Redactare: Daniel MitranTehnoredactare: Mihail VladPregitire de tipar: Marius BadeaDesign coperti: Laurengiu Midvichi

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiCea mai fiumoasn iubire a lui DonJuan : antologia nuvelelor francqzede dragoste din secolul al XIX-lea / antolog. , trad. 9i note de OctavianSoviany. - Pitegti : Para,Iela 45, 2018ISBN 978-973- 47 -27 45 -2I. Soviany, Octavian (antolog. ; trad.)82r.733.1

Copyright @ Editura Parulela 45,2018Ptezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mlrci inregistrate, iarcontinutul este protejat de legisla$a privind dreptul de proprietate intelectualtr.www. editurapar a,lelt4S. r o

CEAMAIFRUMOASIIUBIRE

ATUIDONJUANvI$W walplnr [raw,uSo de d.Wb

Ain M,ful ^1,{W-lpn,

Antologie, traducere din limba francezd gi note de

Octavian SovianY

Cuprins

Inis d.e Las Sierras [Charles Nodier] ....,...,7

Familia Cenci lstendhal (Henri Beyle)l ......... .'...........75

Laurette sau Pecetea ro;ie lAlftedde Vignyl

(tn episod. d,in timpul Terorii [Honor6 de Balzac] .......143

Dulapul de acaju [Alexanidre Dumas] .... 165

Venus din 1//e [Prosper M6rim6e]....................:....'................"..' 183

funilie [G6rard de Nerval] ................,... 2I7

Cea maifrumoasd iubire a lui Don Juaz [Jules-Am6d6e Barbey

D'Aurevillyl

ktoria unui mierloi alb mtla.edde Mussetl ............,.,269

Moartea tndrd.gostitd. [Th6ophile Gautier] .-........,....301

Excentricul gi fantastul Chsdce Nodier a fost una dintre cele maifascinante personalitEli ale romantismului francez. Nuvela Inis deLas S'iirras, publicatl in 183?, este una dintre scrierile sale de ma-turitate, in care autorul se dovedegte un adevirat maestru al na,raliunii gotice, cu castele bAntuite, stafii 9i rtrsturnIri de situagiespectaculoase.

ln0s de Las Sierras

I

- Nu vrei si ne spui o poveste cu stafii? - irr,r"be Arr"*a"r".

- Nimic mai la indemAnd - am rispuns eu -' c5ci am fost

martorul celei mai ciudate vedenii despre care s-ar putea vorbi'

de la Samuel incoace; dar nu este o poveste, este o intAmplare

adevirati.

- Aga! - murmur6 substitutul, strdngAndu-gi buzele. Oare

tn zrua oe asrazl mar crede cineva in asemenea bazaconii?

- Ai crede poate gi dumneata cu aceeagi tirie ca gi mine -i-am replicat eu - dacd ai fi fost in locul meu.

Eudoxie igi apropie fotoliul de mine gi eu incepui:

Era in ultimele zile ale anului 1819. Eram pe atunci cipitande dragonl aflat cu garnizoana la Girona, in departamentul Ter.

Colonelul meu a g6sit de cuviinli si mi trimiti pentru o remonte

la Barcelona, unde se linea, a doua zi de Crdciun, gn t6rg de cai

vestit in toat6 Catalonia, gi mi-a pus la dispozilie pentru sarcina

asta doi locotenengi din regiment, pe nume Sergy 9i Boutraix,

care erau prietenii mei. DaEi.mi voie, vi rog, si vi vorbesc un

moment despre ei, cici aminuntele legate de caracterul lor, pe

care o sd vi le infiligez, nu sunt cAtuqi de pugin inutile pentru

continuarea istoriei mele.

Charles Nodier

Sergy era unul dintre acei tineri ofileri iegiji de pe bdncilegcolii care au de invins anumite relineri, ba chiar anumite anti-patii pentru a fi bine vdzuli printre camarazi. A reugit in scurrtimp. Chipul sdu era inc0ntitor, manierele - distinse, spiritul -viu gi strdlucitor, bravura - dovediti fird tigad6. Nu exista exer-cigiu militar in care sd nu exceleze, artl pentru care si nu aib[gust qi simqire, degi alcltuirea lui nervoasi gi delicati il ficeamai sensibil la farmecul muzicii. IJn instrument mAnuit de nigtedegete pricepute, dar mai ales o voce frumoasi ll umpleau de unentuziasm care uneori se manifesta prin strigite gi prin lacrimi.CAnd era vorba despre un glas de femeie gi se mai intdmpla gi

ca femeia aceea si fie frumoasd, trdirile sale erau duse pdni ladelir. Asta md ficea si m[ ingrijorez adesea pentru mintea lui.Vd putegi dagi seama ugor ci inima lui Sergy era deschisd mereupentru dragoste gi cd era aproape tot timpul cdzut pradi uneiadintre acele pasiuni violente de care pare si depind6 viaEa unuibbrbat; dar tocmai surplusul sdu de sensibilitate il ferea de exce-

se. Ceea ce-i trebuia acestui suflet inflicirat era un suflet la felde infldcdrat ca al lui, de care si se al5ture gi cu care se se con-topeasci, dar, degi i se pdrea cd il vede peste totr nu il intAlnisepAni atunci de fapt nicdieri. Astfel incAt idolul din ajun, rdmasfiri puterea lui de seduc$e, nu mai era a doua zi decdt o femeieobignuitd, iar cel mai indrdgostit dintre indrdgostili se dovedea

gi cel mai schimbdtor. in asemenea momente de decepqie, cAnd

se pribuqea de la indllimea iluziilor sale la mirturia umilitoarea realitijii, el avea obiceiul s[ spund ci obiectul necunoscut aldorinEelor gi speranlelor sale nu se gdsea pe pdmdnt, dar il maicduta inc5, fie gi cu riscul de a se ingela, aga cum i se intAmpla-se de mii de ori. Ultima amigire a lui Sergy fusese stArnitd de

o micugd cintireagd, destul de mediocr5, atagati de trupa luiBascara care tocmai plrisise Girona. Vreme de doud zile, aceas-

td virtuozi ocupase zonele cele mai inalte ale Olimpului. Darn-a fost nevoie decAt de doui zile ca si fie coborAti in rdndul

Inis de Las Sieryas

muritoarelor celor mai obisnuite. Sergy nici nu-gi mai aducea

aminte de ea.

inzestrat cu o asemenea sensibilitate ugor inflamabild, ar fifost imposibil ca Sergy si nu aibi o puternicd inclinalie pentru

miraculos. Nu exista niciun alt domeniu in care ideile sale sI rd-

tdceascd mai in voia lor. Spiritualist prin gdndire 9i educagie, era

gi mai spiritualist prin imaginagie gi instinct. Credinga sa intr-o

iubitd inchipuitd, pe care lumea spiritelor i-o rezervase anume,

nu era doar un simplu capriciu al fanteziei, era subiectul predi-

lect al reveriilor sale, romanul secret care ii popula gAndurile, un

fel de taini gralioasd gi consolatoare care il despigubea pentru

deznoddm0ntul nefericit al ciutirilor lui inutile' Departe de a

mi ardta impotriva acestei himere, atunci c6nd int0mplarea o

aducea in discuEie, md folosisem de ea cu succes nu doar o datipentru a-i alina dezamigirile amoroase care se produceau regu-

lat in fiecare lund. in general este un lucru destul de obignuit ca

fericirea si fie strdmutatd intr-o lume ideal5, atunci cAnd gtii

cdt prepiegte cea de aici.

Boutraix flcea cu Sergy contrastul cel mai desivdrgit; era

un biiat mare gi gros, plin, ca 9i celilalt, de lealitate, onoare,

devotement fald de camarazi gi bravuri, dar avea o figuri foarte

comunS, iar spiritul sdu ii reproducea cu fidelitate inf5ligarea;

nu cunogtea decAt din atzite dragostea spiritualS care vine din

minte gi inimi gi tulburd viaga sau o infrumusegeazi 9i o pri-

vea ca pe o ndscocire a romancierilor gi poelilor, ce n-ar fi exis-

tat niciodatd in alti parte decAt in cdrli' CAt despre dragostea

pe ingelesul lui, o practica ori de cAte ori avea ocazia, fdrl sd-i

acorde insd mai mult timp gi mai multS preocupare decAt i se

cuvenea. Rlgazurile lui cele mai plicute erau la masa unde se

ageza primul gi de unde se ridica ultimul, cel pulin atunci cAnd

era gi vin din belgug. Dupd faptele strdlucite de vitejie, vinul era

singurul lucru din lume care ii inspira un oarecare entuziasm.

Vorbea despre el cu un fel de elocinli 9i consuma mult, fIrI a

Charles Nodier

merge insd vreodatd pAnd la be1ie. Datoritl unei alcituiri fericitea temperamentului sdu nu decdzuse niciodatl pdnd la aceastastare vulgar5, care transformi omul in animal, qi trebuie si ad-mitem ci adormea intotdeauna la timp.

Viaga intelectuali a lui Boutraix se reducea la un numir foartemic de idei, cu aiurorul cdrora ajunsese la nigte principii inflexi-bile, ce se puteau exprima prin formule absolute, foarte comode,pentru cI nu ldsau loc de disculii. Dificultatea de a demonstraceva printr-o succesiune de ralionamente corecte il transformaseintr-un contestatar. La toate inducgiile intemeiate pe ratiune sausentiment rispundea prin dou5 cuvinte sacrosancte: ,,fanatism..sau ,,prejudecate", insofite de o ridiciturd de umeri. Dac6 te inci-p5ldnai s5-l provoci, igi lisa capul pe spdtarul scaunului, scorea unfluierat asculit care dura atat cat obieclia pe care incercai sd i-oaduci gi il scotea din situagia inconfortabild de a te asculta. Deginu citise niciodatd micar doui pagini consecutive, iqi inchipuia cdl-a citit pe Voltaire gi chiar pe Piron, pe care il privea ca pe un filo-sof; aceste doui spirite frumoase erau autoritdgile sale supreme 9iultima ratio a tuturor controverselor la care binevoia si ia parte se

rezuma la aceasti frazS: ,,Sd vedem mai intAi ce au spus Voltairegi Piron!" Disputa se incheia de obicei aici gi ii d6dea cAgtig decauzd, ceea ce i-a adus in escadronul s5u faima unui excelent lo-gician. Cu toate acestea, Boutraix era un bun camarad, gi omulcare se pricepea cel mai bine la cai din toati armata.

Pentru ci aveam noi ingine nevoie de nigte cai, hotlrAserimsi ne folosim de serviciile unuia dintre acei arriero.r sau catargiicare erau din belgug la Girona, iar ugurinla cu care puteau fi gi-sili de obicei ne inspirase convingerea cd nu va fi greu sd glsimunul care si ne serveasci, dar ne ingelam. Solemnitigile din sea-ra de 24, precum gi t6rgul care urma si aibi loc peste doui zileatrdgeau, de prin toate p54ile Cataloniei, nenumdraqi cildtori,iar noi amAnaserim prea mult procurarea unui vehicul. La oraunsprezece dimineaga eram incd in cdutarea unui arriero gi mai

Inis de Las Sierras

puteam sd ne incercim norocul doar la unul singur, pe care l-am

gisit in fala porgii, pregitindu-se de plecare.

- Blestemali sn-fi fie catArii gi cariola! - strigi Boutraix,copleqit de mdnie, aqezdndu-se pe o borni de la rnarginea dru-mului. Fie ca toti dracii din iad, dacd existd, sd se dezlinluieasupra drumului tiu gi Lucifer insugi sd-1i dea adipost! Agadar,

nu plecdm!

CatArgiul igi ficu cruce gi se didu cu un pas inapoi.

- Dumnezeu si te aibi in pazl, jupAn Estevan - am spus

eu zAmbind - ai ceva cdlStori?

- N-ag putea s[ suslin sus gi tare cd am cbl5tori - rds-

punse catdrgiul - de vreme ce am doar unul singur, pe domnul

Bascara, regizot qi graciosa de comedie, care pleacS sd i se ald-

ture trupei sale la Barcelona qi care a rlmas in urmd ca sd se

ingrijeasci de bagaje, adicl de valiza asta burdugitd cu boarfe gi

zdrenle, care n-are rost sd fie inclrcati pe un migar.

- Uite cum e mai bine, jupdn Estevan. Trdsura dumitale

are patru locuri, iar domnul Bascara ne va ingddui bucuros sipl5tim trei sferturi din prejul cdlStoriei, pe care va fi de altfel

liber si-l treacd in intregime in contul directorului s5u. Noi o sd

pdstr[m secretul. Fii te rog bun gi intreab5-l dacd ne autorizeazd

s5-l insolim.Bascara n-a stat pe gAnduri dec6t atAt cAt i-a trebuit pentru

a-i da consimldmentului siu aparenga unei comportiri indatori-toare. La prdnz plecaserdm deja din Girona.

Dimineala era frumoasi pentru anotimpul acela; dar abia

trecuserim de ultimele case ale oragului cOnd aburii albi, care

pluteau de la risdritul soarelui peste vdrfurile colinelor in perde-

le moi gi ugoare, se ingrogard cu o iufeal5 surprinzdtoare' acope-

riri tot orizontul 9i ne inconjurari ca nigte metereze. Nu peste

mult incepu o ploaie amestecate cuzdpadd, foarte fin5, dar atAt

de puternici gi at6t de gribiti incAt ai fi putut crede cd aerul

se transformase in ap5, iar caterii nogtri nimeriseri pe fundul

10 1l

ii,:et}:.': ,.:il

Charles Nodier

unui fluviu, unde insd, din fericire, puteau respira. Elementulechivoc pe care il traversam igi pierduse intr-atdt transparenfaincdt lizierele pe lAngi care treceam, ba chiar gi punctele cele

mai apropiate de drum, deveniserl invizibile. CatArgiul nostruinainta cu multi grij5, sonddnd mereu drumul cu ochii gi cupiciorul inainte de a-gi angaja echipajul inrr-o direclie oarecare,

iar aceste taton[ri, repetate adesea, ne int6rziau mult. Vadurilecele mai lesnicioase crescuser[ atet de rnult de mult in cetevaore, inc6t deveniseri periculoase, iar Bascara nu putea sd trea-ci niciunul firi a-i invoca pe Sfdntul Nicolae sau pe SfAntulIgnaliu, patronii navigatorilor.

-- Mi-e cu adevdrat teamd - spuse Sergy zAmbind - ca ce-

rul sii nu fi luat in serios blestemul cumplit cu care Boutraix l-aintAmpinat in dimineaga asta pe nefericitul arriero. Se pare cd

tof diavolii din iad s-au dezlSnluit asupra noastr5, a$a cum ne-aurat el, gi nu ne-ar mai lipsi decAt si cin[m cu Lucifer in persoa-

nI pentru ca urarea lui sd se implineasci intru totul.

- Bine, bine - rdspunse Boutraix, ridic6ndu-se pe jumdta-

te. Prejudecdgi! Superstilii! Fanatisme!

$i adormi din nou de indat5.Drumul deveni pugin mai sigur dupl ce am ajuns pe prun-

digul pietros gi solid de la marginea mdrii, dar ploaia sau maidegrabl potopul prin care inotam atat de anevoios nu se potolisecAtugi de pugin. Nu pbrea cA se va opri decAt dupd trei ore de laapusul soarelui, cdnd eram inc6 foarte departe de Barcelona.Am ajuns la Mattaro, unde ne hotirirlm sd poposim neavAnd

incotro, cici echipajul nostru era rupt de obosealS, dar abia amcotit pentru a intra pe aleea largi a hanului cd arriero deschiseportiera gi ne anung5, supirat, ci toatd curtea era ticsite de tr5-suri ce nu rnai putuseri fi gizduite.

- Ne urmdregte fatalitatea in aceastd cdldtorie de groazd -adiugi el" Nu mai sunt locuri de popas disponibile decAt la cas-

telul lui Ghismondo.

T2 t3

Inis de Las Sierras

- Se vedem.- am zis eu ridic6ndu-md de pe scaun - daclva trebui si poposim sub cerul liber intr*unul din cele mai ospi-

taliere orage ale Spaniei; dsta ar fi sfArgitul cel neplScut al uneicilitorii anevoioase.

- Domnule ofiler - interveni un catargiu ce fuma un ci-garro, sprijinindu-se cu indolenld de stdlpul portii - n-o si fililipsigi de tovirdgie in situalia asta nefericitir pentru cd de douiore n-a mai fost primit nimeni in hanurile sau in locuinlele par-

ticulare unde primii veniEi au apucat si se addposteasc5. Nu maiexisti apartamente libere decdt in castelul lui Ghismondo.

Cunogteam de multd vreme acest fel de a vorbi, obignuit laoamenii din popor, dar care nu avusese niciodatd asupra urechi-lor mele un efect mai dezagreabil ca atunci cAnd mi-a fost datsd-l aud din nou.

Mi-am croit totugi drum pdni in apropierea hangilei, prin-tr-o mullime agitati de cil[tori, arrieros, catdri gi rAndagi gi am

reugit s5-i atrag atenfia asupra mea lovind tare in nu $tiu ce us-

tensili de bronz cu mdnerul spadei.

- Un grajd, o camerl qi o masd bine servit[ - am strigatpe tonul acela imperios care are de obicei succes - gi toate astea

indatd! Suntem in serviciul impiratului!

- Domnule cdpitan * replica ea foarte convinsd - nici im-piratul insugi n-ar gisi acum in hanul meu un loc unde sI se

ageze. M6ncare gi vin cdt poftiEi, daci avegi chef si supafi in aer

liber, ceea ce nu e greu intr-un ora$ ca [sta, dar nu st6 in puterile

mele sd-mi ldrgesc locuinla ca si vi pot primi. Pe legea mea de

cre$tine, nu mai sunt apartamente libere decdt la castel.

- Se ia ciuma toate proverbele astea, cu lara lui Sancho

cu tot! - am intrerupt-o eu cu bruschele. Mdcar de castelul dsta

blestemat ar exista cu adevdrat undeva! Cici mi-ar plicea s5-mipetrec noaptea mai bine acolo dec6t in stradd.

- Asta vi-i toati grija? - vorbi ea din nou privindu-mi fix.Castelul lui Ghisrnondo este doar la trei sferturi de leghe de aici

Charles Nodier

gi acolo existi mereu camere libere. E adevdrat cd pulini profitdde avantajul [sta, dar dumneavoastr5, francezii, nu sunteli niqte

bdrbaqi care si-i cedeze diavolului un adipost bun. Vedeli daclvi convine, iar trisura dumneavoastrd va fi inclrcatl cu toate

cele trebuincioase pentru a petrece o seari pldcutd, dacd n-o sd

primigi cine qtie ce viziti supdrdtoare.

- Suntem prea bine inarmagi pentru a ne teme de cineva -i-am rdspuns eu. CAt despre demon, am auzit cd este un come-

sean destul de plicut. Poruncegte agadar si ne aducl proviziile,mdicug5! MAncare pentru cinci ingi care mdndncd fiecare cdtpatru, nutre! pentru catari $i, dacS se poate, ceva mai mult vin,cici il aveam cu noi pe locotenentul Boutraix.

- Locotenentul Boutraix! * fdcu ea, apropiindu-gi bralele,

ceea ce, a$a cum gtie toatl lumea, reprezinti o exclamalie alc5-

tuiti din gesturi. Mozo, doud coquri de cAte douisprezece! $i sn

fie rancio veritabil!Peste zece minute, interiorul trlsurii fu transformat intr-o

cimard atat de bine inclrcati, incdt n-ar mai fi putut pitrundeacolo nici mlcar cel mai subEire dintre cll5torii nogtri; dar, aga

cum v-am spus, timpul care nu incetase sI se arate ameninlStor,cel pulin se mai imbldnzise oleac5. N-am govlit sd facem dru-mul pe jos.

- Unde mergem, domnule clpitan? - intrebi el arriero,mi-rat de aceste preparative.

- Unde si mergem in alti parte, s[rmanul meu Estevan,

decAt in locul pe care ni l-ai indicat chiar dumneata adineauri?

Probabil la castelul lui Ghismondo.

- La castelul lui Ghismondo? Pdzeasci-ne SfdntaFecioard! Nici micar catarii mei nu s-ar incumeta sd faci unasemenea drum.

- il vor face totugi - i-am replicat eu, strecurandu-i inmdni cAteva monede mirunte - gi vor fi despdgubili de aceas-

ti ultiml osteneali printr-un festin copios. Pentru dumneata,

t4 t5

Inis de Las Siercas

camarade dragi, avem acolo induntru trei sticle de vin vechi de

Palamos despre care o s[-mi dai in curdnd niqte noutili. NumaisI nu pierdem vremea, suntem aproape mo4i de foame gi unii,gi allii, iar cerul se intunecd iardgi ameninjdtor.

- La castelul lui Ghismondo! - repetd pe un ton jalnicBascara. $tigi dumneavoastri, domnii mei, ce e castelul luiGhismondo? Nimeni n-a p[truns vreodatd acolo nestAnjenitfdrl si fi fdcut in prealabil un pact cu puterile necurate, iar eu

nu voi pune piciorul in locul acela pentru toate comorile dinlume. Nu, eu nu merg!

- Ba o sd mergi, pe onoarea mea, drag5 Bascara - zise

Boutraix, cuprinzAndu-l cu un bral viguros. Se poate ca un cas-

tilian generos ca dumneata, care exerciti cu atata succes o profe-

siune liberali, si dea inapoi din fala celor mai stupide superstiliipopulare? Ah, daci Voltaire gi Piron ar fi tradugi in spaniol5 aga

cum s-ar cuveni sd fie tradugi in toate limbile, nu mi-ar fi greu

sd-1i demonstrez c[ diavolul de care te temi nu este dec6t o speri-

etoare a bdbdciunilor, nlscocitd, in folosul cdlugirilor, de vreunbeutor riuticios de agheasmd, dar o si-gi explic asta pe larg c6nd

vom cina, cici am stomacul prea gol gi gura prea uscatd pentru

a susgine cu succes la ora asta o disculie filosoficd. Mergi aqadar

fdrl teamd, bravul meu Bascara qi fii sigur cd il vei gdsi mereu pe

locotenentul Boutraix intre tine gi diavol, dacl acesta va indriznisd te supere cu ceva. Pe toqi dracii, o si fie frumos de vdzut!

Vorbind aga, o apucaserdm pe un drum plin de hdrtoa-pe qi intretdiat de coline, inso;igi de viicirelile gi suspinele luiBascara, care igi marca fiecare pas cu o efuziune din psalmi sau

cu vreo invocalie dintr-o litanie. Trebuie s[ admit cd qi catAriinogtri, sl5bili de foame gi de oboseald, se indreptau spre !in-ta drumului nostru nocturn cu un pas resemnat gi posomordt,

oprindu-se din cAnd in cdnd, ca gi cum ar fi agteptat un contra-ordin izblvitor gi intorcdnd jalnic capul in urml dupd fiecarestAnjen de drum parcurs.

Charles Nodier

- Ce e cu castelul dsta rdu famat, care le inspiri acestor

oameni de treabi o teami atat de sincerd gi de adAncd? - intrebiSergy. Poate un sdlag de strigoi?

- Sau o ascunzitoare de hogi - i-am rispuns eu foarte in-cet, cdci poporul n-a crezlrt niciodati in asemenea superstifiifird sd fi avut motive reale de fricd. in ce ne privegte, dispunem

de trei spade, de trei perechi stragnice de pistoale gi de munigie

suficientd, iar, pe l6ng[ cugitul lui de vAnitoare, el arriero are cu

sigurangi, potrivit obiceiului, gi un pumnal catalan de Valencia.

- Cine nu gtie ce e castelul lui Ghismondo - murmurdEstevan cu o voce tremuritoare. Dacd iluqtrii domni sunt cu-

riogi sd afle cAte ceva, le stau bucuros la dispozilie, clci rdpo-

satul taici-meu a intrat acolo odatd. Era un bdrbat gi jumdtate!

Dumnezeu si-l ierte, ci le cam trigea la misea.

- Nu e nimic riu in asta - il intrerupse Boutraix.Spune-ne, aqadar, ce dracu avdzut tatil dumitale in castelul luiGhismondo?

- Spune-ne istoria asta - zise gi Sergy - care ar fi dat pl5-

cerile cele mai rafinate in schimbul unei povegti fantastice.

- Prea bine - rispunse catargiul -, iar dupi aceea seniori-ile voastre vor fi libere sd se intoarcd din drum, dacd vor socoti

de cuviingi.Apoi continui:

- Acest nefericit Ghismondo - zise el, qovdind pulin, ca

9i cum s-ar fi temut sd nu fie auzit de vreun martor nev[zut -nefericit cu adevdrat, fiindci gi-a atras asupra lui mAnia nein-duplecati a lui Dumnezeu, altminteri eu nu-i doresc niciunriu!... - Ghismondo era, la doudzeci gi cinci de ani capul vestitei

familii de Las Sierras, care se bucurd de atAta faimi in cronicilenoastre. Au trecut de atunci cam trei sute de ani, anul siguril puteji gisi scris in cdrgi. Era un cavaler viteaz gi frumos, cu

vederi largi, gragios 9i bine vizut multd vreme de toatd lumea,

dar prea inclinat spre tovirdgii rele gi neinstare si se menlind in

l6 t7

Inis de Las Sierras

frica gi in respeitul lui Dumnezeu, astfel inc6t relele sale deprin-

deri i-au adus in cele din urmi un renume prost, iar cheltuielile

lui nechibzuite l-au dus aproape de ruind. Atunci s-a v[zut silit

si-gi caute adipost in castelul unde dumneavoastrd - v-o spun

cu tot respectul - v-afi hotdrdt cu atata nesocotinle s[ petreceii

noaptea care vine gi care era tot ce mai rim[sese din bogatul luipatrimoniu. Mullumit si scape in acest refugiu de urmbrirea

creditorilor gi a duqmanilor, care nu puteau fi dec6t foarte nu-

merogi, pentru ci patimile gi desfrAndrile sale ficuser[ tulbura-re in multe familii, l-a fortificat in cele din urml gi s-a ferecat

acolo pentru tot restul zilelor sale, impreund cu un scutier la

fel de desfrAnat ca gi el gi cu un tAnir paj a cdrui stricdciune

sufleteascd ii depdgea cu vArfgi indesat v6rsta; casa lor era alcS-

tuitd dintr-o m6n[ de oameni de arme care luaserd parte la toate

excesele lor gi care triiau pe seama a ceea ce mai rimdsese din

averea lui Ghismondo. Acesta a intreprins una din primele luiexpediEii pentru a-gi face rost de o solie gi, aidoma cu pasirea

cea infamd care igi murddregte propriu-i cuib, igi aflase victimain propria lui familie. Unii spun totugi cd Inds de Las Sierras,

cdci aqa se numea aceastl nepoatl a lui, consimlise in secret sd

fie rlpitd. Cine va putea sd explice vreodatd misterele din inima

unei femei?

V-am spus cd asta a fost una din primele lui expedigii, P€n-

tru ci istoria ii atribuie multe altele. Veniturile acestei stAncirii,ce pare si fi fost loviti dintotdeauna de blestemul lui Dumnezeu,

nu i-ar fi acoperit cheltuielile dacb nu le-ar fi sporit cu birurilepe care le smulgea de la cei ce treceau prin pdrEile locului gi care

se numesc jafuri la drumul mare atunci cdnd nu sunt percepute

de un mare senior. Numele lui Ghismondo 9i al castelului sdu au

ajuns curand de temut.

- Doar atat? - flcu Boutraix. Din astea s-au petrecut pes-

te tot. Ele sunt una din conseciniele firegti ale feudalitdlii gi ale

barbariei din acele secole de ignoranqd qi de robie.