Ce Trebuie Sa Stim Despre Hernia Inghinala

15
Ce mancam dupa operatia de hernie? Posted on 11 Septembrie 2012 by Dr. Teodor Buliga Sub denumirea generică de „hernie” se ascund mai multe aec!iuni care au ca numitor comun un deect al peretelui abdominal. "iecare din #ariabilele care caracteri$ea$ă aceste boli %l oc ali$are& dime ns iune& organ he rnia t& complica !i i' po at e dicta o an umit ă atit ud ine terapeutică& cu alte cu#inte poate modiica tratamentul standard al herniei. (n unc!ie de ace)ti  parametri )i de procedeul chirurgical ales& regimul care trebuie urmat după opera!ie poate #aria se mn i i ca ti # de la un pa cient la al tu l& de unde )i necesi ta tea ca ac es ta s ă i e indi#iduali$at. Totu)i& e*istă c+te#a principii generale de care trebuie să !inem cont. P+nă la in#entarea procedeelor moderne de reparare a herniei& pacientul era sătuit să urme$e un regim strict& cu e#itarea timp de minim , luni a tuturor alimentelor care l-ar i putut ie cons ti pa & i e me teor i$a %balona' e* cesi#. ortul di n ti mp ul de eca!iei sa u di st en sia abdominală se#eră erau incriminate drept cau$e principale pentru numărul mare de recidi#e. /aoritatea procedeelor moderne presupun nsă olosirea unei prote$e sintetice& a unei plase. /ontarea ei se ace ără tensiune& cu alte cu#inte repararea herniei se reali$ea$ă ără a trage  prea mult de mu)chi sau apone#ro$e. Din acest moti#& impunerea unui regim alimentar strict după cura chirurgicală a herniei necomplicate )i-a pierdut din importan!ă. Practic& n pri mele 2 de ore pos top erator pacie ntu l con sum ă alime nte u)o r digera bil e&  preerabil lichide %iaurt& supă& ceai& dar )i carne slabă'. 3lterior& dacă )i-a reluat tran$itul intestinal& se poate re#eni rapid la alimenta!ia normală. (n #arianta n care opera!ia a ost ăcută clasic& mu)chii iind tăia!i pe o distan!ă #ariabilă& sunt totu)i de e#itat pentru o scurtă  perioadă alimentele care pro#oacă meteorism& balonare abdominală %asolea boabe& ma$ărea  boabe& unele ructe crude& piureul de cartoi' )i cele care constipă %ore$ul& br+n$a uscată etc'. 4sta nu pentru că ar a#ea eecte noci#e asupra $onei operate& ci pentru a nu adăuga un disconort suplimentar %tensionarea mu)chilor din $ona operată pro#oacă dureri'. 5erniilor necomplicate operate laparoscopic nu li se aplică& de regulă& nici măcar aceste restric!ii. (n conclu$ie& după doar c+te#a $ile de la opera!ie pacien!ii ar trebui să adopte acela)i regim alimentar pe care ar trebui să-l urme$e orice om obi)nuit.  6u la el stau lucrurile n ca$ul herniilor complicate. 4cestea pot e#olua cu gangrenă intestinală& oclu$ie completă etc. (n aceste situa!ii regimul alimentar se alege n unc!ie de starea organului herniat )i nu de hernia propriu-$isă. De multe ori& herniile strangulate impun 1

Transcript of Ce Trebuie Sa Stim Despre Hernia Inghinala

Ce mancam dupa operatia de hernie?Posted on 11 Septembrie 2012 by Dr. Teodor Buliga

Sub denumirea generic de hernie se ascund mai multe afeciuni care au ca numitor comun un defect al peretelui abdominal. Fiecare din variabilele care caracterizeaz aceste boli (localizare, dimensiune, organ herniat, complicaii) poate dicta o anumit atitudine terapeutic, cu alte cuvinte poate modifica tratamentul standard al herniei. n funcie de aceti parametri i de procedeul chirurgical ales, regimul care trebuie urmat dup operaie poate varia semnificativ de la un pacient la altul, de unde i necesitatea ca acesta s fie individualizat. Totui, exist cteva principii generale de care trebuie s inem cont.

Pn la inventarea procedeelor moderne de reparare a herniei, pacientul era sftuit s urmeze un regim strict, cu evitarea timp de minim 3 luni a tuturor alimentelor care l-ar fi putut fie constipa, fie meteoriza (balona) excesiv. Efortul din timpul defecaiei sau distensia abdominal sever erau incriminate drept cauze principale pentru numrul mare de recidive. Majoritatea procedeelor moderne presupun ns folosirea unei proteze sintetice, a unei plase. Montarea ei se face fr tensiune, cu alte cuvinte repararea herniei se realizeaz fr a trage prea mult de muchi sau aponevroze. Din acest motiv, impunerea unui regim alimentar strict dup cura chirurgical a herniei necomplicate i-a pierdut din importan.

Practic, n primele 24 de ore postoperator pacientul consum alimente uor digerabile, preferabil lichide (iaurt, sup, ceai, dar i carne slab). Ulterior, dac i-a reluat tranzitul intestinal, se poate reveni rapid la alimentaia normal. n varianta n care operaia a fost fcut clasic, muchii fiind tiai pe o distan variabil, sunt totui de evitat pentru o scurt perioad alimentele care provoac meteorism, balonare abdominal (fasolea boabe, mazrea boabe, unele fructe crude, piureul de cartofi) i cele care constip (orezul, brnza uscat etc). Asta nu pentru c ar avea efecte nocive asupra zonei operate, ci pentru a nu aduga un disconfort suplimentar (tensionarea muchilor din zona operat provoac dureri). Herniilor necomplicate operate laparoscopic nu li se aplic, de regul, nici mcar aceste restricii. n concluzie, dup doar cteva zile de la operaie pacienii ar trebui s adopte acelai regim alimentar pe care ar trebui s-l urmeze orice om obinuit.

Nu la fel stau lucrurile n cazul herniilor complicate. Acestea pot evolua cu gangren intestinal, ocluzie complet etc. n aceste situaii regimul alimentar se alege n funcie de starea organului herniat i nu de hernia propriu-zis. De multe ori, herniile strangulate impun rezecarea unei poriuni de intestin, continuitatea digestiv fiind refcut n acelai timp operator (altfel spus, n aceeai operaie chirurgul scoate intestinul mort i coase cap la cap poriunile rmase). Cicatrizarea intestinului suturat dureaz 3 4 sptmni. Aadar, dup o operaie de hernie cu rezecie de intestin trebuie urmat un regim special timp de aproximativ o lun.

n primele 24-72 de ore alimentele consumate vor avea consisten mai apropiat de lichide. n cazuri severe pacientului i se permite s consume numai ap i sup strecurat, pn la reluarea tranzitului intestinal (eliminarea de gaze, materii fecale). Iaurtul, supa, brnza dietetic, finoasele corect preparate, eventual carnea slab, unele legume fierte (morcovi fieri) se introduc apoi progresiv. Dup normalizarea scaunului, pacientul poate consuma aproape orice, evitnd totui mesele abundente, cu dulciuri sau fructe crude, care fermenteaz imediat, alimentele care constip, alimentele cu resturi de mari dimensiuni (smburi, coji dure etc). Dup o lun de la rezecia intestinal, regimul poate reveni la normal, rmnnd guvernat de aceleai reguli ale alimentaiei sntoase pe care ar trebui s le urmm cu toii.

Detalii tehnice despre operatia de hernieThursday, December 9, 2010posted by Dr. Victor Radu 12:47 amDupa informatii generale despre herniile abdominale, am decis sa intru in inima problemei si sa aduc informatii mai amanuntite legate despre operatia pentru hernie.

Asadar, ati fost diagnosticat cu hernie. Dupa cum am mai spus pe atat pe site-ul www.tratamenthernie.ro cat si intr-un interviu pe www.hotnews.ro, singurul tratament care poate duce la vindecarea herniei este chirurgical.

Se stabileste tipul de operatie (deschisa sau laparoscopica) si tipul de anestezie (rahidiana, generala sau locala). Se recomanda efectuarea unor analize de sange si se stabileste data si ora interventiei chirurgicale.In spitalul Memorial Hospital (Medlife) unde imi desfasor activitatea, internarea se face in dimineata in care pacientul este programat pentru operatie. Datorita contractului cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, costurile interventiei chirurgicale si ale anesteziei sunt suportate de aceasta institutie, pacientul trebuind sa achite doar costul spitalizarii (o zi). Pentru aceasta, la internare sunt necesare adeverinta de salariat sau talon de pensie si bilet de trimitere de la medicul de familie. In acest fel tratamentul chirurgical intr-un spital privat nu se mai adreseaza doar celor privilegiati, ci, datorita costurilor reduse, este accesibil oricarei persoane. Pregatirea pentru operatieSeara dinaintea operatiei puteti manca normal. In dimineata programarii nu trebuie sa mancati sau sa beti.Raderea parului pubian sau de pe pielea abdomenului (dupa tipul de operatie) se efectueaza in spital, cu o ora inaintea operatiei; motivul este prevenirea aparitiei infectiei la radacina firului de par, infectie care poate contamina plasa de hernie.AnesteziaTipul de anestezie, stabilit cu ocazia consultatiei, este adaptat fiecarui caz in parte si tipului de operatie. Astfel, abordul laparoscopic nu se poate realiza decat sub anestezie generala. Operatia deschisa se poate desfasura cu orice tip de anestezie (locala, rahidiana si generala).OperatiaAbordul clasic necesita o incizie de cca 5 cm in regiunea inghinala. Urmeza sectionarea aponevrozei muschiului oblic extern. Se patrunde astfel in canalul inghinal. Dupa tratarea sacului de hernie urmeaza un timp important, acela al montarii plasei.La operatia clasica, plasa este pozitionata ca si continutul unui sandvis, intre cele doua straturi musculoaponevrotice.Abordul laparoscopic consta in patrunderea in abdomen prin 3 mini-incizii: una la ombilic, si celelalte doua in flancuri. Planul muscular nu se sectioneaza iar plasa se fixeaza la nivelul zonei herniare in interiorul abdomenului. In acest fel se protezeaza intreaga regiune herniara inghino-femurala si totodata se menajeaza filetele nervoase din regiune, explicandu-se astfel durerea diminuata dupa operatia laparoscopica.

Pentru a vizualiza operatia laparoscopica pentru hernie inghinala dati clic aici.Durerea postoperatorieEste un capitol care ii preocupa pe majoritatea pacientilor. De la inceput tin sa precizez ca disconfortul postoperator este semnificativ redus in urma laparoscopiei fata de operatia clasica.

nervii senzitivi ai regiunii inghinale

Dupa operatia clasica, durerea, senzatia de amorteala, sau furnicaturile sunt mai mult sau mai putin prezente, in functie de atentia pe care chirurgul o acorda unor nervi din regiunea inghinala. Sectionarea acestora determina anestezie (senzatie de amorteala) sau parestezie (furnicaturi) in regiunea inghinala, iar prinderea lor in ligaturi determina durere.Asadar, menajarea nervilor duce la un disconfort minim postoperator.In cazul operatiei laparoscopice, problema aceasta nu exista, intrucat nesectionand planurile musculare, nervii nu sunt afectati.Recuperare postoperatorieRegimul alimentar postoperator nu implica nici un fel de restrictii.Este recomandata mobilizarea rapida a pacientului, aceasta contribuind la recuperarea rapida.Practic, singura restrictie, de pana la o luna, se refera la efortul fizic.Dupa cateva zile pana la o saptamana de repaus, pacientul isi poate relua serviciul.Complicatii postoperatorii posibile:- supuratia plagii (extrem de rar)- respingerea plasei (extrem de rar in cazul folosirii plaselor de buna calitate)- durere locala (rar)Inchei prin a-mi manifesta optiunea catre interventia chirurgicala laparoscopica.Recuperarea rapida si disconfortul minim postoperator imi justifica aceasta optiune.Ce trebuie sa stiti dupa operatia de hernie inghinala?

Adugat la 11 octombrie 2011 de Dr. Gabriel MATEI n categoria Dup operaie//5 comentarii

Operatia de hernie inghinala efectuata prin abord laparoscopic se efectueaza numai cu anestezie generala, astfel incat veti avea nevoie de o spitalizare de 24 de ore. Dupa ce interventia chirurgicala se incheie, veti sta aproximativ 1-2 ore, in salonul postoperator, iar cand va veti putea mobiliza, veti fi dus in rezerva dumneavoastra din sectia de chirurgie.In general, persista o durere minima dupa operatie cam 24 de ore, dar care cedeaza la medicamentele antialgice.

DIETANu exista restrictii alimentare dupa operatia de hernie inghinala, deci nu veti avea nevoie de regim alimentar. Cel mai bine este s ncepei cu o dieta sczuta in grsimi si sa introduceti in alimentatie o cantitate mai mare de fibre (fructele proaspete sau cele uscate-merele, perele, piersicile, strugurii, prunele proaspete i mai ales cele uscate, curmalele, smochinele, alunele i nucile, legumele crude salata verde, sfecla roie, varza, fasolea, mazrea, morcovii i ridichile, cerealele integrale i consumul regulat de lichide care accelereaz tranzitul intestinal). Evitai alimentele prajite sau alimentele grase, cum ar fi smntna si sosurile, in primele zile de dupa operatie. Beti multe lichide, apa plata sau ceaiuri.

INGRIJIREA PLAGIIPansamentele de la cele 3 mini-incizii trebuie schimbate la fiecare 24-48 de ore dupa operatie. Putei face du la 24 de ore dup operaie, dar nu frecati peste suprafata cu steri-strip-uri (este de preferat sa aveti pansament rezistent la apa). Evitai baia sau inotul in primele 7 zile de dupa operatie.

ACTIVITATE FIZICAIncearcati sa mergeti de cel putin trei ori pe zi, plimbari scurte. Scarile nu sunt duntoare (nu este contraindicat urcatul sau coboratul scarilor). Evitati ridicarea greutatilor mai mari de 3 kg. Sunt interzise activitatile obositoare, actul sexual, pn dup prima dumneavoastr vizit de urmrire (la 7 zile postoperator). Puteti sa conduceti automobilul imediat dupa externare. Activitatea fizica intensa este interzisa timp de 20-30 de zile de la operatie (ridicatul de greutati, exercitiile de tonifiere musculatura abdominala, etc).

MEDICATIAVei primi o reet cu analgezice si antiinflamatorii.

Hernia inghinala

Thursday, November 15th, 2012 | 4 comentarii

Ce este hernia? Herniile reprezinta prin definitie iesirea unui organ din cavitatea in care se gaseste in mod normal (cavitate peritoneala), printr-un punct slab de la nivelul peretelui abdominal.

Hernii inghinale : cele mai frecvente, apar clinic sub forma unor proeminente (umflaturi) la nivelul regiunii inghinale sau scrotului, pacientul remarcand cresterea in volum a acestuia.Aceste proeminente apar datorita exteriorizarii organelor abdominale (cel mai frecvent implicate fiind epiplonul, intestinul subtire, colon, vezica urinara) printr-un orificiu al peretelui abdominal cu rezistenta scazuta.Herniile pot fi congenitale (apar de la nastere) sau apar in timpul vietii (hernii castigate). Herniile inghinale sunt mai frecvente la barbati comparativ cu femeile si incidenta lor creste cu inaintarea in varsta.Initial hernia are dimensiuni reduse, abia observabila, ulterior creste progresiv in dimensiuni (chiar pana la dimensiuni gigante).Ca si evolutie in timp, intr-o prima faza hernia este reductibila (continutul acesteia se reduce spontan in abdomen, sau prin manevre palpatorii efectuate de pacient sau medic), apoi devine ireductibila, incarcerata(nu mai intra in abdomen in urma manevrelor descrise) .In ultima etapa se stranguleaza (complicatie redutabila ce pune in pericol viata pacientului daca nu se intervine in timp util).

Hernie inghinala cu herniere de intestin subtire

Cauzele aparitiei herniei inghinale :-rezistenta scazuta a pertelui abdominal ;

-presiunea crescuta in cavitatea peritoneala(la supraponderali, dupa eforturi intense si prelungite, ascita) ;

-tusitori cronici,purtatori de adenom de prostata, constipatii cronic ;

-bolile consumptive,neoplazii

Care sunt principalele simptome ?Variaza de la o simpla jena sau senzatie de greutate, tractiune, la dureri veritabile, vii, accentuate dupa efort sau ortostatism (stat in picioare prelungit).In cazurile complicate cu strangulare durerile sunt mult mai vii, cu alterarea starii generale, varsaturi si meteorism (balonare), lipsa tranzit intestinal (ocluzie)-in acest caz trebuie intervenit rapid, riscul de compromitere a organului herniat fiind crescut.

Care sunt principalele investigatii ?Diagnosticul de hernie se pune clinic.Pacientul este consultat de medicul specialist care remarca formatiunea din regiunea inghinala si ii apreciaza caracterele :dimensiuni, forma, consistenta, reductibilitate, durere.Analizele recomandate vor fi evident legate de particularitatea fiecarui caz, de la analize simple la probe ce vizeaza functia respiratorie, renala, hepatica, etc..cand exista afectiuni asociate..

Care este tratamentul ?

Tratamentul herniei este exclusiv chirurgical aceasta nevindecandu-se de la sine, ci din contra avand o crestere progresiva in timp cu aparitia de complicatii.

De ce sa ma operez si cand ?Binenteles , pentru a evita complicatiile care apar in lipsa tratamentului.Cel mai bine ar fi sa va decideti pentru o interventie cand hernia este de mici dimensiuni, chiar fara simptomatologie, toate riscurile fiind mai scazute cand hernia este surprinsa precoce.Nu ar trebui sa asteptati complicatiile si nici prezentarea la medic.

Ce tip de anestezie sa aleg ?Interventia chirurgicala se poate realiza sub anestezie locala, rahidiana(veti fi amortit in jumatatea inferioara acorpului), sau anestezie generala (veti fi adormit complet).In general anestezia cea mai utilizata este cea rahidiana pentru aceasta patologie, dar puteti alege ce tip de anestezie doriti in urma discutiei cu un medic anestezist.

Ce posibilitati de tratament chirurgical exista ?Tratamentul chirurgical poate fi clasic sau laparoscopic.Scopul tratamentului este pe langa rezolvarea ca atare a herniei si intarirea peretelui abdominal in diverse modalitati pentru a preveni riscul de recidiva.

Pe cale deschisa (clasica)-incizia va fi in regiunea inghinala (de 5-6cm) iar operatiile ca atare practicate astazi sunt in numar de doua :

Tehnica Shouldice(practicata in Canada, Ontario)-dupa rezolvarea herniei intarirea peretelui abdominal presupune sutura relizata la nivel muscular si aponevrotic in trei planuri. Aceasta interventie este indicata subiectilor foarte tineri sau celor care nu doresc montarea unei plase.Durata operatiei circa 60-70 de minute.procentul de recidiva -1.5-2 % .

Tehnica Lichtenstein un gold standard actualmente presupune intarirea peretelui posterior al canalului inghinal cu plasa de polipropilena (tesatura sintetica, bine tolerata de organism care o incorporeaza si fibrozeaza intarind peretele intr-o maniera solida) ;plasa se fixeaza prin sutura la structurile fibroase adiacente tension free(fara tensiune), sau se lipeste cu o substanta gelatinoasa pe baza de colagen Tissucol ;este indicata in toate tipurile de hernie inghinala ;durata operatiei circa 50 -60 minute ;procentul de recidiva sub 1 %;nu necesita de obicei drenaj.

HYPERLINK "http://stefantuca.ro/wp-content/uploads/2010/11/Picture3.jpg" \o "Picture3"

Incizia in hernia inghinala Aspect dupa fixarea plasei(Lichtenstein)

Pe cale laparoscopicaIndicata initial in cazul herniei recidivate sau bilaterale,astazi se practica frecvent cu aproape aceleasi rezultate pe termen lung ca si in tehnica Lichtenstein; presupune din start anestezia generala, iar gesturile chirurgicale se realizeza sub supravegherea unei camere video (laparoscopul) introdusa in abdomen printr-o incizie la nivel ombilical, si cu ajutorul unor instrumente lungi introduse de asemenea prin alte doua incizii.Plasa se va monta dupa incizia si decolarea peritoneului in zona interesata, va acoperi orificiile slabe peretelui abdominal si va fi fixata cu ajutorul unor agrafe metalice sau resorbabile, sau cu ajutorul unui adeziv biologic. (TAPP-transabdomino properitoneal).Aceasta interventie se poate realiza de asemenea totalmente extra peritoneal (TEP).Riscul de recidiva circa 2%.

Plasa pentru hernia pecale laparoscopica

Hernie inghinala operata laparoscopic (TAPP)

Ce se intampla practic inainte si dupa operatie ?In primul rand este necesar un consult care va stabili diagnosticul si conduita ulterioara.Pentru internare veti avea nevoie de trimitere de la medicul dvs.de familie si adeverinta de salariat care sa ateste calitatea dvs de asigurat.Cel mai probabil veti fi spitalizat in ziua operatiei.Ingrijirile preoperatorii presupun epilarea zonei inghinale si un dus cu o solutie antiseptica.Postoperator pacientii operati cu anestezie locala pot fi externati in aceeasi zi, cei cu alt tip de anestezie necesita supraveghere 24 de ore.Firele sau firul de sutura intradermica vor fi suprimate in 8-10 zile (pentru realizarea unei cicatrici estetice ar fi bine sa feriti zona respectiva de razele solare).Un regim alimentar nu este necesar.Regimul de viata ulterior implica evitarea eforturilor fizice circa 2-3 luni.Controlul postoperator va fi realizat dupa prima luna.

Hernia inghinal boal de competen chirurgicalCotidian Naional Nr.200844 din 12 martie 2008

Hernia inghinal este un defect estetic care se strecoar foarte frecvent n rndul populaiei. Din cauza localizrii, a devenit un subiect tabu chiar i n timpul consultaiilor medicale private. Pacienii nu reuesc s povesteasc despre aceast problem stnjenitoare altfel dect implicnd o persoan ter, necunoscut, de genul vecin sau frate, care ipotetic ar fi avut o astfel de ruine. Interviu cu dr. vladimir gligor, ef secie chirurgie la spitalul feroviar.

- Ai putea s ne explicai ce este hernia inghinal?- n nelesul larg al cuvntului, hernia este ieirea parial sau total a unui organ din cavitatea sau nveliul su normal. Hernia nu este altceva dect termenul popular de grij. Herniile inghinale constituie 80-90 la sut din toate herniile.

Hernia inghinal apare atunci cnd n zona inghinal (anul dintre coaps i abdomen), esutul abdominal sau o parte din intestin coboar printr-un punct slab al peretelui abdominal, determinnd apariia unei umflturi sub piele la acest nivel sau la nivelul scrotului (sacul anatomic care protejeaz testiculele).

Deosebim 2 tipuri de hernii inghinale: indirect i direct:- hernia inghinal indirect se produce printr-o deschidere a canalului inghinal ce normal trebuie s se nchid nainte de natere. Aceast deschidere permite ca esuturile s coboare prin acest canal;

- hernia inghinal direct, supranumit i hernie de slbiciune, se produce datorit slbirii musculaturii n cursul vieii sau a mbtrnirii.

- Cine sufer mai des de hernii?

- Herniile inghinale indirecte sunt mai frecvente la biei, deoarece dup coborrea testiculelor prin canalul inghinal orificiul abdominal al acestui canal poate s nu se nchid complet. La femei, de asemenea, herniile inghinale indirecte sunt mai frecvente dect cele directe.

- Care sunt cauzele ce duc la formarea herniilor?- Cauza determinant a apariiei herniilor este reprezentat de efortul fizic, care se nsoete de creterea exagerat (n efortul acut) sau repetat (n efortul cronic) a presiunii abdominale. Exemple tusea chinuitoare, constipaie, urinri dificile.

Muchii abdominali scad n elasticitate i rezisten prin mbtrnire i uzur n cursul vieii. Respectiv, la 45 de ani nu trebuie s ne aventurm s ridicm greuti enorme cum fceam la 25 de ani.

Sportul practicat n mod exagerat favorizeaz apariia herniilor

Atleii dezvolt uneori o hernie determinat de sport, manifestat printr-o durere cronic n regiunea inghinal cu sau fr semne de hernie. Acest tip de hernie apare mai ales n sporturi ce implic micri repetate, ca, de exemplu, hochei, fotbal i tenis.

Greutatea corporal crescut (obezitatea) micoreaz rezistena peretelui abdominal. S fii voluminos nu nseamn c eti puternic. Procesul invers, scderea mare i rapid n greutate prin dieta drastic, de asemenea, provoac apariia herniilor.

Alte cauze favorizante:- defecte congenitale, adic de la natere;

- obezitate;

- scdere ponderal marcat;

- scderea funciei glandei tiroide. Ca rezultat, esutul muscular devine insuficient dezvoltat;

- ascita - lichid n cavitatea abdominal;

- vrsta naintat: scderea tonusului muscular (specific vrstei avansate);

- sexul: incidena mai mare la brbat (eforturi fizice mai mari).

Cu un pic de atenie boala poate fi demascat!- Care sunt simptomele bolii?- Simptomele sunt urmtoarele:- prezena unei umflturi n zona inghinal sau a scrotului la brbai sau a labiei mari (face parte din organele genitale externe ce acoper vaginul) la femei. Aceast proeminen poate s apar treptat, progresiv, n decurs de cteva sptmni sau luni sau poate s apar brusc, dup un efort fizic (ridicare de greuti), tuse puternic, aplecare, ncordare sau rs. n stadiile incipiente, herniile devin invizibile cnd persoana ocup o poziie culcat. Aa hernie poart denumirea de hernie reductibil;

- mic disconfort pn la durere n zona inghinal sau la nivelul scrotului. Disconfortul crete la aplecare sau la ridicarea de greuti i dispare n poziie culcat. Multe hernii ns nu determin nici o durere. Dac ns apare o durere brusc, intens, asociat cu grea i vom, atunci se poate suspecta una din complicaiile herniilor;

- senzaie de greutate, umflare, de inere sau de arsur n zona herniei, a scrotului sau a interiorului coapsei.

n stadiile avansate, disconfortul este din ce n ce mai mare, pacienii nu mai pot s tueasc, s strnute, s aib scaun normal, miciunile devin frecvente, au dureri n zona inghinal n timpul actului sexual.

Complicaiile cel mai des ntlnite: - ncarcerarea herniei coninutul herniei se poate bloca (ncarcera) n sacul herniei;

- strangularea herniei - dac o ans intestinal (o poriune de intestin) este prins foarte strns n hernie, circulaia sngelui ctre aceast parte din intestin se poate opri (strangulare) i esutul intestinal respectiv se distruge i moare. Hernia strangulat este o urgen medical major.

- Care este tratamentul?- Singura posibilitate de vindecare a herniei este intervenia chirurgical. Muli chirurgi recomand operaia reparatorie a herniei inghinale pentru a preveni apariia strangulrii chiar i atunci cnd aceasta nu determin simptome. Actual, indiferent de forma herniei se fixeaz o plas special la nivelul defectului care fortific peretele i reduce la zero numrul de reveniri ale herniei. La a 2-a zi dup operaie, pacientul poate s se mite, iar la scurt timp este deja externat acas.

- Este eficient purtarea de corsete?- Pentru o hernie inghinal, intervenia chirurgical este singurul tratament medical eficient. Purtarea de corsete sau brului (de piele, ln) uneori este de folos, dar pentru scurt timp i doar pentru controlul herniilor mici, directe. Dac este nevoie de un corset pentru ameliorarea simptomelor unei hernii inghinale, aceasta nseamn c deja intervenia chirurgical este necesar.

- Care sunt metodele de profilaxie?- Majoritatea herniilor inghinale nu pot fi prevenite, mai ales la sugari i la copiii mici. La aduli, unele hernii pot fi prevenite prin urmtoarele msuri:

- evitarea creterii n greutate. Se recomand meninerea unei greuti corporale normale prin diet i exerciiu fizic;

- evitarea pierderilor mari i rapide n greutate (diete severe). Programele de scdere ponderal rapid determin o pierdere n proteine i vitamine necesare forei musculare, ceea ce determin o slbiciune a musculaturii abdominale;

- oprirea fumatului. Tusea cronic a fumtorului crete riscul de a dezvolta o hernie;

- evitarea constipaiei i ncordrii n timpul micrilor intestinale sau a urinrii. ncordarea crete presiunea n interiorul abdomenului;

- ridicarea corect de greuti, prin flectarea genunchilor i nu a spatelui!!!

- V mulumim mult i recomandm tuturor persoanelor care sufer de aceast boal s se adreseze la medicul chirurg ct mai curnd. Complicaiile herniei pot prezenta un pericol real pentru via.ALIMENTATIA IN CONSTIPATIEConstipatia este o boala in care materiile fecale (scaunul) sunt eliminate cu intarziere sau incomplet. In constipatie, scaunul are aspect uscat, fragmentat in forma de bile, eliminate cu greutate. Constipatia este de cele mai multe ori cronica, adica durabila si nedureroasa. O alimentatie nepotrivita poate da nastere constipatiei. In mod obisnuit, scaunul este format in mare parte din resturile alimentare neabsorbite in intestin.Ele sunt adunate intr-o masa de materii fecale, care stimuleaza peretele intestinal in executarea miscarilor de evacuare. Aceste resturi mai servesc drept teren pentru dezvoltarea microbilor intestinali, care produc gaze si acizi de fermentatie ce stimuleaza si ele miscarile intestinale. In schimb o alimentatie formata din fainoase de calitate superioara, dulciuri, carne si branza, adica o alimentatie lipsita de legume si fructe si deci saraca in resturi vegetale, intarzie evacuarea. Constipatia poate fi datorita si slabirii puterii de evacuare a materiilor fecale. Aceasta depinde de forta de contractie a muschilor abdominali care marind presiunea in interiorul abdomenului, determina evacuarea scaunului. Exista boli in care se produce slabirea fortei de contractie a acestor muschi. Asa se intampla in obezitate, sarcini repetate, slabire mare si brusca. In cazurile de constipatie obisnuita este indispensabila tratarea bolilor care slabesc puterea de contractie a muschilor abdominali, acolo unde exista. In marea majoritate a cazurilor insa, constipatia poate fi invinsa printr-o dietetica potrivita, care sa furnizeze intestinului suficiente resturi alimentare si sa favorizeze astfel evacuarea regulata si usoara.

In general, regimul in constipatia simpla va trebui sa cuprinda lichide reci in cantitate mare care sa excite peristaltismul (miscarile) intestinal, alimente bogate in celuloza (legume, fructe, legume uscate, paine neagra, fulgi de ovaz), care maresc bolul fecal si usureaza fermentatia producand acizi organici, dulciuri concentrate ca: miere, dulceata, gem si deasemenea lactoza care favorizeaza producerea fermentatiilor intestinale; o cantitate crescuta de grasimi pentru a excita secretia si excretia bilei si implicit contractiile intestinului; alimente bogate in vitamina B1, ca drojdie de bere si paine neagra.

Alimentele indicate in constipatia simpla sunt urmatoarele:

Bauturi: reci si indulcite, in special baute dimineata pe stomacul gol; suc de fructe, citronada, ceai de maces, lapte (daca se tolereaza), lapte batut si iaurt cu zahar.

Supe si ciorbe: supe reci de fructe, borsuri de zarzavat, de carne, de peste cu legume taiate in bucati mari sau ciorbe acrite cu zeama de varza murata.

Carne si mancaruri cu carne: carne de orice fel, grasa, gatita cu legume si sosuri, snitel, carne invelita in foaie de clatita.

Paine: graham (tarate), neagra (amidon si celuloza) cel putin 200 g pe zi.

Mezeluri: salam, toba, afumaturi.

Peste: peste gras, peste sarat, prajit, uneori afumat.

Oua: omleta, jumari, ochiuri sau oua in preparate

Branzeturi: fermentate, grase sau sarate.

Grasimi: de orice fel, slanina, untura, maioneza.

Zarzavaturi si legume: de orice fel, in special ca salate de cruditati, rase pe razatoare, fierte in ciorbe, borsuri, ca legume asortate, legume pane, cartofi sub orice forma, legume uscate (linte, mazare, fasole), consumate ca garnitura langa carne.

Fructe: crude, de orice fel, consumate cu coaja, dulci, bogate in zahar, mai ales fructe cu samburi, cirese, corcoduse, caise, prune, piersici, zmeura, fragi (se vor consuma fara restrictii la mese si intre mese, pe stomacul gol).

Fructe uscate: compot de fructe uscate, prune, curmale, stafide, fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale, smochine).

Deserturi : inghetata, prajituri cu fructe, cu nuci, alune, foietaj, aluaturi dospite, aluaturi proaspete, clatite, gogosi, baclava, marmelada, dulceata, miere, compot din fructe fierte cu coaja.

Condimente : dupa gust, sare, mustar, hrean, otet, ceapa, muraturi, putin piper, drojdie de bere in supe, ciorbe, in sosuri, in pireuri sau in diverse creme (pentru aport foarte important de vitamina B1).

Alimentele contraindicate pentru bolnavii cu constipatie simpla sunt urmatoarele:

Bauturi: bauturi calde, cacao cu apa, ceai de menta, vin rosu, suc de afine, lapte daca are efect constipant (se va adauga lactoza)

Supe: de fainoase, in mod special cea de orez, supa de morcovi, bulion simplu de carne.

Carne: slaba, fripta sau fiarta in cantitati mari, piftie de carne slaba.

Branzeturi: cas, urda, nesarate, branza de vaci proaspata.

Paine: alba, prajita.

Fainoase: budinca din orez, din gris, din macaroane, preparate cu carne fiarta, cu telemea desarata si cu grasime putina (budincile uscate de fainoase).

Legume: pireu de morcov, sufleu de morcov cu branza

Fructe: pireu de gutui, gutui coapte, sucuri de afine.

Deserturi: ciocolata, gelatina de gutui, de cacao, de ciocolata, de ceai rusesc, de vin rosu (contin tanin cu efect constipant), peltea de gutui, aluaturi uscate cu putina grasime, budinci dulci uscate, din gris sau alte paste fainoase.Dr. Roxana PopescuDieta in constipatia cronica

Dieta in constipatia cronicaConstipatia cronica habitualaEste o boala ce se manifesta printr-o evacuare intarziata si insuficienta a continutului intestinal. Bolnavul are scaune rare, la 2-4 zile, in cantitate redusa. Constipatia este in general o tulburare functionala (constipatia obisnuita, habituala), provocata fie de scaderea tonicitatii musculaturii intestinale (constipatia atona), fie de contractura acestei musculaturi (constipatie spastica). Poate provoca dureri de cap, indispozitie, lipsa de apetit. Sunt indicate: regim alimentar, sucuri, ceaiuri, apiterapie, comprese, masaj, gimnastica medicala, electroterapie, acupunctura, presopunctura, tratament balneoclimateric.Regim alimentar:a) In constipatiile fara complicatii se indica un regim alimentar bogat in celuloza: fasole verde, dovlecei, banane, mazare pasata, morcovi, telina, sfecla, stevie, cartofi, salata verde, sparanghel, leguminoase. Se va da o atentie deosebita salatelor. Fructele uscate: prune, caise, piersici, vor fi tinute in apa inainte de a fi consumate. Leguminoasele uscate (fasole, mazare, linte, bob), vor fi mancate de cei ce le tolereaza. Sant permise dulciurile si compoturile (dulceata, marmelada, magiunul, mierea). Painea, in cantitate de 200-250 g pe zi, va fi neagra sau integrala. Orezul, bine fiert si pastele fainoase sunt permise in cantitati mici. Orezul va fi inlocuit cu fulgi de ovaz. O lingura de tarate, in compot, la sfarsitul meselor. Iaurtul, laptele batut si chefirul de o zi, amestecat cu miere. Carnea este indicata numai in cantitati strict necesare. Se prefera carnea grasa, pestele sarat. Grasimile vor fi permise sub forma de smantana, galbenus de ou, ulei de porumb sau de floarea soarelui. Lichidele sa se consume in cantitati mari, 1500-2000 ml pe zi apa, plus ceaiurile medicinale cu actiune laxativa si bauturile gazoase. Este permisa inghetata, ca si bauturile de la gheata. Sa se consume fructe in cantitati mari, cu coaja, 500-800 g pe zi, divizate in trei portii.

b) In constipatiile cu complicatii se indica un regim alimentar format din: legume cu celuloza fina (dovlecei, fasole verde fina, morcovi sub forma de pireuri), salata cruda oparita in cantitati mai mici, fructe sub forma de sucuri, compoturi, evitandu-se cojile; carnea slaba fiarta sau fripta la gratar, rasol, muschi, ficat (tocata si fiarta, ca perisoare si mititei la gratar, fara zgarciuri si fara condimente), branza de vaci, cas, urda, svaiter, paine alba rece sau prajita: grasimi numai sub forma de unt sau ulei. Lichidele se vor consuma numai dupa necesitate. Se vor evita bauturile fermentate si reci, de asemenea si inghetata. Pe masura ameliorarii tulburarilor inflamatorii se vor permite dupa toleranta: iaurt, lapte batut, cartofi, sub forma de pireu, salata verde cruda.Fructe cu actiune impotriva constipatiei: caise, cirese, coacaze, fragi, mere, masline, piersici, prune, pere, visine, struguri, portocale, smochine, pepene, galben si verde.Legume anticonstipatie: asmatui, castravete, ceapa, dovleac, leustean, mazare, macris, patlagele vinete, praz, spanac, tomate.Sucul de dovleac. Se obtine din dovleci proaspeti, sanatosi, bine copti, dar nu trecuti. Se prepara ca si cel din colita de putrefactie, ca si bautura din dovleac fiert.

Ceaiuri -Cortex Frangulae (coaja de crusin). Este principala planta laxativa. Nu da obisnuinta. Este foarte buna si in constipatiile cronice. Se foloseste coaja uscata, de cel putin un an vechime. Se foloseste ca decoct, cu o lingura coaja oparita, la o cana de apa fierbinte. Se lasa in repaus o jumatate de ora, apei se fierbe la foc domol, 15-30 minute. Se bea caldut, indulcit eu miere, seara la culcare; sau pulbere, 2-3 varfuri de cutit pe zi.-Radix Cichorii. (radacina de cicoare). Se beau 2-3 cani pe zi dintr-o infuzie, cu o lingurita la o cana.-Folium Fraxini (frunze de frasin). Se beau 2-3 cani pe zi dintr-o infuzie, cu l-2 linguri la cana.-Folium Cynarae (frunze de anghinare). In special, in constipatiile datorate unor disfunctii hepatice. Se beau 2-3 cani pe zi, dintr-o infuzie, cu o lingurita la cana.-Herba Convolvuli (volbura). Are actiune purgativa. Infuzie, cu doua lingurite la cana ce se bea pe stomacul gol, dimineata. Tinctura, din 20 g macerat, 10 zile in 100 ml alcool de 70, din care se iau 2-4 linguri cu sirop sau miere, dimineata, pe stomacul gol; sau pulbere din care se iau doua varfuri de cutit, cu miere, dimineata pe stomacul gol.-Semen Lini (seminte de in). Au actiune mecanica, datorita mucilagiilor, chiar in constipatiile rebele. Se iau l-2 lingurite de seminte, cu putina apa, de preferinta seara, la culcare.-Semen Sinapis albae (seminte de mustar). Se vor lua intregi, cu putina apa, incepand cu o lingurita, ajungandu-se progresiv la o lingura. Nu se vor face insa tratamente indelungate si nu se vor da la copii.-Ceai laxativ, Plafar. Decoct, prin fierbere timp de 3-4 minute, cu o lingura la cana. Se bea seara la culcare in constipatiile rebele se mai bea dimineata, o cana pe stomacul gol.-Pulbere laxativ-purgativa. Este compusa din coaja de crusin, frunze de frasin, radacina de cicoare, radacina de lemn dulce, fenicul. Se ia o lingurita, amestecata cu putina apa, dimineata. Dozele se maresc sau se micsoreaza in functie de efecte.ApiterapieMierea de albine. 100g, in 2-3 reprize pe zi, de preferinta cu suc de mere.Polen. Vindeca constipatiile cele mai rebele. Se ia cate 20 g, zilnic. Se bea cu apa indulcita cu miere. O cura dureaza o luna. Se face pauza doua luni si se repeta. Se poate repeta de patru ori pe an, o data la fiecare trimestru.Aloe. Un varf de cutit, la un sfert de litru de apa, amestecat cu 1-2 linguri de miere. Acest amestec se fierbe trei minute. Se iau zilnic trei linguri, inainte de mese.

HidroterapieComprese calde, cu termofor, cataplasme cu parafina sau tarate, aplicate pe abdomen, dupa mesele principale, ca si compresele Prissnitz, aplicate pe abdomen timp de 1-2 ore, in constipatiile cu dureri.Mesajul abdomenului care se executa cu mana, stand in pat, timp de 10-20 minute, dimineata si seara, de la dreapta la stinga abdomenului. Se executa timp de 4-6 saptamani.Mersul pe jos in aer liber, curat, cate o ora in fiecare zi.Gimnastica medicalaExercitiul I: culcat pe spate, pe un covor sau pe o canapea tare, membrele superioare sunt intinse pe langa corp, iar membrele inferioare alaturate, tot intinse, in timpul doi se ridica ambele membre inferioare alaturate, spre linia verticala si se cauta sa se apropie cat mai mult de piept, in timpul trei, se revine la pozitia de plecare. Se repeta de 10-15 ori.Exercitiul II: culcat pe spate, membrele superioare sunt intinse pe langa corp, in continuarea trunchiului, in timpul doi se ridica progresiv corpul si bratele, spre linia verticala, apoi se apleaca inainte, in asa fel ca mainile sa ajunga la varfurile picioarelor, in timpul trei se revine la pozitia initiala, Se repeta de 10-15 ori. Sa se practice de doua ori pe zi dimineata si seara. Rezultatele incep sa se arate dupa 15-20 de zile.ElectroterapieSolux, pe abdomen 10-15 minute zilnic; 10-15 sedinte pe serie; in constipatiile spastice.Unde scurte transversal, un electrod abdominal si altul lombar, 5-10 minute doza, 6-10 sedinte pe serie.Interferentialia) forma atona: doua placi la nivelul ombilicului (100 200 cmp) si doua placi pe spate; intensitate usoara, 10-15 mA; frecventa rapida, 20 minute si spectru, intensitate usoara, 10 minute. La doua zile cate o sedinta; total 10 sedinte pe serie.b) forma spastica si mixta: patru placi, care inconjoara cadrul colic, intensitate usoara sau mijlocie, 10-20 mA; frecventa lenta, sub 15 si spectru cu intensitate forte, peste 30 minute, la doua zile o sedinta; total, 10 sedinte pe serie.Acupunctura la nivelul punctelor IG2, S36, SP6.Presopunetura prin metoda japoneza Sihatsu". Aceasta metoda consta din presiuni continui, cu pulpa degetului aratator sau mare, a punctului ce se afla in fosa iliaca stanga, la un lat de palma de regiunea inghinala. Se preseaza cu pulpa degetului timp de 5-7 secunde, dupa care urmeaza o pauza de 3-4 secunde si asa se repeta timp de trei minute. Dupa o pauza de trei minute, cel suferind bea un pahar cu apa sarata si merge la toaleta. (Metoda lui T. , Namikoshi)Tratament balneoclimatericSe recomanda izvoarele clorurate din statiunile Baltatesti, Bazna, Baile Herculane (Hercule si Hygeea), Someseni, Olanesti. De asemenea, se recomanda apele sulfatate sodice si magneziene de la Ivanda; se recomanda, mai ales, apele slab mineralizate de tip Karlsbad, bicarbonatate - clorosodice din Slanic Moldova; apele sulfuroase-clorurate mixte, Calimanesti 16 si izvoarele, mai concentrate, din Olanesti; apele termale l Mai; Baile Felix, in aplicatii externe si interne si cele din localitatile de interes local ca Fisiti (jud. Buzau) si Vilcele (Covasna).Tratament Dupa excluderea oricarei boli organice care sa necesite interventie chirurgicala sau alta interventie medicala de urgenta, pentru tratamentul constipatiei cronice este necesara si de cele mai multe ori si suficienta, corectarea regimului de viata care conditioneaza aceasta afectiune. Ingrijirile medicale trebuie centrate pe schimbarile in dieta si exercitii fizice mai degraba decat pe adminsitrarea de tratmente medicamentoase cu efect laxativ, prokinetic clisme sau supozitoare, care realmente pot inrautati problema, mai ales la copii, care percep aceste tratamente ca fiind agresive.Dieta detine un rol foarte important in acest caz. In tratamentul constipatiei se recomanda obisnuit schimbari in dieta, in sensul cresterii aportului zilnic de fibre, lichide si glucide. Carbohidratii cu structura complexa si zaharurile neabsorbabile (sorbitol) sunt continute in numeroase fructe (prune, pere, mere). Acesti carbohidrati vor creste frecventa scaunelor prin cresterea cantitatii de apa din materiile fecale. Pe de alta parte, studiile la copii nu au aratat o imbunatatire spectaculoasa a controlului bolii prin suplimentarea dietei cu lichide, carbohidrati neabsorbabili sau administrarea de fibre, comparativ cu o dieta echilibrata, care sa includa cereale integrale, legume si fructe si o cantitate suficienta de lichide. Dintre legumele cu rol important in controlul constipatiei sunt cele cu continut bogat de fibre si anume: spanacul, sparanghelul, salata verde, broccoli, varza de Bruxelles, morcovii proaspeti (sucul de morcovi este recunoscut a avea efect laxativ, pe cata vreme morcovul fiert este intrebuintat pentru tratamentul diareei), mazarea, fasolea verde, dovleceii. De asemenea, in dieta recomandata pentru tratamentul constipatiei pot fi incluse: citricele, kiwi, ananas - in compot sau proaspat, piersicile, nectarinele si nu in ultimul rand painea integrala, de tip Graham, sau painea de secara.Se recomanda evitarea alimentelor recunoscute ca favorizand constipatia dintre care putem enumera: orezul fiert, pastele, painea alba, mesele compuse aproape in totalitate din uscaturi (carne - gratar, paine, paste), branzeturilor dietetice (branza de vaci, urda, sau chiar telemea, acestea din urma putand fi inlocuite eficient cu branzeturi fermentate - branza topita, cascaval etc.). De asemenea, trebuie evitate din programul nutritional al pacientului constipat toate alimentele si bauturile negre (care contin cacao, cafea sau cofeina sub orice forma - atentie la bauturi de tip "tea" sau bauturile energizante care, majoritatea au un continut oarecare de cofeina -, taninuri - vinul rosu).De notat este faptul ca, la pacientii fara sensibilitate dovedita la proteina laptelui de vaca, se pot recomanda, pentru prevenirea constipatiei, iaurturi dietetice, inclusiv cele care contin Lactobacillus Bifidus. Mierea, datorita unui bogat si variat continut in zaharuri, poate fi si ea intrebuintata penttru tratamentul constipatiei. La adult, este necesar sa fie evaluate si eventualele complicatii sau comorbiditati ale constipatiei, care pot avea influenta asupra evolutiei bolii; pentru boala hemoroidala este necesara o abordare agresiva, dietetica (suplimentarea cu fibre, cresterea aportului de lichide, exercitii fizice, scaderea consumului de cafea si alcool) si medicamentoasa, inainte de a propune interventia chirurgicala. In acelasi sens, fisurile anale, trebuie tratate initial dietetic si medicamentos deoarece s-a constatat ca majoritatea raspund la tratament conservator, in schimb abcesele perirectale si fistulele anale sunt complicatii ale constipatiei la adult care nu raspund la tratamentul medicamentos si necesita inteventie chirurgicala. Se considera ca solutia pentru a trata majoritatea pacientilor cu constipatie cronica este corectarea deficientelor dietetice. Fibrele sunt continute intr-o serie de legume, fructe si cereale care, din punct de vedere nutritional, sunt superioare administrarii de concentrate de fibre. De obicei insa, pacientii sunt mai putin complianti la incercarea de a schimba regimul de viata decat la administrarea zilnica a unui supliment de fibre.De retinut insa, ca suplimentarea cu fibre este utila in controlu constipatiei cronice. Exista consideratii teoretice care sustin faptul ca un aport corespunzator de fibre va accelera procesul de fermentatie la nivelul colonului si conduce la cresterea cantitatii de acizi grasi cu lant scurt in lumenul colonic urmat de reglarea tranzitului intestinal. Aportul de lichide pare sa reprezinte cheia tratamentului. Pacientii trebuie sfatuiti sa consume minim 8 pahare cu apa in fiecare zi. La copil, constipatia poate fi precipitata de proteinele din laptele de vaca (afirmatie bazata pe studii internationale multicentrice), ceea ce ar justifica intrerurperea alimentatiei cu lapte de vaca si inlocuirea cu un produs dietetic. In consecinta, laptele si derivatele de lapte trebuie contraindicate, daca se constata ca ar avea un rol, fie el si minim in etiologia constipatiei. La anumite populatii, insa, majoritatea lichidelor consumate intr-o zi o reprezinta cafeaua, ceaiul sau alcoolul; pacientii trebuie facuti sa inteleaga ca aceste practici sunt contraproductive, deoarece aceste produse au in principal efect diuretic si, datorita unui continut destul de ridicat in taninuri, precum si continutului de cofeina, ele pot incetini considerabil tranzitul intestinal, conducand la un efect opus.De aceea, specialistii recomanda o reducere a consumului de cafea, ceai sau alcool la minim, compensand cu un pahar de apa suplimentar la fiecare cana de cafea sau ceai sau la fiecare pahar de vin. Exista anumite studii care recomanda, pentru o perioada scurta de timp, o nutritie exclusiv lichidiana, cu foarte putine reziduuri; acest tip de dieta poate fi recomandat pacientilor cu sindrom obstructiv intestinal care, dintr-un motiv sau altul, nu au indicatie chirurgicala. La copii s-a presupus la un moment dat ca suplimentarea dietei cu fier ar putea fi raspunzatoare de instalarea constipatiei, fapt nesustinut de studiile ulterioare; deci, practic, nu este necesara instituirea unei diete sarace in fier.Exista studii controversate si cu rezultate contradictorii in ce priveste rolul exercitiilor fizice in tratamentul si prevenirea constipatiei. Oricum, sunt incurajate exercitiile de gimanstica aerobica, dar in limite rezonabile. De asemenea un regim de viata organizat, cu ore sau perioade relativ fixe rezervate pentru defecatie, un fel de "educatie" particulara a reflexului de defecatie pot fi recomandate pacientilor suspectati de predominenta componentei psihogene in patogenia constipatiei. Pacientii trebuie totdeauna atentionati in ce priveste efectul de incetinire a tranzitului intestinal al unor medicamente (unele antihipertensive - la adulti sau unele reglatoare ale motilitatii intestinale - la copii) si in anumite situatii, recomandate de medic, aceste tratamente pot fi intrerupte sau se recomanda inlocuirea medicatiei respective cu un produs cu efect similar. In concluzie, desi traim intr-o lume stresanta, dezordonata, desi multi dintre noi avem slujbe solicitante, care ne ocupa cea mai mare parte a timpului, un regim de viata regulat, o alimentatie bogata in fibre, glucide, bogata in legume si fructe, o activitate fizica moderata (sau cel putin evitarea sedentarismului), un aport corespunzator de lichide, pot fi de mare ajutor, daca nu determinate, in prevenirea si controlul constipatiei cronice. Atunci cand dieta nu stapaneste eficient boala, poate fi recomandat un tratament laxativ usor sau chiar mai agresiv, urmarind evitarea aparitiei complicatiilor si mai ales intarzierea momentului si a indicatiei interventiei chirurgicale.

10