Catalog Campanie Te asteptam in librarie 2012

01.08.2012-01.11.2012

Parteneri media:

www.edituraherald.rowww.teasteptaminlibrarie.rowww.libraruliscusit.roTel: 021.319.40.61, 0771.664.320

1

Campania “Te aşteptăm în librărie!” urmăreşte să-l facă pe cititor să re-descopere librăria ca loc privilegiat de întîlnire cu universul cărţii şi pe librar ca promotor activ al culturii scrise. Reunind două mesaje distincte, campania îşi propune să evidenţieze cele mai bune modalităţi de comunicare între editor, librar şi cititor în scopul susţinerii unei lecturi de calitate. Mediator cultural activ între editură şi cititor, librarul se adresează direct cititorului oferindu-i în fi ecare an, timp de trei luni, motive suplimentare pen-tru a păşi pragul librăriei sale. În cel de-al patrulea an lansăm îndemnul “Citeşte şi călătoreşte!”, invitaţia la o călătorie atât lăuntrică cît şi exterioară care te poate conduce la cunoaş-terea de sine. Cărţile sunt cele mai la îndemînă bilete de călătorie. Citeşte şi călătoreşte oriunde doreşti – cuvintele sunt paşii cu care străbaţi distanţele şi dărîmi barierele.

Citeşte şi călătoreşte! Alege orice carte de la Editura Herald, completează cu datele tale talonul de înregistrare afl at pe ultima pagină a pliantului şi poţi câştiga una din cele 7 destinaţii atractive. Păstrează pliantul până în ziua ex-tragerii câştigătorilor şi vino cu el să-ţi ridici premiul.

Un talon, o carte! Alese de tine, oferite de noi!

Poţi primi în dar de la Editura Herald tot atâtea cărţi câte ai cumpărat! La sfârşitul campaniei, cel care va avea cele mai multe taloane înscrise în con-curs, va primi tot atâtea cărţi cadou de la Editura Herald.

2

Călătoria interioarăAdevărata călătorie nu este cea în jurul lumii, ci aceea în jurul propriei tale

camere, cu condiţia ca acea încăpere să fi e o bibliotecă, spunea Emil Cioran. Per-fect de acord, dar cu cîteva amendamente. Întîi, biblioteca să fi e una constituită din opere de calitate. Apoi, călătoria să se fi încheiat încă înainte de a fi început. Dacă primul amendament este transparent, al doilea necesită lămuriri. Lui Con-stantin Noica îi plăcea foarte mult butada „nu m-ai fi căutat dacă nu m-ai fi găsit”. Bătrînul înţelept se referea la condiţia prealabilă a oricărei cercetări, respectiv o anterioară găsire concludentă. De pildă, oare Columb ar mai fi plecat în căutare Indiilor dacă ele nu ar fi fost deja în sufl etul şi mintea sa? Oare Homer ar mai conceput Iliada şi Odiseea dacă ele nu ar fi fost in nuce în spiritul lui? Oare Kant ar mai fi scris Critica raţiunii pure dacă modelul funcţionării minţii omeneşti nu ar fi avut un loc privilegiat în refl ecţia sa? Toate aceste rînduri pleacă de la o constatare banală: inducţia pură nu este posibilă. Mai înainte ca o experienţă, oricare ar fi ea, să existe, e nevoie de o minte care să o conceapă sub specie teoretică. La început e viziunea (forma), abia apoi vine substratul (conţinutul). Aşa stau lucrurile şi în cazul călătoriei. Nimeni nu pleacă în necunoscut. Avem un plan, ne bizuim pe un ghid, contăm pe un sistem de repere. Apoi, ne călăuzeşte un ţel. În fi ne, ne bizuim pe anumite mijloace, spirituale şi materiale deopotrivă. Dacă toate acestea sînt întrunite, abia atunci putem vorbi la modul serios despre călătorie. Voi evoca trei exemple de călătorie personală, mărturisind în acelaşi timp că programele editoriale ale casei bucureştene Herald mi-au evocat mai mereu ideea unei călătorii spirituale de proporţii. Adică: oamenii dedicaţi din echipa de la Herald nu mi-au oferit doar cărţi, autori şi opere, ci şi un stil de a concepe lectura, o viziune despre lume şi un ghid de a privi meridianele globului din per-spectiva unei călătorii subiective.

Parisul. Mai mult decît un oraş, capitala Franţei a constituit pentru mine caldarîmul pe care s-a duelat D’Artagnan, străzile pe care s-a plimbat Cioran şi

3

cafenelele în care a băut absint Van Gogh. Sau, dacă doriţi, atmosfera bistrourilor de pe Boul Mich’, de lîngă ruinele de la Cluny, vizavi de Gibert Joseph. Sau poate cea din Marais, cartier al templierilor, evreilor şi ho-mosexualilor etc. N-aş fi descoperit Parisul dacă nu l-aş fi cunoscut deja.

Macedonia grecească. Nu mă dă afa-ră din casă spiritul religios, dar la Muntele Athos ironia mea relativistă a amuţit. Privind de pe mare imensele mînăstiri sîrbeşti, ru-seşti şi greceşti, care adăpostesc biblioteci incomensurabile, am vizualizat mai bine ideea de medievală bibliotecă monahală atît de inspirat celebrată de Umber-to Eco în Numele trandafi rului. Pînă şi ultimul orăşel laic, fermecătorul Ourano-polis, are ceva din densitatea magică a „ultimului prag” de dinaintea sfi nţeniei. Iar Kavala, cu clădirile ei albe dispuse în amfi teatru ce coboară spre albastrul-verzui al Egeii, e un poem în piatră. Despre Salonic, nimic de spus, decît că este o replică mediteraneeană a Parisului, atît de învăluitoare este atmosfera cafenelelor sale.

Barcelona. Nicăieri în lume nu am trăit mai acut sentimentul unei apartenen-ţe mistice decît în capitala Cataluniei. Şi nu e vorba doar despre neverosimilele clădiri imaginate de Gaudi. Toată Barcelona este altfel, de la Barri Gotic şi pînă în Barcelonetta, de la Montjuic şi pînă la celebrele Las Ramblas. Acolo palpită spiritul vechi al Europei cosmopolite şi catolice, libertatea de spirit catalană şi cea mai pură expresie a bucuriei de viaţă de pe continent.Nu aş fi vizitat niciodată aceste locuri dacă în mintea mea ele nu ar fi existat deja. Exact acesta este pariul Editurii Herald: să vă ajute a descoperi apetitul pentru călătorie pornind de la revelaţia livrescă. Una autentică...

Valentin ProtopopescuRadio Romania Cultural

4

Buddhismul tantric Doctrine şi practici indo-tibetane

de S.B. DasguptaTrad.: Radu-Claudiu CanahaiCod catalog: RA002256 pag.

25,00 RON21,00 RON

Buddhismul este o paradigmă spirituală ce a infuzat profund geografi a extrem-orientală. Dacă buddhismul Hīnayāna, unul timpuriu şi vehiculat

în dialectul pali, s-a dezvoltat în sudul continentului asiatic, în regiuni precum Ceylon, Sumatra, Siam, Java şi Burma, cel de obedienţă Mahāyāna, tardiv şi de limbă sanskrită, a preferat nordul, difuzîndu-se în Chi-na, Tibet, Nepal şi Japonia. La fel ca în cultura occidentală, progresul spiri-tual a fost şi în Orient o afacere sudică, pentru ca apoi centrul de greutate şi stimulii progresului să se deplaseze spre nord. În variantele sale majore, tantrismul de inspiraţie buddhistă şi cel pe model hindus nu se deosebesc esenţial. Ambele şcoli de gîndire vizează realizarea spirituală, dar nu într-o formă elaborată, de tip metafi zic şi conceptual, ci mai curînd într-o modalitate teologică. Tantrismul are ca obiectiv sādhanā, adică demersul religios, viaţa trăită în sfi nţenie conform preceptelor şi ritualurilor consacrate. Şi în vari-anta buddhistă, şi în cea hindusă, tantrismul postulează că există o realitate ultimă non-duală, dar care este specifi cată în aspecte precum pozitiv-negativ şi static-dinamic. Adevărul este revelat primordial prin acţiune practică, iar nu atît prin meditaţie abstractă sau prin analiză logică. Pînă la urmă, con-ceptul de tantra înseamnă spor al cunoaşterii, iar bogata literatură tantrică are înainte de orice un tîlc religios şi un sens de practică religioasă. Buddhis-mul Mahāyāna (al Marelui Vehicul) reprezintă registrul universalist al şcolii, manifestînd o deschidere a perspectivei soteriologice şi o simpatie generali-zată faţă de varietatea fi inţei. Există şi un important aspect moral al acestui buddhism, compasiunea universală (mahā-karuņā), atitudine prin care năzu-ieşte să depăşească autismul salvării individuale. Desigur, evoluţia istorică a buddhismul tantric nu a izbutit să evite impurifi carea corpului doctrinar, pre-zervarea unicităţii teologice şi privilegierea practicii ritualice, prin adăugarea unor argumente de ordin fi losofi c. Oricum ar fi , studiul lui S. B. Dasgupta are meritul că sintetizează această evoluţie, printr-o abordare comparativă în-temeiată riguros pe analiza de text.

5

Yaatra Jurnal iniţiatic în India

de Vasile AndruCod catalog: 0P25

272 pag.

26,00 RON22,00 RON

Cultura română a fost fascinată de-a dreptul de imensul subcontinent indian. Doctorul Honigberger, Mircea Eliade, Sergiu Al-George, Ioan Petru Culianu ş.a.m.d. au scris despre policromia excepţională a acestui spaţiu spiritual. Dacă ultimii doi cărturari au tălmăcit, interpretat şi analizat marile texte buddhiste şi hinduse, în schimb Honigberger şi Eliade chiar au străbătut India şi au experimentat la faţa locului un întreg sistem de practici ritualice şi gim-nastici spirituale. Minte riguroasă şi savant naturalist, sasul braşovean nu a fost doar un explorator, ci şi un dedicat medic ce nu a ezitat să intervină pentru a-i trata pe sărmanii poporeni indieni pe care i-a întîlnit în peregrinările sale. Dimpotrivă, umanist de tip enciclopedic, Eliade s-a dovedit un vitalist şi un experimentalist, un pelerin curios dornic să se iniţieze în „misterele” spiritu-alităţii hinduse. În zilele noastre, pornind de la alte date biografi ce, scriitorul Vasile Andru reface într-un sens parcursul antecesorilor săi. Andru este însă clădit dintr-un alt aluat. Scriitor de talent, creştin ortodox prin vocaţie, iniţiat în rugăciunea inimii, domnia sa descoperă de pe alte poziţii cultura diversă a Indiei. Cu modestie, lipsă de orgoliu scientist, răbdare şi infi nită blîndeţe, Vasile Andru dezvăluie relaţia intimă dintre spaţiul geografi c şi confi guraţiile simbolice, relevînd că în spatele obiectelor şi fi inţelor adastă o altă realitate, mai profundă, una care nutreşte concretul fi zic fără să se epuizeze energetic prin aceasta. În acest jurnal iniţiatic scriitorul moldav îşi consemnează aven-turile spirituale şi cîştigurile existenţiale achiziţionate în prima dintre cele două călătorii ale sale prin India, cea din 1992.

6

ParacelsusViaţa şi învăţătura

de Franz HartmannTrad.: Ilie IliescuCod catalog: 0F36272 pag.

Viaţa lui Philippus Theophrastus Bombast de Ho-henheim, devenit celebru sub numele de Paracelsus, ţine de legendă. În jurul biografi ei şi operei acestui

alchimist, astrolog, fi losof, teosof şi medic a fost ţesută o den-să aură mitică, printre fi rele căreia e difi cil de discernut între adevărul factual şi proiecţia fantasmatică. Ceea ce se ştie însă mai puţin e faptul că Paracelsus a fost un mare călător. Despre el se spune că a străbătut întreaga Europă, ajungînd pînă în Rusia şi chiar în India. Există indicii că a fost luat în captivitate de tătari, între care a trăit între 1513 şi 1521, şi că ar fi ajuns la Constantinopol însoţit chiar de fi ul Hanului. Din acea perioadă datează, se pare, familiarita-tea sa cu medicina orientală şi mai ales cu principiile secrete ale sapienţei răsăritene. Unii comentatori afi rmă că cele şapte principii ale naturii umane, proprietăţile corpului astral şi elementele constitutive ale pămîntului şi le-ar fi însuşit în urma studierii scrierilor iniţiatice orientale. Cartea fi zicianului, ocultistului şi teozofului german Franz Hartmann, de-dicată biografi ei şi operei paracelsiene, este o excelentă introducere într-un domeniu altfel sofi sticat şi ambiguu. Darul acestui savant fantast, traducă-tor, între altele, al epopeii hinduse Bhagavad-Gita, stă în aceea că posedă o scriitură elegantă, care contribuie decisiv la edifi carea unei biografi i ce se ci-teşte ca un roman. Între datele biografi ce Hartmann introduce cu inteligenţă fi ne analize ale abilităţilor extraştiinţifi ce pe care Paracelsus le-ar fi posedat. Cunoaşterea enciclopedică pe care o vădeşte autorul german se converteşte în argumentaţie convingătoare cu privire la complexitatea personajului şi a epocii sale. Una peste alta, cartea despre Paracelsus poate fi citită şi ca un jurnal de călătorie, căci multe dintre locurile străbătute de celebrul medic şi alchimist pot fi regăsite şi astăzi ca urmare a unui voiaj „iniţiatic” prin ţările Europei Centrale şi Occidentale.

27,00 RON22,50 RON

7

Viaţa după moarte în credinţele omenirii

de James Thayer Addison Trad.: Victoria Comnea şi Dan Dumbrăveanu

Cod catalog: 0F35320 pag.

30,00 RON25,00 RON

Oare cum arată lumea celor care nu mai sînt? Universul morţilor ce reprezentări poate primi? De ce geografi e se bucură lumea de dincolo? Să fi e un Styx învolburat care trebuie trecut după ce sufl etul şi-a înmînat vîslaşului ortul? Cine guvernează acel tărîm? Care sînt structurile, nivelurile şi stăpînii unui asemenea loc? Şi, pînă la urmă, unde se afl ă el? În fi ne, întrebările cruciale: ce e sufl etul omenesc, din ce e plămădită substanţa lui, să fi e oare acesta nemuritor? La toate aceste interogaţii îşi propune să răspundă cu aplicaţie şi avînt ex-haustiv specialistul în istoria religiilor James Thayer Addison. Bun cunoscător al credinţelor despre viaţa postumă din buddhism, creştinism şi islamism, au-torul parcurge o sumă fascinantă de credinţe, practici şi precipitate magice, de la tradiţiile populaţiilor primare, cu prelungiri la indienii huron sau bororo de azi, pînă la ideologia sistematizată prezentă în marile monoteisme, trecînd prin polimorfa viziune a culturilor politeiste. Ceea ce-l surprinde pe Addison este unitatea conceperii sufl etului ca o entitate avînd natura sufl ului, adică o vagă materialitate, şi care este copia sau imitaţia pecetei corporale pe care cel defunct a avut-o în timpul vieţii. Fireşte, savantul nu uită să abordeze pro-ximitatea dintre vii şi morţi, riturile şi ofrandele funerare, cultul strămoşilor, confi guraţia lumii subpămîntene, sălaşul celest al sufl etelor, ideea de reîn-carnare, tema transmigraţiei sufl etelor – toate aspecte ce defi nesc credinţele formelor primare de religie. Pe de altă parte, Addison se ocupă şi de analiza sistemelor elaborate de credinţă, iar aici investighează tipologia şi tehnici-le misterelor antice, ideologia învierii trupului şi a judecării morale de după moarte din creştinism, reprezentările catolice ale instanţelor lumilor postu-me (purgatoriul, infernul şi paradisul). După lectura acestui provocator studiu, ceea ce este fascinant e simulacrul iniţiatic al unei călătorii în lumea de dincolo, aspect abordabil în urma unui pe-

lerinaj într-un teritoriu cultural în care străvechile credinţe şamanice sînt încă actuale.

COLECŢIA CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE

Meditaţie daoistă Misteriile lui Mithra Filosofi a upanişadelor Istoria fi losofi ei islamice Religii orientale în păgânismul romanReligie şi stat în islam Doctrina vieţii de apoi Magia spirituală şi angelică Civilizaţia japoneză tradiţională Mituri precolumbiene

ISABELLE ROBINETFRANTZ CUMONTPAUL DEUSSENHENRY CORBINFRANZ CUMONTPAUL LUCA BRUSANOWSKIROBERT H. CHARLESD.P. WALKEROCTAVIAN SIMULEWIS SPENCE

29.0021.0035.0039.5029.0034.0036.0032.5043.0033.50

0R15 0R16 0R17 0R24 0R250R28 0R30 0R32 0R33 0R34

Titlu Autor Preţ (RON) COD

COLECŢIA MAEȘTRI SPIRITUALI

Între Dumnezeu şi cosmosDincolo, în adâncul nostruYoga divinei iubiri

RAIMON PANIKKARALPHONSE SI RACHEL GOETTMANNSRI AUROBINDO

19.5019.009.00

0A0220A0250A16


COLECŢIA LOGOS

Shinto - Calea zeilor Pilat din Pont Sfântul şi cultul sfi nţilor Contele de Saint-Germain Maniheismul - Principiile, dogma şi morala Antihristul - Mărturii ale Bibliei şi tradiţiei Istoria rozacrucienilor Procesul lui Pavel, apostolul neamurilorProcesul lui IsusDivinul FemininMagia în istoria intelectuală a EuropeiDoctrina cosmologică a Kabalei

OCTAVIAN SIMUMIRCEA DUŢUANTON CARAGEAISABEL COOPER OAKLEYISAAC DE BEAUSOBREWILHELM BOUSSETPAUL SEDIRMIRCEA DUŢUMIRCEA DUŢUJOHN NOYCETHORNDIKE LYNN PIERRE DUHEM

23.0022.0030.0022.0024.0026.0022.0023.0020.0021.0019.0021.00

0F19 0F21 0F23 0F24 0F25 0F27 0F29 0F330F310F26 0F30 0F34


COLECŢIA PSIHOTERAPIA

Psihoterapie & Consiliere Gestalt Psihoterapie şi consiliere psihodinamică Analiza tranzacţională Psihoterapie & consiliere existenţială Psihoterapie & consiliere centrată pe persoană Terapia prin fl ori Despre psihanalizăPsihoterapie & consiliere cog. comportamentalaPsihanaliza şi sexualitateaDepresia. Evadare din Infern Psihanaliza si stiintele umaniste

PHIL JOYCE & CHARLOTTE SILLSSUSAN HOWARDCHRISTINE LISTER-FORDEMMY VAN DEURZENJANET TOLANEDWARD BACHSIGMUND FREUDFRANK WILLISSANDOR FERENCZISORIN ENEOTTO RANK şi HANNS SACHS

32.5032.0032.0029.0029.0018.0018.0034.0028.0019.0025.00

0W09 0W12 0W13 0W14 0W15 0W18 0W19 0W24 0W27 0W20 0W25


9

Comorile Dharmei

de Geshe Rabten Trad.: Mircea Costin Glăvan

Cod catalog: 0J22256 pag.34,00 RON

28,50 RON

Natura fantastică din înaltul podiş asiatic Tibet (4 900 metri), străjuit de cei 14 optmiari, face din această zonă o ţintă excepţională a oricărui călător cu apetit pentru aventură. Dar Tibetul e mai mult decît un obiectiv turistic apetisant prin sălbăticia fabuloasă a locurilor sale. În Tibet şamanismul şi buddhismul şi-au găsit un spaţiu predilect de înfl orire, iar comunităţile de călugări tibetani au izbutit performanţa de a conserva un stil de viaţă şi un set de rituri ce amintesc de vremea originilor sacre. Idilismul arhaic al tibetanilor a cunoscut un sfîrşit violent atunci cînd, în 1950, trupele regimului comunist din China lui Mao au ocupat statul condus de Dalai Lama. Acesta a plecat în exil, de unde conduce un guvern paralel şi care nu a încetat nici un moment să protesteze internaţional împotriva abuzului chinez. Odată cu părăsirea locurilor originare de către instituţia sacră Dalai Lama, spiritualitatea tibetană s-a difuzat peste tot în lume. Procesul diseminării a fost unul neîntrerupt, ritmat şi progresiv. Unul dintre cei mai neobosiţi şi au-toritari ambasadori ai răspîndirii buddhismului lamaist pe meridianele ma-pamondului este Geshe Rabten. În Europa occidentală, indiferent că vorbim despre Germania, Elveţia, Italia sau Austria, centrele de meditaţie buddhistă sînt rezultatul eforturilor întreprinse de Rabten. El a întemeiat o adevărată tradiţie a celebrării Dharmei în Europa, propovăduind învăţăturile străvechi şi familiarizînd mentalitatea apuseană cu maniera de studiu, practica spirituală, disciplina corporală şi umilitatea călugărilor tibetani. Comorile Dharmei este fructul experienţei didactice şi iniţiatice acumulate de Geshe Rabten. Dar, pînă la urmă, ce este Dharma şi în ce constă ea? Sintagmă pluriseman-tică, din perspectiva buddhistă Dharma desemnează mai multe realităţi, care variază în funcţie de contextul comunicării. Dharma este deopotrivă credinţă,

religie, ţel al vieţii, viziune esenţială, dar şi un sistem general de norme şi practici naturale, personale, familiale, sociale şi chiar politice, care au toate un caracter imperativ.

10

Tamoanchan şi TlalocanTopografi e sacră în Mesoamerica

de Alfredo López AustinTrad.: Liviu PopescuCod catalog: 0R35368 pag.

Frumuseţea peisajelor mesoamericane a făcut de mult înconjurul lumii. Considerat adevărat paradis terestru, loc al fantasmei orientate spre petrecerea

vacanţei ideale, America de Mijloc arată lumii o geo-grafi e încîntătoare, cu munte sălbatic, junglă nedefrişată, cîmpii

fecunde şi coaste maritime de-ţi taie răsufl area. Belize şi Guatemala, părţi din Nicaragua, Costa Rica şi El Salvador, centrul statului Honduras şi sudul Mexi-cului, pînă la Rio Marina şi Rio Fuerte – iată substanţa şi limitele geografi ce ale Mesoamericii. Dincolo de geografi e însă aşteaptă partea cea mai interesantă a fi descoperită: istoria în vestigiile ei antecoloniale. Cartea cunoscutului istoric şi etnolog mexican Alfredo López Austin, Ta-moanchan şi Tlalocan. Topografi e sacră în Mesoamerica, abordează tradiţiile populaţiilor de limbă náhuatl din regiunea Altiplano Central din Mexic în epoca Postclasicului Tîrziu (cca. 900-1492). Fascinat de cultura mayaşă şi de interin-fl uenţarea dintre acest sistem cultural şi celelalte microsisteme din zona me-soamericană, profesorul Austin se concentrează cu precădere asupra arealului mayaş din Mexic considerat pînă pe pragul sosirii conchistadorilor spanioli. Pentru mai multă autenticitate şi rigoare, pe de o parte, el renunţă programatic la surse considerate prea literare şi impure, celebrele texte Popol Vuh şi Ritual de los bacaboob, iar pe de altă selecţionează materialul etnografi c aparţinînd doar unor trei seminţii actuale. De fapt, interesul său major este decriptarea, dincolo de mit, legendă şi fantasmă, a locului geografi c precis căruia ar putea fi atribuit locaşul celor două dimensiuni, Tamoanchan şi Tlalocan, două sinonime mayaşe ale ideii de Paradis. Evoluţia tradiţiilor legate de această viziune cosmo-logică este cercetată cu multă acribie de autor, care trece în revistă un bogat şi divers material documentar. Rezultă o lectură fascinantă în marginea evocării unui sistem de credinţe asemănător în multe aspecte imaginii despre Paradis din Europa sau alte spaţii religioase. Mai mult, relaţia dintre ecosistemul/geo-grafi a mesoamericană şi creaţiile mitice e în măsură să provoace o curiozi-tate oricînd deschisă unui pelerinaj în acea zonă îndepărtată a lumii.

37,50 RON31,50 RON

11

Istoria gîndirii buddhiste

de Edward Joseph ThomasTrad.: Ioan Milea

Cod catalog: 0R36368 pag.34,00 RON

28,50 RON

O veche prejudecată spune că „produsele” spi-rituale n-au nici un raport evident cu ansamblul de factori materiali ce domină o epocă sau alta din istorie. Totuşi, frecvent este siderant să constatăm cît de important este rolul condiţionării geografi ce asupra naşterii unor religii, sisteme fi losofi ce şi articulări juridice. Aşa cum susţine reputatul indianist Edward Joseph Thomas, în lucrarea Istoria gîndirii buddhiste, care este un studiu sistematic şi exhaustiv asupra fenomenului religios şi metafi zic buddhist, apariţia unui personaj precum Buddha şi a curentului de gîndire generat de el a fost prilejuită de conjuncţia dintre factorii istorici, sociali şi geografi ci. Dacă buddhismul este strîns legat de monopolul religiei brahmanice în India şi de natura sistemului castelor, şi spaţiul geografi c îndeplineşte o funcţie semnifi cativă în fundamentarea aces-tui nou curent doctrinar. De pildă, brahmanismul începuturilor este localizat în nord-vestul teritoriului indian, undeva între Gange şi Jumna. Buddhismul se naşte în estul Indiei, într-un areal pe care brahmanii nu-l recomandau ca onorabil pentru desfăşurarea ritualurilor sacre. Noua doctrină îşi face aşadar apariţia în Biharul de Sud, la apus de Bengal şi la sud de Gange, în regatul Magadha, care se învecina cu triburi ce nu vorbeau un dialect arian – de aici şi dispreţul brahmanilor. Oricum ar fi , textul lui Thomas are calitatea de a urmări cu acribie prin-cipalele momente, personaje şi evoluţii ale buddhismului, de la semnifi caţia idealului ascetic pînă la doctrina timpurie, cauzalitate, dogma şi fi losofi a su-fl etului, de la Buddha pînă la condiţia unui Bodhisattva, de la conceptele de karma, nirvana şi lege pînă la cele de vacuitate şi minte.

COLECŢIA SPIRITUALITATE CREŞTINĂ

Capete Gnostice Vieţile episcopilor Romei Apologia lui Origen

SF MAXIM MARTURISITORUL***SF. PANFIL DIN CEZAREEA

25.0017.0018.00

0C20 0C23 0C24


COLECŢIA HISTORIA

Magia la chaldeeni Originile alchimieiOrtodoxie masonică

FRANCOIS LENORMANTMARCELLIN BERTHELOTJEAN-MARIE RAGON

24.0029.0034.00

LD002 LD003LD004


COLECŢIA FIAT LUX

Cutremurarea temeliilor Dinamica credinţei Originea Noului Testament Ereziile gnostice din primele două secole Mediul divin Creştinii platonicieni din Alexandria Biserica şi gnoza Dogmatica Bisericii Cunoaşterea lui DumnezeuSfântul Pavel Temeiurile credinţei creştine

PAUL TILLICHPAUL TILLICHADOLF VON HARNACKHENRY L MANSELTEILHARD DE CHARDINCHARLES BIGGFRANCIS C BURKITTKARL BARTHBARTH KARLARTHUR DARBY NOCKEMIL BRUNNER

18.0015.0019.0025.0016.5028.0018.0029.5022.0022.0022.00

0X003 0X0040X006 0X007 0X008 0X009 0X010 0X011 0X0150X016 0X12


COLECŢIA COGITO

Elementele metafi zicii De la religie la fi losofi e Filosofi a religiei Religia în formare Prietenul lui Nietzsche Voinţa de a credeMisticism şi logică Filosofi a lui Pitagora

PAUL DEUSSENFRANCIS CORNFORDJOHN HICKALFRED N. WHITEHEADHEINER FELDHOFFWILLIAM JAMESBERTRAND CHAIGNET RUSSELLANTELME

27.0028.0026.0024.0029.0024.0026.0034.00

0Z01 0Z02 0Z05 0Z06 0Z07 0Z08 0Z09 0Z11


COLECŢIA TERAPIA

Osteopatia pentru copii Principiile Homeopatiei Anatomia unei boli Yoga şi sănătatea Despre educaţie

PIERRE TRICOTW.M.BOERICKENORMAN COUSINSMIRRA ALFASSAJIDDU KRISHNAMURTI

13.0023.0023.0026.0029.00

0W01 0W05 0W170W22 0W23


13

ConstructoriiO cercetare a istoriei şi fi losofi ei masoneriei

de Joseph Fort NewtonTrad.: Mariana Buruiană

Cod catalog: 0M32208 pag.

27,00 RON22,50 RON

Frecvent, oamenii reacţionează pornind nu de la o cunoaştere edifi cată, ci ca impuls generat de teroarea clişeelor. Pentru mulţi, cuvîntul „masone-rie” evocă ameninţarea secretului şi teroarea necu-noscutului. În realitate, ca orice întreprindere ome-nească, francmasomeria nu e nici mai rea, nici mai bună decît alte construcţii intelectuale şi ideologice. Ea a luat naştere pe baza unei tradiţii a cultivării exerciţiului iniţiatic, ca organism elitard şi ca grup ce-şi conservă spiritul de castă. Despre masonerie s-au spus şi s-au scris vrute şi nevrute. În genere, au precumpănit aspectele negative, depreciative şi blamabile. Fireşte, lucrurile sînt departe de a arăta în acest fel. Însă oricum ar fi , o carte precum este cea a americanului Joseph Fort Newton, Constructorii. O cercetare a istoriei şi fi losofi ei masoneriei, e mai mult decît binevenită într-o cultură aşa cum este cea românească, bizuită pe bîrfă şi consacrată de zvon. Newton are marele merit că a elaborat un text sintetic, clar şi logic articu-lat, în care prezintă miturile, tradiţia, evoluţia şi obiectivele fransmasoneriei, adică, pe scurt, tocmai istoria acesteia. Atît de bine a redactat autorul nostru cartea, încît ea a devenit rapid un fel de manual al bunelor practici pe care fi e-care pretendent la titlul de Mare Maestru al indiferent cărei loji ianchee trebu-ia să-l studieze. Pe lîngă Constituţiile lui Anderson, Constructorii ajunsese să reprezinte bibliografi a minimă obligatorie pentru elitiştii masoni americani. Textul ca atare este structurat tripartit. Prima secţiune, Profeţia, fi xează mi-tologia, rădăcinile, tradiţia, simbolismul şi înrudirile primare ale francmaso-neriei, rezumînd arborele iniţiatic în care se înscrie această mişcare discretă. În partea a doua, intitulată Istoria, Newton descrie constituirea Ordinului Con-structorilor, principiile, momentele şi personajele care, de la Templu regelui Solomon, trecînd prin epopeea cavalerilor templieri, şi sfîrşind cu fondarea Marii Loji a Angliei, au determinat răspîndirea francmasoneriei ca precipitat

al civilizaţiei occidentale ce preluase enigmistica esoterică a Orientului. În fi ne, secţiunea fi nală, Interpretarea, dezbate asupra mesajului, ideologiei religioase, valorilor, metafi zicii şi idealurilor de progres, civism şi fi lan-tropie ce defi nesc evoluţia masoneriei moderne.

14

Noua frontieră a religiei şi ştiinţeiExperienţa religioasă, neuroştiinţa şi transcendentul

de John HickTrad.: Alexandru AnghelCod catalog: TH001352 pag.

O vreme, s-a crezut că progresul eruptiv al ştiin-ţelor şi tehnologiei va conduce la o „fi rească şi logică”

diminuare a sentimentului religios. Că „raţiunea” va sub-stitui „spiritul”. Că evidenţa empirică va avea preeminenţă în raport

cu revelaţia mistică. Numai că n-a fost aşa, ba dimpotrivă. Sentimentul viu al credinţei a sporit în intensitate şi din ce în ce mai mulţi oameni găsesc în reli-gie un sprijin, o alinare şi un sens în viaţă. Despre toate aceste paradoxuri scrie teologul britanic John Hick în cartea sa Noua frontieră a religiei şi ştiinţei. Experienţa religioasă, neuroştiinţa şi transcendentul. El propune o analiză extrem de pertinentă a originilor, evolu-ţiei instituţionale, tipicului organizaţional şi fundamentului doctrinar al diferi-telor religii, practic o istorie concentrată a credinţelor religioase, lîngă care aşează, la nivelul unei interpretări de înaltă ţinută, sentimentul mistic şi tră-irea religioasă, de multe opuse structural formelor instituţionale ale credin-ţei. În plus, acest foarte erudit teolog, care a îndrăznit să se aventureze, între altele, şi în domeniul foarte riscant al epistemologiei religiei, ne vorbeşte şi despre confruntarea, cel mai adesea implicită, dintre argumentele teologice sprijinite pe experienţa nemijlocită a transcendenţei prin folosirea vehiculului mistic, şi ultimele descoperiri din ştiinţele de vîrf, mai ales din neuroştiinţe. Concluzia sa este că nu există un adevăr evident şi irefutabil, care să pos-tuleze lipsa de relevanţă a trăirii mistice, în faţa probelor furnizate de neuroş-tiinţe. Ba de multe ori rezultatele empirice mai mult adîncesc dilema decît o luminează, în sensul că ipoteza transcendenţei nu poate fi în nici un caz igno-rată. Oricum ar fi , contestată sau nu de diferitele ştiinţe particulare, vitalitatea sentimentului religios continuă să nutrească spiritul a miliarde de oameni.

38, 0 RON32,00 RON

15

Ideea de naturăO istorie a gîndirii cosmologice europene

de Robin George CollingwoodTrad.: Alexandru Anghel

Cod catalog: TH002304 pag.

34,00 RON28,50 RON

Cosmologia se naşte acolo unde s-a născut şi fi losofi a: în Grecia antică. Pe ţărmurile Mării Egee, Mării Ionice şi ale Mediteranei elinii s-au detaşat primii de apăsarea supravieţuirii fi zice, îndreptîn-du-şi eforturile către explicarea lumii, cea exteri-oară, naturală, apoi cea lăuntrică, a omului. Fireşte, au existat încercări de a gîndi universul, originile şi destinul acestuia şi în alte areale culturale, dar acestea s-au dovedit puţin elaborate, slab susţinute de empirie şi mai ales for-mulate într-un supărător de poetic/religios limbaj. Sincretismul oriental doar metaforic poate fi numit cosmologie. În schimb, în Grecia refl ecţia asupra fun-damentelor naturii a primit o formulă sistematică, argumentată şi coerentă. De aceea, orice pelerin intelectual care călătoreşte în Grecia de azi nu poate să nu se minuneze de confi guraţia geografi că particulară, una solară, în care marea, stînca, peisajul insular, palmierul şi coniferele s-au îngemănat pentru a inspira prima gîndire fi losofi că a istoriei. De la aceste constatări a plecat şi marele istoric al fi losofi ei Robin George Collingwood, cel care, în studiul Ideea de natură. O istorie a gîndirii cosmolo-gice europene, trasează riguros o evoluţie plauzibilă a doctrinelor cosmologi-ce în spaţiul european. Britanicul porneşte de la presupoziţia, validată istoric, că există trei mari epoci ale cosmologiei occidentale: cea greacă, cea renas-centistă şi cea modernă. Gînditorii celor trei perioade au procedat analogic, prin comparaţie între entităţi metafi zice genetic înrudite. Dacă elinii asimilau natura cu maniera de funcţionare a spiritului uman, iar renascentiştii puneau accentul pe asemănarea dintre manifestarea naturii şi cea a Creatorului, în schimb modernii au privilegiat paralela dintre evoluţia lumii naturale şi cea a lumii istorice. Ideea de schimbare, de evoluţie, de progres ar fi , potrivit lui Collingwood, temeiul gîndirii cosmologice moderne. Cu menţiunea că trans-formarea naturii nu este repetitivă, ci liniar-progresivă, iar întreaga evoluţie

progresivă a lumii este ghidată de un scop implicit, existînd aşadar o pu-ternică orientare teleologică în orice proces mundan.

COLECŢIA QUINTA ESSENTIA

Kabbala creştină Opus Paramirum Atalanta FugiensOracolele caldeene Magia Naturală Monada Hieroglifi că Magia Cerească Magia Ceremonială Misterele supreme ale Naturii Trinosophia

FRANCISCUS HELMONTPARACELSUSMICHAEL MAIER***CORNELIUS AGRIPPA VONNETTESHIMJOHN DEECORNELIUS AGRIPPA NETTESHEIMCORNELIUS AGRIPPA NETTESHEIMTHEOPHRASTUS PH. PARACELSUSCONTELE DE SAINT-GERMAIN

18.0021.0033.5013.0035.0023.0030.0035.0026.0022.00

0U17 0U18 0U15 0U050U130U120U16 0U20 0U21 0U22


COLECŢIA CĂRŢI FUNDAMENTALE

Dhammapada Intrarea pe calea iluminării Advaita Bodha DipikaTripura Rahasya Cântul eliberatului Vaisesika Sutra Lankavatara Sutra Bhagavad-Gita Cartea tibetană a morţilor (Bardo Thödol) Upadesha Sahasri (O mie de invăţături) Samkhya-Karika /Tarka-Samgraha Comentariu alegoric Elemente de teologie Sentenţe Tăbliţele de argilă Gândirea egipteană antică Scripta aramaica Cartea egipteană a morţilorAdvaita VedantaCânturile divine ale lui ZarathustraCorpus HermeticumZoharulScrieri sacre ale JaponieiDao de Jing

BUDDHASANTIDEVA******DATTATREYAKANADA*********SHANKARA***PHILON DIN ALEXANDRIAPROCLOSPORFIR******************HERMES TRISMEGISTOS******LAO ZI

21.0021.0018.0023.0025.0022.0020.0030.0030.0012.009.00

26.0024.5015.0030.0030.0032.0039.0032.0021.0034.0037.5024.0021.00

0B102 0B104 0B107 0B109 0B110 0B114 0B116 0B117 0B118 0B13 0B14 0B202 0B205 0B209 0B210 0B211 0B212 0B216 0B1150B2130B218 0B217 0B111 0B119


COLECŢIA TANTRA

Tantra: tradiţia hinduistăVijñāna Bhairava

VALLEE POUSSIN***

32.0026.00

RA001 RA003


COLECŢIA MEDITAŢII VIZUALE

The Gift of Now DANAND 42.00 FC001 Titlu Autor Preţ (RON) COD

17

Despre sufl et şi înviere

de Sfîntul Grigore de Nyssa Trad.: pr. Grigore TeodorescuCod catalog: 0C25208 pag.

Capaddocia continuă să ne mire. Focar al marilor civilizaţii, culturi şi religii, acest spaţiu binecuvîntat

se bucură şi de o confi guraţie terestră excepţională, care stîrneşte admiraţie estetică dar şi angoasa cea mai pură. Situată în

Asia Mică, Capaddocia este deopotrivă istorie şi geografi e. Plină de peisaje de un pitoresc particular, născută din activitatea vulcanică febrilă şi eroziunea curenţilor atmosferici violenţi, ea este ritmată de existenţa a numeroase bise-rici şi temple rupestre doldora de fresce şi statui, iar în grotele sale, adevărate oraşe subterane, s-au dezvoltat comunităţi şi ritualuri teribile. În Cezareea Capaddociei s-a născut Sfîntul Grigore, fratele mai mic al celebrului părinte bisericesc Vasile cel Mare. Grigore va deveni ulterior epi-scop al Nyssei, o cetate tot capaddociană. Strania frumuseţe a acelor locuri l-a marcat pe viitorul gînditor creştin. Autodidact, educat în compania fraţilor săi Grigore şi Macrina, acesta va deveni un profund cunoscător al fi losofi ei eline. Drama suferită prin dispariţia soţiei sale, Teosebia, îl împinge să ia drumul pustiei. Schimbat la faţă, epurat de greutatea cărnii, adoptă mai apoi cinul monahal. Devine un adevărat specialist în dogmatică şi îşi şlefuieşte retorica pentru luptele doctrinare de mai tîrziu. Sfîntul Grigore de Nyssa joacă un rol deosebit la Sinodul al II-lea ecumenic de la Constantinopol (381). Se stinge în 395, avînd statutul de episcop al Nyssei. Volumul de faţă reuneşte două texte grigoriene: Despre sufl et şi înviere şi Despre învăţătura creştină. Deşi diferite ca structură, primul fi ind dialog şi purtînd dezbaterea cu armele argumentaţiei fi losofi ce, cel de-al doilea fi ind tratat dogmatic despre adevărurile creştine, ambele mărturisesc deopotrivă despre imensa deschidere spirituală a Sfîntului Grigore de Nyssa, ca şi despre impresionanta lui erudiţie. Părintele bisericesc Grigore de Nyssa argumen-tează strălucit în dialogul citat nemurirea sufl etului potrivit Sfi ntei Scripturi,

iar maniera în care sistematizează în cea de-a doua scriere doctrina creşti-nă, apărînd-o contra ereziilor şi păgînismului antic, face din ea textul apo-

logetic cel mai reprezentativ al marelui gînditor.

19, 0 RON16,00 RON

18

Yoga şi sănătatea

de Mirra Alfassa (Mama)Trad.: Mircea LaurenţiuCod catalog: 0W22272 pag.

26,00 RON22,00 RON

Ce poate uni două tărîmuri extrem de îndepărtate geografi c şi spiritual, aşa cum sînt Parisul, în Franţa, şi Pondicherry, în India? Şi ce pelerinaj sacru, ce călă-torie iniţiatică pot media accesul între cele două punc-

te, materiale şi spirituale deopotrivă? În mod evident, un răspuns convenabil este greu de dat. Dar evidenţa indică un fapt surprinzător: Mirra Alfassa (Mama), născută la Paris, în 1878, cu excelente studii de matematică, pian şi Belle Arte, prietenă cu Monet şi Rodin, l-a „cunoscut” înainte de a-l cunoaşte efectiv pe iluminatul Sri Aurobindo. Încă din copilărie Alfassa a avut viziuni cu acest important guru hindus. După ce a devenit discipola maestru-lui, locuind la Pondicherry, ea a preluat, din momentul dispariţiei acestuia, conducerea acelei comunităţi de iniţiaţi. Mirra Alfassa a dezvoltat o viziune holistă despre lume bazată pe achizi-ţiile spirituale puse la dispoziţie de sapienţa yoghină. Potrivit acestei doctri-ne, foarte bine explicată în cartea Yoga şi sănătatea, unitatea universală este principiul suprem, şi ea are puterea de a integra contrariile, durerea, sinco-pele, discontinuităţile, accidentele. Mama nu a ezitat să vorbească despre o „yoga a celulelor”, în care a văzut disciplinarea controlată prin exerciţii spiri-tuale a energiei conţinute în aceşti „cărăuşi ai vieţii” la nivel micro. Ca o veri-tabilă psihoterapeută, ea a subliniat relaţia strînsă dintre interior şi exterior, dintre armonia mentală şi starea corporală de sănătate. Pentru Mirra Alfassa simptomul fi zic este semnul unei dezorganizări lăuntrice, iar un asemenea mod de a gîndire aminteşte indubitabil de teoria platoniciană a medicului pen-tru a vindeca rana, trebuie mai întîi să se îngrijească de sufl etul pacientului. De aceea, Yoga şi sănătatea conţine într-o manieră structurată o sumedenie de sfaturi, tehnici, pilde, explicaţii, remedii şi practici accesibile oricui, ce pot fi realizate individual în scop terapeutic şi spiritual.

19

Mitul naşterii Eroului O interpretare psihologică a mitologiei

de Otto Rank Trad.: Monica Medeleanu

Cod catalog: 0W21160 pag.

19,00 RON16,00 RON

Dacă nu poţi să călătoreşti fi zic, străbătînd meri-diane şi depăşind frontiere naţionale, dacă geogra-fi a nu-ţi este accesibilă, atunci trebuie să procedezi precum a făcut Otto Rank: depăşeşte-ţi condiţia prin puterea minţii. Copil obidit, mezin nedorit, din-tr-o familie evreiască aparţinînd micii burghezii vieneze, Rank, pe numele său real Rosenfeld, îşi alege noul nume dintr-o piesă a lui Ibsen. În cazul lui Otto, totul se manifestă ca o revoltă contra tatălui, un personaj autoritar, castrator şi alcoolic, care l-a privilegiat pe fratele mai mare, împiedicîndu-l pe ultimul născut să urmeze studii superioare. Nu întîmplător personajul ibsenian din drama O casă de păpuşi (1879) este... doctor. Graţie medierii lui Adler, Rank intră în anturajul lui Freud, devenind membru al Societăţii Psihanalitice din Viena, apoi funcţionează, pînă la ruptura de magistru, ca secretar al acesteia. Pasionat de mitologie, istoria religiilor, literatură şi istorie, discipolul freudian străluceşte printr-o inteligenţă speculativă şi hermeneutică pentru care pă-rintele psihanalizei îl admiră. Nefi ind medic, Rank face o analiză personală cu Freud şi ajunge să practice ceea ce mentorul său va numi psihanaliza profană, afl ată la mare modă în Franţa după al Doilea Război Mondial. Mitul naşterii Eroului este, probabil, cea mai solidă carte a lui Rank. În acest text psihanalistul format de Freud analizează marile fi guri mitologice universale, de la Moise şi Oedip la Lohengrin şi Iisus, realizînd un profi l psiha-nalitic verosimil al acestor personaje tutelare, plecînd de la ideea scenariului infantil, de relevanţă nevrotică sau psihotică. Excepţionalitatea acestor eroi ar fi o consecinţă a luptei pentru supravieţuire psihică a copilului strivit de pre-zenţa castratoare a tatălui şi a societăţii punitive. Eroul este un subiect psihic supracompensat, care depăşeşte obstacole incredibile, pentru propăşirea co-munităţii (altruism) şi a sa individuală (narcisism), pentru impunerea unor va-lori novatoare. Demersul lui este epopeic, el înfruntă forţe superioare, dar în

fi nal, măcar simbolic, reuşeşte să-şi impună voinţa civilizatoare şi morală.

COLECŢIA HIMALAYA

Esenţa doctrinei buddhiste Milarepa, marele yoghin tibetanMeditaţia şi viaţa cotidiană Buddhismul şi viaţa

GONSAR RINPOCHERECHUNG DORJE TAGPAGESHE RABTENGONSAR RINPOCHE

28.0030.0024.0025.00

0J20 0J17 0J21 0J23


COLECŢIA ZEN

Lauda zazenului Nestematele Legii ShodokaDincolo de vid şi plinImagine şi text în haiga Cartea celor cinci cercuri

HAKUIN EKAKUHUI-NENGYOKA DAISHI***ION CODRESCUMIYAMOTO MUSASHI

15.0017.0019.0025.0034.0020.00

0E11 0E13 0E150E17 0E14 0E16


COLECŢIA SCRIERI INIŢIATICE

Herghelia verde Peregrinul Şalul Văduva din Ierihon Moartea samurailor ronini Baal Shem Tov Al treilea ochi Cunoaşterea de sine Darul iubiriiUltimul tablou al lui Wang WeiMuntele sacru Ultima adoratoare Aripi Frânte

OCTAVIAN SIMUATTYASTELA GHETIESMARANDA COSMINTAMENAGA SHUNSUIMEYER LEVINLOBSANG RAMPALOBSANG RAMPAKAHLIL GIBRANARIANE BUISSETLOBSANG RAMPAVICTORIA COMNEAKAHLIL GIBRAN

25.0035.0019.0019.0027.0021.0026.0028.0028.0021.0027.008.50

17.60

0H18 0H33 0H22 0H23 0H26 0H28 0H30 0H31 0H320H090H29 0H07 0O09


COLECŢIA MANUSCRIS

Păstorul lui Herma Diatessaron Martire pentru Hristos Pătimirile sfi nţilor martiri Faptele Apostolului Toma Imnuri Gnostice Martiriul sfi nţilor apostoli Petru şi Pavel Cartea lui Ioan Botezătorul Manuscrisele de la Marea Moartă Cartea lui Enoh Evanghelia lui Nicodim Evangheliile gnostice Pistis Sophia

***TAŢIAN*** ******************************

18.5019.0018.0024.0024.0018.0019.5020.0038.0028.0020.0036.0029.00

0T06 0T10 0T11 0T12 0T15 0T19 0T20 0T21 0T22 0T23 0T24 0T25 0T26


21

SundaoRespiraţia daoistă şi practica vindecării

de Jae-Sheen YuTrad.: Camelia Cioba

Cod catalog: 0W26240 pag.

25,00 RON21,00 RON

Privirea muntenilor este întotdeauna mai clară. Oamenii de la munte cultivă darul sănătăţii şi, de aceea, alimentaţia, ţinuta corporală şi clarviziunea lor mentală sînt superioare. Limpiditatea cerului, prospeţimea aerului şi generoasa natură a lanţu-rilor muntoase din estul şi sudul peninsulei Coreea sînt extrem de specta-culoase, de o frumuseţe sălbatică foarte bine păstrată. Nu e întîmplător că antica disciplină sundao, cu o vechime apreciată în jurul a 9700 de ani, a prins şi s-a dezvoltat în mediul montan din Coreea de Sud, mai cu seamă în munţii T’aebaek. Avînd corpusul de reguli şi legi stabilit, după cum spune legenda, între 700-300 î.Hr., în epoca celor Trei Regate, mai mult, ajungînd la deplina maturitate tehnică şi conceptuală graţie pecetei daoiste, această metodă de antrenare a minţii şi trupului şi-a apărat secretele graţie izolării geografi ce, dublată de o discreţie iniţiatică a maeştrilor săi. Fără o asemenea precauţiu-ne, prigoana împotriva comunităţilor de practicanţi, foarte ascuţită în perioa-da dinastiei Chosun, dar mai cu seamă în diferitele epoci de ocupaţie niponă, ar fi condus neîndoielnic la dispariţia acestei excepţionale tehnici meditative. Ca disciplină terapeutică şi spirituală, sundao pleacă de la principiile sa-pienţei şi medicinei orientale, care consideră că există o unitate strînsă între corpul, sufl etul şi spiritul omenesc. O asemenea viziune integratoare şi holis-tă are la bază constatarea existenţei energiei cosmice Qi, o energie ce nutreş-te întreaga fi inţă. Ciclurile, manifestările şi modalităţile de concretizare ale universului sînt consecinţele directe ale transformării lui Qi, iar registrele pri-vilegiate ale acesteia sînt dubletul conceptual Yin-Yang şi cele cinci elemente care asigură consistenţa existentului (apă, pămînt, foc, lemn şi metal). Prac-tica sundao constă în exerciţiile de meditaţie şi de ritmare a respiraţiei abdo-minale, orientate către echilibrarea traseului parcurs în organism de energia vitală Qi. Într-un sens, armonia munţilor din estul peninsulei Coreea se refl ec-

tă în tentativa controlată de a armoniza fl uidul vital în organism, deblocînd centrii a căror funcţionare este întreruptă. Geografi a inspiră anatomia...

22

Stările multiple ale fi inţei

de René GuénonTrad.: Daniel HobleaCod catalog: PH011160 pag.

Fascinat de ceea ce el numeşte Tradiţia Primor-dială, esoteristul francez René Guénon, unul dintre marii maeştrii ai spiritualităţii moderne, a încercat

să retraseze coordonatele unei apropieri cît mai fi dele de paradigma acesteia. Potrivit viziunii guénoniene, există o regiune

specială a realităţii care nu poate fi percepută cu instrumentele raţiunii sau imaginaţiei. Cunoaşterea sistematică a acesteia a primit numele de doctrina stărilor multiple ale fi inţei, iar unealta cea mai proprie pentru pătrunderea cognitivă într-un asemenea regim metafi zic s-a numit intuiţia intelectuală, o facultate sui generis, care poate fi „trezită”, dezvoltată şi rafi nată printr-un exerciţiu spiritual adecvat. Perspectiva în care se situează Guénon e una de-osebit de coerentă logic, iar opera sa ilustrează soliditatea unei asemenea vi-ziuni. De la Introducere generală în studiul doctrinelor hinduse (1921), trecînd prin Omul şi devenirea sa după Vedānta (1925), Simbolismul Crucii (1931) şi pînă la Stările multiple ale Fiinţei (1932), gînditorul francez a conturat credibil o geografi e, o morfologie şi o fenomenologie sacră a Tradiţiei, pornind de la modelul cel mai potrivit, cel ilustrat de doctrinele hinduse. René Guénon concepe existentul conform unei reprezentări geometrice, întemeiate pe teoria stărilor multiple, dar nu în ordine numerică, de tip canti-tativ, ci transcendent. Condiţia umană este doar una din componentele acestei multitudini metafi zice de stări, nici măcar una privilegiată, însă „mai specia-lă” pentru că este singura la care avem acces cognitiv şi comparativ, căci ne situăm în interiorul ei. Orice cunoaştere porneşte de la felul de a fi al fi inţei omeneşti.

23, 0 RON19,50 RON

23

Simbolismul crucii

de René GuénonTrad.: Daniel HobleaCod catalog: PH010

208 pag.26,00 RON22,00 RON

Umbra creştinătăţii a avut nevoie de soare pentru a se putea exprima plenar. Un soare intens, învălu-itor, aproape metafi zic, tipic regiunilor meditera-neene. Ariditatea pămînturilor biblice, simbolizată prin duritatea infl exibilă a monoteismului primar, putea fi mlădiată printr-un sentiment novator, iubirea universală, şi printr-un „export” diseminativ, care a prins foarte bine exact în sudul continentului. Să nu uităm că sediul progresului spiritual şi civilizaţional a fost, la începuturile „construcţiei” europene, sudul. De-abia Renaşterea şi contramişcările ei ge-nerează transferul de greutate spre spaţiul nordic, protestant, anglo-saxon. Dacă geografi a înrîureşte teologia, este indubitabil că nici simbolurile nu sînt ceea ce par a fi . René Guénon, în eseul iniţiatic Simbolismul crucii, tra-tează în fl amboaiantul său stil exact această problematică a inaparenţei, a dezvăluirii-ascunsului, un orizont tematic accesibil doar cu instrumente her-meneutice adecvate. Esoterismul, bizuit pe comparativism, îl ajută de minune pe acest autentic şaman occidental să releve faptul că există două dimensiuni decisive ale semantismului crucii. Unul, de factură istorică, şi altul, cu bătaie mai largă, ce transcende factualitatea concretă a întîmplărilor consemnate de cronicari şi deschide într-un universalism paradigmatic al interferenţei simbolice a diferitelor sisteme culturale şi religioase. Potrivit metafi zicianului francez, ar exista o corespondenţă secretă între sensurile literale, camufl a-te în profan, şi cele simbolice, sacre, iar modelul crucii ilustrează fără rest sincretismul şi integrarea armonioasă a diferitelor particularisme culturale sau etnice. La limită, Guénon are dreptate, căci altcumva ar fi difi cil de expli-cat expansiunea planetară a creştinismului, în afara acestei genetice înrudiri simbolice şi iniţiatice. Oricum, un pelerinaj prin Ţara Sfîntă, pornind de la reperele istorice, dar şi legendare ale Scripturilor, nu poate decît edifi ca întru credinţă sufl etul insului

ce caută Adevărul. Iar „unealta” comparativismului guénonian serveşte per-fect acestui deziderat de reformă lăuntrică.

24

Cine sunt eu?Căutarea sacră

de Jean KleinTrad.: Paraschiva BârzăCod catalog: MT005320 pag.

Între Viena şi Bangalore este distanţă apreciabi-lă. Jean Klein, muzician şi medic, şi-a descoperit vo-

caţia spirituală după ce s-a stabilit în India, învăţînd de la un pandit înţelepciunea din Advaita Vedanta. Fireşte, începutul

acestei treziri lăuntrice fusese făcut prin apropierea sa de textele şi învăţătu-ra lui Lao zi, Huang zi, Gandhi, Tagore, Coomaraswamy şi Aurobindo. În 1933 Klein emigrează din Germania în Franţa, iar în vremea celui de-al Doilea Răz-boi Mondial el a făcut parte dintr-o reţea a Rezistenţei care ajuta grupuri de evrei şi germani să se refugieze în Franţa neocupată. Întîlnirea cu înţeleptul din Bangalore îi schimbă destinul şi Jean Klein experimentează trăirea unei revelaţii non-mistice a stării de existenţă non-mentală. În acest registru, el a trăit libertatea în stare pură, eliberîndu-se de „chingile” logicii aristotelice, de contradicţiile unei gîndiri sincopate şi ancorate în concret. Mai mult decît atît, trezirea lăuntrică la care a avut acces i-a permis să depăşească fatala condiţionare a instinctului de conservare, bazat pe învăţarea prin memorare. Pentru Klein, adevărata gîndire (şi libertate) constă în trăirea unui conti-nuum experienţial în care sînt aglutinate noncontradictoriu naşterea, viaţa, suferinţa, bucuria şi moartea. Promotor al unui holism existenţial de ordin integrativ, Klein a călătorit imens pe toate meridianele lumii, ţinînd conferinţe şi împărtăşind oamenilor mesajul acestei incredibile stări de graţie la care poate avea acces oricine este animat de pornirea de a se perfecţiona lăuntric. Cartea sa, Cine sînt eu? Căutarea sacră, tratează exact despre această expe-rienţă edifi catoare.

21, 0 RON17,00 RON

25

HaraCentrul vital al omului

de Karlfried Graf DürckheimTrad.: Viorica JuncanCod catalog: MT009

320 pag.

38,00 RON32,00 RON

S-a tot vorbit, cumva pe bună dreptate, că în Ex-tremul-Orient toate sistemele culturale, din Koreea pînă în Japonia, sînt esenţial tributare difuzării ma-tricei spirituale chineze. Şi că, de pildă, în Japonia originalitatea culturii locale e un fel de glosă la im-portul chinez. Dincolo de asemenea judecăţi, mai mult sau mai puţin adevăra-te, o temă aşa cum este doctrina şi practica Hara, abordată strălucit şi convin-gător de Karlfried Graf Dürckheim în Hara. Centrul vital al omului, reprezintă un argument foarte serios că lucrurile sînt departe de sta astfel. Dar mai întîi, cine este autorul? Aristocratul münchenez K. G. Dürckheim, minte multilaterală, căci s-a ilustrat atât în psihoterapie cât şi în fi losofi e, este acel gen rar de occidental care a ştiut să se adape cu nesaţ şi sinceritate de la izvoarele spiritualităţii orientale. Îngemănînd într-o sinteză superioară misti-ca lui Meister Eckhart cu buddhismul Zen şi psihologia abisală a lui Carl Gus-tav Jung, Dürckheim a cunoscut iluminarea şi a întemeiat Centrul de Cultură Spirituală de la Todtmoos-Rütte din Munţii Pădurea-Neagră din Germania, pe care l-a condus vreme de patru decenii şi unde a practicat un soi de amestec savant de psihoterapie occidentală şi sapienţă orientală. Conceptul de Hara, de origine Zen, înseamnă, literal în limba japoneză abdomen, deci un centru bio-fi ziologic, o zonă anatomică. Dar atenţie: sensul său adînc este de „starea de a fi ”, una care implică fi inţa integrală a omului în sensul deschiderii ei către totalitatea fi rii şi a energiilor originare, însă toto-dată mai semnifi că şi capacitatea insului uman de a tinde către plenitudinea vieţii şi convertirea ei în armonie pură. De fapt, aşa cum subliniază şi autorul, pentru japonez Hara „implică tot ceea ce este esenţial în caracterul omului şi în concepţia lui de viaţă”. Cartea de faţă însumează şi explică, într-un grai simplu şi accesibil, posturi, exerciţii şi teme de gimnastică spirituală şi cor-porală subsumabile Harei, constituind un excelent imbold pentru o autentică

găsire de sine a subiectului occidental, atît de alienat de cotidianul frenetic în care trăieşte.

COLECŢIA ESOTERICA

Cartea spiritelor Masonerie ocultă şi iniţiere hermetică Ştiinţa numerelor Masoneria şi inţelesul ei tainic

ALLAN KARDECJEAN MARIE RAGONPAPUSW.L.WILMSHURST

36.0020.0029.0024.00

0M25 0M29 0M30 0M31


COLECŢIA FRONTIERE

Realitatea ultimă Astrologia personalităţii O Mandala astrologică Astrologia şi sexul

NISARGADATTA MAHARAJDANE RUDHYARDANE RUDHYARVIVIAN E. ROBSON

12.0040.0036.0024.00

0N08 0N12 0N14 0N16


COLECŢIA CONFLUENŢE

Isihasmul sau mesteşugul liniştiriiZorile din crepuscul Ratăcitorul Timpurilor Gâlceava himerelor

VASILE ANDRUMARIN MARIAN BALASAAUGUSTIN OSTACEDANIEL HOBLEA

24.0010.0013.2018.00

0P24 0P01 0P12 0P21


COLECŢIA MISTICĂ ISLAMICĂ

Ochiul lăuntric Grădina tainică a Adevărului Divan (poeme mistice) Coranul

***SANA IAL-HALLAG***

17.0017.0020.0047.00

0O07 0O08 0O12 0O14


COLECŢIA DAOISM

Istoria daoismului Dao, Marele Luminator

ISABELLE ROBINETHUAI NAN ZI

25.0020.00

0S01 0S05


COLECŢIA METANOIA

Centrul fi inţei Viziuni din lumea reală Eu sunt Acela Lumea modernă şi vechea înţelepciuneSfârşitul timpului Terapia destinuluiZen adevărat Devino ceea ce eşti

K. G. DURKHEIMG I GURDJIEFFNISARGADATTA MAHARAJARNAUD DESJARDINSJIDDU KRISHNAMURTIVASILE ANDRUTAISEN DESHIMARUALAN WATTS

20.0029.0040.0018.5030.0034.0028.0019.50

MT002 MT003 MT004 MT006MT010 MT007MT008 MT011


27

Filosofi a pentadică IProblema transcendenţei

de Alexandru SurduCod catalog: 0Z10

240 pag.24,00 RON20,00 RON

Pentru academicianul Alexandru Surdu singura călătorie rezonabilă este cea între cei patru pereţi ai bibliotecii. Erudit, sîrguincios, raţionalist şi logician, profesorul Surdu a făcut parte din prima generaţie de discipoli ai lui Constantin Noica, după ce fi losoful fusese eliberat din închisoare, în 1964. Deşi refractar altei ordini intelectua-le decît cea occidentală, bazată pe logica terţului exclus, Alexandru Surdu a vădit interes atît pentru logica neointuiţionistă, pe care a studiat-o la Amster-dam, cît şi pentru o relaţie paideică în raport cu Nicasius, bazată pe îndemnul hindus „stai lîngă mine şi ascultă”. La sfatul acestuia, traduce din Kant Critica facultăţii de judecare şi Logica generală, semnează studiul introductiv la dia-logurile logice ale lui Platon şi nu ezită să se înhame la tălmăcirea capodope-rei lui Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus. Implicat indirect în scandalul „Meditaţiei transcendentale”, este concediat, prigonit, rămîne şomer, îndeplinind apoi cu modestie diferite slujbe inferioa-re, ca de pildă bibliotecar la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Revoluţia îi acordă o a doua şansă, iar valoarea operei sale este recunoscută prin calitatea de academician ce-i este conferită. Cărturar autentic, stăpînind la modul serios latina şi elina, germana, en-gleza, franceza şi italiana, cunoscător în profunzime al fi losofi ei moderne, lo-gician de anvergură, Alexandru Surdu ţine de specia ultimilor metafi zicieni nostalgici. Într-o epocă dominată de specialişti înguşti, domnia sa abordează tema creaţiei fi losofi ce sistematice şi originale. In nuce, sistemul pe care-l clădeşte traducătorul lui Kant porneşte de la observaţia livrescă potrivit că-reia toate mişcările spiritului sînt ritmate în cinci paşi – de unde şi denumirea generică de „fi losofi e pentadică”. În prima parte a construcţiei sale, Problema transcendenţei, fi losoful român abordează tema originii şi tipurilor de catego-rii, dar şi a facultăţilor prin care gîndirea se manifestă. El trasează distincţii

nete între concepte precum transcendenţa, transcedentalii, existenţă şi fi in-ţă, edifi cînd apoi o interesantă viziune cosmologică bine aşezată în tradiţia unui Kant, Hegel şi Brentano.

28

Ce este omul?Antropologia actuală în lumina teologiei

de Wolfh art PannenbergTrad.: Ioan MileaCod catalog: 0X17192 pag.

Pînă şi teologia este pasibilă de progres. Dacă lasă în urmă radicalismul dogmelor sau le refunc-

ţionalizează hermeneutic, gîndirea teologică creştină, indiferent de obedienţă, poate recupera un dram de racordare la mo-

dernitate. Or, din acest punct de vedere, re-centrarea asupra omului şi con-diţiei sale devine cu certitudine un punct cîştigat de către demersul teologic contemporan. Fără doar şi poate că antropologia religioasă fundamentată de Wolfhart Pannenberg, un eminent teolog protestant, discipol al lui Karl Barth şi promotor neobosit al ecumenismului, ilustrează această reorientare către fi inţa umană şi tîlcul ei divin. Acesta a înţeles că deschiderea teologiei către dialogul cu ştiinţele particulare dedicate studierii condiţiei omeneşti sub mul-tiple faţete şi punînd în operă variate metode este singura şansă de a nu pierde contactul cu realitatea în evoluţie a statutului confesional, puternic ameninţat de laicizarea progresivă din lumea actuală. În ciuda acestui radical „liberalism” teologic, Pannenberg disociază totuşi între adevărul prin analogie şi cel dogmatic, gîndirea sa fi ind marcată de trei esenţiale aliniamente – „autorevelarea lui Dumnezeu în istorie”, misiunea es-hatologică a insului uman şi universalitatea trăirii religioase, indiferent de sis-temul de credinţă şi de constantele particulare ale acestuia. Din toată această refl ecţie rezultă o concepţie teleologică privind condiţia omenească, precum şi o însemnătate sporită acordată meditaţiei asupra statutului privilegiat acordat de Dumnezeu omului.

21, 0 RON17,00 RON

COLECŢIA PHILOSOPHIA PERENNIS

Doctrinele esoterice ale islamului Ochiul inimii Autoritate spirituală şi putere temporală Omul universalOmul şi devenirea după Vedanta

TITUS BURCKARDTFRITHJOF SCHUONRENÉ GUÉNONMICHEL VALSANRENÉ GUÉNON

22.0024.0019.0026.5026.00

PH003 PH004 PH006 PH008 PH009


Nume:Prenume:

Telefon:E-mail:

Librăria:Nr. bon fi scal:

Dată bon fi scal:Nr. cărţi cumărate:

Nume:Prenume:

Librăria:Nr. bon fi scal:

Dată bon fi scal:

Talon de participare

Talon de înregistrare

Cod:

Cod:

Ștampila librăriei:

33

Regulament

Premiiun sejur de două persoane pentru 7 nopţi în Thailanda* (Bangkok şi Tao Garden Chiang Mai); cazare, mic dejun, asigurare medicală de călătorie PRE-MIUMun sejur de două persoane pentru 5 nopţi în Seychelles*; cazare, mic dejun, asigurare medicală de călătorie PREMIUMun sejur de două persoane pentru 5 nopţi în Maldive*; cazare, mic dejun, asigurare medicală de călătorie PREMIUM4 weekend-uri în hotelurile CONTINENTAL din Sibiu, Suceava, Oradea şi Bucureşti (2 persoane, 2 nopţi cazare + mic dejun) *6 burse - ateliere culturale orerite de Fundaţia Calea Victoriei

*nu se asigură transportul

cumpără între 1 august – 1 noiembrie 2012 o carte de la Editura Herald şi solicită librarului catalogul campaniei;

completează talonul de participare cu datele tale, precum şi numele librăriei de unde ai cumpărat cartea;

desprinde talonul de participare şi înapoiază-l librarului;

roagă-l pe librar să ştampileze talonul tău de înregistrare din catalog;

păstrează catalogul din care ai desprins talonul de participare şi urmăreşte înregistrarea ta pe site-ul campaniei www.teasteptaminlibrarie.ro

data şi locul extragerii vor fi anunţate pe site pe data de 15.11.2012

lista câştigătorilor va fi publicată pe site-ul campaniei în data de 01.12.2012

În plus, poţi primi în dar de la Editura Herald tot atâtea cărţi câte ai cumpărat! La sfârşitul campaniei, cel care va avea cele mai multe taloane înscrise în concurs, va primi tot atâtea cărţi cadou de la Editura Herald.

Îţi dorim succes!

Afl ă cum poţi câștiga 3 sejururi exotice, 4 week-end-uri și 6 burse cultural

Catalog Campanie Te asteptam in librarie 2012

Documents

Transcript of Catalog Campanie Te asteptam in librarie 2012