclintităÎnsă exista încă o Smirna, în acest timp numită “Antipa, martorul meu credincios”, Biserica AZȘ Mișcarea de Reformă, care urma să reziste la aceasta probă, așa cum o făcuse mai devreme în primul Război mondial. Trădați din nou de către frați, ei au fost de data aceasta chiar mai sever testați.

Însă nici lagărele de concentrare, nici moartea nu au reușit să-i rețină pe cei credinciosi de a depune mărturie pentru Isus. Ei au rămas neclintiți și fideli lui Dumnezeu, până la moarte.

Dumnezeu a scris suferințele lor în cer, pentru ca noi să putem învăța din ele, să urmăm curând exemplului lor și să nu cădem, când va veni ultima încercare prin legile duminicale înainte de încheierea Judecății de Cercetare.

Și Dumnezeu ne arata prin Ceasul Său unde se aflau credincioșii Săi în acel timp, și cine a continuat în procesul de apostazie prin compromise.

Antipa moare în PergamDin nefericire, profeția lui “Antipa, martorul meu credincios” despre AZȘ Mișcarea de Reformă nu s-a încheiat aici.Se spune că Antipa “a fost omorât la voi, acolo unde locuiește Satana”. Isus nu spune că doar câțiva au fost uciși, ci că întreaga biserică credincioasă, ca și Valdenzii mai înainte, a fost eradicată.

Cei 10 ani de persecuție din timpul Nazismului au fost atât de grei, încât nici măcar credincioșii Bisericii Reformiste nu au supraviețuit, cel puțin nu spiritul lor în Biserică.

Ce fel de spirit a intrat după aceea, se poate vedea în faptul că la Conferința Generală a lor de după cel de-al doilea Război Mondial, datorită neînțelegerilor în problema divorțului și datorită pretențiilor de putere, s-au certat, pentru ca în anul 1951 să se ajungă la scandal și la separarea în două Biserici reformiste: IMS în Germania și SDA-RM în USA.

Din această cauză Smirna nu mai apare menționată în profețiile ulterioare.

Acest mesaj este pentru toți creștinii

De aceea, în acest punct aș dori să subliniez, că sunt ferm convins de faptul că Isus trimite acest mesaj nu numai Bisericii AZȘ sau uneia din grupele ei dizidente, ci la toată frățietatea care are inima lui Antipa, martorul credincios, și vor acționa după exemplul celor care au rămas loiali în timpul celor două Războaie Mondiale.

Apartenența la Comunitate, egal care ar fi aceea, nu ajunge pentru a fi salvat; inima si caracterul fiecărui individ este ceea ce contează și că el acceptă doctrinele AZȘ, recunoscându-le ca Adevăr, și urmând Marelui Învățător care conduce în tot Adevărul.

Mesajul Orionului a fost dat pentru a cimenta încă o dată aceste doctrine, și ca să unească pe o bază comună pe toți aceia care vor forma în curând Filadelfia, care dă mărturie ca Smirna, dar fără a-și pierde viața.

1986: Sigiliul al patrulea

Când a rupt Mielul pecetea a patra, am auzit glasul făpturii a patra zicând: Vino și vezi! M-am uitat și iată că s-a arătat un cal gălbui. Cel ce stătea pe el se numea Moartea, și împreuna cu el venea după el Locuința morților. Li s-a dat putere peste a patra parte a pământului, ca să ucidă cu sabia, cu foamete, cu molimă și cu fiarele pământului. Apoc 6,7.8

În ciclul clasic, sigiliul al patrulea reprezintă supremația papală. Calul gălbui stă pentru o Evanghelie muribundă, iar călărețul - pentru moartea spirituală și veșnică, care vine peste toți aceia care ar urma acestor doctrine false, corupte. Ellen White în mod repetat a subliniat că biserica lui Dumnezeu trebuie să se abțină total de a intra în vreo alianță cu Papalitatea sau cu Protestantismul apostaziat.

În anul 1986 a fost și această indicație divină încălcată în mod public de către Biserica AZȘ. Biserica a participat, în 1986 neoficial, la Ziua de rugăciune pentru pacea mondială în Assisi, care fusese organizată de către Papa Ioan Paul al 2-lea ca prima întrunire ecumenică mondială; din 2002 însă a participat la astfel de întruniri în mod oficial. Anul 1986 a fost în Germania de asemenea marcat de intrarea Bisericii AZȘ în ACK. În SDA_interfaith_relations se pot urmări mișcările din ultimii ani în direcția dialogului dintre Biserica AZȘ și alte denominațiuni…

1986 - ????: Tiatira

În etapa ei de Pergam deja coruptă prin acceptarea unor învățături greșite, precum părerea că în timp de război sau datorită obligației școlarilor Sabatul poate fi călcat, și de asemenea și desconsiderarea poruncii a șasea, Biserica AZȘ a decăzut atât de mult, încât a început să facă alianță fățișă, publică cu Izabela (Papismul și bisericile-fiice ale lui = Ecumenismul = Babilonul).

Îngerului Bisericii din Tiatira scrie-i: Iată ce zice Fiul lui Dumnezeu, care are ochii ca para focului și ale cărui picioare sunt ca arama aprinsă: Știu faptele tale, dragostea ta, credința ta, slujba ta, răbdarea ta și faptele tale de pe urmă, că sunt mai multe decât cele dintâi. Dar iată ce am împotriva ta: tu lași ca Izabela, femeia aceea care se zice prorociță, să învețe și să amăgească pe robii Mei să se dedea la curvie și să mănânce din lucrurile jertfite idolilor. I-am dat vreme să se pocăiască, dar nu vrea să se pocăiască de curvia ei! Apoc 2,18-21

Rămășița din TiatiraÎnsă din nou Dumnezeu arată că mai există încă – în biserica AZȘ și nu numai în ea - câțiva, care se aseamănă cu aceia care deja de două ori fuseseră loiali lui Dumnezeu în cele mai grele încercări. Peste aceștia nu era nevoie să se pună nici o altă greutate, adică nici o persecuție la începutul acestei perioade de timp. Această profeție arată că rămășița există întotdeauna, în oricare moment al istoriei.

Vouă însă tuturor celorlalți din Tiatira, care nu aveți învățătura aceasta și n-ați cunoscut „adâncimile Satanei“, cum le numesc ei, vă zic: Nu pun peste voi altă greutate. Numai țineți cu tărie ce aveți, până voi veni!Apoc 2,24.25

Bisericile AZȘ Reformiste exclud orice alianța sau chiar și numai dialogul cu Mișcarea Ecumenică sau cu Papalitatea, în ascultare de preceptele divine date prin Spiritul Profetic. Aceasta ar trebui să slujească Bisericii AZȘ de exemplu!

Istoria merge înainteOricât de incredibil ar apărea în ochii comunităților adventiste reformiste și a multor altor grupări dizidente, Dumnezeu a arătat în „Cartea cu cele Șapte Sigilii“ că răbdarea Sa cu Biserica Sa încă nu a ajuns la capăt.

Biserica AZȘ se află într-o stare de decădere, fără îndoială! Însă ea încă nu a ajuns în faza de Babilon, deoarece pentru aceasta ar trebui să preia învățăturile Babilonului: 1. acceptarea sfințirii Duminicii și 2. acceptarea credinței în nemurirea naturală a sufletului.

Se prea poate ca pentru mulți să fi devenit deja imposibil de a se mai întruni în Sabat, pentru slujbele religioase, cu frații lor apostaziați din biserica AZȘ. Înțeleg foarte bine această situație. Soluția pentru acest timp, dacă chiar nu există altă variantă, ar fi formarea de mici grupe în case particulare, unde cei credincioși să se poată întruni în aceeași credință.

Dar nu-i lăsați pe frații voștri apostaziați nici singuri de tot! Dați ajutor, pentru ca mulți dintre ei să poată afla această solie minunată și să se poată regăsi în Filadelfia.

Ce vine după aceasta?

Acum, că știm ce este Ceasul lui Dumnezeu și ce ne arată el, se conturează noi întrebări:

1. Unde sunt ultimele trei sigilii în Ceas?

2. Unde sunt ultimele trei biserici și ce însemnătate au ele?

3. Există și alte „arătătoare“ în acest Ceas?

4. Ce fel de mesaj este acesta de fapt, și de ce îl primim tocmai acum?

5. Există și alte dovezi în favoarea faptului că Ceasul lui Dumnezeu este corect și că el are într-adevăr de-a face cu Biblia?

Răspunzând la întrebările ridicate:

1. Întrebare: Unde sunt ultimele trei sigilii în Ceas?

Să le analizăm, sigiliu cu sigiliu…

Se află sigiliul al cincilea în Ceas?Să citim mai întâi versetele despre sigiliul al cincilea în Biblie:

Când a rupt Mielul pecetea a cincea, am văzut sub altar sufletele celor ce fuseseră înjunghiați din pricina Cuvântului lui Dumnezeu și din pricina mărturisirii pe care o ținuseră. Ei strigau cu glas tare și ziceau: Până când, Stăpâne, Tu, care ești sfânt și adevărat, zăbovești să judeci și să răzbuni sângele nostru asupra locuitorilor pământului? Fiecăruia din ei i s-a dat o haina albă și li s-a spus să se mai odihnească puțină vreme, până se va împlini numărul tovarășilor lor de slujbă și al fraților lor, care aveau să fie omorâți ca și ei. Apoc 6,9-11

Acesta este un text pe care Ellen White în mod definitiv îl aplică la timpul micii strâmtorări, deci cu puțin înainte de încheierea judecății de cercetare. Este timpul de persecuție a Bisericii, cu legile duminicale, înainte de închiderea ușii harului…

În căutarea sigiliului al cincileaCând a fost rupt sigiliul al cincilea, Ioan Vizionarul a văzut în viziune grupa celor care fuseseră măcelăriți din cauza Cuvântului lui Dumnezeu și a Mărturiei lui Isus Hristos. După aceea vin direct scenele descrise în cel de-al optsprezecelea capitol din Apocalipsa, în care toți aceia care sunt credincioși și adevărați sunt chemați afară din Babilon. (Mar 199.5)

Este vorba aici despre mica strâmtorare, pe care am putut-o identifica deja în prima viziune a lui Ellen White. Vor exista încă o dată martiri.

Este timpul Marii Strigări, însă și timpul persecuțiilor grele pentru noi.

Deoarece sufletele strigă sub altar, trebuie să găsim această perioadă în partea de jos, sub stelele de centură, și anume în cadrul epocii Tiatira, deoarece acum Papalitatea va stăpâni și mai puternic.

Apare deci evident necesitatea de a lăsa Ceasul să meargă mai departe peste punctul 2012, pentru un anumit timp.

Judecata celor viiPână aici am studiat numai perioada de timp până în anul 2012. Perioada din toamna anului 1844 și toamna anului 2012 reprezintă însă numai judecata celor morți.

Să ne amintim de bărbatul din Daniel 12, care stătea deasupra râului. În jurământul acestui “bărbat” (Isus) către cei doi bărbați avem incluși și cei trei ani și jumătate de persecuție cruntă, de la sfârșitul istoriei lumii. Aceasta temă este mai târziu în Daniel 12 prin cele 1290 și 1335 de zile mai îndeaproape tratată.

Cei trei ani și jumătate încep cu puțin înainte de a se termina judecata celor morți, și judecata celor vii se suprapune pentru o jumatate de an cu judecata celor morți, deoarece revenirea lui Isus cu siguranță trebuie să aibă loc într-o toamnă. Isus jură sub forma unei imagini celor doi bărbați, care reprezintă pe cei morți din Noul Legământ, că Judecata celor Morți urma să dureze 168 de ani, și în același timp sub formă verbală, că Judecata celor Vii urma să dureze trei ani și jumătate.

Prin urmare Judecata celor Vii a început în primavara anului 2012, și noi va trebui să vedem dacă Ceasul Lui Dumnezeu ne oferă informații suplimentare.

Toamna 2012 – toamna 2014: Sigiliul al cincilea

Următorul an pe care îl putem găsi în Orion, dacă lăsăm Ceasul să meargă peste 2012 mai departe, este din nou aceeași linie ca pentru anul 1846.

În anul 2014 ajungem deci iarăși la linia calului alb, care reprezintă Evanghelia pură, dar și Biserica curățită.

Ca urmare, trebuie să ne întrebăm, în care moment va fi curățită biserica.

Acesta va fi cazul atunci când toți cei care vor putea fi salvați vor fi sigilați. Sigilarea va fi încheiată cu puțin înainte de închiderea harului și de începerea anului plăgilor.

Între 2012 și 2014 sunt cuprinși, după socoteala aritmetică, numai doi ani. Orionul indică însă anii din toamnă până în toamnă. “2014” durează astfel din toamna 2014 pană în toamna 2015. Sigiliul al 5-lea va dura, așa cum este de așteptat de altfel, trei ani (+ jumatatea de an de suprapunere cu Judecata celor Morți).

Sigiliul al cincilea este o parte a celui de-al patruleaÎn care perioadă de timp se desfășoară deci sigiliul al cincilea?

Să privim Ceasul ca pe un tort, care este împărțit prin cele patru arătătoare în patru bucăți. În perioada marcată între cea de-a patra făptură vie și prima făptură vie, găsim la sfârșit anii 2012/2013, 2013/2014 și 2014/2015, care marchează cel de-al cincilea sigiliu. Steaua Călărețului Alb arată în mod special către anul 2014/2015, la finalul căruia trebuie să se fi încheiat sigilarea celor 144.000 și, de asemenea, numărul martirilor să se fi împlinit. Acesta corespunde exact cu repetarea sigiliului al cincilea clasic, care a fost Reformațiunea (1571-1755) din timpul persecuțiilor făcute de Papalitate și dominația acesteia în Europa, în timpul celor 1260 de ani ai sigiliului al patrulea (538-1798). De data aceasta însă dominația Papalității (Tiatira) se va extinde asupra întregii lumi în final, înainte de închiderea ușii harului, și va ajunge chiar și în timpul plăgilor, până cu puțin înainte de arătarea Domnului. Aceasta va fi o epocă care va începe cu întărirea papalității și va intra în faza ei fierbinte odată cu legile duminicale din 2014/2015. Papalitatea va lupta însă împotriva “Marii Strigări”, așa cum a făcut și pe timpul Reformațiunii în timpul sigiliului al cincilea clasic.

Dumnezeu ne arată și aici din nou, că El nu ne lasă singuri. El Și-a îndreptat toată atenția asupra Bisericii Sale.

Unde este de găsit sigiliul al șaselea?Să citim mai întâi textul biblic:

Când a rupt Mielul pecetea a șasea, m-am uitat și iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ. Soarele s-a făcut negru ca un sac de păr, luna s-a făcut toată ca sângele, și stelele au căzut din cer pe pământ, cum cad smochinele verzi din pom, când este scuturat de un vânt puternic. Cerul s-a strâns ca o carte de piele pe care o faci sul. Și toți munții și toate ostroavele s-au mutat din locurile lor. Împărații pământului, domnitorii, căpitanii oștilor, cei bogați și cei puternici, toți robii și toți oamenii slobozi s-au ascuns în peșteri și în stâncile munților. Și ziceau munților și stâncilor: Cadeți peste noi și ascundeți-ne de fața Celui ce șade pe scaunul de domnie și de mânia Mielului; caci a venit ziua cea mare a mâniei Lui, și cine poate sta în picioare? Apoc 6,12-17

“Ziua cea mare a mâniei Lui” înseamnă, conform principiului zi-an, un an complet. Este deci un an deosebit, în care mânia lui Dumnezeu va fi revărsată asupra lumii. Va urma perioadei sigiliului al cincilea și, prin urmare, va începe cu închiderea ușii harului în toamna anului 2015.

Ce fel de an deosebit ar putea fi acesta?

Sigiliul al 6-lea este Timpul PlăgilorSigiliul al șaselea face deci referire clară la Timpul Plăgilor după Judecata de Cercetare și închiderea ușii harului.

Până în toamna 2015 are loc Judecata de Cercetare a celor Vii. Sentința va fi atunci rostita peste toți oamenii. Apoi Domnul va părăsi Sfânta Sfintelor și plăgile vor cădea peste Pământ timp de un an întreg.

Dacă acestea încep în toamna 2015 și vor dura un an, atunci ar trebui sa se sfârșească în toamna 2016.

Deoarece în Orion în mod special sunt prezentate cele șapte sigilii în repetarea lor, reprezintă Orionul însuși acea parte a Cărții cu cele șapte sigilii, care este scrisă pe dinăuntru, în timp ce sigiliile clasice reprezintă partea scrisă pe dinafară.

Acum se pune întrebarea: Unde este arătat în ceas sigiliul al 6-lea? Ceasul nu are nici un arătător suplimentar, care să ne ajute. Însă textul biblic din Apocalipsa 14,1 ne dă mai departe indicații. Pentru că Cei 144000 sunt văzuți în timpul plăgilor pe “muntele Sionului”. Nu înseamnă că ei se afla acolo deja fizic, însă ei sunt spiritual într-o anumită măsura deja cu Isus.

Sigiliul al șaselea identificatCine erau aceste suflete care strigau după “răzbunare” în sigiliul al cincilea? Sufletele tuturor acelora care fuseseră omorâți în Isus și datorită credinței lor.

Când vor fi aceștia înviați? Atunci când Isus va reveni.

Din care grupă vor face ei parte după înviere? Ei vor fi o parte a marii gloate. Cealaltă parte sunt cei 144000, care, în viață fiind, Îl văd pe Isus venind.

Unde se află marea gloată în Orion? Înaintea Tronului lui Dumnezeu, la Marea de cristal, în Nebuloasa Orion.

Și am văzut ca o mare de sticlă amestecată cu foc; și pe marea de sticlă, cu lăutele lui Dumnezeu în mână, stăteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei și ai numărului numelui ei. Apoc 15,2 În timp ce cercul celor 24 de Bătrâni reprezintă pribegia noastră pe acest pământ în direcția Canaanului Ceresc, și se întinde până la sfârșitul Judecății în toamna 2015, Marea de Cristal se află direct în fața stelei lui Isus, locul unde Apocalipsa 14 îi plasează pe Cei 144000 în timpul plăgilor, din toamna 2015 până în toamna 2016.

Sigiliul al șaptelea încheie istoria lumiiCel de-al șaptelea sigiliu este deschis abia la sfârșitul Timpului Plăgilor, al cărui început în toamna 2015 a fost marcat prin calul cel alb (toamna 2014 - toamna 2015). La sfârșitul Timpului Plăgilor Isus revine.

Și când a rupt Mielul pecetea a șaptea, s-a făcut în cer o tăcere de aproape o jumătate de ceas. Apoc 8,1

Este vorba aici despre călătoria lui Isus cu Noul Ierusalim, venind dinspre Orion, care va dura șapte zile, respectiv “o jumătate de ceas” în timp profetic. Ellen White amintește aceeași durată de timp pentru călătoria de întoarcere, cu cei mântuiți la “bordul” Noului Ierusalim.

Noi pășirăm toți împreună pe nor și furăm purtați șapte zile în sus către Marea de sticlă, unde Isus aduse coroanele și ni le puse cu propria Lui mână dreaptă pe capetele noastre. (Scrieri Timpurii, p.15)

Însăși Ellen White folosește aici încă, chiar după mai mulți ani de la 1844, principiul zi-an. Dacă textul biblic este cu adevărat exact, atunci Timpul Plăgilor ar trebui să dureze un an, plus cele șapte zile de călătorie a lui Isus dinspre Orion către noi. Ar fi deci 365 + 7 = 372 de zile.

Vom vedea în “Umbrele sacrificiilor de la Sanctuar” că acest lucru se poate demonstra cu exactitate pe bază biblică.

Răspunzând la întrebările ridicate:

2. Întrebare:Unde sunt ultimele trei biserici și ce însemnătate au ele?

Ce au crezut pionierii?

Ceea ce mai rămâne la sfârșitul sigiliului al cincilea, sunt trei Biserici: Sardes, Filadelfia și Laodiceea. Numai una singură fără pată, numai una singură, care primește cununa: Filadelfia.

Să citim însă, ce credeau pionierii la timpul lor, că ar însemna aceste trei Biserici, deoarece același lucru este valabil și astăzi, în sens figurat. Pe www.whiteestate.org putem citi:

În primii ani după experiența din 1844, adventiștii sabatiști se identificau pe ei înșiși ca biserica Filadelfia, pe ceilalți adventiști ca Laodiceea, iar pe non-adventiști ca Sardes. În anul 1854 însă Ellen White a fost nevoită să constate că “rămășița nu era pregătită pentru ceea ce urma să vină peste pământ. O stare de prosteala, asemenea unei letargii, părea să domnească peste mințile celor mai mulți care mărturisesc a crede că noi deținem ultima solie…Voi, concentrați-vă mințile, pentru ca să nu fiți atât de ușor sustrași de la lucrarea de pregătire și de la adevărurile cele mai importante pentru aceste ultime zile!” În anul 1856 James White, Uriah Smith și J.H. Waggoner le spuneau unor grupe de tineri adventiști în mod clar, că solia către Laodiceea se putea aplica la adventiștii păstrători ai Sabatului precum și la alții, care erau “căldicei” în experiența lor spirituală. De asemenea considerau în concluziile lor, că solia îngerului al treilea ar fi ultima solie către o “lume rebelă” iar solia către Laodiceea - ultima solie către o “biserică încropită”.

Filadelfia va rezista

Textul biblic prezintă numai două Biserici care sunt fără pată. Una era Smirna care fusese distrusă ca Antipa, iar cealaltă este Filadelfia la sfârșitul timpului. În primul rând, textul ne arată că ne aflăm aproape de închiderea ușii harului:

Îngerului Bisericii din Filadelfia scrie-i: Iată ce zice Cel Sfânt, Cel Adevărat, Cel ce ține cheia lui David, Cel ce deschide, și nimeni nu va închide, Cel ce închide, și nimeni nu va deschide: Știu faptele tale: iată, ti-am pus înainte o ușă deschisă pe care nimeni n-o poate închide, căci ai puțină putere, și ai păzit Cuvântul Meu și n-ai tăgăduit Numele Meu. Apoc 3, 7.8

Apoi vine promisiunea că Filadelfia nu va fi distrusă:

Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi și Eu de ceasul încercării, care are să vină peste lumea întreagă ca să încerce pe locuitorii pământului. Apoc 3,10

Filadelfia sunt cei 144000Singurii care Îl vor vedea pe Isus, fără ca să fi gustat moartea, sunt cei 144000. Deci trebuie ca Filadelfia să fie această Biserică, deoarece Isus o va păstra în Timpul Plăgilor. Este o Biserică curată, în mod perfect simbolizată prin calul cel alb, a cărui linie va fi din nou atinsă în anul 2014/2015.

Membrii acestei Biserici provin din toate grupele, care au ascultat și au urmat sfaturile acestei solii. Sunt deci credincioși din rândurile Bisericilor Adventiste și din grupări dizidente, „cei puțini din Sardes, care nu și-au pătat hainele“ și aceia din Laodiceea, care tocmai la timp „au cumpărat alifie pentru ochi și aur“ Nimeni nu va fi salvat datorită apartenenței sale confesionale, și de asemenea, nimeni nu va fi condamnat din această cauză. Aceasta este o stare spirituală. Pentru a face parte din Filadelfia sunt de altfel necesari 7 stâlpi ai credinței.

Aceștia vor fi mai târziu prezentați în detaliu.

Să ne uităm acum la Sardes și Laodicea, care de asemenea fac parte dintre cele trei biserici din urmă.

Sardes cea moartăSardes este o Biserică, căreia “îi merge numele că trăiește, însă este moartă”. Isus declară despre majoritatea celor de acolo: Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoț, și nu vei ști în care ceas voi veni peste tine. Apoc 3,3

Cei mai mulți membri din Sardes nu cunosc deci, în care oră va veni Isus, deoarece aceștia nu-L vor fi primit pe Duhul Sfânt (vezi începutul prezentării). De aceea Isus va veni pentru ei în mod neașteptat, surprinzându-i.

Este deci important să nu faci parte din Sardes, biderica moartă. Pentru aceasta trebuie să întelegi ce înseamnă Sardes.

Din Biserica Sardes fac parte efectiv toți aceia care nu au acceptat sfatul lui Isus către Sardes. Cum se prezintă Isus membrilor din Sardes?

Îngerului Bisericii din Sardes scrie-i: Iată ce zice Cel ce are cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu și cele șapte stele: Știu faptele tale: că îți merge numele că trăiești, dar ești mort. Apoc 3,1

Isus amintește încă o dată cele Șapte Stele, Orionul, căci acolo ar fi fost salvarea pentru starea spirituală moartă. O nouă trezire, care ar fi venit prin reînviorarea dată de Spiritul Sfânt, dacă această minunată solie ar fi fost acceptată. Cei mai mulți însă din Sardes erau deja mai dinainte morți.

Laodiceea și mândria spiritualăLaodiceea nu este deci, așa cum cred mulți adventiști reformiști și diverse grupări, numai Biserica AZȘ, ci acea parte încropită a tuturor Bisericilor și grupărilor AZȘ. În biserica AZȘ Mișcarea de Reformă, ca și în toate celelalte grupări, există bineînțeles astfel de membri, atât în cadrul conducerii cât și în rândurile membrilor.

Caracterul tipic de Laodiceean se crede bogat, deoarece el este de părere că, “înarmat” cu Biblia și Spiritul Profetic, lui nu i se poate întâmpla nimic. El a uitat însă că tocmai EGW a fost, care mereu și mereu a zis că istoria se repetă, că noi ar trebui să învățăm din ea, că va exista încă mult mai multă lumină nouă, că noi ar trebui să căutăm după ea ca după comori ascunse, și că numai cine caută, va și găsi până la urmă.

Sunt aceia, care datorită “stabilirii de date” a acestor studii, aduc citate pe care ei înșiși nu le-au înțeles, pentrucă sunt săraci, orbi și goi. Ei nu caută după adevăr, deoarece ei cred că deja l-au cuprins cu propria lor judecată.

Ei sunt orbi, deoarece nu pot recunoaște frumusețea Orionului și nici armonia acestor profeții. Ei nu iau în considerație reproșurile lui Isus, care stau scrise acolo, deoarece ei se cred deasupra tuturor lucrurilor.

Isus are pentru ei cele mai rele cuvinte care, în Biblie, vin din gura Lui.

Laodiceea și spiritul de criticăAceștia sunt cei care știu pe de rost multe citate, și îi condamnă pe frații lor care încă mai stau în Biserica Adventistă, care pentru ei este “Babilon”; care cred că au datoria să-i cheme pe aceștia afară, deoarece Biserica lor este evident mult mai “bogată”.

În același timp, datorită încropelii lor, nu mai manifestă iubire de aproapele și nici măcar iubire pentru proprii frați. Ei critică în permanență și sunt preocupați teologic să despice firul în patru, sau își concentrează atenția mai degrabă asupra politicii lumii, deoarece consideră că în Cuvântul lui Dumnezeu au găsit deja tot ce se putea găsi. Dau aceste studii la o parte deoarece ori le consideră total nebunești ori o teologie fără rost, uitând însă unde se află adevăratele comori de aur: așteptând, în Cuvântul lui Dumnezeu, să fie găsite.

Dacă cei din Sardes erau pur și simplu morți spiritual, deoarece dragostea lor de Dumnezeu murise, cei din Laodiceea trebuie să primească reproșul că sunt mândri spiritual, deoarece ei cred despre sine că sunt singurii care dețin Adevărul.

Ei nu mai caută după lumină nouă, nu pentru ca ar fi devenit morți sau înverșunați, ci doar pentru că sunt de părere că au întrecut pe toți ceilalți în dezvoltarea lor spirituală. Acesta este păcatul mândriei și al judecării, și aceștia vor fi vărsați din gura Domnului din cauza înfumurării lor.

Mulți sunt de părere, că la timpul din urmă mulți vor putea încă să părăsească repede Sardesul și Laodiceea. Citiți privitor la aceasta următoarele cuvinte în “Semnele Timpului”

Nici o speranță pentru Sardes și Laodiceea„Signs of the Times“, 17 Ianuarie 1901, p. 7 și 8:

„Ultimele trei Biserici reprezintă trei stări de fapt, trei condiții prezente: 1. (Sardes) Foarte lumesc, mort, în timp ce se crede viu, neposedând viața lui Hristos - se află în bisericile tradiționale. 2. (Filadelfia) Devotată, căutând sincer după Dumnezeu, se manifestă într-un număr mult mai restrâns, care sunt interesați în venirea Domnului. 3. (Laodiceea) Aceia care au o cunoaștere pe dinafară a adevărului lui Dumnezeu, se simt bogați datorită acestor cunoștințe, mândri, deoarece dețin o morală superioară, nu cunosc însă dulceața harului lui Dumnezeu, puterea iubirii Sale mântuitoare.

Nu există nici o speranță pentru Sardes și nici pentru Laodiceea. Părăsind aceste stări, biruitorii vor trebui să se regăsească în Filadelfia (dragostea frățească). Hristos luptă cu acele puține nume din Sardes. Peste cei mai mulți din Sardes El va veni ca un hoț, în vederea unei judecăți rapide, dar va salva câțiva totuși. Iar pentru Laodiceea, ca întreg, Domnul nu are nici o făgăduință. “Dacă aude cineva glasul Meu” - El se luptă cu fiecare în parte; însă numai aceia care deschid ușa inimilor lor și-L lasă pe Hristos să intre, intră în părtășia slăvită cu Domnul lor divin, și se strămută astfel, prin același proces, în starea iubirii frățești. Aceștia formează rămășița, care păstrează cuvântul răbdării Sale, pentru care nu există osândă și care sunt pregătiți pentru preschimbare. În contrast cu starea de căldicei, aceștia se pregătesc prin luptă grea, străduință sinceră și conflicte puternice; căci numai cel care va birui, va avea parte la Împărăția lui Dumnezeu. (Traducerea autorului)

Răspunzând la întrebările ridicate:

3. Întrebare:

Mai există și alte “arătătoare” în Ceas?

Orionul constă din 7 stele, dintre care până acum am folosit doar 5, pentru citirea Ceasului și a anilor corespunzători.

Ceea ce lipsește este un studiu al celor două stele ale centurii, aflate în dreapta stelei lui Isus, și care reprezintă respectiv tronul Tatălui și al Duhului Sfânt.

Împreună cu Tatăl Său și cu Duhul Sfânt Isus arată către doi ani deosebiți.

Acești doi ani trebuie să fie de o extremă importanță, dacă sunt semnalați de către cele trei Persoane ale Sfatului Divin!

Ne aflăm aici pe un teren de trei ori sfânt:

Fiecare din aceste patru făpturi vii avea câte șase aripi și erau pline cu ochi de jur împrejur și pe dinăuntru. Zi și noapte ziceau fără încetare: Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine! Apoc 4,8

Liniile Tronului

Liniile Tronului ne descoperă alți doi ani, pe care Isus în manieră specială îi reliefează: 1949 și 1950.

Ce s-a petrecut atunci, ca Isus să privească aceasta cu o așa de mare seriozitate?

În anul 1949 a început procesul de ștergere consecutivă din cărțile noastre de învățătură a doctrinei despre natura căzută a lui Isus. Biserica dorea acces la Mișcarea Ecumenică. Acesta a fost începutul unei decăderi îngrozitoare de la învățăturile pionierilor, care credeau că Isus a venit exact în aceeași carne ca a noastră , deci cu aceeași natura păcătoasa, căzută, și de aceea a suferit sub ispite în același mod ca și noi. Dacă este îndepărtată această învățătură și se spune că Isus a venit într-o carne necăzută, atunci se spune în același timp că Isus ar fi avut un avantaj în comparație cu noi, deoarece el era Dumnezeu, și de aceea nu a păcătuit.

Deci am putea rămâne în păcatele noastre, iar El ne-ar mântui în păcatele noastre, în loc să ne mântuiască din păcatele noastre.

1949: Natura „necăzută“ a lui Isus

Procesul acesta a început în anul 1949, pentru ca circa 10 ani mai târziu să se finalizeze în editarea mult discutatului volum “Întrebări cu privire la doctrină” (Questions on Doctrine), care este înțeles de către multe grupări adventiste ca opera care a definitivat apostazia Bisericii, deoarece prin aceasta ea s-a deschis către Ecumenism.

Învățătura aceasta corespunde exact învățăturii nicolaiților, de care Biblia ne previne, și noi “am permis judecății noastre să se încețoșeze în privința înțelegerii a ceea ce este păcatul, și suntem îngrozitor de amăgiți”. Aceasta este învățătura ispititoare a lui Balaam, pe care Ellen White o amintește în Mărturii pentru comunitate, Vol.9, pag.267.1 : “Ei au călcat poruncile și au rupt legământul…” deoarece ei au discreditat până și natura lui Isus.

Găsim aceste linii în “bucata de tort” a Ceasului care corespunde bisericii Pergam, din 1936 până în 1986. În Apocalipsa citim în scrisoarea către Pergam:

Dar am ceva împotriva ta. Tu ai acolo niște oameni care țin de învățătura lui Balaam, care a învățat pe Balac să pună o piatră de poticnire înaintea copiilor lui Israel, ca să mănânce din lucrurile jertfite idolilor și să se dedea la curvie. Tot așa, și tu ai câțiva care, de asemenea, țin învățătura nicolaiților, pe care Eu o urăsc. Apoc 2,14.15

Aceasta ne furnizează o dovadă suplimentară a faptului că Ceasul urmează exact ordinea celor șapte sigilii.

1949: Învățătura Nicolaiților

Datorită acestui motiv (pericolul amenințător pentru biserică, datorită acestor false învățături, de a aluneca spre Ecumenism sau și mai rău), Isus trimise doi pastori la Conferința Generală din anul 1950, pe frații Robert Wieland si Donald Short.Ei au întocmit un document excepțional, în care prezentau exact ceea ce se întâmplase în anul 1888, situație care o adusese pe Ellen White să spună mai târziu că Lumina Îngerului al Patrulea fusese respinsă și că biserica din vina ei pierduse șansa de a fi mers, la numai doi ani după aceea (1890) la ceruri.Scrierea purta titlul: „1888 Re-Examined” sau „1888 –Revizuit“.

Pastorii Wieland și Short au reprezentat cea de-a doua încercare a Domnului de a trimite Bisericii lumina Îngerului al Patrulea, așa cum mai înainte se petrecuse prin pastorii Waggoner și Jones. Conferința Generală a Bisericii AZȘ a respins și acest document ca fiind exagerat, deoarece acești doi pastori lansaseră chemarea pentru o pocăință colectivă și o reformă, ceea ce atât atunci cât și acum reprezintă pregătirea strict necesară a Bisericii pentru cea de a doua venire a lui Isus.

1950: „1888-Revizuit“

Pastorii Wieland și Short s-au străduit cum au putut ei mai bine, ca să sfătuiască Biserica și să o rețină de la introducerea învățăturii false cu privire la natura umana a lui Isus, care urma sa ducă Biserica la ruină. Însă nu au fost ascultați.

Învățătura despre natura necăzută a condus în final la aceea, că în anul 1986 Biserica a comis păcatul public de a se amesteca în Ecumene, și că astăzi avem în rândurile noastre atât de mulți credincioși neloiali și care trăiesc în păcate deschise, încât mulți dintre noi nici nu se mai simt atrași spre comunitate, deoarece nu mai suntem de aceeași credință.

De aceea Isus ne avertizează încă o data acum, cu multă răbdare (deși lucrarea Lui aici pe pământ este atât de puternic atacată prin această falsă afirmație cu privire la natura Sa), că această minciună despre natura Sa trebuie fără întârziere să fie stârpită.

Un studiu detaliat și profund al Liniilor Tronului cu anii 1949 și 1950 se află în seria de articole “Liniile Tronului”. În “Vasul Timpului” se poate vedea că Isus până și finalul acestui groaznic deceniu al anilor 50, care a introdus cea mai rea decădere a Bisericii, l-a marcat în Cuvântul Său într-o manieră specială.

O avertizare respinsă

În cadrul studiului meu despre „Umbrele viitorului“ (“Vasul Timpului”) a ieșit la iveală o nouă secvență de timp. Isus arăta prin aceasta că vasul Bisericii Sale primise în jurul anului 1965 direct de la El un ordin decisiv de schimbare a cursului de navigare.

După ce primisem această indicatie prin acest alt studiu, mi-am dat seama că prelungirea liniilor tronului înspre stânga arată exact către anii 1865 și 1866. Acești doi ani au fost marcați prin Sabatele-Umbră ale Sanctuarului.

Însă ni se permite așa, pur și simplu, să prelungim liniile într-o direcție, dacă acolo nu avem nici o stea? În cazul liniilor care sunt marcate prin “făpturile vii”, cu siguranță că nu. Cât privește însă Liniile Tronului, care sunt formate de către Isus împreuna cu Sfatul Divin, există o indicație specială în prima viziune a lui Ellen White:

Această lumină strălucea de-a lungul cărării și dădea lumină pentru picioarele lor, așa încât să nu se poticnească. Dacă țineau ochii ațintiți la Isus, care se afla chiar înaintea lor, conducându-i spre cetate, ei erau în siguranță. Însă curând unii au devenit obosiți, și au spus că cetatea era prea departe iar ei se așteptaseră să fi intrat de mult în ea. Atunci Isus îi încurajă ridicând brațul său drept glorios și din brațul său veni o lumină care se revărsă asupra cetei adventiștilor, și ei strigară „Aleluia!“. (EW 14.1)

Brațul drept al lui Isus

Dacă Isus stă pe tron și privește către noi și ridică brațul Său stâng, atunci acesta arată către anii 1949 și 1950. Ridică El însă brațul Său drept, atunci acesta arată către anii 1865 și 1866.

Fiecare dintre noi ar trebui să primească cu mare bucurie acest mesaj, care a fost instituționalizat în acești ani în Biserica noastră, și să-l integreze în propria viață. Isus trimisese viziuni cu privire la reforma sănătății încă din anul 1863, însă abia la renumita dată de 25 Decembrie 1865 a primit Ellen White indicația directă de la Isus, ca să facă să avanseze lucrarea prin construirea de sanatorii și să promoveze solia sănătății ca o parte componentă a Adventismului.

Imediat s-a și trecut la aplicarea în practică a indicației Domnului Hristos, la Conferința Generală din anul următor, 1866, Ellen White face cunoscută intenția Bisericii de a instituționaliza reforma sănătății. A fost de asemenea pentru prima dată tipărit “Health Reformer”.

În cadrul aceluiași an “Western Health Reform Institute” și-a deschis porțile. Îl cunoaștem mai bine cu toții sub numele de “Battle Creek”.

Reforma noastră a sănătății

Ellen White ne dă în „Scrieri timpurii“ încă un indiciu despre cine va face parte din cei 144000 și cui i se va permite accesul în Templul Ceresc:

Când tocmai eram gata să intrăm în Templu, Isus Își înălță vocea Sa plăcută și spuse: “ Numai cei 144000 intră în acest loc”, iar noi strigarăm: “Aleluia!”. Acest templu era susținut de șapte stâlpi, toți dintr-un aur transparent, împodobit cu perle scumpe. (Scrieri Timpurii, p. 17)

Templul simbolizează clădirea credinței fiecăruia din cei 144000. Stă sprijinit pe șapte stâlpi. Până acum nu s-a putut descifra exact, care dintre doctrinele noastre intră aici în discuție. Acum însă se poate…

Cei șapte stâlpi ai templului

1844: Doctrina Sanctuarului, începutul Judecății de Cercetare în Ceruri

Cei șapte stâlpi ai credinței

1846: Sabatul zilei a Șaptea, bazat pe săptămâna creațiunii

1865: Reforma sănătății

1914: Refuzul serviciului militar, chiar cu prețul vieții

1936: Refuzul oricăror compromise cu statul, chiar cu prețul vieții

1950: Neprihănirea prin credință sub totală ascultare de porunci, din dragoste pentru Isus; obținerea unui caracter sfânt înainte de revenirea lui Isus

1986: Evitarea amestecului cu alte religii; neparticiparea la Mișcarea Ecumenică

Privind Liniile Tronului în toată întregimea lor, găsim că ele ne arată chiar lucrarea lui Isus pe acest pământ…

Brațul Său stâng a adus oamenilor îndreptățirea prin credință și ne-a dat un exemplu, cum putem să ducem o viață liberă de păcat, în totală ascultare de poruncile lui Dumnezeu, printr-o completă predare înaintea Tatălui a voinței noastre.

Brațul Său drept a fost vindecarea oamenilor. El a vindecat oricând și peste tot slăbiciunile din popor. Noi trebuie să urmăm acestui exemplu și prin cunoștințele noastre despre reforma sănătății să ajutăm la vindecarea semenilor noștri.

Datorită unei mici deviații în stelele Centurii, au rezultat două linii care se încrucișează… punctul culminant în viața lui Isus: moartea Sa pe cruce pentru noi.

Liniile Tronului conțin pentru noi un îndemn de a trăi așa cum Isus a trăit, și de asemenea o avertizare, de a fi gata, în cazul în care ar deveni necesar, să suportăm moartea din credincioșie față de Isus. Cât de curând vor fi mulți dintre noi încercați sub acest aspect.

Brațul stâng și brațul drept al lui Isus

Răspunzând întrebărilor ridicate:

4. Întrebare:Ce fel de mesaj este acesta de fapt, și de ce îl primim tocmai acum?

Dumnezeu a scris în ceruri mai multe momente din istoria Mișcării Advente, în care poporul Său a fost încercat și cernut, însă EL a arătat poporului si care doctrine sunt corecte, pentru ca el să fie pregătit pentru ultimul test. Acest test vine foarte curând, însă nu înainte ca această solie să atingă pe cei 144000, pentru a face să răsune marea strigare.

În “Scrieri Timpurii” am citit că vocea lui Dumnezeu anunță ziua și ceasul revenirii lui Isus, că această voce vine dinspre Orion și că apoi poporul lui Dumnezeu prin Marea Strigare va atrage asupra sa mânia națiunilor.

Solia este o chemare la pocăință pentru comunitățile AZȘ și pentru fiecare membru în mod personal, și arată că în timpuri de pregătire și încercare trebuie să ne comportăm așa cum Smirna și Antipa, martorul credincios, au facut-o: în credincioșie față de poruncile lui Dumnezeu, chiar dacă aceasta ne costă viața.

Păstrați credincioșia față de porunci

Această solie ajunge la noi cu intensitate crescută acum, cu puțin timp înainte de promulgarea legilor duminicale. Există un motiv pentru aceasta. Dumnezeu arată cum poporul Lui a căzut în cele trei încercări anterioare și cum de fiecare dată numai o rămășiță I-a rămas credincioasă.

Ultima mare încercare ne stă înainte. Cel de-al cincilea sigiliu a fost deja deschis. Și Dumnezeu îi spune pentru ultima dată poporului Său mare, Bisericii AZȘ din epoca Tiatira:

Dar iată ce am împotriva ta: tu lași ca Izabela, femeia aceea care se zice prorociță, să învețe și să amăgească pe robii Mei să se dedea la curvie și să mănânce din lucrurile jertfite idolilor. I-am dat vreme să se pocăiască, dar nu vrea să se pocăiască de curvia ei! Iată că am s-o arunc bolnavă în pat; și celor ce preacurvesc cu ea am să le trimit un necaz mare, dacă nu se vor pocăi de faptele lor. Voi lovi cu moartea pe copiii ei. Și toate bisericile vor cunoaște că „Eu sunt Cel ce cercetez rărunchii și inima“; și voi răsplăti fiecăruia din voi după faptele lui. Apoc 2, 20-23

Acestei teme i-am dedicat un articol special, “Adventistul ecumenic”, însă și celelalte teme din seria “Nimic nu s-a întâmplat?” sunt importante sub acest aspect.

Părăsiți Mișcarea Ecumenică!

Robert Wieland și Donald Short au arătat că, dacă Biserica nu regretă și nu se întoarce pe față și cu totul inechivoc înapoi la învățăturile originale, atunci este un mare pericol pentru vasul Bisericii.

Fiecare individual trebuie să conlucreze pentru a dezvolta cea mai mare vigilență posibilă, pentru a putea îndepărta din Biserică spiritul lumesc.

Dacă în marea inimă a lucrării nu este păstrată cea mai mare vigilență, pentru a ocroti interesele ei, biserica va ajunge la fel de coruptă ca și bisericile celorlalte denominațiuni… Este un fapt alarmant că indiferența, somnolența și apatia caracterizează pe bărbați în poziții de răspundere, că există o permanentă creștere a mândriei și o alarmantă desconsiderare a avertizărilor Spiritului lui Dumnezeu... Ochii poporului lui Dumnezeu par să fie orbiți, în timp ce comunitatea este rapid măturată în canalul iubirii de lume. {4T 512.3}

Lumea nu are voie să fie introdusă în comunitate și măritată cu comunitatea, formând o legătură de unitate. Pe această cale comunitatea va deveni efectiv coruptă și, așa cum scrie în Apocalipsa, “o închisoare a oricăror păsări necurate și urâte”. {TM, p. 265.1}

O chemare la pocăință colectivă

Aceasta este ultima solie pe care Dumnezeu o are pentru poporul Său, prin care El îi adună acum pe cei 144000 pentru Marea Strigare, confirmând stâlpii de baza ai Adventismului în Lumina Nouă.

Așa cum am văzut, 7 stâlpi de bază ai credinței noastre au fost în această solie încă o dată bine cimentați. Acești stâlpi de bază trebuiesc acum ridicați din nou, iar vasul Bisericii curățat de necurățiile lui.

Această solie se adresează fiecăruia individual, însă și conducătorilor care au o mare răspundere în acești ultimi ani care ne-au mai rămas. Judecata celor vii a început deja.

Ajutați conducătorilor voștri, însă atrageți-le și atenția, atunci când predică sau învață contra principiilor de credință! Fiți atenți mai ales la învățătura falsă a naturii necăzute a lui Isus! Îndemnați frățietatea la credincioșie față de solia sănătății și de asemenea la ordinea imbrăcăminții, care este o parte a acesteia!

Acestea nu sunt cereri legaliste, mai degrabă întrebați-vă, dacă sunteți gata, din iubire pentru Isus, să faceți ceea ce El cu plăcere ar vrea să vadă din partea voastră, numai ca prin aceasta sa-I arătați recunoștința voastră pentru jertfa Sa.

Nu mai acceptați spiritul lumesc fără nici un comentariu! Mustrați, treziți!

Restaurare și Reformă

Biserica AZȘ s-a corupt, iar Conferința Generală nu mai deține candelabrul adevărului. Cine a primit atunci candelabrul? Diversele grupări sau bisericile reformiste nu corespund nici ele profeției, ca lumina lor să umple întreaga lume. Ajutorul trebuie deci să vină încă “de sus”.

De la incidentele teribile ale anului 1888 suntem încă în așteptare ca Îngerul al Patrulea din Apocalipsa 18 să vină în ajutorul comunităților care prezintă solia Îngerului al Treilea. În 1950 l-am respins pentru a doua oara.

După aceea, am văzut coborându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; și pământul s-a luminat de slava lui. El a strigat cu glas tare și a zis: A căzut, a căzut Babilonul cel mare! A ajuns un locaș al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate și urâte; pentru că toate neamurile au băut din vinul mâniei curviei ei, și împărații pământului au curvit cu ea, și negustorii pământului s-au îmbogățit prin risipa desfătării ei. Apoc 18,1-3

Ajutor „de Sus“

Însă aceste texte nu se referă numai la Biserica Catolică, respectiv la Protestantismul decăzut?

Nu, deoarece Spiritul Profeției ne învață:

Lumina care înconjură acest (al patrulea) înger pătrundea peste tot. El strigă cu glas tare: A căzut, a căzut Babilonul cel mare! A ajuns un locaș al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate și urâte. (Apoc 18,2) Solia despre căderea Babilonului, așa cum fusese vestită de către îngerul al doilea, se va repeta, și anume cu adăugarea tuturor stricăciunilor care s-au strecurat în biserici de la 1844 încoace. (Scrieri Timpurii, p. 264)

Aici ne spune Ellen White cu totul clar că în solia Îngerului al Patrulea este vorba în mod special de bisericile de după 1844, în care s-au infiltrat stricăciunile. Deoarece Biserica Catolică și bisericile Protestante erau deja înainte de 1844 decăzute, poate aici să fie vorba numai de Biserica AZȘ însăși, Biserica-mamă AZȘ și fiicele sale, în care și-au găsit intrarea învățături false. Solia Îngerului al Patrulea trebuie de aceea să ridice din nou vechii stâlpi ai credinței și să-i confirme.

Solia Îngerului al Patrulea

Lumina Îngerului al Patrulea este un mesaj dublu, ceea ce adesea trece neobservat.

Ea are o parte care mustră comunitatea datorită corupției ei (repetarea îngerului al doilea):

Lumina care îl înconjura pe acest (al patrulea) înger pătrundea peste tot. El a strigat cu glas tare: A căzut, a căzut Babilonul cel mare! A ajuns un locaș al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate și urâte. (Apoc 18,2) Solia despre căderea Babilonului, așa cum fusese vestită de către îngerul al doilea, se va repeta, și anume cu adăugarea tuturor stricăciunilor care s-au strecurat în biserici de la 1844 încoace. (Scrieri Timpurii, p. 264)

Și mai are o parte care conține o solie de timp:

Această solie părea să fie o adăugare la solia a treia, alăturându-i-se așa cum Strigătul de la Miezul Nopții s-a alăturat soliei îngerului al doilea în anul 1844. (Scrieri Timpurii 277.2)

Lumina dublă a Îngerului al Patrulea

“Strigătul de la Miezul Nopții” a fost solia lui William Miller despre venirea Domnului Hristos și a fost o solie clară de timp. Prin aceasta Ellen White compară Lumina Îngerului al Patrulea cu o solie de timp, spunând că solia Îngerului al Patrulea va veni în ajutor celui de-al treilea înger exact așa cum Strigătul de la miezul nopții s-a alăturat îngerului al doilea.

Însuși Miller a avut și el un vis care a fost publicat în “Scrieri Timpurii”; în acest vis toate învățăturile lui fură contaminate și răstălmăcite. Însă apoi a venit un alt bărbat care a curățat totul și acum totul strălucea de 10 ori mai frumos. Acest al doilea bărbat reprezintă Mișcarea celui de al Patrulea Înger, și așa cum Miller a avut o solie de timp cu privire la începerea judecății, așa are și “cel de-al doilea Miller” o solie de timp privitor la încheierea judecății. Miller găsise pietrele lui prețioase într-o “lădiță” ornamentată, și anume în Biblie; “lădița” celui de-al doilea Miller era însă cu mult mai mare și mai frumos ornamentată… Orionul.

O sugestie: Cine pretinde despre sine că are Lumina Îngerului al Patrulea, însă doar o solie de timp, este la fel de greșit, precum și cel care are numai o solie de avertizare. Ambele părți trebuie să fie împreună!

Tema despre timp este tratată amănunțit în articolele “Ziua și Ora”.

„Lădița“ celui de-al doilea Miller

Ce efect va avea solia celui de-al Patrulea Înger, solia Orionului?

Adesea se citesc superficial aceste versete din capitolul 18. Imediat după al patrulea înger vine o altă voce cu o solie:

Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: Ieșiți din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiți părtași la păcatele ei și să nu fiți loviți cu urgiile ei! Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit și au ajuns până în cer; și Dumnezeu Și-a adus aminte de nelegiuirile ei. Apoc 18,4.5

Mulți interpreți au recunoscut aici în mod corect vocea lui Dumnezeu, a lui Isus, din cer. Alții spun că acesta care vorbește aici este Spiritul Sfânt. Este solia Ploii Târzii.

Este vocea lui Dumnezeu din Orion, iar Duhul Sfânt va conduce pe fiecare dintre cei 144000 în tot Adevărul, prin aceea că El îi conduce în acest moment istoric să accepte această solie și să se pocăiască. Aceasta va conduce în curând la Marea Strigare.

Marea Strigare

Așa cum am prezentat în alte studii, Vaticanul este acum pregătit să călărească fiara din Apocalipsa 17. În data de 10 Iulie 2009 a fost instalat G20, ca puterea care să conducă Noua Ordine Mondială.

Cu câteva zile mai înainte Papa solicitase, prin Enciclica lui Benedict al 16-lea, stăpânirea peste această “fiară” (G20). Pe 10 Iulie 2009, după întrunirea lui G20, Obama a venit direct la Papa și într-o audiență privată i-a prezentat decizia națiunilor.

Toate aceste informații se găsesc în emblema Papei Benedict al 16-lea și în pecetea Anului Paulinic: vești codificate de Vaticanul însuși (vezi “În spatele liniilor dușmanului”)

În primăvara 2012 a început judecata celor vii. Dumnezeu îi adună pe cei 144000 acum, prin această solie speciala, pe care numai ei o pot înțelege, iar această lucrare va fi perfectată de către Spiritul Sfânt. De aceea a și început deja persecuția acelora care cred această solie. Comparați vă rog din nou prima viziune a lui Ellen White.

De ce vine solia tocmai acum?

Ne aflăm acum în ultima oră a lucrării.

De ce ? Priviți încă o dată Ceasul lui Dumnezeu. Ultima oră de judecată a celor morți a început cu 7 ani înainte de 2012, deci în 2005. Dumnezeu a marcat începutul ultimei ore printr-un mare Tsunami de Crăciunul lui 2004, iar în anul 2005 a fost ales Benedict al 16-lea ca nou Papă.

De la începutul anului 2005 Dumnezeu a pornit să-mi explice pas cu pas toate aceste studii. Nimeni nu a vrut să asculte.

Timp de șapte ani, un bărbat a colindat străzile Ierusalimului, anunțând nenorocirile care aveau să vină peste cetate. Zi și noapte el rostea cu glas de tânguire: „Glas de la răsărit; glas de la apus; glas din cele patru vânturi; glas împotriva Ierusalimului și împotriva Templului; glas împotriva mirilor și a mireselor; glas împotriva întregului popor!“ Acest personaj ciudat a fost întemnițat și biciuit, dar nici o plângere nu s-a auzit de pe buzele lui. La toate insultele si tratamentul brutal, el răspundea: „Nenorocire, nenorocire pentru Ierusalim! Nenorocire, nenorocire pentru locuitorii lui!“ Strigătul lui de avertizare n-a încetat până când a fost ucis în asediul pe care-l prevestise. {TV 30.1}

Dumnezeu a permis să comit - ca și William Miller - o eroare de un an în ultima versiune a acestui studiu. Chiar și acest lucru este rău înțeles, și de aceea sunt numit un “profet” fals. Însă eu sunt numai un student al Bibliei, și nimeni nu a găsit sau corectat greșeala cu Anul Plăgilor.

Încotro, fraților, vă vor duce aceste lucruri, când se vor dovedi a fi totuși adevărate? Când veți părăsi letargia voastră spirituală?

Solia ceasului al unsprezecelea

“Ieșiți din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiți părtași la păcatele ei și să nu fiți loviți cu urgiile ei! Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit și au ajuns până în cer; și Dumnezeu Și-a adus aminte de nelegiuirile ei.” Apoc 18,4

Ușa harului pentru Biserica AZȘ ca organizație a început să se închidă la 27 Octombrie 2012 și de aceea Dumnezeu cheamă afară oi din alte Biserici. Dar unde? Dumnezeu va curăța în curând prin pedepse Biserica AZȘ, care va fi astfel eliberată de conducerea ei apostată. Până atunci să ne adunăm în case particulare, pentru a studia această solie si a ne-o însuși.

Dumnezeu strigă tuturor acelora care se află în Biserici ce țin Duminica:

Răspunzând întrebărilor ridicate:

5. Întrebare:Există și alte dovezi precum că Ceasul lui Dumnezeu este corect și că el are într-adevăr de a face cu Biblia?

Cât de mare este probabilitatea matematică de a obține șase numere corecte în Loto?

Răspuns:

Trebuie să tragem șase numere corecte din 49 de posibilități. Ordinea în care sunt trase numerele nu este importantă.

Formula matematică în acest caz arată astfel: (49 * 48 * 47 * 46 * 45 * 44)/6 = 13.983.816

Dacă am juca la Loto de cca. 14 milioane de ori, am putea spera să câștigăm marele premiu numai o dată. Jucând în fiecare săptămână, aceasta s-ar putea întâmpla doar o data în 269.000 ani!

Este posibil ca toate acestea să fie doar hazard?

O analiză matematicăCât de înalta este probabilitatea matematică, ca stelele Constelației Orion să arate cu exactitate către cele mai importante date din istoria Adventismului?

Răspuns:

Trebuie să tragem nouă numere corecte din 168 de posibilități (ani). Ordinea tragerii este însă importantă, iar anii care rămân după fiecare “tragere” trebuie să fie de fiecare dată resocotiți.

Formula arată astfel: 168 (1844) * 167 (1846) * 165 (1865) * 146 (1866) * 145 (1914) * 97 (1936) * 75 (1949) * 62 (1950) *61 (1986) = 2.696.404.711.201.740.000

O comparație uluitoare

Probabilitatea ca Ceasul lui Dumnezeu să fie doar o coincidență și deci o teorie falsă, este de 14.000 (!) de ori mai mică decât…

…de a trage la Loto de 2 ori la rând 6 numere corecte.

Dacă mai luăm în considerație și faptul că la socoteala anterioara am lăsat deoparte alte aspecte, cum este faptul că în Ceasul din Orion se oglindesc toate cele 7 sigilii și biserici din Apocalipsa, împreuna cu toate profețiile corespunzătoare ale lui Ellen White, se ajunge la o cifră astronomică. Probabilitatea ca Ceasul din Orion să fie o teorie falsă este practic…

…ZERO!

Hazardul este exclus!

Descoperiri minunate

În încheiere vom face încă câteva descoperiri minunate, prin care Ceasul lui Dumnezeu va fi mai departe confirmat, de data aceasta însă ne vom sluji de tehnica actuala, în scopul de a ne apropia de Sfânta Sfintelor și de Steaua lui Isus.

Însă să ne amintim mai întâi:

Cei 144000 erau toți sigilați și perfect uniți. Pe frunțile lor stătea scris Dumnezeu, Noul Ierusalim și o stea strălucitoare conținând noul nume al lui Isus. (EW 15.1)

Unde se afla Steaua lui Isus în Orion? Este steaua extremă stânga din centură. Iar stelele centurii au străvechi nume arabe…

Numele cel nou al lui Isus

Mintaka

Alnilam

Alnitak este arabic și înseamnă:

Centura sau Cel care a fost rănit.

M-am întors să văd glasul care-mi vorbea. Și, când m-am întors, am văzut șapte sfeșnice de aur. Și, în mijlocul celor șapte sfeșnice, pe Cineva care semăna cu Fiul omului, îmbrăcat cu o haina lungă până la picioare și încins la piept cu un brâu de aur. Apoc 1,12.13

Alnitak – o supergigantă albastră

Alnitak este de 100.000 de ori mai strălucitor decât soarele nostru.

Însă Alnitak nu este doar o stea gigantă albastră

impozantă, ci un sistem stelar, compus din TREI Stele! Isus ne arată încă o dată că Sfatul Ceresc constă din trei persoane.

Alnitak – și vecinătatea lui

Alnitak

Nebuloasa„Flacără“

Nebuloasa „Cap de Cal“ (descoperită în1888 )

Să privim totul ceva mai de aproape. Cele mai faimoase obiecte ale astronomiei moderne se află aici, în imediata apropiere a Stelei lui Isus…

Râul de foc

Alnitak

Nebuloasa „Flacără“

Nebuloasa „Cap de Cal“

Un râu de foc curgea și ieșea dinaintea Lui (a Tronului). Mii de mii de slujitori Îi slujeau și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ținut judecata și s-au deschis cărțile. Daniel 7,10

Nebuloasa „Flacără“

Mă uitam la aceste lucruri, până când s-au așezat niște scaune de domnie. Și un Îmbătrânit de zile a șezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada, și părul capului Lui era ca niște lână curată; scaunul Lui de domnie era ca niște flăcări de foc, și roțile lui ca un foc aprins. Daniel 7,9

Roțile Ceasului lui Dumnezeu sunt cele trei stele ale Centurii și cele patru făpturi vii, stelele umerilor și ale picioarelor. Aici sunt numite foc aprins. Ce descriere exactă și minunată pentru stele!

Nebuloasa „Cap de Cal“

M-am uitat și iată că s-a arătat un cal alb. Cel ce stătea pe el avea un arc; i s-a dat o cunună și a pornit biruitor și ca să biruie. Apoc 6,2

Apoi am văzut cerul deschis, și iată că s-a arătat un cal alb! Cel ce stătea pe el se cheamă „Cel credincios – și „Cel adevărat“, și El judecă și Se luptă cu dreptate. Apoc 19,11

Acum înțelegem un alt motiv pentru care Isus a ales calul ca simbol pentru venirea Sa, și de asemenea de ce primele patru sigilii, anunțate prin cele patru arătătoare ale Ceasului lui Dumnezeu, sunt cai și călăreți.

„Vânătorul Ceresc“ M-am uitat și iată că s-a arătat un cal alb. Cel ce stătea pe el avea un arc; i s-a dat o cunună și a pornit biruitor și ca să biruie. Apoc 6,2

Vrăjmășie voi pune între tine și femeie, între sămânța ta și sămânța ei. Aceasta îți va zdrobi capul, și tu îi vei zdrobi călcâiul. Gen 3,15

Multe popoare antice au avut această vedere despre Orion: Credeau că este vorba despre un “vânător ceresc cu un arc”. Piciorul lui stâng era ridicat pentru a zdrobi capul șarpelui (imaginea constelației de dedesubt, Eridianus).

Ce vedem cu adevărat în Orion?

Există vreo legătură între spusele popoarelor antice și adevărurile biblice? Este “Vânătorul Ceresc” sau “Gigantul” mult mai mult decât un ceas cosmic, și anume un simbol pentru ceea ce se petrece în Ziua Cerească a Ispășirii?

Serviciul din sanctuarul pământesc se făcea în cele două despărțituri: preoții slujeau zilnic în Locul sfânt, în timp ce, o dată pe an, marele preot îndeplinea o lucrare deosebită de ispășire în Locul preasfânt, pentru curățirea sanctuarului. Zi de zi, păcătosul care se pocăia își aducea jertfa la ușa cortului și, punându-și mâinile pe capul victimei, își mărturisea păcatele, trecându-le în felul acesta, în simbol, de la el asupra jertfei nevinovate. Animalul era apoi înjunghiat. Apostolul spune: „Fără vărsare de sânge nu este iertare“. „Viața trupului este în sânge“ (Leviticul 17, 11). Legea lui Dumnezeu călcata cerea viața păcătosului.

Sângele, reprezentând viața păcătosului pierdută în fărădelege, a cărui vinovăție o purta victima, era dus de preot în Locul sfânt și stropit înaintea perdelei, în spatele căreia era chivotul în care se găsea legea pe care păcătosul o călcase. Prin această ceremonie, prin sânge, păcatul era transmis în simbol asupra sanctuarului. În unele cazuri, sângele nu era dus în Locul sfânt; dar carnea era atunci mâncată de preot, așa cum îi instruise Moise pe fiii lui Aaron, zicând: „Dumnezeu v-a dat să purtați nelegiuirea adunării“ (Leviticul 10, 17). Ambele ceremonii simbolizau deopotrivă trecerea păcatului de la păcătos asupra sanctuarului. {TV 418.1}

Sângele deasupra tronului Harului

Aceasta era lucrarea care avea loc zi de zi, în tot cursul anului. Păcatele lui Israel erau în felul acesta trecute asupra sanctuarului și devenea necesară o lucrare deosebită pentru îndepărtarea lor. Dumnezeu a poruncit să se facă o ispășire pentru fiecare dintre despărțiturile sfinte: „Astfel să facă ispășire pentru sfântul locaș, pentru necurățiile copiilor lui Israel și pentru toate călcările de lege, prin care au păcătuit ei. Să facă la fel pentru cortul întâlnirii, care este cu ei în mijlocul necurățiilor lor“. O ispășire era făcută și pentru altar, ca „să-l curețe și să-l sfințească de necurățiile copiilor lui Israel“ (Leviticul 16, 16.19). {TV 418.2}

O dată pe an, în marea Zi de Ispășire, preotul intra în Locul preasfânt pentru curățirea sanctuarului. Lucrarea îndeplinită acolo completa ciclul anual al slujbelor. În Ziua Ispășirii, erau aduși doi țapi la ușa cortului și se arunca sorțul pentru ei, „unul pentru Domnul și altul pentru țapul de trimis“ (V. 8). Țapul pe care cădea sorțul pentru Domnul urma să fie înjunghiat ca jertfă pentru păcat în favoarea poporului. Și preotul urma să ducă sângele lui dincolo de perdea și să-l stropească pe tronul milei și în fața lui. Sângele urma să fie stropit și pe altarul tămâierii, care se găsea în fața perdelei. {TV 419.1}

Curățirea Sanctuarului

La data aceea, așa cum a fost proorocit de profetul Daniel, Marele nostru Preot a intrat în Locul Preasfânt pentru a îndeplini ultima parte a lucrării Sale solemne — curățirea Sanctuarului. {TV 421.2}

După cum păcatele poporului din vechime erau așezate prin credință asupra jertfei pentru păcat și, prin sângele ei, transferate în simbol asupra sanctuarului pământesc, tot așa și în noul legământ, păcatele celor care se pocăiesc sunt așezate prin credință asupra lui Hristos și transferate, în fapt, asupra Sanctuarului ceresc. Și așa cum curățirea simbolică a celui pământesc era îndeplinită prin îndepărtarea păcatelor prin care fusese mânjit, tot astfel curățirea celui ceresc trebuie realizată prin îndepărtarea sau ștergerea păcatelor, care sunt înregistrate acolo.

Dar mai înainte ca aceasta să se poată face, trebuie să aibă loc o examinare a cărților cu rapoarte, pentru a stabili cine este îndreptățit prin pocăință de păcat și prin credință în Hristos la binefacerile ispășirii Sale. De aceea, curățirea Sanctuarului implică o lucrare de cercetare — o lucrare de judecată. Această lucrare trebuie îndeplinită înainte de venirea lui Hristos pentru a-Și răscumpăra poporul; căci atunci când vine, „răsplata este cu El ca să dea fiecăruia după faptele lui“ (Apocalipsa 22, 12). {TV 421.3}

Urmând pe Miel…

În felul acesta, cei care au urmat lumina cuvântului profetic au văzut că, în loc să vină atunci pe pământ, la încheierea celor 2300 de zile, în anul 1844, Hristos a intrat în Locul Preasfânt din Sanctuarul ceresc, pentru a îndeplini lucrarea de încheiere a ispășirii ca pregătire pentru revenirea Sa. {TV 422.1}

Până la acest punct L-au urmat adventiștii până acum pe Domnul în gând. Cei 144000 Îl urmează însă pe adevăratul Miel de jertfă mai departe…

Cântau o cântare noua înaintea scaunului de domnie, înaintea celor patru făpturi vii și înaintea bătrânilor. Și nimeni nu putea să învețe cântarea, afară de cei o suta patruzeci și patru de mii care fuseseră răscumpărați de pe pământ. Ei nu s-au întinat cu femei, căci sunt verguri și urmează pe Miel oriunde merge El. Au fost răscumpărați dintre oameni, ca cel dintâi rod pentru Dumnezeu și pentru Miel. Apoc 14,3.4

Cei 144000 sunt aceia care recunosc că Isus stă înaintea Tatălui, nu numai arătând rănile Sale, ci aducând sângele Său direct în fața și deasupra Scaunului de har, și că aceasta este reprezentă într-o constelație care se extinde peste mii de ani-lumină…

Semnele rănilor lui IsusNumai o singură amintire va rămâne:

Mântuitorul nostru va purta pentru veșnicie semnele răstignirii.

Pe fruntea Sa rănita,

pe mâinile

și picioarele Sale

se vor păstra pe veci urmele lucrării pline de cruzime pe care a făcut-o păcatul. Privindu-L pe Hristos în slava Sa, profetul spune: „strălucirea lui este ca lumina; Raze pornesc din coasta Sa, și acolo este ascunsă tăria Lui.“ Habacuc 3,4

Coasta împunsă, din care a curs șuvoiul purpuriu,l-a împăcat pe om cu Dumnezeu - acolo aste slava Mântuitorului, acolo „este ascunsă tăria Lui“. {GK 672.4; GC.674.2}

Ceea ce mulți au dat la o parte ca fiind fixare de date, este faptul că acum “o legătură minunată între Universul Cerului și această lume” a devenit vizibilă, așa cum Ellen White ne promisese, dacă am studia cărțile Daniel și Apocalipsa împreună și ne-am pune aceeași întrebare ca și Daniel: ”Cât timp va dura până la sfârșitul timpului?” (vezi folia 61) Acum noi am urmat pe Domnul cu adevărat în Sfânta Sfintelor, acolo unde el mijlocește pentru noi – și aceasta este ceea ce vedem in Orion. El a început acest serviciu în 1844 și îl va termina în toamna 2015 și Se va întoarce în anul 2016. De data aceasta ca Împăratul strălucitor și Eroul învingător.

El arată Tatălui Său rănile Sale, pe care le-a primit din cauza noastră. Rănile Sale sunt pentru totdeauna imortalizate într-o constelație: în Orion. Din coasta Sa a curs apă și sânge, pentru a ne da viață: Nebuloasa Orion, în care ne vom putea regăsi, daca vom fi credincioși până la sfârșit.

Slujba de Mijlocitor a lui Isus

Coasta împunsă, din care a curs șuvoiul purpuriu, l-a împăcat pe om cu Dumnezeu — acolo este slava Mântuitorului, acolo „este ascunsă tăria Lui“. Iar semnele umilinței Sale formează cinstea Sa cea mai înaltă; prin veacurile veșnice, rănile de la Calvar vor provoca lauda Sa și vor face cunoscută puterea Sa. {TV 674.2}

Cu aceasta ne întoarcem aproape până la începutul acestui studiu… la acel bărbat care stă deasupra râului din Daniel 12. Acolo s-a arătat că râul reprezintă Marea de Cristal, Apa și Sângele din coasta lui Isus.

Bărbații aflați pe cele două maluri ale râului corespund aici celor 12 pietre prețioase, pe care Domnul nostru Isus ca Mare Preot le poartă pe pieptul Sau și simbolizează poporul Său: cele două părți ale Noului Legământ și Judecata celor Morți. Timpul pentru Judecata celor Vii este proclamat verbal către cei 144000. Jurământul lui Isus ne dă întreaga durată a judecății, fără anul plăgilor:

168 de ani pentru Judecata celor Morți (7 * 12 + 7 * 12) și 3 1/2 ani pentru Judecata celor Vii.

În Apocalipsa 10 găsim aceeași scenă, numai că aici Isus ridică o singură mână și zice “că nu va mai fi timp”. Către care bărbat jură El asta?

Către bărbații care reprezintă Judecata celor Morți. În timpul acestei părți a Judecății nu mai are loc nici o proclamare de timp. Însă acum, când Judecata celor Vii a început, serviciul lui Isus în Sfânta Sfintelor a intrat într-o nouă fază, și pentru aceasta nu este ridicată nici o mână pentru jurământ “că nu va mai fi timp”. De aceea Îngerul al Patrulea ne vestește acum ziua Revenirii lui Hristos.

Marea de apă și sânge

Am văzut patru îngeri care aveau de făcut o lucrare pe pământ și tocmai mergeau spre a o împlini. Isus era îmbrăcat cu hainele de preot. El a privit înduioșat rămășița, apoi Și-a ridicat mâinile și cu un glas plin de mila a strigat: „Sângele Meu, Tată, sângele Meu, sângele Meu, sângele Meu!“ Apoi am văzut o lumină nespus de strălucitoare venind de la Dumnezeu, care ședea pe marele tron alb, și toată lumina s-a revărsat în jurul lui Isus. Apoi am văzut un înger cu o însărcinare de la Isus, zburând cu repeziciune la cei patru îngeri care aveau de făcut o lucrare pe pământ și fluturând în sus și în jos un lucru pe care-l ținea în mână, strigând cu glas tare: „Țineți! Țineți! Țineți! Țineți! până când slujitorii lui Dumnezeu vor fi sigilați pe frunțile lor.“ {ST 38.1}

Ceea ce va veni din 2013 vor fi cele trei trompete care mai lipsesc. Iar din toamna 2015 îi așteaptă pe toți cei care nu vor face parte dintre cei 144000 cele 7 Plăgi. Faceți-vă gata, pentru ca Isus să poată ridica și pentru voi mâna, mai înainte de a părăsi Sfânta Sfintelor!

Iertare și protecțieGrupările AZȘ care încă mai cred, că Isus le-a însărcinat să cheme afară pe membrii Bisericii lui Dumnezeu, pe care El a instituit-o în anul 1844, ar trebui să reflecte adânc asupra a ceea ce Isus cu rănile Sale în Orion le spune… Eu însumi a trebuit să recunosc aceasta, deoarece și eu mă aflam în eroare!

Când Biserica AZȘ în anul 1888 a respins lumina celui de al Patrulea Înger, Isus a arătat Tatălui rana de la piciorul Său drept. Când Biserica AZȘ a păcătuit în 1914, El a ridicat mâna Sa dreaptă, prezentând Tatălui această rană. În anul 1936 Isus a ridicat mâna Sa stânga și a rugat pe Tatăl să mai aibă răbdare. Începând cu anul 1986 Isus arată Tatălui piciorul Său stâng, pentru a primi permisiunea de a mai putea aștepta. În anul 2015 Isus va fi încheiat lucrarea Sa de mijlocire, și numai cei 144000 de Sigilați ai lui Dumnezeu vor putea să treacă prin Timpul Plăgilor.

Pentru cei care până acum nu au observat încă: am avut și noi 4 Trompete în cele 4 perioade ale celor 4 Sigilii: 1860 – Războiul Civil din America, 1914 – Primul Război Mondial, 1939 – al Doilea Război Mondial, iar din 1980 două războaie în Golf și în 2001 război contra terorismului. Ellen White a văzut următoarele:

De fiecare dată, când Biserica a păcătuit, Isus a arătat către rănile Sale, astfel ca cei patru îngeri să nu înceapă lucrarea lor de distrugere. De fiecare dată Isus a rostit: “Țineți!” Ultima dată, când a spus aceasta pentru Biserică, a fost în 2010, când posibila distrugere a Conferinței Generale fusese deja prezisă prin vise.

Un caracter asemenea lui Isus este răbdător și iertător, și nu arată cu degetul către frații săi, ci îi ajută să iasă din cursa pe care vrăjmașul a pregătit-o pentru ei. Nu trebuie să intrați într-un contact prea strâns cu ei, ca să nu vă contaminați. Însă nu ar trebui nici să-i lăsați singuri și să vă retrageți de la ei dezgustați. Isus a vărsat Sângele Său pentru această Biserică a Sa.

Oricine vrea să se împace cu Dumnezeu, trebuie mai întâi să se împace cu fratele său, deoarece și Isus Și-a vărsat sângele pentru această Biserică, aflată în decădere, și de patru ori a rugat pe Tatăl să mai aștepte. Acum înțelegem că “Ziua Împăcării” trebuie să însemne mai întâi împăcare cu frații noștri.

Oricine vrea să facă parte din cei 144000, trebuie să accepte pentru sine tot ceea ce ne descoperă acest studiu al Orionului. Chiar și dispoziția de a ierta și răbdarea lui Isus! Cine a făcut o rundă completă în Ceasul din Orion și va fi integrat în viața sa toate aceste învățături care i-au fost arătate acolo, va primi din mâna lui Isus cele Șapte Stele și coroana sa la Marea de Cristal, în Nebulosa Orion în anul 2016.

Împăcarea

Centrul Universului

Cu o bucurie de nedescris, copiii pământului ajung părtași la bucuria și înțelepciunea ființelor necăzute. Ei se împărtășesc din comorile de cunoștință și înțelegere câștigate prin veacuri și veacuri din contemplarea lucrărilor mâinilor lui Dumnezeu.

Cu o viziune neumbrită, ei privesc slava creațiunii — sori, stele și sisteme, toate în ordinea rânduită lor înconjurând tronul Dumnezeirii. Numele Creatorului este scris pe toate lucrurile, de la cea din urmă și până la cea mai mare, și în toate se manifestă bogățiile puterii Sale.{TV 677.3}

De aceea, Nebuloasa Orion, în care se află Cetatea Sfânta și Tronul lui Dumnezeu, este centrul Universului, așa cum Ellen White descrie în finalul cărții “Tragedia Veacurilor”, deoarece el simbolizează suferința lui Isus, crucea, și Slujba Sa de mijlocire pentru noi:

Toate comorile universului vor fi deschise spre studiu mântuiților lui Dumnezeu. Neîncătușați de moarte, ei își iau zborul neobosit către lumile îndepărtate — lumi care au fost mișcate de durere la vederea necazului oamenilor și au tresăltat în cântări de bucurie la vestea despre un suflet salvat.

Odată studiul încheiat, aș dori să dau o perspectivă asupra unor lucruri mai îndepărtate , să mă ocup de întrebări mai frecvente și de asemenea să povestesc ceva despre mine și să lansez o chemare personală acelor frați ai mei, care nu aparțin nici de Sardes și nici de Laodiceea.

Am putea să cunoaștem chiar și data exactă a încheierii Zilei Judecății de Cercetare, și dacă da, am putea atunci ști

și în care zi are să vină Isus?

Noi cunoaștem data exactă când Judecata de cercetare a început (22 oct. 1844). Ar fi cel mai logic lucru, să cunoaștem și data exactă când Judecata de Cercetare se va termina. Ellen White a spus, că la revărsarea Spiritului Sfânt ni se vor face cunoscute ziua (2016) si ceasul (?) revenirii lui Hristos. Atunci ar trebui să fim în stare propriu zis să înțelegem aceasta acum.

Acest subiect va fi dezvoltat în studiul “Umbrele Viitorului” pe pagina mea www.lastcountdown.org.

Hristos NU va veni în 2012!!!

Unii au înțeles acest studiu greșit și cred că eu aș spune că Isus are să vină în anul 2012. Nu!

Acesta este doar anul încheierii Judecății celor Morți și începerii Judecății celor Vii.

Dumnezeu încheie judecata abia atunci când nimeni nu mai poate fi salvat. Însă în anul 2014/2015, când sigiliul al cincilea va intra în faza sa fierbinte, vor veni decretele duminicale și chiar și HRISTOSUL FALS, ceea ce va conduce foarte curând la aceea, că ușa harului se va închide pentru totdeauna pentru toți aceia care s-au așezat de partea Satanei și a ținerii unui Sabat fals, Duminica sau Sabatele lunare.

A fost dificil de citit Ceasul?

Nu a fost nevoie decât de…1. un compas

2. o linie obișnuită3. două foi de hârtie

4. o fotografie a Orionului5. Biblia

și 6. Spiritul Sfânt,

care acum tocmai este revărsat.

Tuturor vă doresc binecuvântarea lui Dumnezeu la studiul acestui material! Dați mai departe acest studiu tuturor fraților și surorilor din

Filadelfia și celor din Sardes, care nu și-au pătat hainele, și de asemenea celor din Laodiceea, care au vrut să cumpere aur și alifie

pentru ochi, astfel ca cei 144000 să poată fi adunați împreună.

Despre autor și aceste studii

Studiul de față nu era nici uneia din Bisericile AZȘ cunoscut în momentul publicării, deoarece studiile anterioare care indicau către anul 2012 fuseseră respinse de către toți frații cărora li le prezentasem, ca “fixări de date”. Nici nu a fost cumva “inspirat” de vreo Biserică Reformistă.

Eu dau publicității acest studiu ca autor, fiind conștient de faptul că, deși el se bazează pe doctrinele AZS, nu poartă acreditarea Conferințelor Generale. Este “Lumina noua”, care a fost profetizată, și care devine accesibilă prin Duhul Sfânt numai acelora care vor face parte dintre cei 144000. Fiecăruia îi revine răspunderea personală de a studia această lumină nouă pentru sine însuși, și să decidă dacă este vorba de Adevăr.

“CERCETAȚI TOATE LUCRURILE, ȘI PĂSTRAȚI CE ESTE BUN.” 1. Tes 5,21

Acest studiu a fost redactat de către un om, care din 2004 trăiește la țară, așa cum Ellen White a recomandat, și își investește toată puterea și tot timpul în lucrarea lui Dumnezeu. Din propriile mijloace financiare modeste construiește un sanatoriu în care să fie folosite numai metode naturale, simple de vindecare, și o școală misionară în America de Sud. Împreună cu soția sa prestează lucrare de sănătate pe lângă populația săracă într-una dintre cele mai sărace țări din America de Sud, fără nici un interes material.

Greșeli în prima versiuneAm început să lucrez la acest siteu din ianuarie 2010, deoarece mi-am dorit o platformă pe care să-mi fie posibil să studiez împreună cu alți frați interesați. Speram să găsesc prieteni care, la nevoie, să-mi ofere sugestii pentru îmbunătățiri sau corecturi. Din nefericire însă au urmat numai atacuri, de cele mai multe ori brutale, adesea numai datorită supoziției de fixare de date. Nimeni nu a observat că eu considerasem timpul plăgilor, care în adevar se întinde între toamna 2015 și toamna 2016, ca o parte a judecății de cercetare a celor vii, și astfel apărea revenirea lui Isus cu un an mai devreme.

Aceasta ne aminteste ca William Miller tot asa a făcut două greșeli. Mai întâi o greșeală de calcul: în socoteala celor 2300 de Seri și Dimineți el a luat în considerație și anul 0, care de fapt nu există, și în felul acesta a ajuns pe anul 1843, ceea ce a condus la mica dezamăgire. El a corectat acea greșeală după aceea, așa cum am făcut si eu acum.

O altă “greșeală” a lui Miller a fost interpretarea eronată a evenimentului care urma să se producă în 1844. El credea că urma să aibă loc a Doua Venire a lui Isus, în realitate era vorba abia de începutul Judecății de Cercetare, așa cum știm astăzi. Și eu am comis o greșeală asemănătoare, deoarece ținusem anul 2015 pentru revenirea Domnului și, de aceea, anul 2014 pentru închiderea ușii harului. Apoi însă am recunoscut că Judecata celor vii trebuie să dureze exact 3,5 ani, deoarece înainte de anul plăgilor trebuie ca judecata să fie încheiată și sentința pentru fiecare pronunțată. Aceste erori au fost acum prin lumina crescândă a celor care studiază, corectate.

Fraților, Isus nu vă va face niciodată ușoară acceptarea Luminii noi! Voi nu puteți să plăceți lui Dumnezeu, decât dacă aveți credință, iar credința vine din studiu. Sunteți cu toții chemați să verificați aceste studii, pe care eu le consider ca fiind date de Dumnezeu, și să ajungeți personal la concluzii, care vor fi pentru voi înșivă o mireasmă ori spre viață, ori spre moarte. Rugăciunile mele vor însoți întotdeauna pe aceia care au inimile deschise și care, ca și cei din Bereea, verifică totul și, în cazul în care găsesc încă vreo greșeală, mă atenționează în manieră frățească.

Îngerul al Patrulea trebuie să vină ca și “Strigătul de la miezul nopții” al lui Miller. Acest lucru a fost prezis de către Ellen White. Atunci înseamnă că cel “de-al doilea Miller” trebuie să repete greșelile primului Miller. Acum s-a împlinit și acest lucru.

Un apel personal…

În cazul în care tu, iubite frate sau stimată soră, ai ajuns la convingerea că acest studiu ar trebui să fie răspândit, pentru a atinge pe cei 144000, și stăpânești bine o limbă străină, te rog din inimă să-mi ajuți la traduceri. Am de asemenea intenția să pun la dispoziție Website în diverse limbi. Și aici ajutorul ar fi binevenit.

Poți de asemenea ajuta prin aceea că vei trimite această prezentare PowerPoint tuturor prietenilor, rudelor și frățietății de orice nuanță. Dumnezeu să-ți dea binecuvântare la aceasta!

Dacă deci dorești să iei parte la lucrarea celui de al Patrulea Înger, atunci te rog să iei contact cu mine prin următoarea adresă de Mail: info@letztercountdown.org

DORESC TUTUROR CARE CITESC ACEST MESAJ, SĂ FIE BINECUVÂNTAȚI CU SPIRITUL SFÂNT, CARE ÎI VA CONDUCE ÎN TOT ADEVĂRUL!

Cel ce adeverește aceste lucruri zice: „Da, Eu vin curând.“ Amin! Vino, Doamne Isuse! Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toți! Amin. Apoc 22,20.21