Ce mi-a zis Îngerașu..docx

5
Ce mi-a zis Îngerașu... 1. Din cele mai vechi timpuri sau de la începutul lumii, nimic nu a rămas de la oameni decât faptele. Faptele sunt cele ce dau sens vieții indiferent dacă ele sunt bune sau rele. Fără fapte în viața lui, omul nu a are sens, și se pierde în neant neștiind nimeni unde se îndreptă și unde ajunge. Faptele sunt cele ce construiesc viața omului. Faptele pot fi considerate piatră pentru temelia inimii omului și cărămizi pentru pereți, astfel o casă completă presupune și acoperiș, ea fiind urmările faptelor sale. Fără fapte nimeni nu știe că acel loc ar trebui să aparțină unei inimi. Faptele sunt evenimente, întâmplări provocate de om cu o urmare asupra sa și/sau a celor vizați și chiar nevizați și poate să le repete în viața lui conștient sau inconștient, fie că le-a moștenit, fie că le-a cugetat și adeseori rămân în memoria celorlalți ca reper. De când există omenirea și până acum au trăit nenumărate generații și neamuri de oameni, dar câți dintre aceștia ne amintim și prin ce îi ținem minte? Puțini sunt cei ce au lăsat în urma lor faptele lor ce pot fi măsurate cu omenirea. Când vorbim despre cei ce le-au lucrat și cum le-au lucrat, vorbim de fapt despre inimile lor fără să ne dăm seama. Concluzie: Dumnezeu îi dă șansă omului să fie viu. Faptele sunt însă cele ce îi dă viață sau moarte omului. 2. Dacă omul acceptă teoria evoliționistă ce începe de la Bing- Beng (haosul ar fi caracteristica de bază), atunci și legea gravitației ar putea suferi ceva evoluție. Dar nu poate încăpea vorbă de așa ceva. Dacă am înțeles bine, totul a început cu o explozie, materia, noi, legile ce guvernează materia. Să admitem în primă fază că materia a evoluat de la această explozie, dar ce facem cu legile acestei materii? Materia a dictat legile? E ilogic. Ceva nedefinit, adică haosul de dinainte de Bing-Bang, a creat teoria (legile ce guvernează materia), și apoi, tot acest haos s-a supus teoriei sale, care ar fi evoluat. Dar dacă aceste legi ar fi suferit ceva evoluție, este imposibil minții umane să

Transcript of Ce mi-a zis Îngerașu..docx

Ce mi-a zis ngerau...1. Din cele mai vechi timpuri sau de la nceputul lumii, nimic nu a rmas de la oameni dect faptele. Faptele sunt cele ce dau sens vieii indiferent dac ele sunt bune sau rele. Fr fapte n viaa lui, omul nu a are sens, i se pierde n neant netiind nimeni unde se ndrept i unde ajunge. Faptele sunt cele ce construiesc viaa omului. Faptele pot fi considerate piatr pentru temelia inimii omului i crmizi pentru perei, astfel o cas complet presupune i acoperi, ea fiind urmrile faptelor sale. Fr fapte nimeni nu tie c acel loc ar trebui s aparin unei inimi. Faptele sunt evenimente, ntmplri provocate de om cu o urmare asupra sa i/sau a celor vizai i chiar nevizai i poate s le repete n viaa lui contient sau incontient, fie c le-a motenit, fie c le-a cugetat i adeseori rmn n memoria celorlali ca reper. De cnd exist omenirea i pn acum au trit nenumrate generaii i neamuri de oameni, dar ci dintre acetia ne amintim i prin ce i inem minte? Puini sunt cei ce au lsat n urma lor faptele lor ce pot fi msurate cu omenirea. Cnd vorbim despre cei ce le-au lucrat i cum le-au lucrat, vorbim de fapt despre inimile lor fr s ne dm seama.Concluzie: Dumnezeu i d ans omului s fie viu. Faptele sunt ns cele ce i d via sau moarte omului.2. Dac omul accept teoria evoliionist ce ncepe de la Bing-Beng (haosul ar fi caracteristica de baz), atunci i legea gravitaiei ar putea suferi ceva evoluie. Dar nu poate ncpea vorb de aa ceva. Dac am neles bine, totul a nceput cu o explozie, materia, noi, legile ce guverneaz materia. S admitem n prim faz c materia a evoluat de la aceast explozie, dar ce facem cu legile acestei materii? Materia a dictat legile? E ilogic. Ceva nedefinit, adic haosul de dinainte de Bing-Bang, a creat teoria (legile ce guverneaz materia), i apoi, tot acest haos s-a supus teoriei sale, care ar fi evoluat. Dar dac aceste legi ar fi suferit ceva evoluie, este imposibil minii umane s spun de unde a nceput totul, fiindc totul este incert, relativ, nimic real. Poate fi omul ireal?... Dar dac aceste legi deja exista?.... ntr-o ar legile sunt fcute i adoptate de aleii poporului, aceti alei sunt cu studii adecvate pentru aceste sarcini, pentru pacea, linitea, dezvoltarea i binele obtesc. i totui aceste legi nu ntrec n desvrire legile materiei din care i noi suntem alctuii... Deci, dac aceste legi erau deja, ele au fost puse de ctre Cineva cu totul i absolut superior minii i priceperii noastre, din care cauz muli au i alunecat n aceast minciun (a teoriei evoluiei). Not: La ora de chimie din general am nvat c e o lege de baz care guverneaz aceast chimie, i anume: Nimic nu apare i dispare, ci totul se transform. Iar eu a zice c: "Nimic nu apare i dispare, ci totul se transform, dup o anumit lege."Concluzie: Din haos nu poate fi nimic creat i nici tranformat.3. Durerea nu este plcut omului. Aceast neplcere o are fiecare, indiferent cum, trupete sau sufletete. Aceast durere poate ncepe chiar de la concepie, poate trece i dincolo de moarte. Durerea de dincolo de moarte se mai numete i pedeaps. Durerea unui om se poate asemna cel mai bine cu un examen. Examenele n viaa unui om, ca i la coal, sunt ocazii n care dovedete tot ce a putut s nvee, sunt etape, trepte de urcat. Adesea suntem nepregtii i fugim c n timpul lsat de Dumnezeu nu am vrut s nvm drept urmare, cnd ne ajunge durerea, ne plngem, ne vaitm, c nu putem, c nu tim.Concluzie: De la gustarea mrului i pn n zilele noastre toi au suferit, ns unii cu adevrat, pn la snge, chiar i Mntuitorul, au suferit dar au trecut examenul. Noi de ce am fi scutii de o asemenea durere?4. Hristos Dumnezeu s-a nscut n peter, din Preasfnta Nsctoare de Dumnezeu, ntr-un loc smerit, netiut de nimeni i a ajuns s dovedeasc, tot cu smerenie, dumnezeirea Sa prin faptele iubirii Sale fa de noi. Tot aa, Hristos Dumnezeu se nate n petera inimii omului, loc rece i poate mai smerit pentru un copila aa de mic, dup Sfnta Tain a Botezului. n inima omului nu gsete iesle, fn sau animale, ci loc rece i greu de trit, ns Mntuitorul, Dumnezeu fiind, i aduce singur toate cele pentru a tri ntr-un asemenea loc prin Sfnta Tain a Mirungerii. Astfel petera din inima omului fiind la fel ca cea de la naterea de dup trup a Mntuitorului, se nate Hristos Dumnezeu duhovnicete prin Sfnta Tain a Euharestiei, adic a Sfintei mprtanii. i atunci, omul primete aceast prea frumoas veste de la nger. Fiind c omul ct triete nu i cunoate aceste peteri reci din inima sa. i tot ngerul, a putea spune ngerul pzitor, i cere s se abat de la aceast cale a frdelegii, a pcatului pe care a tot umblat ca ntorcndu-se n pmnt din care i este nscut, s nu treac pe la "Irod", stpnitorul al acestui veac, s-i dea de tire despre aceast veste, ca s ucid ultima speran de mntuire din inima omului. Astfel mergnd pe cealalt cale, adic dup cuvintele Sfinilor Prini, a Sfinilor Apostoli, a pildelor Sfinilor Mucenici, a tot ce propovduiete Biserica, Hristos Dumnezeu s creasc prin Sfintele Taine i faptele omului. Deci omul smerindu-se, se micoreaz, din uriaa mndrie nsmnat de "Irod" ajunge copila ca i Mntuitorul, ns Hristos Dumnezeu crescnd, dup cum am spus, prin Sfintele Taine ale Bisericii i prin faptele omului, ajunge, n inima lui, de necuprins n slava Sa i mprat tare ca mpreun cu Tatl si Duhul Sfnt, adic Sfnta Treime cea de o fiin i nedesprit, s in n brae copilaul, adic sufletul omului. Ajungnd ntr-o asemenea cinste, nu cum a fost Hristos Dumnezeu n peter rece nscut, sufletul omului este scos de sub influena lui "Irod" i rmne doar un martor al puterii lui Dumnezeu ce se svrete prin el, umplndu-i cu fapte luminoase peterile ntnecate i reci a inimii sale pn la trecerea n viaa venic. Altfel, peterile inimii sale va fi umplute de fapte urte i ntunecate de "Irod".Concluzie: Hristos Dumnezeu lucreaz prin omul cu suflet de copil.5. Plcerea prinde foarte tare la om fiind c d o senzaie de confort, dac nu de extaz. Ne face s uitm, dac nu de tot mcar pentru puin timp, de durerile, problemele acestei viei. Tindem i de foarte multe ori ne strduim s ne mai ntlnim, poate chiar s i le avem permanent. Aceste plceri i dureri ale vieii pot fi comparate cu mncarea. Plcerile sunt mncrurile dulci i durerile, e drept c nu le dorim, sunt cele care nu sunt dulci i totui foarte bune la gust, medicamentele de cele mai multe ori cu gust ru. Dac mnnci mult dulce, simi nevoia s mai mnnci i mncare care nu e dulce, la fel i atunci dac mnnci mncare mult care nu e dulce ai vrea totui i ceva dulce. Se observ un echilibru la mncare, ns n viaa real tindem s provocm un dezechilibru intenionat chiar. Dar dragostea lui Dumnezeu dorete s in acel echilibru i mai trimite cte o problemu sau ceva mai serios, poate chiar i mpotriva protestelor noastre. i totui de ce protestm sau de ce este greu s renunm, sau de ce nici nu mai renunm, fiind c exist situaii cnd ne dm seama de faptul c nu e de nici un folos sau mai i suferim de pe urma unei mici plceri? Prima dat pentru care ncercm este curiozitatea, dar aceasta nu poate fi comparat cu amintirea acelei dulcei. Amintirea se pare c n cele mai multe cazuri e o adevrat povar, deoarece ne face s ne dorim acea senzaie. Amintirea nu poate fi tears, e mereu mpreun cu noi, oriunde am fi. ns aceaat amintire mai aduce cu sine i posibila durere de dup plcerea care a mai fost. Dar impresia cea mai puternic e totui plcerea. i astfel ne lsm prini iari n aceast plas. Dup un oare care timp apar i posibile dureri. Nimic nou. ns la aceast durere se adaug i amintirea celorlalte dureri din urma celorlalte plceri, lovind cu mai mult impresie, astfel apare prerea de ru, uitnd instantaneu senzaia de plcere. i astfel pornim, poate iari, pe drumul cinei sau adesea pe drumul dezndejdii. Experiena cinei sincere reprezint adesea nceputul i anevoiosul drum de a refuza plcerea. Concluzie: Durerea dureaz mai mult dect nsi plcerea.6. Se spune c e firesc s ai grij de tine, s te fereti de ce anume poate s-i provoace boala, cu alte cuvinte s te iubeti pe tine nsui. Sunt foarte muli oameni care susin c se iubesc. i iari pentru muli aceast idee e de fapt contrariul. Omul prin firea lui e plecat mai mult spre plcerile trupreti. Prin acest fapt, el abuzeaz uitnd i consecinile adesea dureroase ale plcerii, astfel c satisfcndu-se susine c se iubete pe sine i c e dreptul su s o fac. Cnd de fapt i provoac boal i durere. La fel este cnd vine vorba i de suflet. Faptele bune provoac de multe ori durere i trupului i sufletului, dar omul se poate regsi n acestea.Concluzie: Nici o plcere nu o s mplineasc trupul i sufletul, dar bucuria i mulumirea sufletului, dat de o fapt bun, mplinete i sufletul i trupul..