ceaiul depurativ

download ceaiul depurativ

of 36

Transcript of ceaiul depurativ

STUDIUL FARMACOGNOSTIC AL CEAIULUI DEPURATIV

CuprinsCapitolul I. Date generale privind ceaiul depurativ I.1. Compozitia ceaiului , modul de preparare, actiunile si utilizarile conform producatorului I.2. Raspandirea speciilor producatoare I.3. Descrierea speciilor producatoare I.4. Compozitia chimica a speciilor producatoare I.5. Actiunea farmacologica a materiilor prime vegetale I.6. Intrebuintarile materiilor prime vegetale I.7. Preparate farmaceutice care contin extracte sau produse vegetale pulverizate din speciile producatoare Capitolul II. Studiul farmacognostic al ceaiului depurativ II. 1. Determinarea identitatii II. 1.1. Examen macroscopic II.1.2. Examen microscopic II.1.3. Examen microchimic II.1.4. Analiza chimica calitativa a solutiei extractive apoase II.2. Determinarea puritatii II.2.1. Determinarea corpurilor straine II.2.2. Determinarea impuritatilor II.3. Determinarea calitatii II.3.1. Determinari preliminare II.3.2. Dozarea principiilor active Capitolul III. Corelatii intre principiile active identificate si actiunea terapeutica a ceaiului depurativ Capitolul IV. Concluzii Bibliografie

I.Date generale privind ceaiul depurativ I.1. Compozitia ceaiului, modul de preparare, actiunile si utilizarile conform producatorului

Compozitia ceaiului Acest ceai reuneste urmatoarele plante folosite traditional, asociate si dozate optim: 1. frunze de papadie (Taraxaci folium), 2. urzica( Urticarie herba), 3. trei frati patati (Violae tricoloris herba), 4. cicoare( Cichorii herba), 5. radacina de brusture( Bardanae radix), 6. frunze de mesteacan( Betulae folium), 7. fructe de ienupar( Juniperi fructus), 8. flori de soc(Sambuci flores), 9. frunze de frasin(Faxini folium). Ceaiul nu contine alte substante adjuvante, nici arome sau coloranti. Actiunea ceaiului Acest ceai are actiune depurativa prin eliminarea toxinelor atat pe cale renala prin diureza, cat si pe cale intestinala prin laxatie si tegumentara prin sudoratie. Actiunea benefica a ceaiului este completata de favorizarea eliminarii acidului uric conferita de principiile active din frasin, ienupar, mesteacan si a colesterolului( papadie, mesteacan, ienupar, brusture).

Produsul are de asemenea actiune antialergica prin substantele active din mesteacan si trei frati patati. Pierderea excesiva de saruri minerale si vitamine este prevenita datorita compozitiei bogate a plantelor selectionate in potasiu, calciu, magneziu, fier si vitaminele A, B complex, C. Utilizarile ceaiului Acest ceai se recomanda in cure de purificare ale organismului utile in afectiuni reumatice, guta, obezitate, hipercolesterolemie, edeme, boli de piele. La dozele recomandate nu se cunosc contraindicatii. Nu se indica administrarea la copii sub 6 ani. La dozele recomandate nu se cunosc incompatibilitati cu alte medicamente. Acest ceai nu este indicat femeilor insarcinate si mamelor care alapteaza. Modul de preparare Se face infuzie din 1-2 lingurite amestec de plante la o cana cu apa(200mL). Pentru copiii de peste 6 ani este indicat a se bea 1-2 cani cu ceai pe zi, iar pentru adulti, 3-4 cani pe zi intre mese. Durata unei cure obisnuite este de 6-8 saptamani sau conform recomandarii medicului.

I.2. Raspandirea speciilor producatoare1.Taraxacum officinale - familia Compositae, denumire populara: papadie sau laptucaEste raspandita in emisfera boreala, este comuna si la noi prin locuri cultivate sau necultivate( pajisti, margini de drumuri).

2.Viola tricolor -familia Violaceae, denumire populara: trei frati patatiEste o specie ce s-a raspandit pe toate continentele. In tara noastra se gaseste la marginea padurilor, pe locuri stancoase, urcand pana in etajul subalpin.

3.Cichorium intybus -familia Compositae, denumire populara: cicoareEste o specie raspandita in aproape toate continentele, in tara noastra fiind comuna in campii, dar si pe langa drumuri. Cichorium intybus L. var. sativum Bischoff se cultiva ca planta alimentara pentru radacinile din care se fabrica un surogat de cafea.

4. Arctium lappa -familia Compositae, denumiri populare: brusture, lipan, scaiul-oii sau captalanSe intalneste pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, cailor ferate, pe langa garduri, comuna in toata tara de la campie pana in zona de munte. Este raspandita in Europa si Asia.

5.Betula verrucosa (sin B. alba L.;B. pendula Roth.; B. lobulata K.) -familia Betulaceae, denumiri populare: mesteacan sau mesteacan albEste o specie originara din America de Nord. In tara noastra este frecventa prin zavoaie , de-a lungul raurilor si vailor din regiunea de campie pana in etajul montan inferior.

6.Urtica dioica -familia Urticaceae, denumire populare:urzicaSe intalneste pe langa garduri, ziduri, daramaturi, drumuri,pe malul apelor de la campie pana in zona de munte. Prefera zonele cu umiditate mai ridicata si este raspandita pe tot globul , cu exceptia regiunii arctice, centrul si sudul Africii.

7.Juniperus comunis si Juniperus sibirica -familia Cupresaceae, denumiri populare: ienupar, respectiv ienupar piticSunt specii raspandite in toata zona temperata a Europei, dar si in alte zone de pe glob, in special in emisfera nordica. In Europa, in zonele mai nordice , ienuparul poate fi intalnit la joasa altitudine, in timp ce in sudul Europei e intalnit in etajul alpin. In tara noastra apare spontan la altitudini de peste 1500 m.

8.Sambucus nigra -familia Caprifoliaceae, denumire populara: socEste originar din Europa, Asia Occidentala si Africa de Nord, iar la noi in tara este comuna prin paduri , lunci, de la campie pana in regiunea subalpina.

9.Fraxinus excelsior -familia Oleaceae, denumire populara: frasinEste raspandit in toata Europa, in Asia Occidentala si in America de Nord, iar in tara noastra creste spontan.

I.3. Descrierea speciilor producatoare1.Taraxacum officinaleEste o specie perena, cu un rizom vertical, lung de 1-2 cm, care se continua cu o radacina pivotanta cu lungimea de 15cm. Prezinta o rozeta de frunze bazilare alungitlanceolate, penat-fidate cu lobii inclinati in jos, iar din mijlocul rozetei se dezvolta tulpina florifera, inalta de 15-30 cm, care se termina cu un capitul format din flori ligulate , galben-aurii. Fructele sunt achene si prezinta papus la partea superioara.

2.Viola tricolorEste o planta anuala, cu inaltime de pana la 40 cm, cu frunze petiolate, cu flori ce se formeaza la axilele frunzelor superioare. Fructul este o capsula care se desface la maturitate in trei valve.

3.Cichorium intybusEste o planta perena, cu rizom vertical , scurt, care se continua cu o radacina fusiforma, lunga de 15 cm. Tulpina, lunga de pana la 1 m, prezinta o rozeta de frunze bazilare si frunze tulpinare. Prezinta inflorescente solitare (capitule), dispuse axilar, formate din flori ligulate, albastre. Fructul e o achena cu un papus scurt.

4. Arctium lappaEste o planta erbacee bianuala, cu o radacina dezvoltata, cu suprafata rugoasa si negricioasa. Frunzele inferioare sunt mari, petiolate si cordate la baza, iar florile tubuloase sunt dispuse in capitule globuloase, reunite in corimbi. Fructul este o achena insotita de papus.

5.Betula verrucosaMesteacanul sau mesteacanul alb se prezinta ca un arbore cu scoarta neteda, alba, care se deprinde in fasii inelare de culoare alba ca hartia, care atinge inaltimi de pana la 20-30 m. Frunzele sunt romboidale, petiolate, iar florile sunt reunite in amenti. Amentii masculi sunt lungi, cilindrici si apar in anul precedent, iarna acestia fiind descoperiti, iar amentii femeli sunt scurti, ovoizi si apar la varful unor ramuri scurte, foliate, in anul infloririi. Acesta infloreste in februarie-martie, iar fructele sunt samare mici.

6.Fraxinus excelsiorFrasinul este un arbore care poate atinge inaltimi destul de mari si care are o coroana formata din frunze imparipenat compuse . Florile sunt de culoare brun-rosietica, iar fructele aplatizate sunt samare cu o aripa membranoasa , ceea ce face ca la desprindere sa se invarteasca in aer, fiind transportate de vant.

7.Urtica dioica Este o planta erbacee dioica, vivace, ce poate atinge inaltimea de 1 m. Tulpina si frunzele prezinta peri urticanti. Frunzele sunt opuse, ovale, serate si acuminate. Florile sunt dispuse in panicule axilare. Fructul este o achena. 8.Juniperus comunisIenuparul este un arbust cu inaltime de pana la 2 m, ramificat, cu frunze liniare, scurte si aciculare. Acestea sunt grupate in verticile de cate trei frunzulite. Planta este dioica, florile femele fiind de forma unor muguri verzui cu trei solzi inferiori(numiti carpele, care sunt sterili) si cu trei solzi superiori, care contin cate 1-3 ovule (dupa fecundare ovulele se transforma in fructe adevarate). Florile mascule se prezinta sub forma unor conuri ovoide, galbene, cu numeroase stamine. Fructele false, la inceput verzi, devin apoi albastre, brumate si puternic mirositoare.

9.Sambucus nigraSocul este un arbust care poate atinge inaltimea de 4-5 m, are tulpina ramificata, protejata de o scoarta verucoasa, cenusieverzuie. Frunzele sunt mari , opuse, imparipenat compuse, avand cate cinci foliole dintate pe margini. Florile sunt albe, frumos mirositoare, reunite in cime corimbiforme plate. Fructele sunt drupe mici, negre, lucioase, si contin trei seminte alungite. Planta infloreste in lunile maiiunie.

I.4. Compozitia chimica a speciilor producatoare.1.Papadia contine : principii amare ca tetrahidroridentina B (un diol) si taraxacolida ( sub forma glicozidica cu -D-glucopiranoza) compusi triterpenici ca:taraxerol, taraxasterol, -amirenol, faradiol, lupeol inulina, acid cafeic, acizi grasi superiori ca palmitic, oleic, linolic carotenoide ca xantofila si taraxantina derivati flavonici.

2.Trei frati patati contine: saponine triterpenice flavonozide ca violacvercitrina carotenoide ca violaxantina, zeaxantina, o glicozida a salicilatului de metil un alcaloid numit violina

3. Cicoarea contine: tanin un alcool triterpenic- fragarol cvercetina, cvercitrina si citrol ulei volatil, saruri minerale si vitamina C

4. Brusturul contine : 40% inulina acid palmitic, acid stearic, acid cafeic sitosterol si stigmasterol saruri de potasiu si substante cu actiune antimicrobiana

5.Frunzele de mesteacan contin: 0.05-0.1% ulei volatil in compozitia caruia s-a determinat salicilat de metil, acid behenic, si -cariofilen, cariofilen-oxid, si betulenol o glicozida fenolica, betulozida, al carui aglicon se numeste betuligenolul betulalbozida A si betulalbozida B taninuri catehice, glucide, vitamina C, substante rezinoase.

6. Urzica contine: aminoacizi, substante de natura glucidica, amine steroli metilheptenona si acetofenona ulei volatil, substante grase, sitosteroli acizi formic, acetic, pantotenic si folic provitamina A, vitaminele C, B12 si K clorofila, protoporfirina, -caroten, saruri minerale

7. Fructele de ienupar contin: 0.5-2% ulei volatil care contine: si -pinen, camfen , cadinen, terpinen-4-ol, mircen, d-limonen, dipenten, -cariofilen 30% glucide acizi organici pectine, rezine, taninuri un principiu amar denumit juniperina flavonoide sub forma de leucoantociani, antociani ,biflavonoide ca bilobetina si cupresuflavona

8. Socul contine: amine alifatice: etilamina, n-propilamina, izopropilamina, izobutilamina, izoamilamina, glicolaldehida (sunt responsabile de mirosul gretos al florilor proaspete)

flavone: rutozida, hiperozida, izocvercitrozida ulei volatil, acid cafeic si acid clorogenic, acid malic taninuri, saponozide, glicozide ale acizilor ursolic si oleanolic oze, mucilagii, saruri minerale sambunigrozida (glicozida cianogenetica)

9. Frunzele de frasin contin: fraxozida si agliconul sau fraxetolul flavonozide; rutozida, tanin, acizi organici 1-3% manitol, 1% acid ursolic, inozitol, ulei volatil, gume.

I.5. Actiunea farmacologica a materiilor prime vegetale1. Papadia prezinta urmatoarele actiuni: tonic-amar colagog si coleretic depurativ, diuretic decongestiv tonifiant al pielii si astringent

2. Trei frati patati prezinta urmatoarele actiuni: antialergic expectorant diuretic depurativ laxativ emolient si colagog

3.Cicoarea are urmatoarele actiuni; colagog diuretic, laxativ tonic general remineralizant depurativ cercetarile recente au pus in evidenta actiunile hipoglicemianta si hipertiroidiana

4. Brusturele are urmatoarele actiuni: coleretic hipoglicemiant diuretic depurativ

antiseptic antitumoral stimulator al cresterii parului

5. Mesteacanul are urmatoarele actiuni: hipotensiv diuretic depurativ antiinflamator bacteriostatic coleretic si colagog sudorific

6. Urzica prezinta urmatoarele actiuni: depurativ diuretic hemostatic antiinflamator expectorant emolient, astringent, antiseptic si vitaminizant

7. Ienuparul are urmatoarele actiuni: diuretic antiseptic carminativ antispastic sudorific expectorant

8.Socul are urmatoarele actiuni: sudorific diuretic

laxativ antiseptic emolient galactagog antinevralgic

9.Frasin are urmatoarele actiuni: diuretic diaforetic laxativ coleretic-colagog cicatrizant antiinflamator antiscorbutic

I.6. Intrebuintarile materiilor prime vegetale1.Papadia se recomanda in toate bolile unde exista un dezechilibruglandular, precum si in obezitate si gastrite hiperacide. Rezultate bune da in bolile de ficat- diskineziile biliare cu tulburari intestinale, marind secretia biliara. Normalizeaza circulatia sangelui, fiind folosit in varice si ulcer varicos. Se utilizeaza in anorexie prin marirea poftei de mancare la convalescenti. Datorita actiunii diuretice, ceaiul de papadie e folosit in guta si reumatism si are efect indirect in vindecarea eczemelor si a altor boli de piele.

2. Trei frati patati. Intern se utilizeaza in tuse si bronsita datoritasaponozidelor aflate in planta care ajuta la fluidificarea si eliminarea secretiilor bronhice. Datorita rutozidei si saponozidelor, infuzia, cu proprietati diuretice si depurative, este utilizata in eczeme, urticarii, cosuri, furunculoze, ca si in dermatoze de natura artritica si dermatozele frecvente la copii. Mai este folosita in constipatie si in unele afectiuni renale. Extern constituie un leac contra bubelor dulci si a altor boli de piele. Sub forma de comprese amelioreaza dermatozele si tuberculoza pielii.

3.Cicoarea. Sub forma de ceai, in asociatie cu radacina de brusture siiarba de trei frati patati, se foloseste in furunculoze si acnee. Se mai utilizeaza in angiocolite, diskinezii biliare, constipatii cronice, hepatite cronice. In alimentatie, planta e cultivata pentru prepararea cafelei de cicoare, cu proprietati stomahice.

4. Brusturele. Se utilizeaza in diabet, ceaiul avand proprietatea de ascadea zaharul din sange(hipoglicemiant). Diuretic si diaforetic (provoaca transpiratie) la hepatorenali, stimuland functiile renale si cutanate. Se utilizeaza in acnee, furunculoza, eczeme si alte boli ale pielii, in bolile de ficat, reduce calculii biliari, in cresterea parului.

5. Mesteacanul. Se utilizeaza in edeme de natura cardiaca saurenala, reumatism articular, hipertensiune arteriala, nefrite cronice, hipercolesterolemie, guta. Ceaiul de mesteacan, prin diureza puternica pe care o produce, elimina toxinele din corp, stimuleaza schimburile organice, avand in acelasi timp si o actiune depurativa. Dupa unii autori, ceaiul de mesteacan are proprietatea de a dizolva piatra la rinichi (litiaza renala). Se recomanda in bolile de ficat.

6. Urzica. Intern, sub forma de ceai, influenteaza in bine bronsitele,iar in stari de avitaminoza (anemie de primavara), o cura de urzici aduce o inviorare a intregului organism. Datorita substantelor proteice si vitaminelor este folosita ca aliment. Sub forma de ceai, cu actiune diuretica, frunzele de urzica sunt folosite in bolile de rinichi, dizolvand nisipul din acest organ (calculoza renala) si influentand favorabil combaterea reumatismului si gutei, prin eliminarea clorurilor si acidului uric. Datorita vitaminei K pe care o contine, ceaiul de frunze de urzica are insusirea de a opri hemoragiile, motiv pentru care se recomanda in menstruatii abundente (hipermenoree) si neregulate. Extern se recomanda in tratamentul hemoroizilor hemoragici, a ranilor greu vindecabile, a ulcerului varicos si in supuratii. Sub forma de bai, frunzele si radacina de urzica, impreuna cu radacina de brusture, se folosesc pentru intarirea radacinii parului, combaterea seboreei si a matretei.

7. Ienuparul. Intern se utilizeaza in bolile de rinichi si vezica urinara(prin actiunea diuretica si antiseptica), in reumatism, guta, bronsite acute si cronice, tuse, dispepsii de fermentatie, edeme renale, edeme cirotice, balonari abdominale, anorexie. Extern se utilizeaza in reumatism, lumbago, nevralgii diverse.

8.Socul. Intern, ceaiul din flori de soc se ia contra tusei in afectiunileaparatului respirator: raceala, gripa, bronsita, ca si in constipatie. Prin diureza pe care o produce se recomanda in reumatism, boli de rinichi si de vezica. Extern, sub forma de bai sau cataplasme, este indicat in furunculoze, abcese, arsuri, iar sub forma de bai fierbinti se utilizeaza contra reumatismului.

9.Frasin. Se foloseste in colecistite, angiocolite, ulcer gastric siduodenal, dismenoree, metroragii, enterocolite, guta, reumatism. Extern se utilizeaza in leucoree, acnee, eczeme, arsuri, hemoroizi si plagi greu vindecabile.

I.7. Preparate farmaceutice care contin extracte sau produse vegetale pulverizate din speciile producatoarePreparate farmaceutice ce contin papadie:Ceai hepatic, Ceai hepatoforte, Ceai antidiabetic, Ceai hepatic nr. 2, Ceai pentru slabit

Preparate farmaceutice ce contin trei frati patati:Ceai antitumoral, Ceai antialergic, Antialergic (60 cpr), Ceai pectoral, capsule Hyper-Diab

Preparate farmaceutice ce contin cicoare: Capsule Hyper-Bill, Ceai pentru slabit

Preparate farmaceutice ce contin brusture:Ceai antialergic, Antialergic (60 cpr), Tinctura de brusture, Ceai brusture

Preparate farmaceutice ce contin mestecan:Ceai antireumatic, Fitolip, Ceai diuretic, Nieron, capsule Hyper-Cardio

Preparate farmaceutice ce contin urzica:Ceai de urzica vie, Ceai antitumoral, Menstrofit, capsule Hyper-Diab, Ceai pentru slabit

Preparate farmaceutice ce contin ienupar:Ceai antireumatic, tinctura de ienupar

Preparate farmaceutice ce contin soc:Ceai antireumatic, Ceai multivit, Sinupret, capsule Hyper-Grip, Ceai pentru slabit, Ceai sudorific

Preparate farmaceutice ce contin frasin:Ceai antireumatic, Ceai hepatic nr. 2, Menstrofit, Ceai frasin funze, Ceai laxativ

II. Studiul farmacognostic al ceaiului depurativAnaliza farmacognostica reprezinta un ansamblu de metode calitative si cantitative efectuate cu scopul determinarii identitatii, puritatii si calitatii produselor vegetale.

II. 1. Determinarea identitatiiII. 1.1. Examen macroscopicExamenul macroscopic are ca scop stabilirea caracterelor morfologice si organoleptice ale produselor vegetale si presupune stabilirea aspectului, dimensiunilor, culorii, mirosului si gustului respectivelor produse. Aspectul ceaiului. Este neomogen , fiind atat sub forma de concissum, continand fragmente de produse vegetale de tip folium, herba, fructus, flores si radix, dar si sub forma de pulbere (pulveratum). Culoarea. Se deosebesc: fructele de ienupar, niste pseudobace de culoare brun inchis, florile de soc care sunt mici si galbene, fragmente de frunza de urzica de culoare verde inchis, care prezinta peri urticanti, fragmente de frunze de mesteacan de culoare verde, fragmente de frunze de frasin de culoare verde-galbui, fragmente de frunze de cicoare de culoare verde deschis spre galben, fragmente de frunze de papadie de culoare verde inchis, fragmente de radacina de brusture de culoare deschisa si fragmente de herba de trei frati patati de culoare galbena. Prezinta un miros aromat puternic si un gust puternic amar.

II.1.2. Examen microscopicExamenul microscopic are ca obiectiv stabilirea tesuturilor si elementelor anatomice caracteristice unui anumit tip de produs vegetal; se poate realiza pe sectiune, preparat superficial si pulbere. Tehnica de lucru: pe o lama de microscop se pun 1-2 picaturi de solutie de cloralhidrat, se adauga pulberea vegetala obtinuta prin triturate la mojar si se incalzeste deasupra flacarii unui bec de gaz pana la aparitia unor vapori albi si degajarea unui miros caracteristic. Se mai adauga 1-2 picaturi de solutie de cloralhidrat si se continua incalzirea in scopul clarificarii preparatului. Pentru evidentierea elementelor lemnoase se va folosi un agent de colorare, floroglucina clorhidrica care coloreaza peretii lignificati in rosu. In urma examenului microscopic am identificat urmatoarele elemente: -par tector -endoteciu cu papile si grauncioare de polen -epiderma cu stomate, tesut clorofilian, -vase de lemn de calibru mic

II.1.3. Examen microchimicExamenul microchimic are drept obiectiv identificarea compusilor chimici existenti intr-un produs vegetal direct in tesuturi, prin reactii specifice (examen histochimic) sau prin separarea compusilor chimici sublimabili (microsublimare). Identificarea cumarinelor prin microsublimare. Principiul metodei: cumarinele au proprietatea de a sublima. Reactivi nescesari: HCl 100g/L Tehnica de lucru: produsul vegetal pulverizat adus in prealabil pe o lama de microscop se umecteaza cu HCl 100g/L si se supune sublimarii direct in flacara. Microsublimatul obtinut se solubilizeaza in metanol 50%. Solutia obtinuta se imparte in doua probe: proba martor si proba de analizat. In proba de analizat se adauga hidroxid de sodiu 100g/L si se observa fluorescenta caracteristica. Concluzii Se observa o fluorescenta albastra => produsul contine cumarine.

II.1.4. Analiza chimica calitativa a solutiei extractive apoaseAre ca scop stbilirea principalelor grupe de principii active , prin reactii chimice specifice. Pentru realizarea analizei chimice calitative se prepara o infuzie obtinuta din 1-2 lingurite produs vegetal la 100 mL apa. Pe aceasta solutie se realizeaza reactiile specifice pentru urmatoarele principii active: oze, polioli mucilagii salicozida ODP-uri carotenoide saponozide flavonozide tanin alcaloizi 1. Identificarea ozelor Se relizeaza pre baza proprietatilor chimice: caracterul reducator, transformarea in furfural urmata de cuplarea cu fenoli sau amine aromatice. a) Reactia cu reactivul Fehling Principiul reactiei: are la baza proprietatea ozelor de a reduce hidroxidul amino-cupric la oxid cupros. Reactivi necesari: reactiv Fehling I, reactiv Fehling II Concluzie: in urma reactiei a rezultat un precipitat rosu-caramiziu => produsul contine oze. b) Reactia Molisch Principiul reactiei: sub actiunea acidului sulfuric concentrat, ozele se deshidrateaza, cu fomarea furfuralului sau hidroximetil-furfuralului; acestia, prin cuplare cu timol, genereaza compusi colorati in rosu purpuriu Reactivi necesari:H2SO4 conc. , timol 10 g/L Concluzie: in urma reactiei a rezultat un compus colorat in rosu intens => produsul contine oze si polioli.

2. Identificarea mucilagiilor Se realizeaza pe baza proprietatilor chimice. Reactia de precipitare cu alcool Mucilagiile precipita in prezenta alcoolului. Concluzie:in urma reactiei a aparut un precipitat alb => produsul contine mucilagii. 3. Identificarea salicozidei Se realizeaza pe baza proprietatilor chimice . Reactia cu clorura de fer (III) Principiul reactiei: compusii fenolici de tip C6-C1 au capacitatea de a forma coloratii specifice la tratarea cu clorura de fer (III). Reactivi necesari: clorura de fer (III) 10 g/L Concluzie: in urma reactiei a rezultat o coloratie rosie-portocalie => produsul contine salicozida. 4. Identificare ODP-uri Se realizeaza pe baza proprietatilor reducatoare si a capacitatii de substitutie a nucleului aromatic. Reactia cu reactivul Arnow Principiul reactiei: formarea nitrozoderivatilor (in mediu acid) si tautomerizarea spontana a acestora la oximele corespunzatoare. Reactivi necesari: HCl 0.5 N sau 1N , reactiv Arnow, hidroxid de sodiu 0.5N sau 1N. Concluzie: in urma reactiei a rezultat o coloratie rosie => produsul contine ODP-uri. 5. Identificarea carotenoidelor Se realizeaza prin reactii de culoare cu triclorura de stibiu, acid sulfuric concentrat, acid clorhidric concentrat. a) Reactia cu acid clorhidric concentrat Principiul reactiei: la tratarea cu HCl conc. carotenoidele cu structura epoxidica formeaza compusi colorati in verde-albastrui. Reactiv necesar: HCl conc.

b) Reactia cu acid sulfuric concentrat Principiul reactiei: la tratarea cu acid sulfuric concentrat carotenoidele formeaza compusi colorati in albastru-verzui. Reactiv necesar: H2SO4 conc. c) Reactia cu reactivul Carr-Price Principiul reactiei: la tratarea cu triclorura de stibiu, carotenoidele formeaza compusi colorati in albastru, care trec in rosu-purpuriu, si apoi in rosu brun. Reactiv necesar: reactiv Carr-Price Concluzie Reactiile pentru identificarea carotenoidelor sunt negative, produsul nu contine carotenoide. 6. Identificarea flavonozidelor Se realizeaza pe baza proprietatilor chimice. a) Formarea fenoxizilor Principiul reactiei:flavonozidele si agliconii formeaza in mediu alcalin fenoxizi colorati in galben. Reactiv necesar: hidroxid de sodiu 100 g/L. b) Reactia Shibata ( reactia cianidolului sau reactia de reducere a gruparii ceto de la C4) Principiul reactiei: proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor acestora de a-si reduce gruparea ceto in prezenta hidrogenului nativ. Reactivi necesari: magneziu metalic, HCl conc. c) Reactia de obtinere a chelatilor Principiul reactiei: proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor acestora de a forma in prezenta metalelor bi- sau trivalente chelati colorati in galben intens care prezinta o fluorescenta galben-verzuie sau albastra in UV. Reactivi necesari: acetat de sodiu 100 g/L, clorura de aluminiu 25 g/L. Concluzie: reactiile sunt pozitive => produsul contine flavonozide. 7. Identificare saponozide Se realizeaza pe baza proprietatilor chimice. Reactii de precipitare cu hidroxid de bariu, acetat bazic si neutru de plumb.

Principiul reactiei: saponozidele formeaza cu hidroxidul de bariu, acetat bazic si neutru de plumb precipitate albe, insolubile in exces de reactiv. Reactivi necesari: hidroxid de bariu 100 g/L , acetat de plumb (II) 50 g/L, acetat bazic de plumb (II) . Proba de spumefiere Principiul reactiei: o solutie apoasa continand saponozide, prin agitare energica timp de 15 secunde, formeaza o coloana de spuma persistenta cel putin 15 minute. Concluzie: reactiile sunt pozitive => produsul contine saponozide 8. Identificarea taninului Se realizeaza pe baza reactiilor comune ale acestor principii. Reactia cu clorura de fer (III) Principiul reactiei: in prezenta cationului Fe (III) taninurile catehice formeaza precipitate si/sau coloratie verde-negricioasa, iar cele galice precipitate si /sau coloratie albastra-negricioasa. Reactiv necesar: clorura de fer (III) 10 g/L. Concluzie: reactia e pozitiva => produsul contine tanin. 9. Identificarea alcaloizilor Se identifica prin reactii generale de precipitare. Principiul reactiilor: in prezenta reactivului, alcaloizii saruri formeaza precipitate. Reactivi necesari: reactiv Bertrand si reactiv Mayer Observatie: in cazul in care proba are un continut mic de alcaloizi, se va observa doar o opalescenta, nu un precipitat. Concluzie: reactiile sunt negative => produsul nu contine alcaloizi.

ConcluziiIn urma analizei chimice calitative am identificat urmatoarele principii active: oze, polioli mucilagii ODP-uri

salicozida flavonozide saponozide tanin

II.2. Determinarea puritatiiII.2.1. Determinarea corpurilor straineCorpurile straine se refera la parti ale altor plante cu care specia de interes este confundata, la parti ale altor plante de care specia de interes nu poate fi separata in momentul recoltarii si la materii minerale (pamant, nisip, praf, resturi de ambalaj etc.).

II.2.2. Determinarea impuritatilorImpuritatiile se refera la parti din aceeasi planta, dar nedefinite ca acel produs vegetal sau se refera la produs vegetal degradat (atacat de fungi, insecte, rozatoare; uscat sau conservat necorespunzator). Pentru determinarea elementelor straine se apeleaza la examenul macroscopic, in acest scop etalandu-se proba de produs vegetal in strat subtire si examinandu-se cu ochiul liber sau cu lupa.

ConcluziiIn urma analizarii macroscopice a ceaiului depurativ, am constatat ca acesta este impurificat cu materii minerale (pamant, nisip).

II.3. Determinarea calitatiiII.3.1. Determinari preliminare (au valoare orientativa pentruaprecierea calitatii produsului vegetal) Determinarea factorului de imbibare Prin factor de imbibare se intelege volumul total (exprimat in mL) pe care il ocupa 1 g produs vegetal si mucilagul aderent, dupa imbibare cu apa. Principiul metodei: masurarea inaltimii pe care o ocupa produsul vegetal si mucilagul aderent, dupa imbibare cu apa. Factor de imbibare: 11

II.3.2. Dozarea principiilor active (are valoare hotaratoarepentru aprecierea produsului vegetal) Se realizeaza dozarea spectrofotometrica a flavonelor. Principiul metodei: flavonozidele formeaza cu clorura de aluminiu chelati de culoare galbena. Reactivi necesari: acetat de sodiu 100g/L, clorura de aluminiu 25 g/L. Continutul in flavone corespunzator la 100 g produs vegetal se calculeaza conform formulei:

c%=unde: c%- continutul de flavone al produsului vegetal Ep- absorbanta probei; Et- absorbanta solutiei de flavona, substanta de referinta de concentratie Cet din curba etalon; Cet- concentratia solutiei de flavona, substanta de referinta rezultata din curba etalon; Cp- masa de produs vagatal uscat corespunzatoare la 1 mL solutie proba folosita la dozare.

Rezultate: m=1.0075 g Ep=0.219 Eet=0.137 Cet=1 Cp=

= 1.0075 10-3 158664.0343 g%=

c%=

=0.1586%g

III. Corelatii intre principiile active identificate si actiunea terapeutica a ceaiului depurativIn urma determinarii calitative si cantitative putem face corelatia intre actiunea ceaiului si principiile active pe care acesta le contine. Efectuand examinarea experimentala am identificat urmatoarele principii active responsabile de actiunea depurativa, care se realizeaza prin eliminarea toxinelor atat prin diureza cat si prin laxatie: oze si polioli raspunzatoare de actiunea energizanta si laxativa; mucilagii ce imprima actiune laxativa de volum; flavone cu actiune diuretica, antioxidanta si care are rol de vitamina P; saponozide cu actiune diuretica, expectoranta, antiinflamatoare, cicatrizanta; uleiul volatil de ienupar care are actiune diuretica. Datorita continutului in saruri minerale si in vitamine, ceaiul are si actiune remineralizanta si vitaminizanta.

IV. ConcluziiIn cadrul partii teoretice am adunat informatii despre produsele vegetale existente in ceaiul depurativ (frunze de papadie, urzica, trei frati patati, cicoare, radacina de brusture, frunze de mesteacan, fructe de ienupar, flori de soc, frunze de frasin). In urma analizei calitative si cantitative am identificat principiile active raspunzatoare de actiunea terapeutica a ceaiului. Ceaiul, pe langa utilizarea in cure de detoxifiere, in obezitate, hipercolesterolemii si guta, datorita actiunii depurative pe care o imprima substantele active din produsele vegetale, mai este folosit si in boli de piele, datorita substantelor active continute in trei frati patati, cicoare si brusture, in afectiuni renale, datorita substantelor active continute de trei frati patati, brusture, mesteacan, ienupar si soc, dar si ca remineralizant datorita continutului in vitamine si substante minerale( se intalnesc in cantitate mare in urzica).

Bibliografie

1. Cerasela Elena Gird, Bazele teoretice si practice ale analizei farmacognostice, volumele I si II, Editura Curtea Veche, 2008, 2009 2. Ioan Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie volumul I, Editura Medicala, Bucuresti, 1993 3. Ioan Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie volumul II, Editura Medicala, Bucuresti, 1993 4. Maria Pop, Elisabeta Olos, Remedii din farmacia naturii, Editia a II-a, revizuita si adaugita, Editura Fiat Lux, Bucuresti, 2004 5. Stefan Mocanu, Dumitru Raducanu, Plante medicinale in terapeutica, Editura Militara, Bucuresti, 1983 6. www.farmaciaverde.util21.ro