O ANTET XX PRESS

Redactor: Nicolae NdstaseTehnoredactare: Diana SerbanCoperta: lon Nastase

Aceastd edilie actualizeazdlucrarea Politica apirutd laEditura Cultura Nationala in anul 1924, traducere de El. Bezdechi

ISBN: 973-8203-61-9

Tiparul a fost cxccutat dc tipog'afiaAN'IET}CK PRESS

F-ilipcstii clc "ldrg, PrahovaStr'. N4ax Heberlin nr. 677

Cartea I

Despre stat. Despre sclavie. Despre proprietate.

Caprrorur I

li1. l-iindci vedem ci orice slat este rrn fel de asociatie 9i ca orice asocia$e se intocmeste in scopul unui bine oarecare (cici in vederea a ceea celi se pare a fi un bine, toti fac toate), este clar ci toate (asociaFile) nizuiescspre un bine oarecare, iar scopul acesta il irnplineste in chipul cel mai desivArgit si tinde citre binele cel mai ales acea asociatie care este cea maidesivarsid dintre toate si le cuprinde pe toate celelalte. Aceasla este a;a-numitul stat gi asociatia politici.

$2. Aceia insi care cred ci sarcina omului politic, a regelui, a capuluide familie si stipanului este una si aceeasi, n-au dreptate (cici ei isi inchipuie ci acestia se deosebesc numai prin numiml mai mare ori mai mic alsupusilor, nu prin caracterul fiecireia dintre aceste asociafi, asa ci daciunul poruncegte pufnora, ar f stipan, daci poruncegte mai multora estecap de familie si, in fine, daca porunceste si mai multora, este om politicsau rege, dupi cum nici nu fac weo deosebire inhe o familie numeroasi giun stat mic. De asemenea, ei nu fac nici o deosebire de nahrri intre omulpolidc si rege, ci cred doar ci cel ce sti in frunte neatAmat gi statomic esterege, iar cel ce ocdrmuieste stahll confonn regulilor politicii, guvernand ;iapoi fiind guvernat, este om politic).

53. Dar aceasta nu este adevirat. Chestiunea amintiti se va clarifica,examinando dupi metoda noastri obisnuid. Cici precum in altc certttiritrebuie si descompunem o notiune complexi in elementele sale (cici ana-liza nc dA cele mai rnici pdrticele ale intregului), tot asffel, examinAnd pir-$e alcdtuitoare ale statului, vom intelege mai bine prin ce sr: deosebesclucrurile acestea unul de altul si daci este posibil si fixnm ceva sistematicdespre fiecare din ele.

Astfel, daci cineva ar obsela de la inceput faptele ln deveni-rea lor, cumam lacut si in alti pafte, cercetarea aceasta sar face mai bine in chipul ur-mAtor:

54. Mai intii, este necesar ca cele ce nu pot viehri una fira aita si sereuueasca bunioa'a c:a pereche partea femeiasci si padea barbiteasca invedeu'ea reproduccrii, iar aceasla nu din precugeLrre, ci pentlr.l ci la om,ca si la r:elelalte vietiti si plante, existi o dorirrti fireasca de a liisa dupi elo alta flinfd asenratratoare lui; apoi, ceea ce este din trre nienit a srapAni si

ceea ce este rnenit a 1l siipAnit in scopul conservirii; si arurr,e, cine poate,gra$e inteligentei sab, si prevadi, acela este sdpanitbr si tlomn firesc, iarcel ce poate sdvarsi cu puterea corpuhd cele previarte este din fire menita fi stfuianit si a sluji celuilall asa ci si stipanul si scravul au acelasi interes.

55. Mai depi'te, femeile si sclavii se deosebesc prin natura lor, cicinatura nu creeazi nimic in chip rrsa de vrac precumcutitul delficl iAuritde cutitari, ci cate o u.ealLi pentru fiecare scop, cici numai ast{el fi;;;;.unpa-lti ajunge si luc.eze eat mai bine, cand siujegte nu la mai multe l'-criri, ci nurnai la una; iar daci la barbari, femeiie si sclavii au aceeasi oozi-tie, pricina este ci ei dirr fire nu au calitatea de a siipani, ci casatoria lor ianastere nunrai ca o toviirisie a unui sclav cu o.sclava. De aceea, poe$i zic:, ,,,Da,,pe drept supusi sunt gr-ecilor barbari2,,, spre a spune .3, ali-, n..,Daroar st sclav este totuna-

.$6- Asadar, tJig.toatq acesre doui toviiigii (cisitorie si sclavie) ia fiintimai intAi casa, si bine zicea Hesiod poetul:

-cata-p intai locuinta, apoi o femeie sic vita3", caci boul este sclavul se-racilor. Astfel, tovarasia dc toata ziua esre, fireste, familia dintro casi. peai carei lnembri charondas* ii numeste tovarisi de cosnid, iar Epimenidecretanul" tovarlsi de covati.

$7. Iar intaia comunitate a mai multor case, instituita dintro febuinrinu zilnicd, este saful, care in moclul r:el mai firesc se poate socoti ca o colonie a familiei, pe ai cirei membri unii ii numesc tovarisi de lapte; asa aufosj ocarmuite de regi la origine statele grecesti - si celeialte popoare'suntociirmuite chiar si astizi - pentru cd ele constau din oameni obisnuiti curegalitatea; fiecare familie este ocarmuiti de cel mai bitran si toi asemenea si coloniile, din pricina inrudirii membrilor lor. Si tocmai asta spune siHomer:

,"Asdel fiecare guvemeaza" pe femei si pe copii.Cdci ciclopii, despre carc vorbeste aici, triiau singuratici si aga triiau

oamenii in wemea suiveche. Si dirr cauza aceasta toti .sustin ci si zeii suntguvernati de cltre un rege, tocmai fiindci oamenii in.si;i, in parte si astizigi in pafg si in yremea veche, erauguvemaF in chipui acesla si <tupi cumoamenii isi reprezinri chipurile zeilor asernenea loi insisi, tot'asdel isi reprezinla si vietile zeilor.

$8. Coniunitatea formatd clin mai multe comune este satul complet,care realizeazi, ca sa zicem aslfel, cea mai mare independenti a tuhrrorlgi care se cree'aza in vederea vietii, insa diinuieste in vederca vietii cat rnai

ARISTOTEI

.. l. Un fel cle cufrte care serveau la tiiat, la pilit, la ciocdnit si la rrai multe alte treburi;il cumparau mai ales viracii t arr. nu pureau sa-si procure toate aceste instmnrente.

2. Vcrsul 1400 clirr lphigenialui F,uripicle.3. lt(unt:i si zik,v.403.4. charondas din (latana, in SiciLia, legiuitoml 'lhuriruluiui,

664 i.ch. vezi si carteaII. cap. X: g5 si g8

5. Epimeni<le crelnul sr--rist:st-'o hrcranr despre republica Clretei. El a velit la Ateuaitr 600 i.Ch.

Pot rrr< a 5

bune. De aceea, daci chiar acele tovirisii dindi 9i prinritive sunt instituFi

ffi;i,;; atat mai mult se' pobivegte califcarea aceasta slatului' care este

desavArsirea acelora; oar fiea unui lucru este tocmai menirea desivArqita

;il&i4'"*:l::"-qgf ::ff *"",:tnxlni:ff ilil$'J:*":;';nanrra sau..xrel "l:ll. lt'j# ;;ffi ;i ;; ur

"", r" Ja i"a"pendenta este i

nea, menll'ea Sl SCOPUI-t..-:..- t" scop'in sine si cel mai mare bun'

59. Din toate acestea se vede ci statul este o instituti: iut"tuli :i-1"omul este prin natura sa ofiin$ sociali2' pe cand antisocialul prin natura'

nu datoriti unor impr"i,Lil';;;;":este ori un supraom' ori o fiari'

ca acela batjocorit de Homer:"' -5;fi;

J r"-ii, ur i"gii ti-al trar|liri.casnlt",,*ti o asdel 9" fi11F ."tt:^.u p:ti'nrtttl sit"t"a"t"Ett" "4"*i- de rizboi"' fiincl ca o piatri bdata"

la iocul de figuri.'""ii0.;";;J;ti este clar de ce omul esre o fiinra mai sociali decat orice

"b;;^"9i;;;;ninli gregari; cici natura ll.creeazn

nimic firi scop' lnsa'

ai"o" *i"-"i"tigi", gd;; numai omu' Vgcea (nearticulati) este doar

semnul plicerii 9i af aulelii 9i""itg si la cel.elalte vieti$' clci natura^lor

se ridici munai pani la ;;;;"ilbt"i plicerii 9i a clurerii-gi a o semnifica

;;i; ;tG *. rO fi*U" **"9tb h a exprima ce este folositor si ce este

vitimitor, pi".,t- 9i ce este drept si ned.r9gt,

$11. Iar aceasta insusire este caracteristici omului' spre deosebire de

t"tE "i",eUf", "*.e "itgti"t

*" ti"t6*u binelui si a riului' a drepfiiui si

a nedreptului si "

t"t"t";';;;l"G "tnti

*ot't"' Cnmunitatea unor fiinte cu

asemenea insuqiri creeazi familia 9i statul'

$12. $i este clar ca din "atura

statul este anterior familiei ;i fieciruia

ditd,;;"i;.i;icorpul tei -'i"' * txtt" mai inainte de organe 9i' supriman'

du-ne corpul, nu uu -riiiilipitG, "itl

r.nA1i' decAt numai cu numele'

prectlm se poate n r*i'ttt-*i o-*atti a" piatri; cici fiind stricati va fi tot

mani (insi numai cu.tu.r,!t")'a"oarece foate lucrurile se determini prin

tnenire si prin puteret [J" "

i-ofi"i aceasti menire)' aga ci ciacd nu mai

sunt aceleasi, n t u" poo* a." A uu aceeasi fire' ci doar acelagi nume' Asa-

Oar, "rt".tu,l

.i statul "t1"

ait ""ttti

anterior indMdului' cici infiucAt in-

Ji"iafi "*.i "rt"

.,rnci"nt, el este fa$ de stat ca midularele unui corp fata

de acesta, iar pc de ufdp"t", autA riu poate ori nu are trcbuinu sa se intu

varaseasca in societate,'Jri;;^ sullcientei sale' atunci nu este membru

al statului, ci ori o fiard, or-i un zcu.

1. Aici Biicht:lor atlnrite o lacuni mai mare'2. Hobbes (l'ibertas,*p I:$; c;ila''"**u e1ur5lie a lui Ari:;totel si incearcA s"r

stabillast i 1x'incipiul slrtr, ca frit'a este origitrea su('t('ta[l3. Ca ,,regele" in pozigie dc ,,mat" la jocul de ?1ll:-,4. Hoblrt:s isi da toata osteneJi gu'i*' , cap V, 55) sa arate deosr''birile rlinlre asocta'

tia albinelor si r oantenilor.

O ORISTOTEL

913. Asadar, din naturi efski in tofi instinctul penh-u o asemenea cGmunitate; iar cel dintiri care a oranduitr u i*i outorul celor mai mari bu_nuri. Cici, dupi curn omul, inper{e;d*;;,;,;rte cea mai nobili dintref,infe, tot asffel, lipsit de lege *i ao aript^te llt ."" mai rea clintre toate.c'dci cel mai gr oaznic lucru este necrreptatea inzestrati cu ur."; in*i o*uise nagte av6nd ca arme firesti inteligenta gi voinfa r"rma, caie "u;t

f"rrt.proprii a fi infebuintate in scopuri .on$".ii. De "ceea,

el este creafura ceamai nelegiuiti si cea rnai.silb"ti*, .a"a ".t"?J "irt"t"; illil;ll ;;

::gte pofta de dragoste gi"d" lnI.-a ""te.ei_ai nesatios. p.;;-;;

tatea esre o virhrte sociala. caci dreptul nu este decat "iuir"""*il""iHiipolitice (ori dreptul este hotirAre"; .;;;;;;te just),.

Ceprrorur II

$1' Iar dupi ce sa tlesrugit din ce pir{i se alcihrieste stahrl, rrebuie siI-9jbI *d Tffi..{::p* Sconom ia a"i*.tiU; J.-ri"" ffi ; ;;dil;cm case sau f'rmilii, iz'pirlile economiei do-"J.e corespund ace.lom din:1" .: alcituieste fdjipg ru*. in"e oti." Jusi intreagi se alcihriestedin sclavi si liberi. Totusi, fiinttci

",i.";iJ;;il;;r;;?;t; ffiil:.X:cele mai mici si cum acesje girri di"mi gi ""rl

n,ai mici are casei sunt sti-ry1I $ *luryr'sot si sotie 9i tad si."pii,

".".t" t"i reragi febuie exami-nate, ce este fiecare si cum febui"

"e h".

92. Acestea sunt relaFa 1|" .t"na, i*Lav), apoi cea semali (cici con_vieflrirea femeii cu birbatul nu are o denumir" ,pg.iJeii-i, o':fil;;;;;dea treia,relaga pdrinteasci hi.iacg;;-;'fg;;.u nu se numeste cu unnume particular). Aceste trei categorii po-"r,iG * t" .on.io"*i; ,tilite. Mai este ceva, din careconsU toaU

".onunriu domestica, dupi cum

lT_*yldr:pA cum.cred altii, cea *"i *^." purt" a ei; trebuie sa cer-

ffin}J*T.:ft lucturile: vorbesc de asa-numiL artn d;;

"*"ri"giirSi mai intai sd vorbirn despre stapAn si sclav, ca sa vedem utiritatea a_cestui asezamdnt si daci se grite sa .e facer" ..u b.oi." h;;;;tdil;;lnai adevarata decit cele aomlse acurn.

,,,.,,91:.9nl."l"ra li se pare c,a stnpolfiea asupra sclavitor este o stiinti siunpreuna cu ea si economia domesticd insdsi, cdt $ p"lid.;;i;;dilil:dupi.cum am spus ra in.eput',iaiaiioi;,fr,[," conrra naturii a stioanisclavi: cici numai prirr lege clwine .in"uu ,n.i* orr "ri"

rb"., r". ffi:i"il:1jrr ;;;r. socuprina cuvintele ;i fraz.ele ce par a nu li autentice.2. Cap. l ,92.

y],.!i!:,:x,?,i:ll,l;',.::Jil'',;i,,Tj"Ji,ili";r,}lf,,n,'fl?":*'S'l:'d,;.'ilil':,::?JlDiogene l-aerriu, carlea V, pa.g. 1{i9 170.

P } I I I ! ( A I

ri nu se deosebesc inffu nintic; asadar, orAnduirea aceasta nu se inteme

iiap"dreptate, ci Pe violenta'^*-g:A. -t'otoduti, posesiunea este o parte g c119i-(gi gtiinfa despre achizitia

,-*iunii, o parte a economiei domestice) 9i fira de cele necesare nu este

:iltili.i "'bii,

nici a 6.;i bine; apoi, precum in anumile case este nevoie

H""f. * "iUl

*eltele ptrivite, daci se are in vedere ca lucml sa reuseasca

iil;;.i *"tru gospodar);uneltele insi sunt parte insuflefte'.pat1e nein-

ilrri"ff", ufieoar{ c.irma cermaciului este neinsuflefti, iar vasla9ul sau, o

"il*f"-it."n.Fta - cnci orice lucritor febuie pus in clasa unelbelor penhu

riG,tg".i t"t asa, pentru un gospodar, orice bun este o unealti spre a't

ri *it"":U av'[a sa eite o sumi de utrelte, iar sclaw] este un bun insufle

lfrioti." slugi este ca o unealti inaintea altor une]te'-'"$;. ^ae.i

a;ca oricare dinse unelte, fie la porunci, fie-din Presim$re,si-arhdeplini lucml siu, precum se spune dcspre slatutle lur uedal' sJ de

ioi"-t "pi"aurilc

lui Hefaistos2, despre carc' poetul zice ca ,,pitrundeauiltimd in ceata zeilor", daci suveicile ar lese singure.qi plectrul g *ntu

;i"gr;,;;""ilor nu lear mai trebui lucritori si nici stipanilor sclavi; ast-

f"t"un"f'1"f" numite sunt unelte productive, pe cand bunurile posedate sunt

Grm inf"Uuinfarea practiclr- bici suveica serves, te 11 qroduclea 1-l1lceva pe lAngi folosinfa sa proprie, iar vesmAnhrl si patul servesc numar la

infebuintarea lor.SO. E'a"oarece produc$a se deosebeste de folosin$ si fiindci amAn-

aouX iu nevoie de unelte, este necesar ca si acestea si aibi aceeasi deose

Uit". Viut" este folosin$, nu productie, si de aceea sclavul este un ajutorpentru folosinla Practicl.'

Despre Uuiruri se zice ci sunt ca si un otgan' Caci.organul nu este"nu-mai organ al cuiva, ci li apartine de tot; tot a91 bunurile' De aceea' shpa-nul esie numai stapan aliclivului si nu apattine lui; sclavul insa nu este

numai sclavul stipAnului, ci ii si apartine cu totul'

$7. Care este, asadar, nahtra si rostul sclavului, reiese clar din acestca'Anrime,acel om care din natu'i nu este al sarr", ci al altui 9m' gslc p1n na

fura lui sclav. insi cine este al alfui om, estc ca un bun al acelula', lar un

bun este o unealti practici, cu existenta sa proprie'

SS. A""tt\ do* clin naturi este cineva asffel oti nu si daci este pentruel mai bine si drept a fi sclav ori nu, or-i daca orice sclavie nu este cumvaimpotriva naturii, cu aceste chestiuni h'ebuie si ne ocupim in cele ce ur-meaza.

1. Cel dintli mare v:ulptor grec cre incealcit sa |xpl'inle nrixzu'ea in statlrile sale .

2. Il i ad a, KYllL v. 37 6.3. Cicercr in Republictt cNtea Ill, citat rle Nonnitrs la vorba "Famulantal" admrte ace

iagi princ4riu ,,Est enim, inquit, genus injrrstat: setvitrrds, quunlii sunt alterius' clut pos-

sunt esse".4. Sclavul susceptibil si de ipoteciL.

g 4Ri.sTOIf r

_ $ nu este greu si cercetam.acest lucru, pe de o parte prin raFune, pc.de alh.prin experienH. caci a stirpdni si a fi stipanit nu este numai prin in-tocmirile lgreso{e,ci si prin cele folositoare. si chiar de Ia plismuiiea lor,tunele se diferenfiaz,i ca elemente conducatoare, iar altele spre a fi c.ondu-se; slnt multe forme si de stipAnitori si de slapAniti (si totdeauna e maibuni stipanirea exercitati asupra unor supusi mai buni, cum, spre exenr_plu, este mai buni si mai folositoare stipAnirea asupra unui om, decAt asu_pra unui dobitoc. cici o h'eabi sivar_siti de catre agenti mai buni este rnaibuni; 9i oriunde unul ponrnceste si celilalt executi-, se presteazi un tu.i-,tde cife ambele pirti).

99. Cici in toate cAte sunt alcituite din rnai multe pirti gi devin o uni_tate, fie organica, fie colectivi, apare indati si comanda si serviciul.

Interdependenta aceasta este inerenti inh-egii nat'ri, mai cu searnafiinlelorvii, cici chiar in cele ce nrr au viad existi un fel de stipanire, buni-oari (tonica) unei game, insi aceasta este obiectul unei cerietiri itrein"de chestiunea noaski.

S10. Mai intAi, fiinta vie consti din suflet si corp, dinfe care unul esteconducator din nahrra, iar celalalt condus (trebuie sa consideram obiectelecare, potrivit firii', sunt nrai confomre naturii, iar nu pe cele degenerate; deaceea trebuie si studiem si aici pe omul cel mai bine format itat Ia suflet,cAt si la corp si, in cel privegte pe acesta, spusa noastri este evidenti; cacila cei viciosi si la cei ce se zlfli suferinzi pare ci adesea trupul pomncestesuJlehrlui, pentru cd sunt siabi si in stare anormali).

. $11. Aydar, cum arn spus, Febuie sa deosebim inlro vietate doua pu_teri, una stipAnitoare, cealalti conducitoare, si anume suflehrl,.*" *tupa-negte corpul cu puterea exercitati asupra sclavului, si ratiunea, care con-duce si infraneazi dorintele cu puterea omului politic sau a regelui. Dinaceasta se vede ci ascultarea corpului de gefia sulletului si intranarea prlrtiiafective de citre ratiune si de paftea care are judecata este ceva nahrial sifolositor totodaG, pe cand daci ar f egale ori inverse, ar fi ceva primejdiostuturor partilor.

s12. $i iarnsi, tot asa este cu omul si cu celelalte dobitoace, cici arrima-lele domestice au o natura mai buni decat cele silbatice si pcntnr toateacestea e mai bine sa se supuna ornului, findc.i aceasla este spre pistr-ar-eavielii lor. Apoi, masculul fata de r-emeli este mai puternic, iai ceilalta rnaiplipAndi;cel dintAi domini, cealalta se supune.

$13. Aceeasi randuiala trebuie si existe in general intre toti'anrenii.arrume intre toti care se dcosebesc in acelasi gmd ca sufleful de .,,,-r, .iourul de fiarA; si intr-adevir, se gisesc in aceasta stare toti ieill;t;;- futesle lucrarea corpului kir - si aceasta este menirea lor cca rnai folositoare:acestia sunt sclavi din natura; penlu ei este mai binc sa fie stapaniti ca ata-rc, tot asa ca si pentru lziphrrile pomenite adineaori. Prin urnraie, csie si:lav

PL')LjTIL^ I

din naturi cel ce poate.fi al altcuirra (9i cle aceeaeste al altcuiva) si care este

oartas, la rabune.numar 11f-"Ut cAt ii n-ebuie sa inteleaga rrcnrncile ratiunii'

insi oersonal sa nu o u,oi.Gci animalele nu pot nici micar sa intelcaga

il;;;ib ,*unii,.cicloar se supun impresiilor' ,- sld I2r lolosut ,"tuti*." O"osebeste putin de acela al vitelor' c'ici^si

""iitr:i;ite;; J^" ..,."tp"t lor ajutorul pelTu cele necesare vieiii' In

^^acr ccon. natura' nu i..i" *i.reeze 6eosebite corpurile celor liberi si

fr"'r;i;"iilt' te acestea din urmd scufie 9i putemice' pentru munca de

fr"i, p"."f" dirrAi, dt"pt" si zlelte 9i nedestoinice pentru asemettea trea-

bA. inse capabile o" u"gui"=potiti-ti (ac"asta' la rAndul ei' apare impArriti

i" it;;d? "i

tarboinite ti in cea de pace)'.s15. lnsi de fapt se intempln adesea'si contratiul' 9i anulne ci tuttilnt5

,""it";;iii;il;;;;t rii;!ri, iar aiEi mrnrai.sufletele: un lucru este lnsa

clar. ci daca oamenu *;;;Ait;ugt a" diftri$ unii de al$i - nttmai in ce

;ft.t";6;i_ cat sunt de deosebite stahrile zeilor de statura omeneas

si. toti ar recunoaste .d;;i;; ilgn fu.mg;i srrnt wednici si fie sclavri

[ffih':'iit.A **u "tt. "a""i^i

relativ la'com' cu a*t mai multi drep

tate se adeveresc acesrc;;Jutiu iu t"n"r fioar ii nu este deopotriva de

iro, u u"d"ut umusetea sufletului ca pe cea l corpului'"*'S";t;;tei; dtd;; sunt liberi si altii silavi si ca este folositor

9i drept ca acegtia si fie sclavi'S16. Totusi' n.,

"rt"'gt;u a recunoaste ci auintrucAtva dreptate cei ce

*rd;;"";;;i, .a.i "3*"r" "*tt*" 9i ',sclavie" sunt ambigue; (ap estq

Uifrrlffi;;i?,{;;;"rf;ri"riUgi ""t,*te) si sclav*l in vtutu1"a unei

ld.;;i;#""tii, * *i pri"qi iri#loi "a

fie prbprieatea invingitorilor.

i;U;;;;;""'il d;;i, J; si mpouva oratorilor politici (cand aduc pro

iecte de legi noi), nfuzriliiutiaiti tiaita acuzalade nelegalitate 9i ci este

revoltitor ca rurul *t" -lput"t" sI invingi pe aihrl sI facl din invins' nu-

mai prin for1a, sclavul .si supusul sau'-'-'$i?-.'nt;[L tfo-d, unii.i"a ^,.i,.^.1E aldel insa cauz a acestei neinle

bcfi;; b" 1.46 iott"lipropie-(aueritele) lor pareri'Stf q h out:

#" irteiuta to.*ui in'g""iot;Ltea, impreunA cu mijloacele de {apt' este

aceea care poate sa invi?r"gt;.i ;i"; si ci totdeauna Li*in1a imdici 9ar9care superioritate, apa-ci'se pare ca'violenla nu esle farir oarecare forla

morali si (in ceie,lrrl;;;i,G;go ate loc'numai din punct de vedere al

dt"thrl,ii. b[ci tocmai d. u.."u unii socotesc ci dreptatea este bunlvointa

r.na"i*'lti^,t*i."aenlii-aurepro;ataccstt:principiicitldate.insi^Alistotelnueste partizan

"*.tu.lu a Jt^ui.i. Sa t"-""Ja p*ajtrl din cartea IV' cap' IX' $9' unde sus

tine ci adesea trebuie eliberafi sclavii'2. Adiugat de traducator'3. Ateneu (cartea ! I, pag 253) cittazi o a'selllerl-e? conventie inffe o colonie de beo-

Feni si de tesalieti rroirrr"i ti,tl;;;';;l'"W ii lK) lrtemeiivir sclavia pe rv'boi' Gr''r

tius adrnisese $ el principiul l,,eito, sustiltit cle anroape toti autoni p-l11yTjl'Y.:::

in Antichitate, maxinla aceasta era utliversaj ;rclrrlisi si aplical;'t cu t:ca ma mare ngoare

4. E vrrrba de Plalorr si Pindar.1. Vorbelt at'estr-'a i,au senjt lui Rousst'au ca epigral a1 celebrului viu l)jsr:orls.su_r-

l'lne.galitr':.

t0 ARl. ' ro rt l

(care excludc sclavia), iar altii ci este drept ca cel mai puternic si s?rpA-neasca; de aceea, c.lti weme aceste doui opinii stau separate una cle aita,cea dintAi n-are nimic ferm, nici convingitor, intrucat" conform ei, cel rnaitare ca destoinicie n-ar trebui sa domneasci si si stipdneasca.

g18. in fine, altii, considerdnd ambele pareri, deciard, aupa *.,., .r"aei, pofivit o-lcayi drept (culumiar) - cdci orice obicei are ceva drept inel - sclavia din rizboi ca justi, insd nu totdeauna. Fiindci pricina rizboaielor se poate si nu fie dreapti, iar pe cel ce cade in scravie nemeritati'u-lputem socoti ca sclav (din nastere). cici alhninteri ar urma ca oamenifozute nobili' sa fie socotiti rclavi sau fi de sclavi, daca din intamplare suntpringi gi vanduti. De aceca, agegtia nu vor si se socoteasci pe ei insisi prin-tre sclavi, ci numai pe barbari; gi tofl ca! cred a9a cerceteazi numai d"..sp."sclavul din nafurd, dupi cum am vorbit Ia incepur

s19. cici este necesar - zic ei - a fixa rurele deosebiri i'te cei care suntsclavi oriunde Ei al$j care nu sunt nicaieri. Acelasi lucru cu nobletea: greciide neam socotesc ci ei sunt nobili nu numai printre ai lor, ci sr pr"t rtitiJ"ni,pe cand barbarii sunt nobili numai in tara lor: int-un cuvani ci exista oloblglf si o liberlate absoluti si alta conditionati, cum zice si Eiena luirec>dectis':

,,Pe mine, vlistar de zei si dupi mami si dupi tati,Cuteazi cineva sa md numeasca sclava?,.

cine judeci aga face deosebirea infe sclav si liber, intre nobili3 si nernobili, numai din punchrl de vedere al destoiniiiei si incapacitilii, cici eipgrnew de la ideca ci, precum dintr-un om trebuie si se nasci'un om sidin animal tot un aninral, tr.rt asa din oameni destoinici, un om destoiirii.(Asta nu este cu tohrl adevira! ci) natura doar tinde catre telul acesta, insiin multe cazrri nul poate atinge.

$20.' Este.clar,.ayd-ar, ci discutia are oarecare bazi si ci nu toti caresunt sclavi ori liberi de fapt sunt 9i din nafura; de asemene4 e clar-ci iceisti deosebire sa intipirit intr-atil in fiinta loi, incat este in interesul lor caunii si slujeasci, iar ceilalti si porunceasci si este clrept pitrebuie .;;iisi asculte, iar"ceilalti si exercite stipanirea penbu care au fost meniti cle lanatura; iar ur abw al acestei puteri este vatimitor amdndurora, caci ceeacepriegte pirfi, priegte si irrtreguJui. iar ceea cc priegte corpului, priesre sisuuerulur; or sctamll este oarecunr 0 pane a stapdnului, anunrc ca o p;u1t,deosebiti gi insufletita a corpului acestuia si de-aceea mai existi si

"i"ci-tum de mteres courun si inclinatie reciproca inb-e amandoi, intrucdt natrira

1.-l'rebuie si clistingerl intre nobil (iber prin neiim, rasa) si liber de fapl ar:estia dinur-ma se putearr face si din sclavi 0ibertii); in schimb, platon (nobil) R r"r".atu,, ti*p i,i

2. Discipol si zunic al luj Aristotel.3 Deinitia nobletei in cartea \4II, cap. i, !i3, zice: ,.Nobletea consta in virtutt, si in bc>gatia strimosilor".

Pc)Lt l t ( / \ I I

insapi i-a nrenit pentru aceasti legihrrl' pe cAurd atunci cAnd numai legea

lit"i"t" i-a legat, se intAmpli tontrdg.^-..,..,.s2 l .Deaic i re lcseclarcAputereastApr inu}u i ' (asupraSc. lavulu i ) r ru^e

,*:'";;E ffi;",;;"rrn'i 1i;'.'i toate.r;!1e^de dominiri nu sunt as""

minitoare',.u1r,9utp"'1nii' Cici una este numai o autoritate asupra celor

iiberi din Datura, ,u, ""tJil

iJ "*"itiU

u*pra silavilor;,9"fi^ :TYltll'i:riliil;; hd"ougt" **utttica - cici orice casi se conduce monarnc -

iar autorilatea omurur e"lil; +":ti6 ^tol:-ligr <nmeni iiberif Tttt:'^ &). GJ-, .upaitJ"*t".stiganz nt rylg'^:u

stie sa porunceasca' ct

oentru ca are o nanrra oe stapan' d" u'"m"""uttlavul si omui [ber' Totusi'

lxi*a o Etiinti a ,t^panufuffitiJ" *f"*titi' O gtiinqi-a Pt"$y^ if:|*iio-^a".fu "[*

unut u5i.u.ura acolo,luAnd otrorariu' invaF pe copu rn

sclaviecicluldecunoshntenecesarepentruservicii]elorobisnuite;inva-titura acestor lucruri Jil;;"*il["li*"i mult' la bucitarie 9i ia alte

ieluri mai alese de ,"t*iiiitatit-"f" seryicii sunt mai nretioase decAt al-

tele, iar altele *ui n*".i?,;;ilt"*rbului: ,$unt sclavi 9i sclavi' dupa

cum stiPAni si stiPAni"'''$23. Asadar, toate cunogtintele acestea formeazi stiinla sclavului' iar

stiinta stapdnur*.on*tiin"i.stisa** f"t;"teasci de sciavi' cici a fi stapAn

nu inscamna u "o

* *#*t;l""t' Ji-ail};r.o:i ll" de sclavi; totodati' gti'

inta aceasta nu este cineife ce lucru mare ;i $aft' cicugrya"""::t:]TT*

;:ffi;ffiil il"uri" .n ,ti" si le faci, iar sdpinul rebuie sa se pnceapa

si i le cornande; in locul st^ipanilor care n-au nevote sa se chinuasca 11gun'un administrator primeste aceasti onoare' iar stapinii fac politica si flozo

feazi. Stiinta de a castig'iilb "iieh*a a"ottbiti de celelalte doua; ea

nu este clecit arta a" , iir)*r-uoii" Gp si in mod u[r (o'i arta de a inroc-

mi o vAnitoare de oameni)'S24. Atat desPre stiPan si s:lav'

CePtrolut,III

$1. Si acum si studiem arba cigtigului;i a inanrtirii dupi calea croita de

noio, inhucit sciawl *;;;;;"ilidou"u.o..purte a avutului intreg' Mai

intAi rrebuie sa ne intrei'aii;;;ttt^ t";*$rif ftrernatistica) este acTTl

cu economia ao,tt".ti"e i".onomia) ori este.numai o pafig a ei -sau o arta

ajutitoare, iar daca este*otutt "jtitet"-",

auT qtrIt a9gta;i.mo{-c1t1;}e

;t.$i;g"i d" o iuc" .ruu"ici pentru meseria tesitoriei' ori ca tumatona

tata cle hrrnitoria cle statui (caci aceste meseni nu aiuti in acelasi mod)'

intrucAt p,i,',tu lrr"gat'#t;il;il, ;;"lalti nrateria; prin nraterie inteleg

l. Vezi cartea l, cap. I, 52.2. Vezi g:3.r',. Pr,rverbul acts[r e scos dintro piesa a cornicului Philettlott

4. Vtzi mai sus, cap. I, $3.

1 T'1lhrl'ia, dulra cu* observa'trcicrrcle' .(cartea i, cap. V), nu era o rnesene necinstitain prinrele tirnpuri alc (ireciei in vrenrea istoricutui, cAteva tnburi pistrasera obict:iular:t:sta

-fallraria apare in I'rr.rrl Mediu lnrs:i irr l,ractic:r de elita socieatii,4e catre senioriputenrici ,<i chiar de carrt: rr.gi. Hobbes_ (l1nperator,t,np V. SZ * *p nl, Jiil g;.r"#ci, i. stare cle riatura, talli:iria t:stt:t<rt ar^irt de trtili\ pe c.1t de onorabili. N,rontes<f ieu ah i_buie talirlr'ia lipsei cornenlhri (I.,1\rr if r/r,.s iirir, i."rt",,'iU, .np. f fi.

Pttttf K''t I 3

toreasci, $i tot asemenea cu celelalte: incotro ii inrpinge nevoia' acel fei

I" ui"ti it dut'

56. Aqadar' felul acesta de avu$e pare ci le este dat tuturor viefuitoare

br de cAte natrra nsasr';;;f'ta'l; a-.9 nry*l?ldt si la mahrritate' Caci

chiar din pnmele n'o*"nf'ut" no**tii' T"T"l: Droduc al'Ata hrani cAt

este indestulatn'", puna tl'iJG nat"u6 pol:i.tit P**t- :t]'li::'::asa sunt cele ." nuo-"'-il si cele ce nasc oui; iar cele ce nasc pt'1l\n au

penfu nascuu n*nu '" to'p1''ii;i;;;; tipp'oalecare' asa-numitul lapte'

87. De asemenea, "#:i;;;t"itti

utl*it"- si cu pr-ivire la vietd-

ur" Xi"fri..a pi*t"rt t""it*"'- p"tu'"t"t"sinla oamcnilor' cele domev

tice, atAt pentru serurcu, diSi p""oit ttrana' iar cele salbatice' daca nu toate'

rotusi cele mai mrrlte, oef,*;;e ti'alte Jebuinte' ca onrul sasi faci ves

minte gi alte unelte o'n ie u*d'' daci nahrru nu creeazAnimic firi scop

si in zadar, este necesar'J "a*itt-

ta nahrra a ficut toate acestea pentru

""itl;H::lll* r* razboiului este din naturi tot un fel de qto a9 il

avutire, dupa cum.1 u*Gnatorului este o Parte a celei dhtAi'Sj$*:

3i #h;;il G.i uaitpntra fiarelor' cAt si contra acelor oament care'

desi niscuti pent u u *rlii nu;#;; fi ;tep-i'i' caci acest fel de rizboi

este drept din naturl' Oeci, aieasti ramuri a artei de a dobAndi este in

mod firesc o parte ̂ *;;;;;fumestice' anume aceea a cirei sarcina

este si adune o provizie de obiecte care sunt necesare spre l ll,ti:l?'lli"-. o."U-t .omunitatea statului 9i a familiei si care' de-aceea' sau treDule

;?filila^" n'^i ai"r-ri", sau trebuie procurate de catre economra

domestici.$9. Si adevAra|a avel'e, pe-qt tt Pare' consta in ele' Cici cantitatca su'fi-

cienta a unei asemenea avutii, in vederea unut ffai bun' nu estene-sfirs'rta'

,6t "-;;;d"Ji

soron ili"nd poetic: "omul strange intruna "yF]-l:

limitate", ci limitate, ca;i-h-;;1;t"il" arte;cici in nici o arti nu sunt unere

nesfArgite, nici ca num#fi;;;;;;;'lu' uu"t"u nu este nici ea decat

""ntiiut"u'n".""*eu,,ii"ro. 1::1"#illXioitl':H#'ff:nilor politici. Asadar, ci exista oarecare ana oe

tru gospodari si oameri polititi pir:^'" sunt contlitiiie ei' aceasta este clar '*StO.

O". *"i "*irt^tiun

ait iel de arta de a dobandi' p9 care mar ales o

numesc -,si cu drept;;e";:'nt" a. u t"t1r1ry!'':i:,ld3::ii::tf#:vir, bogltia si proprieLtea n-au nici o limiti' iar mulii o socotesc-una sr

aceeagi cu cea dintAi, d";ig"t tlin pricina ascmAnarii lor" Dc {apt' desi ttu

sunt mult deos"Uite, ni suii totu;i'identice' Caci pe cAnd aceea este opem

] AAt rt..l ;.'r"r."a iu tut-,.'"t" instr:te1or' ale caror oua stnt prea ntici spre a se vedt:a

crt ochiul lilrcr. --...r ..: .....-r-.,i.2. Aristotel st'refera la bzrbad: ',Natura a vtlit ca berbar;i sclav sa tre urtul si atela;t

"Vezi cap. I, g5.

. 3 Dupa cr'ulr vedeu, Aristoicl face cleost:bire inre atta tle a 'rlol;zurdi" 0<tetike) si artt

tle :r se ,,inaruti" (chrrrnltistike).

t2 AR/STOrftsubstanta din care se confectio'eazi obiecfur, asa cum e lana penhu fesi-tor gipenhu turnitorul de stahri, bronzul).

' 'ci, .eocamdati, economia clomestid nu este totuna cu hrematistica,este un lucru ceft. Cici-:-e"a din urmd *. o.upi

",, proau.tu, .*"iJg

"iconsuma$a; dar ce alta afti ar putea fi aceea iare sase folo."i."e .r" ""rudin casi, decdt economia domestici?

$2' Si daci hrematistica este o parte a artei econornice ori o arti noui,rimane rte -discutat; recunoastem cle aldel cd este rosur celtri priceput infggqatigtice sa cercetezp care sunt rnijloaceie de a cAstiga bani si proprie9ti. tnsn awtia si bogitia cuprind *uit" pu.ti-.i nrui ind t

"r"ii ..iJ"t"tdaci.agricultura 9i in general'ttrg.r;t* o"".lJi" r,.*"i

".te o parte a economiei dornestice ori alii rumuri de Stiirrta.

- --

- - $3' Dupi cum exista.mai muhe feruri Jrt *na, tot asa exista mai rnu]tefeluri de 1afi, atat are dobitoacelor, cat rioillu"r"n'or; si deoarece nupgate oersista via$ fari hrand,deosebirilb hranei o" .."uiGiurii";;;;biteale vietatilor. prinfe animale, u""t" tli"* i" turme, altele singuratice,lry: ry. I se potrivegre mai bine in ved"[" garin n*""t, ;;brA;;I"sunt carnivore, altele fiugivore, iar attele omiivore, aupe'"u,.-nut u" iJndiferentiat traiurile ror in vederea ,;;ri;i;j; unei mai bune alegeri aacestor alilnente, apoi fiindci din naturi'nu'tufuror animalelor I";i;;;aceeasi hrani, ci una unora gi alta altora, iu.

"i;dhi;,;AJ;il;;#;",c6t si cele truglvore, se deosebesc i"t";I.. -"".

^ . s4'loJ a":a ;i cu vietile oarnenilor, cnci mult se deosebesc i'tre ele.cei mai fzrndavi sunt nomazi; n.qtii ru"*u.* o" *no rrrana re vine firiostcneala dc la ;mimzrlele domesdce; nunr* .and"ut" n".e*i * n"."gri-neze dupi pisune pentru dr,bito^ce,'sunt.iei ,ifil * ptece rmpreturA, ast_fel ci tu'nele lor sunt cir rustc-ogoarc "ii

p".r* i" curtivd- Apoi artii traiesc-din vAniitoare, unii fdcand u1.f9i1le fre";i hii "lbrl,

JFi di;;;i;i;;iicare locuiesc pe langi la<lri.bdl!, reuli si.;a;i; pfiri" ,f" p.il" "il#ii:traiesc din pcscuir, iar artii din vinahrrp'a-r{"is ,r animarelbi;h;ii;;:Insd cea mai nrar-e pafic a oarneniror trii"r. an il..-"a pimantului si dincultivarea fitc1elor.

. s5' $i acestea sunt apr oape toate felurire de viafi care au o incleletni-cire naturali si n'-si ur.curi'hra'ail; ;;-h# o.ipdn.'o'r".,t;L'n;madi, agricoli, tAlhz'easr_-i, q9;.ird;,,a,*i"r"""r.a;nrrmaici unii, pen-tm a-si satisface nevoile unui fel cle viati care el si'gur nu poate sa re creainde.pendenJa necesarir, curnulerui, ,pi-" "

tUi-^i ilicul ;;i il;oci:-paFi, de pikli: viata nomada cu cea.taihire"r.a,-."^ agricolA cu cea vi'i_

1514 AR/SrOrtr PoLlllc-A

nafurii, aceasta nu este din natu'i, ci se naste mai mult din experienti sl

l*#3 Si acunr sa pornim in ...cetui"u;;#.rr"rti*ri a"iipiit

"iir;r, $11 Folosinta oricirui lucru r:ste de doud ferurir, si in ambele uzurilucrul serveste ca atare, insi nu h;g;l-"$;d; in6ia folosinti este ceaproprie, cealalti insi nu e 99a tloprie lucrului;'bundt, i;;iil;";;.g*j$tg si la purtat si ca^mijloc de schimb;ciciamAndoua.unfiof*inj.ale incillimintei, inhucit $_acera;il;';il;arhminte unuia care areaceasti nc'voie, in schirnbul banilor."i,

"f n,"""i,;e foio;;;;;" l""ild-yle

"u inciltiminte, qsi nu .u fob.int. propri",l*fin;d;i;i;t;;;

fost ficuti penh-u schimb; tot aga este in ce privegte celelalte bunuri. cicitoate pot devenit miil.ace de schimb; *i "."'J,.ni.tp,i"rid;;;;;""Jjlglne cu t'ohrl conformi naturii, rt n'"*il".r"rii ou ainr-* lucm mai murt,iar dintr-alrulmai purin dec6t Ie t

"b;i;.*'^"'-

-'

912. De alffel, din acestea r eiese clar ci comerlul nu este o parte a agonisirii natur ale. Era necesar *i * dt;.him"u a"o- cat re era indeshrlitorftienbu trai). in cea dintAj.aso.i"$g, qai*'f"ll$ O-,f,", este viclit ca nuavea nici un loc, ci numai i'.asociilia '''ui

"*tim. Ci"i;;;filr**iaveau toate in comun: cind insi locuintele 9i avut'ne nr;#".pd;!.,;;iviri la membrii asociatiei -urt" sir"ru.i['c!u"ir.t" si, potrivit acestor ripsuri, le era necesar sa-si_dea unii urio* air.,itlh"*ri;;;;il;."[

astizi multe din semintiile p"rb;re, 9, ;!r"* o"oi"i, schinrbului, cici eiv:himbi lucmri foiosito*r"^inT" "i,

bi" ., i pri-!J. tin in schimbur grauruisi altele de felul acestora2, i"ri nu"*ii"a il"i'd"i""" comerful lor.$13' Nici acest schirnb tu erte .onru nut rriiii nici lreo ramuri a arteide a se inavuti (in sens strict), caci ;"1 il r,,i;a; completa acea cantitarenecesari pentru care suntem meniti de nat rri-insa din el sa format artaaceea (hrematistici) in chip firesc. C*i ;;;a"; rcUui"1"f" ii;;;;;;-du-se, prin impor'rt arficoleior ce ""

6;r;;;;;*p"rh:l celor prisositoare,de nevoie ajunseri la intrebuinta."u *on"a"i. t, toate rucrurile trebuin-.iol5.d!l naturA se pot lesne t onrportu. "-*" ^ '"

^ - sl4 ,')i asfel oanrenii se invoiri ia la schimbul lucrurilor si dea si sd iain locul lor un oarecare obiect, .".", fiinJ;;;J,ii un rucru forositor, aveaavantajul ci era lesne cle mAnuit in iaet".ii, ., ^*"f, *gint rf-.i;il;ffi;_re^n ea; ]a incepu r ii determi nau valoarea ;

";ri ;;pi .-d;; ;G;; ;;;,iar in cele.din urmi ii intipirir.i 9i " "figi;

;;';i;." scuteasci de mdsura_toTg, "u:i

eligia era pusl ca semn al vllorii Cerrd, aiu n"uoiu J,.nl;;;,se introduse monecla, sa-niscut si cearalti f<'rri, a" ^g*i.ii=, ;ffi#i;la inceput, primitiv c.lez.voltat, cur.A",l i;;r;;;;lionat prin experienkr, clcauta si gisea cum si unde si realizeze cairi*,i;n mai mari.1' Adarn Snrith' celebrLrl economist scotiar, acLnitc ca si A,ristotel ca lucrurile au clouavalori: valoar ea cle folosinta si t.t:a clt: schintb.2. Vezi Horrer, lilarla, cAntul VII. r,er.s 474.

Q15. De aceea, se pare cl hrematistica se ocupl mai ales cu banii si ca

"bi*tbrl;;i .e poiti *noaFte $g unle se grt castiga cat mai multi bani;

^x^i pa trebul€ sa creeze avus'a 9i bunistarca. De aceea se admite adesea

:?ffiid;;.tu in l"t*Sui banilor, cici in jurul banilor se invArtesc si

;:tr, , ? ;.";"rh,i 4ryt; zice totodati ci banul, prin nah*a sa, este in

sine un nlrnrc, neavano valoare decat prin lege, pentru qi, de indati ce are

r^^ n schimbafe rle monedi, nu mai est" intru nimic valabil si nici folositor

IrT"K;a;1"r" "i"tli gifindci unuia care are bani din belsug poate sa-i

i;-ensc? htana necesard, ci este ceva absurdr si fie avutie acel.lucruin

lffi:ffi;;ilu.in*"'rr."t" muri tle tqoln:,cum spune mitol'"rsia de

i"*,*iMia"s, ca pdn implinirea dorintei (sale nesati0ase), toate bucale

6uau." inaintea sa se preficcau in aur's16.Deu.."u,u."ro.-*utlinuft"*uarniflasiizvorulawtieisicauta

." ii.ot"."rari; int -^'a"ui., unq.egte hrematistica si altceva agonisirea

nitirufl +."-ui aceasta din urmd $ne de economia domestica' Iar comer-

iJJJau;" u""re nu tn chip abmlul- ci.numai prin transporlarea bunurilor'

iir'"i""r".e se indeletnicegte tocmai cu banii: circi banul este elenrentul

;'i;#;hitd;"i; #"""r"u ain acest fel de achizitie este nelimitati (in-

tr;d".dd. d;api..* -"Oi.ltta are ca scop s'i vindece la infinit' tot asfel

fiecare dinfe arte au ,.opuril" lor la infinit li toate tind si 1e reayzeze ciat

tti bi";;p" .itd, din coirtri, mijloacele. care duc la scopurile'lor nu.sunt

infinite - si pentru toate, iimita loi este chiar scopul lor; tot asdel ca si mai

;t.,;;hdd;;n "i.iure

uu are ca limiti scopul pe car e'l urmireste' penb'u

.e J"oouf siu sunt tocmai bunurile si o inavutire ncsfArsita'

Sf?. Oar Aaci arla acestei imbogitfui n-are hotare' ctonomra domesuca

"r.,"ninab "arnput "i esie." totufdbosebit. Aqtfel, este cvident ci::::

u*ti" tt"Uui".a "iUe

o fmiti' insi din fapte vedem ca are loc contranul;tJdi"i

"" "li*i ;; in"*t";t u ing-*aesc moneda lor la infinil kicina

;d;;;;p;;;u*t'Joi'tutt" defnavutire) ; intrebuintarea ac9y:i*:poateii in'terpretati intr-un fel sau altul, drr-pa cum se tace urtr-un oomeruu

sau celilalt al hrematisticii,-cici amitttloui sunt inh-ebuinfiq {g.acgpiapiawtii. (

- me a banului),lnsi nu in acela;i scop; scopul celei dintii este

.tur[ litGi Oe al doilea, innruldrea lui' Unora li-se pareca.acesta este o

bieciul economiei domestice si continui sa creada ca trebute on a pasra'

ori a inmul$ la ffinit averea existenla'S1S. Cauza acestei pieocupdri este faptul ca oalnenii se ingrijesc nu-

mai sa faiasci, nu ,, rlias.iT-,l.ot' Dorul deviata fiind infnit' ei se stI.a-

d"i; i;-r;ilg^i t"iir""." lntnit" trr"-ttui) ' Cei ce nazuiesc sa trAiascifrumos cauta mai

"l"t i;H;i;it"i'i-''t"i cotlorale si' fiindcd se stie ci

acesteasetlrocuraprinbani'toalrsffaduinlaseinvallc.st('.lnJurulala:e':].lor unde se cA5tiga tani, iar cealalta ramura (nenaturala) a hrelnausncll oe

mr:H"ffi* iii,lx't;f ffi #fii #iffi inX;:ii: ?,*'i;rnizerie, pricinuiti si de multe alte cauze

16 ANSTOTEI

aici sa nascut' 0rice l{ceig constancr crin exces,,ei c.auta mijloacere cai-,produc excesut O"d,o,."l:I,r:d .:i;".i;;;; sa.le obbnii pr.in hr emarish.ta, Ie caura prin t* *jJ:T:, ."*nOy_.." f9 irilrif" lor, nu conform naturii.$19' Menirea curaju]yr- nr este sa faca banr, ci tapre barbitesti, si nici rraftei r#-boiurui si a medicinii,

"i u."r"ial"tiil ucu"a biruinta, iar a cereide'a doua, insanitosirea, r"* i"r"i *"i, iJ'.il-"ni ru. din toate aceste ocu_patii mijloace de cistig, ca.9i cum b"";i;fi ;;op'r ror si ca si cum toaresforfirile o amenilor' ni

9"319 $ fi i "iif

i'a"".r, banur. Si asder am vor-bit despre hrematisticanebuza$ ry nqesiinid o".pr" .hestiturea privitoa-re la cauza penlru care ne servim si or6d d";;cea necesari, ci esre a"o-."uiu j"

""l"l.rHllil:H*[:l::Li:X.;:i#:tffi.il*

se ocupi a" p."a".Un"r,.ii"iiinu ".t" infiniti, ca cealarta.

gZO. in modul acesta.dgdng clard si chestiunea pusa Ia inceput, anu_me daci arta inavrfrii este rreaba *pui"i l.?oiir]l l1i,'i.LHl"i:tilliiffiiff:iffi ffi e. ;;ird:, ;ili;ffi i'li i#Jii*:J :T:;natura reiruie * r;'i ffi'H't'?ll!:ffi#Hij"r' se serveste oe ei; a'kel'estetreabacap.r"ia.i*,ilddff#;ijtt1fi,fuT"Tl*[i'fi 'mcum se cuvine, tot asa prefltm nu este treaba tesatoner sa creeze IAna, cij:T".ff;;:ilHcare este U""a A" i,,L*ri"Ltla rucru si care esre rea si

$21' Si a. putea inretla cineva de ce tocnrai arta inavutirii este o panea economiei domestice. iar medicinl nu ""t"

o**ura a ei, cdta uenre ceidin casi au nevoie a" "ryg1. tJil,

"a;;il; uti1, ui de atte lucruri nece_sare vietii? Ratiunea "r,:_l:T,-uj d".a,;i'd;.parte, este datoria capuluide farnilie si a omului de stat si se ocupede sdni'Ltea (celor cle sub concru-cerea tor), pe de attd oa{g, gnla.asra;;;;;;.; rebuie so aibi medicul.Tot asa, avurut unei r"-iliii dri"d;";;;;;i'f""iriei, insa intro masuranu-l privegte pe el. cipc ptiinla ajutaro;;G;'#,ra domestica); cici maipresus de orice, fondul oricdrei ivu$i trebuieG-i" o., mai clinainte de ca_ffe natura- Cici este O" O3l"^1":unp ,e a", i,*rl f"phrrilor sale si intr_ade_vdr' penhu fiecare nou niscut ea ii serves, te .u'rrr*a resful materiei din.'.'e se naste. De aceea. pentru,to! oamenii, numri

"*f"d"d;;";"#i:pdmAntului si luatd de laanrmale este poLriviti naturii.922. Agonisire"

"**,L1,]1.!" ilifd;,;uoi.urn am spus, una comerciali, alta do'restici, aceasta necesari ;i vl-jJnicd de raucri, cea dintii.":t1,1,:1 *, a."pt.uu*iErp;ili#, findci nu_si ia cestisuil Cei mai murd intemred ti poriticii admtaici o lacrrna. l..r:uz susernihr reconstituit:asdel: .,a altuia. irrsa nu este in,putereanici u ac"stuia .*o,].".r" u.*at" hrrnrrri...

.2.['laton (rrgtk"xr'pag 9rr) a,t]eslur;r p".i"ii:',r,ror"*tui 1.*u"rro asirpr;r (r)rr)erturru. lr loala,&rrrr.hir'rea.,"l]-tllil ,,r, o pr;f";;;;;.l,"i"urr'o, *, rru irtr'rr s;r fie slrnratdccat in elnea relrulr l i r . i tor i tal jent,, jnrrr.nr"n j , , ' i i , l i r-nr" a f torenl(. i si a \ i .rrclu. i

POLITICA 17

din naturi. ci dc la alfii,imprumutul pe dobAncla si camata sunt urAte e-u

)-." rr,i mare 6reptate, fiindca acestea iqi scot ca;tigul tot din bani si nu-le

iji a"rrin",;" oenqu g*." au fost creati. Clci peltru inlesnirea schimbului

Jrlnt oau..noneda; dobAnda insi il inmulfegte in sine. De aceea, numele

X;* ; dobAnziiL i'seamni gi ,'copil", cici copiii se aseamini de obicei

i""Jiiir,,ti lor si, totaga,dobinda este banii din bani. Iar acestfel de agoni-

.iri a uuetii este cel mai nefiresc dintre toate'

Captrolul [V

Q 1. De la stiinfa pe care am dezvoltat-o indeajuns si uecem acum- ia

cateilconsiderafli privitoare la practici. !1 tolte subiectele de acestfel,

in camp nber este deschis teoriei; insi aplicatia are necesititiie sale. ."" -StiiriF avu$ei in ramurile sale practice consti iir a cunoaste _temeinic

f"ful foiut qi intrebuintarea produselor celor mai folositoare: si stie, de

piiJe, au.l tebuie si se indeletrriceasca cu cregterea cailor, a boilor, a

lifoi'.uu a altor animale; si ilrvele a alege cu pricepere speclile cele mai

i""itit" dupi loc, cici nu toate reus€sc deopotrivi oriunde. Practica mai

;;t.ti in a cunoaste agricultura si locurile ce tretruie ldsate firi arbori

* S p" cele ce trebuie plantate; ea se indeletniceste, in sfArsit crr ingrijirea

atbinelor si a hituror animalelor de uscat si de api care pot aduce unele

venihrri.$2. Acestea sunt cele dintAi elemente ale avutiei RroRriu-3q'Lat d"rpr" avutia pe care o aduce schirnbul, elenrentul sau de capete

nie este comerful, care se imparte in trei ramuri: comertul pe apa, comer-

ful pe uscat gi comerful de privilie, care se deosebesc unul de alti prin

ice'eaci uneie sunt mai sigure, ial celelalte aduc cAstig mai mare. Al doileaelement este imprumutrrliu dobandi 9i al treilea salariul, ce se poate apli-ca meseriilor mecanice sau muncitorilor, care tira weo alti, servesc nunnicu puterea corpului lor.

Mai este si un al treilea fel de agonisile de avere, la mijloc inb-e inaw-

srea nahrrali'si inavutirea prin schimb, care tine si de.una 9i de alta, careprovine din nimAnt si din cete ce cresc din pamant si, desi nu consla infructe comeitibile. totupi este utjli: anume taierea pidurilor siexploalateaminelor, iar aceasta din urmi are si ea mai rnulte ramuri, fiindci mineralelescoase din pimdnt sunt de diferite feluri.

Cele mai tehnice clint'e aceste mesetii sunt acelca irt care intamplareaneprevizuti:u.e cel mai pufn loc, cele mai mestesugiresti (mecanice) sunt

Teoria lui Aristotel despre achizitia naturala si dcspre achizitia derivata merita o mareatenle, c2 find una clintre cele dintAi incercari de ecottomie lxrlitit'a. Antjc-hitatea ntr ne'alisai aitceva mai colnplet. Montesquieu a pretins t:l teoriile lui Aristotel despre camdtisj imprumutul cu dobanda arr niruicit colnerfil in veacul r1e rnijloc'

1. Itadicalul felro ,- nasc: fel.:os = vlastar, copil.

18 ARISTOTEL

acelea care deformeaza rnai mult corpur, cele mai servile (ca ale sciavilof ,acelea unde se infebuinreaz; aproape excrusiv puterea trupului, in fne, cerenrai nenobile, acelea unde se cere cAt mai pudna oesreptdciune s "r!i,l$3. savorbit indeajuns despre fiecare dinfe acestre ramuri de i'alutin,:

a trata aminuntit fecare parte ar fi insi nepotrivil a"ri * n toioritoilft;meseriile respective.

$4. Ba inca exiss si scrieri privitoare la aceste lucruri, ale unora, cunr".clq."r

din Parosl giAponocloi di" k;";, Jespre agncuth,ra si curturapadurilor. De asemenea, alfii au scris despre alte matirii, iar acera ce seintereseaza de lucrurile acestea si Ie studieze in ele si, ne tangel."".[;;face.bine sa culeagi povegtile rispAndite clespre m$foac"fe iri;.;;;;;au ajuns si faci avere, cici acestea sunt de folos adlpflor hrem"ti;ti;

s5 Aca este povestea rui rhares2 din Milet Este vorba de.p* ;.p".;la$ein vederea inav'tirii, pe care io pun in seami numai ain *-"ini"r"ociunii lui, dar este'o-reguli pentru tof. Din pricina -er*i"i l"ij"-;;;lunii de riu, cum cafilomfia flui) este nefolosi-toare - apa se spune - si Drs,yiz.ald' era!9 culgstinteror sare asfonomice, .a r".brtu ,#rii"il"i,l, nimbelsugati, inci de cu iarni, cand tocmai avea ceva bani, didu

"*""ihrturor muncitorilor de misline din Milet si chios, si-i inchirie .; ;,"i.;sumi, inrucat nu avea nici un concurenL cand sosi apoi ti"rp"r ."L*l'isi seciutau in grabi multi asemenea muncitori, i-a reinchiriaf ; ;,-"tuicare i-a convenit 9i a strfins o mare avere; asffel iu-u ".it

i.e tilrofioi r"este. ugor sa faci avere, cand vor, insi nu ra aceasra naruiesc ;i. ---" '-

$6' Thales, zicese, a dat prin aceasta specurale o probd a interisenteisale; insi acesta cste un arti_ficiu general de a se i""*f:i";;;#;;i".h":3 poutg.g*si pistreze numai penhu sine cumpirare;"ilil;;;iasa isi deschid unele state izvoare de venituri, cancr n-au rr-i,.."a"Ji""nopolul vAnzirilor.

97. In Sicilia, unul a cumpirat cu banii depozitati la el tot fierul clin uzi-ne'.iar.c6n!.yeneau negustori de pe pielere sfiine, "i "*.ingu*i;#it";si.deci nu lil vindea pe cine.stie c9 lre! prea rnare, totusi, i-a cincizeci cretalgr$, cnstiSa o sud. Diony-sios3, afland aieasra, ii a;au u,ii" *-iii;;;;;;;;,

insi ii interzise sa mai rimaie in siracuza, .u unuiu ce niscocise "uiu*"pigubitoare intereselor aomnlto*ruiTirt'rri, w".urrFa lui rhajes esreaceeasi ca si a celuilalt. Amindoi au stiut si si cieeze un mon.por. Acestprocedeu este foiositor sa fie cunoscut $i de cife gefii de

"tnt s

""."ilipolitici. Multe state au tot atata nevoie de inanrlre si sunt nevoiie; il..-buinfeze aceleasi 'rzr'oare de venifuri ca si famiriile si inca intr-o masurii

I

PoLtTtc.A

rnai mare, iar toati guvernarea unor oameni politici se redu<

aceasttl

a\

1. Chares din Paros, contemporan al lui Aristoteleagl epoca

CePtrolur V

51. Am zis ca economia domestica ar9 trei parti (se bazeazi pe trei

relagi, pe tr€r.puten), 'r";F;;;il;aean la sclau' de care am vorbit mai

sus, aceea de ,u o-t'"..titop";i'"t"J' a-u'" t"U """""' anunre a condu-

ce pe femeie q, p" topu.S -utiume

ambele categorii ca pe niste persoane

libere, insa nu flr.aceeasrilffitt';fp" temeiJca un sef de republica' iar

ne copii cu autonarea tdil:A;i LaiuSqr esle mai destoinic din natr'rri

nentru gefie - ceea ce t""i-pli"aiE *ielatia sn se formeze ici si colo con-

H;"titit -, iar bitranetea 9i mahrritatea sunt mai destoinice pentru con-

ffi;;" J;dit"erefea ei virsta necoapta'g2. Desigur, r"t" mi tfiil il;;;"publicane sunt asffel intocmite

c:l supunerea s, "**..,uui uitotitutii *.tttJl"te nentru acelasi cetalean'

cici acest fel de C,-,nstitriti; ffi;;; t"ti ta n" "giti

din naturi si sa nu di-

fere intru nimic; insa pe de alti parte, se cauti a se-deosebi p"tT-1ryfl;

narrta de parlea guvemate, asuet cl lasi si se inteleaga SupremaFa celel

dirTt.it h 6;;,-vorbe ei o"o*tl tttla aceasta se referea si ̂ Aunasis cand

spunea poveste" ligh";i;iJ;t; [r"tiJ;ru"tutui fati de femeie este tot-

deauna asdel cum am spus mai sus. Puterea- asupra copiilorco*-tp:19:

iriJ;."Ieia "

regeiui urirp,u 'upuqilor sai' fi-trr{t:i se exercita pe temetut

iubirii gi alvArstei mai inaintate, i""u t" tonttihrie tocmai forma unei auto

rititi regale. [)e aceea Fili;:;;;""i" p".z"ut' cu drept cuvAnt "tatalzeilor si al oamenilor-"' tfiilil.t" i"glia hrhrror' Cici regele trebuie

sifie superior rupusitor'5ii] l#ffi;; tih: din acelasi neam' dupa cum

acelasi raport est" inU e c'Jm"Ali.tni. fuU a" ..t mai tanir 9i intre pirinte

9i copilul siu. -_r^^ e^r-..io i^rtraru53. Este vidit din acestea ci grija e-conomiei domestice trebuie indrep

tatd mai mult asupra uuin"nitoia""cit asrrpra posesirrnii neinsufletite si

rnai mult spre imbunatetit"o ui"ttota decni spre aceea a averii' pe care o

numim aw{ie, -si,,'X;"it,pi"-."u ri-ou'""iior liberi clecAt spre a sclavi-

-r Ap;;^p., a* .t',t*i. *ud"-e urmeaza pirrerea lui Aristotel si creeaza o parte

considerabili a veniturilor r", CIr'r.,*i;uo iuG, .t it.inrri, foife, sare' cir,ti de joc'

titnbre de inregisBare, malci postale.2. Vezi rnai sus, cap. II, $2.3. Heroclot povertelt" pili" (EuferTr, cap' ctXKI) anec'<lota la care face aluzie Aris

totel: Dintr-un ligh"* a" n,iin'.*f iiiip"r"" picio;rrcic oaspetii lui' lrrnasis.pu.se' sa se

t"tt ;t.,io ;;?;;; ;" il,.,i inaok oaotot"n t:giptenikrr"Au'asis t:hema at\xrcrr pe

principalii sai traspeti ,i, ,#r,i""4.'-fJitt"tit fign""i'lui' acliugA t':*' :! q'-ii.?.."ii.li

regp. Jlll 1ra rltlat ',n .'"o,.r'i'oil*aur, ,lar ca, i, datA :trrl l)c trr)lI' eslr vl-t'(lnl(' cl('rt:s-

pectul si , trnagi i l t : srrpusi lor sai.4. [ ] ieth,cmtrt l L vtrsul 5l l si pltssit t t

Afxllodor din l,enrnos h.Aia in ace

2. '[hales, rful s.olii ioniene, niscut cam la 640 i.ch. si nrrrl ]a o vdrs&r foarte i'airrtata. Conternpor-an cu Srlon, socotit ca sl acesta pnntre cei sapte intelepti.3. I)krnysios. bAtr-anul care a dornnit cle la 406_367 i,Ch.

18 ARISTOTEL

acelea .'ffe deformeaza rnai,rnult corpui, cere mai servi]e (ca ale scravilor).acelea unde se intrebuinteazi aproape exclusiv puterea hupului, in fine. celenrai nenobile, acelea unde se cere-c6t mai pu$na o".r"p[.iu'" i;;;n.$3. sa vorbit indeaju's despre fiecare dintre aceste ramuri de i'avutire:a trataamanuntit fiecare parre ar fi insa nepotrivit, d;;i;f i;b.ia;fr;

meseriile respective.

^$4. Ba.inci exiqti gi scrieri privitoare ra aceste rucruri, ale unora, cume Chares din Paros' si&nl]gdor din lemnos, despre agricult'ri .si ;hr;;;pidurilor. De asemenea, altii au scris a""ori, "ii"

materii, iar acela ce seintereseazi de lucrurile acestea si le studieze in ele si, p"lfu,A;;;;,;;face.bine ga cuJeaei povestile rispAndite clespre *ijtou""l" iri;;;;;';;iiau ajuns si faci avere, caci acesteasunt de folos adlplilor hiem;d$;.'- 55 ASa este povestea lui Thales2 din Milel Este virba de.p;";;;;;latiein vederea inav'flrii, [," care io pun in seami numai din cauza intelerrciunii lui, dar este o reguri pentru ioti. Din pricina .fuiGlili#;;itrnii de riu, cum ci filozofia 0ui) este nefolositoare _ asa se spune _ si nre:ry\\d, grale cu-nogti'telor sale asFonomice, .e,".'"1;-;;;ii"if";'rl" nimbelsrrgati, inci de cu iarni, cand tocmai avea ceva bani, didu il;;t'turor muncitorilor de misrine din Milet si chios, gi-i inchirie cu ;;;;sumi, intrucat nu avea nici un concurenl canJsosi apoi timpur cu[r',,ruisi seciutau in grabi multi asemenea muncitori, i-a reinchiriat;;i[.*icare i-a convenit si a strAns 9 mare avere; asffel I;u ;;i;;i";;il;;heste ugor si faci avere, cand vor, insi nu la aceasta nazuiesc ei.

$6. Thales, zicese, a daJpln aceasti speculatie "

pr"U; "

i"t"lige'teisale; insi acesta este un artificiu general de a se inavuf, in misura l";;cingvl goale-s-a-si pistreze numai pentru sine cumpirarea unui t.,.,r;loiasa iti deschid unele state izvoare de venituri, cAnclnau il;i,;;;;;;;;;nopoluivAnzdrilor.97. In Sicilia, unul a cumpirat cu banii depozitati la er tot fierul clin uzi-ne,,iar. cdn!. -veneau negustori dg o" pietele shiine,

"f "o,ingu*fua;e;;gi.deci nu li-l vindea pe cine.stie ce pre| prea mare, totusi, ra cincizeci creialryf,cagtiga o sud. f)ionysios3, aflana aceasta, ii a;a"

",i[ .re_fi;;;;;;,insi ii interzise sd mai rirnaie in siracuza, .u unuiu ce nascocise o afacerepigubitoare intereselor domnitorurui.-if t'r;t, .p".urr!a lui rhales csteaceeasi ca si a celuilalt. Amandoi au stiut.i-.i ci."r" un monopor. Acestprocedeu este folositor sd fie cunoscut gi de citre sefii de.t t s

"".,""iipolitici. Multe state au tot atata nevoie de inawtire si sunt n"uoii"; ;il-buinteze aceleasi tzsroare de venituri ca,itamitiile gi i;.tlni;; #;;

Pot trtc.A I I

rnai tnare, iar toata guvernarea unor oameni politici se reduce numai la

aceasla-.

Ceptrolur V

S1. Am zis ci economia domesticir ar9 fe-i pifti (se bazeaza pe trei

relatii, pe trei puteri), t"i;fi;;i;;"p* t" sctau' a'e care am vorbit mai

ff'".A;;{ r*mi" r"t"r;jil".^ 9.t1 'iI. ^91'" ":9:9ice pe lemele a, p. .opo-.i an"*e ambele categorii ca pe niste persoane

libere, ftrsa nu .u u.""uri"'uJo"ltui"' r:i p,e f"ryeiJca un sef de republica' iar

pe copii cu autoritatea ."qffi, qi;i #1g1"^t;"^ mai destoinic din nahra

pentm sexe - ceea ce nulmpiedici ca relatia sa se formeze ici si colo con-

il;"t"t-ii-, iar bitranepea s,i mattritatea sunt mai destoinice pentru con-

ducere decdt tineregea si vArsta necoaptia'*"Si:D;;til;;;L ;{i *"ilil;"F republicane sunt asdel intocmite

c:r supunerea ..t "*"."tp,ti

uitotiteii si altemeze oentru acelasi cetilean'

cici ar:est fel de Conrtitfr!1"a" i" tot sl fie egali din naturi 9i si nu di-

fere intm nimic; insa pet" afd parte, se cauti a se deosebi paftea-guver-

nanta de parlea guvern.;,;;Jk;-ffi si se inteleaga suprematia celei

dintAi in geshrri, uort "

Si ono*{i tot la aggqsta te refere" 9i Amasis cAnd

"u:*"^ p?r".t"; [shear;ili;;! reQlia birbatului fati de femeie este tot-

deauna asdel cum am spus mai sus' Puterea asupra copiilor co*-tp:il:

insa aceleia a regeiui ntirfto supusilor sAi, findca se exercita pe temetul

iubirii si al virstei mai inaintate, ceea ce consntuie tocmai forma unei auto

ii#,Ll;!"r". b"" ̂*a;ili;;;;;;$e pe.z€us' cu drept cuvant "utalffi;;iJ ;;".,itol',,'r'pr"""i utat" .u i"ge al tuturor. Circi regele trebuieA;; dG;;; tupuqibt;i, i^*r"rtti" t{fie din acelagi neam' dupicum

acelasi rapoft e*te intr"'cJJai "ar.tni-

fu6 a" ."t mai tanir si inke pirinte

gi copilul siu. i . , , ̂ ^.:^^ k^r-.,.:6 i-.lraru

53. Este virdit din acestea ci grija economiei rlomestice trebuie indrep

tati mai mult asupra "r-"tif"t-tf"cAt

asupra posesiunii nerrsufletite si

iil;;it-qr* i-uunedti..u acestora decAt spre acee a averii' pe care o

numim a''tie,9in'"i;;lG;;.", u onnt"niior liberi decAt spre a sclavi-

JApi"^p., t "*'"t

t"t. *uA"*e unneazi p:"*erea_ lui Aristotel si creeaza o parte

consiclerabill a venit rrilo. torit]i',n"""ir.ira, t"*n, chibrinrri, foi[e, s:re' cirti de joc,

tirnbre rle inregistrarc:, Inirci postale2. Vezi rnai sus, caP. II, $2.3. Her o<iot pove*tet" ,ro"i" (Euteryte,cap CDOilI) anecdola la care fuce aluzie Ari-s-

totel: Dintr_uriligh"* ar* ir'..-" iii ipilau picioarele oaspetii lui, Arnasis.puse..sese

taca statuia unui zt'u, .t'"pti*i intlaia atlorarea cgiptenilor' Arnasis chcnta atul-lct pe

lrrincipaiii sii oaspeti si, p.1".ittar'tf" itt"ti^ fign"tt'lui' atlaugi tt.i' 1tiTi.T.niug", itu era .le.,it.in ."tet"rot obscr.rr, tlar ca, o dati suit pe ffon' este wcdruc de res

pectrrl si ortragiilc sulrusilor sii.4. I l i r l : t , canttr l l , vt rsul 5-l l : i passirtr '

1' chares din paros' contemporan al lui Aristoter. Arllodor crin r,emnos [,air in aceeagi epoca.2 Thales' seful sr.lii ioniene. niscut cam la 640 i.ch. si rnort Ia o van[r foane rrai'tati. Conternpor-an cu Srlon, socohl ca si accst p.li,o".'*i'Vpte intelepfi.3. Dionysios, biitranul c:re a dornnit de ta +OA_:lOi iCh.

20 ARJSTOTfI-

lor. Si mai intAi, cu privire la sclavi, cineva ar putea intreba daci pe lAngadestoinicia sa de unealta de scwir'iu, mai poate fi cu putinti la un sclav gi oalti virnrte mai ina16, cum ar fi cumpitarea, orrajul, dreptatea sau alta ase-minitoare, ori daci nu mai poate avea nici o alti calitate decAt intrebuin"firile serviciului siu corporal; in ambeie rispunsuri sunt dificultiti. Ciciadmitind ca si sclavii pot avea aceste virhrti, prin ce se mai deosebesc decei liberi? Iar admitAnd ca nu le au, ajungem la absurd, fiindca si sclavii suntoameni si au partea lor de ratiune.

$4. Aproape aceeagi chestiune se pune cu privire lafemeie si copil, daca_si lor tebuie sa le atribuim asemenea virhrti Si daci o femeie frebuie sa f esi ea cumpitata, curajoasa si d-rcapti si daci existi copii cumin!, cum existi si neintrAnad, ori nu; si indeobste trebuie cercetat daci virtutea celormeniti de naturi pentru conducere si a celor meniF pentru ascultare esteuna si aceeagi ori daci sunt deosebite. Daca si unii si altii febuie si parti-cipe Ia perfectionarea morali, cum se face ci unul e indatorat sI ascultesi celilalt indreptatit sa porunceasci? Cici nu este nici o deosebire de maimult ori mai pu$n, ci a asculta si a conduce sunt doui roluri specific deosebite, iar intre nmi mult si mai pu$n nu este nici o deosebire de felul acesta.

$5. Daci numai unii ar trebui si aibi aceste virtuti, iar ceilalti nu, ar ficerra de neinteles. Cici daci cel ce conduce nu va fi nici cumpiff, nici drept,cum va conduce bine? Iar daci cel ce se supune are acestecaliliti, cumi"ribda el supunerea? Necumpitat fiind si lenes, nu-si va face nici una dindatoriile sale. Este deci evident ca, in chip necesar, anrbii sunt in stare si-siperfecFoneze frea lor gi si-si insu;easci o moralitate tot a9a de deosebitauna de alta pe cAt sunt de deosebite tlin naturl aceste doul categorii defiinle, cele destinate de naturi si conduci si cele menite si asculte. Si laaceasta constatare ne duc si legiie dupi care functioneazi suflehrl', cici inel existi o pafte ciliuzitoare din natura si alta ascultitoare, pafiea rationali9i cea nerationali.

Sti. Este clar ci. acelasi raport existi si intre celelalte fiinte. Existi dinnaturi rnai multe feluri de stipAnitori si de supugi, caci intr-un fel stipaneste cel liber sclarul si intr-un alt fel conduce birbatul pe femeie si tatil pecopil si tuturor le sunt desigur inercnte aceleagi puteri sufletesti, numaica le sunt inerente inh.'un rnclcl cleosebit. Cici sclavtrl n-are deloc putereade a reflecta, femeia o are, insi nedecisi, copilul de asemenea, insi imper-l'ecta. Si de aceea. cel ce conduce tr ebuie si aibi destoinicia intelechralidesiivArsita, cici sarcina sa este pur si simplu aceea a arhitectului si ar-hi-tectui este aici ratiunea; dintre ceilalti insi, fiecare trebuic si aibi atAtadcstoinicie cAta ii trebuie pentm functia ce are de indeplinit.

57.'lot asa stau lucmrile t:u vitlutile morale: trebuie si admitern ca,desigur, toti au o partc din ele, insa nu toF iu acelasi mod, ci fiecare nuuiaitrfr-atAta r:iit se ccre pentrrr sarcitra sa.

2 l

Pot. l t lcA

ff:Tf#iltr"i#lilJ'#':*'?ilx';rltxffi#ii:.'**:il':;';:l'o'fii ry"y' *:ttl;1i;S"" "3oa*uu tgyii i agiii^'.-- ^^.il qi oe sclav, i'sa barbatului nu i se

." S;;;.i; *i in t" priveste pe copil si pe sclat

t;tt it$Ttt fiind o fiinti inc-onrpleti' ;st13$

ci virt'tea nu-i apa4ine

inu-idevir, ti t'"tui".'u'p[#tni"'ut"pur :" T^t]ui" aths si la fiin1a com-

oleta carel condutt'' nffi#iltt "ttl ittre 1'{

si stirpanul sau' sr nuto-

ti am stabilit' ca sc'ravul'eliiioio'ito' p"nttuccle necesare' este vadrt ca el

n-are nevoie clecatoeffi;ttui:' 'i unu^*" nu'nai de atAta cAt sa nu-sr

o#e'"^1"""u'lf fi *H3y#$?.TiT"[1"*,"ntT.Yi:::T,Ts10. Desig,rr, crnerr" T ll:i "^^j,;;;d .u virruie. caci adesea, ornrate si daci lucratoru uebuie sa.fie inzestran lrnoa" mare deosebtre';tB*ifl*1*:T"H$#&"ii:$*:*"*l,t'X*ll*:*rit"i"*t i".e mai departe (de cel t*qti:t^f.ilil:i;;.;t starea sa setrebuie si aiba."uo,iin virhrtea pro.p-tl: lT^Tilll,""i*iJ.-J" u.""u uapropie de sclavie; t"" A;;p"tnta a-mestesugatului cste aceea

unei sclavii limitate' tn piu'' sclavii formeaz'a t"" ii'i"" clasele "1eL::+

deosebite prin natura, ;i;td;t"* il-.":."3T ori ald mestcsugan (rnsa

specii deosebit" at -itutt nu se pot ilsdnri decat penrn.t clase deosebite

prinnaturi). -,^ r^.lnrnria stAoinului sa-i incutce

S 11. Si clin aceasLa se vede ci este cle^datoria slApinului sa-i incul^

(sclavulu i) vi rtute a #" i ;';'- spec i al a' i a r n;,1; T::':i*:=Ll'iti;'#

munca sewiciului siu, siprin urmare'*^: 1l-:fTt:;;.;'; -itn"t'nici o convrrl>ilc cu sclavii si sprrn ca lor trebuie sa le clanr numai poluu'

Din confri. sclavii au mai multi nevoie decat copiii sa trm omenosl cu el'

I ru;m:r,m::ruHlil,|;iflr'Ji['d;l;"^ u' pas 4s1

3. Curn lirea Socrate.+. v".t,iiirli tlin {;rx a} lui Sophocle5. Vezi mai sus, .up. II, 554 .i ,tt'tn -.i piuert. kr /igile cartera \4'

ti. Anstotel wt':r 5i\ ( nhct' 1n Itlal0n' ( ilr(' il sll(D]llll ilteil:t:

pi\g.7?? 778.l. Vr.zi mai sus, cap. ll. g1()

22ARISTOTEL

Dar destul despre aceasta! Despre birbat si desprc femeie, despre copilsi pirinte si despre virhrtea particurard fid;;;;;r, aceste pafti, c.it gi clc.spre ceea ce se cuvine si ce nu se cuvine in relatiile ro..".rpio.J"i in-i"iu*se cuvine si in ce mod se poate infipt,i" o-,i['m"i si in]ihrra cea rea.se va vorbi in cercetarile despre Con.titrtia sltntui.912. Cici deoarece int3aS.1f1mili"

"s,|e" p"rt" a statului si toti aceia.la randul lor, sunt pirti ale faniiliei, i".;rlil;";;irfii tebuie si se indrepk:dupi cea-a inbcgului, este-necesar, cu privire la Constitutia statului, si sefacd si educatia femeiror 9i a copi'or, alcJintrli"ua, uuna constituge astahrlui apmn"catuSi de pufln a" ."ft r"]".Jlli si a copiilor.Neaparat ca trebuie si.depincli, ftrd.nl;;e formeazi jumitate dinpopulatia liberi in stat si din copiii i"t

""tl"ii "a"a carmuitorii staturui.Dupi ce am desrusilaceste .rr"$"i pr"or"Ldu-ne sa vorbim ilr altipart'e despre cele rimase,-trebuie.a;;;;;eia6 cercetarea de fati'rgi de aceea wem so pirhsim ri

"d in""p"- un}Tsubiect, anume cercera-rea acelora care au scris clespre ."n rnui U""e f"""a de guvem.

Cartea II

Principalele teorii asupra statului9i cercetarea lor din punct de vedere critic

Captror,ul I

Ql. Deoarece wem sa cercedm care este cea mai buni dintre toate

iorri.te de asociere politici, accesibili numai penbu cei ce pot si triiasci

in rtat"u."" mai de dorit, trebuie si studiem acum 9i organizarea statelgr

.*irt"nt" care Se bucuri de renumele unei orAnduiri sociale deosebit de

bun", pr".,t- gi proiectele unora de constituiie model, socotite bune, ca

ri;A;- "" "tt"

b* si aplicabil in ele gi ca sb nu pari - din faptul* lqicautim ceva (si mai per{ecg clecAt ele - ci wem si facem paradi de sprri;

tul nosbu, ci si se videasci ci suntem hotirdti la aceasti cercetare numaidin pricina grqelilor tuturor acestor Constihrtii date pAni astinit

$Z.lr"U:ui"'rnai intAi si urmim principiul care constihrie in chip firescpun&rl de plecare al cercetirii acesteia: anrune ci, irr rnod necesar, ori boa-le sunt.om*" pentru toti cetatenii, or-i nitnic., ori, in sfdrgit' unele suntcomune si altele nu. Este vhdit ci nu este cu putinli sa nu fie nimic comun,cici statul este o asociatie 9i, mai intAi de toate, teritoriul trebuie sa fie dat,cici fiecare stat anurnit ocupi un loc amunit, iar cetilenii sunt membriiunui anumit stat insi aceasta este intrebarea, daciintr-un stat care trebuiesi fie bine organizageste mai bine ca toate si fie cotnune, intmcAt indeob

.ste ceva poate fi comunizat, ori daci este nui bine ca unele lucruri sa fie comune qi altele nu. Asffel, sepoale concepe ca cetitenii si comunizeze copiii,femeile si averile, ca in Repub/rca lui Platon, clci acolo Socrate afinni cifemeite, bofiii, uu!.if" trebuie si fie comune. Aceasta este inbebarea, dacieste mai bine si fie ca pani acum od este rnai buni or?nduirea prescrisa inRepublica.-

$3. De fapt, prezinti multc neajunsuri randuiala ca toate femeile si liecomune, iar mo'tivul pentru ca'e Socrirte zicc cA ea trebuie si se \eglferezenu pare sa reiasi clin argurnentele sale. Si pe r.umi, scopui statului_iDsugi,in modul cum se exprimi Platon cu privile la slat, cuprinde o irnposibilitate:iar conh-adicfa o lasi nerezohata. Mi refer la unitatca cAt mai dcsavarsilaa stahrlui, pe car-e o socoteste ca cei ntai ntare bine al lui, cici aceasta esteIPoteza lui Socrate.

1 A

54.'Iohrsi, este vadit ca unitatca accasta, impinsa prea departe. suprimastatul. Cici stahrl este prin natura sa ceva multiplu, iar daca devine o unita.te mai strAnsi, din stat se face familie si din familie, om, caci avem dreptLrlsi sustinem, ci mai sh'icta unitate esre familia decAt siatul si omul decaifamilia; si de aceea, chiar daci am fi in stare sa unifcim slrtul in gradulacesta, n-am putea sio facem fiindci am nimici stahrl. Si nu se cere nurnaiun numir oarecare de cetiteni ca sa existe un sta! ci si un nurnir de ceta-teni specifc deosebif;, caci un stat nu se formeazi din ildivizi aseminitori.Una este o alianli militari si altceva siatul; aceea foloseste prin nuurir,chiar daci asociatii ar fi identici, inhucAt alianta militari se nastc din ne-voia (unei apariri reciproce). ca atunci cAnd febuie ca ceva s,r cantareas-ci mai greu decAt altceva.

$5. Ia acelasi lucru ar trebui si se reduci si deosebirea dintre un statsi o naFune neorganizata, presupunAnd ci aceasta din urmi, in cea rnaimare pafte, nu este impirtiti in state dependente (de o autoritate central!,ci oarecum ca neamul arcadienilor'. Insa elementele din care se fonneaziunitatea febuie sa se deosebeasca in mod specific; asffel, reciprociLrtea inegalitate este (dupi crrm am spuso si in Eticil ceea ce salveazi statele; eaeste relatia necesari a indivizilor liberi si egali intre ei, caci dacd nu pot fi laputere toti cetitenii, febuie orianm si treaca tofl pe la putere, fie penku urran, fie penxrr o alti perioadi sau dupi un alt sistem; in modul acesta areloc (orAnduirea), ci toti guvemeazi, intocmai cum ar fi daci cizmar-ii sarface lemnari, asdel incAt si nu fie totdeauna aceiasi oameni cianari si aceiasi, lemnari.

$6. Fiindci lucrul unui lemnar se face totdeauna de citre un lemnar.iar nu de cife un cim'nr, este gi firesc ca un lucru si devini per{ect cdndse face de citre aceeagi persoani si numai de citre ea3 si fiindca este rnaibine si fie tot as$el si in administratia slatului, este vddit ci este mai binecAnd aceleasi persoane guverneazi mereu, cAnd aceasta estc posibil; iarcAnd nu este posibil, fiindci din naturi toti cedtenii sunt egali si este sidrept - fie puterea un avantaj ori o povari - ca toti cetitenil-rl i" pu,t" ioea, se poate imita aceasta, ceddndu-se pe rand puterea de cife toti cetate.nii egali, ca si cum ar fi neegali de la incepu! asffel, ei guverneazi si suntguvemati pe rand, ca gi cum ar deveni altii. Si in orAnduirea aceasta a su-vcmantilor, unii fac unele slujbe, iar altii altele.

$7. Este deci vidit ci o asemenea unitate politici, sustinuti de unii, esteconlra naturii statLrlui, si cr acel suprem bine al slahrlui ar ruina statul. rrecAtzl weme ceea ce este bine pentru un lucnr trebuie sa conserve ac:l lucm.I)ar si in alt rnod sc poate arata ci srriduinta penr-ru unitatea excesivi a

ARISTOTEL

1. Vezi Diodor Siciliiurul, tom. II, pp. 372, 383 si 401.2. Paranteza - o lacunA recunoscuta rle rnai toti comentatorii .- a fost recr.rnslituiti de

l-hr,rrot.3. L)tica nic:ornalirr'.i, cAnile V, M, ii3.

POLITICA 25

ffitr*ffi'Hmai-unitari, aceasla un't^ie

""id;iil ;; araQnrin hptul ca toti cet^itenii

irnpreuna numesc ut"'uqi i"^t "acesla estc { T"u sau nu este al meu"'

,ea ce$"ryq o"*" * "Ji^*tit:J

*iAUi desivArsite' Cici vorba "toti"

este ambisua tu* t*"ii''i' J;;^ gL5=si reiasi mai lesne ce wea

Socrate, ctaca necare "y-e9tt

pe aceeasi ne11-9nn fiul siu si pe aceeaqi

femeie, femeta * 9' utt'"uti't""*ri' averea sa ori o avere care il interesea

rr l$:il*;i care rriiesc in comunitatea femeilor 9i a copiilor nu por si

,i.it;J;;;iT tf, ffi;"1"1n"t*1ui de-femeile si copiii lor' dar nu

fiecare dintre ",

o"'pt" uJotiu -*i iot po in cep,riveste comunitatea bunuri

lor, numai totj imprzunapoi 'pun"t 'Aceastaeste a noasbi' insa nu fiecare

in parte: aceasta ** pt"ii"tit"" t"";' es"a*' fapt'l ci in propozitia 'loF

denumesc un tucru ̂v Ji"J;* t"nti"A.g un rationament fals este v6diu

cici asemenea expresii;i "tl'l ""#;3qoi"' 'pa/" 'impar" se intrebuinle*

;i;fr;;;"itfo.ufui fo. J.ieeazi tn dispute silosisme eristice: de a-

ceea ar fi, inff-un sens, ilil;;t"d ;*":; si num-easci "al tneu" ace-

i'J*-,itilaceasta este imposibil' intr-alt sens insa' aceasta nu este o

adevirati unanimitate. . are inca un defecl cu cAt

S10.Pe lAngi aceasta, c'onceptia aceea malceva apar,tine in .ornun'ilui-"it6ia cu atAt se ar.e ryl pu1in1ryfj:*:l

""uu. Dio'aontri, pentru ceea ce este al nostru' ingrijimcu cea mat mare

;&;;;;-;;1, r"-e p""i^ ceea ce este comun' mai pufn ori numat

inh-aL'it cdt il priveste pe fiecare personal' cici' ue linei celelalte caue'

se neglijeaza lucrul si iit .""'a ca fiecare socoieste ciare griji de el alt-

cinev4 intocrnui." Ei fut*itiif" -asniq ale sclavilor' unde slugile nume

roase ingrijesc a" *"*i.iut tot -ai riu decAtcAnd suntmai pu$ne' r.S11. Si asa fie*" ."8i"- ut" q 1lrrg de fii' insi asffel ci ei nu sunt lu

din sine, ci oricare "#ailp"titeflul

oricirui cetilean' incat toti il vorre

glija deopotrivi. Cici inioiui ac"tt", fie'care cetitban va zjce de' un copil

bun: ,B al meu"; d".i;;tt,*Jli; t*;ifi tf ori al iatelea inscris'''v'a zice:

,,e al meu, ori ut.ogrliu'ileii;-t"tJ u*tf"l p tut^'e ori culare din cei o

mie, ori din cAti inqirrJi i"^-tit tit tt'tttt siincd-9iin privinta rycaslgfindoiali. cici nu u."b.tn;ri t; sde cui sa inlAmplat sa i sc nasca un coprl p

si-i tiiasci duoi ce sa nasctrt.

1. Vezi Platon, Republica, carteaV, pag' 4(i4 a2. Aristotel presupune, gtai"i.i^fi tt patemitzrtea in.sistcmul lui Platon ar putea i

urdicata prin data nasteriicopilui,i. rri"l^ iri**.Lsa stabileast;zi a<:est luctu prjr calcule

A".t tf ai...pfi..i. . (X"puAtirn.caflea \'. pau 4til rl t:tc )

s

26 ARTSTOTEL

$12. inf-adevdr, este oare mai bine ca fiecare si considere drept fu alsiu pe oricare din cei doui mii sau zece mii de copii ori este mai bine sinumeasci,,al siu" ca in statele de acum? Unul considerl dreptfiul slu peaceeagi persoani pe care alhrl o consideri fatele sdu, altul virul sau saualti rudi, ori de sAnge, ori de aliandfie cu sine, fie cu celelalte rude, ori detrib. Este mult mai bine si fie cineva vir adevirat (in statul actual), decAtfiu in ordnduirea aceasta (a Republiciilui Platon).

S13. insi nici nu se va putea evita ca unii (cetiteni) si nu-i ghiceascape fratii, pe copiii, pe tafi ;i pe mamele lor, cici aseminirile ce se producin chip necesar intre copii si pirintii lor aduc recunoasterea intre ei. Ceice au descris cilitorii in jurul Pimanhrlui sus$n ci asemenea fapte au locsi in alte pirti; asffel, in Ubia de Sus,la unele semintii, femeile sunt comu-ne, insi copiii niscu$ se impart (tadlor) dupi aseminirile lorr; apoi maisunt 9i unele femele ale celorlalte animale, ca iepele si vacile, in frea carora este si faci puii lor asemenea tatilor, bunioari ca iapa din Farsala, caretocmai de aceea era numiti Dikea (usta).

S14. Pe lang-a ast4 intro asemenea comunitate nu va fi usor-si se eviteneajunsuri ca insultele sau omorurile nepremeditate (ori premeditate),bitiile 9i injuriile, fapte care constiilrie un picat cdnd au loccontra tatilor.si a mamelor si intre rude apropiate si nu totdeauna c6nd au loc faLa destriini; ele sunt totusi mai frecvente in mod necesar printre oameni c;re nuvor cunoagte legitrrile cei unesc. Cel pu[n, cAnd se cunosc, se pot facepenitentele legale, in celilalt caz, nu.

$15. Nu este mai putin ciudal cAnd se instituie comunitatea copiilor,faphrl ci amanfi nu sunt opriti decAt de la relatia cirnii si ci Ii se ingaduieinsusi amonrl 9i toate aceste familiarititi' int-adevir hidoase intre tati si fiusau infe frati, sub pretext ci acesle mangAieri nu trec dincolo de amor.Nu este mai prrtin ciudat faphrl ci se interzice relatia trupeasci numai dinsingura teami de a nu face pldcerea prea vie, firi sa pari ci se di cea maimici insemnitate faptului ci e vorba de un tad gi tur fiu sau de frati intre ei.

$16. In general, aceasta or'anduire comunisti va produce in mod nectsar efecte cu totul opuse acelora pe care b-ebuie si le produci legile bine:licute, 9i anume tocmai din motivul care ii inspiri lui Socrate teoiiile saiecu privire la femei si la copii. In ce ne privegte, binele suprem al statuluieste unirea membrilor sii, pentru ci ea preintampini orice tulburare civili;iar Socrate intr-adevir nu scapl din vedere a liuda unilatea stahrlui care, p{)ql mi se pare, gi o mirturiseste si el, nu este decdt unirea cetatenilor inh-eei'. Aristofano, in disculia sa despre amor, spune in mod precis ca pasiunea,

1. E vorba de garaman!. Herodot (Melpornena, cap. 180).2. Republicalui Platon, c:artea III, V.3. Ateneu (pag. 561) ne'a pistrat expresia lui 7-enon Citianui, fondatorul stoicisrlului

,"Amorul, zicea el, este zeul care conh-ibuic la garantarea fiirtarii stahrlui..4.ln Banchetul\ui Platon, cap. X\4.

2'.1Pourtct

:#&1ttr,se*Hffilitffiffi;

dfr sentimentete 3::::?*"ilor si a copiilor.p.fle mai. fol9rlt9ttj,.Tl}Daci comunsarellili"::'^i:.1 -iir."i"ii itnr. pizitori ai stafirltu, catt

cfrJili""i6tifot decAt oentru clasa rizbouttcut

za este ci ea va *t"ugJ fi; mttffi"l" T "-t:Td din urmb clasd' care' nu

trebuie sa se ganoeal i#' "iff;t":H i:**m

sa incerce r-evotte'-Schimbareaaceasta;";;iitiq",T,"lTldfi.,?i*uriirmi?!'1i

f F*tn*:n*m:Ti"Tl"T$T'^T#ti#J'ff ";;siiverqlff iedunii la ceilaltiuo"S #!ffi['ta"1"1n' t" 3t1'me copii dau 9i cur'u oaut

Mai ales in cazul ut"#Sl#ii'i-gt"i"r" n""i-suri dc care aln vorblt mar

ilqb'':*t"':r!::*$Jil':H,mgnr'*U'u;ifff f:mai feresc Pe ilmenl Ialti clasi de cetateni ;'ii'",t;a.!."lou-il: l*o"

razboinici nici latr' ruct

mame. nici fraS qi penilr;;"piii qqa$ l":littb"t"iiilor vor fi scuti$'

de asemenca, a" ",i.Jr"garui5

fa$ dercstut.statului.

S18. insl mi opre;;a ftt ;;;t{*g!e comunizarea femeilor si a copuror'

CePnolul II

$1. intAia chestiune care Yry l^ 31$^dlta aceasta este sa se s'tig cge

trebuie sir fie, in ."u *"iTt"n Constinr$e a" tii-oigun*:-n10ff"'*S

$i dace rcbuG -i."d,i'ff"ff ffi J'*lg:T,tfgm:1ru:*:"T i:i"i"t"ri, irUi"ctul acesta se poate t9t1"I;li,iilu,l*ili" i."r"t^ .tut"uinstituit cu privire I";;"i tilat"ptl:i1lTi"d inprivinta aceasta sta ̂

de astazi a lucrurilor si ilnpirtirea od.^E$:-tette toata lunrea' intreD' rn

Fp.nye$eo'op,i*,1i]iiJClynrXlf"i$*ff,rr1HAl$T$i:fontuhi ori numai asupra uzutrucnri*i i"1l':l'li l^"^-"*r*" in cbmunin nrotl individual, ou'" t'ebui" si se strAnga si sh se consume ln con

r. eu*; *.*"1* in,erpretat gresit al4j Susemihl' cat :,'^1il:"1:l] 'ii$ri"rl"'

u,'2. Si recioroc. A se vedea nnele cartji III si incepuhtl ct:tt-t

Platon.3. Plattrn, Rertublica'cadca V, pag 4ti4

28 ARrsr()TEL

roadele, crm fac unele,naFu,ni? Ori dimpokivd, propriebatea si culfura fiincll3[y"9:

si se irnpartiroadele t"r" i"-Ai"iri, un fel de comunism care siexsra, se spune. la cdrera popoar. l-U*"1-bri ;i fd;"riil;i;;il#;"buiesd!e deopotrivi puse in comun? - -' -'l

92. Daci cultura se incredintead unor miini straine, chestiunea estc::-,:,ryrtF si {gzlqsarea mutt.nai uffi iariaca cenlenii lucreezi ner_sonar pentru ei insisi. ea esre cu muit mui irrcu.cutu.'M-iiliif;fr:ffi,nefiirrd impar{te in mod egar,-in il ffi*#se vor ridica conrra cerorce se folosesc o.i p.im"f

!,iti,t-"S rn"""r# pufin, plAngeri clin parteaacetoracare primesc putin, Cesi *un."..-_u lt.3r. lnre oameni, indeobste, relatiile statornice de vial,i si posesia irrcomun sunt foartc anevoioase; insa ele sunt"ii mai arreuoioase cu privireIa chesriunea care ne

"::".$;fisi'; #;i.., nu mai deparre decitlii:^111"1" dc cilitorie, unde accidentui;;i;" neprevazur. si cel mailerlsemnat e de Sjuns s.a_provgace n"int"ieg-ereq t*;,j"h;;*i##l

il',#:ff#o*de mania contra acelora J;t;; *d.i;;;;il"Jt

$4' [a acest neaiuns dintii, comunismur averi]or mai adaugi si altercnu mai pugn grave. -E

in nruri *oi i";ffi;il;;referabili oranduirea deacum' impodobita de bu.cmoravuri pubrice si rhtiriG de cite regi bune.Ea reuneste foloasele cetorHie dod:"d#il Lmrrnismului si a]e posesiunii (individuate) exclusiv;. A"q;ij;r;;:f;,1i o.rr," oarecum comunisi ramane in acetasi *:t l,l*:",Jai"ririL"'#if;e ftind toate separare, nu

1o1 da n1$e1e la certur-U ete vor prospgry mai mult, fiindcd fiecare se vaurteresa de ele ca de o afacere.personaa i- uirtrtea. cetateniror le va regraintrebuintarea (forosinra) a^upa pi""".rilr;r#;:"r.t rorur este comun...g5' Si astazi se sisesc d",it; ;rr;;;fi;;i" acestei ordnduiri, care3135:f,ll:{'ns q tl nu este cu^nepulinfa; maiates in srarere bine or.gutlzate' tn care ea exisla ilt piule si in iarc eili putea fi Iesne cornpletalA.Cetitenii, desi posesori.:I:lt-.rsivi Gi.*eil: el, .uu tu imprumui.i orie_tenilor lor folosinta comurri.a an'mitor ot i".i".,nrU"l, in lacedembna,necarese folosegtede *_t?q Ut A" .uil atriu-." 9r cum arfi ai lui; si acestcomunrsm se intinde pa.ni.li asupra proviziilor a" .,ifeto,i"l.ai;1il;"j"r*-:yp.in..pe cdmp flind lipsit a" c![ n;;;;*.E'oent ca e mai bine ca proprietatea si fie paiticulara si numai torosin-la si se faci in comun. n

"ari.u rpirit"i" iln-a ri?."", g..ud de bunivointi

""t"^Tel cuseami datoria lcsiuito;-d

v*r!r rq

. $6.PS altninteri, nu :iiu.putea spunc toati ulirin sine i d cea si'." ri,n "^ t r i ;; pT;l;ti iffi #ff '_T

ff ff:;"1t*?X;::.^T: dilq".iroi, nu.este ca'm9i A^"ffi;; ,'"nii*"nt urdt; este un ser_nment cu toful natural. ceea ce nu inipiiaicir si fie mustrat egoismul, carel:+e^s,t_e in_su$i se'drnt ntul.acesla, ;iil;.

"t,;ovat al lui; clupi cum st:bagocorcste zgArccnia, desi este iti n."u o.r.urui"n-,.a iubeasci banii. Este

Te* t;, f ",i*

o irt,;rli ,1,, .in" se gax,ste gi i' Itgilehriplarcul cartea V, I ng. T3l_73.2.

Pott ttc^ 29

o mare bucurie.si indatorezi si sA ajuti p9 ptist"nl'l* oaspe$' pc cunoscuti;

i'"il;"i proprietatea individualA ne asiguri fericirea aceasta'

$7. O nrmrcun q"3 ui"ti"a"m a ins[tui aceasti unitate ercesiva a sta

dui, precuT ," ,u p t.ii;t;tbtd "tt*

nrilei de a se intiphri: mai indi'

irffaneru, cac-r e.qte 9'jtT"i;;;"tp"tt" gT'TT:tenie femeia dtrria' si in

al doilea rand, ctarntclel, care merge mani in mina cu proprietatea' cici

in aceasta republrctL ""ot"n"ui

nuioate si se. arate niciodatd darnic' nici

"i {aci weun u", o" ortniiie, penfru ci aceasti virtute nu se poabe naste

ut ain nr"buintarea a ceea ce posedi 9il'9u3s* I Tn as$el de sistem de legiuie (ca al lui Platon) are' mirturisesc' o

rnr"i3#." il*Ldt;;#"-";; filuntopie; la prima vedere' el farmeca

ffi;;;i;";,,rF *i"u""t" de bunivoin,ui pe c_are pare ci trebuie so iI}

sulle tuhror c"or"*o,, *ui ales cind cineva are ae band * jqqp*::::l

ffioiCo""titt Silor de astizi -si si le atribuie ry,toate defectr-rlui ca propne-

tatea nu este comuna: #;*;*pl"n;;6t, pe care le ftc si s-9 rysc1contractele, rona**iL-p"ntru-*Arturie falsi, ilientela josnici 6;*' jY*t

boga$lor; dar acestea.t^tit"*ti ce se datoresc nu proprietitii individua

le, ci riutafi oamenilor.*' tg. $i,t"t -udevar, nu se vid oare asocia$ 9i proorietari in comun ma

adesea in proces int " "i

i".aipot"*rii de bunuri p::::.tt:i$.tf:*

numirul acelora care pot avea asemenea certuriin asoclaol,este T:ll1tjlinsemnat in .otttputu$e cu acela al posesorilor dc propnetap pry::1i:

Pe de alti parte, ar fi drept s,i enumeram. nu nutnai relele' dar 9t toi":S:pe care le nirniceste comunismul; cu el, viata Yu. T PT",tu lug,i::"H*'Eroarea

lui Socraie provine din falsitatea principiului de la care pleaca' rara

indoiali, *t"trf ..i tutnitiu tt"Uoie su aibi un tel de unilate' dar nu o unitate

absoluti. Cu aceasti unitut"Gpi"si pAni la un anumit punct' statul nu

rnai existi ori, claca e*i.iitit;;d; este rle plAns' cici este totdeauna inpragul neninfei. Ca 9i cum ui *"o si faci o armonie dinu-un singur sunet'un ritn dinto singuri misuri. .,:^_ ^.

S10 N;ai p;; -i.iio.ui"au*t'i.ei se crrvine si red3ci la comuni-sm s'tunitate stahrl. .*"

".,.1,il-Jlpf", arpa."m am spuoo'; si mi mir. ca' pre

d"reil;;;;a"* "it*ti"

ii, rr.i,t ta, fericirea i' stat' igi inchipuie ca potsiJ regleze cu asemenea mijloace mai curAnd decAt p1n *o.tuTll pTfilozofie gi legi. Se poate vedea ci, in lacedernona si in Creta' le$ultoru auuut intpi"p.iuo"u?;";i;ilomunismul averilor pe obiceiul prAnz;u-ruor publice.

ftii.i-", uu incotro iarigi qi trebuie si $ni seamd de acest lung gir deuni in

"o.". A^.i

"r*""it.ul o. fi fost bun, n-ar fi rimas necunoscut' In

domeniut accsta r" poot" tpune ci tohrl a fost inchipuit, insa ideile acestean-au putut prinae gi attete nu au fost puse la incercare, desi sunt cunoscute'-_ -

1. Platon, Repubtica,carlea V, pag. 4M d.z. Vezi nrai s l rs, car lea I l , cap. I , $ L

30ARISTOTEL

POLITICA

a tJ I

$11' Ceea ce spunem despre Repubficaruipraton ar fi cu deosebire evr.dent daci garvedea un asemenea guvern ninpn{ in realitate. Mai inteiel nu ar putea fi insrituit decar .r1 ;6Jtd, ffit*rg ,si individualiza pro_prietatea, dand din ea o parte cdnd pentru *"""," comune, c2nd pentrrrintegnerea fratri'or si u.hrru.iror. Ai-J,]""*,"*r.r"ria aceasta n-ar facedecat si opreara pe nazboinici cte r" lm".iit "[

si to<xnai aceasta incearcasa faca in zilere noastre.raced"-""i;;ii. dl;;spre guvernur general aracestei oranduiri comuniste, so.r t" n".pun"li-i", iar noui near fi deopotrivi de greu a spune mai mult. c"loitl'u""*r"", gnrparea statului se\/a compune din aceasti multime d-e-ceti.teni, in privin]ta;t";;;;;;YPllnM.,Penb-u.plugari, de pildi, pitp.i"#"u ya fi ea particulard oriva I comuna? Ferneile si copiii tor t-voi ei sau nu in comun?

. S12. Daca regulile .on,,uni6Ei ."il ;A;i;nffu to!, care va fi deo-sebirea dhtre muncitori si rdzboini.iic*" #n'pentru cei din6i rispratnascultirii pe care o datoreazA*ta"rri$rp"i lin" ii * inu,lu si se supu-ni? Afari numai daca nu so intebuinla i rr'prirrn" lor mijlocul crctanilor,care nu interzic scraviior decdt doui iu.-.ii u rL. gimnastici si a purtaarme' Daci toate punctele.r" .".101ua "i"i,

p."*- sunt si in celelarte statc,ce va deveni a[rnci com'nismul? Se uori "on-Jurit

in stat doui srate dusnune unul alhria cici dinrnuncitori gi din razloinici se va flficui&""t.

ff S ffff* se va fi ri."t rup.uuegil"ioi, ;:#;F ; ;# ;ffi1'l

s13' cet despre nein.telegerile, procesele si cererarte vicii pe care so-crate le imputi societitilor.cri u.uni, nnr- J li" ".

uo. regasi toate, finiexceptie, in societatea sa. et *"t* *^,rfii,i?educatiei, nu rra fi nevoiein republica sa de loare a39ste re,sufame.il" *ltd"il;;"r*f*'il #-su49. 9i de atte materii {ot.ap.$e oufi;;;#", oar cu roare acesrea elnu di educalie decAt rAzboinicitor.sii. -

Pe de alti parte, el lasi muncitorilor proprietatea pimanturilor, cu co*dif,a sa-predea produsele tor; inr"" t".L;;i;;;* "."i

proprierari sifiecu tohrl neascultitori si cu deosebit dila;; ca hirolii, penestii, sauatAtia alti sclavi.$14. Socrate' de altrnitrteri, n-a spus nimic despre insemnitatea relativzra hrturor acestor lucruri. N-a vorbit nici a" ruri" it .r",

"*; ,"i*;;r.ar;de cele dintai, precum guvernarea, educatia si legile muncitorilor; or, nueste lucru nici mai usoi. nici mai putir iniemnai acela de a sti cum va fiorganbataea penhu ca comunitateo karoini.iloisa poati fiin1a aldhrri deea' Si presupunem ci nentrrr muncitori are loc comunizarea femeiror cuirnparlrea averilor; cine va fi insarcinat .u oa-lnirt u$a, penb-u ci biLrbatiisunt ocupati cu agricurtura? cine va n ingr.Lur in;*ii.a"alifrri";

615. Desigur, este foarte ciudat si te duci si caufi o comparale cu ani-

-^,lt^i*ru.i "

sustine .e t n"tn" f"meilor trebuie sA fie intocmai acelea

r3[fff*g^"trmfi i.[11:;!]i::ffi':ffi sill,ili;ffi -*

F#:T,tr',fffi #:iffi F"#fiffiiisft ifffiffiti p"ry$Pe r:ff ilTm :::Xr*;n:1,H,ilfli;:t'Hl:nezrcu nu varsa aulul 9ar.lrbauna in aceleasl .*"'J';-Sttt"t"ls$ne asffel ci' in chiar momenhrl

ry**',**l;ffi#f litlifffi iFt'''}-ry;"d#;;6;ri"

r"gi"iil*r"i "rl" "e

faci fericii statul intreg insi stat'l

inrrpo n-ar Duteu t f"ticii'Jna m*otit"t"u, ori numai cAf;va rnembri ai sii'

dilil tt$, sunt lipsi[ de fericire' Cici fericirea nu se asearvna qr nurne

rele cu sol a caror suma poate avea-oanumiG proprietate ry 9ar'e.no g"e

ffi;";i"-pfu{ cuna "'uo.tu

de fericire, este aldel; pi daci ingiqi apiri-

ffi .d"l"t;; lunt iericif, cine oare va putea pretinde "i

fi:i Dlf-:11"

iloqt ,;."seria.9ii, nici masa de muncitori legati de munca mecanlca'* t'1i:i;iil;;i" dt";";il."'ll"i.pulri* hudiG de citre Srcrate;;ias

puti" ta mai citez inci multe nu mai pu$n serioasc'

Ceprrolur III

$1. Aceleaqi principii se regisesc in scrierea lrgrle2t99mnus1mai,11-ziu. fut'el. ma voi t-gtnilu,ii mic numar de observatii despre Constitw

!apg care Socrate o ProPune acolo'- -i" t"utut rf n"prUl,.i,'pf ui", nu aprotrndead decat foarte puline ches

tiuni asffel, co**i"tni."piiroi!iir"*"itot, motlul de aphcare 4 ?t""Ssistem. oroorietatea si otmii-t"u suuemamAntrrlui' El imparte ggi rylF;;;d#ifi.;"dd;k,ffi .ft

"riideopafl e,dgcealallirazl.oSuc,ii;

o parte " "i"stota,

care formeazi o a treia clasi, delibercaza,cu pnll:]?

ahcerile stahrlui gi le conduce independent'.Socrate a uitat sa spuna oaca

**"lt".ii 9i.n""itiugii tt"Uui" si fe admigi la putere info proportie oare

care ori daci trebuie *e n" * t"trt inlihrati, dacaau ori nu dreptulde apurta arme si de a lua;;" 1" expedi$ile tilitut*' in schimb' el crede cai"i"ilrtili*il.i ffiilu..1-p"ib-u"i"i.i in lupti si si primeasci aceeasi--=;_-

t. int ad".ret, Platon suslne in Reprrblica ci ferneile trebuie sa ia parte la [oare lucrzr-

rile birbatilor. deoarece *fi"t..ioi*"sti pize** turmele tot asa de bine ca si cAinii'

Vezi Republrca, cartea V, pag. 451 d. ,! -^^: -^;nr?r . .2. ta; il;ri* rl fft*"t". principiile stabilite rle Piaton sunt mai pozitive si

mai realiste decAt in Republica.

pentru muncitori comunizarca si a fenreilor.iu iunurito.

1. Penestii erau sclavii tt:szrlienilor

3 Z

qdy*d.g ca. gj ei Reshrl scrierii este completat fie de digresiuni, fie cre considera.tii privitoare la educatia rizboinicilor.^ $2. In l-egilenu se gisesc.decat aproape numai rrispozitii legisrative.Socrate este foarte concis relativ la constitu$q dar cu toate a'cestda, lr ancsi o facipe cea pe care,o p_{opune aplicabifi shtelor irr g""t*l;i;;;;;oas cu pas la proiectul sau qin6i Daca las la o parte comirnizarei r"o,"ito,gia. averilor, tgt,l se a-seamind in cere doui republicl

"au*p", "nulil"orazboinicilor de muncile grosolane ale societifii, pran .iib-;;;, il;sunt aseminitoare. Numai atit ci intr-a doua et bxtinae pranarrit".;;;;pan^a;i penbu femeil si mireste de la o mie ta;;ilil;i,.,i#ililor inarmati.

$3 Fara nici o indoiald, dialogurile lui Socrate sunt deosebit de wedni-ce deatentie, pling q* eleganti, de originaritate, de imaginiti";i".a o;;t;,ca ar t rost greu sa fe toate afirmatiile deopob-iva de drepte. Asffel, sa ntrne lplim, n-ar febui altceva decdtinh:eaga cAmpie a gubilonJ*r *u o;_c9 ali pgrnie nes_firsitipentru mulflmeaiceea .,re bebuie

"a no*..ii

grnci.nui $e gaq4F din sand sau, frri a mai numira cearard "u*;d"ni;

,t"femei gi de slugi de totfelul. Fir.i indoiati, oricine este liber *.r""r" a"oavoia sa fel de fel de inchipuiri; insi nu tebuie si le impingei" pa"a r" iil-posibil.

$4. -Socrate afirmd ci, i c9 nriyg$e legrgla[q, nu trebuie si se piarclirdin vedere doui lucruri: pimantul si oamJnii. bl ar fi putut aaiusa'si s;telc veciqe, afari numaidaca nu se lagiduieste statului

".i.;;;6;iil;;externa. ln caz de razboi, trebuie caforlamilitara sa fie organizaii,'nu nu_fa1n9qtru a apira tara, dar- si penlru a ataca in afara. nt*ta"a *

";rlrazbourca nu este nici aceea a indivizilor, nici a stahrlui, totrisi febuie sa1!i;i je taci temut fati de dusmani; nu numai can,l niunt"ii t;;da;sr cano au evacuat{.

" -ss -c4t dgspre firtinderea loturilor proprietitii, s-ar putea cere ca elesi fie altele decAt acelea pe care le fixeazi platon'si, -C A"", g n"-,""iprT\se si ml clare. ,,Proprietatea, nceel,trebuie si se indnaiptnd-canJsatisface tr^ebujnfelg unei vie{i c'mpitate", wand si

"puna pfi ur"u.ri,

ceea ce se intelege indeobste printr-un trai bun (viatd lesnicioural. cxoi"_sie_car-e are desigur urr inleres cu mult mai rarg. o ti.t.r-Jarritl p.iri"sa fie foarte anevoioasi. ,,cumpitati si liberali"" ar fi fost o aln"iuJ*rlimaitruni. Daci lipsegte una din acesie doud conditii, se il;;;ili;;sau in mizerie. Folosirea proprietitii nu cere alte calitdti; asdel, nu ." o*lte zice de intrebuinfarea proprietif;i ci este blAntli

",i;;;J"";;, l"J;poate vorbi cle o folosire moderata ii damlca; si acestea sunfin mod necesar virtutile cc se pot arata in folosirea proprietAtii

1. Platon, Legile, cartea \I.. 2. Plat,n zice cinci nii patru sute, numar duodecirnal (rnuldpiu rle 12), c.inria ii atribuig o insemnitate dcoscLiti. Vezi irs,l", .art"i \'.-'

* ''

^ 3. critica lui Aristotel nu panr rlrea&. Sparta, farn s:i aibi campii ca ale Babil''.lui.intretinuse pAna la zece miiile ost:rsi ^(Bartiretlernit *"

Potflrca rr

86. De asemeqea este o mare CreSeal? ca Socrate imparle lohrri egale

"d;;;;d6il;1,;* nu determinl nimic cu privire la nunrarul acestora

sij lasi sa procreeze rarai-i*' ie*"a intAmpierii si echilibreze numirul

iegaturilor stenle cu acen al na;terilor' sub prete.xl ci' in starea de acum a

hcrurilor, pare ca u."utJ "ti-tiiit'o'"'*"

rale oe la srrre' insi mai trebuie

mult pArra la o asemanal i"t" tttt"f acesta si cele existente' in cetitile

noaste nu este *5n"1 r'^"0"i p"tttu ca proprietitile se impart infe copu'

oricare ar I numarur '"iianli1ana' din-contri' ci ele vor fi indivizibile'

ioffipiii *p-t-tu-91ari, psni oti"*u$' nu vor poseda nimic'

$7. Ilcnu cet mar tp6pi * n si se linriteze popula$a nu proprietatea"

,ii*6."^ * lotmaiimi, * nu fiebuie depisit' tinand seamala fixa

iea lui 9i de propoqa n""tth a copiilor care mor qi de sterilitate^:1*-

toriilor. A ne lasa la vora i"tarnpinrii' -ta

i" t93 mai mare parte dintre state'

#;'il#tr&tabili de mizerie in aceasti republici; iar miz'eria aduce

#b;*1" ;ril" gi cri-"ie.in scopll de a preveni aceste rele, unul dinte

#i"r,i,*rri r"gislatori, ih.aiaon iti" corinf decidea ca numirul familiilor

ffi,i!1ii.j|U;;A**-e t"*tti.Uat, chiar cAnd loturile primitive ar fi

tjt"""t"''i*g"f" in frg,f" *a ficut tocmai contrariul. De altrninteri, vom

tpun" -"i teiziu pil'erea noastra cu privire la acestea'"tl;.'l;;; o.ti., i. tt't"tt't legtlor'a se determina deosebirea guver-

"*il;d" gt";;a[ Piaton se m*irgineqte a spune ci raportul unora cu

ceilalti va fi acelasi * Ei'lirir"fii .uieu.t"ru, ficute amAndouar din alt fel

de lAni.--'F;" ahi parte, tleoarece permite creq'terea bwturilgr rno!ilg pani la

o hcincire a lor, de ." n*ie*-out*" latitrrdine ;i paryntruilor? In plus,

hebuie si se ia aminte ci depirlarea locuintelor una de alta este' poate' un

principiu fab fn oonotniu ao'*".ti*. Platon nu di cetitenilor sii mai pufn

de doui locuinte cu totriizorate si este intotdeauna foarte arevoios a snedouicase. -. :,.-"'$glit*UEte,

sistemul politic al iui Plat'on nu este nici democratie' nicr

thst;G;;t" iu;"*A*a"h,l care se numeste renrrlt$' nlaT:l^T:":pune dintoti otat"nii.rt" panir arme' l)aca el pretinde a da aceasta un-

itiutti". ni"a."i ,,"i obiinuiti in cele mai tnuiie state' poate ca are dreP

;;I;JJJ-;;tt t#;d" *;;"i'" indata dupd constihrtia *{:9M"td i-;;;;piefenri* ezitarepe aceea a lacedemonei" sau oncare

alta ceva mai aristocralici.$10. CAtiva autori ;;dnd ca Constihrtia perfecti trebuie si reuneasca

.ld;J;;il;"LioifJi" iar penbu aceasta insusirc ei laucla pe aceeaa Lacedemonei, in care se giscsc combirratc ceie t'ei elenrente: ollgarnle'

--tE"t,,n pr"o.ri" unum" ca numiml casekrr si.;.rl loturilor :" ^'

"..119:::.r1.:TiiDatnt sute. Numarul c.rpiilc,r iiu t titttlt"or;,, insa mijloactle p{inbx a restrenge acest numirse[rctvecleaincarteaaV'aalcgikr ' i : rraici ' incit f fei l l (easLa' ln( 'alr lY'sJ'

2. Vezi mai jos, cartea II, cap. \4.

AR/.STOT[T

35) ,J + ARISTOl"EL Pourtcamonarhie.si democratie, reprezentate, una de cife regi, alta de cdtre se-ronf, a treia de cife efori, care ies totdeauna din d"d"ril; pd;,ili Afu:.este adevarat rad in efori elemenhrl tiranic si a"."op"o

"i",i;;hrl d;"#cratic inprAnatrile comune si in disciplina zilnica a vietii

!lt, I tratatul bvq"( y pretinde ca trebuie a se alcatui ConstitutiaperM din- democraf;e' 9i din tiranie, doui forme de cG;ir"a;il;l;sqnte-m in drept ori si le negim cu totul, ori sI le "o*ia"re_"";[;";rele din toate. unii au deci murti crreptate si sustini

";;;ti.;F" ;'i;gi; 9i cea mai buni constituf,e este aceea care admite "ailil;il;t-mente diferite. sistemul lui praton n-are nimic monarhic;

"r;;;il;""etnlig-lri" gi democratic, sau mai curdnd are o tendinti p.o"u'tu* .at"*q*t":9llic1p o.nrobeazi modul de instruire a

'#6.ildio;rAl.;

lu*,:u qTtdl {r,h: Rrintre candidatii alesieste un fapt Si in Aemocrati".itn ottgartue; insa a impune bogatiJor indatorirea de a Iua palte la Ju;iri.de a numi autorititile si de a exercita acolo toate fu";di[;;il;, iitfr;ptga$i pe.ceilalg cedteni.de

""""t" a"ioriGte o insrit'tie origarhici.Tbt oligarhie este a voi sa chemi la putere mai ales p" togut si"?"r"-.funcf;ile cele mai inalte censu_luicelui mai riaicar

_ $12. Alegerea Senahrlui siua este, de asemenea, intocmiti oligarhic.Tog ceti.tenii aleg in mod oglieatg4y, in_*" "l"g

p" magisbati di";i; h_tAi acensului, apoi un numir egal din clasa ,ioua, upoi t"t "*

ai" .i"*a treia. Numai ca aici, to$ cetiienii clasei a feia si u put" *,rntiib";$';;vgt^eze; iar in alegerile censului { qluulga si aclaseia pat", uon,inu "rt.obligatoriu decat pentru_cedtenii din cere doui dintai. in n L, Fr"t* #".ca to! alqii sa se imnarli eg.:4 pentu fiecare clasi de ce.ns. Si;ilJ;;;va.face. si precumpineasci inmod n"."r*."tit"nii care prites" ..nsuicel mai mare, cici mulF cetileni siraci se uo, inpn" d" l";G"h;inu vor fi obligati la aceasta.

s13. ci o asemenea Constitutie nu este alcat*iti din monarhie si de-mocratie, este clar. F no4" convinge cineva de *S"J a"pe';;;;;;;sp}s; ;i se va incredinp gi mai bine cand voi uorUit J"*pi";;"il;i;#"cular de Constitutie. Aici voi adiuga numai ci este pd;"Jdr;;;id;;"magistrag.dupi o listi de candidal! d"rt.b;;cient atunci ca oricaticetateni, chiar un mic numar, sa se uneasci, p""t-,,

" aiil;;;;;

alegeri.$14. Termin aici observaFile mere cu privire Ia sistemur dezvoltat inh-atatul legilor.

Cerlrolul [V

61. Mai sunt si alte Constitufi care se datoresc fie unor simpli cetileni'

ru,ff;r'dfi-ili ;;E;t"d Toate insi se aprooie de Constitrfle exis-

tente dupa .ur" ." grru"-i-ut "*--tt'i"te

mai mult decAt cele doul re'

Sliirr"jX" r"i Platoi. Nimeni pani la el nu a vmt sl introduci asemenea'uv'-- - ' -""i"t*it"r si a copiilor 9i mesele comune lleinova$i Precum comuilzfemeilor. M'ltora ru."rr al .lp"i"**,i+ t# a fi oiganizarea prgn-ne$S'

ia,onrl r.rnic, dupi parereail;-u'6ttititi.sogiae' Phul"u* din Calcedon'*riiirrd;i.aceasti

idee, " "u*Fn"t

principiul ci averile trebuie si fie loate

esale."t*#. N*, i se pare anevoie a crea egalitatea c.hiur de la inceputla inteme

rc*x."i"r.i,qi[qi-*t *&oi" de"introdus in statele constihrite mai dq

;ril;;;"ti 6 gufi*"." po"i"i"ai^ totugi, dyni el' obligand pe bogali

A;*-;-t;, alt *e "u

ptitl"u*i i"t p" sdtati sa ptim"asci' dar si nu dea

Platon, dupa fllm am "p*F.fi"4

Wile,credeacae necesari o oarecare

il;ilt"; ;;til"t, tti-#-ffidtE""1*.i cetifean si i se asierrre legal

o cgt de mici avere si, p" a" Jtl pJ!, sl nu-i te iiig:aauit nimanui a depisi

lncincitul unui minimum determinat--'- Si. Nu r"n"i" "a

re uit ,.-d se aduc asemepa.tep' t113-t111t^::'l1l1de dte Phaleas si Platon: anume, cand p-fixeya asffcl canhtatea averuor'

tLU"i. * se fixeze 9i numirul copiilorr' Daci numiml cggiitor 9{111corespunzitor f4n d" proprietate, va trebui.si se infrangi legea rn moo

o"""-dir__- "i "t

iar hirri irt "iti""i, "rte

prinrejdios ca atAtia cetateni $inf9cei instiriti si devinl siraci, cici va fi lucru greu ca acegha sa nu devrna

revolutionari.''' S.i.;{"*rA influenfi a egaliti$ averilor qsqpra asocialiei politic:

*iinleieasa de citre unii dinre vcchii legiuitori; dovada Solon' in legle sale'dovadi decrehrl.-" int"ia"" rittirif" nelimitati de pimanluri. lotrivit.*t"i"-i pti""ipi", tnele legiuiri, cum e aceea din bcrida, interzic a se

"i"d;;[l;6;u a]Sel dEcat iicaz de nenorocfe bine conslatata sau

prescriu si se pistreze loturile de la inceput.' Al.ogat.a un"iiegi,i" i"fU acesta li lrucade a acut Constitutia cu

toUrl Oem-ocratica p"niu * a" ahrnci oricine putea si obtini magisfahri,firi conditiile de Cens cerule altldalS.

55. i;i.hi"t;;tlili;; ac'easta, dacd o presupunem stabilita'nu.i--piedici ca limita lesali a averilor sa devina ori prea larga, ceea ce ar aducein cebte ttouiii r5"a*ir, ori prea strAmti, ceea ce ar aduce strAmtorareaptint"""tli"ni. erfJl"r

"tt" de ajuns ca legiuitorul va fi ficut egale ave

rit", mait "f"i"

-i l";i ;;;.;portiijuste. A fi gisit aceasta misuri pedec-tipentru toti cetitenii'inseamni a nu fi ficut inca nimic; chestiunea cea mal7 Pr4n4 aici in sensul celei rlin urmd clase a cedtenilor

2. ln cartea III, pag. 693 d.3. In sens de denragogie.4. Platon, lc.erle t:artea Vi, pag.756 b.5. Vezi mai jos, carlea VI, ca1r. V, 95+ si urmatoarele.

. l Obiectie carc se poatc aduce oricarei legi de improprietarire care nu ia misuri sAimpietlice pufu"tlr-.o t,,t"rilor prin r.nostenire, mai ales la rur popor prolifit:

) - rPoLtTtcA

Cartea III

Despre stat gi cetifean. Teoria guvernemdntuluigi suveranitatea. Despre regalitate

Ceprrorur I

S1. Cand se studiazi nab"rra si specia particulari a diferitelor forme deguvernamant, cea dintAi chestiune este sa se s,tie ce se infelege prin s&rt.In vorbirea obisnuiti, cuv6nhrl rrcesta este foarte echivoc; un anumit actemani penffu unii de la stat iar pentru al$ nu esG decdt actul unei mino-rititi oligarhice ori zrl unui tiran. Cu toate acestea, omul politic si legiuitorul au in vedere nurnai statul in toate lucrdrile lor; iar guvernimantul nueste decAt o oarecare organizare impusi tuhrror membrilor stafului"

52. Dar statul, neliind, ca orice alt sistem complet si format din pitinumeroase, decit un agregat de elemente, febuie in mod ladit si ne intrebim rnai intii ce este cetifeanul, fiindci cetitenii, intr-un anumit nuntir,sunt chiar elementele statrrlui. AstJel. sa cercetim mai intAi cui i se cuvinenumele de cetitean si ce wea sa insemne el, chestiune adesea conkovcr-sati si despre care pirerile nu sunt unanime, cutare f.ind cetitean pentmdemocratie, pe c6nd adesea incetead sa fe cetatean pentru un stat oligarhic.

$3. Vom scoate din discutie pe cetatenii care nu sunt ca atare decAt invirtutea unui titlu accidental, bunioara aceia ficu$ printr-un decret.

Cineva nu este cetitean numai prin faphrl domiciliului, cici domiciliuau 9i sFiinii gi sclavii. Nici nu este in urma dreptuhri de a sta in justitir'' careclamant ori parAt; cici acest drept se poate da prinfo simpli conventiecomerciali. Domiciliul si actiunea jtuidicl pot apartine unor oarneni carenu sunt cetiteni. Cel mult in unele slate se fimtteaza dreptul de folosintanumai penbu domiciliati; li se impune, de exemplu, sasi aleagd un garzurt';iar aceasLa este o resfictie la dreptul ce li se acordil.

$4. Copiii care n-au atins inci vArsta inscriptiei2 cetitenesti Ai betraoiicare au fost stersi dilr lisd sunt int-o pozi$e aproape o*rnfoitou."; .i utti'si altii sunt desigur cetiteni, insi nu li se poate da aceasti calitate in nrod

Vezi Isocrate de Corai, vol. II, pag. 130,In registrul prrblic, numit la Aten.t ltxiarchit

12

'#*fJ#"1x",ffi ,11[Tlsi;;ii^y'ffiiil$;:nT*:ffi'1fl*lrm"m::ffi'nx"Js::"T'fi ti'i"ffi :""i::eH[?:i?f*?; ifu aritat Cici alfininterea sar putea pune aceeas,i intrebare

Hfirfr,t ; L; *." "u

pierdut drepturile lor cetitenesti ori care triiesc

iloil,f" *t5 lntre?arg nu sar putea rispun{g decAt tot as-a'

crractensuca aoevarahrlui cetifean este ci ia parte la firnctiile de jude

"ilt d" magistral De alnninteri, magistrahrrile pot fi tem-pnrarg astfel

:: ],, fi.;;i"dati ocupate de doui ori de aceeasi persoani, sau limiiate

ffi;n"-" alti normt-sau pot fi generale -si firi limite, ca aceea de jurat

riAe m"mU^ al adunirii Publice'"'li. So put"a ca cineva si nege ca acestea sunt adevirate magistrahrri

s.ci"r" . iu *"o putere indivizilor care le exerciti; dar ni sar parea des

il a" tiamf a nu recunoa9te nici o putere celor.care au suveranitatea Ei

&*,i i"AU decizie. De altrninteri, este pu$n important este numai o

ilSiun" de vorbe. l1mba n-are un termen unic pentru a exprimaideea

ilj"t", qt de membru al adunirii publice; pentru apreciza aceasti idee

,Lit"r-"""f de,,rnagisbaturi generali" si numesc cetiteni pe tof;_aceia

ffi iau parte la ea. Acea-sd definitie se aplici mai bine ca oricare alta c.e

lorpe care ii calificim de obicei cu numele acesta'

$6. Cu toate acestea, nu trebuie si pierdem din vedere ci in orice serie

de licnri in care subiectele sunt deosebite specific unele de altele se poate

caunul si fie prinul, altul al doilea 9i aqa mai departe ;i se poate totuqi sa

nu existe inte ele nici o relatie comuni in natura esentiali a acestor lucruri* * *"""U,J"ti" .e nu he decat indirectl f)e asemenea, Constihrdilenise arati deosebite ca speF, unele in randul intAi, altele in cel din urm5,fiindcitrebuie, firi indoiali, si purem constihrtiile denaturate si corupteln urma celor care au pistat CIiti puritatea lor: voi spune mai tArziu ce i'o

feleg prin Constituf,e corupti. Ca urmare, s,i calitatea de cetilean WyrnOd necesar de la o Conshtufe la alta, iar cetaleanul, a$a curn l-am definit,este mai ales cetifeanul democratiei

$?. Aceasta nu inseamni ci el nu poate si fie cetilean si in alta parte;hel nu este acolo cetibean in mod necesar. Unele Constihltii nu recunoscDopoml; in loc de adunare publici, este un sena! iar functiile de- judecitorqtnt atribuite unor corpuri speciale, ca in lacedemona', ttnde etonl lsl lm-

Inrtbate afacerile ciuile,rlnde gerontii instruiesc omuciderile si 'nde celehlh procese not fi repartizate la alte tribunale diferite, si ca in Cartagina-'unde cAteva nragistraturi au privilegiui cxclusiv al tuturor judecif;lor.\_--,_

l. Vezi carrea Il, cap. Vl, 516.z. vezi carrea ll. cap. VIII, 54.

56 AR/.ST()l Et

$8. Defini$a noastra a ceti{eanului Sebuie modifcati in sensul acesL1Doar in democratie exista drepful comun gi nelimitat de a fi membru aladunirii publice si de a fijudecitor. Acestea sunl din contri, puteri speciale; cici facultatea de a delibera cu privire la afacerile stahrlui si aceea de ajudeca se pot extinde in fuvoarea tuturor claselor de cetiteni sau se pot lirni-ta numai la unele dinfe ele; aceasti facultate, iarisi se poate aplica la toatcobiectele ori resfAnge nurnai la unele dintre ele. Deci, evident, cetiteaneste individul care poate avea in adunarea publici li la hibunal vot delibe.rativ, oricare ar fi stahrl al cirui membm este; gi inteleg prin stat o mul$rnede oameni de felul aces|a, care posedi bot cei febuie spre a trii mulfumitir.

$9. in vorbirea obignuita cetifean este individul niscut din tati cetiteaagi dinto mami cetateant numai una dinb'e aceste conditii n-ar fi indestu-litoare. Unii imping gi mai departe cerinfele si pretind doi sau trei asr:en-denfl gi chiar mai mulf,. Dar din aceasta definitie, care se crede asa de sinrpli gi republicana, se naste o alti dificultate, anume de a se gti gacir acestal doilea ori al fteilea ascendent a fost cetitean. Ast'el, Gorgias' din kon-tinum, pe jumitate din incurcihrri, pe jumatate in batjocuri, pretindea cii,precum oalele sunt ficute de mesteri olari, tot asfel si cetitenii din larissasunt fabricati de catre mesteri speciali, caci exista asernenea mesteri delarisseeni. De alffel, lucrul e simplu: ei erau cetiteni daci se bucurau dedrepturile enunlate in definitia noastra; cici a fi niscut dinfr-un lati ceLe-tean si dintro mami cetifeani este o condile ce nu se lnate cere cu drel>tate de la primii locuitori, de Ia fondatorii cetitii.

S10. Mai mare dificultate este poate cu cei care sau licut cetiteni hrurma unei revolutii, cum este, de exemplu, Clistenez in Atena; dupi alun-garea tiranilor, elincetifeni pe multi striini si sclavi meteci (domiciliati);referitor la acestia, problema e nu cine este cetafean, ci dac[ pe drept odpe nedrept (sau ficut cedteni). Desigur, cineva ar putea inffeba mai de-parte daci un cetitean ficut pe nedrept este sau nu cetiitean, intrucAt nueste decit unul fals si in mod injust cand insi vedern ca existi si autoritaticonstihrite in mod injusl pe care totrrsi le recunoastem ca avdnd autor"itate,insi nu conform drepfului si fiindci am determinat notiunea de cetitearrca pe unul cdmia ii revine o oarecare autoritate (ca flind pdrtas de fapt liraceasti autoritate, dupi cum an) spus), unneazi ci febuie sa-i denuminrcetiteni si pe acestia (ticuti de citre Clistene); iar in ce privegte aprecier<,':rdaci sunt pe drept ori pe nedrept, chestiunea aceasta depinde de cea pecare aln puso la inceput cuLrre at:t a ernanat de la stat ori nu. Astfcl, cArrrldupi oligarhie sau tiranie urmeaz| dernocratie, nrulli cred ca hebuie sh sc

1. Gorgias, sofist, cont(]ntporan al lui Pericle; mrnttle lui il poarli fainnsul <ilalog ;r1lui Platon. El se bucura de un urare renume.

2. Clistene a stabiiit in Atcrra 10 triburi in loc de 4, cit'e 508 i.Ch.

Potrrtcn 57

^n$leredatoriile contractate, cum zic ei, nu de cake stat' ci de ciire tiran,

iiicl mutte alte (obligatii), intrucit put'erea sa bazat pe samavolnicia (e-

l"r.ituol asupra cetatenilor, iar nu pe folosul obsiesc; (insa qi democra$a

ooate $ n-aiba in vedcre interesul obqtev)"""-ett. At'nci, actele de guvern democratic, conform aceluiasi principiu,

nu i pot socoti emanate de la sbahrl democratic, dupi cum nu $au socotit

nici acelea ale oligarhiei sau ale tiraniei.'"--De aceast^i conkoversi Sne, dupi cAt se pare, cercetarea: dupl care

aiteriu trebuie si decidem daci statul este tot acelagi od nu mai e,ste.tot

.otuqi, "i

un altul. Considerarea cea mai superficiali a acestei chestiuni se

;;i" h teritoriul (statglui) si la locuitorii lui, cum se intAmpli' cie exenr

oiu. ci locuitorii pirisesc teritoriul unde au locuit si se asazi unii intr'un

i.", utUi ln alt loc si intrr.barea de aici, daci ei rnai alcihriesc aceeaqi cetate

dhryi stat), nu trebuie socotiti deosebit de grea, cici deosebirea diferite-lor inli:lesurl ale cuvdntului ,,cetate" face deshrl de usoiu'i tlezlegarea difi-

cdtnFi.SiZ. U fet se pune problerna cand (invers) locuitorii ocupi mereu ace

lapr loc; ln ." "uz

tebuie $ se considere aceasta drept una si aceea5i ceLate?Cici doar nu zidurile constifuie unitatea cetitii, altrninteri s-ar putea con-sbui un zid in jurul Peloponesului intreg. $au vizut cetiti cu dimensiuniaproape tot aga de vaste, cu circumscrip$ m?i degrabi cAt ale unei natiunia'ecaf* unei cetiti, de exemplu Rabilontrl', despre care se spune ci, labei dle dupa cucerirea sa, o parte a orasului nu stia tnca nimic despre aceasb. De altninteri, vom gisi prilej si deslusim in alti parte aceasta chestiune,cici omul de stat nu trenuie, clesigur, si neglijeze aceasti chestiune, dupicum, de asemenea, frebuie si se ocupe si cu problema: ce mirime 9i cenumir de locuitori este mai favorabil si aibi un stat si daci este mai bineca cetltenii si fie de acelasi neam ori de mai multe.

$13. Dar sa admitem ci acelasi teritoriu rimdne loc-uit de aceiasi indi-via.jn

".eit.ar, este oare posibil atAta weme cAt nationalitatea lmuitori-

lor rimAne aceeagi, a sustine ci stahrl este identic, cu toati succesiuneaneintrerupti de nasteri gi de decese, dupi curn se recunoagte identitateafluviilor si a ianoarelor. desi undele lor se reinnoiesc si se scurg intruna?0d bebuie sa sustinem ci numai oanrenii rimin aceiasi, insi ci stahrl devlne un altul? Statul este intr-adevir un fel de asociafe; daci el este o aso-qatie de cetiteni ce se suplrn unei Constihr$, Constitutia aceasta prefacS'n-du-se si modificAndu-se in forma sa, unneazi in rnod necesar' paremise,d statul nu ramAne acelasi; ca si corul cornic si tragic (pe rAnd), pe care

-+_

I' Paranteza este reconstituirca probabilir a hri Susernihl'

. 2. Este vorba de ocupatia lui Crus (Vezi Herodot, I, 178,192). Herotlot insit nu spturenuni" O" . ["iu ,i, .i nu-r ci pe cand periferia orasu]ui cazrrse in miinile dugmanului,cenb-ul nu stia nimic desnre evenitttrnl.

60 AR/s rorrrdouA lucruri: mai intAi, cd cel care se supune gi cel care guvemeazi nu kebuie si invete amfuidoi aceleasi lucruri si, in al doilea rAnd, cA cetiteanultrebuie si aibi ambele talente, sa se bucure de autoritate si si se resem-neze la supunere. Iati cum sar putea proba aceste doui afimratii.

$Q. Exisd o putere a stipAnului (asupra sclawlui) si, dupi cum amvdant', ea se invArteqte in jurul trebuinfelor de rAnd ale viefi; ea nu cereca cel ce porunce$te si fie capabil si lucreze el insusi, ci numai si stie sise foloseasci de aceia care il asculd. Reshrl e treaba sclavului si intelegprin rest munca necesari spre a face tot serviciul casei. Felurile de sclavisunt tot asa de numeroase precum sunt si deosebitele lor meserii; s-ar pu-tea rAndui printre ei si muncitorii uranuali, care, cum arati si nurnele lor,triiesc din munca mAinilor 1or. Printre muncitorii manuali febuie si fiecuprinsi si toti lucritorii meseriilor mecanice si iati de ce: in cAteya statedin vectr-rme, lucritorii au fost inlaturati de la func$ile publice, la care n-auputut aiunge decit in mijlocul exceselor demagogiei.

$9. Insi nici omul cinstit, nici omul de stat, nici cetateanul bun n-au nevoie, decat cdnd pot gisi in c'le folosul lor personal, sa gtie toate lucririleacestea precum le cunosc oamenii meni$ supunerii. in stat nu mai e vorbanici de stipan, nici de sclarr nu este decAt o autoritate care se exerciti cuprivire la fiinte libere si egale din nastere. Aceasla este deci autorilatea politici, pentru care tebuie si se {ormeze viiborul magistrat, mai intAi supturAn-du-se el insugi, precurn se invati a se comanda un detas.ement de cavaleriefiind mai intAi simplu ciliref afi general, executAnd ordinele unuigeneral,a conduce o falangi sau un batalion, servind ca sirnplu soldat intr-una oricelalalt Deci in infelesul acesla este drept a se sustine ci singura,si adevl.rata scoali a guvernirii este supunerea'.

$10. Nu este nrai pufin sigur,;i rnerihrl autoritatii si acela al supuneriisunt foarte deosebite, desi cetiteanul bun trebuie si reuneasci in persoa-na lui deopobivi Stiinfa si frirla ascultirii si guvernirii si desi virhrtea saconsta in a cunoagte aceste doui fefe ale puterii, care se aplica fiintelor libere. Ele trebuie, de asernenea, si fie cunoscute si de omul cinstit dacd intelelrciunea si dreptatea guvemirii sunt altele decAt intelepciunea 9i drept-tea supunerii - penhu r:d cetatearul rAmAne liber, chiar c6nd se supune -,virtutile celiteanului (de t:xemplu &eptatea sa) n-ar putea f mereu aceleasi;ele febuie si-si schimbe forma, dupi cum se supune ori guvemeazS. Ast-fel, curajul si intelepciunea este una la birbat si alLr la femeic:. Un om arpirea las daci n-ar fi viteaz decAt ca o ferneie viteaz-a; o femeie ar pirea gr-rralivi daci n-ar fi dec.at atAt de licuta pe cAt trebuie sir fie barbatul care stiesi conduci. Asdel, in familie, roluriie biirbafirlui si ale fenreii sunt foarteopuse , datoda unuia fiind de a clistiga, iar a celeilalte de a conscrua.

7

Pot' t t t(A 63

$11. Singura virtute spe-ciali a guvemirii este prudenfa; cat desnrc.nan-

nfte, ele "utrt

in mod necesar un bun comun al celor cal.e se supun ;le-

cebr care guverneazi. Prudenfa nu gste qt^u1 1", O"T "^:H:.9"^:1*'viriltea propne a supusului este o dr-e1lt1 incredere in s, eful sau; cetatea-

nul care se suprme este iahbricantul d'e fluiere; cetaleanul care comandi

r"ta * artistul care Sebuie si se serveasci de instrument'*JlZ. DiscuFa aceastia a avut deci drept obiect sa se ooati vedga pana la

6s d;ct virtutea politici 9i virhrtea particulari sunt identice ori deosebite,

fnt**t se confundi sau intrucAt se dephrtnazauna de alta'

Capnolur III

$ 1. Mai rimane inci o chestiune de rezohat cu privire Ia ceCrtezur'

Oari cinela nu este cetifean decAt in misura in care poate- lua parte la pr

tere, ori kebuie si se puni gi meseriasii in randul cetatcnilor'i Daca se da

aceasti calitate ci,i- unoioa-"ni intin ra6 de la puterea publici, atunci

cetit"*ul nu mai are, in general, virhrtea qi caracterul ce i'am afribuit' pen-

ru ii aitttt-utr meserias se face un cetilean. Dar daci se refuzi calitatea

iceasta meseriasilor, care va fi locul lor in stat? Ei nu tin desigur, nici de

clasa striinilor, nici de a metecilor. Se poate spune, este adevaraL ca-nu

este nimic ciudat in sihra$a lor, deoarece nici sclavii, nici libertii, nici ei

nu fin de clasele de care am vorbit.

$2. Dzr este sigur ci nu trebrrie si ridicim la rangul de cetiteni pe toti

oalnl"nii de care, toturi, rtut rl are nevoie. fuffe1, copiii nu sunt cetiteni pre

cum sunt barbatii; acestia sunt cetiteni intr-un mod absolut copiii sunt-pen-tru viitor cetiteni, iiri indoiali, insi momentan stmtcetiteni imngrfecf.odinioarl, in cateva state, meseriagii erau ori sclavi, ori srriini,iar in cele

mai nrultestate tot asa esie si astizi. Dar Constitu{a desivArsitir nu va ad-

mite niciodati p meseriag prinh-e cet-itenf . Oaca se wea a se hce un ceta-

fean si din meserias, ahrnci virtutea cetiteanului, astfel cum alll tlefinito,nu febuie si se inleieagi re.feritor la toti oamenii cetitii, nici chjarla aceiacuire nu sunt decAt liberi; trebuie si se inteleagi numai cu pril'ire la ac:eiacare nu trebuie si munceasci spre a trii'

$3. A munci pcnhu lucrurile n€tesare vielii pentru persoana unul.ominseimnl a fi scLv; a munci pentru public inseamni a fi lucritor si ziler".

Este rle ajuns a acorda acestor fapte cea mai mici atenlie pentt ca ches-tiunea siie foarte clari, cle indati ce o punem asfel. inff-adevir, Constitu

File ninA cleosebite, 9i speciile de cetileni vor fi deosebite; si aceasta Td :^useam6 cu privir.c la cetilean ca supus. Prin urmare, in cutare constihrtie,

Ia

Cartea I, cap. 1I, g2l.Unul riin preceptelc h,ri Srlon.

1. Aceasta teorie, care astazi ni se pare falsa, rler:urgc drn principiul statonir:it rlui sus(cartea II, t:ap. \rl. $2) cu privire la timpul liber necesar <:eliite;urului'

2. Zib'= ltrcr;itor cu ziua.

62

lucratorul si zilerul vor fi in mod necesar cetiteni. in atta, ei nu ar putea fiin nici un chip. De exemplu, in statul pe care'il numim aristocratic, undecinstea funcpilor publice se imparte virtutii si consideratiei, cici invatareavirtu$i nu se potriveste cu o via$ de meserias si de muncitor manual.

54. In oligarhii, zilerul nu gnate fi ceti.tean, fiindca magistrahrile nu lepot o<-rrpa da:it oamenii bogati; $ar meseriasul poate si fe, pentu ca multjmeseriasi se irnbogitesc gi ei. ln Teba, legea inlitura de la orice func$epe odcine nu pirisise comerhrl de mai mult de zece ani. Multe state auprirnit pe anumiti straini in randul cetitenilor, iar in unele democratii, celniscut dintro cetifeari este cetafean.

$5. Sau ficut de asemenea legi penbu admiterea bastarzilor; insa nu-pui dF caua rariti$i adeviratilor cetateni devin cedteni acegfia, fiindcilipsa de oameni (ofuanbopia)' a pricinuit aceste legi. Cand, dimpotrivi,oamenii se inmultesc, se elimini rnai lntai cetitenii niscuti dint.un tati sidintro mami sclavi, apoi aceia care sunt cetibeni numai din partea femei-lor -si, in fne, suntficufl cetiteni numai aceia niscug din amandoi pirinFlcetateni.

$6. Ci sunt mai multe specii de cetigean, este vidit gi se numeste -cu ce.a mai mare dreptate - cetitean acela care ia parte la puterile publice;asffel, Homer a ficut (pe Achile) sa zicl:

,,Tratahr-m-au ca pe lrn striin disprehril..," cici este ca si wr metec celce nu participi la magistrahrri si prehrtindeni unde se ascund diferenteleacestea, suntficute numai cu scopul sa insele pe cei ce au numai domiciliul (in cetate).

$7. Asffel, din cercetarea daci este aceeasi ori alta virtutea omului cinstit si a cedteanului bun reiese clar din cele spuse ci, in anumite state,omul cinstit si cetiteanul bun nu sunt decat umri si acelasi, pe cand in altestate se deosebesc, .si, in sfirsjt ci nu boati lumea este cedtean, ci ca aceasti calitate apartine numai omului politic, care este capabii, fie singur, fieprin altii, sl ingrijeasci de afacerile publice.

Ceprrorur IV

$ 1. Aceste puncte o dala limurite, prima chestiune care le urmeazaeste: existi una sau mai multe Constituli politice? S.i daci sunt mai multe,care este nahrra lor, numiml si deosehirile lor? Constihrtia este ceea cedetermini in stat organizarea sistematica a htturor puterilor, dar rnai ales

Pounca 63

apukd suverane; iar suveranul cetitii, in toale ltrcurile, este guvernimAn-

6111. Guvernimanhrl este insisi Constihrtia Mi explic de exemplu, in de-rnocra$, poporul este suveranul in oligarhii, din contri, este minoritateacompusi din bogaf;; deci se nce ca Constitutiile democrafei si ale oligar-hiei se deosebesc fundamental, iar noi vom face aceleagi deosebiri inbebate celelalte.

S2.Mai intii trebuie si reamintim aici care este scopul pe care l-arn reonoscut stahrlui gi care sunt deosebirile pe care leam gAsit in sfera puteri

ffi a$t acelea cztre se aplici individului, c6t gi acelea care privesc viata comuni- 0a incepuhrl) aceshri strldiu am spus, vorbind despre adminisfa-tia casnici qi despre autoritatea stipanului, ci omul este din frea sa o flintisociali; inteleg prin aceasta ci, chiar firi nici o nevoie de sprijin mutual,oamenii doresc instinctiv viala sociali.

$3. Aceasta nu inseamni ca pe ei nu-i reune-ste si folosul comun, intn-tcdtfecimia ii revine partea sa proprie din perfectionarea si infrtunusepneavie$. Acesta este desigur scopul tuturor in masi 9i al fieciruia in particu-laC dar oamenii se mai reunes fie qi numai pentru fericirea de a trii; iaraceasd dragoste de viali este, firi indoiali, una dintre perfecflunile omenirii. Omul se alituri asocia$ei politice chiar cAnd nu 1$seste nrai mult inea decit viap, afrri numai daca suma relelor pe care le pricinuieste ajungeso faci nesuferiti: InE-adevir, se vede ce grad de mizerie induri cei maimulti oameni numai din dragoste de viafi; natura pare a fi pus in ea un far-mec gi o dulceatd fireasci.

$4. De altrninteri, suntfoarte lesne de distins deosebitele feluri de putere despre care wem si vorbim aic[ vorbim despre aceasta in mai multelocuri din lucririle noashe exoterice2. Deqi interesul stipdnului3 si al scla-rmlui este acelagi, cand voinla reali a nahrrii di stipanului qi sclavului rargul pe carel ocupi fiecare dinfe ei, puterea stipAnului are totusi dreptobiect dinect folosul stdpanului si drept obiect intAmplitor folosul sclarmlui,pentu ci sclavul o dati nimicit, puterea stipinului dispare cu el.

55. Puterea tatilui asupra copiilor, asupra femeii si a familiei tntregi,putere pe care am numito domestici, are ca tinti interesul adminisfa$lorori cel mult un interes comun lor si aceluia care ii conduce. Deqi aceastaputere, in ea insigi, fiinleaz.I mai ales penfu administrali, ea poate, ca inatAtea alte arte - medicina, gimnastica - si aduci, in al doilea rAnd, un folosaceluia care administreazi. Asdel, maeshul de gimnastici poate foarte bine

l. Pdni la Conhacful scial al lui Rousseau, parerea hrhrror era ci suveranul -si guver-nimantul sunt acelasi lucru.

2. Scrierile lui Aristotel erau impirtite in doui clase: cele exoterice, care se adresaumul$mii elevilor sii, si cele acroamatice sau ezoterice, rezcrvate dixipolilor mai binetnitiati. Din acest pasaj rezulti ca Politicafaceparte din celc din urnrd.

3. Vezi mai sus, cariea I, cap. II, $13 si urm.

ARISTOTEL

1. oligantropia a stins toate re1>ul;licile antice. Aceasta s-a simtit mai mult in sDarta.Vezi mai sus, cartea II, cap. VI, $12. Slatele antice n-aveau dec'At un sirrgur mijloi de asllpravietui: re{acerea populatiei prin adrniterea sr:lavilor in societate. Ele au orefe'rat satnoara (Barlhelcmy Sairrt-Ililair e) .

Y

6564 ARISTOTEL

si se amestece prinbe tinerii pe care ii anh-eneaza, dupa cum pe punte pilohrl este deopotivi.si pasager. felul maestrului de gimnastici, ca si al pilohrlui, este binele celor pe carei conduce; ei nu iau partea lor de fokrs decAtintAmplitor, unul ca simplrr matelot, celilalt ca elev, desi este maeshu(pedotrib)'.

$6. Cu privire la puterile politice, c6nd sunt bazate pe egalitatea cetitenilor, toti fiind asemenea, fiecare are dreptul si exercite autoritatea la rArrdul siu. Mai intAi, lucru natural, toti privesc aceasti alternativi ca perfectIegitimii si dau alhria dreptul de a hotiri de interesele lor, dupi cum si eiau hotirAt mai inainte de ale acelora, insi mai tarziu, foloasele ce le aduceputerea si administrarea intereselor generale insufli futuror oamenilordorinla de a se perpefua in functie; si ca si cum tof; ar fi bolnavi si numaigrsedarea puterii lear putea da sinitate, intr-atAt de mortis tind si plstre-ze autorilatea, o dati ce o stipdnesc.

57. Deci este evident din acestea ci toate Constitutiile care au in vedere folosul obstesc sunt pure, pentru ci sunt conforme drepfului absolut;din contri, acelea care au in vedere numai folosul guvemantilor sunt defec-firoase gi numai nigte forme corupte ale Constitutiilor bune, cici sunt des-potice (adici tateazA pe guverna$ ca pe niste sclavi), pe citi weme ceta-tea este o asociatie de oameni liberi.

Dupi ce am stabilit aceste principii, putem cerceta numirul si nahrraConstitutiilor si mai intAi ne vom ocupa cu Constitutiile pllre; o dati aces-tea determinate, vom recunoaste lesne Constitutiile corupte.

Cepnolur V

91. Guverndmantul gi Constihrtia fiind lucruri identice, iar guvernaman-hrl flind puterea suverana a celatii, febuie in chip neconditionat ca aceastiputere sa se compuni ori dinfr-un singur individ' sau dinfo rninoritate,ori, in sfArsit din masa cetaqenilor. CAnd unul singur, minoritatea sau lra-joritatea guverneaza in interesul general, Constihrtia este in mod necesarpuri; cand ei guverneazd in interesul lor propriu sau in interesul unuia, ininteresul rninorititii ori in inleresul multimii, Constitutia este deviata de lascopul sau, pentru ca din doui lucruri, unul ori membrii asociatiei nu suntinf-adevir cetateni, ori, daci sunl ei febuie sa aibi partea lor din folosulobstesc.

52. Cand monarhia sau guvemimAntul unuia singur are clrept obiectinteresul general, se numeste, vulgar-, regalitate. Cu aceeasi conditie, guvcr-

1. Pedotribul este nraestru de gimnastica.2. f)iviziunea aceasta nu e a luiAristotel. Se giseste in Herodo! Thalia, c.a1:. L\TX si

umr. Si Plabn o admite: Republica, cartea I, pag.338 d.

PoLtttca

nirnanul ffi:y6{..dpi nu este redusi la o singuri persoan4 este aris

,Lra!,", numiti asffel fie pentru ci puterea este in mAna celor mai buni,

ii'r"irt" ci scopul eieste cel mai mare bine al statqluisi al asociatilor. hr"#niE.*a majoritatea guvemeazi in sensul intercsrlui general, guvernul

,tir"Et" ca nume spe<ial numele generic al tuhror guvemimintelor si se

numeqte rePublici (Politie).

$3. Aceste deosebiri de nttme sunt foarte juste. O virhrte superioari se

ooate gisi la un individ sau la o minoritate, insi la o maioritate mai grerr,

afari numai de viftutea rizboinici, ce se manifesti rnai ales in mase, 9i de

ace€a, in acest fel de stat, clasa cea rnai putemici este clasa rizboinica, i;tr

tof cei cu arme sunt cetageni.' $4. Deviatiiler acestor ConstituFi clasice sunt tirania, a regalitifli, oli-

garhi4 a aristocratiei si demagogia, a republicii. Tirania este o monarhie

L folosul monarhului, oligarhia, in interesul celor bogab, iar demagogia,

in interesul siracilor. Nici una dintre aceste fonne de guvemimAnt nu are

in vedere b'rnele obgtesc.Trebuie si ne oprim cateva momente slite a nota bine deosebirea fie'

ciruia dinte aceste b-ei gtrvernlminte, cici chestiunea prezinta dificultliti.Cdnd se observi lucrul in mod filozofic si cAnd nu se mirgineste cinevanumai la faptul practic, trebuie sb nu se omiti nici un aminunt 9i nici safe nesocotitweunul, ci $ se arate toate in lumina lor adedarati, orice metodi am intrebuinta.

$5. Trania, cum aln mai spus, este guvemimAntul unuia singur cedomnegte ca un stapALn peste asociafa politici; oligarhia este dominareapolitica a bogatilor; dernagogia, din contri, dominarea siracilor, cu inlihrrareabogatilor. Prima dificultate se iveste cAnd luim ilr considerare accstelimitiri: daca majoritatea stipani a stahrlui este alcituiti din boga$, ahnciguvernimantul majoritili se numeste democra{ie? $i reciproc, daci, dinintAmplare, siracii, in minoritate fati de boga!, srrnt cu toate acestea, gra-

$e superioriti$i fortpi lor, stipAni ai statrlui, atunci grvemimAntul mino-riti$ tebuie si se numeasci oligarhie? In aceste cazuri, definitiile pe cilreleam dat devin iney-acte.

l. Polibiu, cartea M, pag. 61)9, Platon, Republica, cartea VIII, pag. 544 c. Am tradus ter'Inenul dqpoxpcr iu cu dutagogia de cite ori Aristotel ia acest cuvAnt in sens peiorativ,ca aici. in hnba rornarA, cuviliful detnrrcratie este

'lipsit de oritre nuanta defuvorabila si

tFar f redat sensul te>rtuhri. Tot asdel, Aristotel ja intotrleauna cuvdntr'rl ,,po1rcr" in sensulpirtii celei mai numcroase si sirace a cctitenilor, a corpultti politic. Ori de cite ori seva intehi vorba aceasta, tr<:buie sa se inteleagi nu total.itatea sau rnajoritatea natiunii,ceea ce ar cur;rirrde si pe sclavi, ci nurnai clasa cea rliit ttmtii a t'orpultti politic' Aceeasidiviziune afonnelor cle guvenramant r,r fice si Platon in h3r?c, t-:u1ea\1II, pag. &32, undcvgrbegte despre cele trei guveminrinte rele, cirrora le clA acelcasi mrme, cu adiugareaca sunt mai mult factiuni constituite.

i IO ARISTOTEL

rripausul. Si aici faptele vin si uneasca mirfirria lor cu aceea a raflunii. Raz.-boiul, atAt timp cat dureaza, a fost mantuirea uncr asemenea state'; insabiminfa, asigurandu-le puterea, le-a fost fuNal{ ca si otelul, ei gi.au pierdut,caleala lor de indati ce au avut pacea; iar vina este a legiuitorului, care n-2invatat cetitenii si guste pacea.

$16. Pentru ca s:opr-ll vie$i omerrcgti este acelasi penbu mase ca .si pen-tru indivizi 9i penru ci omul de treabi gi o buni Constitufe isi propun inrnod necesar un acelasi scop, urmeaza evident ci repausul cere virtrrti sperciab; cici, o repr.t, par:ea este scopul razboiului repausul este scopul muncii.

S17. Vulutile czre asiguri repausul gi fericirea sunt acelea care se intrebuinteazi si in regrus precum si in muncd- Repausul se obtine numai prinreunirea rnultnr condi$ indispensabile primelor kebuinte. Statul, ca si sebrrcure de pace, trebure si fie prudent, curajos si ferm; caci este foarte ade'vdrat proverbul ,.Pentru sclavi. nici un repaus". CAnd cinerra nu stie si sfi-deee pdrnejdia, devine prada celui dintAi adversar.

$18. Trebuie deci cura.! si ribdare in muncd; trebuie filozofie in nemtur-ci, pnrdenti si furfelegriune in ambele aceste doui situa$, dar mai ales iumijlocul picii 9i al repausului. Razboiul di cu sila dreptate -si infelepciuneoamenilor trre care ii in:bad si.i skica izbanda -si plicerile lipsei de ocupatiesi ale piicii.

$19. Ci:iireva are mai cu searnir trebuind de justitie ;i de prudenti atuncicmd se alli in cuinrea prosperititii si cAnd se bucuri de tot ceea ce faceinvidia celorlal$ oixnerd. C)a 91 ru infelep$i, pe care poe$ ni-i reprezinti infursulele fericrlilon cu ciit ferickea lor este mai desivArgiti in mijlocul hrtu-ror bunititilor de rzre sunt fttcirca$, cu atit trebuie si cheme in ajutorullor fiiozofia, cr"r.i:npitarea gi dreptatea. Aceste virtuU, evident, nu sunt maipu$n necesare fr:ricirii si vfu-hrtii slatului. Daci este ruginos lucru sa nu stiisi te folosesti de noroc, este (:u atAt mai rusinos si nu stii si te folose_stide el ih ne<mpratiune si s6 clezvoiti curajul gi virtutea in timpul luptelor,penhu a arata o josnicie de sc'lav in timp de pace -si de repaus.

fi20. Nu trebuie sa se inteleagi virfirtea cum o intelegea lacedemona;nu doar ci ea a irrfeles binele suprem alffel deczt cum 1l intelege fiecare,insi ea a crezut ci el putea fi tlobdnclit gr"aSe unei virhrti speciale, virtutearizboinica Or, deroarece *isti trunuri superioare acelora pe care le aduccrizboiul, ,:ste ladit cd gi plicerea acelor bunuri este de preferat plicerilorrizboiultri, desi ea n-are alt obiect decAt pe sine insasi.

$21. iii vedem pe ce cai se vor putea cAstiga aceste bunuri nepretuite.Am sur.rs de rnai inainr-e'cA urfluenfele care lucreazi asupra sufletului

sunt de trei feluri: nafura, rrxrrurmrile pi ra$unea. Am precizat' de asemenca

1. Aris:inttl a rrrai fucut actx asi obser,,atie relativ la l.rcedcmona. Vtyzi mai sus, c'xtea Il,cap. VI. !i22.

J. !izi niai '.rrs, cap. IJL $tj.3. Vezi inai :il-1-\, (:ep. \ri, N2 si lihra nicamalilci, c;irtea I, cap. I, $9, c-artea II, cap. I, $..i

si unn. :;i cirrt,,:a X, cap. X, fi6.

Pot trlc,A

calrtafle pe care cetitenii bebuie si le fi primitmai inainte de la rrirnane de cercetat daca educarea ratiunii trebuie sa aibi loc mai.,--peea a deprinderilor, cici trebuie ca aceste doui din urmi influenle si fie6tro desivA.rsita armonie, penfu ci ratiunea insagi se poate rittici unni-fnd scopul cel mai bun;i pentru ci moravuriJe sunt gi ele supuse la o su-oedenie de erori.

$22. Aici, ca in toate celelalte, cu nasterea incepe orice; insa scopul na"s.pni se inatJi pani la un iaror al cirui obiect este cu totul diferil la om,6flarirattd scop al nahrrii este ra$unea si inteligenfa, singurele obiecte cefebuie si se aibi in vedere in grijile aplicate, fie la nasierea ce-titenilor, fieh formarea morawrilor lor.

$23. Dupi cum sulletul $l corpul":un spus noi, suntcu totul deosebite,ht asa sufletul are doui $$, deopobivi deosebite: una nera$onali, alta irts,esb:rati cu rafiune; ele se produc in doui moduri de a fi diverse; cea dintAie instinctul, cea dea dou4 inteligenla. Daci nagterea corpului precede pecea a sullehrlui, formarea pirtii irationale este anterioari aceleia a pirliirationale. Este lesne si ne convingem de aceasta: mAnia, vointa gi dorinpse arati Ia prunci indati dupi nasterea lor; rationarnentul si inteligenta seieesc. in ordinea fireasci a lucmrilor. mult mai tirziu. Tiebuie deci in modnecesar si ne ocupim de corp mai inainte de a ne gandi la sullet si dupicorp tebuie si ne gandim la instinct, desi, la urma urmelor, instinch;l seformeazi tot in vederea inteligenlei si degi corpul se formeazi tot in vede-rea sufletului, t

Un4 frt' 4 a-

Capnolul XIV

$ 1. Daci este o datorie a legiuitorului si asigure cetitenilor, chiar dela incepu! colpuri robuste, primele sale ingrijiri tebuie si se oculr cu casitoriile parintilor si cu condi$ils de timp gi de indivizi cerute spre a le corrbacta Aici, doui lucmri febuie tinute in seama: persoanele si durata probabili a unirii 1or, pentt ca varstele si fie totdeauna inf-un raport potivitpipentru ca facultifle celor doi soF si nu discordeze niciodata, blrbahrlDutAnd incd si mai aibi copii c6nd femeia a devenit stearpi sau invers: dciacestea suntgermeni de cerhrri si neinfelegeri in cdsnicii.

52. Aceasta este important, in al doilea rAnd, pentru relalia de vArstitntre plrinti pi copii, care trebuie si-i inlocuiasci. Nu trebuie si fie infepirinti si copii o diferenli prea mare; caci af,rnci, gratihrdinea copiilor fatade niste pArin$ prea bitrani este cu desivArsire desarti si pirintii nu potasigura familiei lor ajutorul de care are ne.voie. De asemenea, nu frebuieca aceastii diferenti si fie nici prea mici; aici se ivesc neajunsuri nu maiDufin g-ave. Atunci copiii nu mai simt alt respect pentru pirinFi lor decAtcafafi de nigte tovarisi de vArsta; 9i aceasti cgalitate poate pricinui in ad-tlinistrarea familiei disculii putin potrivite.

ii iI

IIIi i i1 l

it2 ARtsrol EL

Dar si ne reinboarcem la punctul nostru de plecare si si vedern cunrva putea legiuitorul si formeze, aproape dupi voia sa, corpurile copiilorde indati ce se nasc.

$j3. Toate acestea aproape xbazeaz-ape un singur punct ciruia trebuiesa i se dea mare aten[e. Frindci natura a marginit puterea generatoare camIa vArsta de saptezcci de ani ce-l mai tArziu pentru barbati si la cincizet'i pen-b'u femei, orientAndure dupi aceste epoci extreme, trebuie sa fixim vArstacAnd poate incepe unirea conjugali.

$4. Unirile prea timpurii nu sunt priincioase copiilor care ies din ele. I.atoate speciile de animale, imperecherile infe animale prea tinere producvlistare slabe, de cele mai multe ori de sexul feminin si foarte mici ca for-mi- Specia omeneasci este supusa in mod necesar aceleiasi legi. Ne putemincredinta de aceasta cAnd vedem ci" in toate tirile unde tinerii se unesc deobicei prea timpuriu, rasa este debili si pipemiciti. De aici mai reiese si oalti primejdie: femeile tinere suferi mult mai tare la naqtere 9i mor multmai adesea Asffel, se zice ca oracolul a rispuns Eezenienilor care il consul-tau cu privire la inmultirea moltilor tinerelor lor femci ci aceasta se intAnrpla pentu ci le miritau prea deweme, ,Iiri a se sandi la culesul roadelor".

$5. Impreunarea la o vdrsti mai formati mai este folositoare deoareceaduce moderafia simbrrilor. Femeile care au gustat din amor prea dewenrepar indeobste de un tenrperarnent neinfrAnal Pentru barbafi, folosinta se-xului in timpul cre-sterii vatimi dez.voltarea corpului, care nu inceteaza dt:a dobandi putere decAt intr-un motnent fixat de cite natura, dincolo decare el nu mai poate creste.

$6. Deci se pnate fixa epoca casitoriei la optsprezece a1u' penfu femeisi la feizeci gi sapte, sau ceva mai putin, pentru birbati. In aceste limite,momentul impreunirii va fi tocmai acela al celei mai mari fort,e gi sotii voravea un soroc egal spre a procrea cum se cuvine pAni ce naLra le va luaputerea generatoare. Asffel, unirea lor va putea fi fecundi si in momenfulvigorii lor depline daci, dupi cum trebuie sa credem, nagterea copiilor ur-meazi nemijlocit casatoria gi pAni la coborArea darstei, adici cam la saptezeci de ani pentru birba!.

57. Acestea sunt principiile noasfe cu privire la epoca si durata cisatori-ilor; cAt despre momenhrl prescris al impre.unirii, suntem de.parerea acelora care, dupi incercirile lor totdeauna fericite, cred ca iama'este timpulcel mai priincios. Trebuie si se consulte gi cele ce au cugetat medicii si naturalistii despre nastere. Cei dintAi vor putea spune care sunt insusirile desindlate cerute, iar ceilalti ne vor invbta ce vAnturi e bine si asteptam. Ingerreral, vALnhrl de miazanoapte li se pare mai priincios decAt cel de miazazi

1. Platon, in Republica, cartea V, a fixat penfu l-emei varsta de 2G40 de ani si pent'ubirbati de 3F50 de ani.

2. Ilna Gamelion sau hrna nuntilor corespundea la ate-nieni cam cu noierlbrie al nostnr

PoLll'tcA t t )

$8. Nu ne vom opri la conditiile de ter-uperament cele mai priincioase alcoar'rnt'lor pentru vigoarea fiilor lon aceste amanunte. daci sar aprofundafucnrrite, n-ar putea gasi un loc pohivit dmAt inko scriere despre educatie"{6n putea aici sa mentionim subiechrl acesta in cateva cuvinte.'fernperarnenhrl n-are nevoie si fie atletic nici pentm lucririle politice, nici pentrusinitate, nici penfu procreatie; nici nu trebuie si fie beteag si prea neclesbinic la munci gteu; ftebuie sd $ni mijlocia intre aceste e.xtreme. Corpuluebuie si fie deprins cu oboselile, fid ca totusi aceste osteneli si fie preaviolente. Nici nu trebuie sd fe apt numai pentru un singur fel de exercitiu,ca rcela al atle$oq trebuie si poati ribda toate lucririle vldnice de un om[ber. Aceste conditii mi se par deopoffivi aplicabile femerlor si birbatilor.

$9. Mamele, in timpul sarcinii lor, vorveghea cu grijirla regillul lor sise vor feri mult si rimani in nelucrare -si sA se hrineasci prea putin. Mijloail este lesnicios si legiuitonrl le va prescrie si se ducA in fiecare^zi la tenrplu si se roage penfu sprijinul zeilor care prezideazi la nasteri. Insi dacicorpul lor are nevoie de lucru, va trebui, din contri, sa rn pistreze linisteacea mai deplini pentru spiritul lor. Fetii simt impresiile rnamei care ii poar-S, precum si fructele !n de pimAnhrl care le hrineste.

S10. Spre a-i alege pe copiii ce trebuie lepida$' si pe aceia ce febuiecrescuf;, va b-ebui si se interzica printro lege de a avea griji weodati decei ce se vor nagte diformi; cAt despre numiml copiilor, daca moravurilehnpiedici lepidarea completi -si daci unele cisnicii devin fqcunde pestelimita impusi legal populatiei, va trebui sa se provoace avorhrl', mai inainteca embrionul si fi prinnt viali -si simfre Crima ori nevinovitia acestui faptatAmi numai de aceasti conditie deviati si simf;re.

$11, Dar nu este de ajuns a f precizatvArsta cand va incepe pentru bar-bat si femeie unirea conjugal{ mai tebuie sa se hotarasci epoca cand nagterile vor trebui si inceteze. Oamenii prea in vArsti, ca si tinerii, producfinte incomplete ca cotp 9i ca spirit qi copiii bitranilor sunt slabi firi leac.Si se inceteze de a procrea chiar din momentul cand inteligenla a dobandittoati dezvoltarea s4 iar aceasti epoci, daci ne luim dupi socotelile anumi-tor poeti care misoarl viafa in septenii, cade indeobgte cam la cincizecide ani. Asffel, si se renunfe de a mai face copii pab-u sau cel mult cinci anidupi aceasta vArsti si si se mai foloseasr-i placerile arnorului numai dinmotive de sinitate ori din consideratiuni nu mai putin indrepti$te.

1. Trebuie si se distingi intre 'pirisirea" 9i ,,lepidarea" copiilor: 1;ir'isirea este lisa-rea pnurcului inf-ur loc de unde poate fi luzrt de catre cinc'va; lepidarea este lisarea luiinb-un loc unde trebuie sa moarl lepidarea copiikrr difonni era ur principiu indeobqteadmis in toati Grecia, in afari de Teba, unde o lege r-rprea expres de ai omori. In Spa:ta,el era aplicat cu loata asprimea. Orice copil niscut era supus exarnenulrri rnembrilor lri-bului, care aveau drept de viaii si de moarte asupra lui. Platon, in Republica, czulea V,Fag. 46{M61, era tot atAt de aspru ca -si Aristotcl. }il pre*-rie pozitiv si se lase sa moaride foame copiii niscuti dintro le'gituri incestuoasa.

2. P:re ca rearlta din pzutea aceasta ci se cttnttsc in Antichitate rnijloace fara gr"es deo provoca avortul.

114 ARISTOTEL

$12. CAt despre infidelitate, din orice parte arvenil si la orice grad ar fiinipinsi, trebuie sI se faci din ea un caz de necinste atAtaweme cAt cinevaeste sot de fapt ori cu numele, iar daca greseala este constatati in timpulhotirAt pentru fecrurditate, ea si fie pedepsiti cu o pedeapsi infamanti crrtoati severitatea ce o meriti.

Ceprrorur XV

51. Copiii o dati niscuti, trebrrie si ne incredintim ci felul hranei careli se di are cea mai mare inlluenti asupra fortei lor corporale. Chiar exernplul animalelor, ca gi exemplul hrturor neamurilor care dau o mare insenrn6tate temperamentelor apte pentru rivboi, ne dovedeste ci hrana ceamai uutitoare pi care priegte mai bine corpului este laptele gi ci trebuiesi ne abtinern a da vin copiilor, din cauza bolilor pe care le produce.

$2. Ne intereseaza de asemenea a sti pAni la ce punct se cuvine si lelisirn libertatea miscirilor lor; spre ai feri ca membrele lor apa de delicates{ se deformgze, cdteva neamuri se servesc, chiar tn timpul nosbu, de diftrrite maginirii2 care asiguri acestor corpuri mici o dezvoitare regulata- Estede asemenea folositor a-i obisnui, chiar din cea mai fragedi copilirie, curibdarea frigului; iar obiceiul acesta este tot atAt de util pentru sanitate,ca;i pentru lucririle rizboiului. Asffel, multe popoare barbare au obiceiulfe de ai cufunda in api rece pe copiii lor, fie de a nu le da dec6t un vesmAntfoarte usor: acest lucru il fac celtii.

$3. in ce priveste toate deprinderile ce trebuie sa le conbacteze, estc.mai bine si incepem de la darsta cea mai fragedi, avand griji si procedimfeptat; cildura nahrrali a copiilor ii face si rabde foarte usor frigul. Camacestea sunt ingrijirile cele mai insemnate pe care trebuie sa le dim celeidintAi varste.

54. CAt despre vArsta care urmeazi dupa aceasta si care se intinde panala cinci ani, nu se poate cere de la ea nici sfortare a mintii, nici osteneli violente care ar impiedica cresterea. Dar i se poate cere activitatea necesaraca si se inlihrre lenevirea deplini a corpului. Atunci se pot impinge copiiila migcare cu diferite mijloace, dar mai cu seamd prin jocuri; iar jocurile celi se dau nu trebuie sa fie newednice de oameni liberi, nici prea anevoioa-se, nici prea usoare.

55. Mai ales si vegheze magish'afi insircina! cu educatia, c:re se n$mesc pedonomi, cu cea mai mare griji la vorbele si povestile ce vor cita sapitrundi in aceste urechi tinere. Toate kebuie ficute aici spre a-i pregiti

1. Ser parea ci se interzice adulterul atAt femeii cit si birbatutui; adevirul este insi<2, in cel priveste pe birbat, i se interzice numai delictul de care este vorba irr cartea II,cap. VII, $5.

2. Ortonedice.

Pott nctt

nentru lucrarile care ii asteapti mai tArziu. Jocurile lor si fie indeobste schiUt"

"*"rqitiilor cu care se vor indeletnici la o vArsti rnai inaintati.'

$6. Este o mare sreseall si se porunceasci prin legi a inibusi $petelesi plansetele copiilor; ele sun! din contra, un nijloc de dearoltare gi un felde exercitiu pentru corp. Cici reflnerea respirafei divigoare celor carefuc sfo(iri,lucm ce se htAmpli si crr copiii cAnd frc o sfortare. Printre at*tea alte insnjiri, pedonomii vor veghea ca ei si umble cAt mai putin in tovilrigia sclavilor; cici pani la gapte ani, copiii vor rimane in mod necesar incasa Plrinteasci.

$7. Dar cu toad imprefrrarea aceasb, se cade si le scutim privirile 9i un-*chile de orice priveliste, de orice vorbi newednici de un om liber. Legiuito-nrl va trebui si alunge din cetatea sa necuviinla in vorbe, dupi cum alungadin ea orice viciu. Cind cineva iSi ingi&ue sa rosteasci votbe necuviincioase, este foarle aproape si le si sdvAr,seascl si chiar din copilirie trebuie sase proscrie orice vorbi si fapti de felul acesta- f)aci un om de nagbere Iiberi, insi prea nevirsbric spre a fi primit la cinstea pranzurilor comune, isipermite o vorbi ori o fapti opritir si fie pedepsit in mod rusinos, $ fie b#fuq iar daci este matur, si fie pedepsit ca un sclav josnic, cu pedepse pnb-ivite vArstei sale, cici greseala sa este aceea a unui sclav.

$8. Pentru ci proscriem vorbele necuviincioase, vom prov:rie de ase-menea si picturile gi reprezentirile obscene. Si vegheze deci rnagistrahrlca nici o stahrie, nici un desen si nu destepte idei de felul acesta, decAt ri*mai in templele acelor zei cirora legea insisi Ie permite obscenitatea'. Darlegea prevede ca la o vArsd mai inaintati si nu ne rugirn acestor zei nicipentru sine, nici pentru femeie, nici pentru copii.

$9. I-egea trebuie si'i impiedice pe copii si asiste la farsele satirice si lacomedii pani la t'arsp cdnd vor putea lua parte la pranzurile cr:mune 9i vorputea sa bea vin ptrr'. Atunci educa$a ii va fi intirit impolriva primejdiiloracestor reuniuni. Aici am atins numai in treacit subiecful acesta; in*l vomvedea mai tArziu, stiruind mai mult, daci nu trebuie si se inliture oricespectacole penfu tinerime; or, admitAnd principiul acesta, si v-edettr cumhebuie sil modificim. Deocamdati neam mirginit la generaliti$ strictbebuitoare.

$10. Teodor, actoml tragic, poate ci nu vorbea trrcmai gresit cAnd sptl-nea L^i nu rabdi niciodati ca un actor comic, chiar foarte mediocm, sa apari pe sceni inaintea lui, pentru ci spectatorii se deprind lesne cu vocca pecare o aud intAi. Acest lucru este tot aga de adevirat in legdturile noaslrc sicu semenii nosfi si cu lucrurile care ne inconjoari. Noutatea este ceea {lene farmeci nrai mull Asffel, sa se indepirteze de copii tot ce lasir o impre.'sie rea si mai ales si se indepirteze de t:i tot ce estc viciu si rea-vointa.

l. ['in, []riap, Conisalos, Othanes etc.2. t\nticii mancau stand culca! inb:r rani. Copiii stateau in picioare si paraseau ttiesa

cAncl se aducea vinul curat pentru ceilalti meseni

I l - 5

it

l

II

r ll i

i

i

I 16 AR/sTOrft

$ 11' De la cinci la sapte ani, copiii trebuie si asiste la lecfrile crr€ rxeitirriu se vor pne pentru ei. De altrninteri, educa$a va cuprinde aoud enniidistincte: dg la;apte ani pani la pubertate gi de la pubertate p"ni ia Oor,i-zer-'i gi rulu de ani. Cei ce vor si socoteasci viata numai cu perioade de ui,ie ani se ?nsirli adesea. Mai bine este sa se urrneze, in ce priveste i*pi*"-rea acea'sta, rnersul firii; cici artele Ei educatia au numai scopul de a corn-pleta lipsurile ei.

S12. Si vetlcrn dmi rnai intAi daci se cade ca legiuitorul si impuni cq_piiiriei o reguldr..r\p'oi vc-.m vedea daci este mai bine ca educatia .i

"" f*

in comun de citre stat ori si fie lisati in seama tamiliilor, ca la ceie mairnutrte grrvern:irninte de acunr si, in fne, vom vorbi despre rnateria cu carelrebuie sI se ihdeletrriceascir.

Cartea V6n edifiile obi;nuite pusi aWII'a)

>F--_"f. Diogen.', fiJozof pitagorician aproape contemporan cu Aristotel, zice fult].-un filgnleli

ffi;*lnft st,,beu (,iermo r41, pas. 241): 'L-are este principi'l oricirui *ari -

$ Acesta estc pnncipiul fundamental al statelor vechi Cetateanul lru-Pi apafijnt:; el

lal stattrlui., are p,rate disptrne de el dupa voi,'.d Vezi nai srrs aralizr Cunstitutiei Spartci, <:attea II, t'ap. \4.

E.'{5.Ui

$ 1. Nu sar putea deci dgadui ci edrrcatia copiilor trebuie si fie unul dinolnitete dc cipetenie ale grijii tegiuitomtui. Prctutindeni unde educaCa *artsocotit, stahrl a primit din pricina aceastra o lovihrra funesta'. Aceasta cuncl|iua.a bgil" trebuie si fie in leCaturl or principiul Constihr$ei ?i Pttl'Td,tto.a*tit" particulare ale fiec*ei cetaf asigurb pilstrarea stahrlui, dupa& tot a" i-* hotiret c* clintAi formi Morairurite democratice conservithnocrafa; cele oligarhice conservi oligarhia; ;i cu cAt mor;rvurile sunt

j

t,

Despre ed

u91 1 8 AR/5TOr[i

bruy. Nu se gtienici macar daci trebuie sa ne ocupim mai mult a forrnqinteligenta ori a forma inirna.

$4. Sistemul de educatie de acum contribuie mult si incilceasci chestiunea. Nu se stie cAtusi de putin daci educafla trebuie indreptati sprglucrurile de folos real ori trebuie ficut din ea o gcoali de virtute sau dacaea lrebuie si mai cuprindi si obiecte de puri desfitare. Aceste sistemide.osebite au gisit partizanii lor si nu este nimic pAni acum general req1.noscut spre a fice tinerimea virtuoasi. Dar cum parerile sunt foarte diver-se cu privire la esenh virtuf| nu trebuie si ne miram ci tot asa sti lucrulcu privire la modul de a o pune in practici.

Caprrorur II

51. Un punct evident este ci educatia, printre lucrurile folositoare, trebuie si le cuprindi pe acelea absolut necesare, insi ea nu trebuie sa lecuprindi pe krate fira excr:ptie. Toate indeletnicirile putind a se deosebiih liberale ,si servile, tinerimea ra invitia, printre lucrurile utile, pe aceleace nu vor tinde si taci nreqtesugari din aceia care le practici. Se numescindelehiciri de meseriag toate indeletnicirile, arti ori gtiinti, care sunt cutohrl inutile pentru a deprinde corpul, sufletul sau mintea unui om libercrr faptele virtutii. Se di de asemenea acelasj nume tuturor rneseriilor careJnt delorma corpul si hrturor muncilor care au un salariu drept plati; ciciele iau orice activitate si iniltare gAndirii.

$2. Desi nu este ceva sewil a shrdia pAni la un oarecare punct stiirteleliberaie, a voi si le irnpingem prea departe inseamni a ne expune la neajun-surile pe care leam semnalat Deosebirea cea mare consti aici in inten$ac:re hodriste lucrarea ori studiul. Este cu putinf4 fird a te degrada, a fucepe.ntru tine, pentru amicii tii sau cu un gand virhros, cutare lucru, care fa'cut astfel nu este delor: newednic de un om liber, dar care, ficut pen0rs'Lr;iini, te coboari la nrercenar si la sclav.

Materia pe care o cuprinde educa{ia achrali, o repet, infitiseazAacestcaracter dublu si ajrrti pu[n la clarificarea chestiunii.

$3- Astizi, educaCa se alcituieste, indeobgte, din patru pI{i deosetrte: litr:rele', gimnastica, rnuzica' si cAteodati desenul; cea dintAi gi cea dulunnd de un folos pe cAt de pozitiv, pe atAt de variat in toati viata; a doua,potriviti spre aforma crrrajul. CAt despre mtnci, se ridici unele indoier

1. A citi, a srrie si grarnatica.2. .4.ntjcij didead mare importmLa nruzicii. Un decret al regilor si al eforilor in Spatl;J

irnpusese lui'l*unoteu, strb pedeaps.i de exil, si scoaLi patru coarde ale lirei lui, perruaci aceste sunete molesitoare stricau pe tinerii spartani; era in wemea cuceririi Atcn!';Asta:zi, influenla moralir a muzicii este t:omplet nesocotiti de citre legiuitor; in Greclng1s rln el.yiect capitai pentnr ei. fiinclci organizarea fizici a grecului avea o sensibilitittdsi o rir:Licatr:tc despte care niuiic lrr.r ne lxratt: da o idec printrc noi.

Pottttca

*gprrulre la utilitatea sa. Indeobgte este priviti ca un obiect numai de pli,

Ire;dur 9ei yqctf facuseri din ea o parte necesari a educatiei, convinqiXnalrra insisi, dupa cum arn spus-o aga de adesea, ne cere nu numai oilreUrint t" wednica de laudi a activitatii noasfe, dar 9i o intrebuin{are

[U4 e {-ptlui nostru liber. Natura, ca sa o spun inci o dati, natura este

Pfilill3Tii* gi repuus,,l s'nt amdndoui necesare, cel din umd esteiti$duit ae preferal dar trebuie a ciuta cn mare grijn sil umplem cunrSaivine. Negresit, nu prin jocuri; cici ar insemna si facem din joc scopullri6i al vietii, lucm imposibil. Jocul este mai ales utl in rnijlocul hrcrarilor.qililcare munceste are nevoie de rela:<are, iar jocul are numai scopul sitbezn. Munca aduce totdeauna osteneali gi incordare. Trebuie deci sauilEm chema la timp intrebuintarea jocurilor ca un leac mantuitor. MiscairBp"

"qt" neo di jocul destinde spiritul si-l odihneste prin plicerea pe

oreo di.; $5. Repausul pare de asemenea ci are in sine deopotid plicerea feri

dra Si multumirea viefl cici acestea sunt bunurile nu ale celor ce mun-d*, ci ale celor ce trliesc firi ocupatie. Cineva muncegte numai spre admge la un scop pe care nu l-a ajuns inci; iar dupi opinia futuror oame-Sr, fericirea este scopul in care cineva se odihnegte, departe de oricegt'S ln senul plicerii. PlScerea - este adedarat- nu este uniformi penffubfrfiecare o concepe dupi chipul siu si dupi temperamenhrl siu. Cu citi$ieidul este mai perfecq cu atit fericirea ce viseazi este mai puri si cudhmai inalt este iarorul ei. Asffel, trebuie a mirtrisi ci, pentru a petecebrmd demn timpul siu liber, cineva are nevoie de cunogtinte si de o edu-cflie speciali si ci aceasti educatie, aceste studii, trebuie si aibi ca unicry individul care se bucuri de ele - dupi cum pi studiile care au ca obiectqiiatea tebuie considerate ca necesita$ - si si n-aiba niciodati in vedereFshiini.{ 56. Pirinlinosfi n-au admis deloc mrzicain educatie ca o febuinti,

Sp ea nu este aca cev4 nu au admiso nici ca ceva util, ca gramatica, careffsfrict trebuincioasi in comerf in economia domestici" in studiul stiin$rgi info multime de ocupaf;i'politice;nici ca desenul, czre ne invaS aItreca mai bine despre operele de arti nici ca gimnastica, care di sindtatefvlsoare;cici muzica nu are evident nici una din aceste calititi. Ei au gi-$-in ea numai o intrebuintare demni a timpului neocupat; gi iati scopulSt cat" ei au incercat si-i indrepte intrebuinfarea ei. Cici daci, duplilflersa 161, exisd weo desfitare wednici de un om liber, aceasta este mu-QHomer este de aceeagi pirere cAnd face pe unul din eroii sii si zici:_, "lnsi cuvine-se si poftirn la ospitul vcsel"'FDornenind astfel pe ilti .atinu care il cheama .,pe cdntaret", adauga:

"Ca sa-i desfdteze pe toti"'.

'l,l

I'rlI

\--__l Versul acesta nu s.gAseste in Homer4. Odiseea. czurtul XMI. veru 385.