Carei Nagykároly

download Carei Nagykároly

of 12

  • date post

    18-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    31
  • download

    0

Embed Size (px)

description

Carei Nagykároly. Made by Suciu Denisa. Municipiul :. Coordonate: 47°41′2.28″N 22°28′0.73″E Ţară : România Judeţ : Satu Mare Atestare documentară: 1320 Localităţi componente: Ianculeşti Guvernare:  - Primar Eugen Kovács ( UDMR , ales 2008) Altitudine : 160 metri n.m. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Carei Nagykároly

  • CareiNagykroly Made by Suciu Denisa

  • Municipiul: Coordonate: 47412.28N 22280.73Ear :RomniaJude: Satu MareAtestare documentar:1320Localiti componente:IanculetiGuvernare: -Primar Eugen Kovcs (UDMR, ales 2008)Altitudine:160metri n.m.Populaie: -Total23.182 locuitori - Densitate130 loc./km

  • Obiective turistice

  • Informatii despre castel: Istoria Castelului Karolyi din Carei ncepe n anul 1482, cnd Karoly Laszlo construia o cas ntrit. Construcia a strnit mpotrivirea nobililor din comitatul Stmar, fiind nevoie de intervenia regelui Matei Corvin pentru aplanarea conflictului. n 1592, datorit deselor incursiuni ale turcilor, Karoly Mihaly ia decizia de a ntri construcia existent. Cldirea veche a fost nconjurat cu ziduri puternice, ntrerupte cu bastioane, avnd un an exterior ntrit cu palisade peste care trecea un singur pod suspendat. De asemenea este prezent o garnizoan numeroas i bine narmat. Cetatea a jucat un rol important de-a lungul sec. XVII, fcnd parte din rndul marilor fortree de aprare a frontierei vestice a Transilvaniei. Importana cetii este menionat mai ales dup reconstrucia ei ntre anii 1661-1666. Importana ei continu i n timpul rzboaielor duse de principele Rakoczi Francisc al II-lea mpotriva habsburgilor (1703-1711). Cetatea este asediat de de volume. armata principelui, dar dup cteva zile Karoly Sandor trece de partea principelui fiind numit conductorul

  • armatei. n 1705 cetatea este atacat de austrieci i distrus parial, fiind refcut n acelai an. Deoarece la sfritul sec. XVIII cetatea nu mai juca nici un rol militar, Karoly Jozsef a hotrt demolarea zidurilor i astuparea anurilor. Pstrnd fundaia i unele ziduri a fost construit un castel patrulater,cu un singur etaj. Construcia a fost terminat n anul 1794, era n stil baroc i cuprindea 20 de camere la parter, 21 la etaj i o capel. Tot n aceast perioad se formeaz parcul cu plante rare i se construiete un manej pentru 24 de cai. n urma cutremurului din 1834, castelul n bun parte s-a drmat, restaurarea fiind fcut abia ntre 1894-1896. Cu aceast ocazie castelul este mult modificat, adugndu-i-se nc un nivel la faad, trei turnuri mici i patru mari. Restaurarea s-a fcut n stil neogotic, condus de arhitectul Meining Arthur ajutat de meteri pricepui din Carei. Elementele de aprare din actuala form a cldirii au doar rol decorativ (bastionul, anul cu ap). Arhitectura interioar a cldirii, uile, ferestrele, balustrada scrii interioare precum i

  • obiectele din fier forjat au fost furite de meteri locali. Holul era destinat primirii oaspeilor, slile de la parter erau folosite ca sufragerii i buctrie n timp ce ncperile de la etajele I i II erau locuine. n prezent, n castel se afl un muzeu istoric i de tiinele naturii, aici funcionnd i biblioteca cu peste 80.000 de volume.

  • Imagini cu castelul mai vechii

  • Imagini cu castelul de azi

  • Parcul casteluluin jurul castelului n anul 1700 a existat o grdin frumoas, amenajat n stil baroc. n anii 1790 grdinarul Bode Gyorgy amenajeaz n jurul castelului nou o grdin englez. Grdina avea si o ser cu plante exotice. Forma actual o primeste pe o suprafat de 12 ha, n anul 1890. Lund n considerare plantele rare din grdin (208 specii si subspecii de plante arborescente),n anul 1982 a fost declarat parc dendrologic ocrotit (platanul urias din fata castelului cu un diametru de 205 cm,a fost plantat n anul 1810).

  • IstoriaNumele oraului (villa Karul) apare ntr-un document datat din 1320, dar ntemeierea localitii este anterioar acestei date. n secolul al XIV-lea localitatea era o aezare mic, cu cteva strdue, casele ranilor fiind fcute din chirpici i acoperite cu trestie, n jurul domeniului familiei Krolyi. La sfritul sec. al XVIII-lea n ora existau urmtoarele cartiere: Cartierul Meseriailor, al vabilor, al Haiducilor, al Strzii-Mari, al Oraului-Nou, al Evreilor i al iganilor, avnd magistraturi aparte pe cartiere (Judele, notarul i un funcionar), iar iganii aveau un voievod. Tot n secolul al XVIII-lea sunt amintii i nobilii curiali, cum erau familiile Vaday i Tompe, care aveau proprieti n ora. Familiile Csiszar, Fekete, Jasztrabszky, Irinyi, Luby, Medc, Szaploncai i Suhanyi, erau nobili inscripionali, aflndu-se sub jurisdicie nobiliar. Deci oraul avea un caracter agricol (marea majoritate erau iobagi i jeleri), se dezvolt comerul i meteugurile. n anul 1784 n ora

  • existau 370 de meseriai, practicnd 54 de meserii i unii n bresle meteugreti.n anul 1727 i ncepe activitatea gimnaziul piaritilor (primul director fund Bentsik Gabor, iar ultimul - n anul 1948 - Kovacs Bela). n 1754 contele Karolyi Ferenc nfiineaz n ora prima tipografie a comitatului Satmar, iar n anul 1765 se deschide prima farmacie a oraului (farmacia Jclinek). Dintre evenimentele secolului al XVIII-lea consemnm arderea pe rug, la Carei, a ultimelor vrjitoare. n anul 1730 Toth Borka din localitatea Sarollyan a fost condamnat la moarte i ars pe rug la Carei, iar n anul 1745 vrjitoarele Rekettye Pila i Varga Anna din comuna Csaszlo, au fost interogate i supuse la chinuri groaznice, condamnate la moarte i arse pe rug n ora. n secolul al XIX-lea se continu dezvoltarea i urbanizarea oraului. Dup revoluia de la 1848 oraul primete statut organizat,

  • care intr n vigoare n anul 1876, cnd Hegedus Jozsef devine cel dinti primar al oraului. Sigiliul i stema oraului dateaz din 1848, rentrite n 1902 i 1907 de mpratul Ferenc Jozsef. n anii 1920 se constitute n ora noi cartiere: cartierul Petreti, Tireamului, Cplenilor, se populeaz ctunul Galambo, Tiszlviselo-telep (str. Nicolae Iorga) cu locuinele funcionarilor din ora. Pn n secolul al XVI-lea populaia oraului a fost maghiar, dar tabloul etnic se va schimba n urma colonizrilor i a micrii populaiei. Astfel, n anul 1779 n domeniul "Karoly Mezo Varos" al contelui Karolyi Antal, compoziia etnic a populaiei se prezint astfel: "Natio maghiar, rus, romn, evrei, vab, german. Gospodari cu locuin proprie 939, n cartierul Haiducilor 72, tot acolo jelerii 20, evreii au 32 de case. Suma 1063".Dei ntre anii 1760-1926 este centrul comitatului Satu Mare, oraul cunoate o slab dezvoltare industrial, meninndu-i caracterul agricol pn n jurul anului 1960. n anul 1926 a fost ataat judeului Slaj.