CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm

of 17 /17
pentru a cânta secvenŢ a sade s iote, În perioada de timp dintre dou ă astfe l de evenim e nte, publicul se înghesuie în biserică pentru a as cult a su ne tele reziduale. Am particip at la concertu l ASLSP în va ra anul ui 20 02 , când oalele se umpleau încă de aer, mai înainte ca orga să fie instalat ă; Norber t Klei st , avocat ş i me mb ru alproiectului [ohn Cage, mi-a fost ghid. N -am întâlnit în afara bisericii Sf. Burchardi. De pa rtea cealalt ă a cur Ţ i, anexele unei vechi firme au fosttransf or mate în locuin Ţ e sociale ş i atelier de mobil ă . În apropierea bisericii, se înal Ţă o sculptur ă modern ă , format ă din cinci coloane metalice frânte .  Reprezintă timpul seg- ' me ritat , îmi explic ă Kleist, sco Ţ ând din bu zu nar un mă nunchi de chei. Intr ă m în biseric ă, trecând printr-o u ş ă grea d i n lemn. Biserica este compl e t goală:fă ră amvoane, fără altar, fără icoane - doar pietrisul ca r e acoper ă podeaua ş i un tavan înalt pe care se intersectează căpriori in lemn. Aerul este rece ş i miroase a piatr ă v eche. P orumbeii bat din aripi în dreptul ferestrelor aflate sus, deasupra capului. Orga situat ă într - un . cadru mare din lemn de stejar, asemenea unui post de radio, puf ăie în lumin ă difuză . Foalele emit un sunet slab, aproape muzical, de parcă ar fi u n motor cu abur care intră în gară, la sfâr ş itul unei lungi c ă l ă to r ii. Kleist des cr i e redarea melodiei As Slow As Possible timp de 639 de ani ca pe o provocare a culturii moderne, ce Ţ ne lumea cu sufletul la gur ă , s ilind-o să gonească tot înainte. Pe când ie ş im din biseric ă ,l ă sând or ga s ă - ş i umfle pl ămânii cu aer, îmi spune: Poate acesta este începutul unei revoluŢ i către lentoare .  232 I Elogi u lentor i i Timp lib er:Impo r tanŢ a rel ax ă rf  Copii: S ă c re ş ti un copil relaxat şi calm Cea mai ef icient ă formă de ed uc a Ţ e este cea care permite copilului să se joace printr e celemai atr ă gă toare lucr uri. PLATON (427-347 î.Hr.) Harry Lewis este decanul unui colegiu pentru studen Ţi din anii pregătitori de la Universitatea Harvard. La începutul anului 2001, e l a participat la o adunare la care studenŢ i au fost invita Ţ s ă- ş i exprime nemulŢ umirile faŢă de corpul profeso r al de la Ivy League. Unul dintre studenŢ stârnit mare agitaŢ e prin ceea ce a spus. El dorea să studieze atât biologia, t ş i engleza, pentru a obŢ ne o diplomă în ambele domenii ş i mai dorea s ă- şi treac ă examenele în trei ani, în loc de patru. Era exasperat din cauza îndrumă torului s ă u care era incapabil, sau pur ş i simplu reticent, să organizeze astfel orarul, încât ă-i permită să participe la cursuri în ambele specia li t ăŢ. As cu lt â ndu-I pe studentul care se plângea de faptul c ă era împiedicat s ă mearg ă înainte, a ş a cum îş i dorea el, în mintea lui Lewis s-a aprins un beculeŢ Jmi aduc aminte că m-am gândit: « Stai o cl ipă Ai nevoie de ajutor, dar nu a~a cum crezi tu.» Trebuie s ă ~ Ţ acorzi timpul necesar pentru a te gândi la ceea ce crezi că este cu adevă rat important, ş i apoi să găseş ti o modalitate de a înghesui totul în cel mai scurt orar posibil .  Copii: Să c re ş t i u n c o pi l r e la xa t ş i c al m E lo gi , ulentorii I 233

Embed Size (px)

Transcript of CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm

8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 1/17
pentru a cânta secvena sa desiote, În perioada de timp dintre
dou astfel de evenimente, publicul se înghesuie în biseric
pentru a asculta sunetele reziduale.
Am participat la concertul ASLSP în vara anului 2002, când
foalele se umpleau înc de aer, mai înainte ca orga s fie
instalat; Norbert Kleist, avocat i membru al proiectului [ohn
Cage, mi-a fost ghid. Ne-am întâlnit în afara bisericii Sf.
Burchardi. De partea cealalt a curi, anexele unei vechi firme
au fosttransformate înlocuine sociale i atelier de mobil. În
apropierea bisericii , se înal o sculptur modern, format
din cinci coloane metalice frânte.  Reprezint timpul seg- '
meritat , îmi explic Kleist, scoând din buzunar un mnunchi
de chei.
u
icoane - doar pietrisul care acoper podeaua i un tavan înalt
pe care se intersecteaz cpriori din lemn. Aerul este rece
i
miroase a piatr veche. Porumbeii bat din aripi în dreptul
ferestrelor aflate sus, deasupra capului. Orga situat într-un.
cadru mare din lemn de stejar, asemenea unui post de radio,
pufie în lumin difuz. Foalele emit un sunet slab, aproape
muzical, de parc ar fi un motor cu abur care intr în gar, la
sfâritul unei lungi cltorii.
Kleist descrie redarea melodiei A s S lo w A s P os sib le timp de
639 de ani ca pe o provocare a culturii moderne, ce ne lumea
cu sufletul la gur, silind-o s goneasc tot înainte. Pe când
ieim din biseric, lsând orga s-i umfle plmânii cu aer, îmi
spune: Poate acesta este începutul unei revolu i ctre
lentoare. 
232
I
 
Cea mai eficient form de educae este
cea care permite copilului s se joace
printre cele mai atrgtoare lucruri.
PLATON
(427-347
î.Hr.)
anii pregtitori de la Universitatea Harvard. La începutul
anului 2001, el a participat la o adunare la care studen i au
fost invita s-i exprime nemulumirile fa de corpul
profesoral de la Ivy League. Unul dintre studen a stârnit
mare agita e prin ceea ce a spus. El dorea s studieze atât
biologia, cât i engleza, pentru a obne o diplom în ambele
domenii i mai dorea s-i t reac examenele în trei ani , în loc
de patru. Era exasperat din cauza îndrumtorului su care era
incapabil, sau pur i simplu reticent, s organizeze astfel •
orarul, încât s-i permit s participe la cursuri în ambele
specialit. Ascultându-I pe studentul care se plângea de
faptul c era împiedicat s mearg înainte, aa cum îi dorea
el, în mintea lui Lewis s-a aprins un becule
Jmi aduc aminte c m-am gândit: «Stai o clip Ai nevoie
de ajutor, dar nu a~a cum crezi tu.» Trebuie s~acorzi t impul
necesar pentru a te gândi la ceea ce crezi c este cu adevrat
important, i apoi s gseti o modalitate de a înghesui totul
în cel mai scurt orar posibi l. 
Copii:
S
cret i uncopi l r e laxa t i calm E logi,ulentorii I
233
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 2/17
234
I
E lo gi u f en to ri i C op ii: S c re t i u n c o pi l r el ax at i c a lm
Dup edin, Lewis a început sreflecteze la felul în care
un st~de~t al secolului al XXI-lea a devenit un discipol al
grabei. Din acest punct, pân la a ridica glasul împotriva
orarelor aglomerate i a programelor încrcate, nu mai este
decât un pas.
În vara anului 2001, decanul a scris o scrisoare deschis
studen}ilor din anul pregtitor ce a fost trimis fiecruia în
parte. In scrisoare, decanul pled a pentru o nou abordare a
vieiîn campus i dincolo de el. Era totodat un rezumat plin
de acuratee al ideilor ce formeaz fundamentul filozofiei
Slow. Scrisoarea, pe care acum o primete fiecare student din
':ImI întâi la Harvard, se intituleaz: Incetineste.  
De-a lungul a apte pagini, Lewis explici studenlor cum
s câtige cât mai inult, s profite de pe urma timpului
petrec~t la universitate, ca i de via în sine, fcând mai
pun. Iiîndeamn sse gândeasc de dou ori mai înainte de
a se grbi ~-itermine cursurile. Dureaz pân te sim stpân
pe un subiect, spune el, scoând în eviden faptul ccolile
de vârf din domeniul medical, al avocaturii i al economiei
sunt iriteresate de candida maturi, care au mai mult de oferit
decât doar nite cursuri pregtitoare fcute în grab i
 abreviate . Lewis îi atenoneaz asupra pericolului care îi
pândete atunci când se angajeaz în prea multe activitti
extracurriculare. Care este scopul urmrit atunci când jo~i
l~cross.e,p~e~idezi dezbateri, organizezi conferine, joci în
pI~se Ieti Ire.dactor la ziarul campusului, i sfâreti prin
a- petrece tot timpul la volanul mainii, luptându-te snu
rmâi
pun i ai timp sfacitotul mai bine.
~ Atunci când este vorba despre viaa academic, Lewis este
in favoarea aceleiai abordri: mai pun înseamn mai mult.
Bucur-te de odihn i de relaxare i asigur-te c eti un
adept al artei de a nu face nimic. Timpul gol nu este un
aspirator ce trebuie umplut , scrie decanul. Este acel ceva
 
~
î
I  .
I \
mod creativ. Cu alte cuvinte, snu faci nimic, sfii lent este
o parte esenal a unei gândiri pozitive.
Incetineste nu este doar o carte a unui nou tip de beatnici
i de pierde-var. Lewis este dornic s obn succese uni-
versitare i muncete din greu. Ceea cevrea s spun este c
un strop de lentoare selectiv îi poate ajuta pe studen s
triasc i smunceasc mai bine. Sfatul pe car vi-I dau, s
încetini i slimita activitle pe care le pune în program,
nu înseamn cnu v încurajez s obne rezultate foarte
bune, sporni în cutarea excelenei în domeniul ales. Dar,
mai degrab, sunte capabili s rezista la efortul intens
pentru a duce la capt o munc de calitate într-un domeniu,
dac v acorda rgazul timpului liber, momente de recreere
i timp în solitudine. ~
Strigtul su rsun cum nu se poate mai bine. In lumea
noastr dominat de sistemul turbo, virusul grabei s-a
rspândit de la adul la tineri. În zilele noastre, copiii detoate
vârstele cresc prea repede. Copiii de ase ani îi organizeaz
activitle cu telefonul mobil i adolesceni fac afaceri din
propriul dormitor. Preocuparea pentru forma trupului, sex,
mrcile de consum i carier încep s apar de la vârste tot
mai fragede. Copilria în sine pare sdevin tot mai scurt i
multe fete ajung la pubertate înainte de a împlini 10 ani.
Tinerii din ziua de azi sunt mai ocupa, mai organiza i mai
pe fug decât a fost vreodat generaa mea. De curând, o
educatoare pe care o cunosc i-a abordat pe prini unui elev
aflat în clasa sa. Simea cbiatul petrecea prea mult timp la
coal, fiind angrenat în prea multe activit extracurriculare.
Le-a sugerat prinlor s-i acorde acestuia ceva timp liber.
Tatl s-a Înfuriat. Trebuie sînvee s se descurce cu 10ore
de munc pe zi, aa cum faci eu. Copilul avea doar patru ani.
În 1989, David Elkind, psiholog american, a publicat o
carte - TheHurried Child:
(Copilul grbit: Crete prea repede în timp prea scurt). Aa
cum sugereaz titlul, Elkind îi ridica glasul împotriva ten-
Copi i : S ~ c re t i u n c op il r el ax at i c alm Elo giu fen tom I 235
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 3/17
dineide a grbi copiii s ajung adul. Câ adul au luat
not? Doar foarte puni, separe. Zece ani mai târziu, fiecare
copil este mai fugrit ca nicicând.
.. Copiii nu senasc obseda de vitez i randament - noi îi
facem s ajung astfel. În cminele în care exist doar un
singur printe, presiunea ce apas pe umerii copiilor este i
mai mare, cerându-li-se s împart responsabilitle cu
adultul. Reclamele îi încurajeaz s devin consumatori de
timpuriu. coalaîi înva striasc dup ceas i s foloseasc
timpul în mod cât mai eficient posibil. Prini subliniaz.
aceast idee aglomerând programul cu numeroase activit
extracurriculare. Toate acestea transmit copiilor mesajul c
mai pun nu este mai mult, i cmai repede este întotdeauna
mai bine. Una dintre primele expresii pe care le-a învat fiul
meu a fost: Grbete-te Hai
Competia îi silete pe mul prin s-i grbeasctot mai
des copiii. To dorim ca odraslele noastre s aib succes în
via. Într-o lume ocupat, asta înseamn s-i obligi salerge
cât se poate de repede în tot ceea ce fac - în sport, la coal,
în art, în muzic. Nu mai este suficient s n pasul cu
odraslele familiei [ones, acum dragii notri micu trebuie s-i
depeasc pe acetia în tot ceea cefac.
Teama c micutii notri ar putea s rmân în urma
celorlal nu este nou. În secolul al XVIII-lea,Samuel Johnson
îi avertiza pe prin snu ezite: În timp cestai, gândindu-te
ce carte ar trebui sciteasc fiul tu, un alt biat a citit dou. 
În economia global a 24/7, presiunea impus de ideea de a
rmâne în frunte estemai aprig decât oricând, ducând la ceea
ce experi au numit .Jryper-parenting (atitudinea prinlor
împins la extrem în educae), tendina compulsiv de a
perfecona propriul copil. Pentru a le oferi avantaj asupra
celorlal, mul prin ambioi pun muzic de Mozart, pe
care s-o asculte bebeluul în pântecele mamei, îi înva Iim-
bajul semnelor când abia au împlinit ase luni i alfabetul când
abia au trecut de prima lor aniversare. Taberele pentru
236 I Elogiu l en to ri i Cop.ij:Screti un copil relaxat   ca.lm
învarea computerului i seminariile caremotiveaz primesc
i copii în vârst de patru ani. Lecilede golf încep la doi ani.
Cum fiecare îi îndeamn odraslele sse mite cât mai rapid,
cei care nu s-au înscris înc în curs rezist tot mai greu
tentaei. Cu ceva timp în urm, am descoperit o reclam
pentru un curs de limbi strine dedicat copiilor i organizat
de BBC. Vorbete franceza la trei ani Spaniola la apte. Dac
nu te grbeti, va fiprea târziu. Primul impuls a fost sdau
telefon i sfac înscrierea. Cel de-al doilea m-a fcut sm
simt vinovat pentru cnu am procedat astfel.
Într-o lume în care concurena se duce pe via i pe
moarte, coala a devenit un teren de lupt, unde singurul
lucru care conteaz este ste afliîn fruntea clasei. Nicieri nu
este mai adevrat acest principiu decât în estul Asiei, unde
sistemul educaonal este cldit pe principiul  infernul
examenelor . Pentru a ne pasul cu acest ritm, milioane de
copii îi petrec serile i sfâritul de sptmân în institui
numite  cram-schools (coli în care se înva intens pentru
examene). Un numr de 80 de ore pentru studiu pe spt-
mân mi reprezint ceva ieit din comun. În goana pentru
rezultate cât mai bune la teste internaonale, încolile
vorbitoare de limb englez din lume, s-a încercat copierea
acestui model asiatic. În ultimii 20 de ani, guvernele au
îmbrat doctrina intensificrii , ceea ce înseamn adu-
garea unei tensiuni suplimentare prin mai multe teme, mai
multe examene
Adesea, truda începe înainte de coala propriu-zisa.
La grdinia din Londra, fiul meu a învat - nu cu mult
succes- lavârsta de trei ani cum sncreionul i s scrie.
i orele particulare au luat avânt, pornind de la vârste tot
mai fragede. Prini americani, în sperana cvor reui s
obn un loc la o grdini bun, îi trimit copiii de patru ani
la cursuri unde înva regulile interviului. Profesorii par-
ticulari din Londra accept copii începând de la vârsta de
trei ani.
 
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 4/17
de clas, copiii se grbescl It. .. ~a.coala.In afara orelor
. a a e activItati extra . ul ~ ~
a mal avea timp s se dih ~,... curnc are, fara
o l neasca ~ .
simplu, s-i lase imaginaa s h' .sa~se Jo~cesau, pur i
pentru a fi len SI·tot . 1 omareasca. Nu au timp
. mal mu t c ....
preul cerut de rit~ul ra .d ~ ,0 ,lU ajung s plteasc
. pl in care traIesc C .. ~ ~
cinci ani sufer de probl di . . opu mvarst de
eme 1geshve d . dsomnie, depresie i disfunc ii le ate ,~~en e cap, in-
de stres. La fel ca toat lu g ..~e.nutne, toate cauzate
mai pun D mea, copni din zilele noastre dorm
. e aceea, s unt tot m . ~.
~. Copiii care nu dorm sUfi:~:~:~c:nol~ agit~, ~emul-
SIprezint un . II acpneteru mal greu
, nsc crescut s aiun ~ b .
somnul adânc este cel
copii sse grbeasc facemai mult

American de Pediatrl·e a ti ~au ecat bine, Academia
ver zeaza c sp .   · ~
anume sport la o
La fel se întâmpl i în cazul d ..
exemple dovedesc faptul c d ~~e u~c~el.Tot mai multe
... ~ , acamvamtr-un ritm .  
psihologia copilului la
ruversltatea Tem
, e ee uat un studi
12
umatate din ei   ~  
unde s-a pus accentul e actiuni au ~ers a gradmle
învare prin joc : restul p uni de relaOnare social si
, au mers la dini .  
sobn rezultate cât . b   gra mie care l-a împins
mal une a învr ~
f  
ce experi numesc stilul d ill ar . a ura, olosmd ceea
aplicat în învman~t   · hrp and kill (exerseaz i ucida),
. lrs - asek a de . ~ .
ara stres, mtr-un di
dovedit mai pun agita mai do .. ~~me 1U.Slow, s-au
g~deasc independent. ' TruCIsa mves Icapabili s
In 2003, Hirsh-Pasek a fost coau
Never Used Flash-cards.
 38 I
opii: S~creti un copil relaxat i calm
Why They Need to Play More and Memorize Less
(Einstein nu a
folosit niciodat imagini - Cum înva copiii notri i de ce
au nevoie s se joace mai mult i s memoreze mai pun).
Lucrarea, prin exemplele aduse - rezultate în urma unor
cercetri - desfiineaz mitul care susne c învatul de la
vârste fragede i accelerarea academic  pot duce la for-
marea unor creiere mai bune. Atunci când vine vorba despre
creterea copiilor i educarea lor, concepa modern care
spune c«mai repede este mai bine» i ctrebuie sfacem «ca
fiecaremoment sconteze» este pur i simplu greit , afirm
Hirsh-Pasek. Atunci când priveti dovezile tiinfice, este
limpede cacei copii care înva într-un mod mai relaxat, mai
pun rapid i fr a fiînregimenta atât de evident, înva
mai bine i se dezvolt mai bine, având o personalitate bine
conturat .
În Asia rsritean, sistemul de munc forat, care alt-
dat stârnea invidia fa de colileîn care era aplicat, a început
s-i piard din influen. Copiii nu mai sunt la fel de
performan în competiile internaonale i nu reuesc s-i
dezvolte deprinderile creative necesare în economia infor-
maonal. Treptat, eleviidin estul Asiei se rzvrtesc împotri-
va politicii care spune înva-pân-pici-lat. Rata crescut a
criminaliti i a sinuciderilor, chiulul de la coal, conside-
rate altdat caracteristice pentru copiii din Occident, au atins
propori endemice, În fiecare an, mai mult de 100000 de elevi
japonezi din coala primar i gimnazial chiulesc de la ore
în medie o lun din anul colar. Sunt mul i cei care refuz
smearg la coal.
În întreaga lume industrializat exist o tendin de a
domoli ritmul atunci când este vorba de copii. Scrisoarea lui
Lewis,
Încetinete
a devenit un succes începând cu redactorii
de ziar i pân la studen. Prini care au copii la Harvard le
arat scrisoarea i celor mici.  Pare s fi devenit o biblie în
familie , spune Lewis. Multe dintre ideile cuprinse în
Înceii- 
neie prind i la media .. Revistele pentru prin public
Copii: S~creti un copil relaxat calm E logiu l entor ii
I
 39
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 5/17
periodic articole despre pericolele care-i pândesc pe micui
ce sunt fora smunceasc din greu. În fiecare an, apar noi
cr scrise de psihologi i specialiti în educae care ridic
glasul împotriva curentului ce transform copiii în  alergtori
de for .
New Yorker
a publicat o carica-
tur ce rezuma spaima în continu cretere fa de tendina
modern de a fura copilria celor mici. Doi bie de coal
primar, având ctile de baseball pe cap, se plimb, ducân-
du-i crle. Unul dintre ei, cepare s poarte pe umeri toat
povara omenirii; murmur ctre cellalt:  Atât de multe
jucrii ... atât de pun timp organizat. 
Am mai vzut asta. La fel camare parte din micarea Slow,
i lupta ce trebuie dus pentru a reda copiilor ceea cele apar-
ne - copilria - îi are rdcinile în Revolua Industrial.
Nounea modern de copilrie ca timp al inocenei i imagi-
naei a rsrit din micarea romantic aprut în Europa la
începutul secolului al XVllI-lea.Pân atunci, copiii erau privi
ca adul în miniatur, care erau trimii lamunc de îndat ce
era posibil.
În domeniul educaei, Jean-Jacques Rousseau este cel care
a atras atena asupra acestei situai, atacând metodele tra-
dionale din învmânt, cani îi trata pe copii de parc erau
adul. În Emile  tratatul su de baz referitor la educarea
copiilor în coal, în concordan cu legea firii, scria:  Copi-
lria are propriul su mod de a vedea, gândi i sim i nu
exist prostie mai mare decât s încerci s schimbi toate
acestea înlocuindu-le cu ceea ce credem noi. În secolul al
XIX-lea, reformatorii s-au concentrat asupra relelor cauzate
de munca la care erau sili copiii s ia parte în fabricile i
minele deschise ca urmare a economiei industriale. În 1819,
Coleridge a creat termenul sclavi albi , pentru a-i descrie pe
copiii care trudeau în fabricile de.bumbac din Marea Britanie.
Spre sfâritul secolului al XIX-lea,în Marea Britanie, copiii au
240
,
 
început sfie îndeprta din locurile de munc i trimii la
coal, pentru a li se da dreptul la copilrie.
În zilele noastre, prin i educatori, pretutindeni în lume,
iau msuri pentru a le permite copiilor dreptul la libertatea
de a domoli ritmul viei, dreptul la copilrie. Din dorina de
a lua mai multe interviuri, am postat mesaje pe mai multe
site-uri pentru prin. În doar câteva zile, m-am trezit copleit
de mesaje de pe trei continente. Unele sunt chiar de la ado-
lescen care seplâng de goana care guverneaz existena lor.
O fat din Australia, pe nume [ess, se descrie pe sine ca o
adolescent zorit i îmi spune: N-am timp Pentru nimic
Dar cele mai multe dintre mesaje sunt de la prin care-mi
descriu cu entuziasm felul în care domolesc ritmul copiii lor.
S începem cu sala de clas, unde presiune a pentru o
abordare lent este în continu cretere. La sfâritul anului
2002, Maurice Holt, profesor emerit de educae la Univer-
sitatea Colorado, Denver, a publicat un manifest pentru o
micare mondial numit .Slow Schooling (coalmai lent).
Asemenea altora, i el s-a inspirat din micarea Slow Food.
Hoit este de prere c, pompând cât mai mult informae în
copii, cât mai rapid cu putin, este ca i când i-am sili s
înfulece un Big Mac. Mai bine s învee în ritm mai lent,
având timp s adânceasc studiul subiectului respectiv, s
stabileasc conexiuni, s învee cum s gândeasc. mai de-
grab decât s se gândeasc s treac examenele. Dac
mâncând Slow, papilele gustative triesc o încântare, învând
Slow mintea se simte mai proaspt i orizontul se lrgete.
 Nounea de coal lent distruge cu o singur lovitur ideea
de studiu intens, forat, teste i experien standardizat , scrie
Holt.  Metoda lent a felului de abordare în care ne hrnim
ne permite descoperirea
mâncare i prezint noi ingrediente. În acelai fel, colile lente
ne ofer ocazia de a inventa, de a rspunde schimbrilor
culturale, în timp cecolile rapide ofer aceiai burgeri vechi.


8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 6/17
Nici ~?lt, i nici susntorii si nu sunt extremiti. Einu-i
~oresc sa-Ivad~pe copii învând mai pun sau
pierzându-i
hmpu~ la coala. Munca intens îi are locul ei într-o clas
Sl~w. In loc s fie obseda de teste, orare, nte ce trebuie
~ti~s:, co~i~ivor b;neficia de libertatea de a se îndrgosti de
m~aatura. ~ locsa.asculteo lece de istorie de la un profesor
ce Improaca date Ifapte despre criza cubanez a rachetelor
o or de clas se poate desfura asemenea unei dezbateri de
l~ ONU. Fiec~~ecopil ar putea face cercetrile proprii refe-
ntoare la pozia unei ri ce a jucat un rol important în 1962
i apo~p~ezint referatul su în faa întregii clase. Copiii vor
muncI. din greu,.dar fr plictiseala de a repeta la nesfârit
cunotinele. Ca Ialte sfere alemicrii Slow, i SlowSchooling
vorbete despre echilibru.
rile~în care ed~caa este abo;dat dintr-o perspectiv
mal le~ta cul~~ deja beneficiile. In Finlanda, copiii încep
cursunle. prega~Itoare la ase ani i intr în sistemul colar la
apte am. ApOI sunt pui în faa a mai pune examene cu
standard ridicat decât trebuie s înfrunte elevii din Marea
B~itanie i p~ în Japonia. Rezultatul? În mod regulat,
Finlanda ocupa locul de frunte în statisticile mondiale referitor
la perforrncu:eleeducaonale întocmite de Organizaa pentru
Cooperare IDezvoltare Economic.
În alte ri, prini care vor pentru copiii lor un mediu de
edu~ae mai lent îi îndreapt atena ctre învmântul
particular. În Germania interbelic, Rudolf Steiner a studiat
un ~ipde ~ducae care se afl la polul opus învmântului
:apld. St:l~er~ cons.idera c nu trebuie s form copiii s
~v~e, 'pa~na.and~e=n~ sunt pregti, i era împotriv s fie
înva ~saCIteascaînainte de a împlini apte ani. În schimb,
crede.a l~ ~etrecerea copilriei prin joc i desen; copiilor
trebuie sa   se spun povesti i trebuie s fie înva lucruri
l~gate de natur. Steiner era împotriva orarelor rigide care îi
silesc pe c~pii s sar de la un subiect la altul dup bunul plac
al ceasului, preferând s-i lase s studieze un subiect pân
242 I Elogiu lentorii Copii: S~ creti un copil relaxat i calm
când se simeau pregti s treac la altul. În prezent, în
. lumea întreag, numrul colilor în care se folosesc metodele
lui Steiner se ridic la peste
800,
Si la Institute of Child Study Laboratory School din
Toronto se aplicmetoda Slow. Cei 200 elevi ~u vârst: ~tre 4
i
12
ani sunt instrui cum s învee, c~m ~m~leaga Icw:n
s studieze informaa de dragul el, ehbera de obseSIa
general legat de teste, note i orare. Atunci când susn
examenele standard, rezultatele lor sunt de obicei foarte bune.
Mul au câtigatburse la universit prestigioase ~ în~eaga
lume, acordând astfel credit lui Hoit, care spune:  Iroma su-
prem a colii lente const exact în faptul c ofer hrana
intelectual de care au nevoie elevii... rezultatele bune la teste
sunt urmarea. Succesul, la fel ca i fericirea, se obne greu, pe
ci ocolite  .
196~,
politica sa
este în prezent mai popular ca oricând. In CIuda ta~elor
anuale de 7
de dolari canadieni, mai mult de o rrue de
copii sunt acum înscrii pe' o list de ateptare pentru a urma
cursurile acestei coli.
În Japonia, academiile experimentale s~ g~b:SC~s~~-
pund cerinelor legate de o abordare mal lejer a mv~a-
mântului. Un astfel de exemplu este Apple Tree, fondata de
un grup de prin ajuni în pragul disperrii. Ac~as:a.~ luat
natere în 1988, în Tokio, prefectura Sait.ama. p~m.C1plll:pe
care funconeaz coala sunt la mii de kilometri dIstana de
disciplina strict, de competia la sânge
i
de.atmosfera ~e
educare forat pe care le po întâlni în mal toate colIle
japoneze. Elevii vin
vor
i
când vor i nu au examene de dat. Dei suna c~o reeta
pentru instaurarea anarhiei, acest sistem relaxat chIar func-
oneazfoarte bine. ~ ~ ~ ~
zeci de copii având vârste cuprinse între 6 i
19
~.urc scar~ .
 
Copii: S cret i uncopil relaxat i calm E logiu l en to ri i \ 243
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 7/17
canite tineri rebeli - unii au ~rul vopsit, dar nu vd tatuaje
i nici urme de piercing. În stil japonez, îi scot pantofii la
intrare i îi aaz în ordine, apoi îngenuncheaz pentru a lucra
lamsuele scunde rspândite în incperea ce are forma literei
L. Din când în când, un copil se ridic pentru a pregti ceai
verde în buctrie sau pentru a rspunde la telefonul mobil.
Altfel, toat lumea muncete cu seriozitate; copiii scriu în
caiete, fac schimb de idei cu profesorii sau colegii.
Hiromi Koike, o adolescent în vârst de 17ani, cu un aer
angelic, îmbrcat în jeans, se apropie de mine i îmi explic
de ce coli ca Apple Tree sunt
un
Incapabil s n pasul cu tensiunea constant i cu ritmul
rapid abordat de educaa tradional de stat, a început s
rmân în urma clasei i a ajuns nta glumelor proaste. Când
. pur i simplu a refuzat s mai mearg la coal, prini au
înscris-o la Apple Tree, unde se pregtete pentru a obne
diploma de absolvire a liceului. Pentru aceasta, ea trebuie s
studieze patru ani, în loc de trei. În coala obinuit, întot-
deauna eti într-o mare tensiune pentru a fi cât mai rapid,
pentru a face totul într-o limit de timp , îmi spune ea. Îmi
place mai mult la Apple Tree, pentru c den controlul în
privina programului meu i înv în ritmul meu. Aici nu e o
crim s fii lent.
Criticii acestui sistem avertizeaz c Slow Schooling se
potrivete mai bine copiilor care sunt capabili s învee sau
celor care acord educaei o importan deosebit. iîntr-un
fel au dreptate. Dar elementele doctrinei Slow pot funcona
i într-o clas obinuit, ceea ce constituie un motiv pentru
care cele mai grbite nauni se pregtesc s schimbe modul
de abordare a procesului de învmânt. În Asia, guvernele
se mic în direca eliberrii elevilor de o parte din povara
ce-i apas. Asta se traduce prin mai mult libertate în clas,
mai mult timp pentru gândire creativ i ore mai scurte. În
2002, guvernul a desfiinat programul colar de sâmbt.
Totodat, a început s lase o seam de responsabilit în
244
I
·i
în continu cretere. Aceasta a obnut în 2001acreditarea din
partea guvernului.
modalit prin care s reduc tensiunea ce apas pe umerii
elevilor stresa. În 2001, în ara Galilor, testele de evaluare
standard pentru elevii în vârst de apte ani au fost desfiin-
ate. În 2003,în Scoa a început s se fac o serie de cercetri
menite sgseasc noi modalit de testare mai pun rigid.
Potrivit unui nou proiect, coala primar englezeasc îi va
face un scop din a transforma învmântul într-o activitate
mai plcut.
Prini pun i ei sub semnul întrebrii presiunea care
apas pe umerii elevilor în colile particulare din Anglia. Unii
dintre ei fac demersuri pe lâng directori pentru ca elevii s
primeasc mai pune teme i s acorde mai mult timp lent
pentru art, muzic sau doar pentru ca elevii s poat gândi.
Ali, pur
abordeaz educaa printr-o metod mai pun rapid.
Exact acesta este modul în care a procedat i Julian Griffin,
agent de burs din Londra. La fel camul al prin care au
reuit în carier, i el a dorit s ofere fiului su ceea ce el
considera a fi cea mai bun educae. Familia s-a mutat în
apropierea unei coli primare particulare de vârf din sudul
Londrei, astfel încât copilul s poat merge pe jos la coal.
Dar, nu dup mult timp, [ames, un puti vistor, cu sim
artistic, a început s rmân în urma clasei. Dei se dovedea
bun la desen i la alte activit ce implicau lucrul manual,
James nu putea sn pasul cu restul clasei, programul colar
însemnând ore întregi petrecute în clas, urmate de activit
pentru acas i examene. Mul dintre prin au probleme
atunci când trebuie s-i ajute copiii s fac fa muntelui de
teme, dar în familia Griffin lupta se acutiza. [ames a început
ssufere atacuri de panic i plângea când prini îl duceau

I 245
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 8/17
246 I
E lo giu le nto rii C opi i: S cre ti u n c op il r e l axa t ca lm
edine la psiholog, soi Griffin au decis scaute alt coal.
Toate colile particulare i-au refuzat. Una dintre directoare
chiar a fost de prere c James avea probleme mentale. În
final, doctorul familiei a fost cel care a oferit solua. James
nu are nici un fel de probleme Tot ceea ce îi trebuie este sia
lucrurile mai uor. Trimite-l la o coal de stat.
colile britanice de stat nu folosesc sistemul rapid. Prin
urmare, în septembrie 2002,familia Griffin l-aînscris pe James
într-o coal public primar, care este preuit de printii
a:nbioi din clasa de mijloc din sudul Londrei. coala pr~a
facut pentru James. Dei are înc tendina de a visa cu ochii
deschii, James a descoperit gustul pentru învtur i acum
~se afl pe undeva pe la mijlocul clasei. Este nerbdtor s
mearg la coal, îi facetemele - cam o or pe sptmân -
i nu se mai plânge. În acelai timp, particip sptmânal la
un curs de olrit.Mai presus de toate, este fericit i începe s-i
recapete încrederea. Simt cfiul meu este cel de altdat
spune Julian. Deziluzionat de mentalitatea de a realiza totul
forat, caun produs de ser, aa cum se întâmpl în segmentul
particular, [ulian plnuiete s-I trimit pe fiul mai mic,
Robert, la aceeai coal unde înva i fratele su. Are o fire
diferit de [ames, i sunt sigur car ne pasul în învmântul
particular, dar de ce ar face-o? Care este scopul s-i împingi
pe copii spre epuizare? , se întreab Julian.
Chiar i atunci când copiii se descurc bine i fac fa
exigenelor, prini încearc s-i mute din sectorul particular
pentru a le oferi mai mult timp liber, în care s-i pun
creativitatea la munc. La vârsta de patru ani, Sam Lamiri a
trecut examenul i a fost admis la o coal particular din
Londra. Mama sa, [o, a fost încântat i mândr. Dar, în ciuda
faptului cSam mergea bine cu coala, ea simea celevii erau
sili smunceasc din greu. O mare dezamgire a constituit-o
interesul sczut acordat studiului artei. Copiii aveau în
program doar o or-pe sptmân, vinerea, i asta numai dac
profesoara credea de cuviin ctrebuia fcut. Lamiri simea
clui Sam îi lipsea o astfel de activitate.  Mintea ~aera plin
de date i teme de studiat i tria într-o mare tensIun: pentru
a obtine rezultate bune, astfel încât nu mai era loc Ipentru
a-i folosi imaginaa. Nu era ceea ce-mi dor:a~ p:n~ru copii~
mei _ voiam scapete o educae completa, sa fie mteresaI
i s-i foloseasc imaginaa , spune Lamiri:. . .
O schimbare în situaa financiar a familiei. care printre
altele a însemnat mai puni bani pentru taxe colare, a
determinat-o pe Lamiri s ia decizia. La mijlocul anului colar~
în 2002,l-a mutat pe Sam la o coal de stat agreat de mul
prin. În prezent, estemulumit de ritmul blând i de a~cen~
care sepune pe cunoaterea lumii prin art. Sam esten:
al
fe~lclt
i aremai mult energie. Dovedete un ~teres. ~e~sebit ~a~~e
natur, în special fade erpi i gheparzl. Lamiri simte caId~
punct de vedere al creativiti situaa s-a îmbAun~tt.Cu ~uJ.n
timp în urm, l-a auzit întrebându-se ce s-ar mtampla daca am
construi o scarpân la cer. .Samn-ar fipus o astfelde întrebar~
cu ceva timp în urm. Acum vorbete într-un mod ce-rru
dovedete c are imaginae , spune ea. ..'
i totui, srezisti curentului care-i mân pe copn tot mal
repede înainte poate transforma prini în :pa.ve nerv~~se.
Prini care permit copiilor s domoleasca ntm~l tr~lesc
permanent cu teama cle reduc ansele pe viito~.Chiar l~a~
tot mai mul facpasul cel mare. Când sunt atat de mul ce:
din jur care accept acest ritm forat, stai i te întrebi d~cf~c:
bine ceea cefaci , spune Lamiri.  Pân la urm, trebUIe s-
urmezi instinctul.
Al prin simt cinstinctul le cere s-i retrag copiii de
la coal definitiv. ÎnSUA,colarizarea la do~iciliu e~te ~
cretere. Pretutindeni, statisticile sunt neclare in aceasta. pn-
vin, dar National Home Education Research Institute
(Insitutul Naonal pentru colarizare la Domiciliu) estin:~az
numrul copiilor care sunt educa acas la peste 1 milion.
Aprecierile noastre includ 100000de copii în Canada, 90OO~
în MareaBritanie,30000înAustralia i 8 000în Noua Zeelanda.
C o pi i: S c re t i u n c o pi l r elax a t i c alm Elo giu le n tor i; \
247
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 9/17
Prini aleg s-i educe odraslele acas din mai multe motive:
s-i fereasc de huligani, de droguri i de alte comportamente
antis~ciale, s-i creasc într-un mediu religios deosebit sau în
tradia moral, s le ofere o educae mai bun. Mul,.pur i
simplu, vd colarizarea la domiciliu ca pe un act de eliberare
a copilului de sub tirania orarului, oferindu-le ansa sînv~e
în ritmul lor i striasc tot lafel.Lepermite sfieSlow.Chiar
i familiile care încep acest program de educae la domicili~
cu o structur rigid sfâresc, de regul, cu o abordare mal
relaxat, mai blând. Brusc, dacsoarele strlucete, pot pomi
la o plimbare în aer liber sau ctre un muzeu. Cevamai înainte
am vzut cum puterea de a avea control asupra propriului timp
îi facepe oameni snu se grbeasc la locul de munc...~cel~i
principiu seaplici în educae. Atât prini, câticopmsusn
csimplul fapt c-i pot stabili propriul program sau pot alege
ritmul îi ajut sînving reflexul de a se npusti înainte. O
dat cecontrolezi propriile ore, tendina de a te grbi estem~t
mai.mic , spune un educator la domiciliu din Vancouver. In
mod automat, domoleti ritmul.
colarizarea la domiciliu este adesea legat de atitudine~
întregii familii de abordare a unui stil de via lent. Mul l
prin simt c are loc o schimbare în pri~rit1e .lor, pe ma-
sur ce muncesc mai pun i petrec mal mult timp supra-
veghind activitatea educaonal a copiilor .. Atunci c~n~
oamenii încep spun întrebri despre educae, descopen ca
încep spun întrebri despre tot: politic, mediu, munc ,
spune Roland Meighan, expert britanic în colarizare la
domiciliu. Duhul a ieit din sticl. .
Consecvent spiritului Slow, educaa la domiciliu nu
înseamn renunarea la coal sau rmânerea în urm. Dim-
potriv, studiul acas se dovedete extrem de efic~~nt.A~a
.cum se tie, colile irosesc o grmad de vreme: elevii trebUl~
s mearg la coal, i apoi pleac acas, iau ~auze atu~Cl
când lise spune, ascult cum lise predau lucrun pe care elle
cunosc deja, trudesc pentru
 
Când înve singur acas, timpul poate fi folosit într-un
mod mai productiv. Cercetrile arat cacei copii care sunt
educa acas înva mai repede i mai bine decât cei din
clasele convenonale. Universitle pur i simplu îi iubesc
pentru c ei combin curiozitatea, creativitatea i imaginaa
cumaturitatea i intuia necesare pentru a sedescurca într-un
subiect, singuri, fr ajutor.
Teama car fi posibil ssufere din punct de vedere social,
când abandoneaz coala, este o prere greit. Prini care
îi colarizeaz copiii acas, de regul stabilesc relatii tin
legtura i organizeaz excursii sau înt~lniri între ace;ti~.' i
pentru c colarizarea la domiciliu îi ajut sparcurg ma-
nualul mai repede, aceti copii au mai mult timp pentru
recreere, ceea ce înseamn activitate în cluburi, participarea
la echipe sportive, în care întâlnesc vechi colegi de la coala
convenonal.
Beth Wood, care a trecut la colarizarea la domiciliu la
începutul anului
ani, nici nu se gândete
s se reîntoarc în clas. În primii ani, a mers la o coal
Steiner în apropierea casei printeti din Whitstable, un mic
port pescresc la 80de km est de Londra. Un copil strlucit i
precoce, Beth a înflorit într-un mediu mai pun rigid. Dar,
când numrul copiilor în clas a devenit mai mare i s-au
înscris i câva copii agita, a devenit atât de nemulumit i
nefericit, încâtmama ei, Claire, a hotrât so mute. Deoarece
colileprimare de stat nu erau corespunztoare, au fcut turul
colilor particulare din zon. Câteva dintre ele i-au oferit i
burs lui Beth, cu promisiunea co vor introduce direct în
învmântul intensiv. Prea pun dornic s-i vad fiica
muncind cu sufletul la gur, Claire a hotrât s aleag
educaa la domiciliu. Ajutând-o pe Beths porneasc pe dru-
mul acesta repeta, de fapt, ceea ce fcuse ea însi în 2000,
când prsise o slujb stresant, în care muncea multe ore
peste program, i deschisese un atelier de fabricat spun.
Copii: S creti un copil relaxa t i ca lm E logiu l en to ri ; I 249
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 10/17
Educaa la domiciliu a fcut minuni pentru Beth. Estemai
relaxat, mai încreztoare în sine i sebucur de libertatea de a
studia în ritmul dorit de ea. Dac nu are chef s studieze
geografie în ziua de luni, o va lsa pe alt zi din sptmân.
Atunci când un subiect îi capteaz fantezia, citete cu lcomie
ceea ce este legat de el. Programul flexbil i faptul ctrece prin
materie de dou ori mai repede decât la coal îi las timp mai
mult pentru alte activit; are o mulme de prieteni, cânt la
vioar în orchestra de tineret, particip sptmânal la cursuri de
art i este singura fat din echipa localde polo. Poate celmai
important pentru Beth, care este înalt i pare mai matur decât
vârsta pe care o are, este faptul cniciodat nu simte ctrebuie
• s se grbeasc, s n seama de ceas. Având control asupra
timpului este imun fa de boala timpului . Prietenii mei de
la
coal
sunt mereu grbi, sau stresa, sau plictisi, dar eu nu
m simt
a a
Sub supraveghere lejer din partea mamei, Beth urmeaz
programa naonal i chiar se descurc excelent la câteva
subiecte. Istoria este pasiunea ei i se gândete s studieze
arheologia la Cambridge sau Oxford. Curând, va începe sse
pregteasc pentru GCSE, examenele pe care le dau to elevii
britanici la vârsta de 16ani. Claire are convingerea cfiica ei
ar putea s se pregteasc în doar un an, dar se gândete s-i
domoleasc elanul: Ar putea trece ca fulgerul prin materie,
dar nu vd motivul pentru care ar trebui sse grbeasc. Dac
merge mai domol i pstreaz echilibrul între munc i joac,
va înva mai mult.
Atunci când aduli vorbesc despre un ritm mai lent pentru
copii, jocul ocup un loc important. Studiile arat c timpul
neorganizat destinat jocului îi ajut pe cei mici s-i dezvolte
abilitle sociale i lingvistice, capacitatea creativ i cea de a
înva. Jocul neorganizat este opusul lui quality time? , care
•Qualitytime(lb.engl.)- timp cruia i seacordo atenedeo-
sebit,mai alesceluidruit copiilordupprogramul de lucru. (N.t.
implic o sum de activit, planificarea aces.tora: progra:
marea lor, ca i scopul acestora. Timpul neorgamzat mseamna
s sape dup râme în grdin, s se joac: în came~a s~ cu
jucriile, s construiasc din piese Lego, sa ale~ge alturi de
al copii în parc sau, pur i simplu, s se UIte pe gea~.
Înseamn s exploreze lumea i propriile reaci în faa el,
înseamn propriul ritm. Pentru un adult obinuit svalorifice
fiecare secund, jocul neorganizat poate prea pierdere de
vreme. i primul nostru gând este s umplem aceste spai
goale din agend cu alte activit di.stractiv.e~au cvul~~le:
Angelika Drabert, terapeut ocupaonal, VIZIteazagradini-
ele din Munchen pentru a sta de vorb cu.prin~.~espr:
importana timpului acordat jocului neorga~:at. E.a  mvava
pe prin snu încarce programul copiilor Isa nu-i ~oreasca,
îndemnându-i s fac tot mai mult. Drabert pnmete o
mulme de scrisori de recunotin de la mame. ,,0 dat ce le
spui prinlor c nu este nevoie s ofere ~o~ilulu~ distrace
i diferite activit în fiecare moment al zilei, toata lu~e~ se
relaxeaz. Ceea ce înseamn mult. Uneori, pentru copn VIaa
trebuie s fie lent sau plictisitoare , spune Drabert.
Mul prin ajung la aceast concluzie i fr ajutoru~
unui terapeut. În SUA,mii de prin se altur unor grupurI
precum Putting Family First (Familia pe primul loc), car~
lupt împotriva epidemiei provocate de virusul programului
supraîncrcat. În 2002, în Ridgewood, un ora cu 25 000 de
locuitori din New Jersey, a avut loc prima adunare anual pe
tema .Ready, Set, Relax (Pe locuri, fi gata, relaxa-v).
Într-o zi din martie, stabilit dinainte, to profesorii din ora
nu dau teme pentru acas..De asemenea, toate activitle
sportive, meditai1e colare i adunrile î~ clu~~ri s,:nt
anulate. Prini vin acas mai devreme, pregatesc IIau ema
în compania copiilor i petrec seara împreun. Evenimentul a
devenit o acune permanent în calendarul oraului i unele
familii chiar se conduc dup principiile filozofiei Slow i în
restul anului.
• •
Copii:Screti un copil relaxat   calm E logiu l en to ri i I  5
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 11/17
Ideea de a domoli ritmuJ. uneori vine chiar din partea
copiilor. De exemplu, cazul familiei Bames care locuiete în
vestul Londrei. Nicola, mama, lucreaz part-time pentru o
firm ce efectueaz cercetarea pieei. Soul, Alex, este director
financiar alunei edituri. Sunt amândoi ocupa pân peste cap.
Pân de curând, i fiul lor Sam în vârst de opt ani s-a aflat în
aceeai situae. Juca fotbal i cricket în cadru organizat, lua
leci de înot i tenis i era membru al unui grup de teatru. La
sfârit de sptmân, familia btea muzeele, galeriile de art,
mergea la evenimente artistice pentru copii i vizita centre
dedicate tiinelor naturii din jurul Londrei.  Alergam i îl
fugream i pe Sam, ca i când ne aflam într-o campanie
militar. Fiecare secund era important , îmi spune Nicola.
Apoi, într-o dup-amiaz de primvar târzie, totul s-a
schimbat. În loc s mearg la leca de tenis, [ack a vrut s
rmân în camera lui s se joace. Mama a insistat s mearg
la leci. În timp ce goneau, traversând vestul Londrei, luând
strâns curbele i trecând pe culoarea galben, de team snu
întârzie, Jack a rmas tcut i posac pe locul su din spate.
 Am privit prin oglind i apoi l-am vzut adormit. Atunci
am îneles , îi amintete Nicola.  Apoi mi-am spus: E o
nebunie  Îl târsc s fac ceea cenu-i place. O s-mi distrug
copilul. 
În acea sear, soi Bames, stând la masa din buctrie, au
început s fac modificri în programul lui [ack. Au hotrât
c nu trebuia s aib mai mult de trei activit în afara
programului colar. [ack a ales s joace fotbalrs mearg la
înot i la cercul de teatru. De asemenea, au'redus din ieirile
de la sfârit de sptmân. Drept rezultat, [ack are mai mult
timp de pierdut în grdin, se vede cu prietenii în parcul din
apropiere i sejoac în camera lui. În zilele de sâmbt, în loc
s se prbueasc epuizat în pat, imediat dup cin, acum îi
invit prietenii s doarm la el. Duminica diminea, el i
prietenul invitat fac floricele i cltite. Schimbarea ritmului a
necesitat o perioad de adaptare, cel pun pentru prin.
252 I E lo gi u l en to ri i Copii: S~creti un copil-relaxat i calm
Nicola îi fcea griji c[ack se va plictisi i nu va avea astâm-
pr, mai ales la sfârit de sptmân. Alex se temea c îi va
lipsi jocul de cricket i tenis. Cu toate acestea, Iack a înflorit,
având un program mai pun aglomerat. Este plin de via,
vorbre i nu-i mai roade unghiile. Antrenorul de fotbal
crede c uturile sale au devenit mai precise. Profesorul de la
cercul de teatru simte c[ack are mai mult energie i este mai
hotrât.  Cred cpur i simplu sebucur de ceea ce face. Îmi
pare ru cnu am luat povara de pe umerii lui mai devreme ,
spune Nicola.
Ea se simte mai aproape de fiul ei, pentru c au mai mult
timp la dispozie. i, totodat, nici viaa ei nu mai este o
continu goan. Zorul în care tria, trecând de la o activitate
la alta, era stresant i pentru ea i, totodat, îi l ua o grmad
de timp.
privina principalei activit extracolare: televiziunea. Ceva
mai devreme, am descris oraele ca pe nite gigantice accele-
ratoare. Aceast metafor se poate aplica i televiziunii, mai
ales atunci când este vorba de tineri. Televiziunea accelereaz
trecerea copiilor ctrevârsta adult, prin expunerea la subiecte
destinate celor mari. Deoarece petrec mult timp în faa
televizorului - în SUA,în medie patru orepe zi - copiii sunt
nevoi sînghesuie celelalteactivit în timpul rmas. În anul
2002,zece organizai de frunte din domeniul snti publice,
printre care i Asociaa American pentru Sntate i
Academia American de Pediatrie au semnat o scrisoare în
care artau c timpul îndelungat petrecut de copii în faa
televizorului îi face mai agresivi. Numeroase studii arat c
acei copii care urmresc programe TVavând caracter violent
i joacpe calculator jocuri de acelai gen tind s fie neliniti,
incapabili s stea locului i s se concentreze.
În toate colile din lume, unde tot mai mul copii sunt
diagnostica cu tulburri de concentrare, profesorii arat
acuzator ctre televizor. Viteza extrem în care se deruleaz

I 253
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 12/17
254 I Elogiu lentor ii Copii :Screti un copil relaxat i calm
ima~e
copl: lor. In 1997, televiziunea japonez a difuzat un fil
Pokem .
C de vi
mn au ost
a at e violente, încât au cauzat crize epileptice la un numr
~: aproape 70? de copii care au urmrit programul acas.
ntru ~.se feri de procese intentate pentru astfel de situa i
c~mp~e de software ataeaz jocuri lor instructiuni , atene-
nându-i pe cei care le cumpr. '
Acesta ~ste u lUl dintre motivele pentru care multe familii
spun: De ajuns In cminele în care to membrii f ·1· ·
oc

prini restriconeaz accesul copiilor la televizor
lv~sta ar~ drept u~mare un ritm mai pun frenetic. Pentru ~
~at experiena unei zone fr televiziune, fac o vizit lui Susan
IJeffrey Clarke, un cuplu de peste 40 de ani .
d .
care au un ritm
e ~~aa.a.er t. Cel doi locuiesc în Toronto împreun cu cei d .
copn mICI Pân v de curândr televi
 
v.. a a e curând, televizorul era centrul aten ei în
gos~odana lor. Ca doi zombie, Michael, în vârst de 10 . .
Jess
Ica~In.var~ta e 8.ani, prindeau rdcini în faa televi-
zorului, pI~rzand nounea timpului, apoi alergau pentru a
recuperatimpul pierdut. La ora mesei, înfulecau în grab
pentru: se aeza, din nou, în faa televizorului.
. Du.ra ce au citit despre micarea împotriva televizorului
~el doi Clarke.s.-:1 gândi: c merit încercat. Cu sentimentul
Pepende~tuIUl.d/_ârogun care nu-i poate primi doza, au luat
an~s~~c-ul I l-au depozitat într-o debara. Dup ce protes-
t :le iniale ~-a~ st~ns; rezultatele s-au dovedit ului toare. În
~lmp de ~
copiii au dus saltele în subsol i au
m~~p.ut sa fac e~ercii de gimnastic precum roata, s tatul în
mairu. La fel ca Ialte familii care triesc fr televizor familia
Cla~~e a d~scoperit ~rusc ce înseamn s ai timpul la dis-
pozl~a ta, sa.nu te mat grbeti. Orele petrecute înainte în faa
t:levlzoru~Ul s~t acum destinate unor activi t lente cum ar
~~lectura, Jocunle, muzica, simpla conversae i joaca în aer
~:r. Aman~oi co~iii au un aer mai sntos i rezultate mai
e la coala. [essica doarme mai bine noaptea. Michael, care
avea probleme legate de concentrare i de citit, acum devo-
reaz crle. De curând, într-o sear de joi, în cminul familiei
Clarke domnea o atmosfer senin, de invidiat. Susan
pregtea paste în buctrie. Michael citea
Ha r ry Po tt er
~i
pocalul
frunzrea
Pe podea, Jessica scria o scrisoare
bunicii.
Familia Clarke nu este chiar atât de virtuoas, încât s ne
dea lacrimile de emoe. Televizorul i-a recptat locul din
camera de zi i copiilor li se permite din când în când s
urmreasc un program. Jeffrey m asigur c, de obicei, în
cas este mai mult agitae decât în momentul vizitei mele.
Dar, reducerea numrului de ore petrecute în faa televizo-
rului a schimbat ritmul de via al familiei de la un frenetic
prestissimo
moderata .
 În mod cert,
în jur plutete o atmosfer calm, ceea ce nu exista înainte.
Suntem în continuare prini în diverse activi t, avem o via
interesant. Diferena const în faptul c nu ne mai zbatem
precum ginile cu gâtuI tiat , îmi spune Susan.
Într-o lume obsedat s fac totul mai repede, unora le
pare mai uor decât altora s-i poarte copiii ctre un mod lent
de via. Unele forme de decelerare au un pre pe care nu
toat lumea
trimite copilul la o coal particular care se conduce dup
principii Slow. Pentru a face loc colarizrii la domiciliu, cel
pun unul dintre prin trebuie s lucreze mai pun timp,
ceea cenu este posibi l în orice familie. Totui , exist i multe
opuni pentru care nu trebuie bani. Reducerea orelor de
televizor i a activitlor extracol
are
cipala barier ce trebuie îndeprtat pentru a crete copiii
într-un ritm lent - pentru a tri lent, în general- pentru care
nu trebuie pltit nici un ban este doar ,schimbarea mentaliti.
Dorinade a-i zori pe copii s fac tot soiul de activit este
adânc înrdcinat. În loc s se bucure de eforturile oficialit-
lor în privina reducerii programului de învmânt,
mul
prin din Japonia îi oblig copii i s ia parte la programele
Copii :Scret i uncopi l r el axat i calm E logiu l entor ii \
255
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 13/17
zat, prini i politicienii rmân fideli rezultatelor de la
examene.
Pentru a scpa noua generae de cultul vitezei, trebuie s
regândim întreaga filozofie a copilriei i s ne amintim de
ceea ce fceau romanticii în urm cu dou secole. Mai mult
libertate i o educae lejer, mai mult accent pe bucuria de a
înva, mai mult timp pentru jocul neorganizat; trebuie s
trecem de obsesia de a folosi fiecare secund
i
mai pun obiceiurile adullor. Acetia trebuie s-i înfrâneze
dorina de a fi superprin,
i
de la ei trebuie s porneasc
exemplul unui ritm de via lent. Nimic din toate acestea nu
este uor de realizat. Dar exist dovezi dare cmerit încercat.
Nicola Barnes este fericit c fiul ei, [ack, nu mai alearg,
încercând s ia parte la cât ~i multe activit, ocupându-i
astfel fiecare minut al zilei. .Este,o lece important pe care
aduli i copiii trebuie s o învee , spune ea.  Pur 9isimplu,
viaa este mai plcut atunci când
tii
Elogiu lentorii .Copii: S~cret i uncopil relaxat i calm
  oncluzie
s i r ea u n u i em po iu s to
Lupta pe care o ducem cu viaa este,
Într-o oarecaremsur, o lupt legat
de cât de repede sau cât de lent
trebuie sfacem un anumit lucru.
STENNADOLNY, autor al lucrrii
The Discovery of Slowness
un roman cu un ton profetic, ce trezete fiori cititorului,
despre nesbuina de a doborî recordul traversrii Atlanticului
cu orice pre Povestea începe atunci când o companie
prezint cel mai mare vas de linie construit vreodat, un vas
practic de nescufundat , capabil s strbat mrile pe orice
vreme, cu motoarele turate la maximum. Cu toate acestea, în
primul su voiaj, vaporul taie în dou un alt vas. Un martor
descrie  distrugerea vielor
absurd de dragul vitezei . Numele vasului imaginat de
scriitor era Titan. Cu doar 14 ani mai târziu, Titanic-ul se
ciocnea cu un ghear, provocând moartea a mai bine de 1500
de oameni.
dat semnalul deteptrii pentru o lume vrjit de vitez. Au
fost mul cei care au crezut c aceast tragedie va sili ome-
nirea s fac un popas pentru a-9i trage sufletul, va privi cu
mai mult atene cultul accelerrii i va vedea c a sosit
momentul s domoleasc viteza. Dar nu a fost aa. Un secol
mai târziu, lumea înc se lupt s fac totul mai repede i
pltete un pre greu pentru asta. Preul cerut de civilizaa
grabei se repet sub diverse faete. Noi suntem cei care ducem
Concluzie Elogiu lentorii
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 14/17
258 I Elogiu lenterfi Concluzie
aceast planet i pe noi înine la epuizare. Suntem atât de
bolnavi de timp i atât de sraci în timp, încât neglijm prie-
tenii, familia i partenerul de via. Nici mcar nu tim prea
bine cum s ne bucurm de lucruri, pentru c tot timpul
ateptm scumprm altceva. Mare parte din ceeacepunem
pe mas sunt mâncruri fade i nesntoase. Copiii notri,
prini în acelai vârtej al zorului, ne fac s ne gândim c
viitorul se întrezrete mohorât.
i totui, n6 este prea târziu. Exist înc timpul necesar
pentru a face/schimbri. Dei viteza, ideea de a fi ocupa i
obsesia de a economisi timp rmân jaloane ale lumii modeme,
se pregtete o lovitur în aceast direce. Micarea Slow s-a
pus pe treab. În loc sfactotul în grab, sunt mul cei care
decelereaz i descoper c lentoarea îi ajut s triasc, s
munceasc, s gândeasc i s se joace mai bine.
Dar este micarea Slow o micare real? Are toate ingre-
dientele pe care le caut experi - simpatie din partea
maselor, strategie bine pus la punct pentru un nou mod de
via i susnere în rândul maselor? Adevrul este cmi-
carea Slow nu are organizare oficial i este recunoscut doar
de anumite grupuri. Sunt mul cei care domolesc ritmul,
lucrând mai pune ore sau gsindu-i timp pentru a gti, dar
toate astea fr a se sim ca parte a unei cruciade globale. i
totui, fiecare gest de decelerare este un câtig.
Probabil Italia este ceea ceam putea numi cminul spiri-
tual al micrii Slow. Stilul de via mediteraneean pune
accentul pe plcere i tihn, ceea ce reprezint antidotul
pentru vitez. Slow Food, Slow Cities i Slow Sex, toate au
rdcinile în Italia. Cu toate acestea, micarea Slow nu
înseamn c trebuie s transformm întreaga planet într-o
statiune de vacan mediteraneean. Mul dintre noi nu vor
s înlocuiasc cultul vitezei cu cel allentorii. Viteza poate
însemna amuzament, productivitate i putere, i ne-am sim
mai sraci fr toate acestea. Lumea are nevoie de o cale de
mijloc, o reet pentru a realiza un mariaj între
la dolce vita
dinamismul erei informaonale, i asta este exact cene ofer
micarea Slow. Secretul îl constituie echilibrul: în loc sfacem
totul repede, s facem totul în ritmul corect. Uneori repede.
Alteori lent. Uneori s gsim calea de mijloc între cele dou.
S fii lent înseamn s nu te grbeti, s
rmâi
calm i
netulburat, chiar atunci când situaa te foreaz s accelerezi.
Una dintre modalitle de a cultiva lentoarea interioar este
s- faci timp pentru activit ce sfideaz acceleraa: medi-
taa, tricotatul, grdinritul, yoga, pictura, lectura, mersul pe
jos, ehi Kung.
Nu exist o formul infailibil pentru a domoli ritmul, nici
un ghid universal care s ne arate viteza corect. Fiecare
persoan, fiecare gest sau moment are ceea cenumim eige nze it .
Unii oameni sunt ferici trind într-un ritm care pe ali i-ar
duce la groap de timpuriu. Fiecare dintre noi trebuie saib
dreptul de a alege ritmul care-I face fericit. Aa cum spune
Uwe Kliemt, pianistul Tempo Giusto:  Lumea este un loc mai
bogat atunci când facem locmai multor ritmuri.
Este de la sine îneles c micarea Slow înc este silit s
fac fa unor obstacole deloc de neglijat - i prejudecle
nu sunt nicidecum neînsemnate. Chiar i atunci când tânjim
dup un ritm mai lent, ne simm constrâni de un amestec de
lcomie, inere i team i pstrm ritmul. Într-o lume conec-
tat la vitez, estoasa trebuie înc s lupte pentru a convinge.
Criticii micrii Slow o consider doar o toan sau un
curent filozofic fr prea mul adep. În mod cert, chemarea
la domolirea ritmului nu a oprit accelerarea în lume de la
începutul Revoluei Industriale. Mul dintre cei care au
îmbrat lentoarea în anii
1960-1970
global începe s-i tureze motoarele sau când un nou stil
dotcom va urca în preferine, filozofia despre domolirea
ritmului va fiaruncat pe geam, to alergând s fac un ban
în plus? N-a fi atât de sigur. Mai mult decât oricare generae
înaintea noastr, noi înelegem pericolul i zdmicia accele-
Concluzie ElOgiu lentorii
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 15/17
rrii constante i dm dovad de mai mult hotrâre ca
oricând s reducem cultul vitezei. i specialitii în demografie
sunt de partea deceleraei. În lumea civilizat, populaa
îmbtrânete i, pe msur ce îmbtrânim, to avem un lucru
în comun: s domolim ritmul.
Micarea Slow are propria sa for. Spunând nu vitezei,
capt curaj i oamenii sunt tot mai dornici s fac acest mare
pas, tiind c nu sunt singuri, c exist
i
prtesc opiniile i îi asum riscurile. Micarea ofer putere
i altora. De câteori un grup precum Slow Food sau Societatea
pentru deceleraa timpului apar pe prima pagin a ziarelor,
este mai uor pentru noi ceilal sne punem întrebri referi-
toare la vitez. Mai mult decât atât, o dat ce oamenii încep
s culeag roadele ritmului mai domol, într-un anume dome-
niu alviei, încearc s aplice aceeai lece i în alte sfere.
Alice Waters fondatoarea celebrului restaurant Chez Panisse,
din Berkeley, California, este o stea a micrii Slow Food. În
2003,a început s n conferine i pe tema beneficiilor aduse
de Slow Schooling. Oamenii culeg informaile i le pun cap
la cap. Dup ce a descoperit plcerile sexului tantric, Roger
Kimber ~i-a redus i din timpul pe care-l acorda activiti
profesionale. Pentru Claire Wood, renunarea la postul
important din domeniul asigurrilor i trecerea la atelierul de
fabricat spun au mers mân în mân cu educarea fiicei sale
acas. Folosirea exerciilor Chi Kung pentru a domoli ritmul
pe terenul de tenis l-a învat pe profesorul Jim Huhes s-~i
acorde rgazul în activitatea profesional i în clas. Inchizân-
du-i telefonul seara, Jill Hancock a început s se simt atras
de gtit.   0 dat ce lansezi provocarea într-un domeniu,
mintea te îndeamn s continui i în altele. Pur i simplu vrei
s aprofundezi, în loc doar s frunzreti , spune ea.
Sentimentul c viei noastre îi lipsete ceva subliniaz
dorina mondial pentru lentoare. Dac acel  ceva  merge
dincolo de dorina de a tri o via mai bun, rmâne o
întrebare deschis. Mul consider c domolirea ritmului are
260
I   Elogiu lentorii . Concluzie
o dimensiune spiritual. Dar sunt i ali care nu sunt de
aceeai prere. Micarea Slow este tolerant i îi accept i pe
unii, i pe ali. În orice caz, prpastia dintre cele dou grupuri
nu este chiar atât de mare pe cât s-ar prea. Marele beneficiu
adus de domolirea ritmului const în faptul c timpul i
calmul sunt chemate s stabileasc legturi semnificative cu
oamenii, cultura, profesia, natura, chiar cupropriul timp
i
cu
mintea. Unii numesc asta o via mai bun. Ali descriu
relaa ca spiritual.
materialismul fr margini ce guverneaz economia global.
De aceea, criticii si consider c nu ne putem permite s
domolim ritmul sau este posibil numai pentru cei boga. Este
adevrat c filozofia Slow, aplicat în unele domenii cum ar
fi medicina alternativ, cartierele cu zone exclusiv pietonale,
carnea de vit crescut în condii naturale, nu se potrivete
cu bugetul oricrei familii. Dar o seam dintre cerinele sale
da. S petreci mai mult timp cu prietenii i familia nu cost.
Nici plimbrile pe jos sau gtitul, meditaa, lectura sau
mân-
carea consumat la mas, i nu în faa televizorului. De
asemenea, sfaci dragoste nu cost bani. Srezisti îndemnului
de a te grbi este absolut gratis.
Micarea Slow nu este dumanul capitalismului. Dimpotri-
v, îi ofer acestuia un colac de salvare. În forma sa actual,
capitalismul global ne silete s producem mai repede, s
muncim mai repede, s consumm
i
pe nite bunuri de valoare, o alternativ lent poate pune
economia la munc pentru noi, i nu invers. Capitalismul
Slow poate însemna o
inacceptabil pentru o lume obsedat de indicele Dow
[ones ,
 
onale. (N.
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 16/17
 6 I Elogiulentori i Concluzie
brut sau câtigarea cursei în care ne avântm pentru mai mul
bani este tot mai vie în mintea multora dintre noi.
În era noastr hedonist, micarea Slow are un as în
mânec: face negocu plcerea. Ideea central a filozofieiSlow
este sacordm timp în tot ceea cefacem, pentru ca totul s
fie aa cum se cuvine, i apoi s ne bucurm mai mult de
rezultate. Indiferent de efectul pe care îl are în balanele eco-
nomice, filozofia Slow ne ofer lucrurile care ne fac într-ade-
vr ferici: sntate, un mediu înfloritor, comunit puternice
i care interaconeaz, eliberarea de goana perpetu.
Primul pas const în a-i convinge pe oameni de meritele
pe care le are domolirea ritmului. Deceleraa va fi o lupt,
pân când vom rescrie regulile care guverneaz fiecare sfer
a viei noastre: economia, locul de munc, designul urba-
nistic, educaa, medicina. Toate acestea necesit un amestec
de spirit de convingere, lideri vizionari, legi dure i consens
internaonal. Va fi o provocare, dar este crucial. Deja au
aprut motive de optimism. Noi to tim ctrim într-un ritm
frenetic i dorim s domolim ritmul. Din punct de vedere
individual,tot mai mul apsm pe frâne, i atunci simm c
trim mai bine. Marea întrebare se refer la momentul când
individualul va deveni colectivitate. Când toate acele acte
personale de decelerae vor cuprinde masele de pe tot globul?
Când va deveni micarea Slow o revolue Slow?
Pentru a ajuta lumea sajung pe acea culme a succesului,
trebuie ca fiecare dintre noi sfacloc pentru lentoare în viaa
sa. ipentru asta putem începe cu reevaluarea poziei noastre
fa de timp. Larry Dossey, doctorul american care a creat
termenul zboala timpului , îi ajutpacieni s-i depeasc
problemele de sntate învându-i s se retrag în afara
timpului, prin meditae i rugciune, pentru a descoperi
 ieirile timpului . Confruntarea cumodul în care ceasul le-a
guvernat viaa îi ajut s domoleasc ritmul. To avem ce
înva de aici. Trebuie sne gândim la timp nu cala o resurs
finit ce se epuizeaz sau ca la un huligan de care trebuie s
te temi sau pe care s-I pui jos. Timpul trebuie privit ca un
element benefic în care trim. Trebuie sîncetm s trim de
parc Frederick Taylor bântuie în preajma noastr, ducând
cronometrul în mân i notând totul cu acuratee. .
Dac devenim mai pun nevrotici în relaa cu timpul,
putem stragem mai mari foloase de pe urma celor 24de ore.
La începutul acestei cr, am susnut c o lume deschis
ceasului este o lume cete îndeamn ste grbeti. Dacni se
d ansa sfacem orice, întotdeauna ne vom aglomera pro-
gramulla maximum. Dar societatea celor 24de ore nu este rea
în sine. Dac o abordm în spiritul Slow- fcând mai pune
lucruri, cumai pun grab -, ne ofer flexibilitatea necesar
pentru decelerae.
Când este vorba de a domoli ritmul, trebuie sîncepem cu
lucrurile mici. Sgtim o mas din ceea cegsim prin frigider.
Sfacem o plimbare cu un prieten, în loc s ne npustim s
cumprm lucruri de care nu avem nevoie. Scitim ziarul fr
a deschide i televizorul. S adugm masajul ca o com-
ponent a momentelor când facemdragoste. Saupur i simplu,
s rmânem câteva minute nemica într-un loc retras.
Dac un mic gest de lentoare face bine, atunci putem s
mrim doza. Regândim programul de munc sau ne alturm
campaniei pentru transformarea cartierului într-o zon pentru
pietoni. Pemsur ceviaa semai domolete, ne vom întreba:
Oare de cenu am domolit ritmul mai devreme?
Încetul cu încetul, propria mea dorin de a zori începe s
se domoleasc. Timpul nu-mi mai pare caun stpân nemilos.
Profesia practicat independent ajut, aa cum face i me-
ditaa i pstratul ceasului în sertar. Gtesc citesc i închid
adesea telefonul mobil.. Abordând atitudinea mai pun
înseamn mai mult , atunci când este vorba de hobby-urile
mele - fr tenis pân când mai cresc copiii - am mai în-
deprtat a parte din tensiunea pe care a simeam apsân-
du-m din pricina grabei. Reamintindu-ne c zarul nu este
 
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 17/17
chiar contraproductiv, este ~l mai bun mijloc de a înge-
nunchea reflexul de accelerare. Ori de câte ori m surprind
grbindu-m, doar de dragul de a facetotul mai repede, respir
adânc i îmi spun: Nu este nevoie s te grbeti. Ia-o mai
încet. Încetinete.
Cei din jurul meu au remarcat diferena. Uram casele de
marcat din supermarketuri. Le consideram un afront adus
cruciadei personale duse pentru susnerea vitezei i eficienei.
Femeile care cutau pe îndelete mrun în portofel îmi
apreau ca nite persoane infectate cu un microb oribil. Acum
nu mi se mai pare dificil s atept la coad fr s spumeg,
chiar i atunci când alte cozi se mic mai repede. Nu m mai
tem s pierd câteva minute sau secunde. De curând, fiind la
un magazin, chiar l-am invitat pe brbatul aflat în urma mea
s mearg la cas pentru c avea mai pune cumprturi.
Soa mea a rmas uluit:  Chiar ai încetinit , s-a artat ea
încântat.
Când m-am apucat s scriu aceast carte, adevrata do-
vad a propriei decelerai a fost dac pot s citesc poveti
seara, la culcare, fr sm grbesc. Vetile sunt bune. Acum
pot citi câteva poveti, una dup alta, fr s m gândesc la
ceas sau s simt nevoia s dau pagina repede. Citesc pe
îndelete, savurând fiecare cuvânt, dând textului accente
dramatice sau hazlii, însote de mimica potrivit. Fiul meu,
în vârst de patru ani, este încântat, i momentul când încep
s-i citesc povesti seara a devenit o întâlnire a gândurilor, i
nu un rzboi al cuvintelor. Vechile dispute:  Mai vreau o
poveste - Nu, este de ajuns  au luat sfârit. Cu pun timp în
urm, a avut loc un fapt remarcabil. Stteam întins pe pat
alturi de fiul meu i îi citeam o poveste lung despre un
uria. Avea omulme de întrebri i m-am oprit de fiecare
dat când a dorit. Apoi i-am citit un basm mai lung decât
primul despre un zmeu i un fiu de ran. Când, în sfârit, am
închis cartea, mi-am dat seama cafi dorit smai citesc, dei
habar nu aveam de timpul scurs de la începtul povestirilor.
264 I
Elogiu lenterii Concluzie
Vechea mea atitudine fa de o poveste la ora culcrii era o
amintire. L-am întrebat pe fiulmeu dac dorea s-imai citesc.
i-afrecat ochii:  Tati, cred ce destul pentru ast sear. Mi-e
somn.  M-a srutat pe obraz i s-a vârât sub plapum. Am
fcut lumina mai mic i am prsit camera. Zâmbind, am
coborât încet scrile.
Concluzie Elogiu lentorii