ISBN 973-,576-213-7

789735 762131

"Ceva apu a marginea oglinzii ca icind at fi v 11it din inte-riorul ticlei, ca j cind uprafata ar fi Io t 0" ira deschi a siceva sau cineva -ar fi catarat pur j implu pnn "

reo international publi hill!] company

CUPRINS

Prefata / 7

o lot tional Publi hin CompanyGrupul Editonnl RAO

C.P. 2124 Bucu ni, ROMA IA

1. oii vizionari / 132. jell tirani /243. Emanatiile Vulturului /474. tralucirea con tiintei /645. Prima atentie / 806. FOOle anorganic /977. Pun tul de a amblare / 1268. Pozitia punctului de a amblar / 1469. Depla area inferioar 1160

JO. anle zi d rnanatii /17711. tslkingul intentia j pozitia vi atului /1 712. agualul Julian /20313. mboldul pamintului /22214. -orta de TO togolire /23615. Cei care" fid az rnoart /2496. TiparuJ urnan I _74

17. C latoria orpulul din vi /218. pargerea b ri rip r J tl iI 04

CARI...OS C STA DAThe Fire Irom Within19 5 b) C 10

RAO lnt rnational Publi hing Cornpan I 9P ntru rsiune (1 Iim roman

,

Tr du r din limba en lezaL_.ofEXANDRA I)I~'I'REA

Cop nDON .,STA

.. -

Tiparul cut t deALI 01..01 )'0 DA Au

Dcbrec n, Ungari

pilog /312

...

-PREFATA

Am cri p larg d pre reialia mea d u nicie cu vrajitorulm dean indian, don Juan Matu . D oarece cone pt) iprac-ticile ale urn rau complet train .,don Juan a dorit 1 intelegi a I aprofund z. u am altce fa de racur decit a r dauinvat turile ale in forma narativa, 0 naratiune care cuprinde c-a intimplat exa t cum -a intlmplat.

nvatatura lui don Juan e baza p ideea C omul are douatipuri de con tiinta. L -a denumit part a dr apta ic tioga. Ade eris prima drept 0 tare a con tiintei obi nuite, n ce ara invi ta de zi u zi. lar de pre a doua a pu ca I partea mi teri-

omului, ea tar a con tiintei d car ai 11 voi p ntru afi r [itor au /izionar, Don Juan i-a impartit in tru tia in con-iecin .,in in" taturi p ntru partea dreapta i"'nvat tun penttu

....c unga,

i-a d f urat inv taturile pentru pan a dreapta cind rnaaflam in tar m a normala d constiinta, jar eu run d scns acesteUl /ataturi ill teat rel taril mi. in starea 111 de con tiinta nOT-m I ,don Juan mi-a pu te /rajitcr, III r In-a pr z n-t t altui rajitor, don G naro. Datori L naturn 1 tun} noa tre,111 [un in mod logi la concluzia ca rna lu r uc nicul lor,

RL 9purile lor nergetice iJl1p nile iJl doua. Putini batbati ifemei aupatru au un riI (rei parti, D oare a e ti oameni I 0 eda mainult energi decit c iobisnuiti pot deveni naguali, dupa ce111val sa 'fad .

n in" taturil at I ntru part a tinga, don Juan mi-a -plic lCOIl plexit tea abilitatii d a vedes ide a fi un nagual. Afi un nagual, punea I, t mult mai ompl d il fii, puri implu un om Cali a in vatat veda. fii nagual in amnafii conduc tor, profe: OT, ghid,III calitat de nagu It don Juan era conducatorul unui grup

d rizionari, cuno cuti ub numel d partidul nagualilor, careera compu din opt fern . vizion C cilia D lia, Hermelinda,Carm I~ lid, Florinda Zul ic iZoila; trei barbati vizionari,Vic nte, Silvio Manu 1 j G naro; ipatru curieri au m ageri,Emilito, John Tuma, arta iT r .

In afa de Iaptul ca era conduc torul partidului na ualilor,don Juan inv 1 iindrum d m nea, un grup de vizionariuc nici, euno cuti drept partidul noilor naguali, '-'ra alcatuit dinpatru tineri, Pablito, lor, Eligio, B nigno j cinci femei, So-Jed d, La Gorda, Lidia, Jo fina i 0 a. "U eram conduc torulnominal al noului partid al nagualilor, inlpreun cu femeianagual Carol.

e don Juan. -mi poat inlpan si in 'ala'urile al p ntrupart a ling ra 11 r intru intr-o tar unica de claritatp r ptua],l. Ul10 ut dr pt COIl tiillla ele 'ata. Pe p r ur u)anilor it rn ~o t cu 1 01- adu in rep tat rinduri in acea tAtm , prin int n11 djul un i 10 'ituri aplieat u p. llna in I)artea

d u a patelui.Don j llan Illi"a on tUlllA I vat'

UCenJCIJ :se pot CODlporta (proap la fel d n tur 1ca ill ,iata dezi cu zi, dar pot con ntr cu 0 fort .j 0 cl rial n obi nUlLA.

:.......ea l, uc ni ie. -a ill heiat printr-un act d 11 in, le p111don uan, Cll idon Genaro In-au pu a-I ex cur, 1-au

art din /irful unui munt te it, In pre p. ti .Am d ri intr-un dintr relataril m le c -a intiml)lat p

inu] lui 111Ul1t Ultimul t a1 in taiurilor lui don JUIDl a fo. tinfaptuit d in u idon Juan; don Genaro; doi uc nici, Pablito ie lor; i u. Pablito e tor i cu mine all) ant Ul prapa Ii d

P virful lui munt .Ani d zil dup a eea, rn-am gindit c Increder a me n -

tarmurita In don Ju n idon Gen ro a fo 1 de ajun alungt am ir 1i nala in f 1 anihil ii,Acum tiu c n-a fo 1 a; tiuc t I] 1, t in in ' taturil lui don Juan pentru partea lingi ca a Co t nevoi d 0 uria di iplin ver nt, dillparte lui don Juan, don Gen TO i a in otitorilor i, pentru .d f ura 1 Ulvat turi.

-a intimpla:i-a luat aproap zec ani -mi amint c cexact Ul inva ruril I p ntru part a ling , in it saexecut d burl voi un a menea act d n inteles;p pa ti .

n in I taturil a) p ntru part tin don Juan mi-a xpli-cat ce-mi fa au, d fapt, el, don G naro, in otitorii lor icinrau, u m: invat~tUvrajitorii, ci cum t pill cele tr i -P re ale CUll0 t rii t v hi, p care 0 po ed u: con tiin,~tslkineo! iint ntiu. "'i nu er u r ~itori; rau \liZlOn ". lar dOllJuall llU ra IlUll1ai un vizionar, ci i un nagllal. '

0011 Juan illli pJic d j 111Uil Ju ruri d p 11 gu J j\fed re in InV, \ lurjl .ale p lltru part a d~ 4 ])1 . Int lese!)e." d rea sl ~ al a llale fiin\ lor onlell Ii de -~inlari CilllpUJde perc Pile, pill cind int cap bi] a alu 1 nu Ilunlai p -T Iltel xt rl af i ie enta tuturor lUCTllTllor. E 'plica ,da 111etlea eft vizi Ilarii \Itid omul ea p un CltllP d en rgi , cr

10 D

pou 8-\i aminte ti in mod obi nuit de ea. Ceea ce [Ian 'pare"intr-o a rnenea tare face parte din on uinta de zi cu zi aucenicului numai printr-un uri ' efort de re uperare.

Interactiunea mea cu partidul nagualilor a fa t un exemplual ace tei dificultati de a-mi aminti. Cu e eptia lui don Genaro,8J11 lu t legatura cu inumai cind eram intr-o tare de con uintaelevata; de aceea, in viata mea de zi cu zi n-am putut sa-miamintesc de ei, nici m car ca de ni re per onaje vagi, din vi e.Modul in care rna intilneam cu ei d fiecare dat era aproape unritual. Ma due am CU Ina ina aca a la don Genaro intr-un micora el din udul Mexicului, Don Juan ni e alatura imediat siabordam toti trei lnvA1Alurile lui don Juan pentru partea dreapta,Dupa aceea don Juan rna facea a chimb nivelurile decon tiinta iapoi mergeam cu rna ina intr-un oras mai mare, dinapropiere, unde locuiau eJ ialti oinci prezece vizionari,

De fi are data cind intram intr-o tare el vata a constiintei,nu incetam sa rna minunez de diferenta dintre cele doua parti alecon tiintei melee Aveam mereu enzatia ca mi ridica un vatde pe ochi, ca icind a fi fo t aproape orb inainte, jar acurn pu-team a v d. Libertatea si bucuria netarmurit care Ina cuprindeain acele mom nte nu e pot conlpara cu ninli ..TOlu i, in aoela jtinlp, in1team 0 in paimintatoare tri te~e j un dor care mergeaumUla inmin cu libertatea ibu uria. Don Juan 111U pu e oaflU exi ta de avif$ire fam tri tete idor pentru c fara ele nu e tenici cunlp tare, nici bWltltate.ln\ lep iun a fa.-a bunalate, a pueJ, si cunoa ter a rArA . obrietate int nefolo itoare.

Organizarea invat turilor ale pentru part a tfuga a imp us dea emenea ca dOll Juan InlpreUna u unii dintr vizionarii fli,a-nli xpli eel lrei fatete a1 CUI]oa terii lor: nlaie tria con-tiintei, nlrue tria lalkiJlguilD i Jl1ai tri in lentiei.

Acea La art e ocup de Illaie tria con tiin\ei, care fa eparte din. luI lui total de in ' laturj pentru partea tfuga; etul

I

RJ II

pe care l-a folo it pentru a rna pregs ti a exe ut uirnitorul ct al. altului 'in prapa tie.

Datorita faptnlui experi nt l~pe are Ie pove te c aioi auavut loc intr-o tar el vat de on tiinta, ele nu pot avea carac-ten ticile vi tii de zi cu xi, Le lip este contextul lume c de jmi-am dat toata ilinta a-l furnize , fara a ap lez la fi tiun . instarea elevat de con tiin,a e ti foarte putin constient de ce epetrece in junll t( u, p ntru c e ti concentrat a upra detaliiloractiunii car d [ oara,

In ace t caz, actiunea car e de. f sura con ra, in mod na-tural, in elucidarea m i triei con tiintei, Don Juan intelegeamaie tria con tiin 1dr pt 0 ver iune modem a unei traditiiextrem de v hi, pc care 0 numea rraditia travechilor vizionaritoll i.

Desi imt a ca ra legal intrin ec de acea veche traditie, econsidera unul dintre vizionarii unui nou ciclu. Cind I-am in-(rebat 0 data care era ara teri ti a esentiala a vizionarilor non ..lui ciclu, mi-a pu c tapine c alit de bine constiinta, stalkinguJiintentie, Incit nu ~lnt ...urprins i de moarte ca eeilalti murirori,ci i ialeg mom ntu1 ~imodul pl c rii din acea tA lume, in acelmorn nt, irn con umati d un foc IAuntric ~idi par de p falaptlnlintului Ii ri, d par n-ar fi exi tat niciodatit.

1. NOli VIZIONARI

n drum pre munti, am ajun in ora ul Oaxaca din udulMexi ului unde peram ~.] intiln c pe don Juan. A doua zi inzori, pe cind rna pregateam de pI are, am avut in piratia ,t'~ tree

cu rnasina prin piata principal a ora ului i acolo l-am ga it,asezat pe banca lui pr ' rat- , ca si cind m-ar fi asteptat nQ tree.

M-am a zat linga el. Mi-a pu ca venise rezolve nisttreburi in ora a tatea la 0 pen iune ica eram bin venit dacadOT am . a zabove c in compania lui in doua zile cit trebuiaa mai ramina. AJn di utat apoi 0 vreme de pre preocuparile 1probl mel p are 1 av run in m diul univer itar .

Dup: cum iiera obiceiul, rn...a pie nit p . pate atunci cind

rna a t 1)1 In c Imai pujin, iar lovitura a avut darul ~ Inapropul eze intr-o tare de con liinlt\ elevata,

Am zabovit t( cuti 0 vr me, u a teptind cu ner bdare apuna ev . Totu i, cind a ill eput vorbea c reu it III

ia in 0 d t prin urprindere.- in M xi ,cu. co) inainte d p niolilor, mi-a

pu. I, trara 0 omunitat extraordinar d lniti' ti tolt I, bar-bali capabili d fap n m . uzite . .:,j au con tituh ultim enga

11ullinlil nard .

14 EO IS1"RIRLO~

Vizionarii tolteci erau per 0, ne aparte amani cu puterifabuloa e initiati capabili a dezlege mi tere, detinatori ai unorCUJ10 tinte ecrete pe care Ie Iolo u anihilind vointa oamenilori facindu-i ~- iconcentrez atentia a upra unui lucru ale. de eila lntimplare.

Aici s-a oprit din pove 'lire irn-a privit eu inten irate. Sim-team ca a lepta a-i pun 0 intrebar numai ca eu nu pre a tiamce l-as fa putut intreba,

- int dater subliniez Wl aspect important, a continuat el,aceta eEl amanii aveau darul, puterea de a acapara atentia vic ..timelor lor. Lucrurile nu erau niciodata tElate la voia intimplarii,Daca am pornenit asta, "a nii ca nu m-arrrreferit 0 clipa la tine.imic nu rna surprinde, Unul dintre cele mai dificile lueruri de

acceptat e te constiinta ca atentia poate fi manipulata,Eram de-a dreptul derutat, ~tiam ca vrea a..mi tran mita 0

informatie, ca doreste fl rna calauzeasca spre 0 concluzieanume. Aveam senzatia ca urma a aud ceva cuno ut, familiar,senzatie care rna incerca on de cite ori ataca lema unei noi uitede invataruri.

ei au fost rna trii sai upremi, Cind u tin ca tiau prin ce m lodepoate fi canalizata con tiinta vt timei, inte1eg ca practicile icu-nostintele ecrete ale carer depozitari erau, Ie pel miteau a i -codea ca i a de. cifreze marea taina a tarii de veghe acreierului. Multe dintre practicile lor au supravietuit pina-n zilelenoa: tre, dar, din Iericire, inlr-o forma diferita, Spun, din fericiredeoarece aceste mdeletniciri, dupa cum "iIi voi explica in conti-nuare, nu au avut darul a-i conduca pe vizionarii tolreci spre li-bertatea de sine, ci spre propria lor condamnare la moarte.

- ~tiice practici foloseau? l-am intrebat_ Bineinteles, mi-a raspun: el. imic nu ne impiedica a

cunoastem tehnicile pe care le folo eau, numai C3 asia nu in-earnna neaparat ca trebuie a Ie aplicam. Fiindca n01 privimlumea dintr-o per pectiva diferita. Facem parte dintr ...un nouciclu al cunoasterii,

- 'lie con ideri vrajitor, nu-i a'a don Juan? l-am intrebat._ u, mi-a raspuns. Eu sint un luptator care vede ee e a. -

cunde dincolo de aparente. In fond, noi intern 10 nuevosvidentes - noii vizionari. Vizionarii din veehime erau . implirajitori,

Pentru un om om obisnuit a reluat el, magia e te un lucrunegativ, condamnabil, eu toate ace tea, fa. cinant. De-aceeate-am incurajat, cind erai in tare de veghe, sa crezi ca intemvrajitori. E mai bine a ne per epi a a, fiindca a ta sporesteintere "ul, curiozitatea. Pelltru noi, a fi vrajitor te . inonim cu aapuca pe 0 uli, intundal .

Voiam sa inte1eg cit nlai lar ce voia' pun dar a f tTuzat.' -mi dea lamuriri. Mi-a pronli ,va dez\'olt . ubi lui p n1 -. ura imi va explica ce in\elege prin onceptul d on tiintA

Alunci I-am rugat a-mi ,'orbea c de re originil unoa-tern toltece.

l-am rnarturi it ce irnteam iar el mi-a ra puns eu un urimi terios.Indeob te, zimbetul sau exulta de bucurie. De a ia da-ta, mi-a Iasat insa impre ia ca iI framinta ceva, 0 lipa, mi -a tre-cut prin minte ca, poate, e gindea a se opreasca 'in ace l punctal discutiei, M-a fixat din nou cu 0 privire intensa im-a cintaritgray din cap pina-n picioar . Dupa care, aparent satisfacut, aclatinal din cap Si nli-a pus ca tnt pfegatil penlru ultjrllulexerciliu la care dorea , nla. UpUfla, un examen prin Cali lreCeill (nod obligatoriu once luptAtor inainte de a se Ii pregatit pen-tru (1pomi inmarea calatori p corll I ropriu. All) lO t Illai uinutdecal oricind.

- Yom voTbi de pre con tiinla, a continuat el. Vlzionarillol-1 i cuno (eau .j tapir, au ana nlanipularii con tiintei. De fapt,

ED 1716

- Primul pa pe care l-au f1\ ut toltecii pe calea cunoa terii afo t eia d a dopta regimul vegetarian a u el. TU conteazadac u fo t impin i pre a est ge t de curiozitate foarne saudintr-o gre eala adevarul ramine unul ingur, ell ei mincaunumai plante. J.ldata ce plantele omnipotente au incepul a- iexercite influenta upra lor au, in orice caz curind dupa aceea,unii dintre ei au inceput a analizeze experi nta prin care treceau,Dupa parerea mea primii dintre cei are au ale calea cunoasteriiau fo t foarte temerari, ill a au interpretat gre it lucrurile,

- u cumva totul e te 0 pre upunere a ta don Juan?- U, nici orba, Eu insumi int vizionar i e te de ajuns

n-oli concentrez vederes upra aeelei p rioade pentru a tiAexact ce -a petrecut in trecut,

- Chiar pon vedes in detaliu tot ce -a intimplat la vremeaaceea? J-am intrebar.

- A vedes e te 0 enzatie cu totul peciala a cunoasterii, mi-ara pun el. au, altfel spu , a faptului de a ti ceva mai pre u deorice indoiala, Eu tiu preci ee au facut acei oameni nu numaidatorita vederii rnele, cit mai ale fiindca intern trin ilegati lao-lalla.

Don Juan mi...a explicat in continuare ca in acceptiunea atermenul "toltec" nu avea . en ul pe care i-l atribuiam eu. Pentrumine el emnifica cultura tolteca 'au Imperiu Toltec, Pentru el,toltec in..emna .Jnitiat".

Mi-a pu c in perioada la care facea referire cu veacuri,poate chiar rnilenii, inainte de cucerirea Mexicului de catre pa-nioli lOli ini\i Iii \'letujau inlr-o va tA regiune geograficA Cintindea Ja nord i la ud de alea Mexicului, ei oeupindu- e ellindeletniciri'p ifice: erau tAm duitori, vraci po\'e titori, dan ..atori, proro i i CUI10 teau . cretele pr parnrjj unor mincaruri.j Iicorj cu pulen nlagic . Toate aceste ocupatiJ timulau cunoa -lere , a tfel in it ei ajun a dobindea ca in\el pciunea care i-a

deosebit de oamenii de rind. Acei: j tolteci rau oameni ca ori-care altii, putind in a la i timp duce 0 exi tent obi nuita: deaceea ei practicau me rii c aeel a de medic arti t, da cal,negu. tor, ca oricare om din zilele noastre. umai c iii pra -ticau me te ugul ub indrumar a icontrolul trict aJ unor bre Iebine organizate, in timp devenind atit de i cu iti si de pretuiti,incit au ajun ~.domine si a conduca indirect oomunitati intregicare locuiau in alte regiuni.

Don Juan a pu ca dupa ce unii dintre ace ti oameni auinceput sa vada - dupa ce invata era, limp de /eacuri intregi, a.e folo ea ca de plantele eu putere - cei mai activi dintre ei ausocotit ca trebuie a le tran mita i oamenilor de rind cu-no tintele dobindite i a-i invete vada la rindul lor, Ace '(3 afost inceputul SIl{ itului lor. Cu timpul, numarul vizionarilor aporit, in a preocuparea lor rata de ceea ce vedesu, care iiumplea de respect i teama sea transformat intr-o adevarataob e ie, incit au fir it prin a- j pierde vizionari mul, Ei eraufoarte versati in a vedes, putind e ercita un control e traordinarasupra lumilor tranii eu care /eneau in contact. Dar cunoa tereale-a fo t de prisos. Vederea le-a '1 bit Colla ~iau c zut in cap-cana: iiob eda numai a ce vedesu.

- Au fost totusi vizionari care au capat de aceasta soartaingrata, a continuat don Juan, oameni care, In iuda vederii lor,i-au pastrat cunostintele. Unii dintre acestia s-au traduit aColo a ca ederea ca pe un dat pozitiv ...i: 0 tran mira erne-nilor. tnt convin sub indrumarea lor, popuJatii din oraseintregi au pA$it in alte IUI1U din care nu s-au mai lrltO niciodata.

in a acei \/jzionari c' pabili nUJllai de a \,edea, far a tran -mite cuno tintele lOT, au fo 1 pin la unn~ Ili t t tap, lar cind u-nulul in care trai u a 0 t illvadat de Wl popor st in ei - u {neputincjo iin fata cucentorului, ca oricare om d rind.

,------------~---~----------.....,....-- .......~~~-----~'!"-.~...--~- ............-

RI~O TRI 191 LL

- Ce-n eamna, 0 noua generatie de vizionari?- Dupa di paritia prin di trugere, a lumii toltece originare,

initiatii care au upravietuit -au izolat isi-au dedicat viata tu-dierii aprofundaie a metodelor initiatice pe care Ie practicau. Pri-mu) lucru pe care l-au facut a fost aceta de a tabili ca tslkingul,visstul iinteruie int practici esentiale, dar au aflat ica trebuiesa renunte la folo irea plantelor energizante, Poate ca tocmai aicitrebuie a cautam explicatia a ceea ce li s-a intimplat in realitatedupa ce all folo it plantele energiz, nre,

Primul ciclu abia e inflripa cind cuceritorii _panioli au in-vadat tinutul. DUl fericire, noli initiau erau terneinic pr gatiti s.....faca fata primejdiei. Devenisera Intre ump pra ticanti e p ri ...mentati in arta tslklngului.

Don Juan a mai pu ca ecol Ie de ubju are care all urmatIe-au oferii noii generatii de vizionari conditii ideale de a- i p r-fectiona maie tria. In mod de lui d bizar tocmai rigoarea icoercitia car all dorninat a ea perioada Ie-au oferit impul ul de

a- i perfectiona noile principii. Iar datorita Iaptului ca si-aut inuit preocuparile, au fo 1 la ali Sc - i vada lini titi de ceea cede scoperi sera.

- Au exi tat multi vizionari din generatia noua in timpulcuceririi? l-am intrebat ..

- La inceput da. Spre firsit n-a mai rama decit 0 rnina deinitiati. Re lui fu esera exterminati,

- Dar in zilele noa tre, don Juan?- Au mai rama citiva, Sint impra tiati peste tot, intelegi?-Ii CWlO ti? I-am intrebat,- intrebarea ta e impla, dar raspunsul foarte complicat,

mi-a r puns el. Pe unii iicunoastem foarte bine, in a nu sint canoi; fiindca -au concentrat asupra unor aspecre diferite ale cu-noasterii, ca dan ul, tamaduirea vrajitoria, pove titul, in locul aceea ce recomandau vizionarii noii generatii, adica tslkingul,vissiul $I intentie. Cei care sint asemenea noua nu indraznesc sae incruci eze cu noi. Vizionarii care au trait pe vremea con-chistadorilor au stabilit a tfet caile, ineil ~ evite extenninarea inconfruntarea lor cu paniolii. Fiecare dintre ace ti vizionari a rn-

A

cercat a- i' igure de endenta, In a nu toti au avut urmasi, assca au mai rama putini,

- Cuno ti pe vreunul care e te exact ca noi? I-am intrebat,- Pe citiva, mi-a ra pun el sec.L-am rugal atunci a-mi puna tot ce ria Iiindca eram pro-

fund interesat de ace t ubiect; pentru mine era vital a intru inpo e ia unor nume ia unor adre e pe care doream a le folo-esc pentru coroborari de date i stabi lirea autenticitatii feno-menului.

Don Juan nu parea inclinat a rna ajute.- Vizionarii din noua generatie au tre ut ier prin faza de

coroborari a spu el. Jumatate dintre ei si-au I . at oa Ie In ca-mera de coroborare. Acum ei pf fera a rraia c retra i ca ni te

TRI 21Din ora trei dintre di cipolii lUI Pablito estor ila Gorda. Veni-era a urnp r u ten iJ i materiale pentru atelierul detirnplarie pe are-l a -e Pablito. l-am in otit j i-arn ajutat "a- iduca la bun fir it cautarile, apoi ne ..am intors tori la pensiune.

Erarn toti a zati la m , porovaind, cind a intrat in in a-p re don Juan. e-a anuntat ca urma a purcedem la drum dupaprinz, dar ca, inaint dane a za la Ina a avea ceva de di cu-tat cu mine, intre patru ochi, Mi-a propu facem CI\i va pasi injurul rondului din piata centrala, iar dupa aceea a ne intilnim cuceilalti la restaurant.

Pablito i e tor -au ridicat imediat si au pu eft mai aveauciteva drumuri d facut inainle de a ne intjlni. La Gorda aveain a UJl aer de vadita nemultumir .

- Despre ce aveti de gind a vorbiti? a trintit-o ea dar si-adat eama imediat ca facu e 0 gre eala i a inceput a chico-te A.

Don Juan i-a arun at 0 privire tranie, in n-a co 0 verba.,...Incurajata de t cerea lui, la Gorda ne-a propu a 0 luam cu

noi ine-a promi olemn ca nu a /ea sa ne slciie in nici un fel.- int convin eft 11U ne lei "'1 ii i-a ra pun. don Juan in a

nu vreau a auzi 0 vorb din ceea ce am eu a-i pun.Furia i -a citit la Gord ipe chip. A TO it violent iar, in limp

ce ie earn cu don Juan din incapere, chipul i s-a intunecat deneliniste i minie parca pocindu- e brusc. A rarnas cu guraa cata, iar buzele i-au u cat bro. c.

Dj pozitia tinerei nli-a produ 0 mare teama. Am inliil un'enlinlent de di onron.D in..anl cos 0 vorba, dorl Juan a pa-rut A- idea anla enlin)eJlt rna incercau.

- AI rrebui -1 rnUl\Unle ti la Gordei zi inoapte rnj-a puI fara all preanlbul. Tt ,Jut:.. a-Ii di trugi inlportallta d in.E te nucutu) tiran a] \'le iJ tale dar lu nu dai nm (fi pIJC put~~.. t lu rue

p i bine sa I (11 lu rurile a a CUI11 irn, D,..~r i di cut 111mai bine am \ orbi d . pre a cendent 110 ITpiritual: directa. De pre e t subiect, 1 tu .j u putem orbi

Cit ne Iofte te inima,i- explic t ca toate olil d initiere au in put in aceta j

moment iintr-o manier similara. pre firsitul ecolului al ai-prez el actf car nagual, cu buna tiinta -a izolat cu grupullui, vitind orice contact dir ct cu aile grupuri de initiati,Rezultatul a lei gr g' idra tice a du la aparitia unor ramuridi tincte, Ramura no rra era form t din paisprezece naguali io ..uta douazeci i cinci de vizion ri a pu el. Unii dintre ceiI)ai prezece naguali aveau in grija doar apte viz' onari, altii, un-prezece iar re tul, pina la cinci reze e.

Mi-a . pu cit mentorul u - ~au binefac torul : u, dupacum l-a numit el in usi-era nagualul Julian jar eel dinaintea luiJulian a fost nagualul Elias. L-aJll intrebat da a tia 11UI11 1 celorP i pr zece naguali. -a pu urn ii chema p fiecare, in or-dine, a a ca run aflat cine erau, A mai adaugat ca Ii cuno cu epe onal pe cei pai prez ce /izionari care forman grupul bin -f; torului u u ica TIintilni si p mentorul binefac toruluiu nagualul li .pe iun prezec di. ipoli din TUI)ul all.Don Juan a tinut ma a igu c' ramura din CaJ'I fa am

noi parte era deo ebua de celelalte, deoarec in anul 1723 tre-cu e printr-o tran: Iormare total, , ca urmare a unei influen v-llit dill e terior, c a"ea a ne ttan fi Uf ze si a ChjJllbCOJ11plet . inexorabil cur~lllfTali iIloastfe. I)e JllOlllent nu 'rut.:lU in i te a llpra \' Jliln tltuJui in a pu c~, de atunci p nlru

r.' nOl, a Inc put 0 noua era I c cel opt na uali care condu dalun inlnlura floa II . iJll "'011idera ia 1] conlplel di~ rili de c ja e care I-au pIi cdc; t.

Prob bil a doua zi don Jllan a a\'ut ~lneletreburi d rezol-\,. l, d o' e flU I-arll f ,'azul d it la anuaz . Intre limp au it

TRI 2322

Am f ut itiv pa i I)TIIl pi t 1 pin cind (area d n r-vozitat a di parut, Apoi ne-am ~ z t 1 turi p ban h t lUIpref ran .

- Vechii initiati au fo t u d \ rat noroco 1, a inceput donJuan d oar e aveau tot timpul din lume . Ile lucruri minu-nate ... icuno teau minuni pe car mime noa tra de a urn nu 1le poate inchipui.

- Cin i-a invatat toat a lea? l-am Intr bat.- Au inv tat IOluJ inguri, prin vedere, mi-a ra puns eJ.

ult dintre Iucrurile pe noi I tim in lum no tra ufo. td cop rite de ei. izionarii din noua generatie u corectatgre elile facute de inainta ii lor in a baza cuno tintelor 1ctiunilor noastre -a pierdut in n gura timpurilor tolte .

Mi-a xplicat apoi c una dintre cele mai irnple dar nu lip-ire de importanta d coperiri te in,' I tura conform c reia

0111Ul te caract rizat de doua tipuri d vizionari rn: Initiatii de. coal veche au batrinii J -au definit drept partea . ting ipartea dreapta a omului.

- B trinii con iderau ca c nlai bun metoda de tran mnerein' t turi lor lor, a continu t I ra de-a-i face pe uc nici ~....,..

fa a un alt in partea lor. tin intrind a tfel in con tiint ele-vata, Ad aratul proce d in, tar colo petrece.

Foarte multi copii all fos t incr dintati batrinilor vizionari acontinual don Juan. Ei deven au II nicii b trinilor initiati iara ta era unicul mod d viata p ar 11cuno teau. L rindul lor,copiii cind ajungeau la vir la III turit \ii i iluau pe ling el alIioopii I e care -i in\/cte. Inla m az "li ell lucruri fabuloa lre-bui fi d " operit in 1 (oTliI p are le f; ceau d la tingala dre pta 1 ill e in atitea \'ea UTI d concentrare.

]-al11 pu it d lulbur to J' 0 ot anl .Anta t 1-lorii inl rio reo El flu-a pu' C 1101doi ne emtmam, d tarilxp ri Il\elor noa tre .'inlilare. Birl torul . au. 11 gualul

Julian reu i e adrioara obligindu-l calatorea ca de la un tip de constiinta laaltul i in, e . Mi-a mai pu ca entimeruul de claritate ieel delibertate pe car le-a trait in tarea de con tiinta elevata con-tra tau total cu temerile, judecatile, furia inevoia de a e apara,care it dominau in tarea norrnala de con tiinta,

Batrinii izionari au creat acea ta polaritate cu intentia de ao pune in lujba propriilor intere e. Cu ajurorul ei, lSi obligauinvataceii a atinga tarea de concentrare nece am pre a a imi-la tehnicile vrajitore ti, Dimpotriva, initiatii din scoala noua, apu el, 0 folo spre a-si conduce di cipolii la convingerea C3ornul poseda infinite lie urse interioare in tare latenta, inca ne-de operite inefructificate de catre el.

- eel mai important derner pe care -au traduit a-l facatinerii initiati, a spu don Juan in continuare, e te acela de a fiincercat sa explice marele mi ter al con tiintei, Stradania lor e te

" #III. " concentrata U1 citeva concepte 1 acuurn car tnt apoi transnusedi cipolilor numai cind int in stare de constiinta elevata,

A mai pu ca valoarea noii metode de tran mitere a cunos-tintelor, descoperita ipu a la punct de tinerii initiati, consta inaceea nimeni nu 1 imai aminte te nimic din experienta avutam timpul tarii de constiinta levat . Aceasta incapacitate de a-uanunn ridica 0 bariera de netrecut pentru luptatori care, daca vora continue p calea de avir irii, trebuie mai mtii sa aduca laupr fata roate cuno tintele asimilate In incon tient, Abia dupaani de lupta interioara ieforturi de disciplinare int capabili ~anlintea cA " I in lal turi. Abi atun i vor fi a itnilat toate

conceptele iproc durile care Ie-au fo t inculcate $i vor fi dobin-dil lfel fona p care tin ni iniliati dore c a 0 dezvolt .

FO TRI _, 25-

pnv irea amenint tow pe care n ..0 arunca e ind pleca m de

- II avern nirnic d di cuiat nici de pre femeia la Gorda,ni i (1 pre altcin va anurne, mi-a pu el. t-arn dat ace t r pun ..'doar ca . a-i provoc irnportanta de ine. iuite ca a mer. intigur ca-i furio a pe noi. Pelt 0 curios eu cred ca pina acum,i-a repetat de mii de ori in minte, mC]t a 'e fi j convin .ca aretoate motivele aiba incredere in sine, dar, tot prin uto ug tie,r d ca a reu it a-si con truia ca 0 dreapta indignare la adre. a

noa Ira pentru am pin -0 facind-o a para. 0 proasta, u asfa urprin vazind-o a da buzna pe te noi aici, in parculet,

- Dac nu om vorbi de pre 1aGorda atunci de pre ce reia di utam'l l-am intrebat.

2. MICII TIRANI

Don Juan nu a reluat di curia d pr III j tria con tiinteid it citeva luni rnai tirziu, In aeel moment ne aflam tn ca a inare 10 uia grupul nagualuJui.

cis (1 11Uaccept lin refuz, Don Juan i-a ra pun

,- om continua dl utia pe care am inceput-o ill Oaxaca,

mi-a ra pun . Pentru a intelege deplin conceptul de constiinta,pe c re doresc a ,i-l expli in continuare, va trebui a arunci injoe intreaga ta putere d concentrare si -Ii folosesti vointa pen-tru a putea trece de la un nivel de con tiinta la altul. Cit timp/orn purta acea ra di cutie te rog sa-mi acorzi atentia sirabdarea t .

I-am pu u 0 unda de r pro in gla ca rna facuse a rnaimt foarte pro t in ultimele dou zile ferindu- e ~ -mi adresezeo verba, M-a pri it lung si a ridicat din princene. Pre~de 0lip pe buze i-a ju at un zirnbet care a di parut imediat, Atunciam in,ele. ca incefca. -rni ugereze ca nu eram cu nimic maibun decit la Gorda.

-I-Iai sa facern 0 plimbare, rni ..a pu don Juan, punindu- imina pe um rul meu, au, imai bine, ce-ar fi ne ducem inoras, in piateta, a 010 unde multi oameni du ind vor poar-ie 0 di utie.

M-a luat prin urprindere adresindu-mi- e alit de dire r,deoarece 10 uiam in aceea i ca a de dOLI zile j pina atuncinu-mi pu se 111ai mult decit clteva vorbe de '" IU1..

Pe cind ie earn dill ca impreuna cu don JUaJl, Ile-a ajundin urma la Gorda care ne-a rugal a 0 luam j pe ea. Parea de-

c a ea c va d vorbit CU mine intre patru ochi.- reti a vorbiti de pre mine a, pu. la Gorda iar tonul 'i

ge turile ei tradau u piciunea in lini tea.- A a te, i-a r pun don Juan p un ton e apoi a tre ut

pe lin a ea, Iara s' -i arunce 0 privire,L-am urrnat '-i am arabatut t uti drumul j in in Ilia eta n-

araJ a ora Ullii. Dupa c 11 -,tnl a ezat I-allllnlreba( ce DUlll-neZCLI pule, fll noi di.cllla de pre Ja Gord,. ill nltl rd a

- Am Iacut-o dinandins t a-ti zgind r irnportanta d me,111J-a pu el incruntal. Cel mai mar du man at omului e te 1111-portanta de ine. la 'Ind le-t putin, Ce ne 11101 . l 0 Ii nlaimult da nu entinlentul , irltenl rledrepl titi, cIliar o~ rl ali,la gindul c un nlen d -~llno. ITUa conlj. 0 eroare de Jud ,it

26 RLO TRI 27EI)

la adr a noa tra? Orgoliul ne dicteaz ne petrecem ce maimare parte a exi tentei macinindu-ne la gindul ca am fa t jigniti,

Tinerii initiati recomanda lupratorilor e traduia ca dinra puteri ..a elimine importanta de ine din viata lor. Eu amurmat acea ta POV3\ , iar cea mai mare parte a tradaniilor pecare le-am depu cu tine a fost a..ti dovedesc necontenit ca vomdeveni invulnerabili numai daca ne debarasam de orgoliu.

Pe rna urn ce vorbea, ochii au inceput ..A-i tralucea ca.Mi-am pu in mea mea ca ia a izbucneasca in hohote de ri ,desi nu pricepeam ce J-ar fi putut inve eli, cind, deodata amtre Mit periat, imtind 0 palma usturatoare pe te obrazul drept,

Am 1i nit in picioare, La Gorda tatea in patele meu cumina inca ridicata in aeroFala iiera rosie de furie.

- Acum chiar aveti ce pune pe oooteala mea; acum chiarv-am dat un motiv! a tipat ea. Daca aveti ceva sa-mi repro ati,mai bine pune-ti-rni in fata!

Iesirea de furie parea 0 fi epuizat fiindca in clipa urma-toare -a asezat direct jos, pe ciment 'i a izbucnit in hohote deplins. Don Juan ramasese imperturbabil cu 0 expresie de seni-natate inde cifrabila intiparita pe chip. Eu increrneni em defurie. La Gorda mi-a aruncat 0 privire incarcata de repro apois-a intor pre don Juan j i-a pus eu blindete ctt nu aveam abso-lut nici un drept -0 criticam.

Don Juan era atit de amuzat, inclt e scutura de ris mai acad:' de pe ban ea. u reu a ~ arti uleze un cuvint, A incercato data au de doua ori -mi puna ceva, in nereu ~indJ -a ridi-cat i -a indepartat hohotind.

Am dat a aJerg dupa el inca privind-o furio pe la Gorda -pe care in acel moment 0 ga earn dernna de di pret - cind ..apetrecut un fal)t e traordinar. Am intele intr-o trnfulgerare cega i e don Juan aut de amuzant in cena anterloara. Eu i)aGorda ne a emflnaJll mtT-un chip grote . Importanta de ~ine a

noa tr era de proportii monumentale. urprind rea i furia re-imrite in clipa in are I Gorda m pie ni e pe. te obraz erauaidom ntimentelor d furie 1 u pi june pe cafe le nutrise laGorda rata de mine. Don Juan nu se in ela. Imponanta de inee te 0 povara teribil iun ob ta 01.

Abia atun i am alerg 1 dupa el lacrimi de fericire prelin-gindu-mi-se pe obraji. L-am ajun din UIJ11a ii-am impartasurevelatia pe care 0 a u. . em. Privirea ii tralucea de malitie si"" ""mcmtare.

- Cum -() ~Ulpe la Gorda? am intrebat- Cu nimic, mi- ra pun el. Revelatiile e fae intotdeauna

pe cont propriu.A schimbat ubiectul imi-a pu ca toate emnele erau

favorabile continuarii di cutiei a a a, fie intr ..una din incaperilemari cu fotolii oomode fie in curtea din spate imprejmuitA de uncoridor acoperit. Mi-a pu ca, atunci cind avea de purtat 0di utie initiatica in interiorul casei, intr-una din oele doua zone,toata lumea Iire pecta dorinta tiind ca tnt teritorii interzise,

Asadar ..ne-am into a ....a. Don Juan Je-a relatat tuturor ati-tudinea Ia Gordei.ln intarea pe care au manifestat-o loti ai caseiIa gindul ca a eau moti v 0 ia pe la Gorda pe t picior a pu -0pe acea ta intr-o po turn extrern de incomoda.

- Importanta de in nu poate fi infTinta cu dulcegarii, a co-mentat don Juan cind mi-am exprimat ingrijorarea fata de laGorda.

Atunci i-a rugat p tou ~ para ea ca incaperea. Ne ...ama ezat iar don Juan i-a inceput ronda de explicatii,

Mi-a pu c vizionarii, fie de oala vech 'au 110Ua, im-part in doutl ategorii. Prinla alegorie 0 fomleaza cei care intde i i a pr Ii e CUlllp tarea i care-si pot an liz energia Siu""tiunile pre inlplinir a unor leI uri pragnl tice d aJ vorbenefi ia allt Initiatii,

ED TRl 29

gone con La din cei care ne ocote c valoarea cumpatarii si carenu urmare teluri pragmatice. Printre initiati circula opinia con-form careia cea de-a doua categorie nu a reu it A rezolve pro-blema orgoliului,

- Orgoliul nu este caracterizat nici de irnplitate, nici de nai-vitate, mi-a explicat, Pe de 0 pane, e] on tituie miezul tuturorlucrurilor bune din noi, dar pe de alta parte el este si radacinaputregaiului, Pentru a ne debara a de orgoliul care da nastere latot ce este purred in noi, trebuie a adoptam tactica recomandatade maestri. De-a lungul veacurilor, vizionarii i-au tinut la marecin te pe toti cei care au atins implinirea de ine a tfel,

M-am plin ca ideea de a eradica importanta de ine, desi D1Aatragea ne pu , imi era greu daca nu impo ibil de intele . I-ammai spu ca re omandarile pe care mi le facu e pentru a capade orgoliu mi se pareau aut de vagi, incit imi era impo ibil a leurmez,

- Ti-am repetat de multe ori ca, pe drumul cunoasterii, omultrebuie a fie inventiv, sa. aiba imaginatie, Vezi tu, pe calea cu-

.. . . ~noa teru mrruc nu este alit de limpede au implu pe cit ne-amdori.

- Impe abilit lea ca i :tradania de a aoa de orgoliu, e teun on ept Inuit pre ag ca aiba valoar pentru mine am re-marcat eu.

Don Juan a hi otil, in lndu- e d ri 1 iar eu I..am provocat. -mi expli e ce irnelege prin impecabiluate.

-Inlpecabilitatea nu este altceva decit folo sirea corecta aenergiei a pu' el. Prin a ea ..lAafirmatie nu fae nici 0 aluzie lamoralitate. Eu am inva,al a-mi dramuie c energia, iar ace tlucru m-a ajutat a pir la atingerea impecabilitatii. Ca si tu ainlelegi a ra, trebuie : inveti : ingur -Ii cruti energia.

Am p trat tacere 0 vreme. Doream sa reflectez la ceea ceaflasem. A in put a vorbeasca pe ne teptate.

- Lupl torii elaboreaza adevarate inventare trategice. Eitree pe 0 Ii ra tot ceea ce au de facut, Abia apoi horarasc ceanume din Ii 13 poate fi modificat oferindu- i a tfel ragazulnece ar de a- idezvolta energia,

I-am argumentat ca, in ace t caz lista lor ar cuprinde, prac-tic, lot ceea ce e j ra pe lume. Mi-a explicat rabdator ca inven-tarot trategi la care facea referire nu cuprindea dec it tiparelecomportamentale, care nu tnt e ntiale pentru upravietuire uatingerea bun 1 rii.

-am capat 0 azia iam in i tat a upra faptului c~upra-vietuirea ...i bun tarea . int categorii are e preteaza la ne ...fir iteinterpr ( ri de ai i i concluzia ca este irnpo ibil ca oamenii acada de acord a upra a eea ce e te e. entia] pentru ~upravietuireibuna tare la 111odu1 general.

Pe ma ura vorbeam, am inceput . a-mi pierd din elan. Incele din urm . am amutit, pricepind inutiliratea efortului meu deargumentare.

Don Juan nli-a pu atunci c pe Ii 'ta trategi a JUpla-loriJor orgoliul 1 ureazA drept acti ilatea care on unla ea maimare cantJtat de energie, de unde j fortul de a-I eradica.

elini tea pe care 0 imteam 111-aindemnat a Iiargumentezca sfaturile i averti mentele pe care mi le dadea imi aminteaude canoanele catolice, Dupa ce 0 viata irureaga lui se repeta e cecondamnabil e te pacatul, deveni m ne umtitor si crud.

- Luptatorii lupta Imporriva orgoliului nu din principiu, ciabordindu-I ca pe 0 che tiune de trategie mi-a raspun el. Eroa-

A rea pe care 0 ormu este ca mcerci a-n expli iproblema in ter ...men) morali.

- Bine don Juan, eu te con. ider 0 per oana profund moral ,am In J lat.

- -, ) ob rvat dec)t impecabililatea mea a pu. el.

o LL TRI 31ED- Una dintre principalele preo upari I unui luptator e te

de a elibera ace l energie in copul de a infrunta necunoscutulo data cu ea, a continual don Juan. Iar actiunea prin care reindru-mezi aceasra energie numes te impecabilitat .

Mi-a pu ca cea mai eficienta trategie a fost elaborata deinitiati pe vrernea cuceririi . paniote, vizionarii de atunci fiindmaestri inconte tabili ai stelkingului. Ea con La din ase ele-mente care e intrepatrund. Cinci dintre ele int denumiteinsu irile luptatorului: tapinirea de ine, di. ciplina rabdareaaJegerea momentuJui potrivit i voints. Ele int pecifice lup-tatorului care i i a urna efortul de a e debara a de orice im-portanta de ine. eel de-a} aselea element poate eel maiimportant dintre toate, tine de lumea exterioara i e cheamamicul tiran.

M-a fixat ugestiv, parca incercind A rna. intrebe daca in-telegearn sau nu.

- Sint de-a dreptul uluit, i-am spus. u e Ie pentru primaoara cind u tii ca la Gorda e te micul tiran din viata mea. Darce e te acela un mic limn?

- Micul tiran este un tortionar, mi...a ra pun . Cineva care fiedetine putere de viata ide moarte a upra lupt torului, fie, pursi implu, il icije necontenit di tragindu-i atentia de la lucrurilee entiale,

In timp ce-rni vorbea, pe chipul lui don Juan -a astemut unzimbet radios. Mi-a pu ~ca vizionarii din noua generatie au 0cIa..ificare proprie a micilor tirani. De ..i conceptul pe care I-auelaborat reprezint una dintre cele mai importante si erioa ede coperiri, tinerii izionari I-au abordat cu un ne cat urnor,M-a a igurat ca din fie are cla ificar p are au eJaborat-orazbate 0 nuanu de urnor malitio: umorul fund unica manierade a neutraliza rigiditatea c pune tapinire pe on uinta umanain momentul elaborarii unor cia ificari greoaie.

nune,- Departe de mine a e t gind, a spu el, surizind. Genaro ar

fi in t fiede eu in nu, mai cu earn UJ10 cindu-tip rerea de pre la ifi an. Adevarul te a tinerii vizionari is,tteribil de ireverentio i.

TRI 3332 D

A ad ugat ca micutii tiran i int la rindul lor irnpartiti inpatru categorii: icare chinuie u brutalitate i violenta; cei carecreeaza cu iretenie 0 tare in uportabil de nelini teo cei careoprima cu tri tete i in fine ultimii, cei care ii chinuie peluptatori tirnindu-le furia.

- La Gorda face parte dintr-o categorie care-i este proprie, aadaugat el. Ea e te un micut tiran activ, in a anal la virsta copi-lariei. Te aga eaza pina la plicti eala i abia apoi te infurie.Uneori iti mai trage i palme. Prin toate ace te metode, ea teajuta sa Inveti a te detasezi,

- Bine dar e te impo ibill am prote tat.- Asteapta, inca n-ai amestecat toate ingredientele care com-

pun trategia elaborata de tin rii vizionari.Indata ce-o vej face,ai a pricepi cit e te de eficient si de inteligent a te folose ti deun micut tiran. u lin cu toara convingerea ca, prin intermediulacestei tactici, luptatorul nu numai ca ajunge a nu mai acordeimportanta orgoliului ci va mtelege in final ca a piratia preimpecabilitate e te unicullucru care conteaza pe drumul precunoa tere.

EI a mai spu ca ceea ce rinerii vizionari aveau in rninte erao rnanevra extraordinar in care micul tiran poate f asemuit cuun pi de rnunte, iar insu irile luptatorilor int a emenea unoralpinisti care si-: u propu intilneasca in virf,

- In general, ei nu fae apel decit la patru dintre in u iri, acontinuat el. Cea de-a cincea voints, e te pastrata p ntru con-fruntarea finala cind luptatorii vor fi pu iin fata plutonului deexecutie, da me: pot expnma a tfel.- ~ide ce procedeaza a a'l- Fiindca voirus apartine un i alte fere tine de necuno -

cut. Celelalte palru till d cuno. ut, adic3 exact locul in carela luie nllcutil tiranl. In fond ce face ca un 0111 a e Iran ..

forme intr-un mi ut tiran daca nu e a 10 ia de a.. i dori amanipuleze ceea e ii e. te cuno ut?

Don Juan mi-a explicat numai aceia dintre vizionari careint luptatori d avlr iti . pot - icontroleze voints reusesc sae Iran puna in tarea in are c le cinci elemente ale tarii delupta Isi fa efectul, 0 atare cornbinatie e le modalitatea upremainacce ibila omului aflat pe 0 treapta de cunoa tere obisnuita,

- Patru elemente int uficiente pentru a tine piept iceluimai inrait rnicut tiran, a continuat el, Cu conditia, fire te, a fiintilnit unul. Dupa cum puneam, rnicutul tiran e te elementulexterior, eel pe care nu-l putem controla dar poate eel maiimportant dintre toate, Binef atorul meu punea ade eori cae te noroco luptatorul care intilne te un mic tiran. Ce voia apun e te ca ai noroe daca-ti iese unul in cale, fiindca nu mootrebuie a pleci in 1ume i a-t cauti tu.

Mi-a explicat crt una dintre cele mai mari realizari ale vizio-narilor care au trait pe vremea colonizarii paniole a fo t 0adevarata creatie pe Cafe el 0 definea drept evolutie in trei trepte.ntelegind natura umaria ei au ajuns la concluzia de necontestatca, daca izionarii e pot controla in confruntarea cu rnicutiitirani, atunci in eamna ca pot infrunta necuno cutul fara a fipedep iti ba chiar pot rezi ta in prezenta a ceea ce nu poate ficuno ut,

- Un om obisnuit ar putea crede ca ordinea in care am Iacutafirrnatia ar trebui rasturnata a pu el in continuare. Vizionarulcapabil a- i tina firea in confruntarea cu ceea ce e te necuno -,cut cu iguranta poate tine piept i unui rni tiran. Totu itlucrurile nu tau ...tfel. Ceea ce a du la di tru erea lumiibatrinilor fo I tocmai 0 atare pre upunere plin de aroganta.Acurn tim bine cum tau lucrurile. tim ca nimi nu po t aliidi iplina mai bine piritul unui luptalOr de it pJio\'ocarea dea infrunta oameni impo ibiJ de uportat care delin puterea.

34 TRI 35RLO

Numai un pirit di ciplinat poate g .j. obrietatea i eninatateacare i1 pot ajuta a rezi te ten iunii incogno ibilului.

Lam dezaprobat vehement I-am pu ca, dupa parerea mea,tiranii nu au declt 0 alternativa: fie a- ireduca victimele la ne-putinta, fie a Ie Impinga spre brutalitate, a a meit acestea ajungla fel de oingeroa e ca tortionarii lor. Am ubliniat ca exi tanumeroase tudii despre efectele torturii fizice ip ihice a upravictimelor,

- Diferenta con ta tocmai in ceea ce spui tu, mi-a raspun el,Este Yorba de victime nu de luptatori, Odinioara gindeam ieu

ft ca nne 1 III VOl rnartun 1 ce m-a determinat A-mi schirnb pare-rea Mai intii, in a, a dori a revenim la ce spuneam de pre cu-cerire, Vizionarii care au trait in acea perioada nu puteau gasi unteren mai bun. Spaniolii au fo t micii tirani care au pu la greaincercare calitatile vizionare ale initiatilor, Dupa ce i-au infrun-tat pe cuceritori, vizionarii puteau infrunta orice. Ei au fo t ceinorocosi, in vremurile acelea, intJ1neai rnicuti tirani la tot pasul.

Dupa acei rninunati ani de abundenta experimentala, lucru-rile -au schimbat profund. iciodata de atunci ipina acum de. -potii nu au mai avut 0 anvergura asernanatoare, fiindca numaiatunci -au bucurat de privilegii i autoritate nelimitate,Ingredientul perfect Cafe poate timula plamadirea initiatuluiuperb e te tiranul eu prerogative ab clute.

Din nefericire, in vremurile noastre, vizionarii trebuie a de-puna eforturi serioase daca vor sa gasea ~ unul de nadejde, incele mai multe cazuri, ei trebuie se multumeasca cu plevu .a.

- Tu, don Juan, ai reu it sa gase ti un mj bran?- Eu am avut noroe. M-a ga it pe mine unul de proportii

uriase. Dar, la vremea aceea, gindeam exact ca tine. -as fi crezutpentru nimic in )ume ca int nomeo flindctt il intilnisem.

Don Juan mi-a pu cA a trecut prin maJea incercare eueiteva aptamini inainte de a-I intilni pe binefacatorul au. Pe

atnnci abia implini douaz ide ani i lucra ca salahor la 0 fa-brica de zahar, Dintotdeauna fu e puternic ivinjo t asa ca iifu se foarte u or a- j g a lujbe unde era nevoie de fortamu chilor, lntr-o zi pe cind mula ni te aci cu zahar, s-a apropiatde el 0 ferneie. Era bine imbracata iparea a fie bogata. Aveain JUT de cincize j de ani dupa cum a spu. don Juan, j parea 0persoana foarte autoritara, L-a pri it pe don Juan, i...a pus cevaefului de echipa dupa care a plecat. ~eful de echipa -a apropiatde el i i-a spu ca. pentru un onorariu, il va recomanda alucreze aca A la patron. Don Juan i-a raspun barbatului ca nuare de unde a-i dea bani. Maistrul i-a zimbit si i-a ...pu ca nutrebuie sa- ifaca griji pentru bani, fiindca va primi destui in ziuade salariu. L-a batut pe don Juan pe pate ii-a mai pus ca-i 0mare cinste a lucrezi pentru patron.

Don Juan rni-a spu ca, fiind un biet indian ignorant imo-de 1, care-si dueea traiul de la 0 zi la alta, nu numai ell a dat ere-zare fiecarei vorbe, dar chiar s-a gindit ca dadu e norocul pesteel. I..a promi efului de echipa a-i platea ca oricit doreste.Atunci maistrul a mentionat 0 uma frumu ica pe care ur Ina I> ao achite in rate.

Imediat dupa aceea seful de echipa l-a condu pe don Juanacasa la patron - gospodaria ace tuia afla la oarecare distantade ora - iar aici l-a incredintat unui alt ef de echipa, un zdra-hon de barbat, masiv, sumbru j hido care i-a pu 0 umedeniede intrebari. Voia a tie 0multime de lucruri de pre familia lui.Cind don Juan i-a raspun ca nu avea pe nimeni, individul a fo talit de incintat, melt a reu it a trecoare un zimbet printre dintiitricat].

I-a promi lui don Juan ca-) a plati rege let atit de mult,incit va putea puna inr te bani deoparte j i-a mai pu c nutr:ebuia ~ cheltuiasc 0 letcaie de reme ce unl1 a primea ade mincare j un loe de dOllnit in casa.

TRIF 7D

ri barbatul i -a parut in frico tOT. D n Juanap de a 010. A ugit spre

Don Juan mi-a pu ca a muncit 'in ca a patronului timp detr i aptamini i c indi idul ac la odio nu l-a labit 0 clipaterorizindu-l ibrutalizindu-l neincet t, 1 ilea lucreze in celemai periculo e conditii, punindu-l va fa cele mai impo ibilelucrari iil ameninta cu arma cutitul au bastonul de cauciuc.il trimirea zilnic la grajduri . I CUT 1 in timp ce arm ariinervosi erau inauntru. La inoeputul fiecarei zile de lucru, donJuan i i punea ca ac a la 'a f ultima din vi ata a i ellupravietuirea nu in emna decit 0 repetare a chinului la n firsit,sIirsi lui -a precipitat in clipa in care don Juan a cerut a-si

ia liber, Pretextul a fo t c trebuia a faca un drum pina-n orassi a-i plateasca efului de echipa de la fabrica uma pe care i~datora, efullui de echipa i-a ra pun ca nici vorba nu putea fimacar d un minut de pauza, ca tr buia a muncea ca 1ncon-tinuu ca a- iplatea a datoria fata de tapin, caruia-i era inda-torat pina pe te urechi p ntru cinstea pe care i-a facu eangajindu-lla el.

Don Juan a intele c oarta ti e t pecetluita, Abia atunci apriceput uneltirile individului, n cirda ie cu eful de echipa dela fabrica g au cite un indian amarit 11aduceau in c a undeii oteau ufletul mun indu-l pina cadea lat, jar imbria ace -tuia 0 lmparteau cei doi. Cind a inlele planul ticalo t furia i-afo t atit de cumplita, inclt a fugit, urlind, prin bucatarie in COf-pul principal al casei. Reactia lui i..a luat prin urprindere pe sefuld chipa j p mun itorii afla\i 010. Don Juan a fugit pe u aprincipala . aproape capa clod zdrahonul I-a ajWl din umlape drum iI-a inlpU t in pi pt..Acolo I-a abandonat, creiindu-lnlOrt.

Don Juan a ..pu c nu-i fu.. d 1 a Oloar atunci. Bine-f c tornl lui I-a g it i I-a alvat, ingrijindu-I pina -a in a-nato it.

tiut din prima clip c trebuie ~Q. ire, in barbatul i-a taiat cal a i a indreptat pre el un pi tolp care il-a infipt in tomac.

- ti aici munce ti pina la ultima uflare, i-a pu.. el, a. nu uiti c ti-am pus.

L-a minat pe don Juan inapoi, impungindu-l eu un 'U~cauciu , j I-a irnpin in patele ca i. Dupa c a spu in j tind,C oamenii lui rnunce c din zori ipin -n noapte fArn 0 clipa dragaz, f-a pu p don Juan scoata din pamint doua buturugienorme, I-a mai pu ca. da a iiva ire v odata prin minte avad ze au prezinte la autoritati, 0 a-t impu te ... jar daca

va reu ivreodata a evadeze, el 0 " jure in fata jud torului crtdon Juan a incercat a-si omoare tapinul.

- Ai munce ti aici pin! la moarte, i-a pu . Atunci iti valua locul un alt indian lot a a cum i tu ai inlocuit 0 alta pielero ie Caf a murit,

0011 Juan mi-a pu ca domeniul mana cu 0 fonareata binepazita de barbati inarmati pin -n dinti cu cutit marl. -a avutde 1 si -a pu p treab incercind nu mai ginde ca laoarta nemiloa care e abatu e a upra a. Cind ziua de lueru.'-8 fir it, individul -a intors i l-a du ,inlbrmcindu-l, pina inbucatari , 'punind ca nu-i place privirea lui obraznica, L-a arne-

nintat ca-i va taia tendoanele d la brate daca nu cullAorbe tde c i pun el.

n bu 1 . , 0 b trin i-a adu d min are, in don Juan eraprea uparal"Oi perlal a ating d va. tllnn I-a po tuitc-ar fa bin nlanince Itmai mull, d oarece con/oada nu oronoa Lrrsi ni iodat . L-a pre\lenit b rl)atul per -1 inlo ui~p

muri in ajun; Cu aut d 1 bit, mClt nu mai putu muncicttzu., d la al doilea cat al ca i.

Ie 39- Cind i-am povesnt binefacatorului meu patania prin care

trecusem a spu don Juan, ace ta nu a reusit a- i und in-cintarea. ,,~eful acela de echipa e te 0 adevarata mana cereascarni-a pu binefacatorul meu. E te Wl dar pe care-ar fi pacat a-Iirosesti, Trebuie sa te-ntorci in locul acela intr-o buna zi,"

Era extaziat, vorbind fara contenire de pre $311 a unica pecare 0 avusesem, una la un milion, cum spunea el, de a fi gasitun micut bran cu puteri practic nelimitaie. La incepu~mi-am zica batrinul era complet ticnit, Multi ani a trebuit sa treaca pinasa pricep exact ce voise sa spuna,

- E una dintre cele mai oribile intimplari pe care mi-a fo tdat sa le aud in viata mea, am pus eu. Te-ai mai intors vreodataacolo?

- Cum sa nu... trei ani mai tirziu, Binefacatorul meu nuse-nselase, Un titan inminiaturll cum era eel pe care-I cunoscu-sem eu nu se-ntilne te decit la un milion de oameni si-ar fi pacatsa dai cu piciorul unui asemenea noroc.

- Cum ai facut sa te-ntorei?- Binefacatorul meu a gindit 0 Intreaga stratagems, facind

uz de cele patru calita.ti ale luptatorului: tapinirea de ine, di -ciplina, rabdarea si alegerea momentului potrivit,

Don J'Ian a adaugat ca binefacatorul u, explicindu-i ce arede facut pentru a profita de inti1nirea cu ace! capcaun de om, i-amai pus care erau cele pabU trepte ale cunoasterii in acceptiuneatinerilor vizionari. Prima treapta e te aceea de a fi hotarit in-Yeti. Dupa ce lnvlllceii i i schimba parerea ei in j j ide pre viata, ei urea pe treapta a doua, devenind luptatori, adicftinle capabile de 0 disciplina extrnordinara ide 0 stApinire de'ine leSltl din comun. Dupl ce dobinde c rabdarea $i alegereamomentului polrivit, ei urea pe treapta a treia, devenlndvizionari. C'md initiatii lnval:' sa vadA ce se ascunde dincolo de

parente, se poate pune ca au pasit pe cea de-a patra treapta siu devenit vizionari.

Binefacatorul lui don Juan i-a pu ca acesta luase calea cu-noasterii de suficienta vreme, incit sa fi dobindit un minim dinrimele doua calitati: ~inirea de ine si disciplina. Don Jua in i tat asupra faptuJui ca ambele calitati tin de 0 tare intima,

Luptatorul are vesnic privirea orientata pre interior $i i$i dedieaxistenta unei neobo ite si totale cercetari a sinelui.

- La vremea aceea, inti era interzi acce ulla insu$irea ce-lorlalte doua elemente, a continuat don Juan. Rabdarea silegerea momentului potrivit nu tin neaparar de 0 tare in-terioara, Ele fae parte mai degraba din fera initiatilor, Bine-facatorul meu este eel care mi le-a dezvaluit prin intermediultratagemei de care-ti vorbeam,

- A ta inseamnA ca nu l-ai fi putut infrunta pe micutul tiranprin forte proprii? I-am intrebat

- Sint sigur ca 8$ fi reusit i ingur, desi ma-ndoiesc ca 8$ fidus totulla bun fir$it cu acelasi fler si cu inima usoara Binefa-catorul meu, in timp ce-mi dezvaluia caile, pur $i simplu, exultade bucurie la giodul acesiei intilniri. Vezi tu, confnmtarea dintreun luptator Si W1mic tiran, de care acesta se foloseste, nu se limi-teaza doar la un exercitiu de ascutire a spiritului, ci atrage dupaine bucurie i fa icire.

- Cwn poate aduce bucurie un mon tru ca eel pe care mi l-aidescri ?

- Bine, dar el era nevinovat, in cornparatie eu adevaratiimonstri pe care i-au avut de infruntat batrinij vizionari in timpulcucenrii spaniole. ConfOllll marturiilor, vizionarii din acea pe-rioada savurau bucuria de a-i intilm. Ei au Ill) Ilizat dovada capinl i eel mai ticllos tiran poate aduce pllcere, cu conditia,[tre$le, ca eel pe care-l infruntl fie un luptAtor.

Do TRJ 4)

"fie indatoritor cu oricine ar fi venit a caute 0 noua victima, In-timpJarea a facut ca aceeasi femeie sa treaca pe la fabrica si a-lremarce asa cum facuse cu ani in urma, urnai ca don Juan eramult mai putemic si mai vinjo decit inainte.

Lucrurile au urmat cursu) binecuno cut. Totu i, strategiaimpunea a re pinga de la bun inceput cererea sefului de echipade a fi rasplatit pentru ca-l recomandase. Inclividul nu mai pauseniciodata a$a ceva, iar refuzul J-a luat prin . urprindere. El I-aamenin\at pe don Juan ca-} da afarfl. Don Juan nu -a lasat maiprejo i I-a amenintat ell va duce diJiect aca a la doamna caretrecu e pe acolo ~ica-i va cere a fie primite Don Juan tia ellfenleia, care era olia proprietarului fabricii, nu era la curent cunlatrapazJicllriJe celor doi. I-a spu sefului de echipa ell tie unde

locuie te fiindca mai lucra e ca taietor de trestie de zahar peplantatiile din tinut, Atunci barbatul a inceput a tocmeasca,i don Juan a fo t 1Cali i-a c rut bani daca voia sa e due i

lucreze acasa la patron. Individul a cedat si i-a intins citevabancnot . Don Juan i-a dat prea bin ama de tertip: indi vidulceda aparent, ca a-J fa A mearga la patron acasa,

- El a fost eel care In-a condu inca 0 data 1a domeniu, apu don Juan. ra 0 veche ha ienda a proprietarilor fabricii,oameni foarte in tariti care fie erau la curent cu ceea ce se pe-irece i nu le pa a, fie erau prea indiferenti a remarce ce ein timplA in jurullor.

indata ce-am ajun 30010, am dat fuga in cas! s-o caut pe ta-pina, Am g it-o, m-am aruncat in genunchi inaintea ei i i-amarutat miinile recuno ator, Cei doi indivizi erau livizi de furie.

Individul care ra pundea de rnuncile din gospodarie -acomportat conform aceluiasi tipar. Insa eu eram mannat cum secuvine pentru a-i face fat~: eram instruit si aveam cele patrucalitati, stapinirea de sine, disciplina, rabdarea si alegerea mo-menmlui potrivit, Totul -a desfasurat conform planului bine-facatorului meu. Stapinirea de sine mea ajutat sa-ndeplinesc celemai grele corvezi pe care mi le cerea individul. Ceea ce neepuizeaza intr-o ituatie similara .... omul care nu are nici undram de mindrie este nenorocit la gindul de a fi facut sa se simlAinutile

Am facut bUCUfO lot ceea ce mi -a cerut. Eram puternic siplin de veselie, u dadeam 0 ceapa degerata pe gindul ca cinevami-ar putea calca mindria in picioare u C! as fi avut de ce -mifie teama ..Ma aflam acolo ca )uptAtor impecabi1. Daca reu$e$ti-Ii p trezi tarea de annonie interioarn cind cineva te calcA in

picioare, inseamna ctt e ti ~pin pe tine.Don Juan mi-a explicat ca trategia binefacatorului sau ii

impunea ca, in loe ..a . e lase cople it de mila rata de propria-i

Don Juan rni-a explicat c eroarea pe care 0 comite frecventornul d conditie pirituala obi nuit in confruntar a eu tiranulnu con t in trategia folo ita. Pentru omul de rind greseala fata-la e te ca-l ia pe tiran in eric. EI cord prea mare importantatarilor i imt unintelor proprii, ca i celor ale tiranului.Dimpotriva, luptatorul initiat nu numai ca elaboreaza 0 strategiebine gindita, dar intelege a e elibereze de povara orgoliului.Ceea ee-l ajut -si tina orgoliul in friu e te un adev r in on-te t bil: realitatea exi ta. prin interpretarea pe care i-o dam noi.Adrniterea a lui adevar a con tituit avantajul hot ritor pe carel-au avut vizionarii din noua generatie asupra paniolilor Iimitati,

Mi-a pu ca era tot mai igur cA-Ipoat invinge pe seful deechipa numai gindindu-se Ia ace t adevar implu: micutii tiranie iau prea mult in erio t in limp ce luptatorii nu 0 fac.

Urmind planul binefscatorului au, don Juan a obtinut 0 luj-ba la aceeasi fabrica de zahar la care lucrase odinioara, Atit demulti zilieri se perindau pe 00010, pentru a disparea a doua zi faraurma, incit nimeni nu si-a amintit ca mai trecuse pe acolo,

Strategia binefacatorului au preciza ca don Juan trebuia sa

,

l"RI 42 D

soarta, cum intim pl e Ul trecut, el trebuia im dial ~u~......"""""'~Ipun t I fort punct 1 la iciud t niil de omportamentale celuilat,

A ado rit ca punctel forte al indi idului erau naturaa violenta 'i marea cutezanta: n impu case pe don Juan ziua in

ub priviril un j multimi d oameni. eel mai im-portant punct lab al u em ca- iiubea lujba in-ar fi facut ni-mic -0 puna in p ricol. ub nici 0 forma n-ar fi in rcat a-Iomoar p don Juan In interiorul go podari i in miezul zilei.Cealalta labiciun a a era familia; otia icopiii locuiau intr-ococioab nu d pan de casa,

u ririi f indu- i ut dill bi vrem , unreot mod t ea un ri puteri In imarl d it un nobil,

""Pavaza lui don Juan era damna ali iid du lujba. Inge-un h in ata ei iii re fa c e le 0 finta ori de cit ori 0 int1l-rea, 0 implor -i d a medalionul cu hipul fintului care 0roteja, ca a roage pentru sanatatea ifericirea ei.

- Pin la unn mi-a of tit unul, a continuat don Juan, jarasia t-a dat gata pe individ. Cind i-am convin pe rvitori a nerugam cu totii noaptea, putin lip it nu faca infarct. Cred ca{unci a luat hotAr:irea dam ucide, u- iputea permite luxul

'I.I.L a rna I a. continuu.m organizat atun i,drept contram urn, un rozariu I car

r-am poftit ~participe pe toti rvitorii ca i,Doamna a ocotita am plamada unui om pio .

-am reu it A mai inclnd ochii dupa ace La inici n-ammai putut dormi in patul m u. n recar ear ur am p co-p ris. De-acolo I-am vazut c utindu-m de dona ori in miez dnoapt II eu sclipiri uciga in privire.

in fiecare zi rna oblig merg la grajduri in peranta ca ar-m am m 'or zdrobi ub COpiL numai ca eu fixs m intr-uncolt ni te cinduri groa ub car m a cundeam p ntru a mp. "EI nu a aflat niciod { fiind iiera sila d cai - 0 all la-

- A reu i a tringi acest informatii in timp ce e. ti batut enum te a avea di iplina a pus don Juan. Individul ern un see-lerat un mon tru obi nuit. u v a pic d d licatete au mila,Dup tinerii vizionari rnicutul tiran perfe t nu are nici 0 insu irecare-i poate til umpara pacat 1 i alva ufletul.

DOll Juan a pu c c lelalt doua atribute nee are in lupta,rabdarea iat gerea mom ntului potri 'it, pe care nu le dobindiin 1 m , fu ra automat inclu d bin f orul uin trategia elaborat "Rabdarea pre upun a ti t pli - raragrab .fara nelini te - cu implit t ibu urie pina iMjceea tr buie intim ple,

- Eram lnjo it zi de zi ontinuat don Juan, atit de urnilit,incil un ori plingeam ub lovituril indi idului, Cu toate -teat eram enin. faturile bine torului meu m- u ajutat ar zi t zi dup zi CAm ajung -J urasc d moarte pe tortionarulmeu. sram lupt lor. ti m tr bui tept i m j tiam ceast pt. in a ta on mare bucuri lupt i.

A 01 . pu ca planul binef toruluii tenlatic a liranului prin adoptarea un i titudini de ordinup rior, a a cum ,jzionarii noului iclu proceda er in limpul

iciune a lui care, dupt cum veaf tal .

Don Juan a spu c ale erea mom ntului potrivit e te ali-t t a care detennin li rarea tuturor fro trarilor, St pinirea d'in ,di iplina i ar a int m n a unui za az care tavi-Ie 1 tot ce /ine din xL rior. I gerea mom ntului potrivit e teecluza care p nnite a uJ in t vilar,

Individul nu uno tea alt olent it cu ajulorulCaT j ii teroriza p c i din jure Da r u earn -i anihiJezviolenta. it dll anlia n putint . Don Juan tia cA individul nu

e dovedea c i- fo l

D

, a indrazni a-J omoare ill "azul tuturor c lor ai ca ei 1 r irnr-obuna zi, in prezenta muncitorilor i t pin it l-a ill ultat,facindu-l I- j spunindu-i C tern d moarte d tia patronului,

trata erna binefa atom) ui u m tiona ca, intr-un a eme-nea 1110n1nt l trebuia intre 'in tare d alerta fi eu minteai imuirile trez dad! dorea a intoarc ituatia impotriva tiranu-lui. 1n a m n a mornente e intinlpl le mai nat ptate lu-cruri, eel mai urnil dintr "clavi i iridiculizeaza tortionarul, i~ib te jo d I, iJ fa e a. e irma ridicol in fata unor martori im-portan i poi retr get nedindu-i tiranului timp ripo t zenici -1p dp ea .

- clipa rnai tirziu, tipul i i ie i din minti de furi dar eud ~a rna arun m plin d recuno tinta, la picioarel doamnei, acontinu t 1.

Don Juan pov tit ca, dupa ce doamna a intrat In ca a,individul iamicii lui l-au ch mat ti vin III pate, chipurile cu11i 1 treaba, Tipul era li id de furie. Dupa cum vorbea, don Juana Intele ce av a d gind faca, Don Juan -a prefacut e ted a ord, in in loe m arga sp i a fugit re grajd. Ern con-vin ca ann arii VOT face 0 a men a gal gie ca. probabil t3-pinii vor i idin ca a a 'ada ce e p trece. ai tia c monstruJnu va Indrazni -J impu te; lichid a ar '1 fo t pr a zgomo-to , iar omul era prea timorat de paima d a- ipierd lujba.0011 Juan mai tia ca ornul nu \'a \ndr~znj a intre In grajd -

. poat doar daca ajun e e la limita rabdarii,- III it III staulul celui mai narav cal, a pu don Juan,

jar micul tiran or it de furie, i-a -..mul cutitul din t a a i -ar p zit dup min . m dial n1-am cun ub induri. Calul nuI-a 10 'it d cit 0 in ura dat itotu] -a fi it at i.

P tJi u m a tum in ace ca . iar in loata a to ~da x n1din plin c 1 p tru atribut al tani de lupta. Mul-\unlitA lor, atll lzbindit~ ici-o clipa nu m-am omp tinlil pentru

arta pear 0 a I am i n-am t 0 la rima de neputinta,u am fo t vesel si nino t pinir a d nne idi ciplina euris til ca niciodata, iar tun ~am avut pril ~ul a v d cu ochii

.&leLA ice minuni pot face p ntru un luptator imp cabil r bdar a ieger a momentului potrivit. Mai rnult nici 0 clipa nu i-amorit omului moartea,

Bin f catorul m u mi-a e tplicat un lucru foarte intere antindura in amna a und spiritual c va ce luptatorul stie ca.

~ va p trece eind va fi momentul. A ta nu in. amnii eftuptatorul comploteaza pr raul cuiva au ca planuie te aplat ca polite mai v chi. Rabdar a etc a independent.tita vrerne cit luptatorul e te tapin pe ine, disciplinat i stie

e te momentul potrivit, rabdarea Ii da iguranta celui ce menta ca va pnmi ceea ce 1 e cuvin .- e-ntimpla ca micii tirani a. mai ici tige i ~-I invingaluptatorul care IiinfruntA? l-am intrebat ..- Bineintele . La inceputul Cuceririi, a fo t 0 perioada in

c e razboinicii piereau ca mu tele. Au fo t, pur i implu, d -cimati, Micutii tirani ucideau pe ein doreau, dupa roan . Inu...emenea conditii d t n iune, vizionarii au reu it a atingatarea de ublim.

Don Juan a pu ca a ela a fo t momenml in care vizionariiau intel s ca tr bui . . autodep sea ca in efortul de a gil i

nor C 1.- Vizionarii din noul ciclu - u folo it de rnicutii tirani, mi-a

pu don Juan privin u-rna fi in ochi, nu numai pentnl ad bala tJulp care il reprezenta orgoliul, ci mai U' am- p n-tru p nectiona ~ hnica plrituala xtr m de cOlnple a carf cea po ibil experien\a tran d ntaI . Vei ajung a inlelegiin ce con ta. a ea t t hnica p rna ur e yom di uta d prem .e tria con tiintei.

I-am explicat lui don Juan ca m-ar intere a a tiu daca inprezent in zilele noa. tre, micutii tirani pe care el ii denumi epu time int capabili a infringa un luptator,

- Tot timpul e te po ibil, mi-a ra pun el. Totu i, consecin-tele nu sint alit de cwnplite ca in trecutul indepartat ..In prezent,se intelege de la ine ca luptatorului Iiramine intotdeauna sansade a-si reface fortele sau de a se salva, pentru a reveni mai tirziu.Dar exista iun revers a1medaliei, A fi infrlnt de un micut tiranincepator nu atrage neaparat moartea, in a poate avea UJ rnaridevastatoare, Indicele de rnortalitate, in sen figural, este aproapela fel de ridicat, Ce vreau sA spun e te ca luptatorii care cedeazain rata unui mic tiran int di tru ide propriul entiment al ese-cului si at nevredniciei. A ta imi pune ca rata mortalitatii esteridicata,

- Cum se poate masura infringerea?- Oricine face jocul unui mic tiran l$i semneaza condamna-

rea la moarte, Sa actionezi la minie, Cam a faci apella control$i disciplina, sa uiti ca trebuie a fii rabdator, asta inseamna afii infrint.

- Ce e intirnpla dupa ce luptatorii int infrinti'?- Fie tring rindurile, fie abandoneaza cautarea cunoasterii

si tree pentru totdeauna in tabara rnicilor tirani.

3. EMANATIILE VULTURULUI

A doua zit am plecat cu don Juan pe jo intr-o plimbare spre'_.Masul Oaxaca. Era 2;00 dupa-amiaza, iar la area ora drumul era-,",'.tiu.

n timp ce mergeam agate, don Juan a inceput deodata aorbeasca, Mi-a spus ca discutia despre tirani, pe care 0 pur-

m in ajun, fusese doar 0 introducere la marea tema pe care 0orerea constiinta, Cind am facut afir rnatia ca imi deschisese 0QUa perspectiva, m-a rugat sa fiu mai explicit,

I-am pus ca avea Iegatura cu 0 discutie despre indieniivaaui pe care 0 purtasem cu ani in urma, in cursu) explicatiilor

e initiatice, pentru partea dreapta, incercase sa rna convinga__ faptul ca yaquii socoteau actul oprimarii ca oferindu ...le anu-mite avantaje. n contrazisesem vehement atunci, motivindu-i ca

impo ibil a gasesti vreun avantaj in conditiile mizere, Ynsa.in i tat, spunind ca nu are rost a te candalizezi gindindu-teumai la yaqui, cind conditiile in care traiesc oamenii, in gene-t sint atJ~de groaznice,- u-i deplinge pe bietii indieni yaqui, imi pusese atunci,

ai degraba compatimeste specia umaria. Cit de pre indieniiaqui, as putea pune ca ei sint noroco ii. Ei int cei asupriti ~iocmai de aceea unii dintre ei vor iesi triumfatori din viata; in

1..1 1.1 49

asupritorii IOf, mi utii tirani car ii calca in picioar , nu- i VOTg i Joe nici in iad .

.-anl grabit a-j raspund, bornbanindu-l cu loganuri po-litic. u-i Intel m d loe punctul de led r . D iincerc,u...Ta-rm explice din nou conceptul de micut tiran imi capase

e enta, Abia acum ideile mcepeau a clarifice.- Pins cum nu-ti era clar, a pu el rizind d mine, dupa ce

i-am Inart uri it neputinta mea, Miine, cind vei reveni Ja taread con tiinta normala n-ai -Ii aminte ti ce revelatie ai avutacum.

M-am irntit deodata curnplit d tri t, tiind ca nu -n ala.- Eu in umi run trecut prin tarea pe car 0 vei ave a tu, a

continuat. Binefacatorul meu, nagualul Julian, m-a ajutat, trail -punindu-ma in tare de con tiinta elevata ca a am revelatia a

....ceea ce bia acum tu ai intel d pre mioutii tirani. In viata dezi eu zi, am firsit prin a-mi chirnba parerea de pre lurne, faraa-mi pot explica cum ajun ern la a emenea concluzii,

D cind rna tiu am fo t a uprit, asa ca a fo t 0 vreme cinderam otravit de ura impotriva a upri toril or. Imagin eaza-ti ce ur-prin am fost a. con tat ca ajun e em a caul tovarasia micutilortirani, Mi-am pu ca, pe mne imi ie i em din minti,

Am ajun intr-un loc und p marginea drumului, era pra-alita in neorinduiala 0 aglomerare de bolovani p jumatate in-

gropati de 0 surpare de ter n. Don Juan -a du la ei, -a a ezatp unul im-a poftit a iau 10 in fata lui. Im diat, fara alt pre-ambul, i-a inceput prelegerea de pre arta rnaie tri icon tiintei.

Mi-a pu ca e i La ad ' ruri p C~ vizionarii, ie ei dincicllll ec11i au nou, I de op ri rn d pr con tiin\a ica IeoJidona ertt intr-o cventa. anunl , pre a fi mai U or de mtele .

4i-a plicat cA mai ..tria con tiiJltei con ta in a ilnilareadevarurilof Ii p tive intr-o ofdine pre tabilita. Primul d vru-~ t cela cQ enza\ia de familiaritate fata de lurnea pe care 0 per-

eepem n obliga: a credem ca realitat in onjur toare e te for-mata din obi te, cu exi lent de ine. tat toare iin forma ub

] per pern, in rimp d fapt, nu e i ta 0 lume a obiec-lor, ci un uni /ers format din emanatiil ultnrului,

i- pu ....ca, inaint d trece la explicarea manatiilorulturului, trebui -mi orbea ca d pr C ea ce e te cuno -

....lIUIt, ceea c e te n cuno cut i c ea nu poate fi cuno cut.~oritat ad /arurilor legate de con tiinta au fo t de operite

",,",1,0 b trinii 'manari, a d ugat el. in ordin in care au fo t or-anizate c te adev uri I -0 datoram /izionarilor din noul

eiclu. n lip ace lei ordonari, ace te adevaruri ar fi rama de.........patrun .

Mi-a spu c una dintre eel mai mari erori pe care le-aucomi v hii vizionari a fo tad a nu fi dat imponanta cu-venita ordinii, Unnarea fatala a ace tei erori de judecata a fostmoteza conform car ia c ce e te necuno cut i ce a ce nuocate fi cuno cut int unul iacela i luCTU. Vizionarilor din noul,.........clu le-a revenit datoria d a indrepta aceasta eroare. Ei au ta-ilit frontiere j au d finit n uno cutul drept ceva CWl mintiimen ti, un mi t r invaluit intr-un conte l infrico tor, dar care,otu i,poate fi patrun de mintea omului. Iecuno cutu] devineun moment dat cuno ut, Fe de alta part incogno ibilul e tepo ibiI d exprimat impo ibil d in~ I ~ iimposibil d atins

sau d r alizat, Etc v care nu ni e a d zvalui niciodara,II.Vtui ' nic prezent am titer d frurno i in paimintator Inacela itimp prin infinitatea a.

- Cum pot face izionarii di tincti intre c 1 doua COI1-pL ? l-an1 intrebal.- Exi 1, 0 regul impl a degetu)ui nlare, rru-a pu . Cind e

."",,,nfnlnt u n uno utul, in om treze t piritul d av ntura.~uno utul are a a t litat dan darui sperant i~ri-ne. Omlll .. imt atun iput rni , xaltat.l>itla iteanl pe care

oo lime te ne da un ntiment in It tor, de lmplinir . Tineriivizionari au vazut ca omul da C ali m i bun in el in fatanecuno cutului,

-a pu ca, daca ceea ce te luat drept necunoseut do-ved te pina la Ul111a a fi ceea ce nu poate fi CWlO ut, atunci rezul-tatul e te deza truo . Inprezenta lui, vizionarii i ipierd puterile,int debu olati, Un ntirnent cumplit de oprimare pune tapinirepe ufletullor, trupul iSi pierde vigoarea .ar judecata iintelep-ciunea iiparasesc, hoinarind la-ntimplare i fara rost, fiindcaceea ce nu poate fi cuno cut nu are nici un fel de efect ener-gizant, EI este in afara sferei pe care 0 poate cuprinde minteaomenea ca i tocmai de ace a nu trebuie a-i tulburi ordineaneinvitat inici chiar cu prudenta, Tinerii vizionari au ihteles catrebuia a fie pregatiti pentru a plati un pret exorbitant dacaintrau in contact cit de mic ell acesta.

Don Juan mi-a explicat C3 noii vizionari au avut de infrun-tat i depasit bariere formidabile impu e de traditie. Cind ainceput noul ciclu, nici unul dintre are. tia nu ria cu exactitatecare dintre tehnicile impu e de imen a mostenire initiatica emucorecte Si care nu. E ident echii izionari in lasera, dar noiivizionari nu ti u unde. Au tnceput pornind de la ipoteza ca totce infaptui em inaintasii lor era eronat, echii vizionari fu seramae tri in elaborar a peculatijlor. Ei au pre upu .printre altele,ca extraordinara lOT facultate de a vedes era 0 pavaza, Au fo stincredin\ali dt sint intangibili, a ta pin cind in adatoriii i-au rasd pe fata paminmlui, rezervindu-le 0 moarte cumplita In ciudaconving rii ferm ca int invuln rabili, -e hii -izionari eraulip iti de aparare nu aveau nici un fel d protectie.

oii /izionari nu .-au iro it vr m a. p ulind p margineaa ceea ce era incOJi t. U, i au incepul ..( plor ze necuno -cutul, cu opuJ d a-I identifica idellllljta de in ogno cibil.

51

- Cum au r u it a id ntifi n cuno utul, don Juan? l-am~t1~bat.

- Folo ind metoda ~I derii controlate, mi-a raspun I.I-am explicat ca uJ intrebarii m le ra ce. inleiege prin

,,__entificarea necunoscutului,Mi-a pu ca prin identificarea necuno cutuJui ace ta devineibil peroeptiei ornului. Aplicind con tant practicile viziona-

~ tului, noii izionari au de op rit c necuno cutul icuno -tul smt pe picior de egalitate, deoarece amindoua conoeptele

,.itueaza in cimpul percepti i umane. Intr-adevar, vizionarii

t para i cuno cutul la un moment dat pentru a patrunde incecunoscut,

~:a ce transcende in a capacitatea noastra de perceptie e te.......cognoscibilul, iar diferenta dintre ace La si cogno cibil e te

ciala, Confuzia intre ceJe doua cimpuri i-ar pune pe vizionari.._...tr-o po tura extrem d ingrata in confruntarea cu incognosci-*""'"" ul.

- Cind vechii vizionari au t:recut prin acea ta experienta, aeontinuat don Juan, ei au cotit ca tehnicile elaborate de ei numai functionau cum cuvine. 0 clipa nu 1 -a trecut prin minte~ mare parte din ceea ce i t in el tarim depase te puterea

. A fo t 0 eroare de judecata ingrozitoare din~ ea lor, pentru care, de altfel, au platit cump.

- Ce s-a-ntimplat dup ce au fa ut diferenta mire necuno utincogno ibil? l-am intrebat,- Atunci a in put noul ciclu, mi-a ra pun. Acea ta di -

..........tie marcheaza granita dintre v hi inou. Tot ceea ce au in-prin de atunci ipin in prezent 110ll vizionari i iare originea

_..mtelegerea ace tel di(i rente.Don Juan a pu a fo t lementul hotaritor care a

u atit I di t:ruger. a lunlll vechi~ cit Si la naSI rea lumii Doi..n intemlediul ederii noii 'izionari au de coperit anunlite

DRLO

Iapte incont stabile cu ajutorul carom au ajun traga con luziid 0 importanta covirsitoare care au revolutionat lumea de prenatura umana iIUJ11e,in general. Ace te concluzii care au facutposibila aparitia noului ciclu con tituiau adevarurile de pre con-tiinta pe care dorea ami le explice.

Don Juan m..a rugal a-I in ole c intr-o plimbare prin par-culetul din central ora sului, Pe drum, am inceput A vorbimde pre mecanisme i ill trumente delicate. El a spu ca in tru-menrele sint prelungiri ale irnturilor noastre, iar eu am u tinutca exi ta si instrumente care nu pot fi trecute in aceasta categorie,deoarece indepline anumite functii pe care nu tnt pregatite dinpunct de vedere fiziologic a le indeplineasca,

- Simturile ornului int capabile de mult mai multe lucruridecit ne Inchipuirn, a afirmat el.

- iii pot spune imediat ca exista in trumente capabile itdetecteze undele radio emi e din co mos, am spu . n timp ceimturile noa tre nu pot detecta a ernenea unde.

- Ell am 0 parere intrucltva diferita mi-a spu el.Eu cred caimturile noastre pot detecta orice influx sau cirnp din rnediul

,. .inconjurator,- Atunci cum r~mine cu ultra unetele? nu rn-arn la 'at eu.

Organi mul uman nu te echipat a Ie perceapa,- Vizionarii nutre: c conving rea ca ne-am desem pr uni-

ver 0 infima portiune a imturilor, mi-a raspuns el.A cazut 0 clipa d ginduri, ca oj clod nu hotara c sa spuna

in continuare, apoi mi-a zimbit.- Prllllu] adevru-d pre COil tiintil, dup cunl ti-anl e 'plicat,

a inceput ei, e te ca lumea ulconjuratoare nu e te ceea ce pare afit deci nu e te c credeIn noi de pr ea. oj credem ca e t 0lunle fonllat din obiecte, 'in a nici vorbrt a fie ava.

S-a opril, ca i c'ind a tepta a vada ce efect produ e era.pu. le. al . J-anl PllS a .lnt de cord cu premi a lui daca

S3TRIFO~~~.nl totul la un cimp en rgetic. Mi-a pus ca eram pe pune---"--'__ a intui Ull adevar, dar ca a-l explica rational nu inseamna

ovede ti exi ten \3. u iJ intere a daca 11aprob au nu, cj~ ......ania mea d a intel ge ce presupune ace t adevar,

- xistenta cimpurilor de energie nu poate fi ale tala, a con-__.__4011;4 el. Vreau "a pun ca este imposibil pentru omul obisnuit,--=:i~ daca le poti vedes, atunci mseamna ca esti vizionar, iar in~st Cat in amna ca explici adevarurile despre con tiinta, In-~gI ..ce vreau a spun?

continuat spunind ca toat concluziile la care ajungem pe..-. ...rationala au prea putina influent .poate chiar nici una, asu-.......__cursului vietii noastre, nemodificindu-l. Dovada tau atitea

ple, oarneni care nutre cele mai ferme si clare convingeri,___ .I eni ell principii, dar ale carer actiuni sint intotdeauna la polul

. care nu gasesc alta explicatie cornportamemului lor decitomeneste fl grese tie- Primul adevar ar fi ca lurnea e te ceea ce pare a fi, dar este

1-...i.If ....... idiferita, a continuat el. u e te alit de salida si reala pe citrz-a obisnuit sa credem perceptia noastra, dar nici nu e poate

une ca-i 0 him ra. Lumea nu este 0 iluzie, dupa cum u tin-....&.L.A ; este reala dintr-un punct de vedere ~iireala din all punct deeaere. Fii foarte atent la ce UJ meaza a-ti pun, fiindca dore cintelegi bine, nu doar a accepti, oi percepem realiratea, latarapt cu greutate. Dar ceea ce percepem nu e te un fapt de

scelasi fel, fiindc In\' tam ce percepem.Ceva aflat In lumea din afara ne afeoteaza irnturil . Aceasta

este partea de real. Partea nereali. ta e Ie ceea ce ne tran mit. (wile ca.se aila in exterior. a JUanl, de pilda, un munle. Sim-

!.... riJen pun cAe) te un obi cl. Are dirnen iuni, cu]oare, for-a. AvenI cJliar si categorii de munti, jar aceste clasifieari sint

oart preci e. P"ma.acurn lotul e coreet. Singura fj ura ar fi caniciodat nu ne-a tT ut prin minte ca simturile joaea un Tol

4uperficial, Simturile percep r alitatea in ace t mod, fiind 0tra atur p cifica a con tiintei noa tre Ie dicteaza a procedezeastfel,

Am dat a-mi exprim din nou aprobarea, in a nu pentru cadoream Avad c -I aprob; in fond, nu pricepu em prea binexplicatia a. Mai degraba reactionam In0 ituatie care imteamca tinde a devina amenintatoare. M-a oprit.

- Cind folosesc cuvintul .Jume' a continuat don Juan, rnarefer la tot ceea ce ne inconjoara, Am un termen mult mai bun,fireste, insa eJ ar fi de neintele pentru tine. Vizionarii u tin canoi credem ca exi ta 0 lume de obiecte in jurul nostru doarfiindca asa ne dicteaza constiinta, Ceca De exi ta cu adevarat inexterior sint emanatiile Vulturului, fluidul in continua miscare,i totusi neschimbat, etem,

M-a oprit cu un gest exact in clipa incare ma pregateam -1intreb ce intelege prin emanatiile Vulturului. Mi-a explicat cauna dintre cele mai impresionante mosteniri pe care ni Ie-au lasatvechii vizionari a fo t descoperirea ca ratiunea oricarei fiintedotate cu capacitate de perceptie, cu imturi, este de a-si perfec-tiona constiinta. Don Juan a spus ca aceasta e te 0 de ooperireepocala,

Jumatate in gluma jumatate in rio t m-a intrebat daca cu-nosteam un ra pun mai bun )a intrebarea obsedanta la careomul nu a gasit inca raspun : care este sensu} exi tentei umane?Am abordat imediat 0 pozitie defensiva, argumentind ca intre-barea in ine era lip ita de n ica nu ise putea da un r punlogic. I-am pu ~ 0 di ulie pe aceastA tem~ impune abofdareaunei discutii ample pe tema credinlelor religioase ic! tOlul sereduce, in final, la credinta.

- Vechii vizionari nu reduceau disculia la redin\a, a pu el.Ei nu aveau simi pra tic in aceeasj masura ca nOll vizionari, insAemu uficient de pragmatici t in it, rt nu.. in ele a upra intele-

5S

c ea ce vedesu. Prin intrebarea anterioara, care te-a tul-____._._,_aut de rnult, lncercam a-Ii atrag atentia asupra faptnlui ca~._i pe cale rationala nu putem ga i ra pun la intrebarea

en ului existentei noastre. De fiecare data cind incerc!m,~,._n u1ne detumeaza spre credinta, Vechii vizionari au ate 0

e iau g it un raspun care nu implica exclu iv credinta,..._"-a spus ca vechii vizionari, asumindu-si riscuri enorme,usit ~ vadA forta indescriptibila care se afla Ja originear fiintelor senzitive, Ei au denumit-o, inmod conventio-ulturul deoarece in cele citeva trafulgerari care le-au fost

- uite au vlzut-o ca pe 0 entitate infinita, asemanatoare ca___...,.....unui vultur alb-negru ..

Ei au vszu: ca Vulturul este eel care aduce constiinta, Vul--- .....este eel care Cree8Z.a fiinte senzitive ca ele sa traiasca $i 51

gateasca constiinta pe care elle-o harazeste 0 data cu viata,u mai vazut ca acelasi Vultur devoreaza constiintagantt dupa ce fiintele renunta la ea 0 data cumoartea.

Pentru vechii vizionari, a spus don Juan in continuare, a~ ..:a.. a ca sensul existentei este acela de a imbogati constiinta nueste 0 chestiune de credinta, nici de deductie, Ei au viiZllt.

Ei au vazut cwn constiinta fiintelor senzitive se de prinde in"---'-'"#mentulmortii si zboara, asemenea unui ghem de bumbac lu-~ o. , spre ciocul Vulturului care urmeaza sa 0 absoarba. Pentruvechii vizionari, aceasta constituia dovada ca fiintele senzitive---_.e c doar pentru a Imbogati constiinta care este hrana Vul-'"'"'-lui.

Lamuririle lui don Juan -au intrerupt pentru moment in~l pWlCt, frindca trebuia sa pIece intr~scwtA caIatorie de afa-

__ Ti, iar Nestor I-a condu cu ma$ina pin! la Oaxaca. Privindu-im se iodepaneaza, mi-am amintit ca, la inceputul relaliei cu

_-",nJuan, de fiecare data cind spunea cl trebuie a purceadatr-o calatorie de afaceri eu credeam cA foloseste un eufemism

RLO

in realit te ern /orba d pr altce B. Abia tirziu mi-am dat. aJ11 C 'or erio 0 InainL a unei a m n c I torii,imbr ea UI1U} dintr nenumaratel ... le co tume imp billucrate, inert n..ai fi zi. ca e te barrinul indian pe care-lcuno team, Am f; cutla un moment dat citeva comentarii a upraa . lei m tamorfoze complete.

- gualul e te 0 per oan uficient de flexibila, incit a iaorice infatisare dor te, mi-a pu I. Printr altele, a fi unadevarat nagual in amna ca nu dore ti a doved ti nimic inmod pial. U uita ce ti-am pu a urn, fiindca vom reveni denenumarate ori upra ace rui ubi t,~ichiar am revenit upra lui d nenum r t ori iin toate

moduril im ginabile ..Prin afirmatiil ale, mi-a demon trat canu are de aparat nici un punct anume de red ret dar ca in cursu)c latoriei ale la Oaxaca rni -a oferit umbra unui motiv de in-doiala, Am intel bTU c ca nagualul are totu i0 idee de aparat- imagin a ulturului - iar ceea ce pre upune a t d criereimpune dup parerea mea 0 aparare patima a.

-am cerut lamuriri unuia dintre tovar ii lui don uan, nel 'itat.. -mi sati faca curiozitatea. i -a Ji1 puns ca ubi -tul e t tabu pin -n clipa in car don Ju n i i va fi inch iate cplica iile,

Imediat c -a intor , ne-am On talat p ntru 0 di..cu ie, iarprima mtrebare pe care i-am pu -0 ..-a r I rit la pre upun r amea.

- Patitna nu W nirnic de a face cu u tin a unor adevarurid a emenea anv rgura mi-a r pun I. Da a-ti inchipui cain rc a I par, .. tii ca te-n eli. 1 u fo t ordonate iexpli-,..-:ttepentru pI c r a i iluminw pirituala al JupUltorilor, ntlp ntru a antren ntimente de propri t t. puntndu-ti na-gualul nu ar opmJj d aparat, voianl a pUll, priJltre altele canagualul af piritlll uratat d orlce ob i.

RI 57f-am pu ca nu feu am -i urm z inv taturile, fiindca

f cu m 0 adevarata ob oj p ntru /ultur i pentru ceea ceeprezenta, Am f ut nenumarate rernarci a upra ciudateni in iasernenea idei.

- u e t 0 impla id e, mi-a 011lizionari nu e jucau eu ideile.

- Bine dar ce tip de fortaulturul?- u tiu cum as putea a-,i r pund mai bine. Vulturul e te

a fel d real pentru /izionari p cit d aut ntica e te pentru noireg a gravitatiei au timpul in. a la f I d ab tract iinaccesibil,

- urnai putin, don Juan. Vorbim d spre concepte abstrac-let dar care e refer! la fenomene r ale ce pot fi confirmate,Exista atitea di cipline care e pot ocupa de acea tA problema.

- Vulturul iemanatiil ale pot fi demon trabile, mi-a repli-cat don Juan. Iar di ciplina car au dezvoltat-o noii vizionarieste dedicata ace tui tip de demon tratie,

L-an1 rugat a-mi e plic ce repr zinta emanatiile Vultu-

au n rgl ar putea reprezenta

rului.i- pu C manatiile ulturului tnt un lucru imuabil si

de . ine t t tor care in umeaza tot ce a ce exista atit cuno u-tul, cit iincogno cibilul.

- D fapt, e te impo ibil d de cris in eu linte ce reprezintacu adevarat emanatiile Vulturului a continuat don Juan. Vizio-narul trebuie Ie perce pa Iin u i din 010 de cuvinte,

- Dar dumneata, don Juan le-ai fo t vreodata manor?- Fire t . Cu toate eta nu li Ie pot descrie, Sint 0 pre-

zent apro pe 0 m a eterogen t 0 I)re iune care creeaza 0enzatie anletitoare opJe iloare, orbitoaJi . Omul nu poate de-cit intrez ea c enlanaliil dup cum inlJieZare le doarVulturul in u io

- Don Juan cu alte cuvinte, ulturulesiil f}lOT.

ongmea emana-

originea a ceea ce emana- Inutil : pre izez c ulturul ~el in u i.

- oiam : te-ntreb d e t adevar poate fi vizualizat ..- u exi tIl nimic la el care ar putea line d vizual. Viziona-

rul simte prezenta Vulturului cu fiecare fibra a corpului sau. Fie-care om poarta in me ceva ce ii pennite a fie martorul eu totcorpul, prezentei Vulturului, izionarii explica in termeni foarteimpli actul vederii Vulturului: cum ornul te fo)mat din ema-natiil Vulturului, nu trebuie decit a- icanalizeze atentia sprepartile care-I compun. Problema apare in con tiinta umaria deoa-rece con tiinta umaria are nenumarate meandre ie te confuza,Yo momentul crucial in care emanatiile pirituale inoep a ernanife te, con tiinta omului e imte obligata la interpretari.Rezultatul e te 0 viziune a Vulturului ia emanatiilor Vulturului,In realitate, in a nu exi ta nici Vultur, nici emanatii aleVulturuJui. Ceea ce exist! acolo e te ceva ce nu poate intelegenici 0 fiinta vie.

L-arn intrebat daca ursa emanatiilor a fo t denumita Vulturfiindca vulturii in general au atribute importante.

- Ace t lucru e te valabil in cazul a ceva ce nu poate ficunoscut dar care aminte te vag de ceva cunoscut, mi-a raspunel. in acest sens s-au facut ctteva incercari de a Ie conferi vuJ-turilor atribute pe care nu le au. A a se intimpla intotdeauna cindoameni influentabili invatA sa interpreteze un rol care presupuneobrietate, Vizionarii int de marimi i forme dintre cele maidiferite,

- Vrei a pui ca exi ta mai multe tipologii de vizionari?pun ca exi 130 multime de imbecili care de-

yin vizionari. Vizionarii int oameni plini de labiciuni sau, maidegraba oanlenii plini de labiciuni pot deveni vizionari. La fel

RI S9

e poate inttmpl a oamem nenorociti devina 0 m ni detiin tr lu iti.

Tra lura eara t ri ti izionarilor rai e te ca ace tiaore c ~ uite miracolul /ietii. int aut de cople iii de capaci-at a lor de a vedee fncit ajung a cread ca numai geniul lorconteaza, /izionarul trebuie fie un mod I daca "rea a dep -sea a indiferenta aproap impo ibil de in 'in , caracteri ricaconditiei noa tr de oameni, ult mai important declt vedereein me e te ce fae vizionarii u ceea ce \1 d.

- Ce vrei A pui, don Juan?- Ginde te-te la ce ne- u f cut unii vizionari. Sintem

incurcati de viziun lor a unui ultur care domneste a upranoa tra ine devoreaza fiinta in momentul rnortii,

MJ-a pus ca e dst 0 certa moliciune a piritului in area staver iune i ca lui ii di placea id ea ca ceva ne devoreaz lafirsit, Din punctul lui de vedere, ar fi fo t mai cornet sa spunemca exist! 0 forta care ne atrage con uinta tot asa cum magnetultrage pilitura de fier. in momentul mortii, fiinta no astra, in tota-litatea ei, e dezintegreaza ub forta de arractie a acestei forteunense,

G~ grotesca interpretarea devorarii fiintei de catre Vultur,deoarece ea vulgariza Iran fonnind un a t inefabil, ce nu puteafi cuprin cu mintea nici de ri t in ceva la fel de lume c camincatul.

- Eu rna 0 ote c un am obi nuit am pu. De criereaVulturului care ne devoreaza a f cut 0 impre ie profunda uprame.

- Adevaratul impact poate f rna sun t numai in clipa in are'ezi tu in uti, rni-a pus. nu uiti in niciodata c noi nuscapam de defecte nici dupa e de nun vizionari, A dar daca-ei vedea a ea fort ear putea a Ie d~i dreptate vizionarilormolati i ar