Catana Si Mihai Studiu

14
Studiu de caz Probleme moderne ale motivatiei A.Cosmovici Universitatea “Al. I. Cuza” Iasi Catana Andreea Mihai Adelina Grupa5,seria2,anul1

Transcript of Catana Si Mihai Studiu

Studiu de caz Probleme moderne ale motivatiei

A.Cosmovici Universitatea “Al. I. Cuza” Iasi

Catana Andreea Mihai Adelina

Grupa5,seria2,anul1

In cadrul studiului de caz au fost discutate probleme ale motivatiei, dar mai ales a fost criticata teza lui J. Nutti care sustine existenta unei singure trebuinte generale congenitale – nevoia de activitate.

Metodele de investigatie ale motivatiei sunt studiul biografiei si testele proiective – aceste sunt considerate resursele cele mai importante .

Au fost cuprinse partial puncte de vedere foarte diverse in legatura cu temele abordate.

Intentia nu a fost sa se construiasca o sinteza completa, ci doar sa se schiteze acele puncte de reper necesare oricarei persoane care intentioneaza sa-si organizeze o cercetare referitoare la motivatie

Teoria lui J. Nuttin Dupa aproximativ treizeci de ani de studiu,

Joseph Nuttin a elaborat o teorie proprie asupra motivatiei.

In urma analizei deferitelor opinii si argumente, A. Cosmovici face o comparatie cu variate puncte de vedere existente referitoare la multe aspecte ale acestei teme complexe.

Tocmai de aceea nu se poate realiza o trecere in revista a mii de titluri de carti, studii, comunicari si se puncteaza doar cele mai importante si controversate probleme.

Caracterizarea motivatiei Al. Rosca (1943) definea motivatia ca fiind “totalitatea

mobilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt innascute sau dobandite, constientizate sau inconstiente, simple trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte”

Motivul este o structura psihica ce are un rol determinant in selectia stimulilor si in orientarea, declansarea, modificarea sau inhibarea unor reactii psihice. El poate impune o puternica si indelunga inhibitie.

Motivatia este ansamblul sau totalitatea motivelor. S. Freud a demonstrat rolul pe care il poate capata un

mobil inconstient. Din acel moment nu se mai pune problema daca un motiv poate fi sau nu inconstient – orice actiune umana este motivata.

Psihologul S. Peters pune in lumina motivatia umana,

care este puternic dominata de conformismul social si normele invatate din copilarie, acestea avand un rol hotarator in viata omului.

In cazul unor gesturi automate poate lipsi orice scop, orice motiv special.

Orice motiv este o cauza, dar nu si invers. Originea motivatiei unei persoane se regaseste in afctori bio-psiho-sociali si constituie cauze ale comportamentului uman.

Trasaturile de personalitate ce influenteaza comportamentul (sinceritatea, modestia, prudenta) nu sunt motive pentru ca nu constituie teluri ale conduitei noastre.

Un motiv stabil poate fi considerat trasatura de personalitate doar daca este o trasatura dinamica deoarece duce la initierea unor comportamente.

Motive primordiale Se pune problema motivelor considerate

congenitale, primare din care deriva varietatea motivelor concrete ale adultului.

J. Nuttin evidentiaza existenta unei singure trebuinte congenitale – trebuinta de functionare a organismului, care se manifesta prin 3 factori: activitatea specifica, initiativa de a face ceva, interventia in cursul evenimentelor pentru a produce o schimbare.

Psihologul argumenteaza existenta acestei trebuinte prin: efectele negative ale privarii de stimuli, activitate; placerea copilului in fata stimulilor senzoriali; placerea de cauzalitate.

J. Nuttin considera ca “este vantajos sa nu consideram

drept tendinte autonome diferitele forme pe care le ia, in conditii situationale specifice, dinamismul fundamental catre functionarea sau desfasurarea optimala”.

Asadar, tendintele diferite sunt prezentate ca avand aceiasi origine in dinamismul fundamental catre functionare. Acest lucru se explica prin situatiile diferite prin care persoanele trec.

Exista o tendinta comuna organelor sau aparatelor psihce de a functiona, la fel ca si impulsuri psihomotorii, tendinte expansive care se manifesta in comportamente de explorare si manipulare.

Charlotte Buhler distinge 4 tendinte de baza congenitale: urmarirea satisfacerii tendintelor; inserarea adaptativa in mediu; influentarea creatoare a mediului, pastrarea ordinii interioare.

Transformarea motivelor Au existat probleme dificile referitoare la evolutia

motivatiei. S. Freud vrea sa explice intreaga viata afectiva doar prin 2 pulsiuni neacceptand o reala evolutie a lor, in timp ce J. Piaget considera conceptia freudista ca fiind una reductionista.

J. Nuttin sustine urmatorul punct de vedere “dinamismul conduitei isi trage originea din cateva nevoi fundamentale care se manifesta in cautarea unei mari varietati de obiecte diferite, dar functional identice... nevoia insa sau dinamismul nu se invata.

Psihologul subliniaza o modificare a motivatiei ca urmare a evolutiei si aspiratiilor noastre. Transformari de motive por surveni in urma unei activitati desfasurate exclusiv in planul gandirii, al dezbaterii ulterioare.

La orice motiv sunt deosebite 2 aspecte: unul de

energizare (motivul poate declansa si sustine o activitate) si altul directional (motivul duce la o selectie a excitantilor, la orientarea interesului si actiunii).

G. Allport contrazice tezele psihologului belgian sustinand ca autonomia functionala face referire la sisteme dobandite de motivatie in care tensiunile implicate nu sunt de acelasi tip cu tensiunile antecedente.

Psihologii subliniaza ca motivele omului sunt rezultatul interiorizarii progresive a cauzelor sociale exterioare – ele devenind cauze imediate ale comportamentului.

Foarte importanta pare sa fie interactiunea motivelor, conflictelor dintre aspiratiile noastre.

Clasificarea motivelor G. Allport sustine ca exista o infinitate de motive, iar

structura acestora difera de la o persoana la alta. Deosebirile individuale dintre oameni, nu sunt asa fundamentale incat sa nu poate fi distins un numar limitat de criterii prin care unele grupuri difera de altele.

O serie de psihologi au incercat sa separe motivele pe categorii: unii disting multe motive fara sistematizare detaliata, altii le grupeaza dupa formele pe care le imbraca motivatia (trebuinte, interese si atitudini), iar altii au incercat ierarhizarea lor.

A. Maslow stabileste 8 grupe de trebuinte (fiziologice, de siguranta, apartenenta, respect, autorealizare, cognitive, estetice, de concordanta interioara).

Spre deosebire de A. Maslow, H. Thomae nu considera

necesar sa distinga nevoia de apartenenta, afectiune, trebuinte de respect.

Clasificarea lui H. Thomae este mai cuprinzatoare decat cea a lui Maslow intrucat include activarea existentei si tematica normativa.

Cu privire la impulsurile agresive A. Maslow sustine ca sadismul, cruzimea, rautatea nu sunt tendinte innascute ci doar reactii violente in fata frustrarii.

H. Thomae vorbeste despre “tehnici agresive” ca fiind mijloace pentru atingerea scopurilor si nu motive. Insa, datorita autonomiei functionale ele ar putea deveni scopuri in sine.

Metode de cercetare Intrucat un motiv nu se poate vedea niciodata, studiul

motivatiei este foarte dificil, iar metoda observatiei nu poate da decat rezultate slabe. Astfel, A. Cosmovici utilizeaza studiul biografiei care da indicatii certe asupra motivatiei din trecut dar mai putin despre cea prezenta. Chiar daca, in general, aceasta continua in mod fidel motivatia din anii trecuti uneori pot interveni modificari. Asadar, pentru a constata situatia din momentul prezent cercetatorul recurge la marturiile subiectului, la convorbiri. Insa subiectivitatea oamenilor care tind sa dea raspunsuri favorabile lor ingreuneaza procesul cercetarii.

O alta metoda ar fi aplicarea unui chestionar, insa nici atunci nu pot fi controlate atitudinile subiectului. Avand in vedere aceste dificultati au fost utilizate in studiul motivatiei testele proiective.

In urma raspunsurilor la un test cercetatorul poate studia

reactia subiectului si nu aprecierile lui. Pentru o mai mare siguranta a rezultatelor cercetatorul

imbina metodele proiective cu alte metode intrucat in nicio cercetare psihologica, acesta neputandu-se limita la o singura categorie de metode.

Astfel este imbinata metoda biografica cu testele proiective, ele fiind mijloacele cu cele mai largi resurse in studiul motivatiei. Lamurirea aspectelor confuze a fost completata prin convorbiri si observatii asupra subiectului.

Concluzii

Abordand anumite probleme ale motivatiei s-au adus anumite obiectii la teza lui J. Nuttin care sustine existenta unei singure nevoi fundamentale congenitale. Au fost considerate ca valabile argumentele care demonstreaza posibilitatea unei transformari radicale a tendintelor si a fost recunoscut realismul tentativelor de clasificare a motivelor existente la adulti. Analizand resursele metodelor de investigare ale motivatiei a fost apreciat studiul biografic si testele studiului proiective ca avand resurse foarte bogate.