;|*;rtit!t'rrr--fi:=J'';tta3 Itt

IiIfi,l

ttIIII

IIIItI

i,jf AR'IlCttLARI r;\TI iqORfOt:UNCf I On*ALE ALIITS tSTEIVIULU I NERVo s

'ii

sunt pracnlale clter.a noliuli inrroductivc in 5riin1!tc. nerrmloglcc, dat fiind ctr in

ulrimtle dccenii ctrno{linlEte dcsprt strrtcturr 5i mai nlcs funcliilc sistcmulili nen'os att lncul

progrc3e inrcrnmtc pi gcntnt cl accsle noliuni sunt indisl:ensabilc intcrln-tfrii l; cunoaft(Yiip3tal6giei sistcnrului ncrvo5. Plogrclelc au fost posibilc iatotit[ petfcc(drii mijloecelor deinvcstigtrlii fotosite.in ccirllrca fundarnentall ca: tclurici de histscnzinrolosic, lrrssj

inrunocitochimie, tchnici avonrale dc biologle molcculari' prccuur 9i tehnicile imagistic'c noi(CT'

RI\'l,SPECT,PEq

.sincruul ncrvos pcrnrita lnditiiutui sxinke in conttct cu mcdiul fi esle tolod3liprincipo|ul reSlrtor nl furrc|iilor organiimului, dc lu func1ii|e vcBela|ilc infcrioarc la |untlii|cmenralc (supcriorrc). prin inrenictllii npirle dc adaptare la merJiu 5i la viala dc rclclic' Prin

frmcliitc sisrernului ncrvos omut pcGepe con$l;ent slu subconfticnt simboluri]c din nrtdiu'

rmqionc8za specific ptin acliYidti difrritc' (milcarc = acti{itate mcntDl[)

Sistenrul nenos s-a slilclunt si perfeclioner intro indelungsti istotie filogenctict

ajungdnd la-un inatt goil

Sirtsmul Dcn'os sle rcptczenlal dc :'

- sislcut ttt,^os carlral care conlinc t,tccfalul sau ctcierul ?i nriduva spinirii'circ sunl

acnpcri{c de nrcnrbmne nreningerle, sunisuspcndotc in'lichid ccfatora}ridian(LCR) ti Prolcjite

da cutia cranianr 5i canalul vertehal' '

- sitietIt ttuL'0t Ptlrjferic'alcituir din ncn'ii sPinali' cra;ricni $i Sanllionii asociali

Elerncnrclc ds bard alc sislcmuluj uervos srmt doua dpuri de c*lule distincti din puncr dc

vgjercgnatonlicsifuaslional.darinacelaSirimpintodepcrrdateinftalizlreobncliilorsistcmului nen'os' Acgste.cJulc st : ncuronii si cliqltlc glislc

Ncurotrii lEPrczrntt unilot@ structuEli ii foilionatr a sistcmului trs'od5N)' suntalcirtuili din corpnl celulor (pcricoriotr) Si prelungbi (orotti 5i deudritc\Sunr cclulclc cele nri

spccializale in proc*area informaliei' Ca oricc celul[ neuronul(fi&l) are o menlbrani sele'clivi

IipoproteicisiciroplasmiinareseglsescstruE'tuisauorgEnitctcluluccuroliomclabulirntulcclulu.CArevr dinlre aceslca suot sPccifice ne[ronului :

- corpusculii Nissl -Iocut de rintszE apmtcinclor rlin anrinoacizi

-co|pusculiiGolgi,careadaugiproteillelorsintezahidmrarboutelor,:ubfonrrbdcvczjcute in ritoFlasmtr

-nritotrondriileccconlinenzimercrpiraorii(fluvopmtcincticitocromi),otclizedztrtacpile de formarc s ATP carc prin rduccrca la ADP' clibcetri ctrrgia ntesarf,

.

firncliilor cclularc '

- lisosomii! tr& inten'in in digcstia intracelularl

-c:ntriolulsd;c6or8'nitulcarcparticipdlodiviriurrcacrluiar6rru'cgascftgdcc&incelulele ncumnate fetalei neuronii nu sc divid dupn nrslcrd-

prclungirifcneuro nlo4 deridriklz si ar.oaal forn:erzi sinapse cu alli ncuroni rcalizlnd relele

;i sistcme ncuronalc, bazl anatonrictr a funcliilor crcicrului ''in aceAe prelungrri sut sislcme(tubuli sou frlamentc) in care sc face lra$Jlortul

, substanlelor fundamcilnle care sinletizraza nredi*orii. TransPonul se frcc in ambcle dircclii 5i

const5 in:

-transpon rapid (100'100.rlmtd ;i cstc dllorat celor doui PmLinc: kinaina lxntrurnnspodul arrterogod 1i dineina pentn trurspottul rel(ognd'

-lransport leBl corc cste numai antcrograd(o"l'3 mnr/zi) 1i rc dalorsazl ulti pm(einc

6cmanaloarc farnilici kirlczingi'

l,1

Dcu.|(itrlrrcrir|ucc.rcilalilciuepericarion,rlurificoliile'.lt,r[orrrtclzlarbt'rtIcJtri.Jric.Numinrl ramificaliilor fi exlindcrea dcndr'irici sc corcleozd cu nullrilul du sinlPsd:

murplt-ritales ci rcuilclor'

rltolrrl contlucc informolia dc-alunr'''ri urior dishrntc turri propag:ind s.:nurrlul

rlecrric.Sunl inconjunli de o t'aci izolaloarc lipidictr(tcaci dr: rniclini) fonturti dirr cclulc glirlc

-

c,tlila Sdtl,rsurr(in:'stenrul nen'os puiferic) 5i ttligodenclroglit:(in sisttnrul trcxr5 ctlknll'

AcBBsEtescaarcIoIP'oletlo',giizohrbr,osigur,;.rrdconrlrtccrcar'PidilaPolculillclortic;tcltuntprinconduceresl|titoric(tencadcnriclinncstcirlrrcrupt&lninIcrvaIcregu|att-nodurjItF.c'rtr.itt}.

Neuronii coBlin un citoschcler forntat ditl neurofibrilc clr dc'L'nlitri flrrr'li

pcricarionuluiSiaprtlungirilorac'Slotitlicarctraniporti,tlifcritcslrl'ilulcininlctitlrillncutortilor, Surrt 3 r':puri tlc ncurofibrile: actina' nlicrotlrbuli 5i

rrirtrofilrrrrcnlc'

Oopa n n"li., ncuronii srurt: i.

-qfct'ult1i, caie aduc inlomtalia in sistcnlul ucn'05 ccnlrali '

-clcrcnli,cat! lransnit sornanda ntotoric la orgartclc cfciiuarc(nru;chi 1i glltldc)

-jrlcrrrera.orri unde sc proccscazi infonrolia sau o va|lsniil(corrccteaz,i rtgiuni diftrilr' rlr

sistsului ncn'os ctllrrl)Traqsmilsrca sinlplici cst'c procesrtl lri'l'crrc ilcuronii ctrtrluniri irrtrl

ci ssu tu

org:ncle efcclorrc(rtru5clri sou glandc) '

n!irilJrcrrxlinr(N.\). DOPi\(clolnnrilr(), scroto'lltrir. acirilculirra(Achl' glulxlrrrl, CAB'4'(;rcid

trrrrr rrrrirto[ruliric)() lilcflliunc opaftc {slc sinilpsil iltttfotrlt$ililr6(P!dcd lrxrk,rl4 carc trollst)'li(e infornrtlia

rr\otorir de lt ntototrcuronrtl allh le lilrrn nruscullrl. lvlcdixtorul chimic cstc !celilcoli00..sinrlrsc rlcutricc(prirr can:rle ionice c;rrc conEclenzi SruPc de ncilrotli' sincroniT.tnd

ilcti\.ilettil ;tccitor:l).A q t tt.til lrturo Dal,i poart..i c'-ti lcrloric rnu inhilitorit.

l:urrclil cr.-icrului c3i: rceuhtrtul ta nivrl celuhr nl urror mtcanis,le fnzicn ce imPlicn

rtecprr.ri dc clasn I coreFl,||izlto:rro lunclionat ielrtelor ocuronatt al 6 5ll66tivilltlc de acliuni inrrDor.r c{ (rrgnnizilrcil nnntorrr'icl forne fioi li ru un putemic catficicnt dc sccuritale la nivclulrr:r,rsrrrir.,rii sit)rFticc fi lrlicxrilrne rottirc, iit {ire sunt implicali rcccptori dc clasa t!. douo,irrrplicrri in nctiur,ri pc tenrrctl 5curl. cottsl5nd h ntecanisne edsptitire npidc cart inrplici ;inrctlrri srr\c rlccon\'colionSll.

Confirnr J(ructurii lrisrologict si:tenul ncrvo6 cenrnl(Si.lCJcte rlclluit din substalrlBcc lrrrlir' ti su bsta nl n al bit c rr. cort fi gurnli e sPeci ncl fi t clrci rec$uni'

Sul)tkttqn cc,r,r,fic. cste colllpusl dirt pcritarionl iar rttbl/arr(a altiri rjin lrbre ialbirlcrorirri nriclirrr.i). L:t nitciirl ccrtcr-ului subslrn1a cenugi.csts la suprufa;e 5i sulcstantrr rlbdeste

irr 'rt'lirrrzirr1c,

iar l:r nivcltrl nrnduyii sp!naiii(ii,{S) subslinla cenusic cste.io profrlnzirne iir ccs

rltr:i la supntfrltr.llrllarr cclulclor nobile, in sistenrut nrnos ccntral rc gfuesc teiulc dc suslincrc snu

ncr,ru;lii cilTc !unI dc nlai illtlhc lipuri 5i nu riivcrsc lunclii, Aceflet 5unl :

l. ,\rlruglir stru ljlroctlxl crr? poatc li:. prolttlslilrnrnlic

- ,\strorilul protopl35lic ire rol di: stlslincre. comprrne bariera htnrrtoencefslicd prinroltrrrul piciorugclor sale cu vnscl': unguinc 1i pcricarienul.Sr: pertritE 3stfcl lrsnsfcrul

ur:iltnului, a sullsian;clrrr nu(rititc din s.ingc 5i eliminrren din neuroDi a pmdulilor deDtctattoliz;rrc, indcp5rlarr-s ef,-c(.sulri de ncurotroniDrilJtori din spoliut 4\tnceltllsr,

crrnrrohrl r'otlcfitlt'illici ionilor in sf:rliul axhccltll]r, reglind cooctntr;lli8 de poraslu del3 1rs6s1 |1lr-cl. B$tiera hqrlntorru:ef'.rlictr eontroleazi oricc leeautrat r ntumnllui cu alldt'+nrrrliunc. Rolul ei in patc'logie *ste l'ocnr inrpodanr, deteriorarer ei dtterminf,piitnrrJr'rr.f, in prrrenhinr a isenlilor jlrilogcni, r r'hnrentelor ligurate, a Frot':inelor,

. lbrrni.nrJu-sc c(tcn;ut ccrctrrrl rfr. tip citorosic;dc :rtcea trcbuie cunosculi mcdaliraren giaorrrti!iilc dL' pctrctrarri r lllctlicrnrr'ntelor prin accstl bilriefi.

' Jibilnr- * r(r I c iciltrizutr], sislerrrrr! rrtr\'0s ct rttrtl ilelr'ind ltsut cottjunetivl. (JIi;lrrrtrrtrlrrrxlir ttt t'l nticlirr.rl-orntattrr

3. i\licroglir are rol dc hgocinre qi pnrlil-cnrc in condilii:patologire - Celulc r'uicrogli:r)crunt inrudilc cu ilxcmlagtle petifcricc li rle linlei morrocilarc, crp(inrind rnriecnletcacitar

- CD 45- Au rol in supraveghetea inunologicd a sistemului nenor(in sistcrnul

nenos nu c\istl lcsut limlatic), in inllamalie, pmfflir intpotrivo igenlilor infeclioli.relacem lcsutwilor lrutui producind: citokirc pminllamarorii, modificori rleendoteliului vontar ccrcbm! qi rccnrtorca de celulc inrunoconrpcttrire-

'1. Celulclc rlrcndtmtrc catE lDpcleazl r,enlriculii ccrebrdli 5i canalul intnmeiluhr, rufuruti! sccretoric, dc absorblic a LCR, formeozn baricr4 rnccfaloliclridiand, inrprcuni cucpiidiul plcsuritor comidc sccrett LCR ,

Citcva ctementc de organizrrre a sistemului ncnibs ccntril necesare pentuin{clegcrcr uimitoarclor funcfii ale selc:Si5tcnlul ncn'og estc orE3nitai filo gi ontogcnrtic pe nivcle dc inlcgrarc dc la sirnptu la comphx,actcagl fun

i " iftrla hiPolalarnu*ccrrcx) co- sislcnul linrbil (lolEl

:ria' inlitarea' motivalia-

:::ffiil:lf ffi:reprczcdrti de grsbus paridu:, puranrcn, arnigdrlr, nuclculJ;.ff;, ; ;,,";aulrr*

'i ,.grr.u buclctor codico-subtbrticalc motorii,

irr .

prelucruea inforlnaliilor scnritir'o motortt'

ri cnnL-olcazi lirncliiie psihicc'

- crtierul nou 1t"oco'tcr1 rcPrezenlat

de scolrla ccrcbraFr conL-ulcazi litncliile psihicc'

'

F-stc comPus dhrr-un"Srozlic dc arii funclionile' cu Potculial difuit dio punct

dc ledsre

intcgraliv al aclivitllii n'ororii' senzitint gi scnzlriale (hailr utiliali cslc Brodm$'cu

aProxinntir' 47 de arii)-)n .ad*t turg ot funcliilpr eo4tcalt' cxistlirei

niveic dc intcgrarc-

l,rimar (senzoiiut spu -oro4 carc corespundc ariilor Prirlrare cc pcmtir ?ercspila

ercirrliilor tenitc din perifalie 1i "'li-'"u ectului nrour' A-slfel in lohi Jraunl este ofla

tnol.2rie Pril'IdrA (cdnp.4;6)' in tob'I 2"ierol crirr

'souilrio Pintttra (einp J'l'l0 in tobrl

';:;:;;';,i ;^ *d!iti';.' ftt ldhut occipilal ana.i'antd(clmput

!7)'

Secundar(inrcrmcdiar)' undc sc constnricsc rnodclc cerbrlle care perorit reonon${ttel

(irnslia gnozical 5i cngraurelenrotorii pcntru funclia praxic6'

Tc(iar(ariilcr u" *"t'"f*: ono"'" teqliz4zl sinteza conrPlsrtr a stirnulilot sail

inlegrare-aEneralir.resrcvc.bal6saunonrrrbalf,pringesricsliinragine.Accslloc.csre

::ht:::::rrie runc$onali " p"ro'n*1"t.' ncruolizi'ologicc a snrisrcrclor: astrel:

hemislerul drcpt sgu nrinor cs(c sFecirlizatin func$i vialo'qgli3ls' rcprezr'oBnd un tE?tndor

Bnrolional afctir" lcgat de crear'ivitste& anislica' este denunrir trearirJfrr nI alte'Ior '

I ,dicnt donrinanr in iimbej 5i Enndirc' csrg Lc'r kfcru[ mliouol't{emirfcnrl sl5ng aie un gtaotot uu

' ifr"" 5i pcrformmte ale sistqrrului $enros ceiltal se iruole9tc

Drzvoltsrs Fmclijlor sPec ijterc. cril.iarl ur parnlellslt inrrep-"",ut dc micltrlizrrc rcerc cotldnu6 cilisa ani dupl

o'

aclivillrcq|tntliotr'al| li ordinco thgd core se realizeozl illelini..r;'aa'

;;;;;;"i;"** crrebra'. consra.in sisrarne neuronale a c3ror activilat:.este rcglaia

iemrancntdesis|cmuln|oduhtor|nraPortcucompor|anrentuladapta(rflexibilliplasricirateanculonlla! | i,' periyw:ici (utotori ii rcfEiri]-r),

Sistcnrlt incnoi perir"ric c{c alEaluiL dis nen'ii lgargliorrii rahidier:i,,si sirletnttl rtelror

or{o)lolll fivSetlttt' '

Ncruii parifcrici, sunt '"p'ototoll dc ll derrErvi spindi 9i 1? perechi dc Dct\i craniei'

Gorrgliorrii rabirlirni si eungfionii corcspunzitori ncrvilor cranieni suot gn$ioni scnzirivi $i

ganglioni aulonomi' *ttttt n"ii"" efsetnc ale sistemului nenos Yegetalivr

rlcbluind lanpri"

Pf,tr\edcbrrlc' l

Si-rlcarr/ rten'o'r fcst!lotii" ilcrvcazi rtruclruilc. visccr:rlc (ccnd' lrruiclrii rlrit/'t uirl

aprratrrl digestiv. rupirrtor. standc' erc)' Se rtisuibuic 5i in iistclrul nlrvor ccot'irl :ii rlcitii

nhidicni. Erte dit'izet in, ,',r*t ntno' shtryatidfrg'2) ii piruitnptttc(fig' ))' fic;;rc 'rt';':t'l

fibleerclentesiafcrcnlc.Acli}.itatca'i|npalitlp'tg.tlcr|ccofiulpcnrru.stltrilcrjtulgc|]i.1,;rlporasimpaticulseocupedcco,rseNlr3a$ircfaccr{!:1crt|c|.

Deci relinenr ci sislcnrul ncn'os c5(c :rr:rrhlza! anatbntic 5i lrrnctionirl ' t'::::]t':

sirtentului nen'os nrodllicf, ott""t it'u'tti'"rc' dctcmrinind o sinlplonrnlologic csc po;'ic It

l"ttlt r)t"lr,, * /glicil * Pienlcr'a luncliilcr structurilor lczilc' Cu cir )cziuirer irrlcrescr;ri ulr

. etaj infcrior, simptonro'otogio *t" nti *tcri 5i cu.posibilit!|i rccupcratorii rnui nrici

- 1,:,amena dc orrilorin prin descitca(cJ lreutotrilor din z1'nclc lcz:tr

'L-cttoutentlc dc defcit 'ci

de '!-rci'o/jd rru to!

de loccliittrt' ptrntiltiutl t/iris'rrrlrrri

toPo gr oic al letinilot'- fanontene de iahibile i

' - Janorncnc de ilibsveprin sctrparea

urlor ?onc dclonrroltrl inhibitc'r' t\cilriot s::u

modulalor 0l fomroliwiloi supcrionre'

- titilpronntolosic de foq detcnlinat6 ds brurchclcc instalArii lcziunil\rr' Sc flri'dsc

nrmifes$ri la distulrte de locul leziunilor' daroricl piirdcrii bruitt a coDlrolului ctr'tclur

5upcrioare cu efqct tcnlPorar de picrderc o iurcliilor ccrrtrilor subordonoli' Ullc(i\rr' st:

&n'oltd fetwrnonil' a" "tibo'r:i" (5oc spiual' irr lcziunitc nrcdularc 1i dirsl:iris

tn

lcaiunile srPrauredulare) ':RecuperercafunclionaliduFlczjunilcneurologicccsrcdifcritiinlunclicdcnirclu|5inririnrt.:leziunilor,precumgiprinfcnomcnclcricncumplasticitarc(rcnrodclSrinoipcscrnrrcilcui|t|irsau sisteoelor integrd 9i neumrcgcncrare

Fi g. 3 : rlrtto PrrrrintPoticl:ig, l: iirl(nl .rr$Ditr(

J

''TI

.l

II

\I

iI\

\

\I

SEMTOLOG I A I"IIiU P.OLO GICA

'Nrurolo,;ir sc dcosr:bc5lc de cchlrtte spccialititli rncJicile prin dir'ers!taren sernnelorclitricr 1i nrccsirtlii localizirii lcziunii.ldcntific;rrrr bolii pbmind de ta .sirrptourc 5i scmnedclinqilc tlirunosticnl. A".=t"! ,.1.,'."2r gtiirrra doctoruhri ,lrr in rcclagi Linrp estC o t'aill oJi:rg nost ic ul ui ".

i,r,:iudl,lrscoperirilor tcluricr:, nrurol0uii rinlinc tpsnrjul c'linicicnilor.Eslrncnul lizic liicut .u dlcNl-ie, istcricrrl bolii evrluat pricis, intqrprclrrca lorntulei

rtolurir,c r tulbur,{rilor ncurologicc snnt ltcrd$l dir$rlostlcuhri topogmfic 5i etiolo3ic.n(.nrru rcl. rlri lnrrltc Lroli ncuiologice sg foloscsc crilerii rle dirgnoslic 6,osibil, probahii

sr\r rcrr, sc;:lc dc L'\'ilurrc r grilYilil(il tulbtiririlor, i1ndtrl de inlaliditsle-Dirgnosticul Fccis estc irrdirpen5abil uuri dccizii tsapeul;cc 5i a uroi prognos{ic

rvlrlrrliv fi lunclion:tt rL'cttPcralor.Crl rrmi nrponirntI partc a cvaluirii jrtiuroloBicc cste lstorla bolii. Dactr pacicntul nu.

po|rc sar rinort[zc si6ct6 itdtrmnelr r.r fi lu:rtf, de la familic Jeu nntursj (in cniul tulburililorsri.rii

II\\"\I

iI

I

st

'

tlt$ololed a:(auil-

(xeourptrayoalsolaptm3crd 1t ?lEl:!1f, dns alFll;J-loP. rllal iRxtlustg-

":unrlre ap \nmuor iS letlusod'snEdtI aP Fsnuol :.lEtn]s\K l'nlnsnttot lnuatur:t3-

I'

I

t.

I

asunu! rolatsqtQo:d :1{r3'tuEsslul t?u01 \nurnreria : 9'5'

t3

(X'ru rturtpr)3n1n!tqur1 lnucutl3

(1:rc uturq:sl-rolllalf uuf tnirt$?13'' trlulrrqorl Inururtrg'

!!illll!qtsurs lfl ur (tr4r3'

wT^ rlurdlutrlorc !! dn'lltsFo :tgll{)'ql(llu^srt'r!lllr tt\Fld'(d)tirrilcur P'o'yol

r.irr:-1illii tqotrl :i"Bf,lrqit)l )qol(l :$'3nil {1t:lit

(p'8y) lnsra"r il srsnllElsotro-,,1

le.iylrrrz.rrtttlo.:Iprlllt'tt1;rtrnuri-ttt;t1yl'';uu-ra1Pn! allqo:r[ nr rlJtruo0-1oof, Inrr)ttrirI-

I:-)rrtrrrtttl pfxriil.tr I

.

-liNrrriirrrrrrr lrrrrcliitor nrcnlxlC. folosinrt lc.-tt sflecilltc pCntru funclilc ptih0lo[ce(schenrl

lt r-,rJ

pc lingr oDilnrnc';i. cr-amcnrrl clinic *ircrirl ,

lumrilri dinamica rccupetarii sau agravArii

unor nrodiltciri clcctrolitiee 9i indocrinc'

Itatron mplor

fibft frNcdtfr

Iqsr,q\qrali F,Ftr'rl rQTslcfliqil1000 ttt.

,?Y

ffiq'idd\o mdilh

unor dehcite motorii, sc pot oblinc informalii asuprr SCII'{TIGRAFtrA Cgnggn4'LA :i Singlc 'J'ltoluu

Corrrpu lct izctl

TomograplrY(SIECT) iEslco nrctodA non-invazivi dc ini'csli3';g' Circct' a Fcr'iuzici cr'rcbralr 'qi'

itrJirrct' r

metbtrolisnrului l*lulci ncrvoase'

Tchnic:r:ic bazelza pe proprietatca v11er 31s11ti(iz'crrnpi ro'lioactivi curtr rr fi lc;hotliu 9:l

melaslrbiIsarrIorllS3)dcacnritcradialiiganr;uai|lplt.lctsu|rlcziarcgririi.r\cclttrirji;.liislrtitrcceplate cn ernisic dc loto:ri si lrans|onnatc dc ciiir.: cristalrtl

,cc scinti|;t1ic irt iltrpuIsttri ",i'1.,.,]-

prerucratc opoi prin programc sstlrvarc, iar rcuultrlul fiind irnprirrrpr fic pc hirtic rorour:1i;i'-tit

pefrln'PentrucaTcchnc|iu:BflcsonEn|ra!1lnir.'clutorganuluideirrvcstigat(irlcor.trltlch1iisislemal ncms ccrrtral), sc leagi de o substilitJ cu alirrit:tg Pcnrru

or8f,nul rcspt

-illtrlrtti: cttcbrall'

Currllrirrrtir:rlii. Ntr :rrc coritririnilicrlii ctltxlcptiu srrchrii'

lrn:rgirrilc -il) olr(inirre ptin SCECT pcrnrit rccon:lrttcli'a sub oritc unghi' in planurilc,rsi.t. ttror"rl srru Jngitilt. lifcilitrhrcl a:tl'cl coorp:ro1il cu imrginilc CT sru R)v{N cu care

pol fi

suf(irprric, (rcrittttlu-sc o lfirrgirtc urticlt cc csrnhinr dturtiile itrrtorttici cu celc finliornlc'

C:rrritlttr dc ra{oril)l icil.l'li'l(lrositr'orr lirrrission lforlogrlp'iry1 etrc o metodf, non-inwsivl de obscnrorqcU:lrtti|lci'c {i illrdg[slfir'!. |llelabolisrnului tisulor. Sc bazeazt pc propriel,alca pozitr0nilor dc x st.

xttihih Ii riolrircit ctt un eluctron, r"zh:ind;slicl I fo(oni (rsdillie gamoll) cu lraicctolie de 130.

ilr SrxJ(' uilul it!:] dc ctlJl:tlt- liczolulil sl)'iiirlii a PET faln dc SPECT estc de aprcsimatlr'3'5

.1ri nlxi btrllii.

,11661ii rutlic.rrcrivi(rar!ionucliz,ii) folosili in PET sunt oblinuli in lcctl\'tatorul de panicule'

ll'illboll|rnrdi'eilcuProlotliaunoratollli.;nresealli'innrad666lalInorSlni:nr;-seobli,rasricl.t,c, ,r^*, Ito. trl: solt in gcneratoltre de oefir.nniu sau de stonliu, oblinirdu.se

6t Glli n Rb.'l'iu1>ui dc injtrnrilt:i1lrt irl atcstor radionuclizj ste foane nric' de ordincl nrinurclor(cx'

l5O: 2

,,rirrur.., ltC: 10 de nrirrutc. ttf: ll0 ltrinute), ilucind h flcces;lntco conrtrrririi gcncretorutui de

ruriir:rlrt li zi in rrpropiercs spitrlului'

Crh rrrri folosirc ratliofunndceutice in fET cercbral sunt |rFDC(llu0tdeoxinglucozif)'

frrc i:\.i(!rt1ii?i t'tlr-llbor;Jrlrul cClultr ill glueorti ;i r!O1 pntTu elidcllicrea pcrfirziei'I rrrlicr tii - rji:rgnosriurrl AVC

-boxla;\l?xilrrrr-tLrrc:l l lulltiltElOll

'clrilcPsie

-ttrtllLlri

Liurit*lc ntttod.'i suht legillc itl principal de cosluril"i(lrefir::ehii:itiort;trcr iiFltaltrrlui 5i pentrtr fittrre nchirilic'

de ntrri ncccsrrc Pentru

ACTLIALTTATI iN N trUROI IVI'AG I S:rI Ci

Ncurutusgistica cuprindc (ota)i(atct ntetodelor.; rcdiO inrrgistice cc erploreaziCslremilatct rclalicS (cmniu, mctringe, tncclsl) 1i coloaria rcnebrald (r'encbre, sac dunti.mtduva spinlrii, srructuri ndiculo.nEn'orse).

,

. Nlelodelc urilizatc poi h grupnte in doul nrtri crirgorii:!.Ir{ctorieradlolo3ltcstlndlrdcectrprindIrrrtndut|or:

' rnetDde ne[rTdzivc tr au cn crponcnt radiogralia srando4J, ] ." mrtodc irwlrir.c cr uilirraz.d :ub:tanic dc clnrrsrr iodrte nonloliee trtil iate in angiognfn ccrcbrull

2. I\{ctorlc lmrgisticc reprszcnt8te dc:. Dopplercervicat ,-' Eco3rdtie ttntlrfontamJErl

:

". Doppler transcranirn. Ecognfia orbitclor. Compu{trlomogrufin(Cf)'. lnrgisrica !'rin nzonrnll rnagntticl {lRM) ;i lnghg,nfia pria rezoninltr nragnctici (Afu\'t).

Erplornrcu ncuroraCiologictr prestPunc o buni cu:roagtcrc a diferitclor n)cloderadioimagisricc, a indicoliilor, avrnujelor, limitelor 1i coniraindicaliilor fiectrrci mctode in pane.

' Interprctareo unui esanren inrpune cunoaqreea nolt'unilor de rrdin'- anatomie prccum ;i

cor.l3Rs imngillilor oblirute cu simptonratologie clinice s holnavului-

1. IL\PLOMREA RADIOLOCTCA STANDARD iW NEUNOIIT'IAGISTICA,]

jn esplomre-s radiografica standard n craniului sunt utili";te o serie de planuri de rcferinlS

li rcpcte. I

' 1. I.[L\?LQRAR.E{STA|'IDAR-DACFnNIULUIEtp)orrca radiologicl crnarn a tmniului pren:pune.rtrlia-x a doui, mdiogalii irr incidcnrl

da fali 5i dc pn:6l in sirulii prniculn-,e.se pot adaugl ceiorr doul -diogrfii stilr,hr,J. iruidentepcrriculre cum ar fi incidmlo Blondeau oliitr in pdtologis nlisiwhri facixJ'

1. f n c i d Nn la .lc It4,I Pcnn ile.slud irrl (Fig- | ):sinusrrrilor frurtrle

'orbitelor

funtclor shnoidalc

aripilor sfcnoidale

. Pr4iat at UotljiicJir:ti la niveltrl fosdor oazaie'

1, Diagno"'ticul afcctiuttilsr sitruralc in{Irrtra{orii

. Sinuzirc concterizate fie Prittl

- ittgrcgarcl ntucc:rci cclur cioui sinusrrri;

- opsciutc di[83 tini-/ sau bilatcrulA: !-prcrrnla rrnui nivul lichidiu cridcnliabil

pu rodirrgrrfil cfcctu:rti cu picicnlul irt onolt;tt:ttt'

3- I'atolcgic tunrorell

MasctumoroJgdezl,oltr{cinlr3cefebr3l'lrnivclu,llrasir'uluif;rcial(Fig.))slulraz.cicruttitlltti.

plauScului slar cc se Plolc

botiii craniela

leii lurcctti

.rr'-.:; -'

lr. bmdichircaia- aificulbrc in dtnrrraj 5i lmtorc a nri5cirilor

l'olltn(ail' ablcnla

,rr,*nr,", a'ronordiipir' b"lonsul katelor)' actrinsaia produci liponrirria'

;;';;';;,t*t-a rocii! rtricrograSe[scris cu cinctcre mici)' dificultatca dc a se ridice

de pe scaun, de a nrerge, dificultore dc demararr, lalrjbazia(mers cu narsii mi1.'

11zt)..1

cu tmdioli de ciderc ca 5i cu$ t logu ilupt pmpriul cenln' de g'rcutrtc(fuiinrtie)'

U"* i.Utt*""t;" "srt

inrcrupt6 do blocaj motor(frcesing '"au achincte temporala)

ratr iripcrcbinezia paridbsol[' Ac]rinezia nlate sfecrlrucmoria' idcalia(bradifrenie)

. lgiditarca, exagcrtrea ri:flo{elor posluralc- hip:rtouie cu conracluri egal repart'lzeti pc

flcxori 5i cx(cnsori dc rip ptulicitott(pbsucazE poziliilc inrplim$e) cu fcnomcnul rolii'

din!8tcl i. diminurrca sau abolirca suromarilmelor(cligit rar, hiponrinie);

Sindromul ncostria{, sirldro nt ltipatatt hiperktlle(ic' daloritb qcldcrii aetilcolinei 5i CABA

cu prcvalenfS DOIA. N'lodelul,ds boalf, -shdroaniclc eareie*. h'Ilrcorcct corzicri(coree= dans)

*r" o -lu*. ilogica, brusc{-i{czodonau' asimckicS'

cc'ageratA dc rfort 5i onosturiuoq mcrsul

are asFett de nrerc dc paiai4' bolmrdl Bri$ascozr in nod grutese.

" "*tl:-:':".:-:

n:uscul.arf, ;i rulburari psihice'Sc observa in corsea acuta' Sydcrfiem s8u' coreea cronlca

HnngtinglonAltenitclriinvolurtarc"ut"to:asterixis-m$tsrinpide'ncrtgulatellcgalcdeosc'urtf5ntrcrupere a tonusrrlui; hEmibdlisrn; porruri anormaJe

cc duc la inuprcihlca dc s Ejusta adecvat

mi5crrea grin aiustue anormall poslurili- di{onii(de toniunc' torticoli5 bletarospasm)

Sindromdelruslriat:ModcluiclinioboalaWibon(tczaurirmozadecupru)'clinicaparcca un pol'ru,orltsnr simptomalit tu milcfri involuruc ;i

mortificfui dr lonus; Ciraglcrisliq tstc

bipotonia dcrcpaus cu t*,";'*"" nn*rileaclive'cucaracreropozilional' fmomen derccul'

Sindromul cerebclos 'iCerebelul(crcicrulnric)este.-lituotinfosacercbral[poslcriosJtrsicon1Iolearimonrent':l$forlrmiScnrii

.

roluntare in prdductrea milcerilor finc' cooldonate(neoccrcbel); Foslun fi

cchilibrul(Jralco 1i *riio""ba1' esrg modulalorul *o: Tttlt ".*l::t1**'-:::::tsamsteic' )- Ccrcbdut "ot*l"u"a 'out"

aspccrclc calir*ir'e alc mi5

.\Tr\Xll

.-\lrriilc thsificrrcl. .'\r:rriilc Lthr bolilc dclcltrpnretll:tlc. rrrcllbrnrrlir,\rnold'Chirri- illilionlrfllir D|ndY'\l'olker- hipoplezinccrebcfo!se

2- ..\ t rrr-.ii I c di rr b olilc ecrcbrov:ls(u let'c- tltok'l ctrcJclot ischerriic sau hcnlotncic

.

- stfol:c lnctilllr c- rrrrlibirnliiesrtcrio'r'cnoasil- cifcat\Latll

--t. ,\ lr:tiiic srcrlnd:rrc inl.Dxicili(i snu adnrinisrritrii ds substnn!c chim!cc- :rlcool

- plLrntb,:ln!irr

- solr'qn1;

, rilcdi(.r1r':ntc antii:pilcpticc (l'cniioinil, crfbamozeFintr), atniodarontr, chimiotBrspice(rircr.ll rc:(ill, ci JPliliin)

i. .\lnriilc Sccundrr( lrrnrorilor ccrcbrrlc- rrrn;cri lllctarlillicc (ncoplasnr pulntorrr, rttarirar, mclanom,rcnEl, Semincnr, teratom)-

nrrdtrlchlaslonr, aliorn, oiigodendroglionr. sslrocitom. meningiorn, eptndimom, lumot!

dc Llnlhi Pontoccrctrclt's- ]ytrrrangioblastcnr rcrebelos (sinrJrornul \/cn I'lippcl-Lindnu)5.,lnsiilu rJirr botite infcc!iorsr- itrcc"r {bacttrian. lungic)- cr'rrhrlitii rculi virali (EB\t. ll\t'6, l-lSV-1, rujeolici).. rrlcchl;tn l ll\l" tro;rl;r priortica

' irrttclii brcteric'1t inclusil' listcrioz;1

ti. ,\lrrriilc rlin bulilc i?lunologicc- sclcroza Intrlt;Pli- rtrctclitr Fostinle

propr;oc(plivi, prcriunca 1i discrinrirtarcu tactil'ir); arr/ocr'i'nlc'dcrr( lnirlini?'rlc tortrilrc

scnsibililoLcrlactila protoparic[ tcrmicS 5i durerua locslihllii rlrblti ttailllttict' crt titcz''r tlc

conducerc rc(lusi, conduc scnzlliilr d!;irrtolsc difue'c' l:ihrulc ftoisc sulrl >cnsibilc lr

cornPrcsiune li anosic'iar lihrele subliri ll tr::icc' :Al ioitcanc'rrl't ss at]' in conntl putlericral arr?r*rrci

pcntru scnsibilit$tca lcnrric!' durcroari'

locliIipro|olriic}5iilralrc/riiGol/,tixutt|tr']ldint,ulbpgnrrJ;srrsibiIiratcaprt,fundicoltltitntiqi tactili cpic'ririci' l'iU"f"

"*lui tl*"' Oo"o

"tt"'on '" irrcruci5tozl in nrirluvf, fontind

fus*icolclc

'Pi|)otalumicc aoledo'

'i ].ltral; iar cclc din }',r.lb sc incnrci.sco:la 1i fo,,'"0,.1

lunrniscul nttdiitn.

L\-r5!a o Somalotoyit In tmi"ofttc stinolrl{'rt\icc; cclc dilr rigiurrilc cauthlc(sriGtc' lorrtl'arcl

sunt iatcmle izr tibrclc din regiunitc supcrioarc(dotsali Ii ccn'kol") sunt orqczrrr :]tO"':t':::':

Ioarster). in "oraonut

por,.r.,Jr, nur"t. ."r" rransnrit scusibiliiotca profundir ti r:rctili tFrcrrlrtr'

conformlegi;Kahlcr'cclcsacratclombaresunl'mcdianiarceltdotsolcliccn'icalc:uttlluttrrle'Al doilca ncrrron sgrzitiv Pcnlru scnsibilitatee

fclci crlc nuilcrLl scnzlrir' {l lrigcrrrdltului- ']l

teilea tcwotr J('rtzlrit esle in ttttcleil a'a,lral paslcriet' iolalnic Pclrlr$ tanlc r[odlliurlilc

seneilive exisrind sontotoroii"'*ttL' nb*t- carc vin rie la rncn:brul inlrior sult

l;rtrr;r[' J'r lr

mcmbn:r superiorrredial iarcere de Ia htb(cvintotaranric) ccr:nrai nrcdial.

Eta.i"l dc pcrccplio al sensibilitaSii clcnlcntarc cste in lobpl 1>arictal' irriilc

)' l ' 1 (;rLr

scnzitiva pnnrara). cinrpurile 5' 7(parictsil suPcrio?'ta) srrnt rrii scrrziri|t sccundalc crrc

contribuic Ig in1egtt"" ;"fo*"fiio' p-'in"" iu p""tp1ii difcrculiotc(scn:ibilitalca siniclici'l-

lcldnsiacesleclisenzitivctl*i*tn'"rtprczrnticliiscnzitir'cspccilicc'csisr!li';itncspccilicc.:e|icutlrq,nrultisinaFricqcoretranstnilinformaliainrltorldiluzlasc0:!43cfrcbr:llipe cai rnutrisiraplicc dupi relcuri in lal'u|us 5i hipololanru*'

in rczumat scnribjlitarca corprrlui sc diltorcazil s doui sistcrrri *t'p:tf,tc ulr

corirprEmcDhre;si"""'"t ;';;; ]':: t:"::l:":'':t;'3;::::'1.:i::H ff':;:T;:ll'

O'ortotun'i\'i $l se$sibilitalca brtili di'scrilrriratorts {

trlaniic -ccle nr3i lentS carc uiguri scri:ii'ililttca du'croasS'iirririci li ractill Proiop;licir

I;ii'r:tigarcr 5cnsibililiiii cstc una dinrrc celc urai dirlcilc csplorirri'dcorrtrt

t*ttrit] +

.coDcentrJ'tgrclurtgitidinpartealrc!i.r.llui,colt|Poni,isulricclir,isnr..ir'..'..J!.hinlfllcloiamcnul srnribilitBtii *nu, ur senlibiliirtca

subrcctiri'ltsouttrrrrl scirsibrlitllii \rLririti\e ti

snsibilir'llcr PNlocata' .

StrNSIBILITATtrA $T SINDROAN{ELE SBN ZITIVB

l' lortu.contolot in liecue clipi deScruibilitatcs cqlpului(sonrcstcsia) estc

uo O*Tt *::

activitatca SNC'Nunroi o f"t1:fu* t"" conltirnti 9i face obisclul unci rhnoi$cri

prccire'De

aceea sc rerilatcf, aspecrut subi6ctiv al scnsibilirilii chiar in cadrul eiamcnolui

obicctir''

Ansiomic slrucrurilc (vezi '"rt'-4 c*t

"'''fura funcliaserEitil'l cL?rind trei elttjc"

-rtajul pcrifcnq de recepiidrcccptoriD4!ilc de lransmilcrj(clile smatircl-er6jul delcrccp!is(co ricriul sirziti*Fsrictal)'

_---------

--:-CsdaDldsd

sbqntoircrh;"i

F.EiaJ ryiatrrla8{

.;;;;;;;;;;" ";;;r't !a secarla cerebralr {icTnd rrei sinapsc'

prhn,,!,enro,.s.:.-:,:l::",::"':::l*t::;",:";.:'1:.:H:::llt'K*1;rrrrrclivl so'cbrol' ir garlgttontt ::-:.."';:;-:air.ina wslcroa6 rncdulari au diarnetrul

1ug,rt", 5i plcriform grneurtogastric)' Fibrclc din Fdirin3 Jt(

iliicrir, gr'mr're, cu nrullg ^'"t'o'' to

'iitcza dt conduccrc nrare(conduc senribilitatea

ThrhEE

fu e@ttd lallor Pibiiulil

RL.Ptelrnril\a rir nnElosmetor

esarnlcr)ul scnsibilitlgii sc rfcc(ueul li,] drrma{onre(po4iuoea de tegur ent inervati e opcruc?rc de rtrdircini dorsalci pi corirparaliv drr-6pia-j6nga.scnsibirirntcr subiccrivii; plin intcrcguroriu se ho(e'2i srnz.tiit. de csrE se prlngc bornavur innr!ad spolrr'), ilcestca po( li durcrilc ;i parcsrrziil,:{funrirltrirri, rmorleli).l)r4-rr.c,l cste stnzatil Cczogrelbill afinnat;i d;.. b,rhrav.srrsirririrrrurr obiccri'i se esaurincazi prinrprirarea decxciran;i specrfici con.crn'rindu-sepe crsrhcurl dc sensibili trtc.[r:arlerrul seils;bilitnli; obicctivc contti irr:

-(.\rn1

rco(l;c d{'!'oq!i tqmgl64 ff hic.nmrbiln*--a L

rl)unJilQpillii. frocturii, ll'ttontcntlor durerrrlsr adiugirrdl+c ae:llnc du rDnrprtlic nlcduldr1-

ftlc nrri lrccr'.'ntq ng"rul0ii sunr]itrralSil suboccipiraldiAnrotd)' nelralgia dr trigernen'

-r[urcre:t f i5qcr';ll-i (Yc7j schema)csrc o durcYc prolund6' suprsFuStr (eriioriuiui !naromic

rl org;rnulrri xlic(tt Ji rcfcrll'I (proicctatfl estc sctrzalia durcrorsil' relimlit' de l:clnavintr'un

Griroriu culilnct supcr(icial, cu topognfic uneorl indcp:lrtdtfl dc tiscenrl afectat(duirte Proiectilta

in trrtrir ii l:talul stjrtq irr arlgrni. in urrrinll drept. coticr bilirrl)

PUrdntl

FIE1ltl6iilotn;no

O"ilhlh

Ufclcr

;B

,\-ilrrtrtr tirctrlh rtfirirr(ptrclp!r in lrii cotlnltt); B-dtmilormele-durcrcn ll|lrlrrici npirc pe parlex oPuJ'l lcziunii lalauicq arc topcilralie vlriabili'

crrJ.rirrr-r'irrcl nrcnrt'rul, lDrtce' lirll sau linli:li' are cirracter continuu' cr(c iosii;ii dE snliictalc'

t)ir:r tc lt p(otoc:rtil s'rtt c Noc"bati de stintul i crr:cl!:nali ' afecth'i- hiperpntie'-ccf:rlctr estc unul dintre prit'cipal:lc rispton"a imgticale in pmclir:!' mcdicalfl {i

rcprrz.iurii ,,drJrcrca ,Jc cap". structurilt scsibih ln durcre alc dtrenitdlii ceiaiice sunt scrlpul'

rlsafu. rirtrlchii crpulrti 1i 3irului, sinusuriltt vciloise mrri 5i r'entle (ribui'uc' Merelc durei'

rnerah r:;rri ii dura ac la brza cr:rnirtlui, nenrii cranicni \t. VlI, IK9i nerrii ccn'icalinrpcriori'

I'lcr',rilisnrtlc tr're produc ctlhleea 5un( flluhiili-: 5i ntr inlotdeauna er'plicate

T!niui rlc cc[:rlce:cro^ic5"or'inus

::::::::j::,lTld."n.rg.,i".Crorricrtcl'risodiclr'ttrilrtnil

(lu5ter hfxd ilchcSrrl'icutirctoltrtivJ lJ!C

rrrcrrincr e nculilitil

h)

Acut4 scveri

arterita Honon

hemoragia subarahnoida

.i

Ccfalrre dc lcns_i,tn_a cSte cea rnal comunl. cltc dcscrisi ca o band{, tn jurut capului.radihd fn rcgiuner occipitr'ie, lprrr !a oboscsll 5i stlcss. Aceaslt cefalcE aparc la Pr'rsornearttioese qi dcprcsi}c. Tratamcntul sc barcaz,{ pe mctode psihotenpcutice, analgczice'

Illlgrrna afccreaztr sproxinariv 15% diritre femci fi,s7o dinlre bilba1i, este fsmiliald,

drstul dc frtcycnld la Copii. Sc catacttrizraZl prin sttcuri Rigrcnoasc carc pot sA fie prccipitatc

dc triggerq uneori csrc precedsle de ourtr(simptomdoloBie clte snunta criza). simptoruatologiassoo'atr po6tc fi vhualtr(Scomarnc JcinlilBte, dcfbctc Cc camp vizual) sau alti simlomatologic

.

zuyrnpoabiltr unui teriroriu vascutar(deficite motorii. dislazie ) carc renectl ischentie cerebrrlisau disfunclie neumnal3. in faea wrnitoarq bolnowl igi intrcrupe rclivitales, trre gre-ari'

vf,rgiuri, fono gi foiofobicAprrc in o(ict moflcnt al dlei. poste disyare sau se anieliorazl dupl

somn sau duptr r{rsltrrri..ccfeleea eJtc scvcrE, tocalizall s8u:di$JzJ, Je menline cStevn ore 5i-tsteosociattr dePsloorc li lulburlri vegclativc. ':Tratantenhi preferrtfp constl tn admitisrrarca de bcrabloca4t"(atenolol), entidepresive triciclite

5i anticonr,.rlsivimte(ratpmat 1i anticonwlsivanub modemq'

Factori dcclansan(i ai nrigrcnqi

-slrcs $i oboseali 'il-r.t"r,"* aupi otoseali(nrigrenade

sintb5tl dinrinep) ..

-rO*t*t alin:cnlare(brarrzcturii'tiuitc' rin rofu' cafcinlt)

-nrenslrualie 5i olulrlie

-cotrarglivc orale.6qopauziL ;r- crgunere la soar

-mirosui Putcmie. HTAI\ligrent in ciorrhinc (clustcr)-sc "*u"Ldagrzl

prin rcpcririviturea in fiacarc zi purhu cilgll

sSplim6ni cu iilcnqlc tungi(aniy at pauri' Uncon sts loaliztl[- in jwt unui ehi 5i se

acompmiaz.l cu disfunclii autonomicc(rIeaF ti cdcm' congeslic naeattr sau siniront

Horncr)'

Altecauzcttecctrlccsiour"t.faciul6.EstcinrportantdeanrirrtirczlolficsuzEhoocurologicecare produc aceasri sinr;'omarologle(ORL'

oRalmoiogice' stomalologice'schcmr)

' i,:i,Sindroanrcscnzirirc obiecriit, le) cudispozilie diferitigivariara]

Suo,do"'isctulburtui dcse$sibiliratselcnrcntsrt(sloba

in leaiuni alc nervilor "o;;;;

:enzitiviluer:ropatia peritcric[ focala sa\t multifocali'

poiineuropatii) sarr lczjuni ale sistcnrului nencs cenrrat'

Disosrarile smzidrc de tip tabtric apar in rabes(:adiculiu potteriozri luaica)' diatet-

Disoc'ra1ia dc rip siringonri** *-" in ncrrroParii di"Uice' lepra sau leziu$i medularo '

anterioarc, hcntisccriun" *rarL *u -m leziuru bulbarc(s-rndromul olrcin senzith'

\ltrllcnLrstEJ'

' . '-i*i

"lo sistemtlui nenos crnt$l Sunt slslcnrati?ffe

in:Sindloamc stnzitil'e Prrn

Isz't rmcdularc'

-sindroamc stnzitllsmcoutatc' -_,..-;^,_,tis.rcia(il. siingonrielica, anesiezic radiculai.

-si'ii'L o" coar potterior-disocialile

t::;:]il::" don qtilEralotz,st- r'lisociolie siri'sonrielici

srtblczional'

hctcrolalera\' Conrpilsiunilc axremcdularc' s1:re dsorebirc de cclt

[reiA?"Gi;,.NloRL Il.rrbr.tof,h Ilrtrriianqokrh I| +--'

intranrcdularc s'nrr'lilcsli ctJ ltrlbur0ii tjc s$sihililrrc citr( ilir rillj; lJ

t."tb*, infcrior(l11cu Focrster)' iaf cclc intrlnlctlulltc altrr iltiii l:t

mcmbrul sulrrrior'

-sinlraor lld cnrl"n Totttriur- idisucialic tlbclicii'ruhlczi'rri:rl'

homolatcrol, uncnri cu drrrerifulgumntc'

-sfudrunt ilc httttit:Ytiutit tttluhtli(Broretr'5t'r'lr'r'ril)(!czi 'illtnri:ltulburnri dc srnsihiliialc profu)tdi 5i- sindrorn

pirlrnrid:rl ll;rtrtolitsr:tt'

tulburiri ds scn;ibili!;'tc tcrltoalgici hc(cro)'llctal'

rrhorl,i*itFr;\:tlr-ut-u! GolLii-rr.r'tlcq riqaEJL

SlMFmul C' il

.tullrur-rri tlc scnsibiliratc pruliirda hctctLllalclrt. pndonrinanli la rtrcnbrul

i n lc rior;-sirrtlr'c:rrnc tcnzilivu corlicllc(lcziunile i)rwirlele) sc mrnifesti prirr tt'lbudri de

scrrritrilimrc prcfunrl! 1i cpicriticl hctcrolatcrel. uneori ie asociali. cu atogogn@it, ajermolc'tiqia!rr,rl;n r6crilil, ogrrozic pentfu drrrerc(osirttbolll durerii). LcziunilC de tip iritativ sc potrrin ifr5if, trf in ctiT.c jtck inlticle serrzilivc cu !alctuc localizolorie.[!r:isri ilifcrenl{r irrrrc sindrorrnclc scnzitive {i tulburi.iile asocictcintre celc douA honisfcrc rstfelilr :lczr-unilc pnrirt:rk drcpfc lPor tutburiri lie r-rlhernil corponlttr(ttdrtlfr'tgrtozllr), $i sindomr\rrron []abinski (hcnrip:rrcz.a, osbmolognozie' lr:u?ogtrozic.lnozodinforic- comenzilt pentrunrcnrbnrl t,,,rlnitv Jutlt ciccutrlc cu nrcnbrul slniiios) iet in t*ziurrilc prrict:rlc rtringi rparer i tilt'o I n C il't I t u tu lr-r'ezi sindrornie corricrtc

5lndroft

p

coFnlrlr nrFtrn(l|rl lrtlni;r'atrs \ 1

olr"lro,rto ).,1.",\

------"'*

Fll;nrv.itt Llulllnddl! Rrdl(!Ui!.pne { f4tlI Bllnl.oltr Itnllatr,ltElrl\/lt{ t.iematkEte Slstedrlilolc

. Fedfedce

S ensibililaletetmoetgica

,/ -t*Pc.ilc.iaa?/\'//\/

Eilrlcrsle torltilrlo 8lt!l!rllattl+ll

llrvroonlrl tlcuroFntil Slndro{ldlrt!{ t.fi, nrcrrttr.

rnr..iot

Ccnlr:t.t\i'\

surprrdrt HlrrlcorFtl

Stl^gt 5'narormortrr,i. tllorni' rilrchi

acNcbtJl

,.:i --* Senslbifil"tepfotunsa

r/\Cc[ldt! Pod(r'lc(/\l/xl

allrrc.rle :temlcq/p IlrtJctelor.r Hrtmr rew;[' i]i:ambtrtb t.cllun.sirdrofr medutrr!pd,lariot

-.\1,:trritnrrl ttnrl i?ti lulbur.tuilor de scnsiLilint:

NEITVI CI{ANItrNi

lNcwii cranicni sunt partchi rsi simckici ir1numtrr dc 12, inrn,ca2ilcxtrEmitatr6 ccfalicd, asigurindraalizateafunc1iilorsenzorial.l'mo1orii9irtgetative.Nucleii motori coiespund funcriunol corrneror antcrioare alc rnadu\,ci spinirii; proronnroniicomponcnlclor sensitivc rot situali in gangliouii atlad inafara trunchiului cmbral, intrccnnirn 9ipot ti coniidrali omotogii ganglionitor ancrati rddicinilor spinale anter;oare' Primcle 2 percchi (otfacrivi, or,ric) sunt ncrvi srnzoriari crre rpflrrin ciiror olfrcri'e 5ivizurlc, sunt depcndeuli de cmisfcrcre cerbralc. Restul nervitoi cranicni are o originc reari inrn$chiul .rcb^l(lrl-oculomoror conrun si IV- preric tn nrczencefa); v- rrigemcn, vI- abduccns.\tll' facinl in proruberanlal ultimcrc patnr percchi de nervi cranieni- originc in burb), iar percchra)3(spimlrre originea in nr[dtna ccrvicall gi o origine np"."^ia lool pe rLnde ies djn rrunctliulcerebral.

' Nen'ii cranieni plrlsc- sau intri in culie intracraniord prin orificiile d< Ie be"i cr:riujui. In.toDJtcittli' leziunile nerrilor cranieni pot ll intracra-rutnc$ntmcerebroli sBu elitracerebnli cur'aloare localizatorie) sru cx[acranienq.

Parologia in care surrt oiectali nenii cranieni esre foarre )argi 5i de multe orirnuhidist iplinarL

NERV OLFACTTVo)i\icrnrl olfacti' cste'un ncrv scnzoddr-. nemr.l mirosului, reprezinri po4iuen disrcri arincncefalului sau crcirrul olfaaiv, carc la om indepline{te. }i func1ii insrincriv componanientrle

.rivege{rtiv cmotionale. Riceptorii olfacu'vi se gf,5csc ln rnucoasalolfacrivd(prta Ealbcnb)- pcntil cafiriocul sa fic pcrceput, srbstgnla odot4nle urbu'e sl sc rotstilizeze, sd sr dizolve in mucusulnrucoa*i nrzalc ;i si stimulcze citii cfiimiarnsr'blfi- Neuonii Jlfacrir"i prinrri (cchrlelc bipolnrcdin epiteliul oltactiv) prrzintd o trilsdnsi unic', 9i anumc suir irilocuili h 4-6 ssprdmrini dupllezrria lor de celufc barale nedifcrcrliata Axonii.accstui nanron stribat Janrd curtnti. a etmoidului;i ajm-e in bulbul olftctir'(et.doilea ncuron), cel de-gl IIJ'le-a ncurnn se gfuegte in rincrrcefil(lobtenrponl) in aria olfactivi nedianl qi aria olfactivd latcmli,

Funclia nen'ului olfrctir. csrc Ferccplia nirosului* oll-oclia..

..lfuiratei ollactivjl sc examineazi. cu o snbstanlE odornnrfi..srloscuti, neiritanle, pe rind cuficcarc nrri,.in rimp ce ptcien(ut (ine ochii -rrrhigi. :illodilicr-rile de rcuiti(c olfrcth.ii inttrhriie sun!:

-lnlbftrnri cflntilnliv:: ,

I:i

- lriposntia= stJdefr acuil6iii olf-acrive

tnostu irt] licrd"tea acuilllii olfaclivc

' hincrosnli:r= crc$ereg acuititii olfactivc

- !u!burdri tolitarire, distotsiuni sau iluzii alu nrirozului- parosnria 5i disosnia '

aoto'*iq= p"i"9I'crea tuluror lrirosurilorca neilocutc' urat ntirositoarc'

- t,oluri,,nlule ot4"di1'": iu"a1ii o!{lrtive ncplEcute divtae' care nrr au o :urstr exicmi' sunl'

cauzstc dc lcziuni lcmporalc sru troli psihice'

- | t t I b u r 6 r i dis r ri u i t t I i v ci q lfn ct irc- ngnozia ol facti'":'t

Hipcrosroia sc intalnc;te rtn: t;t"o*' e6j';' epilcpsie trauN8lisme craniocerebrale' tunori

ccrcbralu, h'rpoliroidie, migrclir';Anosmia 5i hiposmia otl** neurologicl tl,tl*]":t::l tumori dt baz!

ds *ar'iu in cbjul

anterior, ftac(uri de bazal inroxialii tu alcooi; tiltun' cocalRE' mcnhlgitc bazalc d'6bx' boli

dcgcnerativc- Alzhcirncr' jArrolmia congcnltala(prio sgen':zrc de bulb olfactiv) se uoclaza cu

hipogonadism hipoltzar, rgtnrd puberral' discronratopid-rindrcmul Kolman)'

l{aluciuliilc olfactir'e "unt itott" de

unele crize epiicpticc' fis ca au4' fie in conloitul

crirei(epilcpsia lobului temporal)'NERvoPTrc(D i i ... ,--.-.-.r:f.,

Nen,ulorttic!r^pceliorulinretitr5,constituitdincclulcdcripbastonqrep-:ntrudi|trcnlclclrtririnoasea|b.ncgruii.aul"'ubfonidcconuripurrnrperccp$acalirariviafonnclor5iculorilor.Pritntl Si aI dolleo rzuron ss gi'sesc in relirtd'

Tibr.l" n.--uloi bplic pariscsc orbita frin garn optic6 5i dupa un scurt lraic't sc reunes' pB

linianredianE,lnrinta'hipo6zri,foimanachi'srna.opti"i.Lanir'clulchiasmcisc|ncrwjfeazafibrelc din Porliuoca nozala;rrccird in bmdclcrr.optice

Etrtrolrtsralb' in tinrp e fbrde diu

Pq4iunce(eoporaliir'reci't,.i'a.t..'oopticn},onrolatcraliCeledou6burdclgleajwrglagulglionii'oettictiloli lsrcrali iu l'i"ntfat'Aici se facc qngxiunea cu ctil dc'af lrcilsc

neuntn sl-ciii optice'

I

3)ionulBcegtiacorrs(ituindradialiileluioratioltr,crrctlGprinlobultemporal;ioccipitalcSucsciauracrlcarinxmdelcafliariolTErodnann\oriaprinlar|atua|izo16lg1yiituo|);iljrrrulciscglsesc ariile) S ,ri J 9 ror in lobul occipirai' carc rcprczinrlariile r'i:Tn 'i*t'".:"'-

---^^

in ne^,ul optic suntrri iUr"--.rr.-.ondue ercitaliile lcotil lrnc\.; pupilare tcspombilc de

dimi,nsiunccpuSirlcisicurburugistalinuiui.Aces|ercflexsunuleflcxul{olomDlo(,Icfle)iu}dgconrergcnti(acomodrfe)' reflexul dilatrtor aI pupilei

csrc au c lc ulcrmtt sistcmul "'tairl' iu caier

efercnta, sisrcmul autLnom\lcgetali\(fi9'l)' :

Fig-l Czilt oprirc 3i dtt"ia tlin1a1 1 lqziu,ilor loi lr*n!'l ePric-ccEililc:l hioinl' hcDrrrrof'r(

hitcmpotrrr;! bilrdrktt oPlicr-tllmioopsic -roororrimr;'l-5 radirtiile:rliculq'tclclrirtr:6:sort1;

occipitrla-h'nianopsi! Gu p$lrca r'dcfii mr(ultta' :Eraminnrc;r frruc!ici vlzualc concti in Ai'rccierc:t acuititil

vi'uulc' a rccuncrr;ttrii culorilo

deteltnins,rca tamPului vizual li furrdoscol'io{"crcctsrca onrlnroscopicl a lurdului

.Cttittttt cltrfittJlri'il-rirr in lcziurri bilatclalc nlc c:'rnirului 11' n'flcsul fotonloiot cste Fre?cnt s! sc

rqrcirl.Jt0lnozos|loziarjcficilrrIuivizrral(rrtrtl\tlilicntizcszi'lulburitre!davtdcre).lolnavulareftnorrerrc c0nlxbulrlDrii(rJcscric lucruri ineristenic in itrul lui)'crurptrl Yizrrl es(c. spi{iul pcrcepur dc ficcrrre gioL ocutar nlenlinut ln pozilie lisl |i mediarS'CiEoul yiz,,:rl cstc srbdivizn( conr'c[(ioral prin doult linii pcrptndiculare in Pl(ru cadrine: doul

rtnrpodlc srpcrior 1i inftrior $i'doui nnzale rjtasfflt'lttt irrl'crior 1i supcrionDrtorit! crislrlinuluictrLr l-:rcr rriril[li! rJzclor hrnrinodsc. obiectel,: Liirr cimpurile tcmpotalc 5e proiccteszi pe Rtinal]Jl3|ii, if,' ctlc din rinrJrurile naz'rlc pe relirrn l,tl}'umlii; cinrpuri|c supcrioare sc picicttefd Pcr..tirrr iIt

o lcziunilc chiasnlci olticc prorluc dsfede de cinrp vizual' cel mii frc'uent clc fijnd

consccinla comprcsiei sufcnro dq chiasmi ' prin pro11 dc recidirtdtrrrnori' angrnisne dc

carotidd, arsbnoidtrdebrzs a" criniO' ou' sl prin pm"tstisth"ticc (enccfaloprrirhiperlcnsill)'

Ncn'ul opric vi chixrna *;;;' fr sediul dczvoltirii unot (umori pimhiw' glioatnc'

gmglioneuroame, ncuroltl':romato;la-'

LcziuoilecEilorrctrochias*'''tt'""p'i"riclinicprinhemianopsiclromoninrllaterah'ilfclndlezjBnca lObului occipital esre bilnteratr

aParc cccitatca collical6; cticlogio accstor kziuni este

diverstr (rasculara, tuulorali'infl amaror;c' ctc)

n-DRvlroculo['10Toruon'rv'l'l) ,. r- -..-., Fn-- .sirrcqrur oolomotor

j," un *rplo formar din rrci prtechi de ncn'i crartnt:ocu[otnotorulconrun(lIi),pateticul(IV)Siocrr|omotorulcr|ero(vl),tacaleseailaugisir/ezlclettotorii da cortclic t tttiscirii 5i iontsulul in care sislctauJ

vesli5r/cr5i c el ettraplratilul ocupit

ril lociulPorinttt rtariprinmotilitilercflex4automatisi

N{otililatcuocrrlalBlaonresreEincrona5iconiueata.rcprezenvolurt(ar[(scirema l)

r-f-\\\ rb----

r:jin lohul 1iot11i1. q_-jilc oculosirc tob0xri l)5niin pr'tlc ufldc dtcugtard tr'i sc lcntrinlinnucleiirr:^bJuccrrs. l,: p;rrcursul lor acts(u cii funrizcatA ttrlararalc la nuclcii oculomo'ori, rrigurindrrri5c:iri sirrruhirrc nlc globilor octr'lari pc .'crricalS Si pe onlzontnl-l: r*flexeielgulcrgstilllrgirc dirgnostic;1 nrorliflcErile nrot;litnlii or;'.:lerc lr. bolnrvul cu stlre dc conSlirnlo:lllr,xrir(li nrobilizlrca clpului 5,: nrbbilizca?5 9i glo!:ii oculari).I.lsnnrcnul rtrolilitirlii intcintcci se lacc prin eNamcnul rtflcctir.itilii pupilorc

rcilcrul lbro-nro!or in carc cxcitcntut cste lunina, priu ncntrl oplic se inchidc la niveluloucftulrri lJtlirrger

-\\'esrplral 9i froducc ntic5omres pupilei- Exanrenul sc lace pe rind la licrrrec'clri.

- Rcllt:tul dc conucrgcnli se obscn'n la prir'irri cc oproope la odduclia globilor oo:lari candsc nroduce mior:l

fornli:iu oculonotorttltti cottrttttIII) delcnr;nl {:linic : ptoza prlpebrald , stmbisrn divcrgenr,irlrobllitnltn globului oculcr pcntru addtlclic, nri{cnrta in sus 5i in jos, bolnovul arc diplopie laridicrrea prsivl r plcorpei, la nrbbjlizarca glolrul'ri rc,rlar in dircclin muEclritor prralizali. Pupilarsrt nritlri:ltic5 qi reflrselc pupilare abolite.

I\rrnliJn ptttitului pl/; dertrminf diplr,nic in ;,rir,irca in jos qi in ohri{csl: oblcnara de['olnrr,la cohoritul scarilor). I

lrrrnli:in ncxlaDwl(rului r.rtefi, (14) prDd!cc strirllism conr''ergeni 1i diplopie la mi;cnrce,:lohrrlui t'culrr in dircclia dc ic![tnc a rnuschiului p::,alizst(drcptul exlcrn).

Ocrrfonrotorii por fi n[ectrli ls nivclul :rrurrclriulri cerrbral : ntczcncelal (tli, lV). punte(\tl) prin leziuni vxscu(rre dctemrinind

sin,Jrorrlc nlterne(p:ualizic o.ulo,rtoto. hon:clulrrol r"i herniplegie contriolarsrcl), prin proccscinlla.rrratorii dcruiclinizante, tumomle Si toliice.

sinusotui cirtcnlos - di rnctrismc alc rtierei carotide sau dc un procrs inlelrios care1:rtrJrrcr {ronrboz! dc sinus civintos (clinic oi.r}nioplcgie fisa. nridrirza fixt, er:cir;rlmie, ncvralgie1i hipotsrczit' in tcritrrriul ofrotlriic): dcasemenca tunrori d[n lora postlrfoari. cercbraltr pot invadasinulul covcmo5-

irrrrci sftnoirJ:rlc (pltrundcrta in orbittr ) oculomcrtorii pot fi rlectali

\4or3if-rcarile reilolelor pupilaic se e sprimi :ub nrai nrults a5pectc :^^.,r,'i

ahric su chiasmei opri

- re0erul (otonrotor ' n"ut" n oUo'U'n

lceiuni gle retirei' ncnTrlul oirtic sau chiasmei opticc

inso[indrmauroza.Picrdcreaizolat5-areilaruluifotorno.orcucot|serya'gavcrdcriiliorefloiulu'i dc concrgcnli se inrAlnesc io sindromul

Ar8]:ll-Robcttson(sifilis nen'os)

picrrlcrcr.rc{lcl;trti gi'"1*"'g"nli (sindromul Arg)'ll-Robcruon irir'crsarl *intilnrtle ln

sindromulparkinsonianposencefalitiq'taumadsmcEra$io

:..ic 'orr.,

.r,rsrr{r: tirrdrrcn l!crrlnrici(a'rcstv.ie), prrceplie nrei slabiihipocstrT-it) Si initclt{ies(,rzitr\.t ,:.irr.l .srirrrUlii dnli sirnultri drcaptlt-st5ngu ltu sunt perccFUli pe o jumltate 'lc fr1t, dar se

llcruilt rirrt! cscit:r1ir. cstc n)rtntqliTi, rc0elttI cornc:rrr, trigcmirrO-faCinl ciptimat prin irrrhidercaochiuh,i 1:ri[ (ncrvul ftrcint) la atingcrtr comeei lu un fir dc vnti. cind bolnrrtrl privritein sus li in

!):lrlcil olu5ii!\'lotrr,sc facc prin csflnlcnul rlrotilirilii cclilc a mu5culaluri; intrvale tle

rrigtnrcrr ;prlpircn ilulclrilor nrnstrc;i yi lnrporali i.r tinrpul contrtclici lor prin strirlreta dinlilor.l,crlrru plerigoidienl !6lnsvul cste prls sii facf, nrilrare dc laterolitata 5i de ducliu I nrandibulci.Itcll(rul 1)xsct,rritl (trigcnlino-lri8cminal ) rste un rcncli oilco-lendinos. Sc obline aplicind peptttrn lilcrxl'.I n rrcirdti clenhrg inlerioare un aplsitor dc limbi. l,:r lovina cu ciocanul aapistrorulLri, rrrnntlibula firce o nri5csrc dc ridicarc, Rcllcsul porte sI lic abolit in kziunm ncn'ului

tr;tcrrr.-rl rlrolor 5ru viu in rittdronttr! pinrnidll.Lcr-iurrcr ncn'rrlui lrig,cntcn Fdatc produc( pnrnlizit (in cadrul compoitenlci ntotorii) 5i

n t r r n I gi a (in rfu(tntca componentci scrrz.itivc).I'rrrlizi:r ulilrter:rli a trigcnrenului notor producc la dcschidcrca gurii devict(r rnenlo:rului C;qr:irrcr l,olnrv5 prin ;rc!idncn ntufcltiului plcrigoidian ex(cm dc portto silriloilJt. L;t inchiderta gurii

.ri grrin! :rcr tlirrlilor rcliclul $i tour,sul nrugchilor rlosctcri 3i tcnrporrli sirnt dinrinurle. Bolnavui nu

norr. iir f:tca nrisctuca dc diduclie de partca sirrlloasS. Reflrtul masetrrin estc lbolit de parleaprruliz;rti.

[)rrrrrliri:t llihtcrrtrr produce clderta nnndibulci 5i .nrrre rulburdri de ntaslicutie. Tonuzul musculrresrc rlrc'lir l:r conrrrclir nrsselerilor 1i tenrporalilor- Aprrc nrrofia muscularE in fosa temporaii.[rilurrroiS 5i lo r irtlul nrlstcril orr uncori fascicuir Jii .;rugculgrc.

Di:rgnqsricul difcrcnlial se fucc cu pseldoprmlizir din miastenia gftvis ;n carc tulburerilelirrrclion.rlc rc corcctcazi pcntru titch ore dui'i; rdnrinstrarer dc anticolinesttirzice(miostin sau!llcSltl(rl))

Ncv r,r l gir n crl,u l u i t iigent en pontc l'i e:irn li:l lI sau sccundara(simp torlrtien)Ntrrrlgi,r c-scnlirtr (!c trigcnrcn, ipre ctr predilcclic h r6rsta rnalud(dupi 40 de ani)

prcJornilrnt la frnlci (?/J lnif dc brrbali,), friolo3ia bolii nu cste cunos,:ull rlar patogenic setrlrrsirl'r;i Fosibilitrteu urlei zonc ric kitalie Sc lriiitclul ramurilor pcrilericc aso.:latfi. cu un prag dD

!'\.iriiir lbilric scizut al nrlclcilnr lrigt'nlinrli.Clirric sc nrenilittt Prirr :

- Jrrrcri vi(rL.iltc ru crliritcr fulgttmnt dc r.;rrrcrtl electria 4 survenind bruil in crize de durcliscurr:i (sr'currrlc pini In I * f n'rinute ). inrre crizc nu Fe$isttr nici o rnanilistrrt rlurcroasls:rrtlclllsnrtutl.DurCrilcaprrlrrcnlizlttcl'rtrciectulranrurilor:cnzitiwaltllrigtntcnului 1iJo:'r csrtfrtiorrrl ir:rdiazi in zonclc irrr'r:tirratc (urcrhe , git, cetli). Lii?cle p0t opent

spontan, siu lunl dcclanpte dc divtrSi lactori ca alirrgcrca mrcanici a lctci a cavirdl]i hq(a lcin rrtul rnr:lic{iri sa.l a uoui cucnt dc acr rccc. Din aceasri cituzji. bolqqvul rste ilr

. Fermancnra aosirtate, rcfirz.fi. st minincc, s{ wrbcosca $i-$i prorrjer?i zona algic!. in unclcczeuri bolncsii pol prccizt puncrul de plceere al durcrii dconrcce !{ingera unor anurryrczonc poirtc dcrclarga ifurrca (trigger) care sunr. mcnoj8re cu mukf, grija dc clrre bolflavFcnomcnele cnre insolese criza dnrcroasi sunt de naiori motorie gi vegetarir.r- Sc potconslata hernisprsm al felei 5i sqsuse ilonice h niveiul muichilor orbiculari (dc.ufldcdenumirea de : g rie dureros al feqcr ) hipcremic a tcgurnentelor felei qi a conjuncrir,ei cuhipcrhcrimarc.

Eramcnttl ncurologic nu arata tulburfri obiecritc de sclsibilirare, iar rclle-ruI cornc3n c5rciutoJderuna ple2.ent. Eumcnetc parsclinicc armt normatc-

' Evolr:fia esre rnrirbitd uncori dureritc ccdeaza sponrsn;psrru o p{ridada de timp, alteori,sult foartE ntcle, cu tot tratrJtrcn(ul sdfiinistrsr(pudnd ducc l! ticid),

Diagnosticul diferenfal sc fece cu alte algil facialc. dintic care moi Gecvcnt arnintim :. -

simpata'l8ia Alci in core dwerea cu c!-raclca dc arsuri este mri continu[, senrnalrrl la nir.clrrl' orbitei {i se Insotcll3 dc rEaclii vcgctative ca vasodilatilie,rasoconstricriqltrcrimare,rilorcc,

hipcrsalivalie;

- hiperpatia din leziunea talamici, dar care nu se limileazi la fa[e, .fleeterzi 5i nrenrbrele cjcrcetaqi pune;

. gsilralgia taciall carr face prrc dintr-un rablou clinic piihoparoid mai complcx.Tratnmmtul de elec1ic ca(E cu antieFil.price cu alime pe durcrea nctrrcp3ti. (carbrurezepin,

gabapcntin, oscarbazepin4prtgabalin). in cazuri mni rcbctc se rcomondfl cu'ricolrrsnic.mcntgenlcnpie sou Irstamerit neurochirurgical.

Ncvralgie trigeminrl!. simptomrtirA jau lecuo,dxril 1$arc ca o consecinliprocc* potologicc dccrhbilq ere afcctca:tr neruul rigCnrcn in scgnrentul

a uncr trriil(esIu cxo- sau

endocranian-

clinic cdractcrul difcd de ccl inl3lrir !n nevnlgia ccnllati. ir o.est caz, pc un .rbnd durcrosconrinuu, aper pdrori3ile durtroase spontsn siu dcclrnpre de atingeres zofl

lrunchiulcclcblati'cpotasocils..'n"pir.rni.la.le,

:j::m,:1"":]Ji,:; :'ft ,il, ;:H;::: Ilircirlulrti, lq-crliaat in Prrntc' ln l ' '.

I :- . - . .- .- --!-^L-ti

cDburirre, Plirrrilc lrunlii 'unt

tl'ontito'"' sprirrctanr cstc mai coboriti' fanu palpcbrali mai

desrhi s!, uncori cu rscrict! dE t{r'olibn' lacrinrilc se scurg Fc obtaz (wifora)' clipitut c$e rbscnt'

u'cori rsociin'tr-sc cu o .on*arfia cdnjurtctiral'. Nrca csle nlili Nrtiti' lantul nazo-labial gtcrs'

c

in lrziunea urtchii intema scadc pcrccpli0 Blit pfntru vocc ioPtiti, cat Ii pcntnr vocc larc'

,{cunrerria insrrumcn(ul; utilizeazi un diapnzoncu circa 61 sru l?$ vibratii/:ec'

Petllruadifrrenliao'surdiiatcderransrnl.sic(ilomcniuloRL)dettnadeprrcepli.(d0nlc|liulleurologulrri),scfolosescllrmitosrclcprob::p.abo||'eber,proboRinnt,prohnscJnr'a}ac.b,.auelirtnrcl ria lotta! d -

insttrilluIenicpercc,,ieseconslallccborSrcacurbelorrerieneSiosoast:prefrtcrcntc.tna|tc.itlsttdirolcalctin|nntitie,audionttriqtonalearatiocurbf,reriaaimaicoboriti.pcntru

sunetcle joase, in tinrp ce gurba osoa5tr ri'nirc normalA

Sut.crinlclenrn,rrluiacusticsenranife,slAPfindo[aSrupedcfaoorncne:deiritatic'idedcficirSinrplomelcdciritatiesDnt:ac'rlcncle}hipcracuzir,halucinaliilcanditivclircufenele

,,obitctitcl'.- aculcnelc (tininrs) sunl lcprq/ellluie de ?gomolc anomralc tn una sau ambelc urechi'

conrinuu sau pcriorlic, sa irrrilndsr !n difcrite afcclitml: leziuni iibirintice, neuropatii

rcusticc, ncurinon dc aiustic, aruhrroiditc de unghi pon@cercbcrloq leziuni alc ciilor

scustice in trunchisl ccrcbnrl. posttraumrrisrnc c'ranio{crebcale' Unioil' clnd apar

utrilalcral, pot si cons(ilu;i ptilnlll serrfi in!t-o tlrmorl de glomusjugulaq '_ lripcracuzia.sa inr.itnegtc in lezir*rea ncnului acustic dat 5i in unrle prnlizii facialc

peri fcrice, Tn rimput crizei de migren6 ;i ca auri epilcptic3;

.halucinrliilcauditircaparcazgonrotcsimplcs8ocucaraclcrcornplcx(cuvintc,mclodii)incontelitul unci ciize cpileptice cu forar temporal;

-ocufene|e,'obiectir,e'.sunrrcprzentatedezgomoteitltrscran.ienc,|rbolnaviicuangiormcsau cu fi srulc caroliilo-cavernoase.

Simptotuc|citcdeficit.I:ziunilc$cr.,uiuiacusticp'oducsurditatPpr4ialilatrlo(alidcpcrccp|ic,cusauJirelinitu,r.Elemcnteleca.rllcteris(iccsuittSc5derealralrstnisieiacricne5iosolse,er,idcngiuteprinrcs|cteeudiapazlnulliprinaudiomerrie..Alterrcasualluiaparainspccialincazu|l.r-irnii nen-olui, dar ;i in suferri le lrrinr'ililc sau secundaic (compresive) de Lrunchi ccrcbral

(c iectr, ca nr.lcleilor acu:tici)Ncn,ul scrrstic estc afEciat in: -intesicalii ctogenc' dintrc carc In un insernnat nunter

de

mcrlicfuilent.: salicilali, chinini antib'i0tice (s(fcFlomitirn, kananricin!, rleanricin4.r.anmmicina).

-infccliibacterienc.sivirnie,:scarlrtin4rubeolr'prrotiditacpidcmicaqgripa'infecliilc oteningococi{c, llrept0cocice' inftclin tubcruu!oasi 5i sifilisul'

'Lumori, un loc cFrrtc il ocupe ncurinontul dc n'nr gctrsiic' dar;i alte trrmori cae

se dczvoltd in fosa 1'ostcriorri in rrnghiul ponlo-cerbelcs' in tutltora dr glomus

iugulsr, lurrrori dc lubcrr:rrli cvadrigemani, epifizr' ;i extrem de ror' in tutrlori

biirtcrrls Jc loh tcnlPt'rrrl-

-cccidcnlclc rasculom, ctle localizatc in tciitorirrl rcrrcbro-brziirr.-fraclun dc stince temporsll. osteitt dclorhranti (boala Pagrt) lot:li;:;Lt ;i ta r:itclulsrdncii tcmporalutui. pot detcnnina surditrtc rIc pcrccplic.

Ncn'ul vtstibulnr cstc o partc componenti a ciilor vcstibularc- Arc doi rc(cptari: cFsttidmp:lare in tci cs;le semicirculare (olizontal. trorrtol 1i sngiral) 5i nraculcle Frcztnrt in doui-Lcavinli: utn'cula 6i snctin- -Proroncuraarrl se gise5tc in gung!iontl !ui Scnrpn rlin concluclul rrrditirinrcrn. ,.|*ronii proinrruronului fomcazi nctttrl vnlbulir carc sc lrm iDb 1: t nut lcii t'ett ibrlur! dinbutb; accStit fac conexiuni directe sgu intermedisir cu ioamclc rrrtcrioar< rlc rttJdurci,arhicercbelul. cu nuclcli oculomotori' cu formelia reticulatl. nucleu! doml al vacului

'"i fescitolrrl

longitudinal posterior. Sprc scoarla ccrcbrall, c\citaliih restibularc ajung pe crlcr L'trcl.ic]o-lalamo-conicrla. Anotiratorut coriical se gisegtc in jurul,'uiri auditivc.

ln cadrul sistcmrrtui wsibular, ncnul vcsribular puticipi la rcalizrnle rcflcxclor de rtdtrs:rrt, :rallcNelorslitokincticc 5i postunlc, c-arc contribuic la ralizuer cchilibnrlui st:rtic ;i ilincric-

'Exutcnul ncnulti vcrtibular. Se Dotel?X prc?4ilF Tcrrijului (scrrutia dc roralic a obilttL-lorin r8p0d cu bolravul sau a pacientirhri ir raport cu.obicctele dinjur), ca ;i scnzrlia dc dczcclrilihrula schimbarta pozitici qi in orlostaliune.

,

Obicctiv sc svidcntiezl nistagrnusul 5i dcvialia roniu.

- uisfagnrusrrl np.rzinte o mi$c$e sincrontr a arirbilor globi oculori cAnd bolnit\tl Prit'cstcfix lalcnl, in sus sau in jos. Nisrngmuul poatc fi orizontal, girator *u ve nic:rt:

- do'ia1ia tonici sc punc -rn cridenla prin mai nrultc probe:

o probt Ron$ct3 se face crt pacienlul in oflosiit;snt. crr picioirrclc apropirtc (brz.r dcsuqineft mic5orata) 5i ochii inchi,si. Proba este pozitir:5 daci aprrc I:tcrodcri:1ii'Dac[ la proba tr{omberg tarcrodctialia csic nlcicu .lc accca;i panc, prob,r sc nunttlic

. sislenati"lt[ +i cste considcotl carnctcristicl pcn1ru lcziunc vcstibul;li. D]cldeviali! cstc nesistEmsli?:1tr. pm):a Romtrcrg es(c corlclcri$tic$ pcntru lc?ir-tr'cocrilor sensibitiralii propioccptir.c con$t;entci

.

o proho netsulni In stcal bolnarul P3rcurgc cu oclrii dcschili cinci pa.

[,r(\l-rr.lc iIStrUttlentilir] tollrplcttx?-ii cl:rr]ettul clirric lt'r sistcrntlui vestibulac- prutrr rirri(orir provoitcit o trcitare u crclttlor anrputarc din crnalclc scmicircui:rc la oprirea

Lrnrsri :r roirlici. Sc relrlizenit cu un scun rot.rtor, bolnavul cu ochii inchi5i 5i caprl apltcat

'i^ ,Jifrritc pouilii itr f,rnclic ,1c clnalul rernici,,:ulrr pc carc tretn sd-l clicklln. Sc oblific la

rrbitcr,,rl rronrral nislagnrus orizontrl ,si dci';riie tonici. in let-iuni restitrularc accstcf(.,r(1rilcnc pot li at scntt sarl:se p(oduc cu !rt(nt,t Si intensilute diferite-

- prtrt';r tsloricS -

ir'igrrcr pr: rind a ficcirei tlrcchi ctl ap[ ctrldi ({50 q snu r.cc tl5-2?0 C),a:;cz-.ind ca1:ul rstfct incit irmclul pc crrc doritn sn-l cscitim sd fie in pnz.ilie vcrlical{' inrrrorl rtomrul rpru nistagnrrrs 1i dcvialic tonici la rproximativ f0 *c. Lahirintul hipotscitabilarc o pcri

fibrrlc sarrcrialc receplioneazi gustul lnrar ia 'niwlui. l13-postr:rioare I lirnbii' 'arronii

prctoncuronului ("*ftul matn'i) ajung in bulb )a nucleul-uactului soiitar' intr-e rcgiunc

lr;;;;r;cul scnlodlt at n.ruurui inr.rrnediar wrisb.r4,, cu care lormcod nucleul

Nrgeotlc; I i asigura incoa$a glandciliblci" r*g"Iuri*" au originc iu. nuclettl

salivator infciioi f

Paro tidc.'

r. rirrruic

tcL- A$S16u

Fig.6-Nc^ ul tlasola'iotianEtmenul clinic cuprindc tnrcsli garca f,rncliilor

ncrwlui glosofuingian:

- funclia motorie sc ittta io dcglurilia patru solidc

Fotru depistnres urei pudizii

unil:terale dc glosofaringian sa ccrceleaza refl'trll I corrincl ltti Fcruel: s'ind bolnrttl cu gura

lrg duchisapronunli o rocall (a' cJ' psclcl postcrior al faringclui cste lrts cu o conin6 dE

-

partca sinatoasa' Sc cercttenza dc assmeilea r"fl*ul Jatriltglott crlc consE in produccrca

,.^-,,t de grea1l (rom-a) la atingerea pcruclui gostcrior at farhgdui;

- func1ia senzilira sq cranrineazi atingdnd cu o sondl ngln[iq-a zonelc inerrati de

gloso laringian;

;;;" t. .'**'in"-" opti"tucl la baza linrbii o solulie cu gust 3flsr'

latoiogic: ' ;licc dureroase locrli-zate fanngrao'

iYevralgio gloso{orittglortl rparc sub forml & cia parrxis

Ia baza linrbii, cu iradi"rc in .ri.. unghirir nrandibular si rcgiune. subnraxilarE' EliisB ntai multc

fonttc: IIC ca 'loli$ra dc culif''lau "soc

- priurcr| lescaliol:i' -: parox-tsnre durcroase caracletllJelec.tric'; intcrcrili+ bslnovul nu arc

acrixc' iar exanrenul clinic ec'\e nonngl[rsernanrto:re

newlg,iei rrigenrioale); ,- ^-iqo ao. .le i*tcnsibie mai rr' -- seetnrlar{t (sit"pro''oiicif in cus du;crca

pcrsis!'l inlrt crile' drr dt'rlrtcnsiuie mai mica'

isi cNamenul *t**"t""**"rza semne de sufelinla nrotorie (ser'rnul cortinei lozitir'

rcfles {rsngian "tofi'l' ="*iti*e

t""rsrcziq fundulu:rde gat)- }oire {i delcnrrtnati dc lumori

de irazir dc "'-it''n'"lu'oiilite

baalc' lncturi dcbazE inieilii amigdilicnc;

- fitttclianuft ('tintlotalgittlulractctizi'!'' Srrirr rlurtrc dd I'ip !rrsu{i h b:rz-r lirrrbii ttt irilii(t'

sprcIrli.che'depi;inclr

\.r1\)11:ltill; csl,: irrcclrtji 1i dr:glurilia ptnl?u sdlrclc. Aler:tarer recurcnrultti poarc apdrea ;i !nt)rocdJc t.,ilr(rlogic< la nit,cl nrcdinsrirral (ll carc :ir:gurr mrnifcitart ncurologica irrilidtr poatc [rlfllburitrt il dc firrtnlic-1.

Ircr.r.chilc rJc nc.r!i tX, X, -\l sunt lrrcverrt rlcctate impreunl. fie la nivclul lrunchiului cercbral(trziurri dc rrrrclar anrbiguu), fic ln lcziurri alc brzci crrniului. to4te trti PetlJirrd aruoiul Piln. gaurarrulr oortcriorril.

Ne Rv uL SPINAL(XI)Ncn'ul spionl rrc origine bulbo-5pirlal:t-- fitrrr:1.- bulbrrc provin din :tucl(ul arrbiguu 9i sc distribuie la mugchii vahrlui palatin, irr prin

ncrtrrl rccurent ln rdductorii cos.ilcr tscrrle. Se axatninmztr: degtutitii pcntru lichide gi

firrr:rlia- Rcncxul velopalrtin (de vorui lri stintularca valului pahtin) podle fi abolit tncondilii prlologicr;

- lihrrlc cr-rcmc au originen fn ml.

Lcrj uni'I c'-*: ::i ::Ti:lH., ff ffi * :::;',,ffi ;i"l :: ?j: ;il::r;siringobulbiei, tunroi infiltlati $datrouiurlrn'', atrcvrism al artcrci ballare'

dt'-'"" ":1:-::t ], ro** t Ooli scncralc (diabet'

Psraliziile izolote 5i recidivante dc ncrvi

:t":":r" cronicc sau prln mcranisnt irn.unsclrrodemrig sarcoidozi)''iboli lnfiantatorii

aculc' sutrrcutc 5

atcrgic in care corticotcra'i" :;;;;t*' t*'*o* paranoplazice carc pol sa Pre."'Bdl

mu sninsolcasci':::l::i: uttli r" bazs craniului vrin pmccse'inflrn'utorii

sau t'[noralq jn

"'"]t :'i'::t-n-"':'L: a icesor ulccteri s-au decrls nrai rnultc sindroanrc:funclic

f,ltrrrrrrir su rxrrtc Jcliui cs ulr 9;si(!ll funcliorltl clrll p4nllilc irvegistrarca, cilnscrvtrei $ir(.|]fodrrfd.(.r drtclor irrtr-vn sislcrl fizic. crcicrul. \'lcnr,:ria cuprindc: mcnloria de sturll durafl-

sl,)i:rjill trf,trzilar. lj -10 ' a irlhnrrlici 5i nrctnnrir tJc lung'i duril'I ctl stoqajor dcliniriv rlirrlirrnrrrici. I'rsrjul tiintr-unr in attr (tncodaj) e.rrc scr'uinulontal ti.i'nplicA striitegii voluntue-\lerrlirirrcr notiunilcr Fc t{nncn lurrg inrpunc un proc.: d. consolidare i triseului tnnczic, rhcrarea;rtr:tr.ir i,rrplitl uil;u.'s.

Dupil rtnturo nratcrialulrti:ncnroriznt, se dis(ing: memorin vtrbrli, tc dcpindc drlrtrtriS[trul itijn!; trrCntlrria viZuo;s0tlitlla-. te dcFirl'JP de hentislcrul drcpt' nrcnorir proCrdOrllil'rrljtititli :ii Iultlicinl)', ntriltot'iu cxplitiri cstt nteilotiq de a 5ti sl Spui 5i se expri0la prin cuvintc'irc rx s!lt)slrilt circuitul Fcpcz (hil:olirllmo-nranrilo-trlnr.lro-cortiesl); rnrarorin inplicilfr cslenlr:Ilorir ,-it ;r f ti si fxci, catc o rtltnloriL' 3u(onl3tI carD sc eXFrinlX prin comPetenle \ri ile m sDbs(rJtnr)jlontic rrurlcii bazrli. i

'fcrnrcrtul dc rncruuric tle lucru c:le o mcrlorie cu compuliorcnt cc pcrrli(e menlinereaiott-un tinrp lintitrt a datclor 1i rczultnlclc inletmcdiu.:, ncccsate la atingerea rrnui scop-

C::urtnrrl nrcrlorici st cfcclucu,i 5,rin ettlunrc dupi tcstc convcnlionole 1i lvlil'lS-'l'ult,rrrarea rle ntcrnorie(inncr-il) por(e li antcrogtarltrsneaFccitttca de a memoriza

irrJbrrrr:r;iilc rloi inu t$lburnre dei[iror. n infomtll;c! in m.cntoria de tungl drlrntl -s:u de e cxlrsge;lin n\rrrrorin dc lurrgt durnui a infoniloliilor fi:iaie) 1i rctrogrrdi(incxpacitail de a.li alninticr.cr:irrrrrrrc lechi). Cind sc asoc.irzi ccle doui tipbri, tentienul e:te de anrncrte globrltr.

-l'u I bu ri rilq d c nr cnro ric duFi nrodul dc instalrre 5i eYolutie fln! :

- ixslrrlxrcl irrr(:'r snu subrerhi, cile pcitr li tranzitorie 5su pcEillcfliji, rs(e ictusulir nrn rJ lic brn ipn s:u r ni n ct ia I ri nzilu rir: 1;lobrt'i. Poate dura cdtel,n .)r* iar circurnJlilleleliltrrizanrc srrL det-lmiantc'5unl: slres. efon lizic, rdministrcrc d: medicomcnle(bcnzodicr-cpine, clorochin) proecle lunr0rxl,:. sirtdrosnte disimunitare, sindmnlulrrrricoryrilor nnt ilbs fi tipidici.

- inrf;t1:rrc:r ltrogre-sil'li' durrbili 1i irctcrsibill ilr:sitr

o rfujf, mi{laAfaein Ncrnikc sc ocacredz-caz6' prin lulburiri de

rulburiri dc a{tjcullc' Cind tulburerilc inlelcgerii suttt

Agnozi;t {:!e O l,lhUrarc carc.afccrcaz.l prrccstrl dc PCrccplic dirlcolu 'ir r(i:rurt('J {ofr:'''

5cruorialb 1i ir r,qst

tulbunrc rle oauuo'roar. (asrrreognozio). Astlcl subieclul porre rriliz.a obicctul, nro{e sr *inrrzeutilizarca, sa{ gfurasci prin palpore cu ochii inchiSi. cu n)6na stingtr.

Emisfera drerptl joaci ml impartant ln prosadie , ldic;1. nroclularcd vociit i,rtcrvirtc li ingrstict ti in panronrirnc. Pmsortia arE o cDmponcnt{ afectivi tri o componenE nonrfccrir.ipropozilionali'

Disociafia dintrg conlinurul ringvir(ic ai prosodia acriv;r esrc $n rlt icmn in sindronruldisconcriei-

Funcliile neuropsihotogicc ale cnrisfmror cerebnle sunr compremcruue. Ele s i^reg*screciproc. Emiilcla drcapll! sg,nre ca un rezonrtor sensibil amolionat a[cctiv, lcgari de crcbtiritute"onislici , stnsiLi]l k tiprrtle vizualc, picturalc sou nuzicolc , este dominanri in funcgiilcSe0metrice $i spl!iale.Emislen stingi es(e prin cxcetenil rarion0lt, dorniraid in g,lndire pe funcliilcabstrocd, snccptualr, bazaritpe limbaj mal4matic, ercceli.nd in picccscJc analirice.

ln mod normal ambclc cmisfere sc lncadrratd intr-b octivitata amronioasi cerebrali,crnisfen stingd domindnd !e cea dr('pu p" onr,nir. nrn.1ii, in alrele emisfera mj,,or d!,r,rne

Coutlirrul inlcrcrrrisfrric, lndepcndenll it:.l(onlicii a emislctelor poatc nrcwca fenomene5lrrpri,Lzirtgflfc cdrc surl( irr relolic cu indcpenderr(e. funciional:t t cclOr dou?i emisfqe. Torul scIrrrcce cr Si ru1n ficcirc emisGia aclioncozl pc conl. propriq qi nu cslc inlormasli de ctca ce face

terl:l trt.Scttrnclc sulcstiye sttnt :

. rJi.tprrsir dixgonistic:i tain.f uu rornpcrludlcllt sponlnn cc lrrrluce confiicl inlermanual.,ornr'inJ ccl. nr ri cdcsec stirrg:r se'oprrnc la octiu:rea intreprinstr dc mfinn drelitl (o mina ridiclp;rnrrlonul, ccalclti il cobor.ri, dltX p.lticniul unrple un prhrt cu mdna drcapti, mina stringi

il rulc5tc).- rtrtrrrriricn intcrenrisfcrlc5. cornpDrtllrc.itul nr3inii sringi, cxrc sle rcarllatul unei

lcrr,itilli ;r cluislirci dhple este inltrprcl,rh vcrbat de emisfcra stingl cs s(rrinil siur L:srrrd i (rl iarr h.' nd).

- tlisrrcirrcir inlrc cccit cc zice pacicnt,:i (nctivitatec cmisfcrci llitrli) ii cqco ce facclrcrnicorpul sirr stftlg:! (acririlrtea cnri:lirci drcpte). un paci?nt s0lic;li. solici se-linlbriiliiezt 5i o r.'spingt cnergic cu rrut-n;r:tin3[.

,\trJfillrl (rxlsfcrrlui infornrrlici iltrrcnrisfcritc lc poate punc in csidcrlli ptrr:ind wbicctul intr-0 !i!xxliL' in rarc cclcnr urrei.r'ntisfarc ccrtbrale s[ lint corrt de irrfonrra(iiL' specilirc, r'izrtale.:rrrJirir'e. s0rlrc5lczic(- odrcso(c celcilnltc enrisfcre; t.rlcntplu: xtt0mit (,tcaiti 5tringtr. in timp ce uail!;r'ct {llitsi\r in rruinl ,frcnptil ci:te rjcitunrit. uu obirct pllslt irt ntdrra slingS nu lrrulc fi dcnunir 1irtjci qt.-s,:ris \.{rlritl, Jbs.illit rJsprrnrultli \'trblt linc dt o trtlbuarc lilrgrisricl (errrrttrir.);i nu de o

, Coce6rilc modentc aduc clarilr-cari in inlelegeref, undi sindroame ccrcbrrlc qi in studiulfuncliilor ncuropsihologice cu importontc implicalii tcropcuricc adrcsare r.8b;litirii compcnsatorii afuncliilor emisferice. r,1..

. Rt2ulratelc nrlsurilor dc rccuperrre depindc de misurile f,:nclionale nle henrisf}rului ntinor

pentru compcrsrca defi citelor n:uropsibolo gicePlavicitatcn crnisferului drcpt nclczot trcbuie cxploaraiE ,i srinrular[ in spccial la copiii la

ctreetcmriacceltuatdmaiactirt1ideciprorn\'iltoore.Prin lcziunca csrpului calos se confirtaz! doufi sindroarhe qi anurne :a- sitrdloutnl de corp calot nnrerldr, dctcnrrina( de rrziunea grrerci

.cerebralculeriore caractcrizlt prin rpra{e, agrafig senrnul nliinll 5113inq, anontie ldclil3

, ln mfua srirga, aprariq gomtrucriv! ta mina dreapt6.b. slndromul de cotp cilat pdsleilor, dccmindt de leiuoi irhcrnicc slc splcniului. cogului ralor prin lcziunea anerei.cercbrale postcrioare gi sc canctcrizelz-1 prirr

rlmiie agncrzicl (alexie f2rd ngrrtie) a$omic penrrr: crrlori, afazie o1ric6.Sindmnul dc'Cisconexia apare ln leziuni degeneralive , uascrilarc, tuntonlq ale corpului cnlos ;il,oatefimirrratin|cziunibiIotem|esimcrriccrrnisfericc.

yrponderentt. i.,

DE DIAGI'IOSTIC TO? OGRAFICNOTlUNI

un fiorllcnt crucirl' 5e 'bazEaze P3in svaluarea bolilor rcurologice diagnosricul

toPatr&ilc cs-:1t::::;""u' ""tt"*a"'t";," *"" ; *n- i''t i "i"1

.o " el-^* *1"-" 1"t'.i :::"i: ::,ffi:'ffi]ijiilfiiiJ

u,l"-n ri,uut,tC"**tplu: boli degcncrativc) lez'iunile a'nslonrrcs r

scnurelor clinicc- D" u"* pu'l urili prrzeilarca unor elcmenlc de diaglostic

topognlic(localizarea

)cziunii)

'' "''"; :il T;l,l

" "*. *T i :,1;^ 1.1,,::H' :T.1:"il]ffi:#::: :

margioea superioari a atlasulrri' pin[ h marginea SuPnoarfilusr lerNinalq *'" "

i*"!o I prin:ul stgmcnt al coccGului' In afarr de miduvio in canalirl

rahidiansegasascrrd6cinilci"nr"riorr"gi'postcrioue,vaseiemidin'ci,incli.suri[enrcningeele(pian1aler, arrhnoida' Ut Ot*

"*t.Ol'oaiuf "t"ttf'^";diaq cu lichidul cefalo$hidian ' s'paliul

subdural

5i spaSiul cpidurai o" tttrt"'o intlc nradulE si coioane.\'encbrald

proloaci c rioiuorea I nliduvci'

rSdlcinilEcontioudnd53ishinseprinaceleaSigiurideconjugare./q'ceastaducBlaooblicitctegialugirc a rid5cinilor to "iar ta' importmli

crr ci! sagmcntcle sult mai caudale' sub nivclul

rrrlebrei L2-L4 gtrsinrtu-st nu*ti 'idati"i[Ll'-S5) csre fomra.d in tolalilate strucllra nmllt

coadl dc cal(rczi schmra)' I '

rr4rcf--

"{gt!ntt---:

Somtol;l,irlfllub5lrnto31[s.lnpdurriispinrlcsifiicicuiclcnrcrJulcrc.C'tcgiurtcr ucni

L s iDrl ,,r, il rrl lr t l iu flii nr rrl trh re lo{ttlc (sCuliunea lmlls'Jersi) se nlaniRstl prin :. picrrlrrca nrorili(alii 5uglclional. priq intrr*atcr. fasqiculelcr pitamidalc'ipanplegic sarr

t..lcpic gic)- itrrcsrazi,: sublcr-iorral p{rrlnr ror(f, nrodaliiSlilc, Frin in(rtrupcrc!- fibrelcl nrccudenlc a]e

s(rrsibili ri! ii- irrtrdruprlcil incn:l1iri si-tnren(arc la njvrrr:l leziunii prin inlEr6Mes rsdicinilor anren:onre

fi l.orttriorrt- zrrnc dc hiprrprtie lc ntrtginel inleriorri a im.iunii. iclotllcilc d(' 5ot: spinal circ sunt instr tnrnzitorii

lir'rdcrir nrorilit Jlii rjolunlarc sublerionrlc rdrui,re dcfi nitivl-in lcriunc lutillii ti instrrlrrli r:rpirl (,oc spin;rl), psralizia este flax-l Ia irrc-'out cl rcflexeleosrrorcndinoasc rbolilc si (iri scnrnul Babinslti,

S(c!iurlca totqlit a nrlduvci cvolucaz.S. in ,tmriloarele rtadii, dactr lcsur:rtIl srblqrionotrinrir)c irr(eg(u:

. periorrJa rlc ;oc spinnl, cu picrdcrca n).rtilitnli'i, sensibilitAlii qi a rulrrror reflerelorsltrlt zion:l

1l..ric':rdr dc rccupcrnre din goc crrc inccpc in caz de secliunc anatonricE rgr.rltr(la om dupi.3sllrrlnr{rti) ; in c:tz, rlc lcziunc p:trlirlil s;tc iunc(ionrli rcr,cnirca est= mai rngrldi) gi uraJur('alil nrri rnultc sitptiltnf,ni, 'prrionda dc ruloru:rtll.nr oledul:rr. in ca-r. rcrpar unele rellcxc, cc c,r.jtlenliazi rclleNcpilIologica, sc itlstalcazt tutonrrlisnl r-"zical fi rctlsl, un grad de termorcglare qir,:rsr:c o n strictic,

O lez.irrnc rorirnli protorca.Iulturiri cn;rlior,ir-rculare, irr o lezirrne cen'icalA Inalti provoacalulbrviiri rc'spir:lorii .1i cardiotcsculrre,l. Sindr'rrrrrul de hemisccliunt ntcduhril ifi'u',,,n'.Scquard), csrc intilnir mai rics in cornprcsiuni,:cr|icalc ii lLrrccillc. nivcl ln cnrc caoshrl rahidirn, rtrri trt Fcrmite conrprimarea unilctemll arrri:rirrvri. Lschtrna de l:r clpitotul "Scnsihilitatea..).Silrclrnrrul tonJti :

- nronoplc-aic cntrnlii suu herrriplcgic de g,r'lea lezirurii. pnh itrtersecl;lrea frscicululuipiranridul d

lffi;::trillilll#;vocslc dc -t*tt fl:il"ondrom cr,aude - Bemsrd - Homer. prin lezarea' fibrtlor

;:,'I'*Jiti":l';,';"',i::;f:i-'J;*r'.::ru1#'!l::;i,:fi,.::' -ltit';;'";oalgezica coniro'larcnl

la mcmbre '

prin leziunea rasticulslui

sFinolalaDric iate'"t ''"*""t'"*it1o5 5ul19loteral'lrin leziunca cogului

rcstiform

S"O;*rf-,'t "*ttt"tt

tt* ' gs(e un sindroor laleral brlbar

'0 care 5c

Iooueol,.-ipt'"ira5iparaliziedehenrilifi bl'

:'"'.,"ffi,::l;,'i,' 4''"' :'::":'::11:Tl::l:l:"' con'[rorate(ar'rtkr inrc.sarca

felei) 5i paratizjg ftcirita Jcritcrica ipsilatenli' t paraiizigdrBprului c'ttem(ncrvii VII ri VI)'

esocirzi paralieia de lalcnlitde a

flolrilo, o.ut*" * henriparezc sau hemipicgii

- sioo*n..''t o" in'u"g'oflnct'a iil " tT:i::::;ffffii.o.*o"',}:t:}'l:

pr'ta inghili, nu rostepr" nici un ourut' tirninc **

"::::::;" l"ir""* **"de cotnunicarc)' UUtn*- *t* fl,mulr tirnP P;srtat'

I-eiu$ca esta in subslania redculalii

,"*"$':li::,:#:F;,i;:;liff :.5;;"J;lTil..iff ?'::-ll.J:crntral al calotei; flnomcncnrcnrbrelor superlo"rg Ei itfer'to"re);

-miozabilttcral prin leziu$ca scul[ a calorci pondnc-

:'"t;ff#d'))],i,"n"'"*"""caractcrizarelrin: hemiPlcsic contrclatr.ta' cu pualizie

faciala dc lip ccnusi 5' tiil*o'"I' p"'otizle de oculo'rnoror comun' Llneori sc adauga

llt:*t':',i::Y[':]":#ffi1.:]:*ut" o"or*,oo,o' comun g rai'1cd'ri lnrrorunnre- sindrounl B."eliftt

'

p t' nuc)culrri lll 9i nuclcului rosu;

r*n,"r,*'i, torto-atetoza)' contoiat'Jalc pria leauneai' u)o-mslor conlun crrlemisin&orn dc neacer{:bal

controlsteBl'panlizie ipsila(era::::;*_,

anrerior rl nucleuhi rosu (Foix) cu glf,-'iic conrrolaterala. ;i-

.!itt rlrotrr iii" T :t]"""rez.i de ocul*nroro, comun. Exisri si arre sindr'anre dc nucllumi5c-ar'r corcitonli lara parea "' """::;-:.,.*1.i

"o.un rulboriri dc 5.nsibili13\e,

io5u, vxiabilc prin a:ncic;ilc cu para!-ui'a o;ulo-rnotorult

diversc dischirtezji sau cu sindrom certDelos '

Sindratm{ ocdtrc nrelatdalicc 1- pralizii dc orizontaliurrc (Fovlllc pc'Jun;ula1): bolnar'ul i5i

privcStt llz!lr:iij' ri

co0:rohlctol lcziunii prczirtrr sinttront pilan'itlal 5ilrcu sinrJrrnr ccrcbtlo,t' tl::::

rni,rti.rilor dc venicalitate (ParirrarLl) ; parsliui supn 5i irrlra-nuclcarc : ttndrcrrrut t ;' "'-'

coflrplet cslc insolit dc po'uti'iu ton"'g"ntci ;i l'Jt arcllc'tirt prpitvir |i ('iir' rlil+t

lcz.iunilor prelcctale ,.. crize oculoEirc (In parkinsorri :n lcziutrt locusiulri

nigcr)

. dRatmoptcgri nuclcarc (paral'z-ia nen'ului lll 5i l\t)o rinrlrqm Argvll'RqrLedsor' {abseula rcilc:ililui

ptrpilar

refl -sului de conl'crgcn!i)-' Halildtn:a pednncularii,lulbtrii:rls de coolricnir'

ricidital':a

leziuo:r tbrnlalici rcticulare

Li-riunil* de la nirclul fo rmatiu ni i rcti cuia (c re pot cspritua prt

- iicj-{iluts:ui-LCsgc!"ble.ig c< rir proclucc in lcziunilc rrunchir'1ei gs6lrral- sitr:'tt c:u'

falr de nucleul roSu 5i rostral lalii rlc nuclcii r'eslibutari' Sc canclcrizcrz'i prirr contnicL'

ir cxlcnsie a tuluror nrcrnbrclor (:chentaJ

- c:lr'pic)iig ""'"

*n ftnnntc" carc consl5 irr sSpritlrattn U:lttt " itctiliri'lii tt:ltr

aulomatc 5iretles< 3 mustirlstilrli srrislc' ctl pi!"""'" collstlcnlci prin picrJcrc:

str

tonusului nruscular- I , tstr;rl u[ lbrnr:1iti rcti,- rirlburdri aie fundci samt:'r(lls aFrr in lrzirrnrlc tto"ttlltllirs locrlir,rre p'"cisl" tt-no'1lilto '-n oturcitnr"':t ::"]t "t

rlc lcziunt si inru

siurultan -(ln nunlar ntntc rle ;;t" rcticrrlo'c

rlrnuiul,J; ilc cscir:,biliratc rl scorrlci rircbrule. T[lburltrile stlrii dc sotrrtl vrghe, apar subft,rnri rJc .. nt,ftolL\r!i.t crfrcterizati prin cr'rte scuflc dc sonrn si hipcrsomrrlq intennitcnt!,

rrr 5or)ro paLologic prirt durata qi prL\lirn?-iil'co Ji '. Lf.rlrfcj.$4-US-:!-ts!b$ (r'i:.itrni hlpnogogirr)tc conr6 irt apurilixunot irn'.tgini rizurle cesc dtsmlovi in lcgliturS cu sornnul, irr nrornentul gdorynirii sou la tre:ic 1i k caretroltrrr'ul n:ista conltitr'1'

1fLL1dalEjilti-dS.!9$i!91Q t:rrE sur:: de lormc dilcrite datorate prcbabil in prirnulrilil(l dcf(.rcn(ririi prin leiiuri irr Porliunilc suFiiolrc ale truncbiului cercbpl ca: mutisntt:lrl:iretic, sottttr, aonlll.- titrdroatlc ve(r!titi\,4 cu lulburiri rcspilotorii, cardiovasculrre. vtsonlolari;, viscesle,prin rcliurilc cxcrcitite dc cltre form:ilirrrra reticulali a$pra rc(ifiltrlii sistrrnuluivc':tt:t lil'.

pr 5rr.:r srurjiilor iDotonro-clinicc sc a,lmil; c1 intensitrrer gi bruschelca.u "*.'r" instaleu.i

ir,r!r{cprrrcir rfcrcntrlor l:r rrivclul fomrrliunii rtiicuhic duc le tablouri clinice vrriatc carc senr:rrriristil,ic h lulburliri lrsihicc iirsolitc di nrtuci,lliii pdnl l:r rulburiri dc con;ticnli de tip nrurlsn

rliilfeti':, J')nr; fi cat)tt- '

sittrl rorntc rJierrcc l:rlicc

l. Sindlurrnrr: hiPo!:ll:rnrlccllip*r:rlalru;ul, fonnatiunc siturtd ia brza creitrului, csta cel nai imporlant cenlru l'egetiv cu

func1ii : trrJio..lsculir*'. rc5pi[atarii, (imttJi.glate . rnetobolicc, enducrine, de ordinrrt1rl)oTtxllcn(Jl pi psihic , l-rintt intcqlr:s intre si:oort! ccrbrali. lripofiztr 1i sistcrnul vegetaliv.Inrporr:ra1r se fun.-1ionnli1 rezidl $i din fapiut ci el cuprinde o pine din sislemul rtriculrt activalorlJ(,:r)dcrll.Lrzlunilc hilrotalrqticc pot dl:asp.'ctc clinite r'rrirre. cuprinzind :

lullrtlrilrilI nlctrttolice fi rlc nu(ri(ic:-rlirbcrul insioid. (poliurig polidilrsie" dcnsitate urinarlt 5ct41t1t I agare in lcziuni alerruck-iltrr supr:lcpliri pnravcotricuiar.si ele tmicctului supEoprico'hiF,ltirar; cl sa cxptici

prin lipsn cl;rboririi de honnoui tntidiululic(ADH), adnrinistrcrea intratenoas?. dcri:soprcsini clucirrd Il disparilio pcliuriti. Dercghlrilc:ccrtliei dr ",t DI{ g,lt pmroca }ipersrrrr ltiFortrtrctnic.-gpljllglr!-ir nrttntoli-s,nul olucid:i\rg nuni('estate prin crtftcrra scns;bilitilii la insulint,hiptrglictntic cu Slico?.uricdrr llrii ctt:,i rctonici.l!,1trU:ltds_1|1-}lf!1jC, 0L.czilxra:t cxs(sji!, se prlt in-(r\li dc rltcrlri c')ntdiff Ii dc

rri.u.lii'ic;'rri :rlc litrrrtltri irlirrltrrl:lf If0:u]rr'::rr:rt-Jte).

rnanifestiri orgrnice divcrsc cil hcmoragii gastricq ulii-re ca-lrricc, hemoragii ale vrzicii!tiflarc. !lteriri cardio-vasculrre , hiprtensiunc arlcricll]paroxiitie\ tulbuEri }enrrtologire-I'fanilcstilrile\riscrrovcgctotilc dcclantatc in crizc conniiuic epilcpsia dienccfalici.[ipcrtcrnria apdrc in kziuni d.. hipolaiamus anle(ior Ii e: esplici lebn din uncla {umori alcrcaiunilor invtcinrtc. din.hmorogiiic cercbmle sru r".ing.".lulbur5ri. rJc romn su crize dc nnrcoirp:ie, halucinolii hifnagogi.c car. sunt esplicarcprin lcz:rea sistcmului rcticrrlar activaror carc ducc Ia o dsli-ecrarc cortical,l ccrebmlr, cuprcdonrinmt6.inlribiliei, in acrctrrgi mad se pcate inst:ls mur;smul a-kinetic.rinrtromul Kltlnc Lcvln, cri?e dc hiFcrsomic cu dunra I dc zilc sau srptiinaoi, coroaltcrenc'az[. cu periosde scurie de

'reghc, in carc bolnatir) se alimenterzi ercesir,, gre sriri de!gita1[e, incocrrnll

. hatucinalii.

noditicirl bru{tt de lonus'rrusculsr (crize cataplericei dar de obicei nsocitte cunrrcolepsia (somn parasi:tlc), spre deosebirE dc tumorile fioriralc, unde pirrderca brusct delonus pohle fi izolstl (crtc chatastice Ethelberg). Fiziologic b cr:ro1ie putemiei (cu risunctItipolalamic) dttcrm:ni. tot prin mecdnisrn tripotalamic pierderi de ronus insolite de cldrre ;

.dc excs;plq un rEs intens te poatc face sa cazi,

. r . r- .,r,Jri i. tindrnrrrrrl trlafilc Ol0- tttlburiri dc schcur| cSrPotold s'au dc'scris uneori la irlulli in sirtdrolttul

lrlamic dtn

etnisfcrRne.lon]inanla , !- 1-, r_rn-lteutiauousjtolttottittrcp.'nllzarcscor!uluiSc,ticulatletoml.r r :

-,,-,-^l i-trhr^dirr' r\oclcfta- ,i,,,troni.",obt'los tottLlai"ol' in cazul icziriinuslculrri

vcnlral intemlediar; a'socicrt:

rulburirilor dc sensibililatc cvi{icn(iazi ii ilai nlult ltemiala-\ia

' n$cdri cotcoslclozicct nenA tallmici rJcscrisl dc Ir{aiinecu' cu edcnle

' cD'aspccl

ateloid' apar in leziuni cale interceplcazd-conexiunilc inrrc *ntrul rrcdian 5i nucleii slria[i

sau prin leziunea cenlrului nrcrlian insugiicr*cca subsuiatl I tui vogt)' Aretou-r estc date de

rutUurariu a. t.nsibiliraiC profundi 5i leziuoea nucleului trinrol anlcrior

- lulbrtrii vgzlalivc ctcianozl' cdcm al strcn:itililor' modificbri vaso'nrotolii'

- tttiburdri ae U''nni in frrjunilc talamusului din lcziuneg donrinantt iu uncori sspccl dc'

alaae senzotiala'

- rutburdri it luttctis sonru veghe Fi nllbttul okinclic

- dertuttrn lsltarlcd poarc si apgi in lcziunl bilaterolc rlc nucltului dormntedi+

Sindroame corticalc'

Sindrome|edesuferin[icorticatadifers.multduFev8rslabojlravuluiiiduPE|un!iilec3Sligatedupd. na5tcre- Simpromalologia' divcrsclor sindroanre corticsla

d{:Yine asfel din cc in cc mai strrscl

pc nrisrrrS ce copilul esle mai mic(*hema)'

Dinlrtrlir.ctlcsinrplilicarcsindrgrlrcltj(cr(iCa}g.ru|rIsil|tttt::{ir.l.trdlpri|'|,|||ilf|l|('xli:

Sinrlroru'll dc lob frottlol ! .Lcrjun iir cimprrlui 't produ c Jit!ilrant lii trct'rPil utolor 'cautra'l cu tultrur'1rt InotQrtt

:

.,,dc.ticl|arc(hcnri;rlcgicq{tlll'oIa|e.Jlacucarlc|cIi$ricilclrcrrrip}cgicic0rliC;ilC.de rcgulr Fldioli, Pridontinant tlistiii (afcctind nni alcs rrri5ciiilc

. voluntrlc)b' ic tip iitutir cpilepsia J"r;sonieni nt

Sirrrlr'r' rtrttl dc lrrlr p;rrictrll,rirrciprlalc

"l"n,un," rlc sirrdroorulrri dc lob partcirl sunt :

L rrrlbrrr;-rri dc sorsibilitrte controlnlcralc in lcziunr'a circunrvolutiei Far'ictsic ascendente cucisrrit'u1il sorr)riolopici sbnzitivc 5i cu prcdomirranla tulburirilor sens!bilinlii profitnde.L.c::iunilc citnlurilar 5 pi ? pro

Con{A$ITUIBURiRILESTtrRIIDECON'STIENTA.

Starca LJc conlticnla estc utr ptoces ccrebral ncdv cu mai lbulte componrlllc iltltotlsll(c:

-starca de gg3gg

-pgpgg1gasinclrri 9i a mediului inconjurAtor t-t**ry ttqle! adccra! ' implicar'r rezultatul

rnai multor func;ii

ccrcbrale supcriosre; senzllii' perccp|ii, rnemoric, atcnlie si motivlliq p'occsc coSnithc

Trrlburlrile stirii de coitticnlb pot fi :-susiinuiq adicir de durat{' lupS-orc sau zile

-trszitorii, ;riic!

. Iriurrlr rc(if ilclr:( sirrlFalic5 c\-ccsili: cloni,lint- Irrtru crizt cpilcltticc (drcirprr): fcniloin sru barbiturica

:. s'l-L!]'ORUL .ti CONIA,\nrbclc sr:iri sun{ (i(ilctcriz.arc de dilicitc in sistcrrtul de trczirc:in comA pacientril nu prrtc s[ ficrc7,it , iirr irr lxunor Docicntul Jc trezc$le doar penlru Jctrn tirnp.Eli0lrilie-r. Ltziurri suprnttntorialc- dcrerotini disfurtclie srcrrndarl.a trunchuitui ferrbral. po4ioneasuJrriolni:

-lrtrrtorrgir cercbmlJ !

-in l-trttul ccrcbrll nrriiv.hlllatootul sulrdural sau !-pidurnl-iuttro,'n cqrubrlla-nbccsrrl ccrcbral

,j'i

l'. Lczirrrri sublcntorirlc'. conrprinti suu distru3 forrriliiunEs rEli[ulati, Fo(iuner s.r superioartr:-hrrrrornrti:t Font;ui sru ccrcbclocsi

-inlirrctul dc trunch[ ccrtbrnl-ttnrrrrile dc trur'tclri cercbtal 5au crrcL.rlcr'(,a-rt'ccsul c..rcbclut

c. L.'ziu,ri ,ltelrholice sau difuzc:

- i nrosic:t1i i

-inlttlii(rlcningitr, rnce[aliLa). srirri lc postc ontuz-io nalq

-:rno^-ia liru ischcuria

J ripogl iccrria

-iosrrlicienlcle orqnnicc(lrcpc(ici, rcrrilir- r:rrdiac5, respirntorie).Clirric.

. Stwca dc carStienlr:ntrsrntJ

" Ciclul sotlur-1'.ghc:nlrs!-nt i. CruDpoflin!rn{ul |rrotDf:neirrtfnliorrrt, [Iri un scopn l:nnclir rr5pirrloric:ycrinbilil, poatc Ii r,'cprilrritl .

I'trttrrr g1qlg1g1 rlrui pilcicfl t in stupor sau conl le yrrr parcurge lrnlliloauele ernle:l.r\ i';:lurircn lurrtliilur vitnle(tardiorcqriratorii) si eritrrcu leztrii suplinrcnlsrr I sis(enrului

Lrrlt/;: l.

LI)ili';ru'rrti:rta rrl)irlir inrrc r;fl ttze nr\rrolouicc slru 1t;ihoecnice.

l.Lramtrrul neurclogic, e)rndena de laborntor 5i pnnclinice, st3bilirer locului qi rip,rlui hziunii:rupra/srb-tentoriali, foctll/ruultlfocalVdilrrzi. l4. Alegerea tratonrentului optim: nrcdicrl sau chilurgical.Erommul nturoloeic rl pacicntulrri in comI.

" Palpar.! scalpului pentru hematoarne-. Flexia capului pc trunclf. cu precaulie, pentnr evidlrlierei redorii de ccali .. Ie$rrtr vorbirii(V):daetr pacientol je kezetle la stimuli vcrbali sau Ia zgomotc sru la

stimuli durcroSi- ln caz'r in care nparc *.uli-r. severiiicr daca cxistd afazie..

'fcstuEl ocrrlarf(O): .

r.Pupilcle: :{alclla ld lnminr absenri: inroxicrlii cu scdative mu lcziuni de rrrnchi cerebral-rnizocoria(difercoJlt dc pcste 2nrm);It.ziu:nc parasirnpar iil-ny.l IIb-Motilitrtra cxtnocillari:

.

-olscnli: inroxicalil cu scdadve, leziuni de rrunchi ccrebral,bololism, polincuroparii.-rxcte gtobilor ocuiari ncconjugate in repsus:lc?itnc iie nt.ilI, lv. Vl sau ollslmopleqieintcmuclcrrl.

-drvierea loniril o globilor oculari:{spre membrcle panlimteJeziunc pontin6 cmrmlarenlat sau $izc fronralc

' +opusmcmtrclorparalizntclaziuncstpratentodi)i- migciri spontane alc globilor oculari(nisraynus, bobbine);keiune de tnnchi cerebral

o Exmerul moror(M):'dcfici! motor unilsteral la nembrrrt rupcrior ti inftrior:lcziune de nermn motor conlratrrc*l_suprsspinrl; dati sc asocie2it deficit.9i facial:leziune cerebralA conrralzrcrall-defic;t motor ls Ioate munbictc=lcziunc mctabolicE diluzi, rareori- leziue dc trunc\icartbnl(dar se asociaza gi .hipcrtonie 9i rcflcsc vii) sair polineuroprrie(dar se asociaet 5ihipotonie 5i arellerir)-rispuns rnotor rxprimar douprln aprigia de re{lexc dc pdstura la srimulare durcrust:

rposlura de'decorticue": h dwera lncienttrl r5sFnde cu l]e\ie.bilateralt a nrcrnbrrlorslpcrioarc ;i crtcnsic s nten:brclor inl"rliorrc, cu Jlqtic plurtari, bilarerelJ.Lczirrnca estcst pri(rntonlald=be obicci cenbraln pmfundi. rulamicd. I

tpos(L'rr de "dcccfebrare': la dunre prc;rnful r,lspunde cu estensie bilrtenll a nrenrbrelorslperiorrc * rotalie lor intrmtr pi cu r.rlensie a rnembrclor inferioarc. Lezlunca c$rr sc\.criltrlunomcrencehlici. '

rposlum ru $it(lsic bilalefch a rntmbrelor superiorrc $inrmhrclcr inlcrioJrE=lcziunc polr tine.

cu flexic sau iudilcrcnls il

apostura cu flaccidilarc u mcnrbrclor supcrioase ;i cu flcxic e r:trnbrelor inl-clioarrslezitrnc

ponloLulbori sau sPinali

- Evalu ma cvcnturlcl ort nrip5ri irlvolunl-arc:'

-convul sii: gencralirate'' fccsle

-trcmor, nriocl onii nrultifocale-cauz6 rnetlbollca

" EvaluartarcsPiralici:-hipcrpnee regulal'arcidoza ner'abolicr (tcspirT::::,:-t *nrl heparica' srrsis' lEziutrcde trunclri cercbral asociati cu cdetn

pu)monar neurogenlc'''--cicilcd ncrcgulatl(Chi1'nc-SloFas)Jaiune ccrcbrola-emirferid

bilotcmli sau dc trunqhi

crcbrrl strPcl ior' ''' 'rrarorii 5i cxpiratorii): lcziuncdc trunchi ccrcbraJ'

-aPtrcustic6(cu Pauzc lnsplntu