CARNE PORC

IMPORTANŢĂ · Creşterea porcinelor este o activitate tradiţională.· Produs de mare importanţă pentru consumul întregii populaţii.· Nivelul consumului de carne de porc/locuitor este în corelaţie directă cu producţia de carne şi puterea de cumpărare a consumatorului.· Sursă pentru schimburile comerciale.· Asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală.

EFECTIVE ŞI PRODUCŢIA DE CARNE DE PORC

    2001  2002 2003  2004 2005 2006 2007 2008 2009 20109 luni

Efective totale de porcine mii cap 4.447 5.058 5.145 6.495 6.622 6.815 6.565 6.174 5.793 5.423Producţia totală de carne în viu

mii tone 613 635 710 626 605 618 642 605 585 303

Greutatea medie kg/cap 117 119 111 105 103 113 113 114 113 105Greutate minimă pentru acordare subvenţii

kg/cap - 90-110 90-110 90-110 90-110 90-110 - - - -

Cantitatea totală de carne subvenţionată

mii tone - 160 131 141 126 - -   - -

OBIECTIVE URMĂRITE· Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de porcine în direcţia îmbunătăţii calitative a carcasei de porc.· Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de imputuri şi beneficiarii produselor finite.· Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă la export.

POLITICI AGRICOLE DE SUSŢINERE

  2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007   · HG nr. 585/2001(patrimoniu genetic)

28,2 mld lei            

 · HG nr. 756/2002(patrimoniu genetic)

  0,24 mld lei          

· HG nr 54/2002(subventii pe produs)

  4.000 lei/Kg(640 mld lei pentru 160 mii tone carne)

         

· HG nr 1556/2002-subvenţii pe produs

 

-subvenţii pentru reproducţie

     

5.000 lei/Kg(36 mld lei pentru 9 mii tone carne)7.000 lei/kg(854 mld lei pentru 122 mii tone)252,2 mld. lei pentru scrofiţe de reproducţie

       

¨ HG nr 416/2003(patrimoniu genetic)

    400.000 lei/cap(46 mil.lei)

       

· HG nr.1593/2003-subvenţii pe produs

 

-subvenţii pentru reproducţie

      8.000 lei/Kg (1.211 mld. lei pentru 151 mii tone carne)10.000 lei/Kg (1,0 mld. lei pentru 0,1 mii tone carne ecologică) 93,1 mld.lei pentru 59,0 mii scrofiţe de

     

1

reproducţie¨ HG nr 157/2004(patrimoniu genetic)

      700.000 lei/cap(64 mil.lei)

     

. HG nr.64/2005-subvenţii pe produs-subvenţii pentru reproducţie

        12.000 lei/kg (1036,5 mld. pentru 86,7 mii tone carne )77 mld.lei pentru scrofiţe la prima fătare

   

¨ HG nr 445/2005(patrimoniu genetic)

        1.270.000 lei/cap(108 mil.lei)

   

· HG nr.1853/2005-subvenţii pe produs

 

-cumpărare purcei din unităţi specializate

          100-120 lei/carcasă clasificată (148,1 mil. lei pentru 1.347,3 mii capete)50 lei/cap(0,10 mil. pentru 2,1 mii capete)

 

¨ HG nr 1608/2006(patrimoniu genetic)

          500 lei/cap(26,5 mii.lei)

 

· OUG nr.123/2006(ajutor de stat)pentru:-carcase - clasificate

-scrofite de reproducţie la prima fătare

-testul naţional de disecţie

             

100-120 lei/carcasă clasificată (154.000 mii. lei pentru 1.400 mii capete) 150 lei/cap(4.000 mii lei pentru 26,7 mii scrofiţe la prima fătare)800 lei/cap (100 mii lei)

¨ HG nr 853/2007(patrimoniu genetic)

            500 lei/cap(38,5 mii.lei)

PROGRAM  PENTRU SUSŢINEREA CĂRNII DE PORC · Ameliorarea efectivelor de porcine pentru îmbunătăţii calitative a carcasei de porc.· Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în zona rurală.· Îmbunătăţirii structurii dimensionale a exploataţilor zootehnice.· Sporirea veniturilor proprii ale crescătorilor de porcine.· Trecerea de la producţia destinată autoconsumului la producţia comercială.

OBIECTIVE DE REABILITARE ŞI REDRESARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG · Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subvenţiilor în vederea echilibrării preţului de valorificare la producător cu cheltuielile efectuate pe produs.

ÎNTÂLNIRE CU REPREZENTAŢII SECTORULUI DE PRODUCŢIE A CĂRNII DE PORC

Miercuri, 6 mai 2009, la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a avut loc o întâlnire de lucru cu reprezentanţii organizaţiilor profesionale din sectorul cărnii de porc. La întâlnire au participat reprezentanţii Smithfield, ai Cooperativei Muntenia, ai Patronatului Cărnii de Porc şi ai Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România. Şedinţa a fost condusă de domnul consilier Daniel Botănoiu. La discuţii au participat, de asemenea, specialişti din cadrul MAPDR, responsabili de sectorul zootehnic.

Organizaţiile profesionale prezente au înaintat propuneri privind acordarea de sprijin financiar în sectorul porc, pentru diminuarea efectelor crizei existente în acest moment la nivel mondial. Propunerile au privit:

prelungirea aplicării prevederilor Legii 150/2003 privind creditul agricol de producţie;

2

susţinerea programelor de biosecuritate în ferme; susţinerea programelor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi a standardelor de bunăstare a animalelor; sprijin financiar în cuantum de 80% din valoarea investiţiilor de mediu şi 50% din cheltuielile pentru stocarea şi utilizarea dejecţiilor ca

îngrăşământ organic; sprijin financiar pentru creşterea performanţelor în sectorul de reproducţie; construcţia de ferme pentru reproducţie;

S-a stabilit ca luni, 11 mai 2009, să aibă loc reuniunea grupului de lucru tehnic pe sectorul cărnii de porc, pentru a găsi soluţii de implementare a celor propuse, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene, astfel încât să poată fi stabilită o strategie clară şi sustenabilă pentru perioada 2010-2013.Următoarea întâlnire a grupului de lucru va avea loc vineri, 15 mai.

Biroul de presă al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Data publicarii: 7-05-2009

Embargoul impus de UE la exporturile de carne de porc si porci vii va afecta industria  autohtona.» Piata romaneasca va fi caracterizata de o concurenta neloiala intre producatori.» Presedintele ANSVSA spune ca embargoul ar putea fi ridicat mai devreme de finele anului 2009.

 

Afacerile producatorilor din industria carnii vor inregistra pierderi majore dupa ce Uniunea Europeana a prelungit embargoul privind importurile de carne de porc si porci vii proveniti din Romania pana la sfarsitul lui 2009, din cauza persistentei pericolului de pesta porcina. "Pierderile noastre vor fi foarte mari", ne-a declarat ieri vicepresedintele companiei Angst, stefan Padure. "In plus, ne vom confrunta cu o concurenta neloiala pe piata romaneasca", mai spune acesta.

Concurenta neloialaVicepresedintele Angst considera ca, prin interzicerea exportului de carne si preparate din carne de porc pe piata Uniunii Europene, producatorii care au facut investitii pentru alinierea unitatilor de productie la standardele europene vor concura pe piata autohtona cu cei care nu au facut astfel de investitii, data fiind perioada  de tranzitie negociata cu autoritatile de la Bruxelles pana in 2009. "Compania Angst a facut pana acum investitii de peste 7 milioane de euro. Nu le putem amortiza prin pret, pentru ca ne confruntam cu aceasta concurenta neloiala", mai spune vicepresedintele Angst.

Romania are protejate pe piata Uniunii Europene doua produse – carnatul de Plescoi si salamul de Sibiu. "Nu putem exporta prin prelungirea embargoului nici una dintre aceste doua marci – afirma stefan Padure. Dat fiind faptul ca embargoul presupune interdictia vanzarii pe piata Uniunii Europene a carnii si produselor din carne de porc obtinute la o temperatura de fierbere mai mica de 70 de grade, cu aceste produse crud-uscate nu mai avem nici o sansa sa iesim prea curand. Am putea exporta crenvurstii sau salamurile fierte, dar concurenta este acerba pe aceste produse, iar singurul nostru atu, forta de munca ieftina, a disparut." Vicepresedintele Angst afirma ca, la ora actuala, se inregistreaza un deficit mare de  forta de munca si in sectorul industrializarii carnii. "Transatorii si macelarii calificati au plecat in Spania si Italia. Cei care au ramas sunt platiti aproape la nivelul din UE", explica acesta.  

Situatie grava in RomaniaIn momentul aderarii la UE, la 1 ianuarie 2007, embargoul era valabil pana la 30 septembrie, insa pesta porcina nu este controlata – mentioneaza documentul Comisiei Europene. Reuniti miercuri la Bruxelles, experti veterinari din cele 27 de state membre au decis prelungirea diferentiata a acestor masuri, ca urmare a numarului inegal de focare de infectie detectate. "Situatia este deosebit de grava in Romania, unde in august au fost detectate cazuri in marile ferme comerciale si 164 de cazuri in micile ferme de crestere a porcilor, in primul semestru al anului 2007" – conform aceleiasi surse.

Ce sanse avem?Romania va putea solicita mai devreme de finele anului 2009 ridicarea embargoului impus de UE privind importurile de carne de porc si porci vii proveniti din Romania, daca nu va mai inregistra nici un focar de pesta porcina clasica timp de sase luni, a declarat, pentru Rompres, presedintele Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis. Acesta a precizat ca CE ia decizii pe termen lung, din cauza procedurilor, dar, in cazul in care tarile cu interdictii demonstreaza ca indeplinesc conditiile impuse, pot solicita mai devreme ridicarea embargoului.

Heaven’s Pig, din judetul Arges, a deschis, la jumatatea lunii august, primul sau magazin de produse din carne, in Pitesti. Compania, parte a Grupului Iragri, este, de asemenea, in curs de finalizare a negocierilor pentru achizitionarea unei mezelarii. Administratorul Nicolae Mantu a sesizat oportunitatile de achizitii ale unei piete in criza si a iesit la cumparaturi.

“Magazinul acesta este un proiect pilot, fiind, speram, primul dintr-un lant de 10-15, a declarat, pentru revista Fabrica de Carne, dl Mantu. Urmeaza ca, intr-o luna, doua, sa analizam rezultatele si sa calculam profitabilitatea. Inca nu ne-am stabilit un slogan, insa ne bazam pe atragerea clientilor prin oferirea de carne proaspata, direct de la producator.

3

De la momentul in care este sacrificat animalul si pâna la cel in care carnea ajunge in galantare, trec aproximativ 4 ore si jumatate”, precizeaza adminstratorul Heaven’s Pig. Compania argeseana detine, in momentul de fata, o ferma de ingrasare a porcilor, cu o capacitate de 3.000 de capete si o retea de distributie de carne proaspata. Magazinul face parte din strategia de dezoltare pe orizontala a companei, care mai are proiecte depuse pentru accesarea de fonduri europene, ce prevad constructia unui abator si a unei ferme de reproductie porci, cu o capacitate de 750 de scroafe. “Incercam sa construim un puzzle, sa controlam intreg lantul din care rezulta produsul cu care ne prezentam in fata consumatorului. In acest moment, ne mai lipsesc ferma de reproductie si abatorul propriu”, subliniaza dl Mantu.

Ferma de ingrasare a porcilor, detinuta din noiembrie 2009 de Heaven’s Pig, beneficiaza de cereale pentru furaje de la Agronat, divizia de agricultura a Iragri (companie cu 17 actionari, români si italieni) care administreaza aproximativ 2.500 de hectare de teren, parte proprietate, parte in arenda. “Anul trecut recolta a fost slaba din punct de vedere calitativ, dar am cautat totusi sa o valorificam la un pret cât mai bun. Am achizitionat asfel ferma de la Golesti si am folosit cerealele ca hrana pentru animale”, explica Nicolae Mantu.

Investitia de la Golesti a fost realizata in 2007 cu fonduri SAPARD si s-a ridicat la o valoare de 2.000.000 de lei. Mihai Serbanescu, inginerul zootehnist care se ocupa de aceasta, a precizat pentru FDC ca ferma a fost utilata cu tehnologii de ultima generatie si necesita supravegherea a numai 3 angajati. “Halele sunt sub patent austriac, constructia silozurilor a fost stabilita de firma franceza Privee iar, in ceea ce priveste tehnologiile de functionare, am colaborat cu firma Tehnofavorit din Cluj”, spune ing. {erbanescu. Animalele, rasa Pietrain, sunt hranite printr-un sistem complet automatizat si ajung de la 25 de kg la 110 kg in trei luni.

Heaven’s Pig abatorizeaza deocamdata animalele la abatorul Rador si vinde carnea prin reteaua proprie de distributie si, mai nou, prin magazinele proprii: “Am incercat, acum un an (decembrie 2009), sa incheiem contracte cu patronii de abatoare, insa nimeni nu a fost dispus la asta. Spuneau “imi dai telefon mâine si eu iti spun ce pret iti dau si cât iti cumpar, poimâine”. Asa nu ai cum sa-ti construiesti o afacere si sa dispui de un cash-flow pentru a face fata platii furnizorilor si celor de la bugetul de stat. Singura solutie pe care am gasit-o, la acea vreme, a fost sa facem o mica distributie. Am achi-zitionat trei masini Iveco si am platit doar abatorizarea porcilor, dupa care ne-am luat produsele si le-am distribuit noi. Asta ne-a salvat in decembrie 2009 când s-au taiat subventiile, si 30% dintre micii fermieri nu au mai populat. Datorita distribuitiei proprii, am reusit sa ramânem pe piata si sa repopulam ferma“, precizeaza dl Mantu. In acest moment, proiectul de constructie a abatorului propriu este in curs de aprobare. “Sunt fonduri europene foarte multe dar, ca sa le accesezi… Noi avem acest proiect de 2 milioane de euro (constructia abtorului, n.r.) si numai intocmirea dosarului si documentarea au durat cam un an de zile. Va dati seama ce inseamna pentru un mic femier care nu are putere finaciara sa mearga si sa sustina un astfel de proiect? N-are nicio sansa. Birocratia este foarte

4

mare”, mentioneaza Nicolae Mantu.

Aministratorul Heaven’s Pig considera ca: “domeniul asta (al agriculturii n.r.) este foarte putin valorificat acum, insa are potential si ne-ar putea scoate din criza daca politicile statului ar fi orientate catre aceasta zona. Din pacate, agricultura si zootehnia au cam fost lasate de o parte. Sper ca guvernantii sa se mai trezeasca putin”. Intre timp, compania isi continua politica de achizitii: “Purtam discutii pentru achizitionarea a inca o ferma pentru ingrasat porci, ceea ce inseamna ca vom ajunge la 35.000 de capete pe an”, incheie optimist Nicolae Mantu.

In industria alimentara, procedurile de igiena trebuie sa asigure securitatea produselor alimentare din punct de vedere microbiologic, ameliorarea proprietatilor senzoriale si nutritive ale acestora si prelungirea duratei limita de vânzare, de consumare si de utilizare optima. In cazul produselor alimentare ca atare, strategia aplicarii igienei implica evitarea contaminarii cu microorganisme in contact cu mediul extern, distrugerea microorganismelor si inhibarea microorganismelor care nu au putut fi distruse.

Când vine vorba de igienizarea spatiilor de productie, principalele etape sunt curatenia si dezinfectia. Igiena spatiilor de productie este un procedeu foarte important, pentru ca se elimina astfel riscurile contaminarii incrucisate a produselor in spatiul de procesare. In industria alimentara, igienizarea prin caldura se foloseste mai ales ca abur saturat sub presiune, care are o eficacitate germicida mai mare decât caldura uscata.

Aplicarea pe suprafete deschise si pentru conducte se face prin intermediul unor dispozitive speciale (pistoale de abur, instalatii de sterilizare cu abur etc.). Obiectele de dimensiuni mici se pot dezinfecta prin fierbere sau autoclavare.

Caldura are avantajul ca este foarte eficace asupra tuturor tipurilor de microorganisme, ieftina si nu lasa niciun fel de reziduuri toxice. Aplicata, insa, pe suprafete murdare si puternic contaminate, usuca depozitele de murdarie, care devin si mai aderente si protejeaza microorganismele pe care le inglobeaza. Ultraviolete In industria alimentara, radiatiile ultraviolete se folosesc mai ales pentru dezinfectia aerului din incaperile de productie si depozitare si pe suprafete. Ca urmare a ozonului degajat, alimentele bogate in grasimi pot produce râncezire. Pentru dezinfectie, se folosesc lampi cu presiune scazuta de vapori de mercur, care emit radiatii cu lungime de unda de 240-280 nm, interval in care efectul germicid este maxim. Cele mai sensibile sunt bacteriile Gram negative nesporulate, urmate de cocii Gram pozitivi, sporii bacterieni si fungici si de virusuri. Efectul radiatiilor ultraviolete este influentat negativ de prezenta prafului si a peliculelor tulburi sau care contin grasimi. Pentru aceste motive, utilizarea radiatiilor ultraviolete se limiteaza in special la dezinfectia aerului. Aceasta metoda de igienizare a spatiului de procesare este completata de curatarea fizica a incaperii, prespalarea suprafetelor cu apa incalzita la aproximativ 50 de grade Celsius, curatarea chimica, cu ajutorul solutiilor chimice si clatire.

Atmosfera modificata Un fapt foarte important, care trebuie luat in considerare atunci când se analizeaza calitatile nutritive ale carnii, este acela ca metodele uzuale de conservare influenteaza negativ proprietatile ei nutritive si organoleptice. Astfel, se prefera procedeele neagresive, ca utilizarea temperaturilor de refrigerare, care modifica intr-o mai mica masura insusirile senzoriale si nutritionale ale carnii. Ambalarea carnii proaspete are ca scop mentinerea culorii rosiatice si evitarea aparitiei germenilor patogeni anaerobi. Daca pastrarea carnii prin refrigerare are avantajul unor consumuri energetice si dotari mai putin costisitoare pentru producerea frigului pe toate verigile lantului frigorific, inconvenientul principal ramâne durata de pastrare a carnii destul de redusa, de maximum 8 zile. In ultimii ani, au fost puse la punct o serie de procedee de conservare care sa sporeasca durata de viata a produsului: unul dintre acestea este ambalarea in atmosfera modificata (MAP).

Atmosfera modificata utilizeaza azotul, dioxidul de carbon sau oxigenul, iar alegerea gazului protector depinde de natura produsului si de posibilele deteriorari ale acestuia. Procedeul de ambalare in atmosfera modificata se foloseste mai ales pentru produse sub forma de bucati, pulberi, granule (condimente, supe in pulberi, ceai, lapte praf, alimente pulverulente pentru sugari, produse refrigerate). Aceasta metoda moderna de conservare, care utilizeaza proceduri neagresive, nedistructive si necontaminante pentru produsele alimentare in general si pentru carnea proaspata in particular, combina refrigerarea cu atmosfera modificata de gaze in interiorul ambalajului. Dioxidul de carbon este cel mai utilizat gaz in procedeul de ambalare in atmosfera modificata, insa si oxigenul, desi responsabil pentru degradarea produselor alimentare si pentru dezvoltarea microorganismelor aerobe, poate fi utilizat pentru conservare. Prin acest procedeu, produsele sunt ambalate de obicei in film celulozic/polietilena, caracterizat prin impermeabilitate fata de vaporii de apa.

Criza economica a schimbat necesitatile de echipamente ale producatorilor din industria carnii, reducând posibilitatea achizitionarii unei intregi linii de productie. Utilajele noi trebuie, astfel, sa fie adaptabile tehnologiilor deja existente in fabrici, sa fie eficiente, silentioase si sa economiseasca resursele de materii prime si energie. Tocmai pe aceste caracteristici insista si producatorii de echipamente in prezentarile lor, garantând o functionare optima de mai multi ani si o nevoie de service redusa. Gasiti mai jos o selectie de sase utilaje de ultima ora, programabile electronic, fiabile si usor de igienizat.

5

Echipament de control al procentului de grasime din carne ProFoss Compania daneza Foss a lansat, in luna iulie a acestui an, linia ProFoss de analiza a continutului de grasime din carnea procesata. Echipamentul ana-lizeaza continuu materia prima, ajustând continutul pentru a permite pastrarea unui procent constant de grasime. Spre deosebire de majoritatea echipamentelor similare,

Pro-Foss poate fi integrata usor oricarei linii de productie, indiferent de marca acesteia, fiind de mare ajutor mai ales in cazul produselor precum salam, cârnati sau mortadella. Unitatea de analiza este instalata intr-o carcasa solida, de unde transfera, la intervalele dorite, informatii catre un monitor electronic. Rezultatele masurarii au acelasi nivel de acuratete ca si cele de laborator. Sursa: www.foss.dk

Linia de umplut tavi ATF 120 – Grasselli Garantata timp de trei ani, linia de umplut tavi ATF 120 a producatorului italian Grasselli este complet independenta si programabila dupa dorinta. Continutul poate fi asezat in tavi, in grupuri de una, doua sau trei felii sau in diverse alte combinatii alese cu usurinta de programator. Echipamentul, alcatuit in intregime din otel inoxidabil, are doua linii separate de productie ce pot fi setate diferit. Toate miscarile sunt servo-controlate pentru a garanta precizie totala si pentru a mentine curate marginile tavilor inainte de sigilare. De asemenea, toate piesele care intra in contact cu materia prima pot fi indepartate si spalate separat.

Sursa: www.grasselli.com

6

Robotii de alimentare seria HP E de la Vemag Compania daneza Foss a lansat, in luna iulie a acestui an, linia ProFoss de analiza a continutului de grasime din carnea procesata. Echipamentul analizeaza continuu materia prima, ajustând continutul pentru a permite pastrarea unui procent constant de grasime. Spre deodebire de majoritatea echipamentelor similare, Pro-Foss poate fi integrata usor oricarei linii de productie, indiferent de marca acesteia, fiind de mare ajutor mai ales in cazul produselor precum salam, cârnati sau mortadella. Unitatea de analiza este instalata intr-o carcasa solida, de unde transfera, la intervalele dorite, informatii catre un monitor electronic. Rezultatele masurarii au acelasi nivel de acuratete ca si cele de laborator.

Sursa: www.foss.dk

Utilaj de gatit de mare viteza FPC Produse in Olanda, utilajele modulare FPC ofera posibilitatea gatirii rapide a liniilor de cârnati. Produsele sunt incalzite simultan pe ambele parti, astfel incit transferul de temperatura sa fie maxim. Schimbul rapid de energie, precum si racirea imediata garanteaza o micsorare minima a produsului, fara arderea suprafetei exterioare. Totodata, operatorul poate alege gradul de colorare a produselor. Dimensiunea si forma acestora ramân neschimbate, multumita transportarii pe o banda performanta. Masinile sunt programabile de la un panou electronic intuitiv, usor de utilizat de catre toti angajatii.

Sursa: www.foodprocessingconcepts.com

Masina performanta de recuperare a carnii de pe oase Utilajul DMM 10 Townsend este destinat producatorilor de cârnati, salam si mortadella, din carne de vita, oaie sau porc, putând procesa pâna la 900 de kg de materie prima pe ora. Intr-o prima etapa, utilajul selectioneaza oasele de anumite dimensiuni si le directioneaza catre camera de presare, unde carnea este recuperata fara a genera fragmente de os care sa necesite scanare ulterioara. Dupa trecerea printr-un filtru, oasele ajung intr-un container special, iar carnea poate fi transportata catre utilajele de productie a hamburgerilor, cârnatilor etc. Are dimensiunile de 3255 mm X 1755 mm X 1870 mm si greutatea de 2400 de kg. Compania americana Townsend are si o unitate de productie in Olanda.

Sursa: www.townsendg.com

Mixerele Karl Schnell

Compania germana Karl Schnell ofera producatorilor din industria carnii mixere cu capacitate de la 30 la 6000 de litri, controlate de la un panou central si echipate cu platforma de ridicare, sisteme de racire, de vacuum, de masurare a temperaturii si de cântarire. Acestea pot amesteca materie prima de orice vâscozitate si temperatura si pot fi conectate, cu mici ajustari, la majoritatea echipamentelor existente deja in fabrici. Potrivit evaluarilor din

7

revistele europene de specialitate, cele mai importante caracteristici ale acestor mixere sunt fiabilitatea, costurile mici de intretinere si igienizarea usoara si rapida.

Sursa: www.karlschnell.de

Pusă la zid în ultimii ani, carnea de porc este în atenţia nutriţioniştilor, cu excepţia maladiilor civilizaţiei, care mai scad puţin din popularitatea greu câştigată.

Prin carne se înţelege musculatura striată a carcasei animalului sau păsării, împreună cu toate ţesuturile cu care vine în legătură naturală, adică împreună cu ţesutul conjunctiv, ţesutul gras, ţesutul osos, vasele de sânge şi nervii care se găsesc în musculatura striată. Compoziţia chimică a cărnii de porc este determinată de proporţia diferitelor ţesuturi, proporţie care variază în funcţie de vârstă, specie, starea de îngrăşare şi regiunea anatomică.

SURSĂ DE NUTRIENŢIProteinele furnizate de carnea de porc de calitate (musculatura) sunt proteine de prima calitate, adică furnizează toţi aminoacizii esenţiali necesari în proporţiile apropiate ale proteinei etalon.

Lipidele din carnea de porc (reprezentând în medie circa 7,5 g/100 g carne), sunt o sursă importantă de acid linoleic conjugat, care în lumina celor mai recente studii (Departamentul de ştiinţa alimentului şi tehnologii de la Universitatea din Nebraska, SUA) poate furniza protecţie împotriva unor forme de cancere, precum şi a unor afecţiuni cardiace datorită proprietăţilor sale antioxidante.

Carnea de porc este şi o excelentă sursă de vitamine şi oligoelemente, asigurând necesarul între 10% (pentru acidul pantotenic) şi 65% (pentru tiamină - vitamina B1) din doza zilnică recomandată. De asemenea, este o sursă excelentă de piridoxină, ciancobalamină, biotină, niacină - vitamine liposolubile indispensabile unui metabolism sănătos.

Mineralele conţinute de carnea de porc asigură între 9% (pentru fier) şi 36% (pentru zinc) din doza zilnică recomandată, dar şi de fosfor şi magneziu. Căutăm în alimente exotice (muşchi argentinian, somon norvegian, brânză elveţiană etc.) sursa noastră zilnică de zinc, importantă atât pentru funcţionarea pancreasului cât şi pentru creşterea imunităţii organismului, fiind implicat în formarea anticorpilor, şi uităm de o sursă foarte la îndemână şi foarte autohtonă şi tradiţională în dieta românească - carnea de porc.

Dieta ideală este dieta care ştie să combine într-un echilibru perfect toate darurile naturii, căci "natura a făcut mai bine".

Carnea de porc se va scumpi cu până la 25%, în 2010, în lipsa subvenţiilor, spun producătorii

Publicat03.12.2009 11:45Ultima modificare03.12.2009 11:48

Există 5 păreri pe această temă.

Yahoo Messenger Facebook Digg Delicious StumbleUpon Twitter

8

Preţul cărnii de porc se va majora cu până la 25%, încă din primele luni din anul 2010, dacă România nu va obţine din partea Comisiei Europene o prelungire a perioadei în care se pot acorda ajutoarele de stat, au declarat pentru NewsIn reprezentanţii marilor producători din domeniu.

"Subvenţia pe cap de animal reprezintă aproximativ 20% din costul de producţie al cărnii de porc, iar în lipsa acesteia, producătorii nu vor avea cum să susţină costurile. Astfel, ne putem aştepta ca din primele luni ale lui 2010 preţul cărnii de porc să crească cu peste un leu pe kilogram", a declarat pentru NewsIn preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc, Gheorghe Caruz.

Astfel, acesta a explicat că dacă, în prezent, un kilogram de carne de porc în viu poate fi cumpărat cu circa 5,2 lei, după primele luni din 2010 acesta ar putea ajunge până la 6,4 lei/kilogram.

"Cred că în alte condiţii vor dispărea producătorii, pentru că oricum sunt în pierdere. Dacă nu se găseşte o soluţie ca şi producătorii să poată obţine cât de cât profit ei vor închide. De asemenea, o altă situaţie gravă va fi reducerea efectivelor de animale, mai ales în contextul în care deja unele firmele mari au început să ia această măsură", a mai spus Caruz.

De asemenea, preşedintele grupului Agricola Bacău, care deţine ferme de porci, Grigore Horoi, a declarat pentru NewsIn că o scumpire cu circa 25%, la raft, a cărnii de porc ar putea apărea la începtul primăverii 2010, dacă autorităţile nu reuşesc să prelungească acordarea ajutoarelor de stat pentru acest sector.

"Dacă nu se prelungeşte sau nu se înlocuieşte acest sprijin financiar pentru creşterea animalelor, ne putem aştepta la sfârşitul primului trimestru din 2010 la o creştere a preţului cărnii de porc la raft cu circa 25%. Exploataţiile şi procesarea din România au ajuns la nivelul altor ţări din Vest şi producem la aceeaşi calitate, aşa că merităm să beneficiem şi noi de subvenţii mari asemenea lor", a explicat Horoi. 

În plus, directorul executiv al Patronatul Român al Cărnii de Porc, Stanca Tudor, a explicat că efectul neacordării subvenţiilor va fi resimţit mai puternic de producători, în contextul în care va avea loc în perioada cea mai slabă din an din punct de vedere al vânzărilor de carne de porc.

"Creşterea preţurilor ţine şi de piaţă. Nenorocirea este că neacordarea subvenţiilor începe de la 1 ianuarie şi se suprapune cu cea mai proastă perioadă de piaţă din an. În industria cărnii de porc există o anumită periodicitate de la 1 ianuarie până la 1 mai piaţa este foarte proastă. Până acum costurile erau susţinute prin aceste subvenţii, iar dispariţia lor va duce la o creştere a aceastora, care se va reflecta ulterior în preţul final al produselor. Acest lucru ar putea înseamna circa 22% creştere, de la începutul anului", a declarat Stanca Tudor.

Pe de altă parte, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) şi acţionarul producătorului de mezeluri, Angst, Sorin Minea, e declarat că piaţa românească nu ar suporta o creştere importantă a preţului cărnii de porc. "Comerţul intracomunitar e liber, 70% din materia primă se cumpără din Europa. Dacă piaţa europeană va păstra acelaş trend şi leul nu se va prăbuşi, preţurile pot rămâne aceleaşi. E foarte greu să cred că preţurile vor creşte pentru că piaţa nu va putea suporta o asemenea majorare. Gradul de suportabilitate al pieţei este la un anumit nivel, deja se lucrează la limita subzistenţei", a spus Minea.

Totodată, marii producători de carne de pui declarau recent pentru NewsIn că preţul produselor obţinute de aceştia va creşte începând cu 2010 cu până la 20%, ca efect al neacordării subvenţiilor, iar unii producători ar putea chiar să renunţe la această activitate.

Tendinţe în cercetarea şi creşterea porcinelor

Din toate timpurile, forţa dezvoltării agriculturii a fost propulsată de necesitatea asigurării hranei unor populaţii şi cu atât mai mult acum, la începutul acestui nou mileniu, când omenirea îşi pune întrebări îngrijorătoare asupra modului în care va evolua viitorul ei.

9

Organismele internaţionale abilitate estimează că, până în anul 2030, producţia agricolă ar trebui să se dubleze pentru a asigura o hrană decentă populaţiei existente în prezent, dar pe de altă parte se apreciază că, până în acel an, creşterea populaţiei va depăşi 10 miliarde locuitori.

În cadrul agriculturii şi industriilor asociate, un loc extrem de important îl ocupă producţia de carne de porc. Datele statistice arată că, pe plan mondial, carnea de porc depăşeşte 40% din totalul consumului de carne, iar pentru unele ţări chiar 50%. Mai mult, consumul de carne de porc s-ar putea să crească în viitor, ca urmare a reticenţei consumatorului faţă de carnea de vită, pe de o parte şi, pe de altă parte, a reconsiderării nutritive şi dietetice a cărnii de porc.

Transformări spectaculoase

Industria creşterii porcinelor are o pondere importantă în multe regiuni ale globului, cu milioane de porci produşi anual, asigurând mii de locuri de muncă.În ultimii 50 de ani, în acest sector s-au produs transformări remarcabile, care nu s-au înregistrat la nicio altă specie.

Spre exemplu, este suficient să amintim că populaţiile de porci crescute azi au cu 50% mai puţină grăsime faţă de cele cu 50 de ani în urmă.

În ciuda acestor progrese, în ultimul deceniu am asistat la o nouă serie de încercări de reforme în acest sector, pe toate planurile: tehnic, economico-organizatoric şi de management.

Toate aceste transformări au fost generate de cerinţele consumatorului şi de aspiraţiile către eficienţa economică şi au avut ca forţă cercetarea ştiinţifică.

În ultima perioadă, cerinţa consumatorului a vizat, în primul rând, securitatea alimentaţiei, deoarece încrederea consumatorului (în special cel european) în agricultură şi industria alimentară a fost zdruncinată de unele evenimente, cum au fost problemele dioxinei sau epizootia de encefalopatie spongiformă.

Cu faţa spre cercetare

De această situaţie au profitat din plin supermarket-urile care, erijându-se în apărătorii consumatorilor, au întreţinut de multe ori aceste psihoze, creând presiuni artificiale asupra producătorilor.

În orice caz, în acest moment, aşa cum a declarat comisarul pentru sănătate al UE, „este clar că toate eforturile trebuie focalizate, în prezent, pentru recâştigarea încrederii consumatorului în producţia agricolă şi industria alimentară.“

Forţa chemată să rezolve atingerea acestui deziderat şi armonizarea lui cu profilul producătorului este cercetarea ştiinţifică.

În ultimii ani a fost bine înţeles faptul că problemele practice nu pot fi rezolvate doar printr-o cercetare superficială aplicativă, fiind absolut necesară o întoarcere la bază, la cercetarea fundamentală.

Competiţia pe piaţă este foarte dură şi toţi cei care au crezut că agricultura şi industria alimentară sunt sectoare vechi, conservatoare şi progresează lent s-au înşelat şi au fost eliminaţi, fiind prinşi nepregătiţi de evoluţia pieţei.

Învingătorii s-au detaşat dintre cei care au răspuns prompt la schimbări, propunând alternative bine fundamentate ştiinţific.

O reconsiderare necesară

O schimbare de optică s-a produs şi în ceea ce reprezintă porcul pentru omenire, şi anume:

• sursă de hrană;• sursă de materii prime pentru industria biofarmaceutică şi medicină;• sursă de materii prime pentru industria uşoară.

Ca sursă de hrană, carnea de porc merge pe două direcţii principale: carne proaspătă pentru măcelărie şi carne pentru procesare. Parametrii de calitate a cărnii înregistrează diferenţe pentru cele două direcţii, însă ca deziderate comune rămân uniformitatea carcaselor, procentul de ţesut muscular în carcasă şi proporţia de carne în regiunile anatomice dorite de industrie.

Pentru industria biofarmaceutică şi medicină trebuie arătat că peste 40 de produse utilizate în tratamente umane provin din ţesuturi de porcine, la care trebuie adăugate valvele cardiace şi xenotransplantul de organe.

În industria uşoară pot fi prelucrate o serie de subproduse, cum ar fi: pielea, părul şi copitele, astfel încât acest minunat organism viu poate fi folosit în totalitate pentru beneficiul omenirii, fără a irosi nimic.

10

Ţinând cont de aceste considerente, cercetarea ştiinţifică este singura forţă care, în final, va da răspunsuri diversităţii de probleme ridicate de producători, procesatori şi consumatori.

Problema reorganizării şi susţinerii acestei activităţi, precum direcţiile şi priorităţile domeniului, rămâne complexă şi este necesar să fie tratată separat.

Dr. Ştefan MANTEA, cercet. şt. princ. gr. IIng. Mariana SANDUREVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2008

Importanţa creşterii suinelor

În ţara noastră creşterea suinelor este o tradiţie, românii fiind mari consumatori de carne de porc. Creşterea suinelor este o afacere rentabilă în momentul în care este făcută corespunzător, porcul furnizează 47-48% din totalul producţiei de carne.

Ca importanţă zootehnică, porcul se situează pe locul 2 după taurine. Pe lângă carnea de porc, se obţin şi alte produse care sunt foarte valoroase cum ar fii grăsimea, piele, părul, gunoiul de grajd.

Pe piaţă este o cerere din ce în ce mai mare de proteină de origine animală şi implicit de carne de porc. Din aceasta cauză a trebuit să se realizeze o creştere a efectivelor de animale, diversificând în acelaşi timp rasele de porci.

În ultimii ani, consumatorii au optat pentru o carne de porc din ce în ce mai slabă (fără grăsime). Pentru a satisface cererea consumatorilor, rasele de porcii au trebuit sa fie perfecţionate, implicit cu aceasta a trebuit să se perfecţioneze şi tehnologia de creştere.

Datorită însuşirilor ei, această specie prezintă foarte multe avantaje, atât economice cât şi sociale:

- această specie se adaptează foarte bine la toate condiţiile de mediu acestea nefiind pretenţioase nici la hrană nici la climă. Din această cauză porcii pot fii crescuţi în toate zonele ţării;

- suinele fiind o specie omnivoră, ele valorifică foarte bine o gamă mare de furaje (cereale, leguminoase, bostănoase, rădăcinoase, resturi din industria alimentară), toate acestea fiind valorificate cu maximul de eficienţă economică;

- suinele au o precocitate ridicată, atât la producţia de carne cât şi la reproducţie;

- prolificitatea este deosebită la această specie (8-12 produşi, chiar şi mai mult la rasele specializate);

- gestaţia are o durată foarte mică, 114-115 zile;

- suinele au o fecunditate ridicată, diferenţele făcându-se doar în sistemul de exploatare;

- suinele valorifică hrana mai economic decât alte specii, au un randament la sacrificare ridicat, între 72-82%, valoarea energetică a cărnii este foarte ridicată;

- din carcasa unui porc se folosesc atât produsele secundare, cât şi subprodusele

Referat despre Tendinte si perspective in cresterea porcinelor in RomaniaPonderea de 85% din efective in gospodariile familiale si 75% din efectivul de scroafe matca arata o structura dispersiva cu probleme in aplicarea programului de ameliorare, a tehnologiilor moderne de furajare si exploatare.

Calitatea porcinelor crescute in Romania poate fi impartita in doua astfel:- o calitate corespunzatoare in unitatile de crestere intensiva;- o calitate inferioara in gospodariile familiale.

De remarcat procentul scazut de tesut muscular in sistemul de exploatare gospodaresc 42% cu o eficienta scazuta datorita consumului specific 8 kg/kg spor si a varstei la sacrificare 300 zile. In 2003 ca urmare a subventiilor masive acordate de tarile exporta-toare de carne de porc s-a creat o criza in cadrul sectorului, crescatorii neputand valorifica eficient productia pe piata interna.

Fata de aceasta situatie, sectorului de cresterea porcinelor in pre-gatire pentru integrarea in Uniunea Europeana, ii revin o serie de sarcini care in mare

11

pot fi sintetizate astfel:- organizarea sectorului in forme asociative (exploatatii, asociatii, patronate s.a.);- respectarea standardelor minime de protectie a suinelor in asigurarea conditiilor de exploatare;- masuri pentru protectia mediului in fermele de porcine;- aplicarea programului de ameliorare care sa duca la realizarea unui produs corespunzator pentru piata comuna europeana obtinut din utilizarea unor linii materne si paterne cu potential genetic superior intr-o combinatie optima pentru obtinerea unor carcase cu procent mare de carne (peste 55%);- administrarea unor furaje de calitate coroborate cu structura materialului genetic;- renuntarea la vaccinarea antipestoasa;- folosirea celor mai ieftine mijloace de productie, capital, munca si tehnologii care prin eforturi tehnice minime sa duca la obtinerea carnii de porc conform cu standardele europene.

In rezolvarea celor de mai sus, in tara, s-au efectuat urmatoarele:1) Elaborarea si punerea in aplicare a Programului de ameliorare la porcine (2003). Ameliorarea efectivelor de porcine este posibila prin utilizarea unor reproducatori cu inalta valoare genetica care in parte se gasesc in tara (tabelul 5).

2) Lucrari pregatitoare pentru implementarea sistemului EUROP.Astfel in anul 2003 s-au parcurs urmatoarele etape:- alcatuirea probei nationale (minimum 120 carcase);- alegerea aparatelor (Fat-o-Meat’er, Ultra Fom 200, Ultra Fom 300, Z.P.);- efectuarea disectiilor conform cu cerintele U.E.;- prelucrarea statistica a datelor;- instruirea primilor clasificatori si controlori;- elaborarea legislatiei pentru implementarea sistemului si aplicarea preturilor diferentiate la carcasa de porcine pe baza calitatii.

3) Subventia pentru carnea de porc de 8.000 lei/kg care sa protejeze productia romaneasca de importurile de carne care s-au facut in ultima perioada.

Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor in Romania in conditiile integrarii in U.E.

In aceasta perioada cercetarea stiintifica are o importanta deosebita atat pentru ridicarea sectorului la standardele cerute pentru integrare cat si pentru satisfacerea cerintelor consumatorului pentru carnea de porc. In viziunea reglementarilor U.E. cercetarii ii revin urmatoarele sarcini:- promovarea cresterii porcinelor cu respectarea normelor de protectia animalelor si a mediului;- cercetari la cerere (ameliorare, furajare, reproductie, tehnologii etc.);- sarcini de control pe baza legii zootehniei;- testarea performantelor si evaluarea valorii de ameliorare;- instruiri si cursuri pentru fermieri si specialisti;- informatii si consultanta pentru fermieri;- sarcini economice pentru autofinantare

Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor din Romania se desfasoara la S.C. ROMSUINTEST PERIS S.A. societate comerciala infiintata in 1991 din Institutul de Cercetare si Productie pentru Cresterea Porcinelor – Peris. Structura personalului si domeniile de cercetare sunt prezentate in tabelul 6.

Factorii care influenteaza cresterea porcilor

Cresterea si ingrasarea porcilor, in gospodaria familiala reprezinta o necesitate obiectiva, deoarece prin aceste indeletniciri se asigura necesarul de carne pentru consum propriu, iar prin extinderea numerica si crearea exploatatiilor de semisubzistenta, acestea pot deveni aducatoare de venituri in zonele de ses, unde cerealele obtinute la preturi avantajoase pot fi valorificate eficient.

 

Pentru a realiza 1 kg de crestere in greutate, porcii au nevoie de 3,5-4,5 UN, adicã 3-4 kg de uruieli sau furaj combinat la care se pot adauga si nutreturi suculente (sfecla, bostanoase, leguminoase).

 

12

Cresterea porcilor este influentatã de o serie de factori.

Factorii exogeni se refera la: cantitatea, calitatea si modul de administrare a hranei, conditiile de îngrijire, tehnologia de crestere si ingrasare, modul de efectuare a transportului.

Factorii endogeni sunt rasa, nivelul de ameliorare al animalelor, prolificitatea, capacitatea de alaptare, numarul si greutatea purceilor intarcati, precocitatea si valorificare furajelor, sanatatea si rezistenta organismului, randamentul la sacrificare si calitatea carcasei.

Sexul influenteaza de asemenea productia de carne. Masculii castrati si necastrati dau o cantitate de carne mai mare cu 8-10 % decat femelele, dar femelele dau o carne mai superioara din punct de vedere calitativ, si cu grasime mai putina.

Ingrasarea porcilor este mai rentabila la varsta tanara. Ingrasarea la varsta mijlocie incepe la 6 luni iar la cea adulta dupa 12 luni sau dupa ce animalul a fost scos de la reproductie. Furajele care intra zilnic in hrana porcilor trebuie sa fie usor digestibile, cu alte cuvinte acestea sa poata fi usor transformate de catre stomacul porcului in substante ce pot fi asimilate in organism si apoi sa fie transformate in carne.

Cel mai bun coeficient de digestibilitate al hranei este cel cuprins intre 80-90 % din cantitatea totala si  acesta se realizeaza cand hrana administrata are la baza orz si porumb cu adaos de concentrat proteino – vitamino mineral

Rasa de porci Negru de Strei

 

 

Porcul de Negru Strei sa format in bazinul raului Strei, in jurul anilor 1870 -1880.

 

 

Rasa s-a format prin incrucisarea nedirijata dintre a rasei locale Stocli cu rasele Mangalita si Berk.

Aceste porcine sunt rustice si rezista conditiilor de clima, ingrijire si furajare.

Culoarea porcului de Strei este neagra.

Animalele au o greutate corporala la varsta adulta de 140 -150 kg scroafele si 175-180 kg vierii.

Prolificitatea scroafelor este mijlocie, obtinandu-se , in medie 9-10 purcei la o fatare din care 8-8,5 ajung la intarcare.

Varsta la care animalele se introduc la reproductie este de 11-12 luni.

Porcul Negru de Strei are caractere morfo productive mixte.

Pusi la ingrasat, porci realizeaza sporuri medii zilnice de crestere in greutate de 480-550 grame, cu un consum specific de 5 - 5,3 UN/kg spor.

Importanta acestei rase a fost limitata pana in prezent. O data cu dezvoltarea tehnologiilor de crestere ecologica a animalelor, au fost intreprinse lucrari de ameliorare si de selectie a porcului Negru de Strei.

Cresterea porcilor in fermele mici

13

 

Pe plan mondial, in tarile cu un sector de crestere a porcinelor dezvoltat, se practica sistemul de ferme cu circuit inchis sau sistemul fermelor specializate (producatoare de purcei; de cresterea tineretului; de ingrasare - finisare)

 

 

 

Sectoarele de crestere a porcilor

Activitatea de crestere si ingrasare a porcilor se desfasoara in patru sectoare care sunt:

 Monta si gestatia: include scroafele in pregatire pentru monta, scroafele gestante, vierii si tineretul pentru reproductie; 

Maternitatea: este sectorul in care are loc fatarea, cresterea purceilor sugari pana la intarcare la varsta de 35 -42 de zile; Cresterea tineretului: include purceii intarcati de 35 -42 de zile pana la 72 -80 de zile, adica pana la greutatea de 25-30 de zile; Ingrasatoria: cuprinde faza I, respectiv de la grautatea de 25-30 kg pana la 55 kg; faza II, de la 56 kg si pana la 110-120 kg.

 

Indicii de reproductie si productie intr-o ferma mica

Indicii de reproductie:

fecunditate: 75 %;

prolificitate: 9 purcei;

indice folosire a scroafei: 2 fatari/an.

 

Indicii de crestere:

spor mdiu zilnic sugari: 160 g/zi;

spor mediu zilnic tineret: 370 g/zi;

spor mediu zilnic porci grasi: 550 g/zi.

 

Pierderi prin mortalitati:

maternitate: 10 %;

cresa: 4%;

crestere - ingrasare: 1 %.

 

Durata de stationare:

14

maternitate - cresa: 110 zile (42 +68);

crestere - ingrasare: 150 de zile;

 

Reforma:

scroafe matca: 20 -50

 

Efectivul mediu de exploatare intr-o ferma cu 10 scroafe

20 de fatari pe an; 180 de purcei obtinuti total; 18  purcei - pierderi in maternitate (10%); 162 purcei intarcati; 6 purcei - pierderi la cresa (4%); 156 purcei trecuti la ingrasare; 2 porci - pierderi la ingrasare; 154 porci ingrasati livrati la abator; 6 scrofite necesar pentru inlocuire (30%).

 

    Reguli de amplasare a adaposturilor de porci:

se orienteaza cu axa lunga pe directia vantului dominat, daca adapostul are ferestre pe ambele parti; se orienteaza cu axul lung pe directia Est-Vest daca ferestrele si usile sunt amplasate pe peretele spre Sud; interiorul adapostului se compune din boxe, alei de circulatie, canale pentru colectarea dejectiilor; boxele au spatiul impartit in: zona de odihna (asternut de paie);  zonade hranire si adapare; zona de defecare si urina ( are un

gratar cu diametrul 10);

 

    Microclimatul din adapost:

Temperatura

maternitate 18-22 grade C;

purcei fatare 32 -24 grade C;

purcei intarcati 19 -26 grade C;

purcei in crestere 16 -22 grade C;

vieri + scroafe pentr monta 17 -20 grade C;

scroafe gestante 15 -18 grade C;

porci la ingrasat 16 -20 grade C.

 

15

Umiditatea

purcei pana la 20 kg 60-80%;

scroafe si vieri 50-80%;

crestere, ingrasare 50-80%.

 

Viteza maxima a aerului

maternitate si purcei intarcati 0,15 m/sec

scroafe, crestere, ingrasare 0,20 m/s

 

Nivelul maxim al gazelor ambientale in adapost

CO2  - 0,15 -0,20 vol%;

NH3 - 10 ppm;

CO - 0 ppm;

H2S - 0 ppm.

 

Maxim de aer proaspat pe animal

scroafe cu purcei 250 mc

purcei intarcati 30 mc/ora

scroafe gestante  150 -300 mc/ora

crestere si finisare  30-100 mc/ora

Ingrasarea porcinelor

 

Ingrasarea pentru carne; Ingrasarea pentru carne si grasime; Ingrasarea pentru grasime.

 

 

 

16

 

 

 

Ingrasarea pentru carne

Ingrasarea pentru carne (timpurie) este cel mai convenabil din punct de vedere economic si se poate practica cu succes in exploatatiile familiale, deoarece porcii ating la varsta de 7-8 luni greutatea de 100-110 kg/cap.

Ingrasarea timpurie are avantajul ca porcii in varsta de de 3-4 luni sunt supusi unui proces intens de crestere si ingrasare. De asemenea prin ingrasare timpurie se obtine o carne gustoasa cu mai putina grasime.

Pot fi supusi acestui sistem de ingrasare purceii proveniti din rase precoce cu un potential mare de crestere si dezvoltare. In exploatatiile familiale sunt ingrasati in acest sistem, porcii albi, care au la baza Marele Alb sau metisi acestora cu rasa Landrace.

La varsta de 3 luni, cand au greutatea de 28-30 kg purceii sunt trecuti la categoria porci la ingrasat.

Hrana de baza trebuie sa fie concentaratele (uruieli de cereale), completate cu nutreturi proteice (faina de carne, srot de floarea soarelui sau soia, lapte degresat sau zer), cu vitamine, saruri minerale sau nutreturi combinate. Nutreturile suculente sau masa verde pot constitui doar un supliment  de hrana, pentru a stimula digestia. Coeficientul de digestibilitate al furajelor trebuie sa de peste 85%. Orzul trebuie sa detina ponderea in amestecul de concentrate in perioada de crestere si ingrasare.

La inceputul perioadei de ingrasare trebuie sa asiguram 110 g proteina digestibila pentru fiecare UN (unitate nutritiva)

Prima faza de ingrasare trebuie sa asigure cresterea in greutate de la 30 kg la 70 kg. In acesta faza grasunii depun 450 grame spor / cap / zi cu un consum specific de 3 UN / kg spor. Amestecul retetei furajere de 100 kg, in aceasta faza, este alcatuit din: 30 kg uruiala porumb; 43 kg uruiala de orz; 11 kg uruiala de mazare; 13 kg faina de carne; 2 kg faina de oase; 1 kg sare. Prima faza se incheie la varsta de 5-6 luni.

Faza a doua de ingrasare se realizeaza de la greutatea de 70 kg si pana la 110 kg. Ritmul de crestere a porcilor in faza asta este mai intens, iar sporul obtinut  se face pe baza depunerii de carne in carcasa si mai putina grasime. Aceasta faza dureaza aproximativ 60-70 de zile. Rezulta un spor lunar de 18-20 kg. Sporul se realizeaza cu un consum specifc de 4-5 UN / kg spor. Amestecul retetei furajere de 100 kg, in aceasta faza, este alcatuit din: 40 kg uruiala porumb; 32 kg uruiala de orz; 12 kg uruiala de mazare; 10 kg faina de carne; 5 kg faina de lucerna; 1 kg sare. Prima faza se incheie la varsta de 5-6 luni. Amestecul se poate da sub forma uscata sau umeda, fractionat sau la discretie, in hranitoare automate.

 

 

Ingrasarea pentru carne si grasime

Sistemul de ingrasarea pentru carne si grasime (mixta) are o practica indelungata in Transilvania si are ca scop obtinerea de carne frageda, cu fibra musculara fina si bine impanata cu grasime. Ingrasarea mixta se recomanda numai pentru consumul gospodaresc deoarece satisface necesitatile traditionale si reprezinta principala preocupare pentru a avea carne si preparate de carne conservate tot timpul anului.

La ingrasarea mixta se folosesc grasuni  de la rasele mixte precum Albul de Banat, Bazna, Marele Alb, metisii acestora si chiar metisii proveniti din rasa Mangalita.

La ingrasare mixta exista o perioda de pregatire si una de ingrasare.

In perioada de pregatire se recomanda ca in timpul iernii ratiile sa fie compuse din 50% cereale, 45% cartofi; si 5 % faina de lucerna sau 75% amestec de cereale, 20 % sfecla si bostanoase si 5 % faina de lucerna. In timpul verii ratia se constituie 75-80% amestec de concentrate si 20-25% nutret verde administrat in adapost sau pasune. Cartofii se administreaza fierti in amestec cu concentratele dupa ce apa in care au fost fierti  a fost indepartata. In perioada de pregatire se asigura 110 grame proteina digestibila pentru fiecare UN.

17

Consumul specific este de 4UN / kg spor, iar sporul zilnic de 500 grame.

In perioada de ingrasare se distinge doua etape de ingrasare.

In etapa I, ingrasarea are loc de la 70 kg la 110 kg cu furaje ieftine precum bostanoasele si cartofii care ajun pana la 50% din ratie iar restul necesarului se completeaza  cu amestec de concentrate si saruri minerale. Se asigura 95 g PD (proteina digestibila) / 1UN.

In etapa II, ingrasarea are loc de la 110 kg la 140-160 kg, in care ponderea in ratie o detin concentratele. Suculentele se inlocuiesc cu porumb si orz. Se asigura 75 g PD (proteina digestibila) / 1UN.

Metoda mixta se preteaza pentru obtinerea produselor traditionale de carne in sistem gospodaresc.

 

 

Ingrasarea pentru grasime

Ingrasarea pentru grasime (tarzie) este o ingrasare de recondtionare pentru valorificarea vierilor si scroafelor care si-au incheiat activitatea de reproductie.

Reconditionarea se realizeaza pe o durata de 3-4 luni timp in care se obtin sporuri de 800-900 grame / zi, cu un consum de peste 5,5 UN / kg spor.

In perioada de pregatire, care dureaza 30 de zile se vor consuma furaje ieftine din gospodarie format din 65% suculente 15% faina de lucerna si 20 % concentrate.

In perioada de ingrasare, care dureaza 50-60 de zile, se reduc suculente si creste progresiv adausul de concentrate. Trebuie sa asigure 7,5 UN / zi si 60-90 grame PD / UN.

In perioada de finisare, care dureaza 20-30 de zile, creste procentul de concentrate din ratia furajera pana la  peste 80%.Rasa Duroc

 

 

Rasa Duroc s-a format in partea de Nord - Est a Statelor Unite ale Americi. Suinele din aceasta rasa sunt de talie mijlocie spre mare, avand culoarea roscata.

Coformatia corporala se caracterizeaza printr-o dezvoltare proportionala a diferitelor regiuni corporale, prin lungime, largime si adancime bune si printr-o buna dezvoltare a tesutului muscular pe tot corpul, dar mai ales pe partea posterioara.

Lungimea cotletului este foarte buna, suncile sunt bine dezvoltate si globuloase.

Calitatea carcasei este buna, iar calitatea carnii este superioara.

Pentru obtinerea hibrizilor comerciali, rasa Duroc este folosita ca rasa paterna.

 

O companie de export din Olanda care se ocupa de vanzarea porcilor si purceilor in Romania, va ofera purcei din rasa

18

Duroc, de calitate superioara si la preturi avantajoase. Transportul si actele necesare sunt aranjate de compania de export olandeza.

Oferta generala este urmatoarea:

· purcei; circa 750-800 de bucati

· calitate/rasa: Duroc;

· distributie: Franco Romania;

· greutate: plecare Olanda 24-25 de kg /buc;

· pret: 40 de euro pentru purcel de 21 de kg - pentru fiecare kg in plus se adauga 1(un) euro la pret;

· greutate: camion plin-camion gol (greutatea neta);

· plata; 7 zile dupa primirea tansportului;

Va rugam sa trimiteti un email inapoi (daca sunteti interesat si daca veti fi poate interesat mai tarziu) la aceeasta adresa de email sau la ancapali@hotmail.com, kosseh@hetnet.nlsau sa contactati firma, la numarul de telefon 0031618866841 (lb romana) sau 003154988690 (lb engleza).

 

 

Depi International BV (2)

CREŞTERA SCROAFELOR. Numele Jules Dekers deja în domeniul comerţului cu purcei este renumită. Iniţial Jules a fost crescător de scroafe. Crescătoria lui proprie de scroafe deja este pentru el o activitatea secundară. Actualmente principala sa activitate este comerţ cu purcei.

Scroafe cresc în grajduri moderne (2003) în grupe cu spaţiul propriu de îngrăşare. Aici se află o secţie mare cu 12 săptămânii în grup. Amoniacul se reduce aproape în total din caza răciri cu schimbător de apă.

Alte de 4 săptămâni în grup se cresc în două departamente mai mici (1995). Aici în anul 2007 s-au montat filtre de aer biologic. La fel aceste sunt valabile şi pentru zonă, unde se nasc purcei.

Întregul complex este în conformitate cu cerinţele cele mai severe la mediul înconjurător.

Purcei se cresc în diferite departamente. Fiecare departament are 16 cocini, în care fiecare cocină poate să se culce 15 purcei. Purcei au spaţiul suficient pentru mişcare, şi la fel uşor şi se pot controla.

În întreprindere cu scroafe lucrează 3 angajaţi. Sub conducerea şefului întreprinderi îngrijesc toate scroafe. Scroafe se înmulţesc industrial prin intermediul fecundării artificiale şi schimbarea scroafelor se face din crescătoria proprie.

Pentru că această întreprindere nu importă animale de nici-un fel, este posibil să ţină numărul îmbolnăvirii la nivel foarte scăzut. Scroafe îndeplinesc statut A. Aceste se controlează fiecare 2 săptămâni prin recoltarea sângelui de la scroafe şi purcei.

Purcei la fel se vaccinează de două ori cu substanţă MYCOPLASMA. Prima vaccinare se aplică trei zile după naştere şi a doua vaccinare după 24 zile. Purcei sunt de aceia sănătoase şi în crescătoria noastră asta se poate vedea. Mai departe reglementar se

19

controlează contra substanţe la PRRS şi Salmonelă. (Este vorba de proporţie foarte mică).

 În întreprindere nu a apărut scabie.

Prin acea , că creşterea scroafelor întreţinem în starea ce mai bună a sănătăţi, dobândim tehnic rezultate optime. Purcei livraţi sunt la fel foarte sănătoase şi ating rezultate bune de creştere şi tăiere.

 

CREŞTERE :

Reînnoirea creşteri scroafelor realizează Jules Derks din creşterea proprie. Pentru acest scop se selectează cele mai bune scroafe. Aceste scroafe se montă cu spermele cumpărate special selectate din vieri fără boală în Olanda şi străinătate.

Montă acestor scroafe în această crescătorie se face prin intermediul fecundări industriale artificiale. În acest scop se asigură sperme verilor, care se cresc aici pentru montă. Spermă se diluează şi se pune în pungi. Scroafe pregătite pentru fecundare după ace se montă cu această spermă. Toţi vieri, care se găsesc în această crescătorie, aici s-au născut.

Pentru vânzare se cresc la fel vieri Piétrain care se potrivesc în industria fecundări artificiale. Aceşti vieri au moştenitori cu foarte mare procent de carne cu media 100 IXP. Moştenitori la fel au forte bună creştere zilnică şi converzie de îngrăşare. La dispoziţie sunt diferite referenţe.

Scroafe şi vieri se îngrijesc în spaţiul separat acestei întreprinderi. În întreprindere nu se transportă alte animale. La fel pentru acea, ca să facă prevenirea izbucniri diferitelor boli. Se aduce numai spermă fără PRRS din vieri specifici, ce este necesar pentru întreţinerea şi creşterea altor vie

 

COMERŢ :

Jules Derks comerţul cu purcei şi porcine este acea parte întreprinderii, care se ocupă cu vânzarea în Germania şi Olanda. Pe această piaţă livrăm deja de 12,5 ani. Până la 1. februarie 2006 am realizat sub denumirea Gebr. W. en J. Derks (Fraţi W. şi J. Derks).

Jules Derks cumpără purcei direct de la crescători de scroafe olandezi. Aceşti crescători au majoritatea scroafelor Piétrain. Pentru desfacerea în Germania trebuie să îndeplinească statutul A (fără apariţie Aujeszky).

În acest comerţ se utilizează contacte comerciale stabile. Ne străduim să contactăm pe crescători scroafelor olandezi direct pe porcine germane cu orientarea pentru carne. În caz, că unul dintre crescători a scroafelor nu îndeplineşte statut A, contactăm pe crescători porcinelor olandezi cu orientarea pentru carne.

În caz, că vă interesează contacte stabile cu unul din crescători de scroafe din Olanda sau Germania cu orientarea creşteri pentru carne, puteţi să ne oricând contactaţi. Ne străduim să încheiem mai ales contacte comerciale stabile. În cazul în care aceste nu sunt posibile, suntem aşa operativi, că căutăm rezolvarea potrivită pentru cerere sau ofertă.

Posedăm de o reţea deasă cu contacte comerciale şi livrăm la fel scroafe SPF sau scroafe specific vaccinate, de exemplu MYCOPLASMA/PRRS sau APP.

Adaposturi usoare pentru porci

Profesorul Gary Onan, de la Universitatea din Wisconsin, Riverr Falls SUA, a susţinut la Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului din Timişoara o serie de întâlniri, cursuri şi expuneri cu tema structuri uşoare semicirculare pentru

20

ingrasarea porcilor.

Elemente constructive.

Adăposturie sunt de capacitate mică (150-240 cap.) şi sunt destinate îngrăşării porcilor de la 15-20 kg până la greutatea de sacrificare (115-120 kg) cu respectarea principiului totul plin totul gol. Deoarece este necesară asigurarea unei suprafeţe de cca. 1,1mp/animal, un adăpost pentru 180 capete va avea dimensiunile de 9 m lăţime x 22 m lungime.

Pardoseala adăpostului este constituită din două porţiuni: suprafaţa de furajare şi adăpare (cca. 20-25% din suprafaţa totală) construită din beton şi mai înaltă cu 30-40 cm faţă de suprafaţa de odihnă (cca. 75-80% din suprafaţa totală), acoperită cu aşternut permanent.

Pereţii laterali au ca structură de rezistenţă stâlpi cu înălţimea de 1,25 m; aceştia sunt adânc îngropaţi în sol, în fundaţie de beton tip pahar la o adâncime de 1,25 m. Pereţii laterali sunt construiţi din dulapi de scândură în nut şi feder, fixaţi pe partea interioară a stâlpilor de susţinere. În interior peretele lateral se continuă cu un panou deflector care are rolul de a dirija curenţii de aer spre partea superioară a structurii. Deasupra fiecărui stâlp se fixează un arc de cerc din ţeava (întreg, dintr-o bucata sau din mai multe bucăţi înnădite). Peste arcurile metalice se fixează o prelată întinsă cu ajutorul unor ţevi pe ambele laturi ale adăpostului şi tensionată cu ajutorul unor vinciuri plasate pe faţa exterioară a stâlpilor de susţinere.

Uşile de la capetele adăpostului trebuie să fie largi, să permită intrarea utilajelor pentru evacuarea gunoiului, precum şi ventilaţia. Pentru efectuarea unor tratamentelor, cântărire sau pentru uşurarea izolării şi separări animalelor se poate folosi un sistem de porţi şi panouri metalice de tipul celor folosite pentru oi (răscol). Animalele scoase din anumite motive din adăpost (bolnave, slăbite, accidente) nu vor mai fi reintroduse.

Hranitorile

Hrănitorile, tip buncăr cu 16-20 locuri, sunt plaste în zona betonată, iar adăpătorile sunt plasate de-a lungul peretilor laterali în zona de furajare. Este indicat ca hrănitorile şi adăpătorile să fie prevărute cu capace rabatabile, pentru a evita murdărirea lor. Adăpătorile (4-6/compartiment) trebuie să fie prevăzute cu sisteme de încălzire, pentru a preveni îngheţul în timpul iernii, iar vara se pot monta un numar suplimentar de adăpători tip suzetă, de-a lungul pereţilor laterali ai adăpostului, pentru a suplini necesarul de apă.

Asternutul

Pentru aşternut se pot utiliza: paie, coceni de porumb, vrej de soia, rumegus, etc. Necesarul de paie este de cca. 2kg/animal/zi (cca. 80-125kg/animal/perioada). Patul de aşternut format din paie şi dejecţii contribuie, prin fermentarea dejecţiilor, la producerea căldurii şi menţinerea confortului termic al animalelor, mai ales pe durata iernii. Din punct de vedere termic şi comportamental aşternutul ideal este cel din baloţi cilindrici mari; aceştia se plasaţi întregi în mijlocul zonei de odihnă. Evacuarea aşternutului permanent, dezinfecţia şi dezinsecţia se face la terminarea fiecărui ciclu de îngrăşare şi este urmată de o perioadă de repaus biologic de 10-14 zile. După evacuare, gunoiul poate fi împrăştiat imediat pe câmp sau depozitat.

Ventilatia

Ventilaţia longitudinală se face prin cele două capete ale adăpostului, complet deschise vara şi parţial închise iarna (mai ales capătul cu expoziţie nordică), iar în plan transversal ventilaţia se realizează la nivelul fantei dintre prelata exterioară, peretele de scândură şi deflectorul interior. Iarna aceste fante rămân deschise, iar prin curenţii de aer care se crează este împiedicată apariţia condensului. Amplasarea adăpostului de face pe axa nord-sud, cu zona de furajare orientată spre sud.

Avantaje

Principalele avantaje ale utilizării acestui tip de adăposturi sunt: cost redus, deci un capitalul de pornire mic; este o tehnologie prietenoasă cu animalele şi cu mediul - practic, creşterea porcilor în aceste adăposturi este puţin poluantă deoarece aşternutul permanent asigurată o fermentare parţială a dejecţiilor; adăpostul poate avea şi alte utilizării (garaj, depozit materiale, adăpost pentru pui, gaini, etc.);

Dezavantaje

Dezavantaje: creşte consumul de furaje (mai ales în timpul iernii) deci scade eficienţa utilizării furajelor cu cca. 10%; costuri suplimentare cu aşternutul; grupuri mari de animale.

Trichineloza

21

Trichineloza este o boala parazitara, ce se transmita de la animale la om, fiind produsa de un vierme numit Trichinella spiralis. Principalul rezervor al acestui parazit il constituie animalele din preajma locuintelor umane: sobolanii, soarecii, carnivorele domestice (cainele si pisica) si porcii.

 

Porcii se pot infesta cu parazitul Trichinella spiralis consumand: resturi de carne de porc infestata, nesterilizata, sobolani vii sau cadavre de sobolani infestati, cadavre de caini si pisici infestate, cadavre si resturi de animale salbatice infestate vanate si pasari dupa jupuire sau date uneori voit in hrana porcilor. Trebuie mentionat faptul ca, atat la porc, cat si la celelalte animale mentionate mai sus, boala nu se manifesta de obicei prin semne clinice sesizabile, iar parazitul, cat si larvele lui nu se vad cu ochiul liber.

Omul se imbolnaveste consumand carne infestata de porc, nutrie, mistret sau urs, insuficient fripta sau fiarta sau preparata cruda, sarata, afumata. In aceasta situatie calea de intrare a parazitului in corpul omului se face pe cale digestiva. Ca localizare - in prima perioada, parazitul se gaseste in intestin (ca parazit adult); in a doua perioada a bolii, larvele sunt raspandite pe cale sanguina, in organism, iar in a treia perioada, larvele se fixeaza in diferiti muschi.

Pentru a se preintampina cazurile de imbolnavire la om, detinatorii de porci au urmatoarele obligatii:

in toate cazurile cand taie porci, pentru consum familial sau pentru consum public, nu pot face aceasta operatie fara anuntarea prealabila a circumscriptiei sanitar veterinare teritoriale in vederea efectuarii examenului sanitar veterinar, dupa care se face examenul trichineloscopic.

examenul trichineloscopic este obligatoriu si pentru carnea de mistret, urs si nutrie.

examenul trichineloscopic este obligatoriu sa se repete pentru carnea si produsele de carne de porc, mistret, urs si nutrie aduse in piete sau alte locuri autorizate,indiferent daca au fost sau nu examinate la locul de origine.

carnea, organele si subprodusele provenite de la animale infestate cu Trichinella spiralis se interzic a fi date in consum, si sub directa supraveghere si raspundere a organelor sanitar veterinare vor fi distruse prin ardere sau denaturare si ingropare.

Trichineloza la om poate fi tratata, reusita tratamentului este conditionata in primul rand de rapiditatea instituirii lui dupa infestare.

Solutii tehnologice in cresterea porcilor

 

 

La amplasarea fermei se va ţine cont în primul rând de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci faţă de zonele locuite, asigurând  un cordon sanitar nepopulat împrejurul fermei de 1500 m.

În al doilea rând se va ţine cont de căile de acces pentru aprovizionarea cu furaje şi alte materiale În final  se ţine cont de impactul asupra mediului în funcţie de colectarea şi deversarea dejecţiilor. În conformitate cu Ordinul nr. 171/13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protecţia porcilor materialele

folosite pentru construcţiile grajdurilor precum şi echipamentele cu care porcii intră în contact trebuie să nu fie dăunătoare acestora, să poată fi uşor curăţate, spălate şi dezinfectate. 

Circuitele electrice şi echipamentele trebuie să fie instalate în concordanţă cu regulile naţionale de aplicare a măsurilor de protecţia muncii, şi PSI pentru a se preveni accidentele.

Porcii nu trebuie să fie ţinuţi permenent în întuneric şi trebuie luate măsuri care să permită o iluminare artificială sau naturală, corespunzătoare cerinţelor fiziologice şi de comportament.

Pardoseala trebuie să fie netedă nealunecoasă astfel încât să nu cauzeze accidente, răniri sau suferinţe. Adăposturile pentru porci trebuie construite în aşa fel încât să permită fiecărui porc: să stea întins, să se odihnească şi să stea

în picioare fără dificultate; să aibă un loc curat unde să se poată odihni; să vadă alţi porci.

22

În conformitate cu Odinul nr. 171/2000 suprafeţele minime de pardoseală pentru fiecare porc sunt următoarele: 0,15 m² pentru porcii în greutate medie de până la 10 kg; 0,20 m² pentru porcii în greutate medie între 10 şi 20 kg; 0,30 m² pentru porcii în greutate medie între 20 şi 30 kg; 0,40 m² pentru porcii în greutate medie între 30 şi 50 kg; 0,55 m² pentru porcii în greutate medie între 50 şi 85 kg; 0,65 m² pentru porcii în greutate medie între 85 şi 110 kg; 1 m² pentru porcii în greutate medie peste 110 kg.

Pentru realizarea parametrilor de microclimat se vor utiliza surse de încălzire numai în sectorul de maternitate şi în sectorul de tineret pentru vârstele mici.

Ventilaţia va fi naturală prin coşuri de ventilaţie sau panouri rabatabile la ferestre. Elementele de construcţie a halelor, cele mai recomandate, sunt cărămida şi panourile de lemn cu izolaţie. In compartimentul de asteptare,

o scrofiţele şi scroafele pot fi întreţinute în grup, în boxe comune, asigurându-se o suprafaţă de 1,3-1,5 m2 pe cap de animal.

o mărimea lotului este în funcţie de tipul şi suprafaţa totală a boxei, variind între 8-25 scroafe. Scroafele în călduri sunt scoase din grup şi menţinute individual pe perioada căldurilor, perioadă în care are loc şi monta. Compartimentul de scroafe gestante trebuie sa asigure o suprafata de 1,3 – 1,5 m2 pe cap de animal. Cu 3-4 zile înainte de fătare, scroafele trebuie izolate, după o prealabilă spălare şi dezinfecţie, în boxe individuale de fătare.

o Există mai multe tipuri de astfel de boxe însă ca o caracteristică generală, aceste boxe asigură o restricţionare a mişcărilor scroafei, permiţând astfel manoperele privind asistenţa la fătare şi prevenind accidentele prin strivirea purceilor.

o Datorită faptului că în aceste boxe, scroafa şi purcei rămân pe toată perioada lactaţiei, trebuie prevăzute cu hrănitori pentru scroafă şi separat pentru purcei, sistem de adăpare separat pentru scroafă şi purcei

o spaţiul destinat purceilor să poată fi încălzit prin diferite sisteme (plăci încălzitoare, becuri cu infraroşii) şi sistem de evacuare a dejecţiilor.

o Cel mai utilizat model de boxă de fătare, a fost boxa de tip baterie, cu dimensiunile de 2,00 m pe 1,50 m, având central spaţiul destinat scroafei (2,00 m pe 0,60 m) pe grătar şi două zone laterale pentru purcei fiecare având 2,00 m pe 0,45 m, având o suprafaţă plină de 0,60 m pe 0,45 m formată dintr-o plăcuţă încălzitoare.

o Tineretul este întreţinut în boxe comune cu spaţiu de odihnă plin şi spaţiu cu grătare pentru evacuarea dejecţiilor. o Suprafaţa utilă care trebuie asigurată pe cap de animal, pentru tineret, este de 0,30 m2 până la greutatea de 30 kg, 0,40

m2 până la greutatea de 35-40 kg. o Boxele trebuie prevăzute cu sistem de furajare şi adăpare automat, la nivelul accesibil purceilor. o Pentru reducerea stresului de adaptare la diferenţa de temperatură faţă de maternitate, deasupra boxelor se montează

o reţea de prize care să poată alimenta, în primele 4-6 zile, becuri cu infraroşii pentru încălzirea suplimentară a zonei de odihnă a purceilor.

Halele de tineret ca şi cele de maternitate, fiind spaţii încălzite, este necesar să aibă plafon şi sistem de ventilaţie reglabil.o Preluarea tineretului se face la greutatea de 35-40 kg, din sectoarele proprii de creşă, iar la popularea cu tineret se va

ţine cont de asemenea de criteriile de lotizare în funcţie de sex şi greutate şi se va continua cu lotizări prin extracţie pe toată durata îngrăşării..

o Gradul de tehnicitate al activităţii din acest sector, precum şi din sectorul de tineret, nu este la fel de ridicat ca cel din sectorul de reproducţie.

Porcii la îngrăşat sunt cazaţi în hale cu amenajări interioare specifice acestei activităţi. Întreţinerea se face în boxe comune, mărimea grupei fiind în funcţie de dimensiunile boxei astfel încât să se asigure o suprafaţă utilă de 0,80 m2 pe cap de animal.

o Boxele de îngrăşare trebuie dotate cu sistem automat de adăpare şi de furajare, cu spaţiu separat de odihnă şi sistem de evacuare a dejecţiilor.

o Încălzirea pe timpul iernii nu este necesară pentru porcii graşi, o însă pe timpul verii căldurile excesive diminuează consumul de furaje şi sporul zilnic, ceea ce face necesară asigurarea

microclimatului în halele de îngrăşare prin ventilaţie automată sau ventilaţie naturală. Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului.

o Colectarea dejectiilor ( fecala, urina, apa tehnologica ) se face prin canalele cu perna de apa din boxe.o Canalele pentru dejectii sunt prevazute cu preaplin, sub forma de sifon, care preia o parte din suspensiile din canal si le

dirijeaza in canalele colectoare.o La suprafata canalelor cu perna de apa, se formeaza o pelicula de sediment fin,sub forma unei cruste semi-solide, sub

care loc o fermentatie anaeroba, iar gazele nocive rezultate (NH3,H2S,CH4 ) sunt retinute la suprafata, sub gratare si prin sistemul de aerare cu caneluri,se realizeaza oxidarea si neutralizarea lor sub gratar, impiedicand poluarea aerului din compartiment.

o Canalele cu perna de apa din compartimente se golesc periodic, la intervale de 50-80 zile si se spala apoi cu apa prin presiune sau prin purjare, pentru indepartarea sedimentelor colmatate.

o Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare. Inainte de a intra in statie, apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru retinerea resturilor grosiere dupa care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor.

o Apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima decantare partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor.

o Partea solida ramane pe platforma formandu-se o patura de namol unde fermenteaza si se deshidrateaza dupa care se poate folosi ca ingrasamant in agricultura.

23

o Pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei se vor utiliza pentru curatenia mecanica pompe de mare presiune (30 – 50 atm.) cu mare randament iar pentru dezinfectie se vor utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa inlocuiasca soda caustica si care sa nu se acumuleze in solul irigat cu ape reziduale provenite din adaposturile dezinfectate (in prezent exista o gama larga de dezinfectanti autohtoni si de import de tipul Septorom, Fordet, Cloroet, etc.care pot fi utilizati in functie de indicatiile specialistilor si de posibilitatile financiare).

Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale o se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar. Pentru aceasta filtrul sanitar trebuie sa fie o cladire

amplasata la intrarea in zona de exploatatie si sa fie prevazuta cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de strada si cu sala pentru echipamentul de lucru de interior,aceste incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri .

o Toata zona cu hale pentru animale trebuie sa fie imprejmuita cu gard si intre aceasta zona si gardul exterior al unitatii trebuie sa existe o zona de protectie sanitara.

o Pentru autovehicule accesul in unitate se face numai prin-un dezinfector si numai in zona de protectie pentru puncte speciale cum ar fi rampa de incarcare sau buncare de furaje.

o Pentru furaje se recomanda transbordarea in buncare fara a se patrunde in zona de exploatare.

 

Solutii tehnologice optimizate pentru cresterea si furajarea porcinelor

(Dupa Institutul Kollistch RFG Dr. Meyer, 2001)

 o SCROAFE IN ASTEPTARE: Compartiment de montă, până la 28 zile; dimensiunea boxei 2,2 m x 0,65 m; 10 ore/zi

lumină, 120 lucsi la înălţimea ochilor; contact vizual cu vierul; temperatura 22C; umiditatea 50-60%; furajare pana la monta acelasi ca in lactatie (4kg/zi lizina); 21 zile furaj slab energetic (2kg/zi lizina);

o SCROAFE GESTANTE: Intreţinere în grup; mărimea grupei 12 scroafe; 2,2 m/scroafă; furajare din ziua 21-25 (3,5kg/zi lizina.

o SCROAFE LACTATIE: Maternitate cu cuib de protecţie pentru purcei; maternitate 1,9 m x 2 m; 23C; grătare din plastic; podea plină sub scroafă; cuibul pentru purcei 0,6 mp; pardoseală încălzită 1/3 sau cu lămpi cu infraroşii 2/3 cu 35C temperatură; adăpători mixte scroafă-purcel; perioada de alăptare 28 zile; furaj pentru scroafe (2-6 kg/zi lizina progrsiv; furaj prestarter pentru purcei sugari se administreaza de la 7 zile.

o TINERET: Compartiment pentru tineret; 20-50 cap/boxă; pardosea din plastic perforat; zona de defecare delimitată; zona de odihnă inchisă; temperatura 28C; viteza curentilor de aer 0,1 -0,3 m/sec; furaj restrictiv 14 zile cu furaj dietetic pentru sugari; furaj cu 1,3 % lizina si 16% proteina

o PORCI LA INGRĂŞAT: Hală de îngrăşare; hală tip pieptene cu guri de aerisire; 23C; 80% umiditate; 2000 p.p.m. amoniac; pardosea din beton; evacuare dejectii prin sistem vană; 50 lucsi; 20 - 70 cap/boxă; pana la 60-70 kg furaje pe baza de cereale cu 1 % lizina si 18-20% proteina; peste 70 kg furajare lichida cu cu 0,85 % lizina si 16-18% proteina

Alimentatia porcilor

 

Alimentaţia vierilor de reproducţie

În ceea ce priveşte alimentaţia la această categorie trebuie avut în vedere să se menţină un echilibru între condiţia de reproducător şi producţia caracteristică, reprezentată de cantitatea şi calitatea materialului seminal.

La vierii tineri cerinţele sunt atât pentru definitivarea creşterii cât şi pentru producţia spermatică iar la vierii adulţi trebuie să se asigure un material seminal de bună calitate, evitându-se variaţiile de greutate ale masei corporale şi în special îngrăşarea peste măsură.

Dacă se utilizează nutreţuri combinate, ţinând cont de regimul de folosire la montă şi greutate corporală, se recomandă un consum zilnic de 2,5-3,5 kg nutreţ combinat. Astfel pentru un vier cu masa corporală de 180-220 kg şi în perioadă intensă de utilizare, raţia trebuie să asigure: 5,4 U.N.; circa 720 g proteină digestibilă; 8000-9400 kcal. Desigur că aceste cifre sunt orientative, calitatea furajul fiind influenţată de calitatea componentelor sale. Administrarea ovăzului în hrana vierilor îmbunătăţeşte valoarea biologică prin raporturile între aminoacizii esenţiali, creşterea nivelului fosforului şi vitamina E.

Se recomandă ca reţeta pentru această categorie să conţină până la 50 % un amestec de ovăz şi orz, 2-3 % făinuri animale, restul fiind completat cu şroturi (în special de leguminoase), porumb, tărâţe, făină de lucernă. Raţia poate fi completată cu ouă proaspete

24

sau melanj de ouă, morcovi (în perioada de iarnă) sau lucernă pălită (în perioada de vară). Dintre vitamine un rol important îl au vitamina A şi E iar dintre microelemente, seleniu.

Este extrem de important ca la vieri să se acorde o atenţie deosebită furajării, deoarece alimentaţia neraţională sau insuficientă poate provoca tulburări de comportament sexual şi modificări ale calităţii spermei, ce se traduc prin indici de fertilitate reduşi, care perturbă grav fluxul tehnologic şi determină pagube economice însemnate.

 

Alimentaţia scroafelor de reproducţie

Aceasta reprezintă o problemă complexă deoarece într-o perioadă de timp relativ scurtă scroafa trece prin diferite stadii fiziologice în care metabolismul său este modificat profund.

Ţinând cont de aceste considerente pentru scroafele lactante se recomandă o furajare “ad-libitum” (la discreţie), care depăşeşte uneori 6-7 kg de nutreţ combinat pe zi (până la 20000 kcal energie metabolizabilă pe zi). Tot la discreţie trebuie asigurat şi consumul zilnic de apă, necesar metabolismului crescut precum şi în procesul de producere a laptelui.

În momentul înţărcării se recomandă dietă absolută (inclusiv hidrică), minim 24 de ore, pentru a stopa producţia de lapte şi a preveni apariţia mamitelor.

La scroafele în aşteptare trebuie să se facă o hrănire stimulativă, atât în ceea ce priveşte refacerea organismelor epuizate în perioada de lactaţie cât şi pentru dezvoltarea foliculilor ovarieni. Astfel, începând cu ziua a 3-a după înţărcare scroafele trebuie să primească cca. 3-3,5 kg de nutreţ combinat din reţeta 0–5 , cu un nivel de 14,5 % proteină brută. În primele 30 de zile de la montă se recomandă menţinerea aceleiaşi raţii deoarece aceasta corespunde cu perioada de organogeneză şi dezvoltare embrionară, după care ţinând cont de componenta de asimilaţie a metabolismului scroafei gestante, se recomandă reducerea raţiei (2 kg nutreţ combinat) pentru următoarele două luni, asigurând circa 6600 kcal energie metabolizabilă zilnic. În ultima perioadă de gestaţie (ultimele trei săptămâni) când fetuşii au o creştere mai rapidă în greutate, este necesar să se suplimenteze din nou raţia la nivelul normal.

Furajarea necorespunzătoare în perioada de gestaţie se traduce prin obţinerea unor loturi de fătare mai mici, purcei subponderali sau neviabili.

 

Alimentaţia purceilor sugari

În prima parte a vieţii, purcelul valorifică foarte bine hrana şi are un ritm de creştere accelerat, sporindu-şi masa corporală de la naştere de circa 5 ori până la vârsta de o lună şi de 10–12 ori până la vârsta de două luni.

Particularitatea principală a hrănirii purceilor este aceea că furajele se administrează în prima parte a vieţii numai ca un supliment faţă de laptele matern. În prima săptămână de viaţă purcelul trebuie să primească o cantitate suficientă de colostru. Prin administrarea colostrului, pe lângă substanţele nutritive absolut indispensabile şi uşor accesibile, se face şi un transfer de gammaglobuline purtătoare de anticorpi, prin care se realizează o adevărată “vaccinare” a purcelului.

Vârsta la care se face înţărcarea purceilor este de foarte mare importanţă pentru orientarea hrănirii acestora. În prezent vârsta înţărcării purceilor s-a redus foarte mult. În unităţile moderne de tip industrial, înţărcarea purceilor se face la vârsta de 3-4 săptămâni (acolo unde se asigură nutreţul combinat prestarter) sau la 5-6 săptămâni.

Echipamentul enzimatic digestiv fiind adaptat în special la hrănirea cu lapte, toate nutreţurile combinate şi înlocuitorii de lapte destinaţi purceilor în prima perioadă de viaţă se bazează pe lapte praf, completat în măsură mai mare sau mai mică cu alte furaje.

Purcelul este sensibil la gustul, mirosul şi culoarea furajelor. În general, purcelul consumă din furajele obişnuite mai puţin decât poate valorifica. Pentru a pune în concordanţă cantitatea de hrană ingerată cu posibilităţile de valorificare, trebuie ca prin încorporarea unor aditivi furajeri să se stimuleze ingerarea de hrană. Nu trebuie să se exagereze însă în această privinţă, adică prin creşterea palatabilităţii să se forţeze purcelul să ingere cantităţi prea mari de hrană pe care nu la poate digera normal, ceea ce ar conduce la unele tulburări gastrice. Trebuie avut în vedere, în acelaşi timp, că purcelul este foarte sensibil la stres, la frig şi umiditate, precum şi la afecţiuni gastro – intestinale.

25

 

Alimentaţia tineretului

Purceii înţărcaţi formează o grupă aparte, a tineretului de 2–4 luni.

Printr-o bună organizare a înţărcării, prin asigurarea unor condiţii optime de microclimat şi cazare, precum şi asigurarea unei nutriţii corespunzătoare cu un furaj de foarte bună calitate, pot fi diminuate consecinţele nedorite ale crizei de înţărcare.

Hrănirea tineretului înţărcat de la 2–4 luni trebuie să urmărească realizarea unor sporuri mari prin dezvoltarea musculaturii şi osaturii, indiferent dacă animalele sunt crescute pentru prăsilă sau pentru îngrăşare. Întrucât în această perioadă creşterea scheletului este intensă se va acorda o atenţie deosebită asigurării necesarului de vitamine şi săruri minerale, pentru a preveni rahitismul care apare frecvent, în special la rasele performante cu viteză foarte mare de creştere.

Pentru hrănirea purceilor, în primele 5 zile de la trecerea în creşă se foloseşte aceiaşi reţetă de furaj combinat ca în maternitate (reţeta 0–1), administrat la început în exclusivitate (1-2 zile), apoi înlocuindu-se câte 25 % în fiecare zi cu furaj pentru tineret (reţeta 0–2).

În practică tineretul porcin se furajează la discreţie, ţinându-se însă cont de consumul zilnic, astfel încât să nu staţioneze furajul în hrănitori mai mult de două zile, pentru a nu se altera.

În ceea ce priveşte furajarea purceilor după înţărcare, trebuie supravegheat consumul zilnic, deoarece există pericolul apariţiei unei toxiemii denumită “boala edemelor” tocmai la purceii foarte bine dezvoltaţi şi care ingeră o cantitate mare de furaje fără însă a avea tractul digestiv şi echipamentul enzimatic complet pregătit. Ca urmare a nedigerării complete şi a neutilizării totale a substanţelor nutritive apar reacţii de tip alergic cu edeme, care în funcţie de localizare se traduc prin simptome respiratorii, nervoase, etc., putând merge până la moarte. Prevenirea acestei afecţiuni se poate face prin obişnuirea cât mai timpurie a purcelului sugar cu cantităţi mici de furaj combinat şi supravegherea alimentaţiei purceilor după înţărcare.

 

Alimentaţia porcilor la îngrăşat

Deşi din punct de vedere tehnologic activitatea în îngrăşătorie este mai puţin pretenţioasă decât în celelalte sectoare, este necesară aplicarea cu atenţie a tehnologiilor de furajare în vederea realizării unui maximum de spor în greutate, cu un consum minim de furaje.

Cantitatea şi calitatea hranei influenţează atât evoluţia procesului îngrăşării cât şi calitatea produselor obţinute. Raţia porcinelor puse la îngrăşat trebuie să aibă un grad înalt de digestibilitate, să conţină cel mult 6-7 % celuloză, necesarul de unităţi nutritive, de proteină digestibilă şi de aminoacizi indispensabili. Pentru a asigura consumul raţiei în totalitate, furajele se vor asocia în aşa fel încât să prezinte un gust plăcut.

Îngrăşarea pentru carne este cea mai eficientă din punct de vedere economic şi urmăreşte valorificarea potenţialului de creştere a animalelor tinere care consumă cantitatea cea mai mică de hrană pentru 1 kg spor în greutate. Ea începe când purceii au 25-40 kg greutate vie şi ţine până ajung la 100-110 kg.

Furajarea porcilor destinaţi pentru carne se face, cu un nutreţ care să asigure 15,7 % P.B. până la atingerea unei mase corporale de 60 kg şi în continuare 13,7 % P.B. până la 100 kg.

Pentru porcul de carne cerinţele sunt să asigure o carcasă cu peste 56 % ţesut muscular şi un strat de grăsime sub 15 mm precum şi calităţi gustative deosebite ale cărnii.

 

Calitatea carnii de porc

 

26

  Rasa, sexul, vârsta, starea de întreţinere etc. sunt factori hotărâtori asupra calităţii cărnii de porc.

 

Factorii de influenţă a calităţii cărnii pot fi grupaţi în: factori din crescătorie, factori genetici, factori legaţi de pregătirea porcinelor pentru abatorizare (transport, post alimentar etc.) şi factori din abator. Factorii din crescătorie au o influenţă mai redusă (cca 5%) asupra calităţii cărnii.

 

Alimentaţia a fost considerată mult timp ca fiind hotărâtoare pentru calitatea cărnii. S-a stabilit că:

       alimentaţia nu influenţează calitatea tehnologică a cărnii, excepţie făcând regimurile foarte dezechilibrate sau carenţate în seleniu şi vitamina E;

       un regim pe bază de porumb, comparativ cu unul pe bază de orz, nu influenţează calităţile organoleptice sau tehnologice ale cărnii, ci numai indicii biochimici, antrenând o creştere a grăsimii intramusculare;

         raţia bogată în glucide, uşor asimilabile, favorizează carnea exsudativă şi cu un pH scăzut, datorită conţinutului ridicat în glicogen;

      utilizarea unor substanţe anabolizante (beta-angonistele sau hormonii) în scopul dezvoltării ţesutului muscular (interzise în CE) nu determină modificări ale calităţii cărnii decât în ceea ce priveşte reducerea grăsimii intramusculare;

         modul de administrare a hranei poate influenţa indicii biochimici ai cărnii, în sensul că hrănirea restricţionată determină reducerea grăsimii intramusculare.

 

Tipul de hală şi densitatea în boxă – nu influenţează indicii organoleptici şi tehnologici ai cărnii.

Vârsta la sacrificare – influenţează indicii de calitate a cărnii, în sensul că animalele cu vârsta mare (scroafe, vieri reformaţi) au carnea mai colorată, mai perselată, cu un conţinut mai mare în grăsime intramusculară şi mai bogată în colagen. Carnea respectivă se pretează la prepararea salamurilor uscate.

 

Greutatea la sacrificare – influenţează anumiţi indici de calitate a cărnii. Astfel, carnea porcilor grei (130-140 kg) are grăsime intramusculară mai multă, pierdere mai mică a greutăţii la decongelare, iar indicii tehnologici ai cărnii sunt mai buni. Această carne se pretează mai puţin la consumul proaspăt, dar este foarte avantajoasă pentru prepararea jambonului fiert.

 

Sexul animalului – nu influenţează calitatea cărnii, cu excepţia mirosului cărnii provenite de la vierii reformaţi şi necastraţi, a căror carne are un miros mai puţin agreabil, sau a vierilor castraţi, de la care se obţine o carne cu un conţinut de grăsime intramusculară mai ridicat.

 

Clasificarea carcaselor

 

27

Un porc de 100 kg in viu cu un strat de slanina dorsala de 10 mm are urmatoarea compozitie fizica:

corp gol 95 kg; continutul intenstinelor 5 kg.

Corpul gol este compus din:

carcasa 75 kg; par, sange, intenstine, organe 20 kg, din care:

o comestibile 3 kg comestibile; o necomestibile 17 kg.

Carcasa este formata din:

carne comestibila 57 kg; oase 7 kg; piele 3 kg; cap, picioare 8 kg.

Carnea comestibila contine:

tesut gras 15 kg, din care:o muschi 3 kg;o grasime 12 kg;

tesut carne slaba 42 kg, din careo muschi 40 kg;o grasime 2 kg.

Livrarea in carcasa

carcasa porcului inseamna corpul unui porc sacrificat, eviscerat si cu emisie sangvina efectuata, taiat de-a lungul linii mediane (sau netaiat), fara limba, par, copite, organe genitale, osanza, rinichi si diafragma;

se stabileste operativ calitatea carcasei si plata diferentiata in functie de calitate; sistemul oficial de apreciere a carcaselor este sistemul SEUROP, in care clasificarea se face in functie de procetul tesutului

muscular din greutatea caracasei;o clasa S - peste 60%;o clasa E - 55-60 %;o clasa U - 50-55 %;o clasa R - 45-50 %;o clasa O - 40-45 %;o clasa P - sub 40%.

greutatea pentru calcul este cea a carcasei reci; continutul de carne va fi evaluat cu metode si aparate autorizate de clasificare.

Importanta cresterii porcielor

Cresterea porcinelor prezinta o imoprtanta deosebita pentru economia

noastra natioanala, fiind in acelasi timp deosebit de rentabila pentru unitatile

28

agricole, carora le adduce mari venituri banesti.

Rentabilitatea cresterii porcinelor se datoreaza produselor pe care aceasta

specie le furnizeaza, in primul rand, carnea si grasimea. Astazi, cca 40% din

necesarul de carne din industria alimentara este asigurat cu carne de porc. Pe

langa aceasta, datorita continutului ridicat in subsatnta uscata(40%-50%), calitatea

carnii de porc este superioara carnii furnizate de celelalte specii, fiind mai

consistenta si mai hranitoare (un kilogram de carne de porc produne 2500-3000 de

calorii). De asemenea, carnea de porc este gustoasa, frageda, usor conservabila,

din ea obtinandu-se preparate valoroase (sunca,muschi,etc.). grasimea obtinuta de

la porci este mult mai apreciata si cautata in industria alimentara , chimica,

farmaceutica, etc.

Produsele secundara obtinute de la porci (pielea, parul, organelle interne,

unghiile) sunt de asemenea folosite in industrie. Nu trebuie subapreciata nici

valoarea balegarului de porc ca ingrasamant organic si mai ales faptul ca cca. 10%

din cheltuielile facute cu hranirea porcilor se recupereaza prin valoarea

balegarului produs.

Rentabilitatea cresterii porcilor este asigurata de insusirile fiziologice ale

acestei specii, cum ar fi:

-Prolificitatea. In mod normal la o singura fatare, o scroafa poate da 7-12 sau mai

multi purcei, in timp ce femelele din alte specii, la o fatare, dau doar 1-2 produsi.

Aceasta insusire da posibilitatea ca prin produsii sai o scroafa sad ea intr-un an

cca. 1200-1500kg greutate vie, deci o cantitate foarte mare de carne de consum.

-Precocitatea. Un purcel care la nastere are 1 kg, la 6 luni ajunge la 60-70kg, deci

de 60 de ori greutatea initiala, in timp ce la celelalte specii in aceeasi perioada

greutatea se dubleaza, tripleaza sau cel mult se inzeceste. Porcul ajunge la

maturitatea sexuala mai devreme decat celelate specii, ceea ce face sa poata fi

folosit la reproductie de la varsta de 8-10 luni.

-Gestatia scurta. La scroafa gestatia dureaza 114 zile,fapt care da posibilitatea sa se obtina doua fatari pe an. Aceasta insusire este este folosita de crescatorii fruntasi pentru a obtine de la fiecare scroafa, chiar 5 fatari in 2 ani. -Folosirea hranei. Porcul froloseste foarte bine hrana, fiindu-I necesare pentru un

kg spor de greutate, 3-4 unitati nutritive, pe cand la celelalte specii, pentru acelasi

spor de greutate sunt necesare mai multe unitati nutritive. Trebuie mentionat ca

sporul zilnic in greutate este de 600-1500 , mult mai ridicat fata de celelalte

specii, daca-l raportam la greutatea vie a animalului.

Pe langa aceasta, sporurile in greutate se pot realiza foarte avantajos, putandu-se folosi reziduurile si resturile agricole, industriale, alimentare

si inclusive pe cele de la bucatarie.

-Randamentul la taiere, adica raqportul dintre greutatea vie sic ea rezultata dupa taiere, este foarte ridicat, si anume 80-90% pe cand la celelalte specii de animale

29

este de 40-60%Originea porcilor Actualele rase de porci domestici provin din trei forme de porci salbatici denumite: Sus scrofa ferus, Sus vittatus si Sus mediteraneus. Sus scrofa ferus sau mistretul european traieste si astazi in unele locuri din

Europa, Asia Centrala, Asia mica, precum si partea de nord a Africii. Mistretul

european se caracterizeaza printr-o conformatie corporala buna si o costitutie

robusta. Mistretul are corpul lung, picioarele inalte si puternice, si vioi; spinarea

este convexa, crupa tesita. Corpul este acoperit de o piele groasa cu par des, lung

si gros, de culoare bruna sau bruna-cenusie. Pe linia superioara a corpului, parul

este mai lung, formand un fel de coama pe toata lungimea corpului. Are

temperamentul vioi, este rezistent la intemperii si ager. Traieste in carduri prin

paduri, unde se hraneste cu jir, ghinda, radacini, melci, rame, etc.

Mistretul ajunge la maturitate la varsta de 2 ani, cand poate atinge o

greutate de 180-200kg. Cu toate ca nu se preteaza pentru ingrasat, carnea este

gustoasa.

Scroafa intra in calduri la varsta de un an si de obicei in luna noiembrie.

Gestatia dureaza pana la 4 luni, fatarea avand loc la inceputul primaverii. Fata o

data pe an 5-6 purcelusi, care prezinta pe corp niste dungi longitudinale ce dispar

dupa intarcare, la varsta de 4-5 luni.

Din Sus scroafa ferus, dupa domesticire, au luat nastere vechile rase englezesti

precum si rasele primitive europene.

Sus vittatus sau mistretul asiatic traieste in Asia de sud-est. el se aseamana,

in general, cu cel European, este insa mai mic, mai scurt si are o greutate de 120-

160kg. Corpul este mai cilindric, picioarele mai scurte. Capul este mai scurt (insa

mai larg ca la mistretul european) cu profilul usor concave. Are de obicei o dunga

mai deschisa, care imbraca, care imbraca obrazul si gatul; urechile sunt mari si

blegi. Din dreptul urechilor pleaca mai multe incretituri spre obraz, dand aspectul

obrazului cu masca. Este tardiv si cu prolificitate redusa.

Din aceasta forma salbatica au provenit rasele de porci domestici, care au populat Asia si au contribuit la formarea raselor europene.

Porcul salbatic mediteranean( Sus mediteraneus) ocupa, din punct de

vedere al conformatiei, o pozitie intermediara intre primele doua forme. Se crede

ca din aceasta forma au provenit rasele de porci din Spania, Italia, Iugoslavia (rasa

Mangalita).

Aprecierea porcinelor dupa origine

Aceasta apreciere se face prin analizarea pedigreului. Cu cat un vier sau o

scroafa are mai multi stamosi de valoare, situatii in geeratii mai apropiate, cu atat

valoarea lor este mai mare. Aceasta analiza va urmari la stramosi aceeasi

30

particularitati economice, de productivitate si exterior pe care le vom arata mai

sus.

Aprecierea porcinelor dupa productivitate

Aprecierea porcinelor dupa productivitate se face luandu-se in considerare

urmatoarele insusiri: prolificitatea, capacitatea de alaptare, capacitatea de

ingrasare a porcinelor, precocitatea, randamentul la taiere.

-prolificitateaeste un element foarte important in aprecierea

productivitatii scroafelor, reprezentand insusirea femelelor de a dacat mai multi

produsi vii la o fatare. Prolificitatea este legata de rasa animalelor , existand rase

cu o prolificitate mare, care dau in mod normal 10-12 purcei la o fatare si rase mai

putin prolifice care dau normal numai 4-8 purcei la o fatare.

-capacitatea de alaptare reprezinta insusirea scroafelor de a da mai mult

lapte. Pentru a putea calcula cantitatea de lapte secretata, se face diferenta intre

greutatea lotului de purcei la 28 zile si greutatea lui la nastere, inmultindu-se

aceasta diferenta cu 3(pentru 1 kg spor la crestere sunt necesare 3 kg de lapte).

Pentru mai multa usurinta in apreciere, capacitatea de alaptare este exprimata prin greutatea lotului de purcei la varsta de 28 de zile.

In aprecierea capacitatii de alptare trebuie sa se tina seama de o serie de

factori, care influenteaza aceasta insusire, cum ar fi: rasa(de exemplu, scroafele

din rasa Marele Alb au capacitatea de alaptare egala cu 35-60kg, cele din rasa

Mangalita 32-40kg, iar cei din rasa Bazna 35-50kg), varsta femelei, numarul

purceilor care sug (cercetarile efectuate artata ca pentru un purcel in plus sau in

inus, productia de lapte a scroafei in 24 ore creste sau scade cu 0,5-0,6kg),

conditiile de hranire si ingrisire, respectarea programului zilnic de grajd.

Nu trebuie neglijat nici faptul ca datorita pozitiei ugerului de-a lungul

regiunii abdominale, vascularizatia diferitelor parti ale acesteia va fi diferita, fapt

care face ca partea anterioara, care este mai bogat vascularizata sa produca lapte

mai mult decat partea mijlocie si posterioara, care este mult mai putin

vascularizata. Cu cat o scroafa produce mai multlapte, cu atat purceii vor fi mai

bine dezloltati. Cu cat purceii vor fi mai bine dezvoltati, cu atat valoarea scroafei

va fi mai mare.

Pentru a se face o apreciere mai justa a scroafelor dupa prolificitate si

capacitatea de alaptare este necesar sa se ia in considerare rezultatele inregistrae la

doua fatari.

La vieri, aprecierea dupa prolificitate si capacitatea de alaptare, se face

luandu-se in consideratie aceste insusiri, la cel putin 5 din cele mai bune fiice ale

sale. Pe langa acestea in aprecierea vierului trebuie sa se tina cont de numarul

31

scroafelor montate in timp de un an, din care numarul celor care au fatat (procent

de fecunditate), numarul mediu de purcei nascuti vii pe cap de scroafa montata,

greutatea medie a purceilor la fatare, etc.

-capacitatea de ingrasare si randamentul se determina cu ajutorul

ingrasarilor de proba. Prin aceste ingrasari de proba, care se efectueaza in statiuni

de controlul productiei de porci, se urmareste ajungerea cat mai repede la

greutatea de 100kg, cu un consum cat mai redus de furaje. Se supun ingrasarii de

proba doua loturi formate din cate doi purcei, proveniti din doua fatari diferite. In

cazul cand nu se pot trimite loturile la statiunea de control; aprecierea precocitatii

se face pe baza greutatii purceilor la varsta de 2 si 4 luni.

-randamentul la taiere se stabileste dupa sacrificare, atunci cand purceii pusi la proba au ajuns la 100kg. o data cu randamentul se aprecieaza si calitatea carnii. Aprecierea porcinelor dupa exterior Aprecierea porcinelor dupa exterior trebuie facuta avandu-se in vedere tipul de productivitate precum si precocitatea rasei respective.

Astfel, rasele de carne au capul de marime mijlocie cu profilul drept sau

usor concave, gatul scurt si puternic, corpul lung, cilindric, greaban, spinare, sale

si crupa lungi, largi si drepte. Linia inferioara a trunchiului paralela cu cea

superioara. Piciocrele scurte, dar puternice. Osatura bine dezvoltata. Pielea

subtire, acoperita cu par fin si des.

Rasele de grasime au capul mare, cu ratul mai ascutit, profilul mai drept,

gatul ceva mai lung, trunchiul mai lung si turtit, greaban, spinare, sale si crupa cu defecte de forma si de profil (convex). Crupa oblica, uneori tesita,.

Picioarele ceva mai lungi. Osatura este puternica, pielea groasa, acoperita cu par gros si rar.

Intre aceste doua tipuri se incadreaza animalele , care se cresc in special

pentru productia mixta de carne si grasime. Conformatia corporala este

intermediara.

La aprecierea exteriorului trebuie sa se dea o atentie deosebita si

numarului de sfarcuri, acestea fiind in stransa legatura cu prolificitatea animalelor

si cu capacitatea de alaptare a scroafelor.

Aprecierea procinelor dupa descendenta

Aprecierea porcinelor dupa descendenta este absolute necesara, aceasta

apreciere indicand adevarata valoare de ameliorare a animalului. Pentru

aprecierea dupa descendenta se pot aplica toate metodele amintite la partea de

zootehnie generala. Se aplica insa mai usor (datorita posibilitatii de a se obtine

doua fatari pe an) metoda compararii produsilor a doi sau mai multi vieri cu

acelasi grup de scroafe. In felul acesta in stabilirea valorii vierilor se exclude

influenta mamelor. Chiar daca se aplica acesta metoda trebuie sa se dea o atentie

32

deosebita rezultatului fiecarei imperecheri, pentru ca numai in acest fel se pot

obtine rezultate bune, imperechind in viitor vierii numai cu femelele de la care s-a

obtinut cea mai buna prasila.

Bonitatea porcinelor Bonitatea, care reprezinta actiunea concreta de apreciere a animalelor, dupa criteriile amintite, se efectueaza la porcine tot p erase, sexe si varste.

Ordinea de examinare este urmatoarea: mai intai vierii, dupa care urmeaza (dupa fiecare din ei) fii si fiicele lor adulte si tineretul de

reproductie. La urma se boniteaza scroafele.

Bonitatea animalelor este bines a se faca pe cat posibil in aer liber sau intr-

un loc mai larg pentru a se putea aprecia mai bine conformatia corporala, gradul

de dezvoltare, miscarile, etc.

Instructiunile Ministerului Agriculturii, privind bonitatea vierilor si

scroafelor se refera in special la aprecierea dupa criteriile exteriorului si

productivitatii.

Fără subvenţii pentru creşterea porcilor, Smithfield a trecut pe pierdere Vânzările grupului american Smithfield în România au scăzut cu 3% în cel de al doilea trimestrul al anului, primul al anului fiscal 2010-2011, la 46,6 milioane de dolari, iar rezultatul cifrei de afaceri s-a constituit într-o pierdere de 200.000 de dolari. În aceeaşi perioadă a anului trecut, Smithfield a avut vânzări de 48,2 milioane de dolari în România şi un profit operaţional de 7,3 milioane de dolari. Conform unui raport al companiei, Smithfield a înregistrat o scădere de 7,8 milioane de dolari a sumelor acordate de Guvern pentru creşterea porcilor din cauza expirării programului de subvenţii în a doua jumătate a anului fiscal 2009-2010. Fermele Smithfield din România au avut performanţe bune în anul fiscal 2009-2010 şi anticipează o contribuţie netă pozitivă a cifrei de afaceri în perioada de raportare 2010-2011. „Creşterile anticipate de producţie şi productivitate compensează pentru pierderea subvenţiilor”, se spune în raportul companiei. Volumul vânzărilor Smithfield în Romania a crescut cu 11% în cel de al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar preţul mediu pe unitate vândută a scăzut cu 12%. Grupul american Smithfield Foods a înregistrat un profit de 76,3 milioane de dolari în primul trimestru al anului fiscal 2010-2011, comparativ cu o pierdere de 107,7 milioane de dolari în perioada similară a anului fiscal anterior. Vânzările au crescut în aceeaşi perioadă cu 7,4%, la 2,9 miliarde de dolari. Smithfield a intrat pe piaţa românească în 2004, când a achiziţionat firmele Agrotorvis şi Comtim Grup. Compania a preluat ulterior 50% din capitalul firmei de distribuţie a produselor alimentare Agroalim Distribution Bucureşti, precum şi un pachet de 50% la depozitul Frigorifer din Tulcea.

33