1

Mami, vreau un pierce în limbă!

Dedicaţie

Dedic această carte fiicei mele, Daria, care de multe oria fost cea care mi­a arătat drumul ce trebuie urmat într­orelaţie de calitate părinte­copil. Am ştiut să învăţ de la ea,pentru ca să­i pot înţelege pe cei mai tineri. Îţi mulţumesc căexişti, draga mea!

Simona Hupov

2

3

Mami, vreau un pierce în limbă!

Mulţumiri

Se cuvine să aduc primele mulţumiri familiei mele,soţului meu Darius şi fiicei mele Daria pentru faptul că m­aususţinut şi m­au ajutat în strădania mea de a conturaconţinutul acestei cărţi şi pentru că îmi arată în fiecare zi ceînsemnă o familie adevărată.

Le mulţumesc mamei mele Rodica şi tatălui meuMarcel, pentru că în perioada adolescenţei mele au ştiut săfie lângă mine, să mă îndrume, să mă înţeleagă şi să măsusţină, învăţându­mă să fiu la rândul meu aproape de fiicamea, atunci când are nevoie.

Îi mulţumesc Andreei Margan, care m­a ajutat atât caprietenă, cât şi ca specialist în psihopedagogie, furnizându­mi pe lângă sfaturi şi un interviu de calitate, care, cusiguranţă, va fi apreciat de tineri.

Le mulţumesc tuturor adolescenţilor care mi­au fostalături şi m­au făcut să înţeleg că fac un lucru de folos şi caremă stimulează să continuu să le fiu alături.

Le mulţumesc lui Aly, lui Radu, lui Cristi şi Dariei pentrucă au avut curajul să îşi deschidă sufletul şi m­au ajutat săaleg multe din subiectele pe care le­am abordat în aceastăcarte.

Nu în ultimul rând, îi mulţumesc lui Nicu Gecse, celcare în calitate de editor, dar şi de prieten, a definitivat forma

Simona Hupov

4

finală a cărţii şi a facut mai accesibil mesajul ei, prinsugestiile asupra conţinutului.

5

Mami, vreau un pierce în limbă!

Prefaţă

Ex anima

Întotdeauna poate părea mai greu să îţi spui părereadespre o carte decât să o scrii tu însuţi, de la un capăt lacelălalt. Cel mai adesea, cel care este desemnat să scrieCuvântul înainte încearcă să pară mai specialist şi maiînţelept decât autorul, chibzuind cum să­şi demonstrezepriceperea în doar câteva pagini şi să­l uimească pe cititor cuvorbe anume meşteşugite, dar care nu spun nimic, uitând căîn ecuaţia dată nu este decât unul dintre primii cititori aimanuscrisului. De fapt, dacă era mai priceput, o scria el cevamai bine. Aşadar, nu acesta este obiectivul meu.

Ca editor de carte, ştiu că prezentarea cea maieficientă este una scurtă şi la obiect; altfel cititorul seplictiseşte şi adoarme mai înainte de a ajunge la textulpropriu­zis al cărţii. Vreau să evit să mă întind la vorbe, maiales că nu urmează nimic adormitor, ci un ghid practic pentruadolescenţi, care ar fi putut fi intitulat la fel de bine Ce să faccu viaţa mea? Ori, la aşa ceva nu se doarme!

Dacă mi s­ar fi permis să fiu laconic şi să caracterizezcât se poate de succint cele ce urmează, atunci aş fi folositformularea latinească de mai sus, ceva mai scurtă decâttraducerea ei în limba română – din suflet. Scriu aceastapentru că ţii în mâini o carte scrisă din tot sufletul de cinevacăreia îi pasă de cei aflaţi la vârsta marilor întrebări, la care

Simona Hupov

6

pare că nu există răspunsuri pe măsură. Numai că autoarea,Simona Hupov, nu vă pune răspunsurile nici pe tavă, nici înpagină, ci vă ajută să căutaţi şi vă găsiţi propriile voastrerăspunsuri.

Poate părea paradoxal, dar aceeaşi întrebare poateavea mai multe răspunsuri corecte pentru fiecare dintre ceisau cele care caută răspunsul potrivit. Trebuie doar săalegeţi!

Fie că recunoaştem sau nu, în momente diferite alevieţii avem păreri diferite despre acelaşi subiect. Îl observămaltfel, îl înţelegem altcumva, ni se schimbă perspectivapercepţiei sau profunzimea înţelegerii, putem fi cu adevăratobiectivi sau ne lăsăm influenţaţi de diferite înrâuriri.

E un lucru firesc, chiar dacă poate părea dovadă denestatornicie sau inconstanţă în gândire. Cel mai adesea, înviaţă evoluăm din punct de vedere mintal. Există şi reversulmedaliei, accidentele severe, unele maladii sau bătrâneţeapot cauza scăderi ale capacităţii intelectuale.

Un exemplu la îndemână, valabil pentru noi toţi, esterelaţia pe care o avem cu părinţii noştri. Ca nou­născuţi şi înprimii ani de viaţă suntem dependenţi de ei, mai ales demamă. Chiar dacă zâmbim cu naivitate şi unor străini, părinţiini­i recunoaştem instinctiv după voce, după miros, firenevăzute ne leagă de ei, încât ştim prin somn când ies dincameră sau când se întorc de la cumpărături. Tot atunci,suntem mai răsfăţaţi, greşelile ne sunt trecute mai uşor cuvederea şi suntem dojeniţi mai rar. Gafelor noastre li segăsesc cu uşurinţă scuze, ba chiar intră în arhiva de năzbâtiicare ne va fi dezvăluită şi, fireşte, reproşată obsesiv maitârziu. Ca răsplată, noi ne iubim părinţii şi lor le dedicămprimele silabe­cuvinte (ma­ma, ta­ta), bineînţeles, fac

7

Mami, vreau un pierce în limbă!excepţie cei care au o bonă în vârstă (ba­ba) sau cei care sedovedesc de mici preocupaţi de dietă (pa­pa).

Apoi, treptat, pe măsură ce noi creştem, părinţii par sădevină tot mai dădăcitori, mai atenţi să ne impună reguli şi săne sancţioneze abaterile de la respectarea lor. Pe măsură cecreştem, tindem să devenim mai independenţi, mai neatenţila cerinţele lor, mai dornici să cunoaştem lumea prinexperienţele noastre, mai opaci la pretenţiile lor crescânde,mai necomunicativi. În replică, ei par mai lipsiţi de înţelegere,mai curioşi cu lucruri pe care nu vrem să le discutăm cu eideschis, mai zgârciţi la pretenţiile noastre, presupun tot felulde lucruri în locul răspunsurilor pe care refuzăm sau evitămsă le dăm.

Când apar primele noastre greşeli, am vrea maidegrabă să plecăm instantaneu pe o altă planetă, decât săauzim nemuritoarea replică: „ţi­am spus eu, dar n­ai vrut sămă asculţi!“, chiar dacă e preferabilă altui text clasic: „să­ţi fieînvăţare de minte, altădată să caşti ochii!“

Fără să vrem, nici noi, nici părinţii noştri, vechile punţidintre noi se rup. Căutăm sprijin şi înţelegere în grupul nostrude prieteni, cel mai adesea la fel de neexperimentaţi ca noi.Orice, numai să nu dăm iarăşi de sfaturile cele învechite şirepetate ale părinţilor, care nu trăiesc în lumea asta, nu neînţeleg, nu par să aibă răbdare să le explicăm şi, oricum, ei oţin întruna pe­a lor, au o singură idee fixă, una şi nu tocmaibună.

Apoi, adesea, vine momentul şocant: părinţii aveaudreptate! Într­o măsură mai mare sau mai mică, dar aveaudreptate! E greu să recunoaştem că puteam preveni multefrământări şi nopţi nedormite… Se spune că învăţăm cel maibine din greşeli, mai ales din greşelile noastre, pentru că ele

Simona Hupov

8

sunt mai dureroase, mai crude, mai nemiloase, mai uşor deimprimat în memorie. Este foarte bine că putem învăţa dingreşeli, dar un om inteligent încearcă să înveţe tot mai multdin greşelile celorlalţi!

Cel mai adesea, chiar dacă suntem conştienţi deurmările evidente şi logice ale unor acţiuni pe care leîntreprindem, comitem o greşeală stupidă – credem că nouănu ni se poate întâmpla aşa ceva! Aşa că traversăm stradafără să ne asigurăm, riscăm să copiem la un examenimportant (pentru care nu am învăţat), mergem în locuridubioase şi ne însoţim de persoane aşijderea cu locurile,încercăm lucruri care evident ne pun viaţa sau sănătatea înprimejdie, conducem un autoturism cu viteză maximă, facemechilibristică pe marginea balconului, chiar dacă potenţialulde risc este evident, nouă nu ni se poate întâmpla nimic rău.Dar dacă…

Observaţia are şi reversul ei. Ca adolescenţi, şi nunumai, ne­am izbit de atât de multe obstacole, de atât demulte insuccese, de prostia, de răutatea şi de lipsa deînţelegere a celor din jur, încât nu mai putem spera, nicibănui, nici crede că nouă ni se poate întâmpla ceva bun.

Cu toate acestea, vă spun din experienţă, în viaţăexistă întotdeauna soluţii! Câteva vă sunt oferite generos şicu grijă de părinte în paginile care urmează, altele vă suntabia sugerate, tot aici. Nu toate soluţiile sunt miraculoase şiminunate, dar viaţa oferă ieşiri acelora ce învaţă să caute şiîndrăznesc. Aşadar…

Nu ştiu să existe un ghid perfect al adolescentului, egreu să te încumeţi la aşa ceva, fiecare generaţie vine cuacumulările şi cu problemele ei, dar, dacă va fi scrisvreodată, autorii lui vor trece această carte la bibliografie.

9

Mami, vreau un pierce în limbă!Profită că o ai la îndemână!

Nicu Gecse, editor

Simona Hupov

10

11

Mami, vreau un pierce în limbă!

Introducere

Dacă nu aş fi crezut că adolescenţii de azi suntdeştepţi, frumoşi, inteligenţi şi, mai ales, deschişi la minte, nuaş fi început niciodată să scriu cartea de faţă.

M­am săturat de păreri subiective care caracterizeazăgeneraţia de azi, păreri care susţin mentalităţi învechite camodele comportamentale de impus adolescenţilor de azi.

Faptul că am ocazia să interacţionez cu tineri în fiecarezi, copii sau adolescenţi, precum şi faptul că sunt mamă, măfac să îmi doresc tot mai mult să ofer tinerilor de azi ceva pegustul lor, care să­i facă să înţeleagă că viaţa pe care o auînainte este aşa cum şi­o imaginează ei şi că stă în puterealor să ajungă acolo unde şi­au propus.

Cred în valori.Cred în tinerii de azi.Cred în respectul de sine şi faţă de cei din jur.Cred că adolescenţii sunt oglinda celor care i­au

crescut.Ştiu că fiecare dintre noi este un model. De ce nu ne

dăm silinţa să fim modele demne de urmat?Ştiu că adulţii pot influenţa şi pot motiva tinerii. De ce

nu o facem constructiv? De ce ne­am obişnuit să criticăm şisă distrugem?

Ştiu că pot face o schimbare şi vreau să le ofer tineriloro alternativă, o şansă de a avea un adult deschis alături de

Simona Hupov

12

ei. De ce nu o faceţi şi voi?Acuz deschis vorbele în vânt şi criticile nejustificate şi

susţin cu ardoare acţiunile acelora care vor să facă cevaconcret pentru tinerii de azi.

Acuz adulţii care nu fac nimic şi susţin părinţii care vorsă crească tineri independenţi, conduşi de propria lorgândire, care ştiu ce vor în viaţă.

Sunt şi voi fi în continuare alături de tinerii care vor„altceva“.

Cartea de faţă este doar un pas care completeazăcursurile, taberele, seminariile şi web­inariile pe care le oferadolescenţilor ca o alternativă la petrecerea timpului liber saupentru a învăţa altfel decât la şcoală.

Prin această carte nu pretind că ofer reţeta succesuluiîn viaţă sau perspectiva unei vieţi ideale într­o lume ideală.

Ceea ce vreau să fac prin această carte este să ofer oalternativă la răspunsurile de genul: „Lasă! Discutăm maitârziu. Acum trebuie să merg să serviciu!“.

De multe ori, răspunsurile de acest gen sunt cele pecare părinţii le dau tinerilor aflaţi în perioada marilor întrebări,o perioadă în care orice discuţie ar fi de mare ajutor şi arputea însemna alegerea unui alt drum în viaţă.

Vă invit să parcurgeţi cartea aşa cum vreţi voi. O puteţiciti pagină cu pagină, sau puteţi să vă alegeţi capitolulpreferat. O puteţi citi începând cu sfârşitul, sau o puteţi citi pediagonală. Indiferent care este modul în care alegeţi să o

13

Mami, vreau un pierce în limbă!parcurgeţi, rezultatul va fi acelaşi – – veţi citi pe înţelesulvostru, cuvintele unui părinte care nu critică şi nu acuză, aleunui sfătuitor care ascultă şi oferă soluţii..

Spor la citit şi mult succes în punerea în practică asoluţiilor alese! Sunteţi unici, irepetabili şi puteţi fi artizaniipropriei voastre vieţi! Trăiţi viaţa pe care v­o doriţi şi pe careo meritaţi din plin!

Simona HupovP.S. Dacă aveţi nevoie de un sfat sau o îndrumare, mă

găsiţi oricând pe www.simonahupov.com

Simona Hupov

14

15

Mami, vreau un pierce în limbă!

Partea întâi

Simona Hupov

16

17

Mami, vreau un pierce în limbă!

Cmf? Bn?... lol

Ceau! Salut!Pregăteşte­te bine pentru ce va urma în această carte,

fiindcă s­ar putea să­ţi schimbe viaţa!Lucrurile pe care le vei afla din această carte nu le vei

auzi de prea multe ori din gura unui adult.Ştii de ce?Pentru că mai toţi adulţii au uitat că şi ei au fost ca tine,

că au trecut, la rândul lor, prin aceleaşi etape şi că s­auconfruntat cu aceleaşi probleme. Da, au uitat! Tu le poţiaminti!

Ai ajuns în adolescenţă şi nu te mai regăseşti?Nimeni nu te înţelege?Ai vrea să fii deja adult şi să treacă perioada asta de

frustrări şi nelinişti?Stai liniştit, va trece, dar mai ai câţiva ani buni de luptat!

Akm cmf?Cum ţi se pare? Vei continua să citeşti sau preferi un

chat pe mess cu prietenii?Eşti la vârsta la care prietenii sunt cei mai importanţi şi

mi se pare normal. Ei ştiu tot, ei ştiu cel mai bine cum setrăieşte viaţa, dar TU ştii?

Simona Hupov

18

Ce vrei să faci acum?Cu cine ţi­ar plăcea să fii?Eşti acolo unde vrei sau acolo ţi­au spus prietenii să fii?Îţi place de tine?Îţi place cine eşti acum, sau eşti aşa pentru că aşa sunt

şi ceilalţi?Nu azvârli cartea aceasta din mână, nu încă, întrebările

sunt numai pentru tine. Nu trebuie să le ştie nici mama, nicitata, nici altcineva. Răspunsurile, nici atât! Fiindcărăspunsurile trebuie să încolţească în mintea ta şi să tetransforme.

Ia­ţi timp să te gândeşti la asta. Ia­ţi timp să descopericu adevărat ce vrei, pentru că eşti unic, eşti cel mai bun, eştideosebit şi trebuie să le arăţi asta tuturor.

Lasă la o parte tânguielile şi văicărelile. Gândeşte doarcu mintea ta. Vezi ce este în jur şi învaţă, dar apoi filtrează.

Cere păreri despre ce te frământă şi nu­ţi fie teamă să­ţi găseşti un aliat cu mai multă experienţă de viaţă decât tine.

W8! BRB!…….Te­ai mai gândit? Ai găsit pe cineva cu experienţă de

viaţă, care să te „consilieze“?Eu am avut noroc, în adolescenţa mea am avut

întotdeauna alături cel mai bun aliat – mama mea.I­am spus tot ce aveam pe suflet, îi povesteam despre

toate fricile, temerile sau dilemele mele şi întotdeauna amgăsit în discuţiile cu ea ceva ce mă ajuta să înţeleg ce seîntâmplă.

19

Mami, vreau un pierce în limbă!Am avut parte de cea mai bună sursă de informaţii,

spuse din suflet şi pline de adevăr, chiar dacă nu eram demulte ori de acord cu ele „din prima“.

Tu cum te înţelegi cu părinţii tăi? Cât timp petreceţiîmpreună? Crezi că te­ar înţelege, dacă le­ai spuneproblemele tale?

Stai un pic! Întrebarea corectă este: Vrei să le spuiproblemele tale?

Recunoaşte că e mult mai uşor să cauţi pe net oinformaţie, decât să o ceri părinţilor. De ce? Pentru că te­ainăscut în era comunicării online. Din păcate, toate instincteletale sunt umbrite de folosirea excesivă a internetului. Hai,hai… nu spune că şi eu gândesc ca toţi ceilalţi adulţi…citeşte până la capăt!

Nu voi contesta niciodată importanţa comunicăriionline. Nu voi da la o parte mailer­ul sau reţelele desocializare; au părţile lor bune pe care nu pot să le contest,dar nu pot să nu critic dezechilibrul între comunicarea f2f şicomunicarea pe mess.

După cum ţi­ai dat seama până acum… mi­am făcuttemele. Sunt la curent cu discuţiile, abrevierile, conversaţiileşi socializarea voastră pe internet. Ştii de ce? Pentru că înmomentul în care scriu această carte, fiica mea este devârsta ta şi… foloseşte messenger­ul, Facebook­ul, Twitter­ulşi… blogging­ul. Nu i­am interzis asta şi nu o voi faceniciodată! Ce facem, totuşi?

Vorbim, vorbim, vorbim… ne petrecem timpul

Simona Hupov

20

împreună, comunicăm şi povestim vrute şi nevrute. Suntdeschisă la orice subiect şi îi dau orice informaţie îmi cere.Acelaşi lucru îl face şi soţul meu. Discuţiile în familie suntmomente de calitate, pe care nu le­am rata pentru nimic înlume. Părinţii tăi fac acest lucru? NU?

Nu eşti singura persoana care nu comunică cu membriifamiliei. De ce se întâmplă asta? Motivele sunt nenumărate!Părinţii sunt ocupaţi, părinţii sunt demodaţi şi aplică aceleaşimetode pe care le­au folosit şi părinţii lor, sau poate tu eşticel care nu acceptă astfel de discuţii.

Opreşte­te din citit şi gândeşte­te! Ai curaj să spuipărinţilor ce gândeşti? Nu? Nu mă mir! Nu te­a învăţat nimenicum să o faci. Nu ţi­a spus nimeni nimic, ai învăţat totul dinmers şi nu e suficient.

Dacă vei avea răbdare să citeşti cartea până la capăt,ceva se va schimba. Vei învăţa mai multe despre tine, veiavea parte de experienţe la care poate nu te­ai gândit că lepoţi avea, te vei lovi, te va durea, te vei ridica şi apoi veicontinua drumul, mai puternic şi mai curajos.

Important este să înţelegi mesajul acestei cărţi şianume: comunicarea este esenţa reuşitei oricărei relaţii, fieea între copii şi părinţi sau între iubit şi iubită.

Spune ce simţi, dezvăluie­ţi sentimentele atunci cândsimţi că ai cui. Vorbeşte! Explică! Cere informaţii! Gândeştecu propria­ţi minte şi, mai ales, în tot ceea ce faci, bazează­teun principiu simplu, format din trei cuvinte: Adevăr, Dragosteşi Putere!

21

Mami, vreau un pierce în limbă!

Partea a doua

Simona Hupov

22

23

Mami, vreau un pierce în limbă!

Adevăr, Dragoste şi Putere

Există metode care să te ajute în soluţionareaproblemelor tale. Una dintre ele se bazează pe trei cuvinteputernice, care schimbă vieţi în bine.

Mai exact, este vorba de un principiu numit „Adevăr,Dragoste şi Putere“, pe care l­am citit într­o carte dedezvoltare personală, scrisă de Steve Pavlina. Eu am aflatde principiu la maturitate, mi s­a părut genial şi, din acelmoment, am început să­l aplic. Chiar dacă foloseam aceastămetodă şi până atunci, nu o făceam conştient şi, din când încând, mai călcam „pe bec” .

Eheeeiiii, dacă aflam eu de acest principiu la vârsta ta!Fiind deja adultă, mi­a fost mai greu să­mi schimb anumiteobişnuinţe. Totuşi m­am străduit, am reuşit şi sunt extrem demulţumită de rezultate.

La tine însă va fi mai uşor – cu cât începi să te ocupi dedezvoltarea ta personală mai devreme, cu atât mai bine! Aide partea ta tinereţea şi totul ţi se pare posibil, nimic nu estede nerealizat şi toată lumea este a ta!

AdevărulVai de capul meu, de câte ori am luat un şut în

„posterior“ pentru că am fost prea sinceră! De câte ori nu amfost greşit înţeleasă, atunci când comunicam ceva, tot dinprea multă sinceritate. Aşa vei păţi şi tu… să nu crezi că tunu vei trece prin aceleaşi experienţe şi totuşi… adevărul este

Simona Hupov

24

cel care te poate ajuta să obţii ceea ce vrei.Atunci când pleci la drum, într­o relaţie sau într­o

afacere, bazându­te pe adevăr şi pe ideea că toţi trebuie săfie mulţumiţi, nu se poate să nu găseşti ceea ce cauţi. Estevorba de a mulţumi părţile implicate, nu pe toată lumea dinjurul tău. Nu te mai lăsa tristeţea să te cuprindă, dacă nuprimeşti apreciere şi recunoaştere din partea tuturor. Oameniicare au trăit vieţi extraordinare au fost mereu contestaţi devoci din jurul lor. Dacă vrei să obţii admiraţia, aprobarea sauadulaţia tuturor celor din jur, te vei concentra pe ei, şi nu pescopul tău – şi, astfel, vei fi condamnat la mediocritate.

De fapt, tu ce cauţi?Eşti la vârsta care ar trebui să îţi aducă o mulţime de

experienţe – fie ele bune sau mai puţin bune. Eşti gata săînveţi din ele?

Am observat că de multe ori tinzi să gândeşti negativ şiţi se pare că totul este minciună, ranchiună, trădare saurăutate. Cei din jurul tău par meschini (hai, că încep săfolosesc cuvinte preţioase ), bârfitori şi nu prea ştiu să facălucrurile aşa cum trebuie. Tu cum eşti? Ai fost vreodată însituaţia de a fi încadrat în aceste categorii?

Ştii ce se spune… că atunci când îţi displace ceva lacei din jur, de fapt, urăşti acele lucruri la tine, pentru că tu larândul tău eşti aşa, fără să îţi dai seama. O fi adevărat saunu??... Gândeşte­te! Analizează­te şi scoate la iveală părţiletale bune! Nu le ignora nici pe cele negative – încearcă maidegrabă să le neutralizezi.

25

Mami, vreau un pierce în limbă!Adevărul de care îţi vorbeam la începutul capitolului

poate fi în primul rând al tău. Acceptă­te aşa cum eşti cuadevărat şi continuă prin a­ţi schimba părţile negative.Transformă­te în bine, iar lucrurile bune se vor întoarce spretine.

AdevărulAtunci când vei vorbi fără să minţi şi vei spune ce

gândeşti, nu vei fi întotdeauna înţeles aşa cum trebuie. Demulte ori nu vei fi înţeles deloc sau, şi mai rău, vei ficonsiderat naiv. Totuşi te sfătuiesc să nu renunţi la sinceritateşi adevăr. Mintea ta poate gândi singură şi tot ea poate aveacurajul să susţină ceea ce gândeşte.

Nu­ţi lăsa prietenii, nici pe nimeni altcineva, săgândească sau să judece în locul tău. Spune ceea cegândeşti, dar ai grijă cum o faci! De ce?

Pentru că principiul de care îţi vorbeam are treicomponente… a doua fiind dragostea .

Dragostea sau iubireaN­am să­ţi vorbesc încă despre dragostea aceea

fierbinte din adolescenţă sau tinereţe, când sângele facebulbuci, hormonii tropăie şi totul se învârte doar în juruliubitului sau al iubitei tale. Asta urmează în capitoleleurmătoare …

Acum am să îţi vorbesc despre acea dragoste care,combinată cu adevărul şi puterea, te poate face să muţimunţii din loc şi îţi poate aduce mult mai mult decât te­ai

Simona Hupov

26

aştepta.În viaţă e foarte bine să fii cu un pas înaintea celorlalţi,

probabil de aceea citeşti această carte.Fă lucrurile pentru ceilalţi aşa cum ţi­ar plăcea să le

facă ei pentru tine. Ai grijă de cei din jur şi fii atent să nu­irăneşti. Aceasta este o dovadă de dragoste!

Dragostea este de multe feluri şi fiecare fel semanifestă diferit.

Există o dragoste pentru părinţi, pe care oricât aicontesta­o, nu va pleca niciodată – e acolo în sufletul tău. Nupleacă nici în momentele acelea în care îţi vine să urli pentrucă te­au pedepsit pe nedrept sau când nu te lasă să faci cevrei.

Există dragostea faţă de adulţii pe care îi apreciezi.Această dragoste se traduce în respect şi stimă.

Există dragostea faţă de prieteni sau prietene, faţă decei din grupul tău, acea dragoste tradusă prin amiciţie, liberă,fără interdicţii, o dragoste pe care nu o vei pierde niciodată,atâta timp cât ai prieteni.

Există dragostea faţă de iubitul sau de iubita ta. Odragoste care la această vârstă este cu „năbădăi“. Simţi cănu mai poţi dormi, ai fluturi în stomac, ai vrea să fii cu ea saucu el tot timpul, ai insomnii, îţi vine să plângi sau să râzi –asta e o dragoste în care hormonii te joacă aşa cum vor ei…

27

Mami, vreau un pierce în limbă!şi ce bine e, nu?

Mai sunt şi alte tipuri de iubire, dar cred că ai înţelesideea.

În fiecare din cazurile de mai sus, combină adevărul cuiubirea, adică…

• spune adevărul, fără să răneşti cealaltă parte;• impune­ţi părerea ţinând cont că şi ceilalţi au dreptul

la opinie;• poartă o discuţie cu ei, aşa cum ai purta­o cu tine,

sincer şi cu dragoste;• ascultă înainte de a respinge totul.Oare ce va ieşi din asta? Care e părerea ta?Ia­ţi cinci minute şi gândeşte­te! Ai putea purta o astfel

de discuţie cu părinţii tăi, cu prietenii (aici e mai uşor) sau cuiubita/iubitul?

Îţi spun eu… ai puterea să o faci!PutereaCea de­a treia componentă a principiului de viaţă,

puterea, întregeşte totul. Ai să vezi de ce!Tu ai puterea să faci ce vrei, chiar dacă alţii îţi spun

altceva. Atunci când combini această putere cu adevărul şidragostea, nimeni nu te va mai putea opri din a obţine ceeace îţi doreşti.

În capitolele următoare ai să vezi acest principiu aplicat

Simona Hupov

28

în tot felul de situaţii, dar până atunci trebuie să îţi spunceva… nu vei reuşi întotdeauna.

Puterea ta este, teoretic, nelimitată, dar ea trebuiecanalizată în aşa fel încât să îţi aducă bine atât ţie, cât şicelor din jurul tău. Poţi face acest lucru?

Eşti gata să schimbi multe la tine şi implicit la cei dinjurul tău?

Hai să facem un exerciţiu.Eşti în situaţia în care cel mai bun prieten al tău a

început să consume alcool şi… nu e tocmai potrivit, mai alescă de multe ori o face chiar la şcoală. Ce faci? Cumreacţionezi bazându­te pe principiul „Adevăr, Dragoste,Putere“?

Îţi iubeşti prietenul şi nu vrei să cadă în capcanaalcoolismului, ştii că trebuie să spui adevărul şi că ai putereasă schimbi ceva, în special pentru că situaţia e încă laînceput şi nu s­a gravat. Cum o faci?

Vorbeşte cu prietenul tău şi întreabă­l ce l­a determinatsă bea. Fii sincer cu el şi spune­i părerea ta. Spune­i că ţienu îţi place comportamentul lui şi că tu consideri că greşeşte.Probabil că te va repezi şi îţi va spune că nu­l înţelegi, dar eprietenul tău şi sunt sigură că nu vei renunţa.

Dacă nu reuşeşti aşa…trebuie să găseşti un adult încare să ai încredere şi căruia să­i spui adevărul despreprietenul tău. Asta nu înseamnă că îl trădezi, ci doar că vreisă­l ajuţi. Consultă­te cu adultul respectiv referitor la ce ar fi

29

Mami, vreau un pierce în limbă!bine să faci în astfel de situaţii. Căutaţi împreună motivelepentru care prietenul tău este posibil să se fi apucat de băutşi cere­i şi adultului o părere despre ce ar trebui să faci.

Gândeşte­te că poţi face un bine prietenului tău,aplicând recomandările adultului, chiar dacă în prima fazăprietenul va crede că­l trădezi.

Dacă situaţia se înrăutăţeşte, va trebui să iei măsurimai drastice, pentru că sănătatea prietenului tău şi prieteniavoastră sunt foarte importante.

Spune­i ce ai de gând să faci, spune­i că vei lualegătura cu un specialist şi că vei face asta pentru ca ţii la elşi pentru că el este foarte important pentru tine.

Asumă­ţi riscul de a te crede rău şi neloial şi chiar risculde a­l pierde ca prieten pentru un timp, dar cu siguranţă vaaprecia mai târziu gestul tău, gest făcut aplicând principiul„Adevăr, Dragoste, Putere“.

Asumă­ţi riscuri atunci când scopul tău este acela de alupta pentru Adevăr, Dragoste şi Putere. Performanţaînseamnă asumări de riscuri. Nici nu îţi dai seama ceoportunităţi pot apărea atunci când alegi să înfrunţi o situaţiedificilă cu Adevăr, Dragoste şi Putere.

Nu e uşor… dar e atât de frumos să ştii că prieteniicare îţi rămân alături sunt cei adevăraţi, sunt cei care teapreciază şi care sunt de încredere.

Tu ai găsit un adult în care să ai încredere deplină?...De ce te întreb? Ai să vezi în capitolul următor!

Simona Hupov

30

31

Mami, vreau un pierce în limbă!

Partea a treia

Simona Hupov

32

33

Mami, vreau un pierce în limbă!

Relaţia cu adulţii

Uau, ce subiect!!!Mă gândesc că… poate vrei să treci peste acest

capitol. Îţi recomand să nu o faci. Fă un efort şi citeşte­l pânăla capăt, mă străduiesc să­l fac cât mai scurt . Sunt sigurăcă după lectură vei vedea relaţia cu adulţii şi din alt unghi.

Cum se vede relaţia asta din poziţia de adolescent, ştiideja, totuşi am să îţi arat că şi eu ştiu, vei înţelege că putemgăsi o cale de comunicare.

Eşti la vârsta în care viaţa ta se schimbă rapid.Sentimentele tale te surprind până şi pe tine, nu le înţeleginici tu… cum să le înţeleagă cei din jur?! Corpul tău seschimbă şi o face atât de rapid, încât în fiecare dimineaţăparcă eşti alt om. Azi ţi­a mai apărut un coş şi nu oriunde, cipe faţă… AJUTOR! Ieri ţi se părea că eşti frumos, azi, cândte uiţi în oglindă, pari o fiinţă dezlânată.

Stai liniştit, trece!Sunt sigură că nu asta vrei să auzi, ci altceva… mai

profund. Ceva care să te facă să înţelegi cât va dura nebuniaasta şi cât de adânc vei coborî în zăpăceala asta deadolescenţă.

Şi eu am trecut prin perioada asta. Mama şi tatăl tău lafel, şi bunicii, şi străbunicii… toţi am fost cândvaadolescenţi… dar puţini ne mai aducem aminte, asta ca să­lparafrazez pe Antoine de Saint­Exupéry, în Micul Prinţ.

Simona Hupov

34

Ai stat de vorbă cu părinţii tăi despre adolescenţă? Ţi­au explicat ceva în legătură cu asta? Nu? Nu mă mir, nu eştisingurul!

O să mai dureze. Schimbările vor continua,sentimentele vor fi tot mai profunde – TU trebuie să leînţelegi, să le accepţi, să te obişnuieşti cu ele, să te adapteziacestor schimbări. Ia­le aşa cum vin, nu poţi să teîmpotriveşti. Poţi să iei din fiecare schimbare ceva bun.

Ce e bun într­o schimbare în care îmi apar coşuri şiarăt ca naiba!? Hai să îţi dau o sugestie… Dacă iubitul sauiubita te părăseşte fiindcă ai coşuri, nu e o tragedie.

Nu, deloc! Ai scăpat de o persoană superficială, carevede doar exteriorul şi nu persoana care eşti tu cu adevărat.Ştiu că eşti la vârsta la care chestiile astea ţi se par „aberaţii“– totuşi… Dacă există cineva care te iubeşte în orice situaţie,cu sau fără coşuri, şi cineva care te iubeşte doar fărăcoşuri… pe cine alegi?

Ţi se pare că arăţi ca naiba, că ai crescut brusc…Profită de situaţie şi ia­ţi nişte haine faine cu ocazia asta, şiaşa pantalonii vechi ţi­au rămas mici sau bustiera aia vechee cam strâmtă .

Aaaa, mai e ceva! În perioada asta oricum nu preacontează ce spun adulţii, prietenii sunt importanţi! Adulţiihabar n­au ce probleme aveţi voi, adolescenţii, şi oricum nu e„cool“ să stai de vorbă cu babalâcii.

Recunoaşte că am pus punctul pe „i“ şi te­am ghicit!

35

Mami, vreau un pierce în limbă!

Cum este văzută adolescenţa de către adulţi…„O perioadă extrem de grea pentru noi ca părinţi. “Milena, mamă de băiat de 12 ani„O perioadă în care nu te mai înţelegi cu ei, parcă sunt

alţi copii. “Miki, tată de fată de 14 ani„Adolescenţa este o perioada în care simt că nu pot

face nimic şi oricum, orice fac nu e bine pentru ea. “Ami, mamă de fată de 16 aniDupă cum vezi, pentru părinţi, adolescenţa copiilor lor

este o perioadă în care EI, la fel ca părinţii tăi sunt cei caresuferă. Ei sunt cei neînţeleşi, ei sunt cei care trec printr­operioadă grea.

Nu îţi voi spune mai multe despre cum gândesc adulţii,pentru că sunt sigură că ai înţeles mesajul.

De câte ori nu ai auzit: „Nu mă mai înţeleg cu tine!“,„Mi­e atât de greu să te înţeleg.“

De aici vine conflictul „între generaţii“, în perioadaadolescenţei. Aici este cheia care poate face din aceastăperioadă una excelentă pentru toţi – părinţi şi adolescenţi.

Învaţă­ţi părintele să trăiască adolescenţa alături detine, nu împotriva ta, plângându­se şi văicărindu­se. Poţi faceaceastă schimbare şi… ştii cu ce te vei alege?

Simona Hupov

36

Îţi spun:• mai puţine cicăleli;• mai multe sfaturi, dar fără obligaţia de a le urma;• mai multă înţelegere;• mai multă libertate;• mai puţine conflicte între tine şi părinţi;• mai multă deschidere a părinţilor către prietenii tăi.Recunoaşte că ţi­ar fi de mare ajutor o astfel de relaţie

cu părinţii. O relaţie în care să mergeţi în acelaşi sens, fărăsă vă îmbrânciţi, fără să vă certaţi, o relaţie în care să puteţidiscuta de la egal la egal.

Ce trebuie să faci tu nu va fi uşor! Ce trebuie sa facă eiva fi şi mai greu. Vestea bună este că se poate… Totul estesă existe dorinţă!

Cazul IDacă până acum relaţia cu părinţii tăi a fost una bună

şi, brusc, s­a transformat în conflict, nu dispera! Te afli însituaţia fericită. AI O RELAŢIE CU PĂRINŢII TĂI!

Ce trebuie să faci în acest caz:• deschide discuţiaCaută un moment prielnic, în care părinţii tăi să fie

relaxaţi şi bine dispuşi şi abordează subiectul care tefrământă. Fă­o sub forma: „Aş vrea un sfat de la voi…“. Ei cusiguranţă vor fi mândri că le ceri sfatul, chiar dacă nu­l veiurma, vor fi bucuroşi să vadă că vrei să comunici şi vor fi

37

Mami, vreau un pierce în limbă!deschişi dialogului.

• discută deschisSpune­le exact ce te frământă, abordează subiectele

care te interesează. Ascultă­i şi fă­i şi pe ei să te asculte. Îţispun sincer… nu se vor rezolva toate problemele tale deadolescent, nici ale lor, de părinţi de adolescent, totuşi se vaproduce o schimbare care poate duce relaţia voastră sprelocul în care comunicaţi mai mult şi găsiţi soluţii. Pregăteşte­te… vor fi şi certuri, dar veţi supravieţui toţi!

• nu respinge sfaturileAici e o întreagă poveste. Adulţii cred că sunt meniţi să

dea sfaturi şi, cred ei, …cele mai bune. Nu îi contrazice!Ascultă­le punctul de vedere şi spune­le că te vei gândi la ceţi­au spus… şi chiar fă­o! Analizează, studiază, pune înbalanţă. La final, decizia îţi aparţine! Nu porni discuţia cu „aităi“ din poziţie contradictorie şi găseşte o soluţie din careambele părţi să aibă ceva de câştigat. Crede­mă, e cea maibună metodă de negociere! WIN – WIN sau CÂŞTIG –CÂŞTIG, fiecare are partea lui de câştig.

Cazul IIDacă până acum comunicarea cu părinţii tăi nu a fost

extraordinară şi în acest moment s­a înrăutăţit dramatic. Eştiîntr­o situaţie dificilă, care poate deveni una benefică pentrutoată familia! O RELAŢIE SUPERFICIALĂ SE POATETRANSFORMA ÎNTR­UNA BENEFICĂ PENTRU PĂRŢI!

Dacă situaţia nu a fost una extraordinară în familia ta,

Simona Hupov

38

adică părinţii erau tot timpul ocupaţi si tu îţi petreceai vremeamai mult singur, nu te aştepta ca peste noapte să poţiîmbunătăţi ceva deja „stricat“.

Ştiu că în perioada asta, a adolescenţei, vina va fi toatăa ta. Tu vei fi cel care e de neînţeles, tu vei fi cel cuprobleme… adevărul este altul şi tu trebuie să­l cunoşti.

Cu siguranţă, la un moment dat, părinţii tăi se vor simţivinovaţi pentru faptul că te­au neglijat sau că nu ţi­au acordatsuficientă atenţie, chiar dacă nu o vor recunoaşte. Deasemenea, nu vor recunoaşte nici că greşeala le aparţine şivor da vina pe orice altceva (slujbă, şef, bani etc.). Fă efortulşi înţelege­i. Au făcut­o pentru tine sau, cel puţin, asta credei. Înainte de a­i acuza, de a­i apostrofa, de a ţipa la ei…gândeşte­te! De ce au greşit? Pune în balanţă argumentelepro şi contra… şi fi tu cel care pune mecanismul familiei înmişcare, deschizând comunicarea. Sunt mari şanse săreuşeşti şi să îi faci pe părinţi să înţeleagă prin ce treci,măcar aşa… un pic.

Cazul IIIDacă până la această vârstă nu ai comunicat cu

părinţii. Dacă relaţia voastră a fost una superficială sauinexistentă, sau dacă toate încercările tale de a comunica înfamilie au eşuat… poţi găsi susţinere în altă parte. Un adultcu care să vorbeşti va crea întotdeauna un echilibru pentrutine în această perioadă.

De multe ori, este posibil să găseşti înţelegere chiar labunici. Cu toate că diferenţa de vârstă este mult mai mare,

39

Mami, vreau un pierce în limbă!poţi fi norocosul posesor al unor bunici extraordinari, care, înciuda vârstei, nu au uitat prin ce au trecut în adolescenţă,chiar dacă au trăit în altă perioadă. Schimbările au fostaceleaşi, problemele lor… aveau acelaşi subiect ca şi aletale!

Dacă nici cu bunicii nu ai noroc, poate că un unchi, omătuşă, părintele unui prieten apropiat, în care ai încredere,e cel mai în măsură să te ajute şi să devină mentorul tău înaceastă perioadă.

Ce e de făcut?– cere ajutorul unui adult de încredere;– nu fi reticent la ajutorul oferit;– lucrează mult cu propria ta persoană, schimbarea

trebuie să se producă în primul rând la tine.Oricare ar fi alegerea ta, nu fugi de o relaţie cu un

adult, care să echilibreze balanţa din această perioadă.Conflictul între generaţii e normal – e un semn sănătos

că devii adult şi ai propriile opinii.Sunt mulţi adulţi „destupaţi la minte“, totul este să ai

curaj să le ceri ajutorul, să le ceri explicaţii, să asculţi ce îţispun, pentru ca, mai apoi, în cunoştinţă de cauză, să iei celemai bune decizii.

Simona Hupov

40

41

Mami, vreau un pierce în limbă!

Partea a patra

Simona Hupov

42

43

Mami, vreau un pierce în limbă!

Cum să-ţi refuzi prietenii,fără să pici prost în faţa lor

Am vrut neapărat să ating acest subiect, pentru că ştiucă este unul care te interesează. De multe ori eşti pus însituaţia de a face anumite lucruri alături de prietenii tăi şi suntcazuri în care ai vrea să refuzi, dar teama şi ruşinea faţă deei te fac să mergi „cu turma“, chiar dacă nu îţi place sau,uneori, chiar ţi­e teamă.

Ştiu că sună destul de urât cuvântul acesta, „turmă“,dar asta se întâmplă atunci când te laşi condus de alţii... facice face turma.

Mintea ta funcţionează excelent. Instinctele tale te potghida atâta timp cât lucrează mână în mână cu creierul. Ştiucă e greu la vârsta ta să gestionezi aceste lucruri perfect, darpoţi încerca. Încercările te vor ajuta mai târziu să iei cele maibune decizii, pentru tine şi cei din jurul tău.

Prietenii tăi de azi sunt cei mai buni. Părerea lorcontează pentru tine, iar tu te simţi extraordinar în grupul tău.Dar, ca orice altă relaţie, relaţia cu prietenii tăi trebuie să sebazeze pe respectul reciproc.

Aşa cum un cuplu nu funcţionează dacă cei doi nu îşirespectă reciproc părerile, nici între prieteni nu există o bunăînţelegere dacă nu luaţi în considerare părerea fiecăruiadintre voi. Aici este problema grupului de prieteni. De aicivine acea „excludere din grup“, atunci când nu gândeşti ca

Simona Hupov

44

ei. Aceasta este una dintre temerile tale cele mai mari laaceastă vârstă. Ştiu, şi vreau să te ajut.

Ce poţi face dacă părerile tale nu coincid cu cele alegrupului de prieteni?

În primul rând, trebuie să îţi analizezi prietenii.De când sunteţi prieteni?De foarte mult timp, de când eraţi copii. Gândeşte­te că

de­a lungul timpului fiecare dintre noi se schimbă fizic şipsihic. Fiecare om evoluează, iar adolescenţa este vârsta lacare aceste schimbări sunt majore.

Personalitatea fiecăruia dintre voi începe să semodeleze, fiecare sunteţi influenţaţi de mediul în carecreşteţi, de părinţi şi de valorile pe care aceştia vi le transmit.De asemenea, mintea fiecăruia dintre voi începe să judecesingură, aşa că este normal să aveţi păreri contradictorii sausă nu fiţi 100% de acord în anumite situaţii.

Asta nu înseamnă că trebuie să îţi fie frică să susţiiceea ce crezi. Din contră, faptul că îţi vei spune opinia te vaajuta să vezi cine îţi este prieten adevărat. Acesta estemomentul în care vei afla dacă o prietenie va funcţiona saunu. Trebuie să ai curajul să vezi acest lucru şi să nu teascunzi în spatele unei prietenii false, doar pentru că nu vreisă „rămâi singur“. Observi că am pus ghilimelele.... Nu vei finiciodată singur dacă ştii să îţi alegi cu grijă prietenii.

Trebuie să­ţi spui părerea.

45

Mami, vreau un pierce în limbă!Acum începe momentul greu, pentru că nu ştii cum să

o faci.Îţi dau un exemplu banal. Prietenii tăi vor ca sâmbătă

seara să meargă într­un bar, să asculte muzică şi să bea unsuc (Ha! Ha! Ha!). Tu nu eşti genul care să agreeze barurile,aşa că nu vrei să te duci. Ce faci?

1. Poţi să mergi cu ei, fiindcă sunt prietenii tăi chiardacă te vei simţi ca naiba, ascultând o muzică ce nu îţi placeşi inhalând fum de la ţigările altora... sau

2. Poţi refuza politicos, alegând să­ţi petreci sâmbătaseară alături de iubita ta la un film, sau cu vecinul tău, la unmeci, sau cu vărul tău, cântând la chitară. Nu ştiu ce ai vreasă faci, dar este bine să faci ce îţi place ţie, NU ce le placelor.

Cum ai putea să­i refuzi politicos?Le poţi spune direct că nu îţi place în cluburi şi atunci e

momentul adevărului... Acceptă şi te lasă în pace,respectându­ţi părerea sau „te fac de cacao“ cu vorbejignitoare, cu râsete şi priviri şmechere. Vrei să ai nişteprieteni care să îşi bată joc de tine de fiecare dată cândpărerea lor nu coincide cu a ta?

Poţi să adopţi şi varianta unei „minciuni“ nevinovate.Am observat că de multe ori ajută această minciună... Aceeacă „nu mă lasă ai mei, nu ştiu ce program au , dar trebuie săfiu şi eu cu ei şi, ştiţi voi, ai mei sunt exageraţi...“

Aici avem iarăşi o situaţie cu două tăişuri: poţi să scapibasma curată, acuzaţia va fi adusă părinţilor tăi... că suntabsurzi, nu te înţeleg şi aşa mai departe sau poţi fi acuzat

Simona Hupov

46

că... eşti „copil mic“ şi depinzi încă de mama şi de tata. Armai fi si varianta în care unul dintre prietenii tăi, mai curajosşi încrezător, îţi sună părinţii şi obţine aprobarea lor să mergi.La telefon, părinţii se arată persoane de înţeles, care ţi­ar davoie să ieşi oricând. Minciuna a dat greş şi nu o vei maiputea folosi. Aşadar, adevărul era preferabil. Acum vei mergeunde nu voiai.

Tu alegi! Şi în acest caz poţi aplica principiul Adevăr­Dragoste­Putere, despre care îţi vorbeam la început.

Adevărul este că trebuie să judeci cu mintea ta şi să ieideciziile care te satisfac. Dragostea constă în respectulreciproc pe care ar trebui să îl aveţi voi, ca prieteni, iarPuterea este a ta, să iei cea mai bună decizie pentru tine şicei dragi.

47

Mami, vreau un pierce în limbă!

Simona Hupov

48

49

Mami, vreau un pierce în limbă!

Ce să faci dacă eşti presatăsă faci sex şi nu eşti pregătită?!

Fetelor, vreau să vă spun din start că prin astfel dedileme am trecut fiecare dintre noi şi încă ceva... să nucredeţi că băieţii nu au astfel de probleme.

Mulţi dintre ei nu sunt pregătiţi să facă sex… dau pestecâte o fată mai „vitează“ şi nu ştiu să facă faţă situaţiei…

În fiecare cuplu de adolescenţi se vorbeşte despre sex,şi nu numai în cuplu… orice adolescent vorbeşte despre sex.Este foarte interesant şi cool!! Când vine vorba de cevaconcret… mulţi dau înapoi şi… se destramă relaţii, se spuncuvinte grele, se pierd prieteni…

Hai să vedem ce­i de făcut!Vom merge pe principiul de la începutul cărţii: „Adevăr,

Dragoste şi Putere”.Adevărul este că…. hormonii voştri au luat­o razna în

această perioadă a adolescenţei.La fel de adevărat este şi faptul că, de multe ori, vă

aflaţi în situaţii cărora nu ştiţi să le faceţi faţă, dar vă esteruşine să întrebaţi un adult. E adevărat? Sau voi consideraţică nu e treaba noastră?

Chiar şi acest lucru este un adevăr… nu e treabanoastră, totuşi adulţii ar putea da sfaturi cu adevărat utile. Nuvoi face apologia deşteptăciunii adultului, ci voi oferi câteva

Simona Hupov

50

soluţii.Indiferent că eşti fată sau băiat, gândul de a trece la o

nouă etapă a relaţiei cu partenerul îţi dă târcoale tot maimult, deşi simţi că ceva te opreşte. Nu ştii ce, dar parcă nueşti în largul tău.

Oare ce poate fi? Poate timiditatea, poate lipsa deinformaţie, poate teama de necunoscut sau poate doarintuiţia ta care, în lipsa de orice altceva, îţi spune să nu ofaci.

Adevărat… te gândeşti… „dacă nu o s­o fac, mă vapărăsi, voi fi singur(ă)! Ce vor zice prietenii? Când voi maigăsi pe cineva să mă iubească? Nu se poate… trebuie săfac sex, indiferent de consecinţe… nu contează ce simt eu!Îmi spune că nu­l iubesc cu adevărat dacă nu o fac, iar euvreau să­mi demonstrez dragostea, chiar dacă nu suntpregătită pentru sex.“

Am atins punctele importante în această poveste?Da, le­am atins, şi ştii de ce? Pentru că şi eu am trecut

prin această poveste, şi eu m­am confruntat cu astfel degânduri, şi eu am plâns şi mi­am bătut capul!

Trecem la dragoste…Voi împărţi partea aceasta în două…Băiatul…O iubeşti pe prietena ta, sunteţi împreună de doi ani, de

51

Mami, vreau un pierce în limbă!când eraţi în clasa a şaptea, a trecut ceva timp şi… vrei maimult decât plimbări, săruturi, petreceri… vrei să faceţi sex.Ce faci? I­ai propus, dar te­a refuzat. Nu mai suporţi… tu vreimai mult şi ea nu înţelege… O părăseşti sau aştepţi până vafi pregătită?

Încearcă să judeci situaţia prin prisma dragostei. Cât demult o iubeşti pe ea? Cât de mult te iubeşti pe tine? Cât demult vrei să faci sex pentru tine şi cât pentru ca să vadăprietenii tai că poţi, că eşti…cool?

Cât de mult vrei să o faci pentru că aşa îţi spuninstinctele şi corpul şi cât de mult pentru că aşa fac şiprietenii tăi?

Ei au făcut­o deja… ei sunt deja în rândul bărbaţilor…tu nu!

Hai să îţi spun ceva… TU EŞTI CEL MAI IMPORTANT!Bazează­ţi deciziile pe ce simţi tu, nu pe ce spun ceilalţi. Ia înconsiderare sentimentele tale faţă de fata de lângă tine şifaţă de tine şi ia deciziile cu propria ta minte. Asta este odovadă de dragoste.

Să iei anumite decizii doar de dragul sau de guraprietenilor e un semn de imaturitate, nicidecum demasculinitate. Adevăraţii bărbaţi fac ce cred ei că e bine, nuce le spun ceilalţi. Iar tu vrei să devii un bărbat adevărat, nuo copie a celor din jur, nu?

Fata…Prietenul tău te iubeşte, tu îl iubeşti pe el, dar nu eşti

încă pregătită să faci sex, deşi el te presează şi vrea să o

Simona Hupov

52

faceţi. Ce faci?Tu eşti nesigură, nu eşti pregătită, dar ţi­e frică să nu

rămâi singură, să nu te părăsească. Te înţeleg!… În plus,prietenele tale spun că au făcut­o deja şi… ce bine a fost…Ţi­ar plăcea să le crezi, dar intuiţia ta spune altceva. Corpultău nu e pregătit încă. Tu nu vrei! Cedezi? Ce decizie iei?

La fel îţi spun şi ţie… TU EŞTI CEA MAIIMPORTANTĂ! Prietenele tale nu sunt adevărate prietenedacă te îndeamnă să faci ceva pentru care nu eşti pregătită,prietenul tău nu te înţelege şi nu te iubeşte cu adevărat, dacăte presează împotriva voinţei tale, tu… trebuie să dai dovadăde dragoste faţă de tine şi faţă de cei pe care îi iubeşti şi săiei deciziile ţinând cont de propria ta persoană, de propriiletale dorinţe, de propriile tale trăiri.

Şi încă ceva… nu te lua după prietenele care spun căau făcut­o şi că a fost de vis… poate unele mint de dragul dea fi cool şi nu s­au culcat cu nimeni, poate celorlalte nu le­aplăcut pentru că nu au fost pe deplin pregătite, dar ce săspună şi ele ca să braveze? Aşteaptă momentul potrivit, nuai să regreţi. Ştii cum se spune… lucrurile cu adevărat bunese întâmplă celor care ştiu să aştepte…

Am ajuns la putere…Ai puterea de a lua decizia corectă. Aceasta se ia

atunci când ai toate datele necesare, toate informaţiilenecesare şi, mai ales, atunci când eşti pregătit să o faci.

Ai puterea să spui NU, dacă nu vrei! Ştii că pentru tinenu e bine.

53

Mami, vreau un pierce în limbă!Informează­te cu privire la riscurile pe care le are sexul

făcut prematur, la bolile cu transmitere sexuală, la riscurileunei sarcini nedorite (mai ales dacă eşti fată).

Vorbeşte cu „adultul tău de încredere“, spune­i ce simţi,cere­i o părere. Povesteşte­i dilema ta şi roagă­l să îţi dea unsfat. Cere informaţiile de care ai nevoie. Întreabă un medicginecolog, lasă ruşinea la o parte.

Tu eşti important(ă) şi pentru asta merită să iei deciziacea mai bună pentru tine!

Dacă iubitul tău te presează să faci sex şi tu nu vrei, nuo face! Spune­i adevărul, spune­i că­l iubeşti, dar nu eştipregătită să faci sex. Înarmează­te cu putere, pentru că eposibil să te părăsească şi să caute sexul în altă parte, cu oaltă fată.

Vei suferi, dar gândeşte­te că s­ar putea să nu te fi iubitatât de mult pe cât credeai sau poate nu era persoanapotrivită pentru tine în acest moment.

Nu lua în considerare glasul acelor prietene care teacuză pentru decizia luată şi care îţi spun „ aşa îţi trebuie,dacă nu ai vrut…“

Dacă iubita ta nu răspunde dorinţei tale de a face sex,pentru că nu se simte pregătită… nu insista. Este o dovadăde dragoste şi de respect pentru ea să îi accepţi deciziile. Nuo forţa să ia o decizie pe care mai apoi o să o regrete.

Ai toate informaţiile legate de riscul sexului prematur?Ştii exact la ce te expui? Dacă tu consideri că dorinţa ta

de a face sex este mai mare decât aceea de a avea o relaţie

Simona Hupov

54

cu ea, spune­i acest lucru, chiar dacă o vei face să sufere.Să­i spui adevărul înseamnă să fii puternic.

Înainte de a­i spune ceva, întreabă­te dacă tu vrei săfaci sex pentru că ţi­o cere organismul şi… nu mai poţi, sauexistă o presiune din partea prietenilor tăi care deja „aufăcut­o“?

Întreabă­te ce vrei şi răspunde­ţi singur la întrebare. Iadecizia cu propria ta minte! Nu uita că, în astfel de situaţii, unsfat de la adultul tău de încredere te poate ajuta enorm.

Este decizia pe care tu ai luat­o şi este cea mai bunăpentru că este a ta.

Ştii care e consecinţa acestei decizii? … prietenii careîţi vor rămâne alături sunt cei adevăraţi, sunt aceia care tevor susţine .

Gândeşte­te la toată această chestiune ca la o probăde care vor trece doar cei mai buni prieteni, doar aceia care­ţi merită prietenia.

55

Mami, vreau un pierce în limbă!

Ce fac dacă am contactat o boală cutransmitere sexuală?

În acest caz, eşti într­o situaţie dificilă, din care poţi săieşi doar dacă conştientizezi gravitatea ei.

Ai ajuns aici din lipsă de informaţii sau din pricina unuimoment de neatenţie. Oricare ar fi cauza, acum estemomentul să te trezeşti şi să începi să gândeşti cu propria taminte. Ai ajuns la momentul adevărului şi trebuie să îţi asumiresponsabilitatea greşelilor pe care le­ai făcut.

Cel mai important lucru pe care trebuie să îl faci acumeste să consulţi un medic de specialitate, care îţi va spuneexact ce ai şi ce tratament trebuie să iei.

Nu te lăsa dus sau dusă de val. Nu te trata dupăureche, sau după tratamente pe care ţi le sugerează„prietenii“ care spun sau cred că au păţit şi ei la fel.

Mai ales, nu căuta pe net tratamentul, e vorba desănătatea ta, nu de un referat . S­ar putea să te încurci şimai rău: medicamentele nu se iau în glumă, iar pe net circulătot felul de sfaturi medicale date de neprofesionişti. Nu­ţi lăsasănătatea decât pe mâna celor mai buni medici: corpul tăumerită asta, TU meriţi asta. Google nu le rezolvă chiar petoate.

Ceea ce îţi voi spune în continuare, ar fi trebuit să îţispună părinţii tăi, dar ştim cu toţii că astfel de discuţii sunt

Simona Hupov

56

greu de purtat în familie şi nu oricine este pregătit să le aibăcu tine.

Ai ajuns în această situaţie pentru că ai avut o aventurăşi nu ai luat în considerare riscurile unui act sexual cu opersoană necunoscută. Ai înţeles deja că vorbesc desprecontactarea bolii în urma unui act sexual. O altă cauză esteaceea că nu ai folosit corect sau deloc un prezervativ întimpul derulării actului sexual.

Nu uita că bolile venerice nu se rezumă doar lacandidoză sau gonoree. Există şi boli grave care îţimarchează viaţa, cum ar fi infecţia HIV.

Oricare ar fi motivele, eşti în această situaţie împreunăcu partenerul tău, aşa că deciziile va trebui să le discutaţi şitratamentul va trebui respectat de amândoi (asta vă vaspune medicul).

Sunt multe necunoscute în această situaţie. Cum vorreacţiona părinţii? Cum va reacţiona partenerul? Ce vorspune cei din jur?

Ştiu că ceea ce simţi faţă de partenerul tău estedragoste, ea trebuie să fie însoţită de comunicare şisinceritate. Acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi cu familiata, cu părinţii şi fraţii. Ştiu că îi iubeşti şi pe ei, aşa că vatrebui să le spui adevărul, pentru că pot şi ei, la rândul lor, săia boala prin contact cu obiecte folosite de tine (batiste,prosoape, WC etc.).

57

Mami, vreau un pierce în limbă!Aşa cum am mai spus de­a lungul capitolelor

anterioare, atunci când iei o decizie, trebuie să fii pregătit săîţi asumi responsabilităţi şi să suporţi consecinţele care apar.

Acum este momentul în care îţi va trebui multă putereşi forţă, pentru a lua decizia corectă faţă de tine şi faţă de ceidragi. Nu mai poţi amâna discuţia, pentru că sunt sigură căvrei ca totul să se termine cu bine.

Te avertizez că nu va fi o discuţie uşoară, dimpotrivă,va fi una foarte dificilă, dar sănătatea ta şi a celor dragi estemai importantă decât o ceartă.

Părinţii tăi vor fi puşi într­o situaţie extrem de dificilă,vor spune cuvinte grele, vor reacţiona altfel decât poate te­aiaştepta, dar la final vor găsi o soluţie care să te ajute săscapi de boala venerică pe care ai contactat­o.

Este foarte important să te informezi, să afli detaliidespre simptomele acestor boli, despre gravitatea lor, despretratamente şi cel mai important este să ceri aceste informaţiiunui medic specialist. Acesta îţi va da cel mai bun tratamentşi te va ajuta să rezolvi problema în cel mai scurt timp.

Nu uita ca o greşeală de moment, o noapte de sexneprotejat, o clipă de neatenţie îţi poate schimba viaţa şi epăcat să porneşti în viaţă cu stângul.

Simona Hupov

58

59

Mami, vreau un pierce în limbă!

Ce faci dacă ai rămas însărcinată

După cum ai văzut din cele două capitole anterioare,am abordat problema sexului, progresiv. Mai întâi amdiscutat despre sexul prematur, apoi am vorbit despreposibilitatea contactării unei boli venerice şi am ajuns, înfinal, la un subiect foarte greu şi trist: acela al sarcinii înadolescenţă.

Nu îţi ascund adevărul. Eşti într­o situaţie extrem dedificilă, într­o perioadă a vieţii tale plină de schimbări. Va fifoarte greu pentru tine să treci prin această încercare, dar cusiguranţă o vei depăşi cu bine, dacă iei deciziile potrivite.

Cel mai important lucru pe care trebuie să­l faci acumeste să îţi dai seama că nu mai poţi amâna discuţiile cupărinţii şi cu iubitul tău. Arată­le că sprijinul şi dragostea lorsunt cele mai importante lucruri de care ai nevoie acum. Vatrebui să iei o decizie cât mai rapidă şi cât mai binedocumentată.

Cu toate acestea, nu te pripi, ia­ţi timp şi analizeazăsituaţia în care te afli.

Nu lua hotărârea rapid, nu apela la metode de avortauzite pe la babe sau pe care ţi le­au spus prietenele, nu teînchide în cochilie şi nu aştepta momentul în care e preatârziu.

Paşii ar fi cam aşa:1. Asigură­te că eşti gravidă şi că nu e un semnal fals

Simona Hupov

60

Primul lucru pe care trebuie să­l faci este acela de aface un test de sarcină, de fapt două, la o diferenţă de o zi­două. Dacă ambele teste au ieşit pozitive, este clar! Dacă auieşit negative, ai scăpat ca prin urechile acului de data asta,aşa că ai grijă, învaţă­ţi lecţia şi foloseşte metodecontraceptive adecvate.

2. Ai făcut sex fără să fii pregătită pentru consecinţeÎntotdeauna când ai de luat o decizie, ar trebui să

analizezi mai întâi consecinţele deciziei tale şi să îţi asumiriscurile care decurg din aplicarea ei. Trebuie să recunoşti cănu te aşteptai să ţi se întâmple tocmai ţie acest lucru, aşa cănici nu te­ai gândit prea mult.

3. Ai făcut sex neprotejatAtunci când ai decis să faci acest lucru în adolescenţă,

sexul protejat trebuie să fie primul pas. Ştii ce mi­a spus untânăr de vârsta ta, invitat la una din emisiunile mele de laradio? Mi­a spus: „Şi dacă ai mei îmi spun să nu fac sexîncă, eu tot o să fac, pentru că aşa vreau eu.” Dacă acestgând a fost şi în mintea ta, trebuia să te asiguri că riscurilesunt minime. Poate ai scăpat de o boală venerică, dar te­aiales cu o sarcină venită înainte de vreme. Asta este… trebuiesă te gândeşti ce faci mai departe.

4. Trebuie să vorbeşti cu partenerul tăuNu ştiu cât de dificil va fi pentru tine acest lucru, dar eu

te pregătesc pentru situaţiile care pot apărea.

61

Mami, vreau un pierce în limbă!• iubitul tău poate nega că este tatăl copilului• el poate să îţi spună că nu e grav, că oricând poţi face

un chiuretaj şi chiar să îţi dea bani pentru acesta• iubitul tău s­ar putea să fie într­adevăr un tip de

treabă, care te iubeşte, şi atunci va fi alături de tine şi veţiputea rezolva problema sprijinindu­vă reciproc.

Oricare ar fi răspunsul lui, în acest moment tu eşti ceacare poartă „un bebe în burtă“.

5. Trebuie să vorbeşti cu părinţii tăiCând vorbesc despre părinţi, mă gândesc la acei

părinţi responsabili, care ştiu să ia o decizie bună şi care ştiusă îşi dea seama că eşti într­o situaţie dificilă, care necesităajutorul lor 100%, chiar dacă în primul moment le vine să urleşi să se ia cu mâinile de păr.

Dacă nu ai astfel de părinţi, cere ajutorul unui alt adultde încredere, bunică, unchi, mătuşă, un prieten de familie,care te poate sfătui şi te poate ajuta oricare ar fi decizia pecare o vei lua. Un adult alături de tine în acest moment estemai mult decât necesar.

6. Acum este momentul să apelezi la un specialistTrebuie să mergi la un consult, la un medic ginecolog,

care îţi va spune exact toate detalii legate de sarcina ta.Un alt specialist pe care este bine să­l consulţi este

persoana care se ocupă de consiliere şi planning familial.Există astăzi multe fundaţii şi cabinete care fac consiliereînainte de avort şi unde specialiştii îţi pot spune toateopţiunile pe care le ai în acest moment. Cu siguranţă, ai mai

Simona Hupov

62

multe posibilităţi de a alege.• poţi să faci un chiuretaj şi ai scăpat de sarcină, dar cu

ce riscuri… Este posibil să nu mai poţi avea alţi copii, esteposibil să îţi dai seama că ai curmat o viaţă şi aceastădecizie să te urmărească toata viaţa, sau… poate că este odecizie potrivită ţie;

• poţi păstra copilul, îi poţi da viaţă şi apoi, cu ajutorulunor specialişti, să îl dai spre adopţie unor familii care nu potavea copii;

• este posibil ca familia să fie alături de tine şi să tesusţină pe tot parcursul sarcinii, iar după ce ai născut să seimplice în creşterea copilului;

• poate sunt şi alte soluţii pe care fiecare familie lepoate găsi, discutând problema deschis.

7. Momentul decizieiDecizia pe care o iei acum, oricare ar fi ea, îţi va

schimba cu siguranţă viaţa. Va lăsa o urmă mai mare saumai mică în sufletul tău.

De acum, gândul tău va zbura adesea la copilul pecare l­ai născut şi care acum nu mai este lângă tine.

SauMintea ta va încerca să­şi imagineze figura copilaşului

pe care nu l­ai mai adus pe lume.SauTu va trebui să fii toată viaţa alături de cel pe care l­ai

născut. Asta înseamnă că va fi nevoie să laşi la o parte uneledintre dorinţele tale sau că va trebui să le amâni pentru apune pe primul loc nevoile şi dorinţele copilului tău, care a

63

Mami, vreau un pierce în limbă!devenit prioritatea ta numărul unu.

Decizia ta şi a partenerului tău va fi cu siguranţă ceamai grea hotărâre de până acum, dar sunt sigură că o vei luaaşa cum trebuie, pentru că ai reuşit să­ţi deschizi ochii,mintea şi sufletul măcar acum în ultima clipă.

Nu uita că sprijinul unui adult în aceste momente estecel mai mare ajutor pe care poţi să­l primeşti!

Simona Hupov

64

65

Mami, vreau un pierce în limbă!

Ce faci dacă eşti acuzat pe nedrept

Majoritatea adolescenţilor de azi au o problemă în a­şispune părerea.

Ştiu că şi ţie îşi este greu să spui ceea ce simţi, dar demulte ori este mai bine pentru tine să te exprimi, pentru că,altfel, vei rămâne neînţeles. Din această situaţie, cea în carevei tăcea şi nu vei spune ceea ce simţi, se vor naşte tot felulde interpretări, care vor da naştere unor certuri şi conflicte.Mi s­a întâmplat de multe ori să înţeleg greşit mesajultransmis de fiica mea, din cauză că nu aveam detaliilenecesare.

Ştiu, la voi e mult mai simplu... ce atâta vorbă, ce atâtacicăleală, terminăm rapid discuţia şi gata.

Acesta este unul dintre cazuri. Altul ar fi acela în carevrei să vorbeşti, vrei să fii ascultat şi nu ai cu cine sau nimeninu are timp de tine. Aici este o altă problemă, pe care noiadulţii de multe ori o punem pe umerii voştri, aceea a faptuluică nu tu eşti vinovat, ci noi nu ne facem timp pentru discuţiilepe care ar trebui să le avem în familie.

Am spus de multe ori, voi repeta acest lucru şi îl voisusţine... adolescenţii nu sunt răi sau de neînţeles, noi adulţiisuntem aceia care trebuie să facem o schimbare pentru a­iînţelege. Am citit ceva săptămâna trecută, un citat viral de peFacebook, dacă nu mă înşel, ceva care îmi confirmă că ceeace cred eu este şi în mintea voastră: „Those who criticize ourgeneration forget who raised it”, adică Cei care critică

Simona Hupov

66

generaţia noastră uită cine a crescut­o.Ştiu că îmi voi atrage o mulţime de critici prin

susţinerea acestei idei, dar, cu toate acestea, nu renunţ laea. Consider că părinţii sunt responsabili în marea majoritatea cazurilor de ceea ce sunt şi devin copiii lor.

Dar să revenim la subiectul nostru. Deja nu mai suporţisă fii acuzat de lucruri pe care nu le­ai făcut sau să pici defraier în situaţii în care nu aveai nici măcar o vină. Adevăruleste că nimănui nu i­ar plăcea să fie acuzat pe nedrept.

Ce e de făcut?Trebuie să începi prin analizarea celor care te acuză.De multe ori, cei care caută să facă acuzaţii false nu

fac parte din grupul tău de prieteni, ci sunt doar niştepersoane care vor să facă rău din teribilism sau pentru că„aşa vor muşchii lor“.

Aceste persoane nu trebuie luate în considerare şi nutrebuie să te justifici în faţa lor (mai ales dacă gândesc doarcu muşchii). Cei care îţi sunt prieteni cu adevărat vor şti săfie de partea ta, să asculte ce ai de spus şi să nu segrăbească să dea curs celor auzite. Trebuie să vină şimomentul în care să realizezi – şi nu îţi va fi uşor – cine suntprietenii tăi adevăraţi.

Este foarte important să înţelegi că, în viaţa ta, cea maiimportantă părere care ar trebui să conteze este părerea ta.Dacă tu eşti mulţumit de acţiunile tale, dacă prin ele dai

67

Mami, vreau un pierce în limbă!dovadă de respect şi de multe ori de dragoste faţă de cei dinjurul tău, atunci acesta este cel mai bun lucru care ţi se poateîntâmpla: mulţumirea de sine.

Dacă cei dragi ţie au o îndoială legată de vreuna dinacţiunile tale, stă în puterea ta să le explici cum stau lucrurile.

Nu îţi fie teamă, spune exact ceea ce simţi, spuneadevărul legat de situaţia în care ai fost acuzat, spune careeste poziţia ta faţa de respectiva discuţie. Prietenii adevăraţi,aceia care te cunosc şi te apreciază, părinţii tăi sau cei dragivor înţelege şi vor aprecia sinceritatea ta şi, cu siguranţă, vorveni în ajutorul tău pentru a clarifica lucrurile şi cu alte părţiimplicate.

Mare atenţie! Va trebui să vorbeşti calm, să nu ţipi, sănu fii obraznic, să fii logic în ceea ce spui şi, mai ales, să fiiatent la detaliile care ar putea să te ajute, pentru că, altfel,ceilalţi riscă să fie deranjaţi de tonul şi de atitudinea ta, şi sănu mai dea atâta importanţă lucrurilor pe care le zici. E foarteimportant CUM alegi să te exprimi.

Dacă va trebui să­ţi susţii nevinovăţia la şcoală, poate fiun pic mai dificil, pentru că profesorii sau personalul auxiliarnu te cunosc aşa de bine, dar acesta nu este un motiv pentrua bate în retragere şi a spune „Las­o baltă! Şi aşa nu măcrede nimeni.“

În acest caz, adoptă o strategie mai puternică. Pelângă cele de mai sus, calm, coerenţă, detalii şi logică, estebine să ai alături de tine un prieten sau mai mulţi care săsusţină ceea ce spui. Oricum, în cazul şcolii se va face o„anchetă“ şi, până la urmă, se va afla adevărul, iar cei

Simona Hupov

68

vinovaţi vor fi prinşi cu minciuna. Sau nu. Dar, dacă iei poziţieşi îţi aperi ferm, calm şi cinstit poziţia, vei trezi bănuiala că aidreptate şi la cei care se îndoiau de tine.

La final, vreau să îţi spun că am văzut multe cazuri deadolescenţi „năzdrăvani“, agitaţi şi şmecheri, care făceau omulţime de prostii (aşa erau considerate de adulţii din jur) şicare au avut ghinionul de a fi „luaţi în vizor“ de cătreprofesorii de la şcoală sau de către părinţii colegilor cu careau intrat în conflict.

Dacă te numeri printre astfel de tineri, vei aveaghinionul de a pleca la drum cu un mare dezavantaj. Chiar şiatunci când vei fi într­adevăr nevinovat şi vei încerca sădemonstrezi asta, nu îţi va fi tocmai uşor.

Îţi recomand ca, în acest caz, să nu îţi fie ruşine săapelezi la ajutorul unui părinte sau al unui adult în care aiîncredere. Prezenţa şi susţinerea lui vor fi un sprijinextraordinar pentru tine şi ar putea face ca situaţia să serezolve mai repede şi să scapi de acuzaţiile care, de aceastădată, ţi s­au adus pe nedrept.

Dacă tot am ajuns la vină... hai să vedem ce faci încazul în care eşti vinovat.

Ştiu că în perioada adolescenţei a te face vinovat de onăzbâtie nu e deloc un lucru întâmplător. E normal să ai totfelul de experienţe, din care uneori să ieşi prost, sau, şi mairău, să faci o boacănă mai mare decât tine.

Poţi să întorci vorba unui profesor şi să fii consideratobraznic.

Poţi să comentezi la ore şi să fii considerat nesimţit.

69

Mami, vreau un pierce în limbă!Poţi să mergi machiată la şcoală sau cu fusta prea

scurtă şi să încasezi o absenţă nemotivată.Poţi să fii prins în toaleta şcolii fumând o ţigară şi să fii

dus la cancelarie.Niciuna dintre aceste afirmaţii nu îţi este străină... aşa

că poate te întrebi ce ai putea face ca să scapi mai uşor.Nu sunt de acord cu faptul că ai asemenea

comportamente la şcoală, dar nici nu pot avea pretenţia să fiiperfect, când nici noi, adulţii, la vârsta ta, nu atingeamperfecţiunea.

Totuşi, dacă eşti în asemenea situaţii, ar fi bine:• Să accepţi situaţia (adevăr);• Să nu fii obraznic şi, deci, să nu­ţi înrăutăţeşti situaţia;• Să înţelegi că ceea ce ai făcut este greşit şi, data

viitoare, să te gândeşti de două ori înainte de a face oboacănă;

• Să­ţi recunoşti vina fără prea multe comentarii(putere);

• Să nu­i faci pe alţii vinovaţi doar ca să scapi tu(adevăr+dragoste).

Acestea sunt câteva sfaturi care te pot ajuta în relaţiacu adulţii, atunci când eşti vinovat şi ai fost prins. Poţi să leiei în considerare sau poţi să le ignori, riscând ca dataviitoare să o iei şi mai tare „în freză“.

Simona Hupov

70

71

Mami, vreau un pierce în limbă!

Ce să faci dacă te-ai săturat de reguli

Ştiu foarte bine că regulile sunt privite drept ceva ce nuar trebui să existe, mai ales în adolescenţă. Am să începacest capitol evitând să fac apologia regulilor, darexplicându­ţi de ce considerăm noi, adulţii, că e bine săexiste reguli.

Încă de când te­ai născut, părinţii tăi au stabilit câtevareguli pe care; pe măsură ce creşteai, trebuia să le respecţi.La început, regulile erau făcute pentru protecţia ta, deexemplu: „Nu e voie să pui mâna pe aragaz, pentru că tearzi“.

De­a lungul evoluţiei tale, regulile de acest tip te­auînvăţat ce se întâmplă în jurul tău. Primele reguli au fost celede învăţare şi de protecţie.

Apoi, când ai crescut, au început să apară alte reguli,cum ar fi: „trebuie să mergi la grădiniţă” – o regulă pe care nuprea o agreai… era mai bine acasă cu mami, nu?

Acest tip de reguli te­au ajutat de­a lungul timpului să îţiformezi obiceiuri, să respecţi un anumit program şi te­auajutat să începi să socializezi cu alţi copii.

După ce ai mers la şcoală, au apărut alte reguli:„trebuie să îţi faci temele”, „trebuie să îţi faci ordine încameră”… a venit deja timpul ca regulile acestea să nu îţimai fie pe plac… şi totuşi trebuia să le respecţi.

Hmmm, am ajuns şi la perioada adolescenţei, parcă

Simona Hupov

72

odată cu vârsta ta creşte şi numărul regulilor pe care trebuiesă le respecţi… E nasol, nu?

Nu îţi place să ai oră fixă de venit acasă, nu îţi place săai acces limitat la computer, nu vrei să o ajuţi pe mama labucătărie, nu vrei să faci curat, nu ai chef de teme, dar totuşitrebuie să respecţi regulile impuse de părinţi. Ce e de făcut?

Pornim de la adevărul că orice relaţie sau orice situaţiese bazează pe câteva reguli care trebuie respectate, încuplu, în familie, la şcoală, în grupul de prieteni, în societateşi aşa mai departe. Eşti de acord cu mine, da?

Aceste reguli nu trebuie să fie exagerate şi nu trebuiesă te oblige să faci lucruri care nu sunt în linie cu principiiletale – aici sunt de acord eu cu tine!

Hai să vedem ce trebuie făcut ca să nu existe haos, săpoţi respecta unele reguli de bun simţ, care să aducă ordineaşi liniştea în familia ta. Acesta este ţelul, nu? Toată lumea săfie mulţumită şi satisfăcută cu regulile existente (sau măcarmajoritatea ).

În primul rând, pune pe hârtie toate regulile care tederanjează în familia ta, oricare ar fi ele, legate de tine, derelaţia cu fraţii, de restricţii, de obligaţii sau de orice altcevaconsideri că nu e pe placul tău.

În al doilea rând, pune pe hârtie sugestiile tale legatede cele discutate mai sus. Gândeşte­te cum ar trebui săfuncţioneze, în viziunea ta, lucrurile în familie. În momentul încare faci acest lucru trebuie să fii OBIECTIV (arată­ţidragostea), adică nu te gândi doar la binele tău, ci ia în

73

Mami, vreau un pierce în limbă!considerare fiecare membru al familiei.

În al treilea rând, când ai toate aceste lucruri binestabilite în mintea ta şi puse pe hârtie, convoacă o „şedinţăde familie“. Nu cred să nu poţi găsi un moment în care să văputeţi aduna toţi ca să discutaţi jumătate de oră.

Acum vine partea mai dificilă şi anume negocierea cumembrii familiei tale.

Trebuie să stai să asculţi ce au de spus fiecare dintre eişi să despicaţi firul în patru. Nu te grăbi să­ţi impui regulile,fără niciun argument. Vei fi luat în râs şi ţi se va tăia scurtcuvântul. Nu te isteriza, nu ţipa şi nu încerca să impui nimiccu forţa.

Ai ajuns la vârsta la care cuvântul tău e important înfamilie. Prin acţiunea şi atitudinea ta, ai puterea să­ţi spuicuvântul – totul este să ştii cum să o faci în aşa fel încât săfie luat în considerare.

Regulile pot fi impuse cu acordul tuturor. Te sfătuiescsă iei parte la discuţii atunci când se stabilesc regulilefamiliei, pentru că astfel vei putea să faci ca regulile să fiemai uşor de respectat. Crede­mă, o regulă este mai uşoarădacă a fost stabilită şi de tine. Este şi un exerciţiu util pentruatunci când vei avea familia formată de tine şi vei fi nevoit(ă)să propui şi să stabileşti reguli!

Este bine să ştii că atunci când nu respecţi o regulă, vatrebui să suporţi consecinţele acţiunii tale, deci îţi asumi nişteresponsabilităţi.

Încă ceva important! Dacă s­au stabilit în familie nişte

Simona Hupov

74

reguli, ele trebuie respectate de toţi membrii familiei, iarpentru nerespectarea lor se pot impune sancţiuni care vor fiaplicate tuturor.

Ca să îţi dau un exemplu propriu, la noi în familie esteo regulă clară – sâmbăta nu foloseşte nimeni calculatorul(doar în cazuri de urgenţe maxime şi care nu suportăamânare – s­a întâmplat foarte rar).

Cine nu respectă regula – primeşte două zilepenalizare – FĂRĂ calculator! Credeţi­mă. Nici măcar unuldintre noi nu riscă !

75

Mami, vreau un pierce în limbă!

Ce faci dacă nu vrei să mergicu părinţii în concediu

Nu vrei să mai mergi cu părinţii în concedii… nimic nou,ni s­a întâmplat tuturor.

Trebuie să faci ceva!Ca în orice situaţie, trebuie să ştii exact de ce nu mai

vrei să mergi cu părinţii. Acesta este momentul adevărului.Acum vin întrebările pe care trebuie să ţi le pui.

Sunt prea mare ca să mai merg cu părinţii?Colegii mei nu mai merg cu părinţii, deci eu trebuie să

fac la fel?Nu mă mai distrez cu ei?Mă plictisesc concediile cu ai mei?Merg mereu în acelaşi loc şi eu m­am săturat?Vreau altceva?În momentul în care ştii exact care sunt motivele pentru

care concediul cu părinţii nu mai este pe gustul tău, trebuiesă ai o discuţie deschisă cu ei şi să le spui punctul tău devedere.

Te sfătuiesc să te înarmezi cu răbdare, calm,argumente şi să nu recurgi sub nicio formă la ţipete,obrăznicii sau alte metode neadecvate. Ţelul tău este acelade a merge în vacanţă singur, aşa că nu vrei să te alegi cu opedeapsă sau cu o consemnare la domiciliu. Gândeşte­te căfamilia ta te iubeşte, te apreciază şi, mai ales, îţi va apreciasinceritatea. Cu siguranţă se va găsi o soluţie în aşa fel încât

Simona Hupov

76

să fii mulţumit şi tu, şi ei. Aici este cheia comunicării eficienteîntr­o familie şi în asta constă dragostea în familie, înrespectarea părerii şi a dorinţelor celorlalţi membri.

Hai să vedem posibile scenarii. Fiecare scenariu înparte depinde mult de vârsta pe care o ai şi de posibilităţilemateriale ale părinţilor tăi.

În primii ani ai adolescenţei, 11­16 ani, am observat otot mai mare dorinţa a voastră, a tinerilor, de a pleca singuriîn vacanţă. Acest lucru se datorează faptului că simţiţi nevoiade a fi tot mai independenţi şi de a încerca să vă descurcaţisinguri, să ieşiţi de sub „umbrela familiei“. Este normal şi văînţeleg. Hai să vedem ce puteţi face.

Cea mai bună soluţie este aceea de a nu renunţa laconcediul cu părinţii. Cine ştie ce locuri minunate viziteazătocmai acum şi ce distracţii puteţi întâlni în concediul cu ei,dar….

Nu renunţaţi nici la ideea voastră, aşa că le puteţipropune să vă lase într­o tabără pentru adolescenţi.

Mi­am dat seama că aveţi nevoie de astfel de tabereatunci când, în cadrul unui seminar cu părinţi şi adolescenţi,s­a ridicat problema independenţei. Acesta a fost momentulîn care am hotărât să organizez Taberele de camaraderie,(www.camaraderie.ro), care au fost din primul moment unsucces.

Taberele motivaţionale sunt făcute în aşa fel încât să văsatisfacă vouă, adolescenţilor, nevoia de nou, de inedit, de„altceva“, să vă scoată de sub tutela părinţilor, să vă dea

77

Mami, vreau un pierce în limbă!acea doză de libertate pe care o doriţi, potrivită vârsteivoastre, şi, în acelaşi timp, să păstreze asupra voastră unochi matur, care să impună reguli. Este reţeta clară dedistracţie maximă, combinată cu siguranţă şi libertate.

O altă variantă ar fi aceea de a petrece timpulîmpreună cu un prieten bun la bunicii acestuia sau chiar labunicii tăi, atâta timp cât părinţii sunt în concediu. Puteţi facelucruri împreună, vă puteţi întâlni cu prietenii, îţi poţi face noiamici şi aşa mai departe.

Dacă vrei să faci altceva decât fac părinţii tăi învacanţă, trebuie să le spui acest lucru în cadrul unei discuţiiîn familie. Nu ai încă puterea să iei deciziile singur, dar cusiguranţă ai puterea să îţi spui părerea şi să porţi o discuţiecu părinţii tăi.

La această vârstă, 11­16 ani, încă nu dispui de aceaindependenţă care să te poată duce acolo unde vrei tu, cucine vrei tu, pentru ca nu ai suficienţi bani, nu eşti încăpregătit să pleci singur în necunoscut, dar cu siguranţă eştipregătit să faci faţa provocărilor unei tabere „mai şmechere“sau altor provocări coordonate de un adult şi fărăsupravegherea părinţilor.

Explică­le deschis acest lucru şi fă­i să înţeleagă căasta este ceea ce îţi doreşti şi ceea ce se potriveşte vârsteitale, dar, mai ales, înainte de a le cere acest lucru,demonstrează­le că eşti de încredere şi că poţi să te descurcişi fără supravegherea lor zilnică.

Simona Hupov

78

La final, dă­mi voi să îţi fac o recomandare …Chiar dacă ai 17, 18 sau 19 ani, nu e o ruşine să mergi

în concediu cu părinţii. Atâta timp cât poţi petrece o vacanţăgratuită, în Spania, Italia sau în ştiu eu ce insulă exotică, fărănicio obligaţie, cu cineva drag, de ce să nu o faci?

79

Mami, vreau un pierce în limbă!

Simona Hupov

80

81

Mami, vreau un pierce în limbă!

Cum să spui părinţilor că&vrei un pierce în limbă

Există situaţii în care îţi vin tot felul de idei, care de caremai trăsnite. Am auzit o mulţime de dorinţe venite din parteatinerilor şi, dacă stau să mă gândesc, nu mă mai miră nimic.O vopsea roşie pe păr, o şuviţă verde, o codiţă mai lungă, untatuaj sau chiar şi un pierce (nu contează unde...).

Recunoaşte, ţi­au trecut prin cap şi ţie astfel de idei, peunele le­ai spus celor din jur (prietenilor, nicidecum părinţilor,că … ţi­ar fi retezat­o scurt: NU!)… pe altele le­ai ţinut doarpentru tine sau le­ai pus în practică fără să mai ceri părereanimănui.

Nu spun că ai făcut bine sau rău, vreau doar să îţisugerez o altă modalitate de abordare a problemelordelicate, care s­ar putea să te ajute de acum înainte.

Tatuajul sau pierce­ul ne­au trecut prin cap tuturor sauoricum majorităţii, atunci când eram la vârsta încercărilor,adolescenţa.

Primul lucru pe care trebuie să­l faci atunci când tegândeşti la o astfel de schimbare, este acela de a te întreba:„De ce vreau să fac asta?“

Răspunde­ţi cu sinceritate: pentru că are şi prietenulmeu, pentru că e la modă, pentru că mi se pare că mă facemai „macho“ sau mai „sexi“, pentru că e ceva nou şi sunt

Simona Hupov

82

curios... Tu eşti cel care trebuie să ştie răspunsul.În momentul în care ai trecut peste această etapă; ai

ajuns la adevăr, adică ţi­ai spus ţie de ce vrei, de exemplu,un pierce.

După ce ai trecut de etapa întâi... s­ar putea să renunţi.S­ar putea să îţi dai seama că totul a fost un moft şi că eradoar un mod de a brava sau de a fi diferit, dar care nu tereprezintă. Felicitări, ai gândit cu propria ta minte şi ai luat odecizie excelentă!

Dacă încă mai vrei un pierce... treci la etapa a doua.Este etapa documentării . Caută cât mai multe detalii

despre piercing, despre riscurile unei astfel de intervenţii,despre bolile pe care poţi să le contactezi, despre îngrijirearănilor făcute în urma piercing­ului, despre locurile unde sefac astfel de intervenţii. Nu te lua după ce ţi­au spus prietenii,de exemplu: „Lasă că te duc eu la cineva care facepiercing!“, verifică totul cu atenţie şi află cât mai multe despresaloanele de piercing, instrumentele de piercing şi proceduraîn sine. Doar când eşti documentat şi vrei să continui, treci laetapa a treia.

Comunică idea adultului tău de încredere. Spune­i căvrei să îţi faci un piercing şi cere­i părerea. Discuţia cu el s­arputea să­ţi dea câteva indicii de valoare despre tine şi despredorinţa ta. El îşi va da seama dacă este un moft sau dacăîntr­adevăr este dorinţa ta cea mai arzătoare, mai ales dacăeste o persoană apropiată (aşa cum ar trebui să fie).

În momentul în care ai ajuns la această etapă, ai făcut

83

Mami, vreau un pierce în limbă!un pas înainte, te gândeşti şi la cei din jur, la ce vor spunecei apropiaţi şi vei vrea să afli şi părerea lor. Asta este foartebine! Aceasta este etapa la care trebuie să zăboveşti cel maimult. Trebuie să gândeşti bine, să procesezi informaţia, să­ţiaduci şi tu argumentele, să vezi şi să analizezi tot.

În acesta fază, te vei lovi de o mulţime de păreri contra,care, fiind argumentate, s­ar putea să­ţi dea de gândit... Totacum vei auzi o mulţime de reproşuri, de cicăleli, de cuvintenegative adresate ţie sau ideii tale. Trebuie să fii pregătit săle faci faţă şi, mai ales, să fii pregătit să procesezi informaţiacare acum îţi va fi oferită „gratuit“.

Dacă şi după această etapă dorinţa ta este încă vie...tu eşti cel care are puterea să întreprindă ceva. Să spui NUsau să spui VREAU şi să iei decizia în conformitate cugândirea ta.

Îţi recomand totuşi o mică pauză. Din momentul în careai luat decizia să îţi faci un pierce, aşteaptă 30 de zile. Dacăşi după această perioadă îţi doreşti pierce­ul, mergi maideparte pe calea pe care ai ales­o.

Te sfătuiesc să cauţi un salon unde aceste proceduri sefac autorizat, cu instrumentar de unică folosinţă şi cupersonal specializat. De asemenea, te sfătuiesc să consulţiun medic care te va sfătui cum să îţi îngrijeşti rana şi cum săte protejezi de infecţiile ce pot apărea ulterior.

Trebuie să ai grijă de sănătatea ta şi, mai ales, trebuiesă fii conştient că deciziile pe care le iei acum îţi pot afecta

Simona Hupov

84

viaţa de acum înainte. De asemenea, nu uita că atunci cândiei o decizie, trebuie să fii pregătit să­i suporţi consecinţele.

85

Mami, vreau un pierce în limbă!

Ce faci dacă vrei mai mulţi bani debuzunar

Am ajuns şi la bani….Adevărul este că aceasta este o problemă care ne

afectează pe toţi, adulţi, adolescenţi sau copii. Fiecare dintrenoi vrem mai mulţi bani, pentru ca să putem să ne satisfacemnişte dorinţe ascunse acolo, undeva în mintea noastră.

Banii sunt în momentul de faţă un simbol al puterii,dacă îi ai, PARI mai puternic sau eşti mai bine văzut deanturaj sau… cei din jur ştiu la cine să apeleze dacă aurămas fără lovele.

Este sau nu valabilă şi pentru tine fraza de mai sus?Nu ştiu. Cred că nici nu este treaba mea, cel care ar trebui săştie acest lucru eşti doar TU!

Prin urmare, dacă vrei mai mulţi bani de buzunar, aimai multe posibilităţi de a­i obţine.

Ai ajuns la vârsta la care îţi trebuie mai mulţi bani decâtpână acum. De ce?

Vrei să îţi cumperi pizza de la chioşcul de la şcoală.Vrei să îi cumperi pizza şi iubitei tale.Vrei să plăteşti biletele la film pentru tine şi pentru

iubita ta.Vrei să îţi cumperi ceva ce nu poţi cere părinţilor….Vrei să ajuţi pe cineva cu banii primiţi.

Simona Hupov

86

Gândeşte­te bine ce vrei să faci cu ei, şi apoi gândeşte­te cum poţi să îi procuri.

Una dintre soluţii ar fi să ceri mai mulţi bani părinţilor. Înacest caz, trebuie să te justifici. Să spui pentru ce îţi trebuiesau pentru cât timp îţi vor ajunge banii primiţi. Te avertizez căpărinţii tăi au surse limitate de venit şi nu vor putea să îţi deabani cu nemiluita.

O altă soluţie ar fi să începi să economiseşti din baniiprimiţi de la bunici, de la părinţi sau din alocaţie, în aşa felîncât, la un moment dat, să ai suficient de mulţi pentru ceeace vrei să cumperi.

Cea mai bună soluţie pentru a obţine ceea ce doreştieste să oferi ceva în schimb. De cele mai multe ori, ceicărora le faci un serviciu se vor simţi obligaţi să îţi ofere cevaîn schimb şi, astfel, vei putea aduna mai mulţi bani debuzunar.

Atenţie! Nu vânzarea lucrurilor din casă, chiar dacă parvechi, nefolosite şi fără vreo valoare!

Poţi proceda la fel şi cu părinţii tăi. Fă­le anumiteservicii, dar care nu intră în atribuţiile tale zilnice şi ei, larândul lor, vor aprecia acest lucru, răsplătindu­te cu banii decare ai atâta nevoie.

Nu te aştepta să primeşti bani dacă îţi faci curat încameră sau dacă iei note bune la şcoală. Acestea intră înatribuţiile tale, nici tu nu le plăteşti părinţilor tăi mâncarea,hainele sau cărţile pentru şcoală, acestea intrând în atribuţiile

87

Mami, vreau un pierce în limbă!lor.

Îmi este foarte clar că ai puterea de a face ceva, iarfaptul că faci ceva pentru a obţine acei bani arată respect şidragoste faţă de ceilalţi membri ai familiei.

1. Ai putea să te oferi să pui tu rufele la spălat sau chiarsă calci rufele curate (dacă eşti băiat e mai greu , dar unbărbat poate orice).

2. Ai putea să îţi ajuţi tatăl sau bunicul în grădină.3. Ai putea să speli maşina. În loc să dea banii la

spălătorie, părinţii ar putea să îţi dea banii ţie.4. Ai putea să dai ore suplimentare copiilor prietenilor

de familie. Dacă sunt mai mici decât tine, nu va fi nici oproblemă.

5. Poţi să îţi ajuţi părinţii în cadrul afacerii pe care o au,dacă este cazul. Cu siguranţă, ajutorul tău va fi binevenit şiapreciat pe măsură.

6. Începând cu vârsta de 16 ani, te poţi angaja legal petimpul verii şi, astfel, vei avea proprii tăi bani.

Soluţii se găsesc, totul este să fii deschis să le aplici.Acestea te vor ajuta din mai multe puncte de vedere. Pentrumoment îţi vor oferi mai mulţi bani, îţi vor da o oarecareindependenţă de care ai atâta nevoie la această vârstă şi, petermen lung, te vor ajuta să îţi organizezi viaţa ţinând cont şide cei din jurul tău.

Am să îţi recomand şi un material care te va ajuta săfaci bani încă din adolescenţă. Este un material gratuit, pecare poţi să­l primeşti accesând site­ul dedicat adolescenţilorşi tinerilor: www.avantajlastart.net

Simona Hupov

88

89

Mami, vreau un pierce în limbă!

Ce faci dacă un băiat te place,dar tu nu ai aceleaşi sentimente

Draga mea, bine ai venit în clubul adolescenţilor !Povestea ta este una foarte des întâlnită, nu numai în

adolescenţă, ci şi în viaţă, în general. A fost abordată în sutede cărţi şi de filme, fiecare autor sau regizor având propria luiviziune asupra finalului.

Tu eşti autoarea propriei tale vieţi şi, de aceea, deciziade final îţi va aparţine. Eu te voi ajuta, prin a­ţi spune caresunt paşii pe care trebuie să­i urmezi în aşa fel încât deciziasă fie mai uşor de luat şi să nu aibă consecinţe negativemajore asupra ta sau a celor din jur.

Te place un băiat. Acesta este un lucru pozitiv, care artrebui să îţi spună că eşti o persoană agreabilă, frumoasă şicare a făcut o impresie bună cuiva. Pentru tine este unsucces. Totuşi nu te poţi bucura de el, pentru că sentimenteletale faţă de el nu sunt aceleaşi.

Este posibil să simţi doar o atracţie prietenească, poateîl vezi ca pe un frate, poate îţi este indiferent sau, în cel mairău caz, nu îl poţi suporta.

Acest ultim sentiment nu este unul care să îţi facăcinste, dar, hai să recunoaştem, toţi avem persoaneantipatice. Dar… tocmai el să te placă!!!

Aceasta este viaţa reală, nu cea pe care ai citit­o înpoveşti sau pe care, şi mai rău, o vezi prin telenovele.

Simona Hupov

90

Ce e de făcut?Adevărul de la care porneşti este legat de ceea ce simţi

tu.Va trebui să analizezi cu grijă şi să vezi de ce nu îi

împărtăşeşti sentimentele. Nu îţi place firea lui, nu îţi placecomportamentul lui, nu îţi place cum arată sau, pur şi simplu,nu ai niciun motiv, dar nu ţi­e simpatic.

În funcţie de ceea ce simţi tu, urmează o analiză aceea ce vrei.

Dacă s­ar schimba, ai putea să­l placi?Crezi că se va schimba dacă va fi iubitul tău?Vrei să se schimbe pentru tine?N­ai vrea să fii cu el sub nici un motiv?De ce îţi recomand să îţi pui aceste întrebări?Pentru simplul motiv că fiecare persoană este unică şi

nu poţi să­i impui să se schimbe, doar pentru că aşa vrei tu.Într­o relaţie, nu poţi pleca de la ideea că nu îmi place de el,dar îl voi schimba eu pe parcurs. Este o relaţie care nu vafuncţiona. Deci îţi recomand să nu accepţi sentimentele luidoar pentru că nu ştii cum să îi spui adevărul, pentru că îţipare rău de el, sau fiindcă mergi pe principiul „decât singură,mai bine cu oricine“.

În acest caz, trebuie să ai o discuţie cu el şi să îi spuipărerea ta, să îi spui ce simţi şi ce gândeşti, dar fă acestlucru cu mare atenţie, dând dovadă de „dragoste“ faţă depersoana din faţa ta şi faţă de sentimentele ei. Pune­te tu înlocul lui, gândeşte­te ce ai simţi tu dacă cel pe care îl iubeşti

91

Mami, vreau un pierce în limbă!nu are aceleaşi sentimente faţă de tine, cum ai vrea să tetrateze? Ce ai vrea să­ţi spună?

Discuţia pe care o veţi avea e bine să aibă loc într­uncadru privat, nicidecum la şcoală sau de faţă cu alţi prieteni.Poate pentru tine ar fi mai uşor, dar pentru el faptul că a fostrefuzat în public va fi o mare înfrângere.

Pregăteşte­te ca, în urma acestei discuţii, să îţi schimbipărerea despre el. S­ar putea să îţi dai seama că nu este aşacum l­ai văzut până acum, s­ar putea să­i vezi adevărata faţăşi s­ar putea să iei altă decizie. El se poate să fie un băiatsensibil şi cu bun simţ, dar dorinţa de a socializa cu alţi băieţiîl face să fie la fel ca ei. Rămâne să descoperi tu care esteadevăratul EL.

De multe ori, în dorinţa de a brava, băieţii vor să parăaltfel decât sunt, aceste lucruri fiind uneori în avantajul lor,alteori în dezavantajul lor. Dacă stau bine să mă gândesc...de multe ori aşa fac şi fetele... cu aceleaşi consecinţe.

Oricare ar fi sentimentele tale faţă de el, tu ai putereade a spune lucrurile în aşa fel încât tu să nu pari o scorpieafurisită, iar el să nu sufere sau să se simtă prost (crede­măcă suferă, chiar dacă nu îţi va arăta asta niciodată).

Simona Hupov

92

93

Mami, vreau un pierce în limbă!

Ce faci dacă şi ţie, şi prietenei tale văplace acelaşi băiat

Într­adevăr, aceasta este o situaţie din care de multe oripoate să ţi se pară că nu există nicio ieşire. Totuşi putem găsişi aici soluţii, în aşa fel încât să nu se dărâme pământul şi săsupravieţuiţi cu toţii.

Probabil că, în anii trecuţi, ai avut o mulţime de discuţiicu prietenele tale sau cu prietena ta cea mai apropiată, înlegătură cu băieţii. Îi priveaţi pe ascuns atunci când jucaufotbal în curtea şcolii sau când treceau în fugă pe coridoare.Râdeaţi şi vă spuneaţi una alteia toate iubirile secrete şi eraţifoarte bucuroase când descopereaţi că aveţi aceleaşi gusturişi că vă place acelaşi băiat.

Este clar că acei ani au trecut de mult şi acum înmintea ta, prietena ta nu mai este o „prietenă“, ci o posibilăconcurentă, care râvneşte la inima aceluiaşi băiat.

Aceasta este realitatea şi, din păcate, tu te loveştiacum de o problemă. Ştiu că nu îţi va fi uşor să iei o decizie,dar va trebui să o faci.

Ca şi în celelalte capitole ale cărţii, te sfătuiesc să nuiei o hotărâre pripită. Astfel de decizii s­ar putea să aibăconsecinţe devastatoare pentru prietenia voastră.

Pentru a rezolva problema, poţi apela la următoareastrategie în doi paşi:

Simona Hupov

94

1. Ce crede el.Ştii ce sentimente are el?Ştii că te place pe tine?Ştii că o place pe prietena ta?A făcut vreun semn că ar fi interesat de o relaţie?Analizează aceste întrebări şi află răspunsul. Este bine

să ştii ce se întâmplă cu el. Este posibil să nu fie interesat deniciuna dintre voi, să nu spuneţi că sunt rea… este posibil! Înacest caz, ar fi bine ca amândouă să fiţi realiste şi să nu văîmbătaţi cu apă rece. Lăsaţi­l în pace, că mai sunt şi alţibăieţi pe lume.

Dacă vezi că băiatul e interesat de prietena ta, ce crezică ar trebui să faci? Să „te bagi pe fir“ sau nu?

Aici este o chestiune de opţiune personală, nu îţi potspune ce să faci, dar te sfătuiesc să ai grijă. Dacă tehotărăşti să intervii şi să „elimini“ concurenţa, vei pierde oprietenă şi este posibil să fie pentru totdeauna. Cum va priviel „sacrificarea“ unei prietenii îndelungate? În altă ordine deidei, eşti sigură că el te vrea?

Gândeşte­te şi fă­o cu dragoste faţă de tine şi faţă deprietenii adevăraţi pe care îi ai.

Dacă băiatul se pare că e interesat de tine. Norocultău! Dar ce poţi face cu prietena ta? Aici urmează pasul 2.

2. Discută cu prietena ta.Dacă o cunoşti de mult timp şi ştii că te înţelege,

spune­i adevărul, aşa cum făceaţi cu ani în urmă.Ascultă părerea ei şi vezi ce gândeşte. S­ar putea să

95

Mami, vreau un pierce în limbă!nici nu­l placă pe băiatul respectiv şi să fi înţeles tu greşitsau… la fel de bine, s­ar putea să­l placă enorm şi să fiemirată că nu a observat că şi tu îl placi, sau că el te place(asta e puţin probabil).

O discuţie între voi două va putea clarifica situaţia.Din această discuţie s­ar putea să se nască o mare

ceartă şi trebuie să fii pregătită şi pentru asta. Nuîntotdeauna discuţiile între prieteni rezolvă o problemă. Sepoate întâmpla să fie chiar pe dos, totuşi vei afla unde stai înaceastă ecuaţie şi ce se va alege de relaţia voastră de acumînainte.

Prin discuţiile pe care le purtaţi ai puterea să o faci săînţeleagă că prietenia voastră este foarte importantă pentrutine.

De asemenea, tu eşti cea care îi poţi spune că o relaţiecu forţa nu funcţionează, deci ar fi bine să nu intervină întretine şi prietenul tău.

Care va fi rezultatul, depinde de fiecare dintre voi. Nuexistă reţete secrete care să funcţioneze pentru toţi la fel.

Dacă ai parcurs paşii de mai sus, poţi fi mulţumită deatitudinea ta şi de faptul că ai încercat să procedezi cum aicrezut mai bine, rezultatele nu mai depind doar de tine.

Simona Hupov

96

97

Mami, vreau un pierce în limbă!

Cum să îţi spui părerea

Părerea ta e foarte importantă. Acest lucru este bine săîl ţii minte şi să ţi­l readuci în faţa ochilor de fiecare dată cândcineva încearcă să îţi impună ceva.

Nu mai eşti un mic copil. Poţi gândi cu mintea ta. Tueşti persoana care poate să ia o decizie bună.

Hai să vedem cum poţi să îţi spui părerea. O să începcu o întrebare: Unde vrei să îţi spui părerea? În familie sau îngrupul de prieteni?

Să luăm fiecare caz pe rândDiscuţiile cu familiaAi crescut şi vrei ca vocea ta să fie auzită, mai bine zis

ascultată în familie, de către părinţi, fraţi sau bunici. Aşaeste?

Ţi se pare ca nimeni nu te ascultă, că ceea ce spui tutrece pe lângă urechile celorlalţi, fără a provoca niciun efect.Te enervezi şi nu îţi mai vine să vorbeşti cu nimeni, pentru căoricum tot ceea ce spui rămâne fără răspuns şi nimeni dinfamilia ta nu găseşte o metodă de a te înţelege.

Dacă eşti în situaţia de mai sus, nu eşti singuruladolescent care se confruntă cu aşa ceva. Este un lucruobişnuit ca la această vârstă să ţi se pară că nimeni nu te

Simona Hupov

98

înţelege sau că nimeni nu te ascultă.Ca să vezi care este realitatea, îţi spun că părinţii tăi

sunt în situaţia în care cred că nu pot să vorbească cu tine,cred că nu te mai înţeleg şi, mai ales, sunt convinşi că te­aischimbat atât de mult, încât nu mai există nici un mijloc decomunicare eficient în familia voastră.

Aceasta este ipoteza de la care plecăm şi, fiindcă tu te­ai gândit că vrei să fii auzit, ai fost cu un pas înaintea familieitale. Poţi fi mândru de tine.

Ce poţi face?Adevărul este că nu îţi va fi uşor să găseşti o

modalitate perfectă de comunicare cu generaţia mai învârstă, dar poţi îmbunătăţi radical atmosfera din familie prinatitudinea ta.

În primul rând trebuie să te gândeşti de cine anumevrei să te apropii. Cu cine vrei să vorbeşti? Cine crezi că te­ar putea înţelege mai bine? Pentru a pregăti o discuţie cuşanse mari în favoarea ta, ai grijă la câteva mici detalii.

1. Găseşte persoana potrivităCaută acea persoană care îţi este mai dragă, faţă de

care simţi că ai putea să îţi deschizi sufletul, persoana care îţiinspiră cea mai multă dragoste. Când ai găsit aceapersoană, fie că e mama, tatăl sau un bunic, provoacă­o la odiscuţie.

2. Găseşte momentul potrivit.

99

Mami, vreau un pierce în limbă!De această alegere poate depinde 90% din rezultatul

discuţiei voastre. Alege un moment în care familia ta esterelaxată sau când cel cu care vrei să vorbeşti este într­obună dispoziţie. Spune­i că ai vrea să discuţi cu el un lucrufoarte important pentru tine. Sunt sigură că va acceptapropunerea ta şi veţi putea porni o discuţie în care să­ţi spuipărerea.

3. Găseşte locul potrivitEste foarte important ca discuţia voastră să aibă loc

undeva unde să vă simţiţi amândoi bine. Caută un loc undesă fie linişte şi să nu vă deranjeze prea multă lume. Estefoarte important ca persoana cu care vorbeşti să seconcentreze asupra ta şi asupra discuţiei voastre.

4. Ai grijă cum pui problemaTrebuie să spui clar care este problema ta, trebuie să

ştii clar ce vrei să se schimbe în relaţia cu familia ta şi, maiales, spune lucrurile simplu, în aşa fel încât să nu laşi loc deinterpretări.

Vorbeşte fără să ridici vocea, pe un ton cât mai calmposibil, şi fii foarte atent la reacţia părintelui tău.

Dacă va fi cazul, adu­i argumente logice, spune­i căeşti destul de matur ca să­ţi poţi spune părerea şi, mai ales,fii pregătit să­i şi demonstrezi acest lucru în perioadaurmătoare.

Această discuţie poate duce relaţia cu familia ta la unalt nivel. Dacă ai reuşit să ai un părinte alături, poţi fi sigur căde acum înainte părerea ta nu va mai fi ignorată şi ceilalţimembri ai familiei te vor asculta. Este indicat să te asiguri că

Simona Hupov

100

şi tu îi auzi, le asculţi părerile şi iei în seamă lucruri care lor lise par importante şi pe care le poţi respecta fără să te simţiprea mult afectat. Dovedeşte că şi tu asculţi şi poţi fi dispusla concesii, mai înainte de a le pretinde lor aşa ceva. Chiardacă deciziile luate nu vor fi 100% în concordanţă cu ce vreitu, totuşi nu vei fi ignorat sau respins. Este clar că ai putereasă faci o schimbare aşa cum ai şi puterea de a­ţi spunepărerea.

Discuţiile cu prieteniiAici eşti mai în elementul tău. La această vârstă,

prietenii sunt foarte importanţi şi părerea lor contează pentrutine.

Întrebarea este: „Părerea ta contează pentru ei?“Sunt multe cazuri în care părerea ta nu coincide cu a

lor. Ce faci? Taci şi faci cum spun ei, sau îţi spui părerea şiîncercaţi să găsiţi o cale de mijloc?

Dacă pentru tine este foarte important să îţi spuipărerea, mai ales atunci când ea nu coincide cu cea a unoradintre prietenii tăi, nu trebuie să îţi fie teamă şi nici ruşine deceea ce gândeşti. Repet, ceea ce am spus şi voi mai spuneîn această carte... Gândeşte cu mintea ta!

Dacă vrei să îţi spui părerea, este foarte important sănu pari nesigur. Trebuie să ştii că vrei să faci aşa cum crezitu, chiar dacă „prietenii“ te vor respinge. Poţi să spui NU,atunci când vrei să fie NU.

101

Mami, vreau un pierce în limbă!Adevăraţii prieteni vor şti că trebuie să te respecte şi să

te înţeleagă, ceilalţi nu îţi sunt prieteni adevăraţi, ci doarprieteni de conjunctură.

Ce înseamnă un prieten de conjunctură? Este unprieten pe care l­ai întâlnit la un chef şi care îţi este prietenatâta timp cât mergi cu el la chefuri. Dacă nu vrei să o faci,îşi va găsi alţi amici, iar tu vei rămâne deoparte.

Alege­ţi prietenii cu grijă. Alege­ţi prietenii în aşa felîncât să aveţi pasiuni comune. Caută compania oamenilorcare te înţeleg. De aici se nasc adevăratele prietenii, caredurează în timp şi în care fiecare are dreptul la propria luipărere.

Simona Hupov

102

103

Mami, vreau un pierce în limbă!

Cum să te integrezi într-un grup nou

Problema socializării este una foarte importantă pentrufiecare dintre noi. Suntem făcuţi în aşa fel încât să aparţinemunui grup, să ne împărţim părerile cu alţii, să facem lucrurileîmpreună. Nu suntem fiinţe solitare, retrase sau care nu vorsă aibă nimic în comun cu semenilor lor.

Acesta este adevărul de la care trebuie să pleci atuncicând eşti pus în situaţia de a te integra într­un grup nou.

Socializarea la o vârstă foarte mică este extrem desimplă. Ai ajuns în parc, te­ai pus în funduleţ în groapa cunisip şi ai început să foloseşti lopăţelele din preajmă. Nu ştiaiale cui sunt şi nici nu te interesa, intrai în contact cu ceilalţimicuţi aproape fără să bagi de seamă şi socializarea eragata.

Acum, la vârsta adolescenţei, lucrurile nu mai stau aşa.Eşti conştient de impactul personalităţii tale asupra celorlalţi,ştii cum te­ar putea influenţa ei pe tine şi se creează oanumită reticenţă în relaţionarea cu persoane noi,necunoscute, chiar dacă sunt de vârsta ta. Cu toate acestea,eşti pus de multe ori în situaţia de a te integra în grupuri noi,de a lega noi prietenii sau de a participa împreună cu alţitineri de vârsta ta la anumite acţiuni, fără a­i cunoaşte.

Ce poţi face în acest caz ?Integrarea ta în noul grup depinde în mare măsură de

personalitatea ta. Dacă eşti o persoană extravertită, care nuse teme să îşi exprime trăirile sau sentimentele, dacă eşti opersoană vorbăreaţă şi deschisă, nu vei avea nicio problemăcu integrarea şi îţi va fi uşor să îşi faci noi prieteni.

Dacă, în schimb, eşti o persoană mai timidă, mai

Simona Hupov

104

circumspectă la noi relaţii, dacă nu te avânţi rapid în noiprietenii, îţi va fi mai greu să te integrezi într­un grup nou.Pentru tine, am câteva soluţii bazate pe unele situaţii reale.

1. Ai schimbat şcoala şi nu cunoşti pe nimeni înnoua clasă

Probabil diriginta ta sau un profesor îţi vor faceintroducerea, te vor prezenta colegilor şi, astfel, ţi­a luat opovară de pe umeri, dar de acum înainte depinde de tinecum te vei socializa.

a. Studiază­ţi colegiiÎn prima zi stai şi studiază­ţi colegii. Urmăreşte­i discret

şi vezi care dintre ei par mai deschişi, mai comunicativi şicare ar putea să te ajute.

b. Găseşte­ţi un aliatChestia asta cu aliatul sună atât de rău, încât iniţial am

vrut să reformulez, dar apoi m­am gândit să las aşaformularea, pentru că este posibil ca un coleg anume, chiarsă fie „aliatul“ tău şi să te ajute să „lupţi“ cu timiditatea şi să îţifaci noi prieteni. Acest aliat poate fi o persoană care vezi căîţi dă atenţie. Te priveşte mai mult, îţi zâmbeşte, vine la tine şideschide o discuţie.

c. Ai grijă la şmecheriEste important să ştii că în orice grup există

şmecheraşi care vor să pară „cei mai cei“. Este bine să tepregăteşti pentru interacţiunea cu ei şi să nu te laşi intimidat.Acest gen de tineri, fete sau băieţi, au acest comportamentpentru a ieşi în evidenţă, pentru a atrage atenţia celor din jur,compensând astfel o lipsă de atenţie din partea altorpersoane (părinţi, fraţi, profesori). Nu trebuie să te temi de ei,trebuie doar să nu te laşi intimidat. Aici ar putea fi foarte util

105

Mami, vreau un pierce în limbă!„aliatul“ tău, care îţi va putea lua apărarea... cu toate că suntsigură că poţi să o faci şi singur.

d. Găseşte­ţi colegi cu aceleaşi pasiuniAdevăratele prietenii se leagă atunci când aveţi multe

în comun, când puteţi face o mulţime de lucruri împreună,fără să va plictisiţi. Începe discuţiile cu colegii tăi, vezi ce leplace şi încet, încet s­ar putea să găsiţi puncte comune, carevă vor apropia şi care te vor ajuta să te integrezi în noul grup.

2. Ai plecat în tabără şi nu ştii pe nimeniTaberele sunt o modalitate plăcută de socializare, de

petrecere a timpului liber printre prieteni sau de petrecere atimpului fără părinţi.

Taberele sunt la fel de binevenite la 7 ani, la 14 şi la 17ani. Dar ce faci dacă se întâmplă să ai ocazia să mergi într­otabără unde nu cunoşti pe nimeni? Nu da înapoi, poate fi unadintre cele mai reuşite tabere în care ai fost şi s­ar putea săîţi pară rău dacă o vei rata.

Cum socializezi cu prietenii?Poţi proceda ca mai sus, studiind şi socializând cu cei

pe care îi consideri mai apropiaţi de sufletul tău, sau poţisocializa cu toţi, trecând astfel prin experienţe noi şiinteresante.

De obicei, în astfel de tabere eşti sprijinit în demersultău de a lega noi prietenii, prin tot felul de jocuri de echipă şide cunoaştere sau, cel puţin, aşa ar trebui să fie .

Îţi pot spune din experienţă, deja organizez de câţivaani buni taberele motivaţionale de Camaraderie: o ieşire cuoameni pe care nu îi cunoşti poate fi pentru tine de mareajutor.

Organizatorii te vor ajuta să­ţi învingi timiditatea. Veivedea că toţi ceilalţi sunt asemeni ţie. Vei afla lucruri noi,

Simona Hupov

106

care te vor ajuta în viitor. Vei vedea că, data viitoare când veifi pus în astfel de situaţii, îţi va fi mult mai uşor să socializezi.

Integrarea într­un grup nu trebuie considerată otragedie. Ea poate fi o experienţă frumoasă, dacă ştii săacţionezi şi dacă îţi alegi prietenii pe gustul tău la fel cum nicineintegrarea într­un grup nu trebuie luată în tragic.

107

Mami, vreau un pierce în limbă!

Simona Hupov

108

109

Mami, vreau un pierce în limbă!

Cum refuzi drogurile, fără să fiiconsiderat „spărgător de gaşcă“

Problema drogurilor este foarte întâlnită în ziua de azi,iar această problemă a devenit realitate pentru mulţi, ceea ceeste foarte grav, atât pentru ei, cât şi pentru cei din jurul lor.

Sunt multe ONG­uri care fac campanii antidrog înşcolile româneşti, o acţiune binevenită pentru adolescenţi.Cu toate acestea, o parte din tinerii de azi sunt tentaţi săîncerce drogurile, din curiozitate. Această curiozitate este otrăsătură caracteristică adolescenţilor şi nu trebuie negată.De obicei vi se spune NU şi atât… iar pe voi v­ar interesa…DE CE NU?

Am să vă spun în acest capitol DE CE NU... aşa cumam explicat acest lucru fiicei mele şi prietenilor ei care mi­aucerut părerea.

Drogurile sunt împărţite în mai multe categorii, eu le voiclasifica doar în două, aceasta nefiind o clasificare oficială, cidoar modul în care vreau eu să pun problema:

• droguri permise• droguri interzise,în cea de a doua categorie intrând toate drogurile, de la

etnobotanice la extasy, heroină, cocaină sau LSD.Există discuţii interminabile despre droguri, acceptate

sau nu. Eu sunt de părere că orice consum de droguri estedăunător organismului, dar hai să trecem la subiectul nostru.

Simona Hupov

110

În categoria drogurilor permise eu încadrez alcoolul şitutunul (tutunul, nu ţigările la modul general).

Ştiu din experienţă că mai mult de 50% dintreadolescenţi consumă alcool şi cel puţin 10% dintre tinerifumează cel puţin 15 ţigări pe zi. Dintre tinerii pe care îicunosc personal, aproape jumătate fumează.

OK! Nu am să încep să vă critic, să vă acuz sau să văfac morală, mai toţi am încercat ţigările în adolescenţă şimulţi fumăm încă şi azi, ajunşi la vârsta maturităţii, dar astanu înseamnă că facem un lucru bun.

Ţigările sunt cele care duc la multe boli de inimă, deplămâni şi chiar la cancer, dar astea sunt lucruri care acumnu te interesează şi pe care le consideri „bărbi“. E posibil capeste câţiva ani, când o să suferi de impotenţă sauinfertilitate, să te gândeşti că şi ţigările „te­au ajutat“ să ajungiîn această situaţie.

Să nu mai vorbim de tenul tău... E şi aşa o vârstă lacare tenul tău nu arată întotdeauna cum ţi­ai dori din cauzacoşurilor sau punctelor negre, de ce să îl mai îmbolnăveşti şiîmbâcseşti şi tu?

Statisticile arată că 40% dintre bărbaţii impotenţi suntfumători, în comparaţie cu 28% de bărbaţi din populaţiagenerală. În general, fumatul creşte cu 50% riscul deimpotenţă pentru bărbaţii între 30 si 40 de ani, dar asta iarăşinu te interesează… mai vorbim peste 15 ani…

Consider că momentul în care eşti tentat să începiconsumul de droguri permise, mai precis de alcool, este

111

Mami, vreau un pierce în limbă!acela în care eşti cu prietenii la o petrecere, într­o excursieşi… e momentul să îţi faci de cap. Am dreptate?

Dacă vrei să fii „la fel ca ceilalţi“, să „nu râdă de tine“, ovei face şi, în acest caz, ai fost „dus de nas“ de către cei dingrup. Te­ai lăsat influenţat de părerea celorlalţi şi nu ai gânditcu mintea ta.

Adevărul este că de multe ori nu vrei să bei, dar te laşidus de val şi nu ai curajul să spui NU. Aici intervine liberularbitru. Eşti la fel de deştept, la fel de frumos şi la fel de sexyşi dacă nu bei. Vei avea mult mai mare succes la fete dacăeşti treaz, şi nu beat.

La finalul petrecerii, tu vei fi acela pe care te poţi bazaşi care mai apoi poate conduce fetele acasă, în siguranţă…

O fi scenariul acesta „de pe vremea bunicii“, dar e binesă ştii că instinctele fetelor şi femeilor au rămas aceleaşi şiele vor de la un băiat protecţie şi siguranţă, nu un beţiv pecare nu se pot baza. De multe ori, dragostea într­o relaţieeste dată şi de siguranţa ce ţi se oferă.

Să nu mai vorbim de părerea familie tale, descandalurile care vor apărea, de discuţiile interminabile şineplăcute pe care le vei avea cu părinţii, în cazul în care tevor culege beat de la o petrecere.

Gândeşte cu minte ta! Ce vrei? Un moment dedistracţie sau cine ştie… o relaţie cu fata iubită şi o bunăînţelegere cu părinţii tăi?

Chiar dacă ţi se pare că alcoolul te scapă de timiditateşi îţi uşurează începerea unei discuţii cu băiatul sau fata pecare îl/o placi, să ştii că această impresie este falsă: probabilvei vorbi numai prostii, nu vei fi coerent şi vei duhni a alcool,ca să nu mai spunem că ţi s­ar putea face rău.

Simona Hupov

112

Tu ai puterea să hotărăşti pentru tine, spre binele tău şial celor dragi ţie. Nu prietenii îţi conduc viaţa.

Dacă ai o problemă cu alcoolul şi vrei să o rezolvi,apelează la un adult, la un specialist care să te susţină şi săte îndrume în drumul tău de eliminare a viciului.

Revenind la droguri, trecem la cele interzise, la celecare creează dependenţă, la drogurile care te aduc la pragulcel mai de jos al vieţii tale.

Consumul de droguri poate începe voit sau nu si poateînceta doar voit.

Este posibil să fii pus în situaţia de a consuma un drogfără să ştii.

De exemplu, să îţi fie pus în paharul cu suc la opetrecere şi tu să îl bei fără a ştii ce ascunde licoarea dinpahar. Degeaba „îţi dai ochii peste cap“ când citeşti acesterânduri, este un scenariu posibil sau chiar probabil, dacăfalşii prieteni vor să se amuze pe seama cuiva şi e bine să fiiprevenit, în cunoştinţă de cauză.

Efectul drogului îţi va da o senzaţie plăcută şi vei vreasă repeţi experienţa… atunci vei afla motivul şi dacă vrei săexperimentezi din nou… „scoţi banul“. Deja nu mai este chiaraşa de plăcut, s­ar putea să nu mai ai bani şi… vei recurge lametode mai puţin legale de a­i procura: vei fura, vei minţi, veitrişa şi aşa mai departe.

Nuuuu! Ştiu, asta nu ţi se va întâmpla ţie!

113

Mami, vreau un pierce în limbă!Din păcate povestea de mai sus este una adevărată şi

am aflat­o din gura unui consumator de droguri, care a intratîn puşcărie la 17 ani şi are de ispăşit vreo 16 ani înpenitenciar.

De la consum propriu, ajungi la consum în grup, cuprietenii, intermediezi tranzacţii, apoi faci trafic cu droguri…Nu e poveste, se întâmplă! Vrei asta?

Acum e momentul adevărului. Cu ce crezi că te vaajuta consumul de droguri? Să pari mai matur? Nicidecum,pari pueril şi uşor de manipulat dacă ajungi să consumidroguri la insistenţele prietenilor.

Să pari mai şmecher? Nu! Eşti la fel ca ceilalţi, slab şifără voinţă.

Să uiţi de necazuri? Nu te ajută decât pe moment, maibine caută o metodă de a alunga cauza necazurilor tale şi fă­le faţă cu curaj. Ştiu că nu e uşor, dar ai puterea să o faci.

Gândeşte­te la tine, cum vei fi peste câţiva ani.Gândeşte­te la prietenii pe care îi vei pierde, dacă drogurilevor face parte din viaţa ta. Cei care vor fi lângă tine când veiconsuma drogul, nu sunt prietenii tăi şi nu te vor putea ajutaîn niciun fel. Gândeşte­te la familia ta, care îţi dă dragostenecondiţionată, şi, mai ales, gândeşte­te la tine acum.

Deschide ochii şi vezi cine îţi este prieten cu adevărat,cine te iubeşte şi cere­i ajutorul.

Lasă­ţi pentru o clipă mintea să judece şi cere ajutorulunui adult în care ai încredere, oricine ar fi el (unchi, bunic,părinte, prieten de familie). Ascultă sfatul lui sau al unuispecialist şi mergi pe drumul cel mai bun.

Simona Hupov

114

Drogul nu este o joacă sau un moft din adolescenţă,drogul este cel mai mare duşman al tău, este cel care tepoate doborî fără nicio remuşcare şi care­ţi lasă puţine şansede revenire. Tu eşti singurul care are puterea să­i spună NU!

115

Mami, vreau un pierce în limbă!

Ce faci dacă prietenul tău a început săconsume droguri

Dacă ştii că prietenul tău sau că prietena ta a începutsă consume droguri, nu mai este timp să stai deoparte.Adevărul este că trebuie să te implici neapărat.

Foarte multe lucruri pot depinde de ceea ce vei face tuîn continuare. Încă mai este timp să­l ajuţi.

Primul lucru pe care trebuie să­l faci este să ai odiscuţie cu el sau cu ea, să vezi care este motivul pentrucare a început să consume droguri. Este posibil să nu poţiafla tot adevărul, dar dacă ţii cu adevărat la el sau la ea, nuvei renunţa şi îi vei fi alături.

Îl poţi sfătui să nu mai consume, îi poţi oferi informaţiidespre riscurile consumului de droguri şi, mai ales, trebuiesă­i spui că sunt persoane specializate care îl pot ajuta.

Aceşti oameni, care lucrează în centrele de prevenire şiconsiliere antidrog din fiecare judeţ, vor fi alături de el şi îl potajuta să treacă peste probleme.

Dacă rezultatele întârzie să apară, iar prietenul tău ţi­aignorat în totalitate sfaturile, continuând să se drogheze, estetimpul să treci la următoarea etapă.

Indiferent de gravitatea situaţiei, dacă se întâmplă săconsume ocazional sau dacă drogurile sunt considerateuşoare, nu are niciun fel de importanţă. Trebuie să îţi ajuţiprietenul şi să apelezi la sprijinul unui adult în care ai

Simona Hupov

116

încredere.Este important să înţelegi că în acest fel îţi ajuţi

prietenul, nu­l trădezi, aşa cum ar putea crede el.Un adult vede altfel situaţia. El îl poate ajuta şi îl poate

consilia la timp, în aşa fel încât situaţia să nu degenereze şisă nu se ajungă într­un punct din care nu mai există cale deîntoarcere.

Nu va fi uşor să­l faci pe cel implicat să stea de vorbăcu un adult şi nu vreau să îţi ascund asta.

Fii pregătit să te acuze, să­ţi vorbească urât, săconsidere că l­ai trădat şi, mai mult, să­i pierzi prietenia.

Sunt riscuri pe care este bine să înveţi să ţi le asumi,ştiind că ceea ce faci poate salva viaţa unui om drag. Toateaceste acţiuni ale tale nu sunt trădări, ci dovezi de dragosteşi de interes pentru prietenul tău.

Adultul în care ai încredere poate fi un profesor, o rudă,un medic, un prieten de familie sau şi mai bine, psihologulşcolii sau un alt psiholog.

Psihologul şcolar este pregătit pentru astfel de situaţii,ştie ce trebuie să facă, dar trebuie ajutat să intre în contactcu prietenul tău. De asemenea, psihologul trebuie săprimească toate informaţiile pe care le ştii, pentru a face câtmai eficientă comunicarea cu tânărul implicat.

Aşa cum am spus şi în capitolul anterior, există omulţime de organizaţii care au ca obiect informarea şi

117

Mami, vreau un pierce în limbă!conştientizarea tinerilor în privinţa efectelor nocive aledrogurilor. Oricare dintre membrii acestor asociaţii te poateîndruma spre un specialist cu care poţi vorbi şi care îţi poateajuta prietenul.

În aceste cazuri, de mare ajutor poate fi familia celuiimplicat. Cere ajutorul unui adult care să ia legătura cupărinţii prietenului tău. Faceţi­le o vizită împreună şi explicaţi­le care este problema. Spuneţi­le că ajutorul lor poate fiextraordinar de mare în reabilitarea fiului sau a fiicei lor.

Sunt sigură că părinţii vor trece peste şocul iniţial şi vorsusţine orice acţiune care poate duce la ceva bun pentrucopilul lor.

Situaţiile de acest gen sunt grele atât pentru tine caprieten, cât şi pentru părinţi, dar, mai ales, pentru cel implicatdirect. Obiectivul acţiunilor tale este însă unul nobil, carepoate salva o viaţă. Merită să faci ceva!

Simona Hupov

118

119

Mami, vreau un pierce în limbă!

1 0 sfaturi pentru a avea o relaţie desucces

Capitolul acesta nu era programat să intre în carte, citrebuia să fie un articol pe site­ul pentru adolescenţiwww.tualegi.net . Ce m­a făcut totuşi să­l transform într­uncapitol de carte, a fost faptul că am întâlnit foarte mulţi tinerişi tinere care nu ştiu să facă faţă unei relaţii sau care nu ştiucum să se comporte atunci când au o iubită sau un iubit,relaţia ajungând la un moment dat să se destrame şi săgenereze tragedii emoţionale maxime.

La vârsta adolescenţei încep să apară şi primelesentimente de iubire faţă de persoanele de sex opus. Totuleste frumos şi roz până la prima ceartă sau până la primelecontradicţii, când nu ştii cum să abordezi problema.

Ţi se pare că eşti trădat, ţi se pare că te­ai înşelatasupra persoanei pe care o iubeşti sau, şi mai rău, îţi parerău pentru pasul pe care l­ai făcut. Este posibil să crezi cărelaţia în care eşti implicat nu este cea visată de tine şi vreisă schimbi ceva.

Fiecare dintre noi am trecut la un moment dat printr­unmoment asemănător şi am învăţat câte ceva din fiecareceartă cu iubitul sau iubita. Tu eşti poate la prima confruntareşi nu ştii ce să faci.

Hai să vedem de unde a pornit totul sau, mai bine zis,să începem cu începutul.

Simona Hupov

120

Cred că în acest capitol se potriveşte cel mai bineprincipiul Adevăr­Dragoste­Putere.

Dacă vei face încă de la început lucrurile bazându­tepe el, vei avea şansele unei relaţii pe gustul tău.

Adevărul este că aţi pornit în această relaţie împreună,având sentimente reciproce unul faţă de celălalt. Acestesentimente este posibil să fie aceleaşi şi în momentuldisputei de azi, totuşi cineva a făcut un pas greşit. Nu a luatîn considerate „dragostea“ ca parte a principiului de bază.

Dacă aţi ajuns la ceartă, unul dintre voi nu s­a gândit căs­ar putea să­l supere pe celălalt cu acţiunea lui. A fiîmpreună înseamnă a respecta şi părerea celuilalt.

Dragostea ta faţă de cel cu care eşti într­o relaţie nu searată doar prin săruturi pasionale şi cuvinte de iubire, ci şiprin ceea ce faci.

Unde este puterea în această relaţie? Bună întrebare!Într­o relaţie de iubire, puterea nu înseamnă nici într­un cazforţă sau obligaţie. Puterea este aceea care te face să tegândeşti bine la tine, dar şi la iubitul sau iubita ta, atuncicând iei o decizie.

Concluzionând...hai să vedem ce ar trebui să faci (defapt, ce trebuie să faceţi amândoi) pentru ca relaţia voastrăsă fie una „de vis“:

1. Partenerul tău este o persoană deosebită şi unică,ţine cont de acest lucru;

2. Ia deciziile gândindu­te la partenerul tău şi laimplicaţiile lor asupra voastră;

121

Mami, vreau un pierce în limbă!3. Respectă­ţi iubitul/iubita, dând dovadă de dragoste

faţă de el/ea;4. Lasă egoismul deoparte. Atunci când eşti implicat

într­o relaţie, nu mai eşti singur şi trebuie să ţii cont şi decelălalt;

5. Luaţi deciziile împreună, consultându­vă asupraproblemelor ce vă privesc pe amândoi;

6. Învaţă să faci mici compromisuri, în aşa fel încâtamândoi să aveţi de câştigat

7. Nu uita că cea mai bună relaţie (de iubire, de afaceri)este aceea WIN­WIN, adică cea în care fiecare are partea luide câştig;

8. Învaţă să „negociezi“ cu zâmbetul pe buze. Rezolvaţidilemele calm, nu prin ceartă, ascultând cu atenţieargumentele celuilalt;

9. Acceptă­i micile defecte, pentru că şi el/ea ţi leacceptă (acestea sunt micile compromisuri);

10. Dă ceea ce vrei să primeşti în schimb: iubire,respect, dragoste, înţelegere.

Relaţia mult visată există, depinde de tine şi departenerul sau partenera ta dacă această relaţie este avoastră. Atunci când iubeşti, iubeşte­te pe tine şi iubeşte­l şipe celălalt. Într­o relaţie sunteţi doi.

Simona Hupov

122

123

Mami, vreau un pierce în limbă!

Situaţii şi negocieri. Ce faci dacă...

1. Să zicem că nu îţi convine că trebuie să ajungi acasăla ora 20.00. Tu vrei să mai zăboveşti cu prietenii până pe la22.00.

Ce faci?Te aşezi la masă cu părinţii şi le explici logic că ţi­ai

terminat temele, că mulţi dintre prietenii tăi sunt încă peafară, că ai vrea să stai mai mult de ora 20.00.

S­ar putea să nu reuşeşti din prima, aşa că va trebui săscoţi nişte aşi din mânecă, adică să plusezi…

Propune­le părinţilor tăi ca pentru fiecare oră pe care ovei petrece cu prietenii afară, în plus faţa de ora 20.00, săfaci câte un serviciu (să duci gunoiul în ziua următoare, săspeli vasele) sau spune­le că vei termina temele cu o oră maidevreme. Fără rabat la calitate, că înveţi pentru tine.

Poate nu ţi se pare o soluţie bună, dar crede­mă, dacăvrei să obţii ceva – trebuie să oferi ceva în schimb. Este osoluţie care poate mulţumi ambele părţi, iar tu vei obţineceea ce ai vrut – mai mult timp cu prietenii tăi.

2. Să presupunem ca vrei să mergi la un party şi ai tăinu te lasă.

Ce faci?Trebui să afli care sunt motivele pentru care nu te lasă,

să aduci argumente şi să găseşti soluţii la fiecare dintre ele.Dacă eşti fată şi li se pare că petrecere se prelungeşte

Simona Hupov

124

prea mult în noapte, propune­le să vină să te ia de lapetrecere. Astfel, ei vor fi mai liniştiţi ştiind că nu umblinoaptea singură, iar şansele tale de a merge la petrecereadorită cresc considerabil.

Dacă le este teamă că vei bea prea mult sau că vei fitentat de alţii să o faci, spune­le că nu vei bea şi mai alesdemonstrează­le că nu o faci.

Dacă tu vrei să stai până se termină petrecerea şiacesta este motivul pentru care nu te lasă, fă un miccompromis şi vino acasă mai repede – asta înseamnă că şitu ai cedat. Ei sunt mulţumiţi şi tu poţi petrece o seară cuprietenii.

3. Să presupunem că nu îţi mai plac hainele pe care ţile cumpără părinţii.

Ce faci?Urli, ţipi, arunci hainele în dulap şi nu le porţi, te

enervezi… Hai, lasă că ştiu că aşa îţi vine să faci! Ce obţii?NIMIC!

Hai să îţi spun ce poţi face… cu rezultatespectaculoase!

Vrei să îţi reînnoieşti garderoba. Foarte bine! Trebuiesă le spui părinţilor pentru că ei îţi dau bani. Sau poate aibanii tăi… foarte bine!

În acest caz, stabileşte ce vrei, fă o listă cu ce îţitrebuie şi mergi la cel mai „de treabă“ părinte şi arată­i ce ţi­ai dori.

Spune­i că vrei să mergeţi împreună la cumpărături şi

125

Mami, vreau un pierce în limbă!că vrei să îţi alegi singur hainele, dar… şi aici fii şmecher... aivrea să vină cu tine pentru ca să îşi spună şi el părerea.

Poate că ai părinţi care îţi vor da bani şi te vor trimitesingur… Te­ai scos! Îţi cumperi ce îţi place, dar pregăteşte­teca de fiecare dată când te îmbraci cu hainele cumpărate şicare nu sunt pe placul lor… să te apostrofeze . Rişti şicâştigi!

Poţi să apelezi şi la bunici, pentru reînnoireagarderobei. Ei abia aşteaptă să îi scoţi la o plimbare şi demulte ori am observat că sunt mai „deschişi la minte“ decâtunii părinţi şi nu se prea bagă în alegerea ta, doar deschidportmoneul la casă… Aşa bunici…

În cazul în care nu reuşeşti nicidecum să­ţi convingipărinţii să te lase să alegi ce vrei să porţi… ai o problemă. Înacest caz va trebui să aplici metoda directă, în care să lespui deschis că nu îţi place ce îţi cumpără şi să aştepţireacţia.

Sinceră să fiu, nu am întâlnit părinţi atât de „înguşti laminte“ încât să nu îşi dea seama cu adolescentul lor vreapropria lui modă. În schimb, am văzut părinţi care îşispuneau propria lor părere, dar până la urma cedau în faţatânărului.

Aşa că succes şi curaj în a­ţi spune părerea!4. Vrei ca părinţii să îţi cumpere ceva… aici tehnică de

negociere…Această situaţie cred că este cea mai întâlnită la voi,

Simona Hupov

126

adolescenţii. Îţi doreşti o mulţime de lucruri, de la ultimul tipde celular şi cel mai la modern Ipod până la cele mai întendinţe haine sau chiar un câine de companie, mic şidrăguţ.

Oricare dintre aceste lucruri ţi­ar trece prin minte sauoricare altele, ţi­ai dori cu siguranţă să le primeşti de lapărinţi.

Ce faci?Începi cu analiza dorinţei în mintea ta. De ce îţi doreşti

acel lucru?Îl are şi colegul tău şi îl vrei şi tu, ca să nu fii mai prejos.E la modă şi este cool să îl ai.Te face să te simţi mai bine şi îţi creşte încrederea în

tine.Ţi­l doreşti pentru că ai simţi că ai un scop şi ţi­ar da o

responsabilitate care te­ar face să te simţi bine (în cazul unuicâine).

După ce ai stabilit de ce ţi­l doreşti, trebuie să analizeziutilitatea lui.

Îţi este de necesar sau este doar un moft?Dacă este vorba de un animal de companie, îţi asumi

responsabilitatea creşterii lui pentru toată viaţa lui? (un câinetrăieşte în medie 12 ani)

Îl poţi îngriji singură sau trebuie să te ajute şi părinţii?Eşti gata să îţi asumi responsabilităţile?Un animal nu este o jucărie sau un accesoriu pe care

să­l poţi părăsi după ce te­ai plictisit de el, este o viaţa caretrebuie respectată!

127

Mami, vreau un pierce în limbă!

După ce ai trecut de aceste etape, urmează analizasituaţiei familiei.

Cât costă obiectul respectiv? Este foarte scump?Îşi permit părinţii tăi o asemenea cheltuială?Se justifică preţul atât de mare?Ai şi tu bani puşi deoparte?Eşti dispus să plăteşti totul cu banii tăi? Întrebarea asta

nu este pusă la întâmplare. Am văzut cazuri în care tinerii îşidoreau nespus de mult ceva, dar când a venit vorba să punăşi banii lor la bătaie… au bătut în retragere. Faptul că eştidispus să plăteşti cu rezervele tale poate fi un indiciu asupraa cât de mult îţi doreşti lucrul respectiv.

La final, trebuie să te gândeşti ce oferi tu în schimbulcadoului pe care îl ceri. Ştii cum e… trebuie să oferi ca săprimeşti sau dacă primeşti trebuie şi să oferi!

Ce ai putea tu oferi? Note mari, disciplină, respectarearegulilor, ajutor oferit părinţilor sau mai ştiu eu ce alte lucruripe care poţi să le faci şi care părinţilor le fac plăcere.

Dacă ţi­ai răspuns la aceste întrebări şi ştii exact cevrei, urmează negocierea cu părinţii.

Aici depinde de tine, cât de bine reuşeşti să spui ceeace vrei. Contează mult să fii sincer, să spui exact motivele, săanalizezi contraargumentele care ţi se prezintă, săcontracarezi la rândul tău şi să pui în balanţă argumente proşi contra.

Până la urmă, decizia achiziţionării obiectului respectivse va lua în familie şi se va face şi pe baza unor lucruri pecare le oferi tu în schimb.

Simona Hupov

128

5. Ai luat o notă mică şi ai vrea să scapi „basma curată”Am să spun un lucru foarte sincer: nu întotdeauna

notele reflectă valoarea ta, ele reflectă cât de mult ai ştiut înacel moment.

Dacă ai luat o notă mică, înseamnă că nu ai ştiut, astaînseamnă că nu ai învăţat, de aici rezultă că trebuie să îţiasumi riscurile care urmează acestui fapt.

Sunt sigură că dacă nota mică este o întâmplare, nu vafi nicio problemă. Părinţii tăi vor înţelege şi nu vei avea desuferit.

Dacă nota mică este o obişnuinţă la tine, existăposibilitatea ca părinţii tăi să se fi obişnuit cu asta şi să tealegi cu o muştruluială şi să îţi continui viaţa fără nicioproblemă majoră.

Mai grav este dacă notele mici se tot repetă, tu eşti unadolescent deştept şi inteligent, părinţii tăi ştiu asta şi nu maiacceptă să vii acasă cu note mici. Ce faci?

E uşor de spus, dar va fi greu de aplicat, depinde detine.

1. Trebuie să recunoşti că ai luat nota pe care ai luat­o.Dacă părinţii vor fi chemaţi la şcoală şi nu ştiau nimic, e multmai grav pentru tine.

2. Dacă ai făcut­o „de oaie“, ţi­am mai spus, va trebuisă suporţi, dar îţi poţi îndulci pedeapsa .

3. Explică­le părinţilor ce s­a întâmplat, poate nu a fost

129

Mami, vreau un pierce în limbă!vina ta 100%, poate ţi­a fost rău sau poate ai avut o zi maiproastă.

4. Spune­le că eşti pregătit să îţi corectezi nota şi căvei vorbi cu profesorul pentru asta. În fond, părinţii tăi vor săai note mari, aşa că o astfel de soluţie le va fi pe plac.

5. Dacă încasezi o pedeapsă, pregăteşte­te să oexecuţi. O poţi micşora însă, dacă găseşti o soluţie prin caresă arăţi le părinţilor că vrei şi tu să îţi dai silinţa.

Încă eşti „în casa părinţilor“ şi, vrând­nevrând, regulilesunt făcute de ei, aşa că va trebui să faci un mic efort să teadaptezi.

Dacă ai fi vrut o altă soluţie, îţi spun sincer că nu amalta mai bună. Pentru a avea o relaţie de înţelegere cupărinţii tăi, compromisurile trebuie să fie făcute din ambelepărţi.

Simona Hupov

130

131

Mami, vreau un pierce în limbă!

Cum să îţi creşti încrederea în tine

Ştii care este sursa problemelor tale din adolescenţă?De fapt, dacă stau să mă gândesc… sursa problemelor taleîn viaţă, nu numai în adolescenţă, este neîncrederea înpropria ta persoană.

Lipsa încrederii în tine te face să nu poţi duce la bunsfârşit ce ai început. Tot ea este vinovată şi de faptul că nuporneşti nicio acţiune, pentru că îţi este frică de eşec. Tot eaeste sursa frustrărilor tale legate de relaţiile de iubire pe careai vrea să le ai, dar… ţi­e frică.

Ştiu că nesiguranţa te înconjoară în această perioadă.Ştiu că schimbările care au loc în corpul şi în mintea ta te facuneori să te întrebi: „De ce nu se termină odată?“ Totuşiadolescenţa este cea mai frumoasă perioadă a vieţii tale. Aiposibilitatea să experimentezi. Nu ai responsabilităţimateriale, de bani încă se ocupă părinţii. Prietenii te susţin…şi totuşi tu ai nemulţumiri, frustrări, nelinişti şi tristeţi care tefac să nu simţi bucuria de a trăi.

Toate acestea se leagă de lipsa încrederii în tine. Dă­teun pas înapoi şi gândeşte­te la tine. Ce vezi?

O faţă plină de coşuri… pentru fete este cea mai maretragedie.

Un corp disproporţionat.Dacă eşti băiat, începe să ţi se vadă mustaţa şi parcă

nu e la locul ei.

Simona Hupov

132

Tu vrei libertate, dar ţi se impun restricţii.Corpul tău se maturizează şi ceea ce simţi fizic nu se

potriveşte cu ceea ce vrea mintea ta.Părinţii nu te mai înţeleg, ţipă toată ziua şi te acuză, în

loc să te asculte.Pare din ce în ce mai nasol…Tot ceea ce simţi tu şi ceea ce se întâmplă în jur este

rezultatul neîncrederii tale în tine şi chiar a neîncrederiicelorlalţi în propria lor persoană.

Hai să îţi explic!Tu nu te avânţi în acţiune pentru că ţi­e teamă. De

exemplu: ţi­e frică de respingere, dacă vrei să spui unei fetecă o placi. Sau crezi că eşti prea urâtă şi nu te va plăceaniciodată un băiat.

Gândurile tale negative îţi conduc viaţa, nu logica,curajul şi dorinţa de a experimenta. Am citit de curând o carteîn care autorul spunea: „Nu poţi să ai experienţă, dacă nu aiexperienţă.“

Nu te poţi ascunde toată viaţa în spatele timidităţii saual fricii tale. Trebuie să experimentezi şi să înveţi să ai curaj.

Îţi pare rău că nu eşti asemenea celorlalţi, care suntşmecheri şi guralivi, care nu au probleme de socializare şicare par să aibă tot ce îşi doresc. Toate aceste lucruripornesc din interiorul lor şi din faptul că au reuşit să­şiclădească o încredere proprie, care îi ajută în exprimareapărerilor.

133

Mami, vreau un pierce în limbă!

Pe de altă parte, există adolescenţi care par să îţi facăviaţa un chin şi care pe lângă problemele tale interioare, maiadaugă şi problemele de socializare, care „te omoară“. Aceştişmecheri care fac mişto de toată lumea, care se considerăcei mai tari, care­ţi critică toate realizările, care te fac să tesimţi prost, au ei înşişi o mare problemă.

Ei sunt cei care au nevoie de ajutor!Aceste persoane sunt lipsite de atenţie şi prin acţiunile

lor o cerşesc cu tot dinadinsul.Nu au realizări proprii şi încearcă să le distrugă şi pe

ale altora. Nu pot să iasă în evidenţă prin altceva decât prin„miştocăreală“ şi batjocură.

Toate aceste acţiuni denotă o lipsă de încredere înpropria lor persoană şi în capacitatea lor de a întreprindeceva folositor.

Ei sunt cei care, în loc să construiască, distrug.Acum că ai aflat care sunt posibilele cauze ale atitudinii

celor din jur, concentrează­ţi atenţia doar asupra ta. Fă înaşa fel încât să ieşi din cercul vicios al fricii şi al neîncrederii.Poţi face asta urmând câţiva paşi simpli:

1. Schimbă­ţi părerea despre tinePriveşte­te şi vezi­ţi adevărata valoare, conştientizeaz­

o şi profită de ea. Nu te mai plânge!2. Socializează cu cei care te apreciazăUită­te în jur şi găseşte oamenii care ştiu să te

aprecieze şi care văd dincolo de aparenţe cine eşti tu cu

Simona Hupov

134

adevărat. Cei care te critică sau care te jignesc nu fac partedin această categorie. Prietenii adevăraţi te iubesc aşa cumeşti.

3. Învinge­ţi frica!Teama de eşec sau de respingere este normală, dar

trebuie învinsă. Ea nu trebuie lăsată să îţi conducă acţiunile.4. Experimentează!Nu te izola! Fă o mulţime de lucruri care te ajută să

înveţi şi care te ajută să experimentezi (aici mă refer la lucruribune ;) ). Vei vedea că orice experienţă îţi va creşteîncrederea în tine şi va contribui la dezvoltarea ta.

Învaţă să faci lucruri noi, fii deschis şi curios şi veivedea de câte beneficii vei avea parte şi cât de mult te voraprecia ceilalţi, când vor vedea câte ştii!

Vei trece mai uşor peste perioada adolescenţei şi veivedea că tu eşti cel sau cea care îşi face viaţa aşa cum vrea.

Timiditate????De obicei, adolescenţa este perioada în care toate

izbucnesc. Eşti un alt „tu“ şi vrei să trăieşti într­o zi cât alţiiîntr­un an.

Eşti vesel. Eşti sociabil. Ai prieteni. Te distrezi. Ieşi cuprietenii. Mergi în excursii. Organizezi petreceri. Cânţi.Dansezi. Te cerţi. Trăieşti fiecare zi la maximum.

135

Mami, vreau un pierce în limbă!

Eşti un adolescent model !Ce se întâmplă dacă nu eşti aşa? Dacă faci parte din

cealaltă categorie, a persoanelor mai puţin sociabile, atuncis­ar putea să nu faci nimic din cele de mai sus.

Tu eşti acela care stă singur. Eşti trist. Mergi singur laşcoală. Nu vorbeşti decât foarte rar şi atunci doar cu ceiapropiaţi ţie. Nu ieşi cu prietenii. Eşti timid. Ţi­e frică de oriceeşec. Nu mergi în excursii. Eşti doar tu şi atât.

Nu te pot acuza şi nici nu vreau să fac acest lucru. Eştio persoană timidă şi personalitatea ta aşa îţi spune să faci.

Ştiu că de fiecare dată când eşti pus în situaţii dificile, ţise pare că mai bine mori decât să fii în ipostaza respectivă.Începi să te bâlbâi, transpiri, ai palmele umede şi nu mai vreiniciodată să repeţi aceste trăiri. Ţi­e frică de eşec. Ţi­e teamăcă nu vei face faţă.

Am vorbit în capitolul anterior despre încrederea în tine,cu siguranţă sfaturile de acolo te vor ajuta, dar până atunciva trebui să­ţi învingi timiditatea.

Nu e nimic rău în a greşi, rău este să persişti îngreşeală. Eşecurile sunt cele care te învaţă şi care pot să temotiveze să fii mai bun.

Ştiu că îţi este teamă să mergi împreună cu prietenii lao petrecere.

Ştiu că ţi­e teamă să ridici mâna la ore, chiar dacă ştii

Simona Hupov

136

lecţia.Ştiu că ţi­e teamă să arăţi că eşti talentat, de frica

eşecului.Ştiu că orice critică te face să te închizi în tine şi parcă

e sfârşitul pământului.Încearcă să îţi învingi frica.Ştiu un citat care sună bine în limba engleză, dar pe

care poţi să­l traduci pentru tine în fiecare zi.FEAR is an acronim in English language for False

Evidence Apearing Real.FRICA este dată de dovezile false care par adevărate.Frica este doar în minte ta şi stă în puterea ta să o

învingi. Nu ezita să apelezi la familia ta şi la prietenii tăiapropiaţi să te ajute. Poţi cere şi ajutorul unui specialist, alunui psiholog, care îţi va îndruma paşii şi care te poate ajutasă faci progrese în a­ţi învinge teama.

Ai nevoie de încurajări, de susţinere, de laude, decuvintele bune din jurul tău, încearcă să le vezi. De multe oriele sunt acolo, cei din jur te susţin, dar ţie îţi este teamă săabsorbi ceea ce ţi se întâmplă.

Ca să îţi fie mai uşor, îţi poţi alege un model. Caută opersoană care este deschisă, comunicativă şi care te poate„învăţa“ să faci şi tu la fel.

Vorbeşte cu cei apropiaţi, cu cei în care ai încredere şi

137

Mami, vreau un pierce în limbă!spune­le care este problema ta.

Explică­le că pentru tine este o problemă mare şi că nuai nevoie de critici, ci de susţinere. Ei vor înţelege, totul estesă fii deschis la comunicare şi să nu închizi canalele dereceptare a informaţiilor şi a sfaturilor.

Simona Hupov

138

139

Mami, vreau un pierce în limbă!

Tu şi cu tine

Grea e viaţa asta!E greu să trăieşti într­o lume care nu te înţelege, alături

de oameni care nu ştiu să fie aşa cum vrei tu!Vrei să se schimbe ceva?Vrei să ţi se dea libertate?Vrei să fii înţeles de cei din jur? Vrei să fii bun?Vrei să ai încredere în tine?Dacă răspunsul la aceste întrebări este „DA“, atunci cu

siguranţă poţi face ceva pentru asta.Am să îţi spun o legendă venită tocmai de la indienii

Cherokee. Ea îţi va răspunde întrebărilor şi te va ghida înrelaţiile cu ceilalţi, astfel încât ce se întâmplă în jurul tău săfie aşa cum îţi doreşti.

Un bătrân indian Cherokee îl învaţă pe nepotul său,ajuns la vârsta maturizării, despre lupta continuă ce se dă îninteriorul unui om.

– În interiorul fiecăruia dintre noi, spunea bătrânul, suntdoi lupi care se luptă.

Unul dintre ei este calm, iubitor, liniştit, împăciuitor,generos, încrezător, optimist, vesel, prietenos, darnic şi cubun simţ. Celălalt este rău, arţăgos, egoist, certăreţ, lacom,furios,mincinos, gelos, plin de mânie şi fără scrupule. Înfiecare clipă, ei dau bătălia vieţii lor şi fiecare dintre ei vrea să

Simona Hupov

140

câştige. La fel se întâmplă şi cu tine, tânărul meu nepot. Lupiităi sunt acolo în tine şi se luptă în fiecare moment.

Nepotul auzind aceasta, îl întreabă pe bunicul său:– Bunicule, cine va câştiga până la urmă?Bunicul uitându­se cu dragoste la nepot îi spune:– Va câştiga acela pe care îl vei hrăni!Mi­a plăcut legenda din momentul în care am auzit­o,

este o poveste care ar trebui spusă oricărui adolescent aflatîn căutarea propriei lui identităţi.

Aşa cum tu eşti cel sau cea care hrăneşte lupul dintine, tot aşa tu eşti cel sau cea care poate produce oschimbare în jurul tău.

Fă experimentul schimbării şi vezi ce se întâmplă…Deschide­ţi mintea şi încearcă să înţelegi părerea celor

din jurul tău! Ceilalţi vor fi şi ei deschişi în încercarea de a teînţelege.

Vorbeşte calm şi păstrează­ţi cumpătul în timpul uneidiscuţii contradictorii, fie cu părinţii, fie cu profesorii. Veivedea că tonul şi atitudinea ta îi va determina şi pe ceilalţi săfacă la fel.

Fii atent cu cei din jurul tău, poartă­te cu ei aşa cum aivrea să se poarte şi ei cu tine. Cei din jurul tău vor face la fel.Eu nu am văzut încă o persoană care să primească atenţie şisă nu ofere acelaşi lucru înapoi.

141

Mami, vreau un pierce în limbă!

Oferă înainte a de cere. Aceasta este o regulăgenerală. Fă lucruri bune pentru că aşa simţi tu, nu pentru cătrebuie. Medicul indian Deepak Chopra propune să faci cinciacte de bunăvoinţă pe zi, unor persoane pe care nu lecunoşti (vânzătoarei de la magazinul din colţ îi poţi zâmbi,unui şofer îi poţi da prioritate, poţi ajuta un bătrân), acestafiind un exerciţiu care te învaţă să fii generos şi, în acelaşitimp, te dezvoltă ca persoană.

De­a lungul vieţii tale, ceea ce vei face te vacaracteriza ca persoană, depinde de tine ce vrei să devii.

Personalitatea ta se formează încă din adolescenţă.Lupul pe care îl vei hrăni acum va fi câştigător de­a lungulvieţii tale şi te va ajuta sau te va împiedica să ajungi acolounde îţi doreşti.

Fii aşa cum vrei tu să fii!Gândeşte­te la tine, dar şi la cei din jurul tău!Fă bine, fără să ceri nimic în schimb!...… şi vei vedea diferenţa!Vei fi ascultat!Vei fi respectat!Cuvântul tău va conta!Vei avea ceea ce îţi doreşti!Viaţa ta va fi aşa cum vrei tu să fie!

Simona Hupov

142

143

Mami, vreau un pierce în limbă!

Cum să scapi de cicălelile părinţilor

Am lăsat capitolul acesta spre final, cu toate că esteunul foarte important, doar pentru faptul că vreau să rămâi cuo imagine clară a ceea ce înseamnă un părinte şi care estemecanismul care îl conduce în relaţia lui cu tine.

Am auzit de­a lungul timpului expresia… „Ce fain ar fidacă ai fi tu mama mea!“

Este o expresie care nu are ce căuta în vocabularulunui copil.

Părinţii sunt unici, nu­i poţi înlocui. Atâta timp cât vortrăi pe acest pământ, vor fi părinţii tăi şi nu­i vei puteaschimba.

Ceea ce îi face pe ei să fie altfel decât cei pe care îivezi în jurul tău este dragostea faţă de odrasla pe care auzămislit­o. TU!

Voi vorbi în continuare despre părinţii obişnuiţi, aceiacare fac eforturi pentru a­ţi oferi ce cred ei că este mai bun.Aceia care te cicălesc toată ziua, spunându­ţi de sute de orice să faci. Aceia care te critică cu iubire şi care te sfătuiesccu grijă şi înţelegere.

Am să îţi explic de ce fac ei aceste lucruri, poate căînţelegându­i vei reuşi să comunici cu ei, răspunzându­le cuaceeaşi monedă.

1. Supraprotecţia

Simona Hupov

144

Noi părinţii suntem aici din momentul în care te­ainăscut. De atunci avem formate instinctele de protecţie faţăde puiuţul pe care l­am adus pe lume. Multe din lucrurile pecare le facem, noi părinţii, se reduc la instinctul matern saupatern şi la faptul că vrem să vă protejăm de tot ce e rău.

Nu contest faptul că de multe ori uităm că aţi crescut şicontinuăm cu obişnuinţele noastre mai mult decât ar trebui,iar de aici se pot naşte unele conflicte între generaţii.

Cu ce ne alegem noi părinţii când facem aceste greşeli,de multe ori fără să ne dăm seama? Cu uşi trântite în nas, culipsă de comunicare din partea voastră, cu ţipete şi atitudininegative.

Ce poţi face în acest caz?Observi că am scris ce era mai sus la modul general,

nu m­am referit la tine în special, dar poate fi şi cazul tău.Tu poţi face diferenţa.Dacă vezi că părinţii tăi continuă să te protejeze mai

mult decât e necesar, dacă ai ajuns la o vârstă la care poţiface unele lucruri şi singur, spune­le deschis acest lucru.

Fă­o fără să ţipi, pe un ton cât se poate de calm şi maiales demonstrează­le că este aşa cum spui tu. Părinţii tăi vorînţelege acest lucru şi îşi vor domoli atitudinea.

2. InterdicţiileDin cauza instinctului de protejare, de multe ori părinţii

interzic copiilor anumite lucruri. Ajunşi la vârsta adolescenţei,

145

Mami, vreau un pierce în limbă!tinerii vor mai multă libertate şi, de aici, se ajunge la certuri şiconflicte.

Recunosc şi nu îmi este ruşine să o fac: şi eu am greşitîn unele cazuri ca părinte, dar la fel ca alţi părinţi îmi ascunddeciziile în spatele dorinţei de protecţie a copilului meu.

Ce poţi face tu?Sunt cazuri în care nu te deranjează anumite interdicţii

pe care ţi le impun părinţii. Este posibil să fie pentru tine oportiţă de scăpare şi aşa cum am spus şi într­un capitolanterior, să ai pe cine să dai vina... „părinţii sunt vinovaţi“.

Dacă sunt lucruri care te deranjează şi interdicţiile ţi separ deplasate, atunci discuţiile cu părinţii sunt o soluţie.

Interdicţiile se pot ridica dacă eşti sincer, dacă daidovadă de încredere, dacă spui ce te deranjează.

Te sfătuiesc să nu încalci interdicţiile, pentru că esteposibil să te alegi cu altele şi mai mari.

Părinţii acceptă o discuţie, acceptă argumentele logiceşi au încredere în tine dacă le­o demonstrezi, dar nu vortrece cu vederea niciodată o „răzvrătire“ a ta, prin care vreisă le arăţi că eşti mai puternic. Încearcă să schimbi prindiplomaţie.

3. CicălelileAm observat că cicălelile vă deranjează cel mai tare.

Simona Hupov

146

Că nu vă place să vi se spună de o sută de ori acelaşi lucru.Că nu vă place să vi se atragă atenţia de o mie de ori. Că văenervează să tot repetăm, noi părinţii, aceleaşi lucruri lanesfârşit.

Ar trebui să vă lăsăm în pace? Răspunsul vostru esteclar! DA!

Nu putem. Prin ceea ce facem, prin faptul că vă totspunem „fă aia, fă aia“, încercăm să vă creăm nişteobişnuinţe. Încercăm să vă facem să conştientizaţiimportanţa anumitor lucruri în viaţa voastră. Cicăleala esteurmarea lipsei de rezultat a cerinţelor anterioare. Aceastaeste explicaţia.

Este adevărat că de multe ori exagerăm şi noi. Nu nemai oprim din cicălit, pentru că, de atâta timp, cicăleala adevenit o obişnuinţă.

Ce poţi face tu?Aici e foarte simplu: nu ne mai da motive de cicăleală.

Dacă nu avem motive, nici eu, nici alţi părinţi nu ne vomrepezi să facem acest lucru, din contră, vom fi mulţumiţi cănu ne mai doare gura de atâta vorbit.

Încearcă să te conformezi „cicălelilor de bun simţ“, iarpe cele pe care le consideri exagerate, ia­le în discuţie.

Spune ce te deranjează la ele. Explică­le părinţilorpărerea ta şi găsiţi împreună soluţii.

147

Mami, vreau un pierce în limbă!Părinţii nu sunt aşa de răi precum par, la fel cum

adolescenţii nu sunt aşa de rebeli precum îi vedem noi,adulţii. Am întâlnit adesea adulţi care regretă că nu auascultat cândva un sfat bun al părinţilor.

Aceasta este ipoteza de la care trebuie să plecăm şiunii şi alţii atunci când vrem să avem linişte în familie şi, maiales, când avem nemulţumiri legate de această relaţie.

Te respect pentru că eşti TU!Am început cartea scriindu­ţi că vei găsi în ea formulări

care nu prea apar în replicile părinţilor tăi, aşa că am degând să închei în acelaşi ton.

Reţine: Tu alegi cum îţi vei trăi viaţa!Tu alegi ce vei face mâine, la fel cum tu eşti persoana

care hotărăşte ce va face peste 10, 20 sau 30 de ani.Nu îţi spun să îţi planifici de acum viaţa, nici să iei

decizii majore. Ceea ce vreau să subliniez este că rezultatulacţiunilor tale de azi stabileşte ceea ce vei deveni în viitor.

Eşti la vârsta la care primeşti o mulţime de informaţii.Un puhoi de sfaturi şi păreri se revarsă asupra ta, venind dela prieteni, profesori, părinţi, bunici sau alte rude. Eştiscufundat în râuri de idei şi de planuri ale altora, care voradesea să facă din tine tot ceea ce ei nu au putut deveni.

STOP!

Simona Hupov

148

A venit momentul să te gândeşti la tine!Lasă sfaturile să ajungă în mintea ta, dar nu le lua ca

lege. Descoperă­ţi pasiunile! Fă din pasiunile tale un mod deviaţă!

Încearcă să­ţi monetizezi pasiunile, să te pui în valoarecu ajutorul lor.

Găseşte o modalitate de a face bani din pasiunile tale,oricare ar fi ele (dansul, scrisul, cititul, blogging­ul,calculatorul, muzica, fotbalul, croitoria, designul, arta sauorice altceva).

Croieşte­ţi un drum propriu spre viaţa ta viitoare,bazându­te pe ceea ce îţi place!

Nu plânge dacă ai să cazi. Ridică­te, mergi mai departeşi fii sigur că eşti deja mai puternic / puternică.

Nu există nici măcar un singur eşec care să justificerenunţarea! De aceea, găseşte întotdeauna resursele de a teridica şi de a continua! Acceptă orice înfrângere ca pe unîndemn de a lupta din nou! Priveşte eşecurile ca pe o sursăde putere şi experienţă, învaţă din ele, fiindcă fac parte dinecuaţia vieţii şi, dacă sunt corect valorificate, conduc spresucces.

Când simţi că nu poţi singur, caută­ţi mai întâi aliaţi denădejde. Ei sunt acolo, ai răbdare, caută, priveşte atent,analizează, acţionează, discută şi îi vei găsi! Repet: nu eştisingur, există oameni gata să te ajute. Fie că nu i­ai întâlnit

149

Mami, vreau un pierce în limbă!încă, fie că nu ai găsit încă acest potenţial la ei, dar ei suntacolo, în societate… Învaţă să­i descoperi!

Nu încerca să devii altceva decât eşti!Cei din jur îţi pot vedea calităţile şi îţi pot face

recomandări în legătură cu ele, dar nu vor putea niciodatălua decizii în locul tău.

Am făcut această mică introducere pentru a te face săînţelegi că ai calităţi care, chiar dacă nu le­ai descoperit pânăacum, există latent şi care te aşteaptă să profiţi de ele.

Ai o vârstă tânără. Viaţa ţi se aşterne în faţă, iar tu aidatoria să o trăieşti aşa cum îţi doreşti.

Nu contează ce vei deveni „când vei fi mare“, atâtatimp cât ceea ce faci îţi aduce satisfacţie şi împlinire.

Poţi fi fotbalist, manichiuristă, croitor, pictor, pompier,dentist, cercetător, informatician, agricultor, actor, regizor,psiholog, instalator, scriitoare, blogger sau orice altceva.

Vei faci bine orice vei face cu plăcere. TU vei fiimportant pentru cineva!

În jurul tău vor fi oameni care, orice ai face, vor ştimereu să te aprecieze pentru ceea ce eşti.

Ce ne­am face dacă toţi am fi ingineri sau medici?Ce am mânca dacă nu ar fi agricultorii?Ce ar fi în jurul nostru dacă nu ar fi gunoierii?

Simona Hupov

150

Am un respect deosebit pentru oamenii care muncesc.Îi respect enorm pe cei care matură străzile oraşului în

care locuiesc.Le mulţumesc în fiecare zi celor care ridică gunoiul din

faţa casei mele.Îl respect enorm pe medicul veterinar care mi­a salvat

câinele de la moarte.Le mulţumesc celor care scriu cărţi, pentru ca prin ei eu

să mă îmbogăţesc în fiecare zi.Admir actorii care ştiu să exprime ceea ce mie îmi e

greu poate să exprim.Îi respect pe cei care în fiecare zi vin în piaţa cu

produse proaspete din grădina lor, pentru ca eu să am cepune pe masă.

Le mulţumesc celor care croiesc cu migală hainele pecare le port.

Le mulţumesc medicilor care zilnic salvează vieţi.Îi admir şi îi respect pe bătrânii cu mâinile brăzdate de

riduri care merg în fiecare zi cu coasa în spate la lucru.Te respect pe tine, dragul meu adolescent, draga mea

adolescentă, pentru toate alegerile pe care le vei face înviaţă. Fiindcă acele alegeri te vor ajuta să ajungi acolo undeîţi doreşti şi te vor face să fii cine vrei TU să fii!

Îţi doresc să ai o viaţă minunată şi să te bucuri înfiecare zi de alegerile pe care le faci!

Cu mult drag,Simona

151

Mami, vreau un pierce în limbă!

Concluzii

Am vrut să scriu o încheiere, ca o concluzie generală,dar nu o voi face.

Ai în continuare trei pagini în care poţi scrie concluziiletale. Te invit să o faci. Te invit să scrii cum vrei să fie viaţa tade acum înainte.

Punând pe hârtie aceste gânduri, te apropii tot mai multde ceea ce îţi doreşti.

SUCCES!

Simona Hupov

152

153

Mami, vreau un pierce în limbă!

Simona Hupov

154

155

Mami, vreau un pierce în limbă!