Catalin Fudulu - Monumentul Ostasului Sovietic

8/16/2019 Catalin Fudulu - Monumentul Ostasului Sovietic

1/12

Monumentele ostaşului sovietic

din municipiul Iaşi

C ăt ălin Fudulu

Inaugurat după Al doilea r ăzboi mondial, monumentul ostaşuluisovietic a beneficiat de un tratament privilegiat, fiind amplasat în DealulCopou şi introdus, în 1956, în Lista monumentelor istorice. Din 1991,opera comemorativă a fost amplasată în cimitirul ieşean Eternitatea, deunde a fost dezafectată în 1998 pentru…restaurare. În aprilie 2007,

ambasadorul Federaţiei Ruse în România a adresat două plângeri oficialeAdministraţiei Prezidenţiale şi Ministerului Afacerilor Externe, sesizânddispariţia monumentului. În plin diferend diplomatic, preşedintele rusVladimir Putin a emis un decret prin care România şi alte câteva state dinEuropa şi Asia au fost considerate ţări problemă, din cauză că morminteleşi monumentele militarilor sovietici ar fi îngrijite necorespunzător, deşirealitatea din teren este cu totul alta.

Pentru lămurirea acestei stări de fapt este necesar ă o analiză asituaţiei mormintelor şi monumentelor militarilor sovietici, amenajate,începând cu anul 1944, pe raza municipiului Iaşi. Astfel, 133 de militarisovietici au fost înhumaţi în parcela eroilor sovietici din Cimitirul ieşeanEternitatea, iar alţi 77 în Cimitirul eroilor sovietici din curtea Casei Vasile

Pogor din strada Vasile Pogor 41 (fostă I.C. Frimu). De asemenea, înmemoria acestora au fost dezvelite trei monumente comemorative: încimitirul Eternitatea, în curtea casei Vasile Pogor şi în dealul Copou.

După evenimentele din 1989, cimitirul militarilor sovietici dinincinta Casei Vasile Pogor a fost dezafectat, osemintele fiind str ămutate în

cimitirul Eternitatea. Practic, problema cimitirului sovietic din incintaCasei Vasile Pogor s-a pus începând cu anul 1972 când imobilul a devenitsediul Muzeului Literaturii Române din Iaşi (MLRI). Abia la 09.01.1991, prof. Lucian Vasiliu, directorul MLRI, a solicitat primăriei Iaşi, prin Notanr. 12, să analizeze „posibilitatea, civilizată, de a str ămuta acestemorminte în parcela de la cimitirul «Eternitatea»“. Cererea a fostfundamentată prin faptul că turiştii români şi str ăini care au vizitat muzeul

1 Imobilul a fost construit în 1855 şi poartă numele lui Vasile Pogor (1833-1906), scriitor român.

303


2/12

C ăt ălin Fudulu

s-au declarat „contrariaţi de asemenea vecinătate şi inestetică şiaculturală“.

La 06.04.1992, Consiliul Municipal Iaşi a discutat proiectul privind „Str ămutarea cimitirului eroilor sovietici din curtea Casei „Pogor“la cimitirul „Eternitatea»“2, avizându-l. Osemintele celor 77 de militarisovietici au fost exhumate3, la 22.05.19924, şi reînhumate, a doua zi, încimitirul Eternitatea5, unde se găseau mormintele altor 133 de militarisovietici. La ceremonie au participat Vasile Dumitru, primar interimar alIaşului, militari din Garnizoana Iaşi şi reprezentanţi diplomatici aiFederaţiei Ruse. Colonelul Anatoli Efrosin, de la Ambasada FederaţieiRuse, a precizat că „deshumarea şi reînhumarea osemintelor s-a f ăcut înmod civilizat, potrivit tradiţiei omeniei româneşti, soldaţilor căzuţi în lupta

contra fasciştilor acordându-li-se toate onorurile cuvenite“. Ceremonia aluat sfâr şit prin depunerea de jerbe de flori la Monumentul ostaşuluisovietic6.

Cimitirul figura, în 1992, în îngrijirea UM 01175 şi conţineaosemintele a 572 de militari înhumaţi din care 365 în morminte comune,iar 207 în morminte individuale.

În ceea ce priveşte cele trei monumente ale militarilor sovietici,istoria post-decembristă nu le-a fost favorabilă.

Monumentul militarilor sovietici din cimitirul Eternitatea a fostconstruit de Primăria Iaşi, fiind realizat din piatr ă în ronde-boss şireprezenta un militar, în ţinută de luptă7, care privea spre dreapta. Acestase distingea prin mantaua care îi acoper ă echipamentul şi prin faptul că îşiţinea arma piept. Pe soclul statuii s-a montat în limba rusă, cu litere din bronz, fraza: „Slavă/eroilor/ sovietici/1944“, aceasta fiind încadrată desteaua sovietică, în partea superioar ă şi de secera şi ciocanul, în parteainferioar ă, ambele din bronz. Tot pe latura frontală, sub decoraţia cu

secera şi ciocanul, a fost montată o placă din marmur ă albă ce conţinea oinscripţie în limbile română şi rusă: „Glorie eternă ostaşilor sovietici

2 „Monitorul de Iaşi”, 2 aprilie 1992.3 Slujba religioasă a fost efectuată de preotul protopop Constantin Andrei şi

preotul paroh Constantin Barnea. Au mai participat Nicolai Filajov, consulul FederaţieiRuse la Iaşi, Lucian Vasiliu, directorul MLRI şi ing. Radu Onofrei, şef serviciu laPrimăria Iaşi.

4 „Monitorul de Iaşi”, 23 mai 1992.5

„Evenimentul”, 23 mai 1992.6 „Opinia”, 26 mai 1992.7 Cască, veston, pantaloni, pelerină de ploaie şi cizme până la genunchi.

304


3/12

Monumentele osta şului sovietic din municipiul Ia şi

căzuţi în lupta pentru libertatea şi independenţa Uniunii Sovietice. Slavă eroilor armatei sovietice care a eliberat România de sub jugulcotropitorilor fascişti“. Ultimele detalii despre monumentul ostaşuluisovietic din cimitirul Eternitatea datează din 1998, când s-a precizat că acesta a dispărut după 19898

A doua oper ă comemorativă a militarilor sovietici a fost amplasată în cimitirul din curtea casei Vasile Pogor . Aceasta avea forma unuiobelisc, montat pe o platformă în două trepte. Ca elemente decorative, în partea superioar ă avea fixată o stea sovietică, iar pe latura frontală seceraşi ciocanul, sub care s-a montat, cu litere din bronz, citatul „Slavă / eroilor/ sovietici / 1944“. De asemenea, o placă din marmur ă albă a fost fixată la baza soclului. Nici în acest caz inscripţia nu a putu fi identificată. Odată cu

str ămutarea osemintelor militarilor sovietici din curtea Casei Vasile Pogor,în 1991, în incinta cimitirului Eternitatea, monumentul a fost dezafectat.

Cea de-a treia oper ă comemorativă, numită monumentul ostaşuluisovietic, a fost dezvelită, în 1947, în Dealul Copou, avându-l ca autor pesculptorul Boris Caragea. Una dintre puţinele fotografii ale acesteiadatează din anul 1984. Monumentul, înalt de 8 m şi realizat din bronz înronde-bosse, reprezenta un soldat sovietic în mar ş, care privea într-o parte,ţinându-şi arma cu mâna dreaptă în timp ce în mâna stângă avea fixat un

drapel. Pe soclul operei comemorative au fost inscripţionate cuvintele:„Slavă eroilor/glorioasei armate sovietice/căzuţi în luptă/pentru eliberarearomâniei/de fascism”.

Să facem abstracţie de cuvântul „slavă“. Prezenţa acestuia în propoziţia amintită constituie o eroare din cauză ca termenul se foloseşteîn biserică atunci când este vorba despre sfinţi, iar în cazul de faţă, fiindvorba despre eroi, ar fi trebuit să fie utilizat cuvântul „glorie“.

Fiind amplasat într-o zonă centrală, monumentul a stârnit

nedumerirea ieşenilor, iar Alexandru O. Teodoreanu (1894-1964)

9

a fixatcel mai bine, într-o epigramă, locul acestuia: „Soldate rus, /De ce te-au pusaşa de sus ? /C-ai salvat popoarele ?/Sau că-ţi put picioarele ?“.

La solicitarea ieşenilor, municipalitatea a mutat monumentul, după 1989, în cimitirul Eternitatea. Soldatul din bronz a fost aşezat pe soclulunde a existat, pînă în 1989, soldatul rus din piatr ă. Opera comemorativă aostaşului sovietic, existentă în noul amplasament din cimitirul

8

Olga Rusu ş.a., Ia şi – chipuri în bronz marmur ă şi piatr ă ,, Iaşi, 1998, p. 289-290.9 Avocat şi poet român, cunoscut sub pseudonimul de P ă storel , membruimportant al boemei bucureştene şi ieşene.

305


4/12

C ăt ălin Fudulu

„Eternitatea“, a fost inventariată la 15.09.1992 de mr. Mocanu Ion,comandantul Comenduirii Garnizoanei Iaşi. Conform fişei de inventariere,Spiridon Marian, administratorul cimitirului „Eternitatea“ cunoştea detalii privind monumentul, însă în arhiva primăriei Iaşi nu exista, la vremearespectivă, un dosar cu fişa de evidenţă a operei comemorative.Comparând fotografia din fişa de evidenţă din 1992 cu imaginile din 1989ale monumentului din Dealul Copou şi ale celui din Cimitirul Eternitatease observă cu uşurinţă că soclul monumentului din Cimitirul Eternitatea ar ămas neschimbat.

La 10 noiembrie 2001, autorităţile ieşene şi-au propus să realizezeo statuie a lui Mihai Viteazul, din bronzul ostaşului sovietic. Operacomemorativă urma să fie dezvelită la 1 decembrie 2001, iar la evenimentşi-au anunţat prezenţa preşedintele Ion Iiescu şi Michael Guest,ambasadorul SUA la Bucureşti10. În cele din urmă, la 23 ianuarie 2002, preşedintele Ion Iliescu, aflat la Iaşi pentru festivităţile prilejuite de ZiuaUnirii, a participat şi la dezvelirea statuii lui Mihai Viteazul, în DealulCopou. Conform lui Constantin Simirad, primar al Iaşului în 2003, acestaa avut „o înţelegere cu veteranii de r ăzboi– ei să plătească statuia şi noi să amenajăm piaţeta. In ceea ce ne priveşte, treaba va fi gata la sfâr şitulsă ptămânii, însă umblă zvonuri că artistul nu a primit toţi banii şi că vrea

să ia înapoi statuia. Nu ştim cine este acesta şi nici cât trebuia să primească“11.Costurile statuii au fost de 125.000 RON, iar Constansa Brenner,

reprezentanta firmei SC REC SRL, care a realizat monumentul, a declaratla 29 noiembrie 2006 pentru agenţia de presă News In că îl va scoate lalicitaţie, contra sumei de 500.000 RON, din cauză că i-au fost respinsecinci proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a solicitat banii pentrulucrare. Conform d-nei C. Brenner, un posibil cumpăr ător al statuii din

bronz cu o greutate de şapte tone, ar putea fi Gigi Becali, un admirator alfostului domn.Pe fondul evenimentelor de la Tallin (Estonia), când populaţia de

origine rusă a protestat faţă de mutarea monumentului ostaşului sovieticdin centrul oraşului într-un cimitir militar, Federaţia Rusă a solicitat păr ţiiromâne, la 19 aprilie 2007, o evidenţă a mormintelor şi operelorcomemorative de r ăzboi din România. La puţin timp, Ambasada Federaţiei

10 Iliescu va dezveli de 1 decembrie statuia lui Mihai Viteazul de la Ia şi, în

„Ziua”, nr. 2.254, sâmbătă, 10 noiembrie 2001.11 Statuia lui Mihai Viteazul revendicat ă de autor “, în „Evenimentul”,11.09.2003.

306


5/12


Ruse în România a adresat o plângere Administraţiei prezidenţiale, privinddispariţia monumentului ostaşului sovietic din Iaşi, urmată de o a doua plângere care a fost trimisă premierului Călin Popescu Tăriceanu,solicitând refacerea monumentului pe anplasamentul din cimitirulEternitatea.

Cazul a fost analizat şi de mass-media, începând cu 26 mai 2007,constatându-se că partea română tratează cu indiferenţă solicitarea păr ţiiruse. Că nu a fost aşa o dovedeşte ancheta efectuată de ServiciulInvestigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului Judeţean de poliţie Iaşi(IJPI). Comisarul şef Liviu Zamfierscu, şeful IJPI, a informat, prin Notanr. 23.607/26.05.07, Inspectoratul General al Poliţiei Române, că monumentul a fost dezafectat, în 1998, de Primăria Iaşi care a dorit sa-l

restaureze. În baza Deciziei nr. 7.248/27.03.2001, monumental sovietic afost înlocuit cu o cruce din marmur ă, iar prin Decizia nr. 719/29.03.2003„resturile statuii au fost destinate pentru construirea altor monumente defor public“. Activitatea de demontare a monumentului a fost efectuată deDirecţia de Servicii Publice Municipalre Iaşi – „CITADIN“ din cadrulPrimăriei Municipiului Iaşi. Ulterior, Primăria Iaşi a cedat resturilemonumentului Asociaţiei Veteranilor de R ăzboi filiala Iaşi pentru a realizao statuie a lui Mihai Viteazul.

În ceea ce priveşte solicităriea ambasadorului Federaţiei Ruse de„readucere şi restaurare a monumentului“ în scopul reamplasării lui,aceasta nu poate fi analizată decât prin prisma tratatelor şi convenţiileinternaţionale la care România este parte, inclusiv Acordul Româno-Rusratificat prin Legea nr. 413/2006 privind regimul juridic al mormintelor şioperelor comemorative de r ăzboi de pe teritoriul celor două ţări.

Întrucât, în cazul încălcării unei norme de drept, r ăspunderearevine autorului, obligaţia de a repara eventualul prejudiciu produs cade în

sarcina acestuia.Conform solicitării exprese a păr ţii Ruse şi a principiuluir ă spunderii civile a repar ării integrale a prejudiciului – restitutio in

integrum – apare ca posibilitate repararea în natur ă a prejudiciului prinrestabilirea situaţiei anterioare producerii acestuia. Responsabilitateadispariţiei monumentului comemorativ de r ăzboi cade în sarcina păr ţiiromâne.

Totuşi, nu trebuie omis aspectul că acest monument a fost ridicat pe cheltuiala statului român, într-o anume conjunctur ă politică.

Ne place sau nu, o parte din ţările Europei se află într-un adevărat Ră zboi al statuilor osta şilor sovietici, început în 1990. Startul a fost dat de

307


6/12

C ăt ălin Fudulu

Ungaria, care a dezafectat toate statuile sovietice din Budapesta şi le-amutat într-un parc din afara oraşului12.

Au urmat iniţiativele Bulgariei, Estoniei şi Poloniei.Bulgarii i-au pus gând r ău monumentului ostaşului sovietic din

Plovdiv, alintat şi Alioşa, după numele soldatului Alexei Skurlatov13, carea pozat pentru realizarea sa. Naţionaliştii bulgari au turnat, noaptea,vopsea pe monument şi au desenat zvastici. Spas Garnevski, primaruloraşului Plovdiv la vremea incidentelor, considerând monumentul„duşmanul său personal“, a dorit să-l demoleze şi să pună în locul lui unmonument al Bulgariei independente. Veteranii ruşi din Plovdiv s-au opusiniţiativei primarului, ameninţând că-şi vor da foc în cazul dezafectăriistatuii. Aceştia au vrut să cumpere terenul pe care se află amplasat

monumentul, iar pensionara Ani Minşeva a contactat un avocat pentru a-lînfia pe Alioşa. În cele din urmă, Curtea Supremă din Bulgaria a stabilit că monumentul ostaşului sovietic nu poate fi demolat. În acest context,Sergehi Stanişev, premier al Bulgariei, a declarat, cu prilejul unei vizite laMoscova, că „Bulgaria respectă memoria soldaţilor ruşi şi sovietici“.

Polonezii au demontat statuia mareşalului rus Ivan StepanovichKonev14 din Cracovia şi au intenţionat să înlocuiască memorialul dedicat„celor 600.000 de soldaţi sovietici care au murit pentru eliberarea

Poloniei“ cu o statuie a lui Ronald Reagan15

. De asemenea, poloneziilucrează la Legea locurilor memoriei naţionale, la presiunile Partidului„Dreptate şi Adevăr“. Legea va permite organelor de autoguvernare localeşi ale administraţiei de stat din Polonia să demoleze monumentelesovietice. Pe lista guvernului figurează şi monumentul Fr ăţiei de arme polono-sovietice, propus pentru a fi dinamitat. Pe listă neagr ă figurează şialte monumente şi obeliscuri înălţate de polonezi în memoria soldaţilorArmatei Roşii şi ai Armatei Poloneze, care au eliberat oraşele şi satele din

Polonia de sub ocupanţia hitleristă16

. În cazul în care polonezii vor12 Goerge Damian, Bucure ştenii au uitat de mormintele române şti din Tighina,

în „Contact“ [Revistă pentru românii de pretutindeni editată de Centrul de Studii pentruResurse Româneşti], nr 4, aprilie 2007.

13 Tr ăieşte în prezent în Altai, Siberia.14 S-a născut, în 1897, la Podosinovski (azi în Regiunea Kirov), în Rusia

Centrală. Şi-a obţinut gradul de mareşal în Al Doilea R ăzboi Mondial, în februarie 1944,aşa cum au procedat şi Jukov, Vasilevski, Rokossovski, Malinovski, Tolbuhin şi Ciuikov.A murit în 1973.

15

Avram Arina, Ră zboiul monumentelor în Europa, un conflict f ăr ă sfâr şit , în„Adevărul“.

16 Leonid Sigan, Lec ţ ie de democra ţ ie în stil Polonez , Itar-Tass, 3 mai 2007.

308


7/12


distruge monumentele soldaţilor sovietici, Aleksandr Gureanov, şefulsecţiei poloneze „Memorial“ a precizat care vor fi consecinţele: „Relaţiileruso-polone ar ajunge la acea mai scăzută cotă. Ar suferi colaborareaeconomică, ar suferi colaborarea în domeniul ştiinţei. Graţie ajutoruluinostru, cercetătorii polonezi au obţinut accesul la arhivele cu materialedespre represiunile staliniste. Şi aici nu mai poate fi vorba de o cooperareîntre noi“.

În Estonia, la Tallin, autorităţile au demontat statuia ostaşuluisovietic din centrul oraşului şi au mutat-o într-un cimitir militar.

În cele din urmă, la 9 mai 2007, autorităţile estoniene au depuscoroane de flori la statuia ostaşului sovietic din cimitirul militar. Deşi şi-au invitat omologii ruşi, aceştia au refuzat să participe la eveniment. Însă,

ruşii au găsit o rezolvare mult mai elegantă în problema estoniană. La 7mai 2007, agenţia de presă Itar-Tass a anunţat că, din iniţiativaParlamentului Rus, în oraşul Ivangorov, aflat la graniţa dintre Rusia şiEstonia, se va realiza un monument al eroilor estonieni care au luptatîmpreună cu militarii sovietici contra fascismului. În acest scop s-ademarat un concurs de idei şi s-a deschis un cont într-o bancă dinIvangorov, pentru ca cei cu bani să poată sprijini finalizarea proiectului.La locul unde se va dezveli monumentul a avut loc o paradă militar ă, la

care au participat autorităţile din Ivangorov, membri ai Dumei ruse şiveterani de r ăzboi.Ruşii au reacţionat faţă de semnalele primite în legătur ă cu

demolarea monumentelor ostaşilor sovietici şi au stabilit, în anul 2007, prin decret prezidenţial, înfiinţarea unor reprezentanţe speciale însărcinatecu supravegherea mormintelor soldaţilor ruşi şi sovietici. Acestea sunt prevăzute a se înfiinţa în China, Cehia, Germania, Lituania, Polonia,România şi Ungaria. Secţia letonă va supraveghea cimitirelor din Letonia

şi Estonia, structura cehă va controla Slovacia, iar cea din China –Mongolia, Coreea de Nord şi Japonia. În cadrul celor opt reprezentanţevor funcţiona, în total, 29 de persoane, însărcinate cu întreţinereacimitirelor şi monumentelor de r ăzboi, cu alcătuirea unei arhive care să conţină evidenţa soldaţilor mor ţi şi găsirea descendenţilor eroilor.Reprezentanţele nu vor avea o misie uşoar ă, având în vedere aspectul că trei milioane de soldaţi ruşi şi sovietici sunt înhumaţi în afara Rusiei, iarmai mult de jumătate din numele acestora sunt necunoscute.

În final, adresez mulţumirile mele, pentru sprijinul acordat,

doamnei Ioana Coşereanu, coordonator muzee literare în cadrul MLRI,doamnei Olga Rusu, cercetător şi muzeograf la MLRI şi domnului Vasile

309


8/12

C ăt ălin Fudulu

Munteanu, directorul Direcţiei Judeţene Iaşi pentru Cultur ă, Culte şiPatrimoniu Cultural Naţional, f ăr ă de care acest documentar ar fi fost maisărac.

Fig. 1. Monumentul Ostaşului sovietic din cimitirul Eternitatea (1984)

310


9/12


Fig. 2. Monumentul ostaşilor sovieticidin incinta Casei Pogor (1984)

Fig. 3. Monumentul Ostaşuluisovietic din Dealul Copou (1984)

Fig. 4. MonumentulOstaşului sovietic din DealulCopou amplasat pe soclulmonumentului sovietic dincimitirul Eternitatea (1992)

311


10/12

C ăt ălin Fudulu

Fig. 5. Crucea dezvelită în parcela militarilor sovietici din cimitirulEternitatea pe locul monumentului ostaşului sovietic

Fig. 6. Monumentul ostaşuluisovietic din Tallin (Estonia) pe vechiul amplasament(aprilie 2007)

312


11/12


Fig. 7. Monumentul ostaşului sovietic din Tallin, după str ămutarea încimitirul militar (mai 2007)

Fig. 8. Statuia lui Mihai Viteazul, dezvelită în 2001, la Iaşi (2007)

313


12/12

Catalin Fudulu - Monumentul Ostasului Sovietic

Documents

Transcript of Catalin Fudulu - Monumentul Ostasului Sovietic