caramurat Monografie

of 67 /67
CARAM URAT I ISTORIC Numele. Pe şoseaua Constanta – Carol I., la depărtare de 25 kilometri de capitala Dobrogei, într-o regiune unde specificul provinciei dintre Dunăre şi Mare se înfăţişează în toate culorile caracteristice, întâlnim satul Caramurat, astăzi numit oficial Ferdinand I. Vechea numire a satului, îşi are originea ei străveche, legată de numele celui dintâi stăpânilor al Tătarilor, stabiliţi pe locurile cuprinse în patrimoniul comunei Murat cel Negru, (Cara Murat) după tradiţia păstrată din generaţie în generaţie, între Tătarii care populează încă o aripă a satului, a întemeiat cele dintâi aşezări statornice ale familiilor de sub conducerea sa şi după obiceiurile vremii, înfăptuirea a rămas să-i poarte numele, timpuri îndelungate. (Tot astfel şi-au dobândit numele, cu secole în urmă, comunele: Caraomer, Cară-Nasuf şi alte localităţi dobrogene, fapt ce întăreşte şi mai mult presupunerea că obiceiul – comun de altfel, la aproape toate neamurile – era practicat de cei dintâi musulmani aşezaţi în Dobrogea). Murat cel Negru, întemeietorul satului, a rămas până la moarte conducătorul familiilor aşezate după toate probabilităţile, spre Apus de şoseaua ce străbate satul

Embed Size (px)

Transcript of caramurat Monografie

CARAM URAT I ISTORIC Numele. Pe oseaua Constanta Carol I., la deprtare de 25 kilometri de capitala Dobrogei, ntr-o regiune unde specificul provinciei dintre Dunre i Mare se nfieaz n toate culorile caracteristice, ntlnim satul Caramurat, astzi numit oficial Ferdinand I. Vechea numire a satului, i are originea ei strveche, legat de numele celui dinti stpnilor al Ttarilor, stabilii pe locurile cuprinse n patrimoniul comunei Murat cel Negru, (Cara Murat) dup tradiia pstrat din generaie n generaie, ntre Ttarii care populeaz nc o arip a satului, a ntemeiat cele dinti aezri statornice ale familiilor de sub conducerea sa i dup obiceiurile vremii, nfptuirea a rmas s-i poarte numele, timpuri ndelungate. (Tot astfel i-au dobndit numele, cu secole n urm, comunele: Caraomer, Car-Nasuf i alte localiti dobrogene, fapt ce ntrete i mai mult presupunerea c obiceiul comun de altfel, la aproape toate neamurile era practicat de cei dinti musulmani aezai n Dobrogea). Murat cel Negru, ntemeietorul satului, a rmas pn la moarte conductorul familiilor aezate dup toate probabilitile, spre Apus de oseaua ce strbate satul Ferdinand I., adevr ce se confirm i de tradiia care pretinde c primul stpnitor de aici, e ngropat la punctul denumit Movila. Cu privire la nsuirile ce caracterizau pe Murat cel Negru, tradiia e aproape netiutoare. Se pretinde c Murat ar fi fost negru la suflet i de aceea i s-ar fi adugat la nume calificativul cunoscut. nclinm a crede ns contrariul i anume, c acest calificativ; era de natur fiziologic. Murat, a fost n acest caz un ttar voinic cu faa bronzat de soare i crpat de vnt. nfptuirea lui Murat avea la baz o pornire generoas, altruist, prin faptul c asigura adpost i bun stare supuilor si, ceea ce ar fi cu neputin s conceap sufletul negru. Vechime. Btrnii cari i trag obria din familii vechi de ttarii rmase pe meleagurile inutului, informeaz cu amnunte adeseori laconice, c Ttarii lui Murat,

s-ar fi stabilit n Dobrogea, odat cu cele dinti triburi emigrate din Crimeea i statornicite dincoace de Dunre. Firete, din spusele lor e greu de reinut vre-o dat precis, ntru-ct ei nu cunosc evenimente ori fapte de seam legate de aceste emigrri i n legtur cu tribul Iui Murat. Apelnd la mrturia datelor tiinifice, pentru stabilirea vechimii satului Ferdinand I., gsim prea puine fapte elocvente, totui se pot face precizri aproximative, dup constatrile cltorului arab Eulia Celibi, care cu trei veacuri n urm a cutreierat inuturile dobrogene. Acum 300 de ani. Eulia Celibi, n drumul su dinspre Tulcea spre Mangalia a poposit ntr-un sat cu locuitori gospodari i cu buna stare. A fost bine primit i osptat cu carne de mnz i kmz*). Satul avea o mare ntindere, cuprindea patru mahalale, cu patru geamii i avea un numr nsemnat de prvlii. Acest sat, cu locuitori, de originea crora nu ni se spune nimic, se numea Caramurat. Toate elementele din datele cltorului arab, ne duc la concluzia c satul Caramurat de acum 300 de ani, era locuit de ttari, deoarece turcii nu mnnc carne de mnz i Kmz-ul e butura ttarului. Ipoteza c ar fi putut exista un alt sat, n alt regiune, cu numirea celui de astzi, e nentemeiat, ntru-ct nici tradiia i nici cercetrile ce s-au fcut, n-au pomenit vre-odat de aceast chestiune. Aa dar, acum trei sute de ani, Caramurat-ul era o comun de seam, cu locuitori bine nstrii i cu o oarecare organizaie indicnd un grad de civilizaie remarcabil. Comparnd aceste date cu faptele istorice, s-ar putea afirma c cele dinti aezri stabile s-au fcut aici acum patru sute cincizeci, cinci sute de ani, de ctre triburile ttare. Ttarii din Caramurat, au stpnit ntinderi mari de pmnt i nu numai ct cuprindeau vecintile satului, ci pn n deprtri, spre satele ocupate vremelnic sau n mod stabil de alte triburi. Aveau conductorul lor, numit Muhtar, adic primar, care avea asupra locuitorilor, putere aproape absolut. Se ocupau cu agricultura i creterea vitelor, n speciala a cailor, care le furnizau carnea i laptele nelipsit de pe mesele cele mai modeste.

Teritoriul ocupat a fost stpnit de ttari, pn spre sfritul veacului al XIX-lea cnd, pe la anii 1877-80, apar cei dinti coloniti transcarpatini, Mocanii, care inaugureaz perioada plin de prosperitate a stpnirii romneti. Cerchezii. Unii cercettori ai vechilor aezrii dobrogene, pretind c nainte cu dou sute de ani, numit Ceair*) din vecintatea cartierului ttresc ale rtului, ar fi fost populat de Cerchezi. Tradiia n-a pstrat date cu privire la existenta i viata Cerchezilor n locul mei Urmele de cenu, cioburi i vetre de foc, care se gsesc astzi din abundent, n locurile artate, dovedesc c ntr-adevr s-au nfiinat i au dinuit acolo aezri de Cerchezi, ns acestea n-au avut durat. Cerchezii, vnturtorii stepelor au plecat mai departe spre Apus, ori Miaz-zi, fr a fi timpul unor njghebri de gospodrii trainice. Fapt ce atesta c n preajma anilor 1870-72, n Caramurat nu mai tria dect un singur Cerchez, anume Asan Abdulah, ultimul din neamul su de pribegi. Alte neamuri. nainte de 1877, n Caramurat, triau i cteva familii de Arabi. Unii dintre ei aveau nfiarea exotic de negri africani. Arabii cultivau i ei pmntul i pe cmpiile cu i| ogoare, cmilele lor prinse la tnjala plugului rudimentar contrastau pitoresc cu caii Ttarilor. Hogea Bektimir din Caramurat, fiul ultimului primar din neamul crimeian, ne povestete c cu muli ani nainte de era stabilit n Caramurat i un mocan secelean cu numele Oprea, om avut i cu mare trecere n rndurile Ttarilor. Mocanii i Nemii. Mocanii, s-au aezat n Caramurat ntre anii 1879-1880, cam n acelai timp cu cteva familii de Nemii, care au venit din Crasna, Vasile Popa i Niculae Au urmat apoi: Mo Blebea cu o ntreag colonie, Nea Fleeru , Ion Moroianu, Bulhreanu, Radu Ceau, Ion cau, Jiga Gheorghe i Dragomir Rou. Nu mult dup s-au stabilit aici: Petcu Sassu, Bucur Teeleanu i ceilali seceleni, care au colonizat terenurile disponibile. Dup ani de la nceputurile colonizrii, Caramuratul devine mocnesc, cu gospodrii bine njghebate i oameni harnici plini de energie. judeul Cetatea Alb. Cele dinti familii de mocani stabilite la Caramurat, au fost ale transilvnenilor:

Iat cum evoc Octavian Moroianu, o ntmplare din timpurile colonizrii Caramuratului, un fapt de natur s dea o impresie clar asupra strilor de lucruri din vremea aceea. Eram trimis de tatl meu, s gsesc terenuri diminea pentru oi, s strng fnul trebuincios, urmnd ca n primvara anului 1880 s venim cu oile i ciobanii arabagii, unde m stabilisem, am plecat la Medgidia, centrul Mocanilor, s cer sfaturi i ndrumri. Pe timpul acela oile se stingeau pe capete de crceag, boal ce se ivea zice-se - deoarece pmnturile dobrogene, nu erau cultivate. La Medgidia, mi s-a spus: - Du-te biatule la Caramurat, acolo e loc bun. Oile nu mor de crceag i gseti din belug iarb i pmnt. Aa am fcut. La Caramurat, m-am nvoit tu Ttarii i a doua zi am pus pru' n coasta din spre Apus i acolo am tras ntia brazd n pmntul rodito. n primvar apoi, n ziua celor patruzeci de mucenici, au venit toi ai notri i am durat aezarea care a rmas pn astzi. Din povestirea lui O. Moroianu, se pot deduce aprecieri preioase. Regiunea Caramurat-ului era preuit de mocani, fiind prielnic traiului vitelor i avnd terenuri fertile. Totui proprietarii de oi nu i-au putut pune la adpost avutul de furia epizootiei, pn la descoperirea cauzelor boalei. Astfel, la nceput, Petcu Sassu a pierdut 4.500 de oi, Chitu Alexe 6.000 de oi, iar un basarabean cu turme numeroase, anume Aleuca, 15.000 de oi. Primii coloniti romni, care s-au aezat n comun ndat ce s-au oferit posibiliti prielnice, au gsit stabilite n Caramurat 5, 6 familii de Nemii basarabeni, care ocupau partea de rsrit a satului. Aceste familii plecate din regiunea Cetatea Alb, din cauza lipsei de pmnt, au fcut nvoieli cu ttarii, ocupnd teren relativ puin, ntru-ct nu aveau ndeletnicirea creterii turmelor de oi. Familiile: August Seni, lohan Rujanschi, Petre Rujanschi, Petre Arnold, N. Ketz i Anton Ternes, se socotesc prin urmare, fondatoarele cartierului nemesc din Caramurat. Btrnul Ternes Carol, din Caramurat, ne spune c n 1877 s-au stabilit n sat 10

familii de nemi. Dup anexarea Dobrogei la Regatul Romniei, au venit alte 25 de familii, apoi n anii urmtori, atrai de privilegiile acordate i de avantajele pe care le oferea noul loc de aezare, au venit i ceilali coloniti basarabeni. Satul avea n timpul acesta o conducere i o administraie romneasc. Colonitii germani au fost bine primii i s-au bucurat de toate nlesnirile. De menionat faptul c nu se pomenete de existenta elementului bulgar n cuprinsul Caramurat-ului. Foarte probabil c n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, pe coasta dinspre Apus, la o mic deprtare de Caramurat erau aezate cteva trle bulgreti (Hagigabar). Ttarii n spusele lor remarc acest lucru i precizeaz c erau n numr de patru, sau cinci. Acetia au plecat spre alte meleaguri, nainte de rzboiul Independentei. Cei dinti coloniti romni au mai gsit aici o singur trl, care s-a ndreptat spre grani ndat dup stabilirea acestora. n orice caz Bulgarii n-au lsat nici o urm din care s se poat deduce c ar fi trit vreme mai ndelungat n Caramurat. Autori i scrieri. n volumul Judeul Constanta in anii 1916 i 1922-23, d-1 profesor N. T. Negulescu, precizeaz c satul Caramurat a fost nfiinat pe timpul dominaiei otomane de ctre ttarii i cerchezii venii din Crimeea. Faptul nu pare verosimil, pentru motivul c ttarii nu au venit odat cu Cerchezii care i-au fcut apariia mult mai trziu, apoi, dup cum am artat, conductorul celui dinti trib ttresc aezat n aceast regiune, nu avea nimic cu cerchezii. In acelai istoric gsim meniunea c Cerchezii au emigrat din Caramurat n timpul rzboiului din 1877-78. Bunele inteniuni ale autorului au fost nelate de informai eronate, intru-ct n preajma anilor 1877-78, n Caramurat nu se mai gsea dect un singur Cerchez, dup nume Asan Abdulah, iar despre ascendenii acestuia se spunea pe vremea aceea c nu se mai cunoate nici un amnunt i de decenii ntregi prin partea locului nu se mai vorbea de Cerchezi. Autori germani despre Nemii din Caramurat In studiul: Die deufschen Dorfer din lucrarea Bilder aus der Dobrudcha alctuit

n anul 1918, autorul acestuia, Dr. Paul Traeger, spune urmtoarele, cu privire la colonizarea nemilor n Caramurat: