Cauzele Celui de-Al Doilea Război Mondial

12
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial Afiş guvernamental american Cauzele celui de-al doilea război mondial sunt în gene- ral considerate invazia germano-ruso a Poloniei și atacul japonez asupra Chinei, Statelor Unite ale Americii și asu- pra coloniilor Regatului Unit și Olandei. Printre cauzele războiului mondial s-au numărat creșterea naționalismului,a militarismului și prezența a mult prea numeroase probleme teritoriale rămase nerezolvate du- pă încheierea primului război mondial. Mișcările fasciste au apărut și s-au dezvoltat în Italia și Germania în timpul perioadei de instabilitate economică globală din timpul deceniilor al treilea și al celui de-al patrulea ai Marii Cri- ze Economice). În Germania, resentimentele apărute în urma înfrângerii din primul război mondial și a semnării Păcii de la Versailles, (în mod special a Articolului 231, așa-numita “Clauză de vinovăție”), credința în teoria lovi- turii de cuțit aplicate pe la spate și declanșarea Marii Crize Economice au fost elementele care au propulasat la pute- re Partidul Nazist condus de Adolf Hitler. În acest timp, Tratatul de pace a început să nu mai fie aplicat cu foar- te multă rigoare, din dorința de a avita izbucnirea unui nou război. Eșecul politicii franco-britanice de împăciui- re cu Hitler, (politică care urmărea evitarea unui nou răz- boi, dar care l-a încurajat pe dictatorul german să devi- nă mai îndrăzneț și i-a permis să reînarmeze țara), s-a aflat în strânsă legătură cu semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop, (care a eliberat Germania de orice temere a vreunei reacții din partea URSS-ului în cazul invadării Poloniei). Liga Națiunilor, în ciuda eforturilor diploma- tice făcute pentru evitarea războiului, se baza pe Marile Puteri pentru impunerea rezoluțiilor sale și, în lipsa voin- ței politice a acestora, nu a putut face nimic concret. Japonia era condusă în deceniul al patrulea de o clică mi- litaristă care viza să transforme Imperiul Nipon într-o pu- tere mondială. Japonia a invadat China pentru a suplini lipsa acută de resurse naturale de materii prime ale ar- hipelagului nipon. SUA și Marea Britanie au reacționat asigurând împrumuturi importante Chinei, oferind ajutor militar nedeclarat și instaurând un embargo din ce în ce mai strict împotriva Japoniei. Acest embargo ar fi tre- buit să oblige Japonia să renunțe la teritoriile cucerite în China, deoarece Imperiului Nipon îi lipseau resurse- le de combustibil necesare alimentării uriașei sale mașini de război. Japonia a trebuit să facă față alternativelor re- tragerii din China sau cuceririi unor câmpuri petroliere. A ales a doua variantă, a cuceririi Indiile Olandeze de Est și a intrării în conflict cu SUA. 1 Caracteristici generale Al doilea război mondial a început în momentul în care acțiunile agresive ale Germaniei și Japoniei au devenit de netolerat pentru vecinii lor sau pentru țările cu care in- trau în competiție pentru sferele de influență. Acțiunile acestea agresive au continuat mai mulți ani, fiind în cele din urmă contracarate prin acțiuni armate, după invazia Poloniei în Europa și a Chinei în Asia. În ambele ca- zuri, atacurile au fost pornite de elitele militariste ajunse la putere în deceniile care au precedat războiul, animate în acțiuniile lor de ideologii expansioniste și rasiste. Că- ile și motivele pentru care militariștii au ajuns la putere au diferit de la țară la țară, dar aveau unele similarități. Deși Partidul Nazist a ajuns la putere în Germania prin alegeri parlamentare libere, după acest moment a elimi- nat în scurt timp orice vestigii ale vechiului sistem de- mocratic german. Popularitatea de care s-au bucurat la început în rândurile germanilor s-a datorat atitudinii lor de respingere a păcii de la Versailles, (care avea prevederi care plasau Germania sub regimul a numeroase restricții), anticomunismului ferm ca și promisiunilor de reinstaura- re a stabilității și reconstrucției economice. Naziștii au 1

description

Cauzele Celui de-Al Doilea Razboi Mondial

Transcript of Cauzele Celui de-Al Doilea Război Mondial

  • Cauzele celui de-al Doilea Rzboi Mondial

    A guvernamental american

    Cauzele celui de-al doilea rzboi mondial sunt n gene-ral considerate invazia germano-ruso a Poloniei i ataculjaponez asupra Chinei, Statelor Unite ale Americii i asu-pra coloniilor Regatului Unit i Olandei.Printre cauzele rzboiului mondial s-au numrat cretereanaionalismului, a militarismului i prezena a mult preanumeroase probleme teritoriale rmase nerezolvate du-p ncheierea primului rzboi mondial. Micrile fascisteau aprut i s-au dezvoltat n Italia i Germania n timpulperioadei de instabilitate economic global din timpuldeceniilor al treilea i al celui de-al patrulea ai Marii Cri-ze Economice). n Germania, resentimentele aprute nurma nfrngerii din primul rzboi mondial i a semnriiPcii de la Versailles, (n mod special a Articolului 231,aa-numita Clauz de vinovie), credina n teoria lovi-turii de cuit aplicate pe la spate i declanareaMarii CrizeEconomice au fost elementele care au propulasat la pute-re Partidul Nazist condus de Adolf Hitler. n acest timp,Tratatul de pace a nceput s nu mai e aplicat cu foar-te mult rigoare, din dorina de a avita izbucnirea unuinou rzboi. Eecul politicii franco-britanice de mpciui-re cu Hitler, (politic care urmrea evitarea unui nou rz-

    boi, dar care l-a ncurajat pe dictatorul german s devi-n mai ndrzne i i-a permis s renarmeze ara), s-aaat n strns legtur cu semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, (care a eliberat Germania de orice temerea vreunei reacii din partea URSS-ului n cazul invadriiPoloniei). Liga Naiunilor, n ciuda eforturilor diploma-tice fcute pentru evitarea rzboiului, se baza pe MarilePuteri pentru impunerea rezoluiilor sale i, n lipsa voin-ei politice a acestora, nu a putut face nimic concret.Japonia era condus n deceniul al patrulea de o clic mi-litarist care viza s transforme Imperiul Nipon ntr-o pu-tere mondial. Japonia a invadat China pentru a suplinilipsa acut de resurse naturale de materii prime ale ar-hipelagului nipon. SUA i Marea Britanie au reacionatasigurnd mprumuturi importante Chinei, oferind ajutormilitar nedeclarat i instaurnd un embargo din ce n cemai strict mpotriva Japoniei. Acest embargo ar tre-buit s oblige Japonia s renune la teritoriile cuceriten China, deoarece Imperiului Nipon i lipseau resurse-le de combustibil necesare alimentrii uriaei sale mainide rzboi. Japonia a trebuit s fac fa alternativelor re-tragerii din China sau cuceririi unor cmpuri petroliere.A ales a doua variant, a cuceririi Indiile Olandeze de Esti a intrrii n conict cu SUA.

    1 Caracteristici generaleAl doilea rzboi mondial a nceput n momentul n careaciunile agresive ale Germaniei i Japoniei au devenit denetolerat pentru vecinii lor sau pentru rile cu care in-trau n competiie pentru sferele de inuen. Aciunileacestea agresive au continuat mai muli ani, ind n celedin urm contracarate prin aciuni armate, dup invaziaPoloniei n Europa i a Chinei n Asia. n ambele ca-zuri, atacurile au fost pornite de elitele militariste ajunsela putere n deceniile care au precedat rzboiul, animaten aciuniile lor de ideologii expansioniste i rasiste. C-ile i motivele pentru care militaritii au ajuns la putereau diferit de la ar la ar, dar aveau unele similariti.Dei Partidul Nazist a ajuns la putere n Germania prinalegeri parlamentare libere, dup acest moment a elimi-nat n scurt timp orice vestigii ale vechiului sistem de-mocratic german. Popularitatea de care s-au bucurat lanceput n rndurile germanilor s-a datorat atitudinii lorde respingere a pcii de la Versailles, (care avea prevedericare plasau Germania sub regimul a numeroase restricii),anticomunismului ferm ca i promisiunilor de reinstaura-re a stabilitii i reconstruciei economice. Nazitii au

    1

  • 2 2 CAUZELE IDEOLOGICE

    fcut de asemenea apel la sentimentele identitii, supe-rioritii i drepturilor "ndreptite germane, sentimen-te care aveau s joace un rol determinant n declanarearzboiului, pentru rencorporarea teritoriilor pe care leconsiderau de drept ale Germaniei. Italia devenise unstat totalitarist mai devreme dect Germania, dar pentrumotive asemntoare.

    2 Cauzele ideologice

    2.1 Comunismul

    Vladimir Ilici Lenin

    Revoluia bolevic din Rusia a trezit numeroase temerin suetele germanilor n legtur cu posibilitatea dez-lnuirii unei revoluii comuniste n propria lor ar. Lascurt vreme dup terminarea primului rzboi mondial,a existat o ncercare a comunitilor germani de prelua-re prin for a puterii, tentativ nbuit de soldaii de-mobilizai, care se puseser sub comanda fotilor lor o-eri. Aceste fore paramilitare au reprezentat o parte im-portant a membrilor de la nceputul existenei Partidu-lui Nazist. n rndul aliailor occidentali exista un cu-rent conservator de dreapta, (reprezentat n Anglia de pri-mul ministru Neville Chamberlain), puternic anticomu-nist. Totui, aceste fore nu reuiser s obin n 1920-1921 sprijin pentru o intervenie de amploare mpotri-va bolevicilor din partea cetenilor lor epuizai de lun-ga conagraie mondial, care tocmai se ncheiase. Caurmare, occidentalii au ncurajat i chiar sprijinit fana-

    tismul de extrem dreapta din statele tampon, precumGermania sau Polonia i au sprijinit n mod tacit fascitiidin rzboiul civil spaniol. Unii dintre politicienii occiden-tali au vzut n fascism o for care ar putut s se opu-n, ca reprezentani ai capitalismului occidental, UniuniiSovietice comuniste. Nazitii au primit astfel un largsprijin economic, iar Anglia i Frana i-au trdat prac-tic restul aliailor europeni, (n mod special este vorba deCehoslovacia), prin politica de "mpciuitorism. Odatcu semnarea Pactului de neagresiune sovieto-german din1939, cnd a devenit clar c agresiunea german nu maiera ndreptat exclusiv ctre URSS, sprijinul occidentalpentru Hitler a sczut dramatic. Speranele dictatoruluigerman ca Anglia i America s fac pace cu cel de-altreilea Reich se bazau pe sprijinul primit din partea oc-cidentalilor n al treilea i al patrulea deceniu. Pe acestesperane i-a bazat Hitler atacul mpotriva URSS-ului din1941, iar sperana edicrii unei aliane anticomuniste nua murit n minile nazitilor pn la sfritul rzboiului.

    2.2 Expansionismul

    Expansiunea Imperiului Japonez

    Expansionismul este doctrina extinderii bazei teritoriale,sau a inuenei economice a unei ri, realizat de obiceiprin mijloacele agresiunii militare.Italia, sub conducerea lui Benito Mussolini, a cutat screeze un nou Imperiu Roman n Mediterana. n 1935, ainvadat Etiopia, iar reacia Ligii Naiunilor i a puteriloroccidentale a fost total nesemnicativ, atitudine care s-ameninut de-a lungul ntregului deceniu al patrulea. Ita-lia a invadat Albania la nceputul anului 1939, mai nain-te de declanarea ocial" a celei de-a doua conagraiimondiale, iar mai apoi a atacat Grecia.Unele dintre dorinele expansioniste ale Italiei pot pusepe seama nemulumirii fa de puinele ctiguri terito-riale obinute la ncheierea primului rzboi mondial, inciuda eforturilor fcute alturi de aliaii occidentali. LaVersailles, Italiei i se promisese o bun bucat din teri-toriile Austriei, dar nu a obinut dect Tirolul de Sud, iar

  • 2.4 Izolaionismul 3

    preteniile n ceea ce privea Albania i Asia Mic au fostignorate de naiunile mai puternice.Dup primul rzboi mondial, Germania a pierdut terito-rii n favoarea Lituaniei, Franei, Poloniei i Danemarcei.Cele mai importante pierderi erau Coridorul polonez,teritoriul Memel, Provincia Posen i cea mai mare par-te a zonei bine dezvoltat din punct de vedere econo-mic a Sileziei Superioare. Alte dou regiuni foarte binedezvoltate din punct de vedere economic bazinul Saari Renania au fost plasate sub autoritatea (dar nu i subjurisdicia) Franei.Rezultatele acestor pierderi au fost migraia populaiei,nemulumirea germanilor i relaii ncordate cu vecinii,toate ducnd la apariia revanismului i iredentismului.Sub conducerea nazitilor, Germania a declanat un pro-ces de expansiune, ncercnd s ating graniele legiti-me ale Germaniei antebelice. Astfel, Germania a reocu-pat Renania i a acionat pentru reocuparea Coridoruluipolonez, ceea ce a dus n mod inevitabil la invadarea Po-loniei. Datorit politicii i inaciunii Aliailor occidentali,pn n momentul atacrii Poloniei, Hitler a considerat cpoate s declaneze rzboiul mpotriva vecinilor si rs-riteni fr s provoace un rzboi general, sau, n cazul celmai ru, s provoace reacia anglo-francez ntr-un mo-ment n care soarta conictului ar fost deja decis.Hitler preuia n mod special ideea unei Germanii Mari,care ar trebuit s uneasc ntre fruntariile sale pe toigermanii. Aciunile din perioada interbelic n Austria iCehoslovacia sunt ilustrative pentru aceste ambiii pan-germane. n conformitate cu prevederile Tratatului dela Versailles, o uniune dintre Austria i Germania a fostinterzis n mod explicit. Un asemenea plan, care exis-tase mai nainte de crearea statului german unicat din1871, fusese respins de Austro-Ungaria din cauza lupte-lor pentru hegemonie dintre Austria i Prusia. La sfritulprimului rzboi mondial, majoritatea populaiei austriecesprijinea o asemenea uniune.Ungaria, un aliat al Germaniei, pierduse enorm de multeteritorii la ncheierea primului rzboi mondial i dup m-prtirea Austro-Ungariei i spera s-i recapete cel puino parte din aceste teritorii cu sprijinul nazist.n Asia, Japonia avea planuri expansioniste, alimentate,cel puin n parte, de prea puinele ctiguri teritoria-le obinute la sfritul primei conagraii mondiale. nciuda faptului c ocupase o colonie german n China,cteva insule, unele teritorii n Siberia i portul rusescVladivostok, Japonia a fost forat s cedeze aproape toa-te acestea odat cu ncheierea pcii.

    2.3 Fascismul

    Fascist este un termen destul de cuprinztor care des-crie un grup naionalist de extrem dreapta, care a cuceritputerea n mai multe ri europene n anii antebelici.Din multe puncte de vedere, fascismul vedea armata ca

    Benito Mussolini, conductorul Italiei Fasciste (stnga) i AdolfHitler, liderul Germaniei Naziste

    pe un model pentru organizarea societii. rile fascisteerau puternic militarizate, iar nevoia pentru eroismul in-dividual era o parte important a ideologiei fasciste. ncartea sa, Doctrina fascismului, Benito Mussolini declarac: fascismul nu crede, vorbind n general, n posibili-tatea sau utilitatea pcii perpetue. Fascitii credeau crzboiul este o for pozitiv de dezvoltare, i de aceeaerau nerbdtori s participe la un nou conict european.

    2.4 Izolaionismul

    Izolaionismul a fost politica extern dominant a SUAde dup ncheierea primului rzboi mondial. Dei SUAau rmas active n emisfera occidental i n Pacic, eles-au retras din alianele europene - rmnnd astfel de-le doctrinei Monroe, cu modicrile ulterioare aduse depreedintele Theodore Roosevelt.Tendinele maselor largi britanice i franceze erau de ase-menea izolaioniste. n legtur cu Cehoslovacia, primulministru britanic Neville Chamberlain a spus: Ce oribil,fantastic, este c noi ar trebui s spm tranee i s nepunem mstile de gaze datorit nenelegerilpr dintr-o a-r ndeprtat, dintre nite popoare despre care nu timnimic. Eu sunt un om al pcii din adncurile suetuluimeu.Dup numai civa ani de la aceast declaraie, lumea seva aa cuprins de crile celei mai mari conagraiimondiale.

  • 4 3 RELAII POLITICE I ECONOMICE

    2.5 MilitarismulPrintre liderii Germaniei, Japoniei i Uniunii Sovieticeprevala atitudinea militarist agresiv. Deseori este su-bestimat faptul c, dac n mod evident tradiia militarista Germaniei i Japoniei era tradiional, Uniunea Sovieti-c motenise o asemenea atitudine agresiv de la ImperiulRus, n poda oricror declaraii propagandistice n fa-voarea pcii din primii ani sovietici.

    2.6 NaionalismulProbabil cel mai puternic factor determinant al rzboiu-lui a fost naionalismul. Fascismul n Germania, Italia iJaponia a fost cldit n cea mai mare parte pe fundaiilenaionaliste. Hitler i nazitii si au folosit din plin naio-nalismul n Germania, ntr-o ar n care aceast atitudinenu era neobinuit. n Italia, ideea renaterii ImperiuluiRoman era atrgtoare pentru muli peninsulari. n Ja-ponia, naionalismul, n sensul datoriei fa de mprat ionoarei, era bine ncetenit de secole.

    2.7 RasismulNazitii considerau c germanii erau "de ras aerian",ras superioar. Nazitii au devenit cei mai fervei susi-ntori i propagatori ai antisemitismului, atitudine folosi-t n lupta pentru putere. Rasismul nazist s-a manifestati fa de "bastarzii din Rhineland", copii ai militarilordin trupele coloniale franceze staionate n Rhineland.Rzboaiele mondiale au fost la apogeul unui proces deamestec ntre germani i slavi lung de un mileniu. De-alungul anilor, grupuri mari de germani s-au aezat n te-ritoriile estice locuite n mod preponderent de slavi (deexemplu germanii de pe Volga). Deseori, migraia ger-manilor era rezultatul invitaiilor fcute de conductoriilocali. Darwinismul social considera n mod eronat acestproces ca pe o lupt pentru dominaie teutoni versusslavi, care ar dus ambele popoare la distrugere reci-proc.Japonia, condus de un guvern militarist, a avut n de-ceniul al patrulea un program de guvernare cu accenteimperialiste din ce n ce mai evidente. Muli japoneziaveau o atitudine rasist att fa de europeni ct i fade alte popoare asiatice, precum coreenii, poporul Ainui chinezii. Pentru aceti rasiti, toi cei care nu erau ja-ponezi erau inferiori i trebuiau tratai ca atare. Indus-trializarea rapid de-a lungul secolelor al XIX-lea i alXX-lea i-au plasat pe japonezi ntr-o situaie privilegia-t n competiia economic cu vecinii lor. Ocialii de laWashington au devenit foarte nencreztori fa de aciu-nile japonezilor, ceea ce s-a dovedit o atitudine ntemeia-t, Imperiul Nipon invadnd numeroase naiuni din Asian deceniul al patrulea i i al cincilea al secolului trecut.n ciuda ntinderii i populaiei numeroase, China nu afost capabil s contrabalanseze puterea japonez dato-

    rit unor factori precum: rzboiul civil chinezesc, lipsaunei conduceri puternice ct i inferioritii tehnologice,n special n domeniul dotrii armatei aerului.

    3 Relaii politice i economice

    3.1 Tratatul de la Versailles

    Tratatul de la Versailles nu a fost nici sucient de ng-duitor ca s liniteasc Germania, nici sucient de asprupentru a mpiedica un fost asupritor s redevin o puteredominant pe continent.Muli istorici au considerat acest tratat de pace drept cau-za cea mai important, indirect a rzboiului. Acest tra-tat plasa ntreaga vin a declanrii rzboiului (aa numi-ta clauz de vinovie) n sarcina Germaniei i Austro-Ungariei i pedepseau aceast responsabilitate, n loc sstabileasc nite nelegeri care s asigure pacea pe ter-men lung. Tratatul impunea nvinilor reparaii de rz-boi mpovrtoare, cedri teritoriale, (ceea ce a dus lamigraii masive) i clauze economice care au provocat,n special economiei germane, pierderi grele i o uria- hiperinaie. Republica de la Weimar a imprimat omas de mrci absolut uria n ncercarea de a-i pltidatoriile, s-a mprumutat din Statele Unite, (fr a mai capabil s returneze sumele respective) pentru a pltireparaiile de rzboi ctre Anglia i Frana.Un alt aspect important al Tratatului a fost acela c a creatresentimente adnci fa de nvingtorii din rzboi, carepromiseser poporului german c cele 14 puncte ale luiWilson vor liniile directoare ale pcii. Cei mai muligermani considerau c guvernul acceptase un armistiiun condiiile nelegerii greite a sus-numitelor 14 puncte,n vreme ce alii considerau c revoluia german fusesepus la cale de criminalii din noiembrie, cei care maiapoi aveau s ajung n posturi cheie n nou ninata Re-public de la Weimar.Resentimentele germane se bazau i pe aceea c Aliaii nureuiser s cucereasc nici un petec de pmnt german,iar, n rsrit, Germania i nvinsese adversarii pn lasfritul rzboiului. Toate aceste fapte au fost cele careau asigurat apariia "teoriei loviturii de cuit dat pe laspate", care a oferit nazitilor o unealt propagandisticextrem de valoroas.Un punct de vedere total opus este acela c Tratatul depace nu a mers sucient de departe n aciunea de neutra-lizare a capacitilor economice i militare germane prinmprirea rii n mai multe state mici, lipsite de pute-re. O astfel de aciune era cerut de delegaia francezla Conferina de pace de la Paris, aciune care ar ar distrus creaia lui Bismarck". O asemenea mprire ar putut avea efecte greu de sesizat la prima vedere, aacum ar fost victoria comunismului ntr-unul dintre sta-tele germane mici. Cert este c, Tratatul de la Versaillesnu a mers destul de departe n nici o direcie.

  • 3.4 Rzboiul civil european 5

    3.2 Competiia pentru resursele demateriiprime

    Japonia, cu excepia unor zcminte de crbune i er,era lipsit de resurse de materii prime. Japonia, care eran acea perioad era singura ar cu o economie burghe-z industrial, se temea c lipsa de materii prime ar pu-tea paraliza industria sa n plin avnt. Din dorina de a-i lrgi posibilitile de aprovizionare, Japonia a invadatManciuria, fcndu-i planuri pentru ocuparea a noi i noiteritorii pe continentul asiatic i pentru cucerirea ntregu-lui Pacic occidental. n scurt vreme, Marina Imperiala nceput s resimt lipsa carburanilor.Pentru a scpa de ameninarea lipsei de carburani i dealte materiale strategice necesare economiei i mainii sa-le de rzboi, Japonia a fost obligat s intre n competiiecu puterile coloniale europene n teritorii precum IndiileOlandeze de Est (Indonezia). Un atac mpotriva puterilorcoloniale europene era de ateptat s deschid un conicti cu Statele Unite ale Americii.n august 1941, criza din Pacic a ajuns la un apogeu,cnd SUA, care la acea vreme asigurau aproximativ 80%din volumul importurilor nipone de iei, a iniiat un em-bargou petrolier complet. Acest embargou amenina nunumai economia dar i puterea militar japonez. Pus nfaa alegerii ntre a ncerca mbunarea americanilor sau adeclana rzboiului, Japonia a optat pentru a doua varian-t. Spernd s dea o lovitur devastatoare americanilor,care ar permis Japoniei s-i ating intele propuse nrzboi i s-i consolideze cuceririle n zona Pacicului,ota nipon a atacat Marina SUA la Pearl Harbor n de-cembrie 1941.Pentru numeroase motive, relaiile japono-americane sederulau sub semnul nencrederii reciproce. Cele dou pu-teri s-au aat deseori n competiie direct pentru resur-sele regiunii.Japonia se simea ameninat de SUA i dorea s devi-n singura putere dominant n Pacic. n acelai timp,americanii ncepuser s aib sentimente rasiste fa deamericanii de origine nipon sau asiatic. n SUA i Can-ada au fost date mai multe legi care aduceau atingeri maimari sau mai mici cetenilor de origine asiatic.

    3.3 Liga NaiunilorLiga Naiunilor a fost o organizaie internaional n-inat dup ncheierea primului rzboi mondial cu sco-pul declarat al prevenirii unor noi conicte. Metode-le folosite de Liga Naiunilor cuprindeau printre altele:controlul armamentului; prevenirea rzboiului prin m-suri de securitate colectiv; rezolvarea disputelor dintrestate prin negocieri diplomatice; i nu n ultimul rnd prinadoptarea unor msuri pentru ridicarea nivelului generalde trai. Filozoa diplomatic aat n spatele activit-ii Ligii a reprezentat o schimbare fundamental n mo-dul de abordare a vieii internaionale. Vechea lozoe,

    aprut dup Congresul de la Viena din 1815, consideraEuropa ca un mozaic schimbtor de aliane politice ntrestate, care crea o balan a puterii meninut n echili-bru cu ajutorul unor armate puternice i nelegeri secre-te. Odat cu apariia Ligii Naiunilor, aceast organizaieinternaional trebuia s devin un guvern al guvernelor,cu rolul rezolvrii conictelor dintre naiunile individua-le, ntr-un organism legal i deschis. Imboldul principalpentru ninarea Ligii a venit de la preedintele StatelorUnite ale Americii WoodrowWilson, dei SUA nu au de-venit niciodat membre ale acestei organizaii internaio-nale.Liga nu dispunea de fore armate proprii i din acest mo-tiv depindea de marile puteri pentru punerea n practica rezoluiilor, pentru meninerea sanciunilor economiceordonate sau pentru mobilizarea unei fore militare ceru-t de nevoile Ligii.Dup un numr de succese notabile i dup cteva ee-curi de nceput, Liga Naiunilor s-a dovedit incapabil ndeceniul al patrulea s previn sau s mpiedice agresiu-nile puterilor Axei. Neparticiparea SUA, incapacitateade negocia decizii unanim acceptate, lipsa unei fore ar-mate proprii i individualismul celor mai puternice statemembre au dus la eecul organizaiei.

    3.4 Rzboiul civil europeanAnumii istorici numesc al doilea rzboi mondial iRzboiul civil european.

    4 Factorii psihologiciConciliatorismulConciliatorismul este o strategie prin care, una dintre pr-i, n schimbul pstrrii strii de pace, face concesiuniunei alte pri. Anglia i Frana au fcut concesiuni majo-reGermaniei n 1938 cu ocazia nelegerii de laMnchen,sacricnd un aliat mic, Cehoslovacia. Aceast atitudinenu i-a asigurat lui Hitler ctigurile pe care i le dorise,dar l-au fcut ncreztor c poate obine tot ceea ce maidorete n viitor fr s provoace un conict european.Desfurarea evenimentelor a dovedit ns c dictatorulgerman s-a nelat pn n cele din urm.

    4.1 NebuniaAu existat medici care au armat c atta vreme ct oa-menii au permis apariia rzboiului, acest lucru s-a pututntmpla doar odat cu venirea n fruntea statelor a oa-menilor dezechilibrai din punct de vedere psihic. Con-form armaiilor acestor oameni de tiin, lideri precumNapoleon Bonaparte, Adolf Hitler sau Iosif Vissariono-vici Stalin, care au cutat cu orice pre rzboiul, au fostbolnavi mintal.

  • 6 5 EVENIMENTE FAVORIZATOARE

    5 Evenimente favorizatoare

    5.1 Rzboiul franco-prusac

    Rzboiul franco-prusac a fost iniiat de Napoleon al III-lea, care era ngrijorat de rapida cretere a populaieii de mrirea potenialului economic al unei potenialeGermanii unite. A doua revoluie industrial, la fel canaionalismul, a schimbat din rdcini peisajul politic eu-ropean. Aceast perioad a fost marcat i de declinulrelativ al puterii Franei, care va un proces nentreruptpn n secolul al XX-lea.Rzboiul franco-prusac s-a ncheiat cu nfrngerea Fran-ei, plata de ctre aceasta a unor importante reparaii derzboi i cedarea regiunii Alsacia-Lorena ctre noul statunicat german.

    5.2 Primul rzboi mondial

    Exist prerea, dei nu unanim, c cel de-al doilea rz-boi mondial este de fapt o continuare a primei conagraiimondiale. Se mai crede c Tratatul de la Versailles, sem-nat la ncheierea Marelui rzboi, a euat n ncercarea dea preveni izbucnirea unui al doilea conict de amploare.Primul rzboi mondial nu s-a ncheiat cu o victorie decisi-v a uneia dintre prile beligerante. Trupele aliate nu auintrat pe teritoriul Germaniei, iar populaia rii a speratca tratatul de pace s respecte linia general stabilit depropunerile preedintelui american Wilson. Propunerilede pace iniiale au fost abandonate n favoarea pedepsiriiGermaniei pentru ceea ce a fost considerat responsabi-litatea sa n declanarea conagraiei. A fost semnat untratat de pace care transforma Germania ntr-o ar maimic, mai slab dar i mai nrit, capabil ns s se re-fac din punct de vedere militar, animat de revanism.n noile state formate dup ncheierea rzboiului au r-mas minoriti naionale importante din punct de vederenumeric i compacte din punct de vedere al distribui-ei teritoriale. De exemplu, Iugoslavia (Regatul Srbilor,Croailor i Slovenilor) avea cinci grupuri etnice impor-tante (srbii, croaii, macedonenii, muntenegrenii i slo-venii), i a fost creat dup rzboi. Un alt exemplu estecel al fostei Austro-Ungarii. Ungaria, care a fost gsi-t vinovat de declanarea rzboiului n aceeai msurcu Austria, a pierdut dou treimi din teritoriu, pe teri-toriul statelor succesoare rmnnd un mare numr demaghiari, n vreme ce partenera sa, Austria, a ctigat te-ritorii la ncheierea pcii.Germanii nu au acceptat cu uurin nfrngerea. La sfr-itul rzboiului, marina era n stare de revolt, armata seretrgea (dar nu n debandad!) din faa unui inamic su-perior din punct de vedere numeric i al nzestrrii milita-re. n ciuda acestor fapte de necontestat, Hitler a armatc armata ar ctigat pn n cele din urm rzboiul,dac nu ar existat revoltele comuniste din ar. Aceast

    teorie a "njunghierii pe la spate a fost folosit pentruconvingerea populaiei c un alt rzboi mpotriva foti-lor inamici ar putea ctigat, dac nu se repetau vechilegreeli.

    5.3 Republica de la Weimar

    Republica de la Weimar a fost numele sub care este cu-noscut Germania ntre 1919 1933. Republica a primitnumele oraului Weimar, locul unde s-a adunat o adu-nare naional pentru a concepe o nou constituie, du-p abolirea Imperiului German, odat cu nfrngerea dinprimul rzboi mondial. Noua constituie era una liberal-democratic, de tipul celor francez sau american.Puciul de la berrie a fost o tentativ de lovitur de stateuat, din seara zilei de joi, 8 noiembrie i dimineaa zi-lei de vineri 9 noiembrie 1923. Adolf Hitler, folosindu-sede popularul general Erich Ludendor, a ncercat s rs-toarne autoritile Republicii de la Weimar. Dup eecultentativei de lovitur de stat, Hitler a fost nchis i a scrisMein Kampf.

    5.4 Criza economic

    Marea criz economic a fcut ca n Germania rata o-majului s cresc la 33%, n vreme ce n SUA era de25%. Dezastrul economic i-a fcut pe numeroi oamenis devin sprijinitorii dictatorilor, care promiteau slujbestabile i un nivel de trai decent.Marea criz economic a lovit profund Germania, oma-jul de proporii nemaintlnite, provocnd i o schimbarela nivelul membrilor Partidului Nazist. Nivelul omaju-lui deosebit de ridicat a fost factorul hotrtor care l-apropulsat pe Hitler n fruntea statului german.

    5.5 Dictatura nazist

    Hitler a fost numit Cancelar pe 30 ianuarie 1933.Incendierea Reichstagului de pe 27 februarie 1933, pu-s de muli pe seama nazitilor, a fost folosit ca motivpentru suspendarea libertilor ceteneti i politice, actpolitic promulgat ca lege de vrstnicul preedinte Paulvon Hindenburg i pus n practic de guvernul coaliieide dreapta condus de Hitler.Dup noile alegeri, majoritatea condus de naziti a sus-pendat constituia Republicii de la Weimar i practic audesinat parlamentul prin Actul de mputernicire de pe23 martie, iar mult dorita lor nregimentare a Germanieia fost fcut n mod ocial posibil. n "noaptea cuite-lor lungi", susintorii lui Hitler i-au asasinat pe cei ci-va rivali politici care mai rmseser. Dup moartea luiHindenburg (2 august 1934) i puterile prezideniale auintrat pe minile lui Hitler i, fr s ntmpine o rezis-ten din partea conducerii armatei, jurmntul ostesc

  • 5.8 Rzboiul chino-japonez 7

    de credin fa de patrie a fost modicat, devenind unjurmnt de obedien fa de Adolf Hitler personal.nclcnd prevederile Tratatului de la Versailles i spi-ritul Pactulului de la Locarno, Germania a remilitarizatRhinelandul pe 7 martie 1936, ntr-o zi de smbt. Ocu-parea zonei a fost fcut cu o for militar mic, de tru-pele deplasndu-se pe biciclete, care ar putut uorstopate, dac nu ar existat politica de mpciuire. Fran-a nu a acionat i datorit instabilitii politice din aceaperioad. n Anglia, n timp ce remilitarizarea a fost oaciune de weekend, guvernul britanic nu a nceput dis-cuiile asupra problemei dect luni. Ca urmare a tuturoracestor factori, guvernele occidentale au nclinat s con-sidere remilitarizarea ca un fapt mplinit.

    5.6 Invazia italian in Etiopia

    Benito Mussolini a ncercat s extind stpnirea Impe-riului Italian n Africa prin invazia din Etiopia, ar ca-re rezistase pn n acel moment colonizrii europene.Folosindu-se de pretextul incidentului din oaza Walwaldin septembrie 1935, Italia a atacat Etiopia pe 3 octom-brie 1935, fr o declaraie ocial de rzboi. Liga Na-iunilor a declarat Italia ar agresoare, dar nu a reuit simpun sanciuni reale mpotriva acesteia.Rzboiul a evoluat mult prea ncet fa de avantajul mi-litar italian i n ciuda faptului c invadatorii au folosit iarme chimice. Pe 31 martie 1936, italienii au ctigat ul-tima btlie major a rzboiului btlia de la Maychew.mpratul Haile Selassie a fugit din ar pe 2 mai, iar ca-pitala Addis Ababa a fost cucerit pe 5 mai. Italia a ane-xat ara pe 7 mai, unind Eritreea, Abissinia i Somalilandntr-o posesiune unic, cunoscut ca Africa RsriteanItalian.Pe 30 iunie 1936, mpratul Haile Selassie a inut un dis-curs mictor la Liga Naiunilor, denunnd ocupaia ita-lian i criticnd inaciunea comunitii mondiale. El aavertizat: Azi am fost noi. Mine vei voi. n urmacondamnrii Italiei de ctre Liga Naiunilor, Mussolini ahotrt s-i retrag ara din organizaia mondial.

    5.7 Rzboiul civil spaniol

    Germania i Italia au dat un ajutor substanial insurecieinaionaliste spaniole conduse de generalul FranciscoFranco. Uniunea Sovietic a sprijnit guvernul legalde stnga al Republicii Spaniole. Att URSS-ul cti Germania i Italia au folosit acest rzboi pentru a-i testa i perfeciona armamentul i tacticile de lupt.Bombardarea oraului Guernica a fost un atac devastatorasupra unui ora fr importan strategic special, carea pregurat evenimentelor care aveau s ruineze majori-tatea oraelor europene nu peste mult vreme.

    5.8 Rzboiul chino-japonez

    Al doilea rzboi chino-japonez a nceput n 1937 cu ata-cul Japoniei pornit mpotriva Chinei din avanspostul cu-cerit de niponi n Manciuria. Japonezii au cucerit capitalaNanking (azi Nanjing) i s-au dedat la numeroase crimede rzboi n timpul a ceea ce a fost numit Masacrul de laNanking.

    5.9 Anschlussul

    Anschluss este numele sub care este cunoscut anexareaAustriei de ctre Germania n 1938. Unirea celor douri era interzis n mod expres de tratatul de la Versail-les. Din punct de vedere istoric, ideea de a crea GermaniaMare printr-o astfel de uniune era popular n cele douri, susintorii ei ind foarte activi la sfritul primeiconagraii mondiale. n anii de dinaintea anexrii din1938, austriecii i pierduser interesul pentru o aseme-nea unire, iar Partidul Naional Socialist din Austria imicarea naionalist a germanilor din Austria au deve-nit tot mai dependeni de vecinul lor nordic. Germaniaa fcut presiuni importante pentru legalizarea PartiduluiNaional Socialist Austriac, a jucat un rol decisiv n asa-sinarea cancelarului austriac Engelbert Dollfuss i a fcutintervenii pentru ca anumii membri marcani ai partidu-lui nazist local s e numii n funcii publice importante.Dup unul dintre discursurile lui Hitler n Reichstag, suc-cesorul lui Dollfuss, Kurt Schuschnigg, a declarat c elnu poate obligat la mai mult dect fusese obligat pnn acel moment. n ciuda presiunilor fcute de la Berlin,cancelarul a ales s organizeze un plebiscit, prin care spe-ra s e conrmat dorina de independen a austriecilor.Cu doar cteva zile inaintea votului, nazitii austrieci auorganizat o lovitur de stat ncununat cu succes. Prelu-area puterii de ctre nazitii locali a permis Germanieis-i trimit trupele n sprijinul Anschlussului, condu-ctorii de la Viena transfernd rapid puterea lui Hitler.Nu au existat nici un fel de lupte, iar Anglia, Frana ichiar Italia fascist, care se opuneau din diferite motiveacestei uniri, nu au fcut nimic ca s o mpiedice. La felde important, certurile dintre aceste trei puteri a mpie-dicat continuarea cooperrii n ceea ce se numea FrontulStresa. Italia nu numai c a fost nevoit s accepte Ansch-lussul, dar s-a apropiat i mai mult de Germania Nazist.Austria a ncetat s mai existe ca ar independent.

    5.10 nelegerea de la Mnchen

    Regiunea Sudeilor a fost o regiune locuit n modpredominant de germani n nou formata republicCehoslovacia. Cehoslovacia, aliat cu Frana, avea o ar-mat numeroas, modern, echipat cu armament de ul-tim generaie asigurat de o industrie de aprare foartebine dezvoltat. Regiunea Sudeilor forma aproximativo treime din Bohemia (Cehoslovacia apusean) din punct

  • 8 5 EVENIMENTE FAVORIZATOARE

    de vedere teritorial, al populaiei i economiei. n aceastzon se aa un sistem de aprare impresionant, mai ma-re chiar dect linia Maginot, care se bucura de avantajeledefensive ale terenului muntos. Unele proprieti din zo-n au fost expropiate prin compensare pentru a asiguraconstrucia complexului defensiv. [1]

    Hitler fcea presiuni pentru ncorporarea Sudeilor nReich, sprijinind grupul separatist german din regiunearespectiv. Presupusele brutaliti cehe i persecuiiPragheze" au dus la strnirea tendinelor naionaliste, aju-tate din plin i de agitaia din presa nazist. Dup Ansch-luss, toate formaiunile politice germane din Sudei s-auunit (cu excepia Partidului Social Democrat) cu PartidulGermanilor Sudei (SdP). n alegerile locale din 1938,SdP a ctigat o majoritate confortabil. n toat aceastperioad, activitile paramilitare i violenele extremis-te au atins un apogeu. Guvernul de la Praga s-a folositde msuri din ce n ce mai dure pentru a reprima aciu-nile separatiste. Ca urmare, pentru aprarea populaieigermane, Reichul a pretins anexarea imediat a regiuniiSudetenland.n cele din urm, prin nelegerea de la Mnchen din 30septembrie 1938, prim-minitrii britanic Neville Cham-berlain i francez douard Daladier i-au fcut pe plac luiHitler. Mna liber dat Germaniei i-a permis s depla-seze trupe n zon i s anexeze Sudeii pentru salvareapcii. n schimb, Hitler a promis c nu va mai avea al-te pretenii teritoriale n Europa.[2] Cehoslovacia, care nacel moment mobilizase peste 1 milion de soldai i erapregtit s lupte pentru a-i salva suveranitatea, nu a avutdreptul s participe la discuii. Anglia i Frana au ame-ninat c, dac Cehoslovacia nu va de acord cu terme-nii oneroi ai nelegerii, Praga va fcut responsabilde declanarea rzboiului. Preedintele Edvard Bene acapitulat. Germania ocupa Sudetenland cu aprobarea pu-terilor occidentale.nmartie 1939, nclcndu-i promisiunile fcute laMn-chen, Hitler a ordonat ocuparea ntregii Cehoslovacii.

    5.11 Rzboiul de frontier sovieto-japonez

    n 1939, japonezii au atacat din Manciuria n direcianord, n ncercarea de a cuceri o parte a Siberiei. So-vieticii au obinut o victorie decisiv la Halhin Gol subcomanda generalului Gheorghi Jukov. n urma acesteiinfrngeri, Japonia a fcut pace cu URSS, (pn n 1945)i, n schimb, i-a ndreptat atenia ctre sud, intrnd nconict cu SUA i aliaii acestora. URSS-ul i-a ndrep-tat la rndul ei atenia ctre apus, lsnd numai un numrredus de militari care s asigure aprarea Siberiei.

    5.12 Pactul Molotov-Ribbentrop

    n mod ocial, Pactul Molotov-Ribbentrop era un tratatde neagresiune ntre Germania Nazist i Uniunea Sovie-

    tic. Tratatul a fost semnat la Moscova pe 23 august 1939de ctre minitrii de externe sovietic Viaceslav Molotovi, respectiv, german Joachim von Ribbentrop.Dei tratatul fusese etichetat n mod ocial de neagre-siune, Pactul coninea un protocol secret prin care sta-tele independente Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania,Polonia i Romnia erau mprite ntre sferele de inu-en ale celor dou puteri semnatare. Protocolul secretdesemna n mod explicit rearanjamentele teritoriale ipolitice din zonele acestor ri care urmau s e fcutede comun acord de rile semnatare.Ca urmare, rile vizate au fost invadate, ocupate sau for-ate s cedeze pri ale teritoriului lor n favoarea UniuniiSovietice i/sau Germaniei Naziste.

    5.13 Invadarea Poloniei

    Invadarea Poloniei.

    ntre Polonia i Germania existau deja tensiuni n leg-tur cu Oraul Liber Danzig i cu coridorul polonez. nciuda declaraiilor belicoase ale lui Hitler sau masrii detrupe naziste la frontier, Polonia a refuzat s cedeze nfaa preteniilor dictatorului german. Anglia i Frana ausemnat aliane militare cu Varovia prin care garantau cvor declara rzboi Germaniei dac aceasta din urm vaataca Polonia.Germania a atacat Polonia pe 1 septembrie 1939. RegatulUnit i Frana au cerut printr-un ultimatum ncetarea ata-cului german. Refuzul germanmarcheaz data de nceputal celui de-al doilea rzboi mondial.

    5.14 Invadarea Uniunii Sovietice

    Prin atacarea Uniunii Sovietice n iunie 1941, Hitler adeschis al doilea front al rzboiului, fcnd ceea ce astzieste considerat o greeal strategic grosolan. Fr s

  • 9 reuit s nving Anglia n apus, Germania s-a anga-jat ntr-un rzboi pe dou fronturi. Hitler considerase cUniunea Sovietic, cu armata nepregtit de rzboi, sl-bit de epurrile staliniste, poate nvins printr-un atacviolent, de scurt durat.O teorie lansat recent de Victor Suvorov arm c dacGermania nu ar atacat, Stalin ar declanat atacul m-potriva lui Hitler de ndat ce uriaa Armat Roie ar fost complet utilat i sucient antrenat. n astfel de con-diii, Wehrmachtul ar fost lipsit de elementul surprizsi de posibilitatea de manevr. Mai mult dect att, cm-piile din estul Germaniei, fr obstacole naturale majore,nu pot considerate propice rzboiului de aprare. To-tui, aceast teorie se bazeaz pe mai multe presupuneri,pe fapte i dovezi incomplete.

    5.15 Atacul de la Pearl Harbor

    Flota combinat japonez a atacat baza naval america-n de la Pearl Harbor n sperana distrugerii navelor o-tei americane din Pacic aate la ancor. Dei japoneziierau contieni c americanii aveau capacitatea de a con-strui nave care s le nlocuiasc pe cele distruse, niponiisperau ca ritmul de nlocuire s e sucient de sczut,asfel nct s e capabili s distrug toate rezervele pernd. La numai cteva zile de la atac, Germania a de-clarat rzboi Statelor Unite, n sperana c i Japonia vadeclara rzboi Uniunii Sovietice. Atacul de la Pearl Har-bor a pus capt izolaionismului SUA.

    6 Note[1] Czechoslovakia Law no. 63/1935 Compediu de legi i de-

    crete despre expropierea pentru scopul aprrii naiona-le.

    [2] Discursul radiodifuzat al lui Chamberlain din 27 septem-brie 1938

    7 Bibliograe Carley, Michael Jabara 1939 : the Alliance that never

    was and the coming of World War II, Chicago : I.R.Dee, 1999 ISBN 1-56663-252-8.

    Dallek, Robert. Franklin D. Roosevelt and AmericanForeign Policy, 1932-1945 (1995).

    Dutton, David Neville Chamberlain, London : Ar-nold ; New York : Oxford University Press, 2001ISBN 0-340-70627-9.

    Feis, Herbert. The Road to Pearl Harbor: The co-ming of the war between the United States and Japan.classic history by senior American ocial.

    Goldstein, Erik & Lukes, Igor (editors) The Munichcrisis, 1938: Prelude to World War II, London ; Por-tland, OR : Frank Cass, 1999 ISBN 0-7146-8056-7.

    Hildebrand, Klaus The Foreign Policy of the ThirdReich, translated by Anthony Fothergill, London,Batsford 1973.

    Hillgruber, Andreas Germany and the Two WorldWars, translated by William C. Kirby, Cambridge,Mass. : Harvard University Press, 1981 ISBN 0-674-35321-8.

    Strang, G. Bruce On The Fiery March : MussoliniPrepares For War, Westport, Conn. : Praeger Pu-blishers, 2003 ISBN 0-275-97937-7.

    Thorne, Christopher G. The Issue of War: States,Societies, and the Coming of the Far Eastern Conictof 1941-1945 (1985) sophisticated analysis of eachmajor power.

    Tohmatsu, Haruo and H. P. Willmott. A GatheringDarkness: The Coming of War to the Far East andthe Pacic (2004), short overview.

    Wandycz, Piotr Stefan The Twilight of French Eas-tern Alliances, 1926-1936 : French-Czechoslovak-Polish relations from Locarno to the remilitarizationof the Rhineland, Princeton, N.J. : Princeton Uni-versity Press, 1988 ISBN 0-691-05528-9.

    Watt, Donald Cameron How war came : the imme-diate origins of the Second World War, 1938-1939,New York : Pantheon, 1989 ISBN 0-394-57916-X.

    Weinberg, Gerhard The Foreign Policy of HitlersGermany : Diplomatic Revolution in Europe, 1933-36, Chicago : University of Chicago Press, 1970ISBN 0-226-88509-7.

    Weinberg, Gerhard The Foreign Policy of HitlersGermany: Starting World War II, 1937-1939, Chi-cago : University of Chicago Press, 1980 ISBN 0-226-88511-9.

    Turner, Henry Ashby German big business and therise of Hitler, New York : Oxford University Press,1985 ISBN 0-19-503492-9.

    Wheeler-Bennett, JohnMunich : Prologue to Trage-dy, New York : Duell, Sloan and Pearce, 1948.

    Young, Robert France and the Origins of the SecondWorld War, New York : St. Martins Press, 1996ISBN 0-312-16185-9.

    8 Legturi externe The History Channel

  • 10 8 LEGTURI EXTERNE

    France, Germany and the Struggle for the War-making Natural Resources of the Rhineland Ex-plains the long term conict between Germany andFrance over the centuries, which was a contributingfactor to the World Wars.

    The New Year 1939/40, by Joseph Goebbels We shall ght on the beaches speech, by WinstonChurchill

    Czechoslovakia primary sources More Czechoslovakia primary sources

  • 11

    9 Text and image sources, contributors, and licenses9.1 Text

    Cauzele celui de-al Doilea Rzboi Mondial Surs: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cauzele%20celui%20de-al%20Doilea%20R%C4%83zboi%20Mondial?oldid=9464538 Contribuitori: Vali, RobotQuistnix, Strainubot, Parvus7, JAnDbot, Dani 1, Minisarm, CommonsDe-linker, MirMur, Placet experiri, Rei-bot, Mycomp, SieBot, RadufanBot, Gik, Ark25, Alexbot, BodhisattvaBot, Alecs.bot, Solt, ArkBot,Xqbot, Smbotin, Ionutzmovie, Terraorin, EmausBot, RsocolBot, ChuispastonBot, Belizarie, Addbot, BreakBot i Anonim: 15

    9.2 Images Fiier:Canadian_Red_Ensign_1921-1957.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/66/Canadian_Red_Ensign_

    1921-1957.svg Licen: Public domain Contribuitori: ? Artist original: ? Fiier:Flag_of_Australia.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b9/Flag_of_Australia.svg Licen: Public do-

    main Contribuitori: Oper proprie Artist original: Ian Fieggen Fiier:Flag_of_Belgium.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/65/Flag_of_Belgium.svgLicen: Public domain

    Contribuitori: Van den Bussche, E., Chief of Protocol, Belgian Federal Department of the Interior (2008) Noble Belgique, Mre chrie -LE PROTOCOLE EN BELGIQUE (PROTOCOL IN BELGIUM), Heule: Editions UGA ISBN: 9789067689359. Artist original: Dbenbenn andothers

    Fiier:Flag_of_Brazil.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/05/Flag_of_Brazil.svg Licen: Public domainContribuitori: SVG implementation of law n. 5700/1971. Similar le available at Portal of the Brazilian Government (accessed in November4, 2011) Artist original: Governo do Brasil

    Fiier:Flag_of_Bulgaria_(1878-1944).svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9a/Flag_of_Bulgaria.svg Licen:Public domain Contribuitori: The ag of Bulgaria. The colors are specied at http://www.government.bg/cgi-bin/e-cms/vis/vis.pl?s=001&p=0034&n=000005&g= as: Artist original: SKopp

    Fiier:Flag_of_Finland.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bc/Flag_of_Finland.svg Licen: Public domainContribuitori: http://www.finlex.fi/fi/laki/ajantasa/1978/19780380 Artist original: Drawn by User:SKopp

    Fiier:Flag_of_First_Slovak_Republic_1939-1945.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7e/Flag_of_First_Slovak_Republic_1939-1945.svg Licen: Public domain Contribuitori: Based on DarkEvil's Image:Flag of First Slovak Republic 1939-1945 bordered.svg, modied by PhiLiP. Artist original: DarkEvil, PhiLiP

    Fiier:Flag_of_France.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c3/Flag_of_France.svg Licen: Pu-blic domain Contribuitori: http://www.diplomatie.gouv.fr/de/frankreich_3/frankreich-entdecken_244/portrat-frankreichs_247/die-symbole-der-franzosischen-republik_260/trikolore-die-nationalfahne_114.html Artist original: This graphic was drawn by SKopp.

    Fiier:Flag_of_Germany_1933.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/99/Flag_of_German_Reich_%281935%E2%80%931945%29.svg Licen: Public domain Contribuitori: Oper proprie Artist original: Fornax

    Fiier:Flag_of_Greece_(1828-1978).svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6e/Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg Licen: Public domain Contribuitori: own code Artist original: (of code) User:Makaristos

    Fiier:Flag_of_Hungary_1940.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/dd/Flag_of_Hungary_%281920%E2%80%931946%29.svg Licen: Public domain Contribuitori: [1], [2], [3], [4], [5], [6], [7], [8], [9] Artist original: User:Zscout370, co-lour correction: User:R-41, current version: Thommy

    Fiier:Flag_of_Italy_(1861-1946).svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ad/Flag_of_Italy_%281861-1946%29.svg Licen: CC BY-SA 2.5 Contribuitori: http://www.regiamarina.net/ref/flags/flags_it.htm Artist original: F l a n k e r

    Fiier:Flag_of_Japan.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9e/Flag_of_Japan.svg Licen: Public domainCon-tribuitori: Law Concerning the National Flag and Anthem (1999) URL link in English, actual law (Japanese; colors from http://www.mod.go.jp/j/info/nds/siyousyo/dsp_list_j.htm#Z8701 Artist original: Various

    Fiier:Flag_of_New_Zealand.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3e/Flag_of_New_Zealand.svg Licen:Public domain Contribuitori: http://www.mch.govt.nz/files/NZ%20Flag%20-%20proportions.JPG Artist original: Zscout370, Hugh Ja-ss and many others

    Fiier:Flag_of_Norway.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d9/Flag_of_Norway.svg Licen: Public domainContribuitori: Oper proprie Artist original: Dbenbenn

    Fiier:Flag_of_Poland.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/12/Flag_of_Poland.svg Licen: Public domainContribuitori: Own work, modied color values by text substitution in the existing le Artist original: Mareklug, Wanted

    Fiier:Flag_of_Romania.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/Flag_of_Romania.svg Licen: Public do-main Contribuitori: Oper proprie Artist original: AdiJapan

    Fiier:Flag_of_SFR_Yugoslavia.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/71/Flag_of_SFR_Yugoslavia.svg Li-cen: Public domain Contribuitori: Oper proprie Artist original: Flag designed by ore Andrejevi-Kun[3]

    Fiier:Flag_of_South_Africa_1928-1994.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/67/Flag_of_South_Africa_1928-1994.svg Licen: Public domain Contribuitori: SVG based on this image Artist original: Parliament of South Africa

    Fiier:Flag_of_Thailand.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a9/Flag_of_Thailand.svg Licen: Public do-main Contribuitori: Oper proprie Artist original: Zscout370

    Fiier:Flag_of_the_Czech_Republic.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cb/Flag_of_the_Czech_Republic.svg Licen: Public domain Contribuitori:

  • 12 9 TEXT AND IMAGE SOURCES, CONTRIBUTORS, AND LICENSES

    -x-'s le -x-'s code Zirlands codes of colors

    Artist original:(of code): SVG version by cs:-x-.

    Fiier:Flag_of_the_Netherlands.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg Li-cen: Public domain Contribuitori: Oper proprie Artist original: Zscout370

    Fiier:Flag_of_the_Republic_of_China.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/72/Flag_of_the_Republic_of_China.svg Licen: Public domain Contribuitori: [1] Artist original: User:SKopp

    Fiier:Flag_of_the_Soviet_Union.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a9/Flag_of_the_Soviet_Union.svg Li-cen: Public domain Contribuitori: http://pravo.levonevsky.org/ Artist original:

    Fiier:Flag_of_the_United_Kingdom.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ae/Flag_of_the_United_Kingdom.svg Licen: Public domain Contribuitori: Oper proprie per data at http://flagspot.net/flags/gb.html Artist original: Original agby Acts of Union 1800

    Fiier:Hitlermusso.jpg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/c/c4/Hitlermusso.jpg Licen: ? Contribuitori: ? Artist original:?

    Fiier:Japanese_Empire2.png Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/65/Japanese_Empire2.png Licen: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: ? Artist original: ?

    Fiier:Lenin.WWI.JPG Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/68/Lenin.WWI.JPG Licen: Public domain Contri-buitori: originally uploaded on en.wikipedia by en:User:Bronks at en:Image:Lenin.WWI.JPG. Filename was Lenin.WWI.JPG. (LeninCollection of Photographs and Stills Volume 1, Institute of Marxism Leninism, Moscow 1990 p.166), update from http://lenin-ulijanov.narod.ru/156.jpg Artist original: G.P.Goldshtein

    Fiier:Naciones_Unidas_3.jpg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e7/Naciones_Unidas_3.jpg Licen: Publicdomain Contribuitori: ? Artist original: ?

    Fiier:Naval_Ensign_of_Bulgaria_(1878-1944).svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c3/Naval_Ensign_of_Bulgaria_%281878-1944%29.svg Licen: Public domain Contribuitori: ? Artist original: ?

    Fiier:Portal-puzzle.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fd/Portal-puzzle.svg Licen: Public domain Con-tribuitori: User:Eubulides. Created with Inkscape 0.47pre4 r22446 (Oct 14 2009). This image was created from scratch and is not aderivative of any other work in the copyright sense, as it shares only nonprotectible ideas with other works. Its idea came from File:Portalicon.svg by User:Michiel1972, which in turn was inspired by File:Portal.svg by User:Pepetps and User:Ed g2s, which in turn was inspired byFile:Portal.gif by User:Ausir, User:Kyle the hacker and User:HereToHelp, which was reportedly from he:File:Portal.gif (since supersededor replaced?) by User:Naama m. It is not known where User:Naama m. got the idea from. Artist original: User:Eubulides

    Fiier:Second_World_War_Europe.png Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/87/Second_World_War_Europe.png Licen: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: Transferred from en.wikipedia to Commons. Artist original: Listowy at englez Wikipedia.

    Fiier:US_flag_48_stars.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1a/US_flag_48_stars.svg Licen: Public do-main Contribuitori: Oper proprie based on PD info Artist original: Created by jacobolus using Adobe Illustrator.

    9.3 Content license Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0

    Caracteristici generale Cauzele ideologice Comunismul Expansionismul Fascismul Izolaionismul Militarismul Naionalismul Rasismul

    Relaii politice i economice Tratatul de la Versailles Competiia pentru resursele de materii prime Liga Naiunilor Rzboiul civil european

    Factorii psihologici Nebunia

    Evenimente favorizatoare Rzboiul franco-prusac Primul rzboi mondial Republica de la Weimar Criza economic Dictatura nazist Invazia italian in Etiopia Rzboiul civil spaniol Rzboiul chino-japonez Anschlussul nelegerea de la Mnchen Rzboiul de frontier sovieto-japonez Pactul Molotov-Ribbentrop Invadarea Poloniei Invadarea Uniunii Sovietice Atacul de la Pearl Harbor

    Note Bibliografie Legturi externe Text and image sources, contributors, and licensesTextImagesContent license