Caracteristici Tehnice Ale Sticlei

5/21/2018 Caracteristici Tehnice Ale Sticlei

1/38

- pag. 1 / 38 -

Propietati fizice

Propietati mecanice

a. Densitatea sticleieste de 2,5 - ceea ce inseamna o masa de 2,5 kg / mp si mm degrosime pentru sticla plana;

b. Rezistenta la compresiea sticlei este foarte ridicata, respectiv 1 000 N/mm2(1 000 MPa)- ceea ce inseamna ca, pentru a sparge un cub de sticla de 1 cm, este necesara o incarcaturade 10 tone.

c. Rezistenta la indoire- O suprafata de sticla supusa flexarii are o fata de compresie si unade extensie. Rezistenta la rupere la indoire este de ordinul a: 40 MPa pentru o sticla polizatasi, 120-200 MPa pentru o sticla intarita. Aceasta depinde de grosime, finisarea marginilor sitipul de taiere. (Valoarea crescuta a rezistentei sticlei intarite tratate SGGSECURIT, sedatoreaza faptului ca tratamentul preseaza fetele sticlei una peste alta foarte puternic.)

d. Elasticitatea- Sticla este un material perfect elastic (nu prezinta niciodata deformaripermanente); ea este in acelasi timp fragila (supusa unei indoiri incrucisate, se sparge fara aprezenta fisuri prealabile);

e. Modulul de elasticitate Young "E"- Exprima forta de tractiune care ar trebui teoreticaplicata unei bucati de sticla pentru a-i transmite o alungire egala cu lungimea sa initiala. Seexprima in unitate de forta pe unitate de suprafata. Pentru sticla, conform normelor europene :

E = 7.1010Pa = 70 GPa.

f. Coeficientul lui Poisson "m"- Coeficientul de contractie laterala. Cand o bucata dintr-unmaterial sufera o alungire sub influenta unei actiuni mecanice, se constata o subtiere asectiunii sale. Coeficientul Poisson (m) este raportul intre subtierea unitara pe directiaperpendiculara directiei efortului si alungirea unitara in directia efortului. Pentru sticla deconstructii : m = 0,22.

Comportamentul termic

a. Dilatatia liniara Esteexprimata printr-un

coeficient, masurandalungirea pe o unitate delungime pentru o variatiede 1oC. Acest coeficienteste in general datpentru un domeniu detemperaturi intre 20o si300oC. Coeficientul dedilatatie liniara al sticleieste de : 9.10-6.

b. Tensiuni de natura termica Datorita slabei conductivitati termice a sticlei, incalzirea si

racirea partiala a unei sticle, antreneaza tensiuni ce pot provoca spargeri denumite termice(soc termic). Cand conditiile de utilizare risca antrenarea intr-o sticla a diferentelor de


2/38

- pag. 2 / 38 -

temperaturi importante, va fi necesara luarea precautiilor suplimentare de montaj si de finisaj.Un tratament termic complementar permite sticlei sa suporte diferente de temperatura de la150oC la 200oC.


3/38

- pag. 3 / 38 -

Sticla si radiatia solara

Radiatia solara

Compozitia radiatiei solare

Din punct de vedere al cantitatii si tipului de energie transmise, radiatia solara care ajunge pepamant este compusa din:

3% ultraviolete + 55% infrarosii + 42% lumina vizibila

Fiecareia din aceste trei parti ale radiatiei ii corespunde cate un spectru definit prinurmatoarele intervale de lungimi de unda:- radiatia ultravioleta de la 0,28 la 0,38 microni,- radiatia vizibila de la 0,38 la 0,78 microni,- radiatia infrarosie de la 0,78 la 2,5 microni.Repartitia energetica a radiatiei solare globale, functie de lungimea de unda intre 0,3 si 2,5

microni, pentru o suprafata perpendiculara pe acea radiatie, este reprezentata de curbaurmatoare:

Senzatia luminoasa

Senzatia luminoasa pe care o percepem este datorata actiunii radiatiilor electromagnetice culungimile de unda cuprinse intre 0,38 si 0,78 microni. Cu o eficacitate variabila asupra ochiului,in functie de lungimea lor de unda, aceste radiatii permit fenomenul fiziologic al vederii.

Caracteristici spectrofotometrice

Radiatia

Cand o radiatie loveste o sticla, o parte este reflectata, o parte este absorbita si o a treiatransmisa. Rapoartele dintre fiecare din aceste trei parti si fluxul de energie incident, definescfactorul de reflexie, factorul de absorbtie si respectiv factorul de transmisie al acelei sticle.

Graficele acestor raporturi pe tot intervalul de lungimi de unda, constituie curbele spectrale alesticlei. Pentru un flux de energie dat, aceste rapoarte depind de culoarea sticlei, de grosimea

ei, si in cazul unei sticle cu depunere, de tipul acestei depuneri.


4/38

- pag. 4 / 38 -

Factori de transmisie, de reflexie si de absorbtie energetica

Factorii de transmisie, de reflexie si de absorbtie energetica sunt rapoarte intre fluxul deenergie transmis, reflectat sau absorbit si fluxul de energie incident.

Pentru diferite tipuri de sticla, veti gasi acesti trei factori calculati pentru lungimi de undacuprinse intre 0,3 si 2,5 microni.

Factori de transmisie si de reflexie luminoasa

Factorii de transmisie si reflexie luminoasa ai sticlei, sunt rapoartele dintre fluxul luminostransmis si reflectat, si fluxul luminos total incident.

Pentru diferite tipuri de sticla, veti gasi acesti factori calculati pentru un flux luminos incidentperpendicular pe suprafata.

Anumite vitraje, foarte groase sau multiple, chiar si incolore, pot produce prin transmisie unefect de colorare (tenta de verde sau de bleu), functie de grosimea totala a vitrajului si departile componente.

Factor solar g

Factorul solar gal unei sticle, este raportul dintre energia totala intrata in incapere -transversal pe sticla - si energia solara incidenta. Aceasta energie totala, este suma dintreenergia solara intrata prin transmisie directa si energia cedata de sticla mediului interior, caurmare a incalzirii prin absorbtie energetica

Factorul solar = (Flux transmis + Flux remis) / Flux incident

Factorul solar al unui perete vitrat este fractiunea din energia solara intrata in incapere,raportata la energia solara incidenta. El va fi egal cu fluxul transmis in interior la care se adunafluxul remis catre interior.

Factorii solari sunt calculati in functie de tipul sticlei si de factorii de transmisie si absorbtieenergetica; pentru aceasta se fac urmatoarele conventii:

- spectrul solar este cel definit de norme,

- temperaturile ambiante interioara si exterioara sunt egale intre ele,

- coeficientul de schimb al sticlei catre exterior este de 23 W/(mp.K) si catre interior de

8 W(mp.K)


5/38

- pag. 5 / 38 -

Energia solara

Efectul de sera

Energia solara care intra intr-o incapere printr-un geam, este absorbita de obiecte si peretiiinteriori, care se incalzesc si emit la randul lor o radiatie termica (situata in principal ininfrarosu indepartat - mai mult de cinci microni).

Sticla, chiar si cea clara si incolora, este practic opaca la radiatii cu lungimi de unda mai maride cinci microni. Energia solara intrata prin aceste ferestre, este practic retinuta in incapere,aceasta avand tendinta sa se incalzeasca. Acesta este efectul de sera, pe care il constatamspre exemplu, intr-o masina stationata in plin soare cu geamurile inchise.

Control solar

Pentru a evita supraincalzirea, exista mai multe solutii ce pot fi adoptate, cum ar fi:- asigurarea circulatiei aerului,- utilizarea storurilor, avand grija ca acestea sa nu provoace spargerea termica a sticlei,- utilizarea sticlei cu transmisie energetica limitata numita sticla de control solar, care nu lasasa treaca decat o fractiune bine determinata a radiatiei energetice solare, permitandiluminarea si evitand supraincalzirea.Protectia solara trebuie conceputa luand in considerare urmatoarele trei obiective:- diminuarea aportului solar factor solar gminim,- diminuarea transferului de caldura de la interior la exterior coeficient Uminim,- garantarea unei bune transmisii luminoase transmisie luminoasa ridicata.

Iluminarea

Factor de lumina a zilei

Cunoasterea factorului de transmisie al unei sticle, permite fixarea unui ordin de marimeapropiat de nivelul de iluminare disponibil in interiorul unei incaperi, daca este cunoscut nivelulde iluminare din exterior.

Raportul de iluminare interioara intr-un punct dat al unei incaperi, iluminata din exterior,masurat pe un plan orizontal, este constant indiferent de ora la care se face masuratoarea.

Acest raport se numeste factor de lumina a zilei.Pentru o incapere cu un factor de lumina a zilei de 0,1 in apropierea ferestrei si de 0,01 incapatul cel mai intunecat al incaperii, o iluminare exterioara de 5.000 lux (timp noros), vagenera o lumina interioara de 500 de lux in apropierea ferestrei, si de 50 de lux in coltul celmai indepartat, pe cand o iluminare exterioara de 20.000 lux va genera o iluminare interioarade 2.000 de lux si respectiv de 200 de lux, in aceeasi incapere.

Confortul luminos

Iluminarea trebuie sa contribuie la bunastare, asigurand conditii optime pentru ochi, atat intermeni de cantitate cat si de repartitie a luminii, evitand atat suprailuminarea, cat si colturile

intunecate.


6/38

- pag. 6 / 38 -

Calitatea confortului luminos este legata de o alegere corecta a transmisiei si distributieiluminoase, cat si de orientarea si dimensionarea optima a ferestrelor.

Fenomenul de decolorare

Lumina solara care ne este necesara pentru perceptia mediului inconjurator, este o forma deenergie susceptibila ca, in anumite cazuri, sa degradeze culorile obiectelor care sunt expuseacestui tip de energie.

Alterarea culorilor obiectelor expuse la radiatia solara, se datoreaza degradarii progresive alegaturilor chimice a colorantilor sub actiunea fotonilor, particule ce detin o cantitate foartemare de energie. Radiatiile care au o astfel de actiune fotochimica, sunt in principal radiatiileultraviolete, si intr-o mai mica masura lumina vizibila cu lungimi de unda scurte (violet, bleu).

Absorbtia radiatiei solare de catre suprafetele obiectelor, genereaza cresteri de temperatura sipoate deasemenea activa reactii chimice susceptibile sa altereze culorile. Este de notat, cafenomenul de degradare afecteaza mai intai colorantii organici, ale caror legaturi chimice sunt

in general mai putin stabile decat cele ale pigmentilor minerali.Orice radiatie este purtatoare de energie si nu exista un mijloc de a proteja in totalitateobiectele impotriva decolorarii, cu exceptia plasarii lor la adapost de lumina si mediiatmosferice agresive, la temperatura joasa .

In acelasi timp, diferitele tipuri de sticla ofera solutii eficace. Cea mai performanta solutieconsta in a elimina radiatia ultravioleta, care in ciuda proportiei mici din radiatia solara estecauza principala a degradarilor de culoare. Ea poate fi oprita aproape in totalitate prinutilizarea de sticla stratificata cu film PVB, care nu transmite decat 0,4% din radiatiaultravioleta, in comparatie cu 44%, cat transmite o sticla clara de 10 mm grosime.


7/38

- pag. 7 / 38 -

Sticla si izolatia termica

Schimburile termice

Peretii vitrati, separa in general doua medii aflate la temperaturi diferite. Are loc deci, untransfer de caldura de la mediul cald la cel rece. Peretele vitrat are in acelasi timpparticularitatea de a fi transparent la radiatia solara care genereaza caldura

Schimbul de caldura de-a lungul unui perete

Schimburile termice de-a lungul unui perete se fac in conformitate cu trei modele depropagare:

a - conductia transferul de caldura in interiorul unui corp sau intre doua corpuri aflate incontact direct. Acest transfer se efectueaza fara deplasare de materie.Conductivitatea termicaa sticlei este:l= 1,0 W/(m.K)

b - convectia transferul de caldura intre suprafata unui solid si a unui fluid lichid sau gazos.Acest transfer este insotit de o deplasare de materie.

c - radiatia transferul de caldura rezultat dintr-un schimb prin radiatie intre doua corpuriaflate la temperaturi diferite. La temperatura ambianta, aceasta radiatie se situeaza in gamainfrarosu cu lungimi de unda mai mari de 5 microni.

d - emisivitatea- este o caracteristica a suprafetelor unui corp. Cu cat emisivitatea este maimica, cu atat transferul de caldura prin radiatie este mai mic. Emisivitatea normala "En" asticlei este de 0,89. Anumite tipuri de sticla, pot fi acoperite cu o depunere numita de joasa

emisivitate si astfel, emisivitatea sticlei va fi mai mica de 0,1

Coeficienti de schimb superficial

Cand un perete este in contact cu aerul, el schimba caldura prin conductie si prin convectie cuaerul, si prin radiatie, cu mediul.

Ansamblul acestor transferuri termice, este definit intr-o maniera conventionala, pentru oanumita viteza a vantului, de emisivitatile si temperaturile intalnite in jurul cladirii. Ele suntcaracterizate de:

- He - pentru schimburile exterioare, si

- Hi - pentru schimburile interioare.

Valorile uzuale ale acestor coeficienti sunt:

- He = 23 W/(mp.K), si

- Hi = 8 W/(mp.K).


8/38

- pag. 8 / 38 -

Transmisia termica de-a lungul unui perete

Coeficientul U

Transferurile termice de-a lungul unui perete prin conductie, convectie si radiatie, se exprima

prin coeficientul U. Acesta reprezinta fluxul de caldura care traverseaza 1 m2

de perete, la odiferenta de temperatura de 1oC intre exteriorul si interiorul incaperii.

Valoarea sa conventionala a fost stabilita pentru coeficientii "He" si "Hi", definiti anterior.

Exista posibilitatea de a calcula coeficientul Uspecific, utilizand valori diferite pentru "He",care sunt functie de viteza vantului si de noile conditii de temperatura.

Cu cat coeficientul Ueste mai mic, cu atat pierderile termice sunt mai mici

Coeficientul U al sticlei

Peretele vitrat poate fi facut cu o sticla simpla sau cu o sticla dubla, in al doilea caz obtinandu-se o mai buna izolatie termica.

Principiul sticlei duble este de a inchide intre doua foi de sticla un strat de aer imobil si uscat,in scopul de a limita schimburile termice prin convectie si de a profita de slaba conductivitatetermica a aerului aflat intre cele doua foi de sticla

Ameliorarea coeficientului Ual sticlei

Pentru ameliorarea coeficientului U, trebuie eliminate transferurile termice prin conductie,convectie si radiatie. Cum exista posibilitatea sa se actioneze asupra coeficientilor de schimbsuperficial, ameliorarea acestui coeficient se va face prin diminuarea schimburilor intre celedoua componente ale geamului dublu, in felul urmator:

- transferurile prin radiatie- pot fi diminuate utilizand sticla cu o acoperire slab emisiva, cade exemplu sticla cu acoperire pirolitica SGGEKO si SGGEKO PLUS, sau sticla cu acoperire subvid SGGPLANITHERM , SGGPLANITHERM FUTUR si SGGPLANISTAR,


9/38

- pag. 9 / 38 -

- transferurile prin conductie si convectie- pot fi diminuate prin inlocuirea aerului dintrecele doua foi de geam printr-un gaz mai greu,cu o conductivitate termica mai mica (argon, ingeneral).

Factor solar

Un perete vitrat este in general transparent la radiatia solara care transporta energie.

Factorul solar al unui perete vitrat este partea de energie intrata intr-o incapere raportata laenergia totala incidenta. El va fi egal cu fluxul transmis in interior la care se aduna fluxul remiscatre exterior

Cu cat factorul solar este mai mic, cu atat este mai importanta cantitatea de energie incidenta.

Factorul solar al ferestrei

Factorul solar al ferestrelor depinde de pozitia lor pe fatada, de cantitatea de lumina din timpul

zilei si de materialul tamplariei.

Bilant energetic

O fereastra, este caracterizata pe de o parte de pierderile termice definite de coeficientul Usi pe de alta parte de aportul solar, definit prin factorul solar.

Bilantul energetic, este dat de diferenta intre pierderile termice si aportul solar recuperabil.

Bilantul este negativ cand aportul solar este mai mare decat pierderile.

In conformitate cu normele europene, bilantul energetic se calculeaza dupa cum urmeaza:

BE = U - a x g

unde:

BE- bilantul energetic in perioada de incalzire (W / (mp.K)),

U- coeficient de transmisie termica (pierderi),

g- factor solar,

a = (42 x Fr x Ft x Fo x Rs) / Dj

unde:

Fr- factor de randament, dependent de inertia termica a constructiei si de modul de

incalzire,

Ft- factor de turbulenta, care depinde de rugozitatea peretelui,

Fo- factor de umbra, care depinde de umbra lasata de obstacolele existente in mediul

inconjurator,


10/38

- pag. 10 / 38 -

Rs- radiatia solara reprezentand cantitatea de energie solara incidenta in timpul perioadei de

incalzire (kWh / mp),

Dj- suma diferentelor de temperatura dintre exterior si interior (temperatura de baza18oC), in

timpul perioadei de incalzire.

Confortul termic

Temperaturi ale peretilor prea ridicate

Corpul uman schimba caldura cu mediul inconjurator prinradiatie. Astfel, o senzatie de frig poate fi simtita in apropiereaunui perete cu temperatura scazuta, chiar si intr-o incapere cu otemperatura confortabila. Iarna, datorita unui coeficient Uscazut, temperatura fetei interioare a peretelui vitrat va fi multmai ridicata si astfel efectul de perete rece va fi diminuat.Astfel, se va putea sta in apropierea ferestrelor fara a aveasenzatie de disconfort, si de asemenea se diminueaza riscurilede condens.

Control solar - Diminuarea aporturilor energeticesolare

In timpul verii, conditiile meteorologice sunt caracterizate de:

- un cer degajat,- temperatura ridicata,- flux solar important,- vant slab,- durata mare de insorire.Ferestrele cu sticla clara reprezinta locul prin care intra fluxulenergetic solar. In anumite conditii, are loc o crestere importantaa temperaturii interioare, ceea ce duce la crearea efectului desera.Sticla de control solar permite atenuarea acestui efect, cu intregcortegiul sau de consecinte neplacute, respectiv limitareacosturilor energetice necesare climatizarii, diminuarea

disconfortului datorat temperaturii ridicate, si ameliorareaconfortului vizual, prin inlaturarea senzatiei de orbire.Protectia termica in timpul verii, va fi cu atat mai ridicata cu catfactorul solar gsi coeficientul Uvor fi mai scazuti. Cantitateade energie solara intrata, va fi limitata prin utilizarea de sticla cuo putere de absorbtie energetica mare, sau cu o reflexieenergetica mare catre exterior.


11/38

- pag. 11 / 38 -

Sticla si izolatia acustica

Intensitati, presiuni si nivele acustice

Forta unui zgomot poate fi caracterizata prin intensitatea sa: I, sau prin presiunea sa: P,masurate respectiv in W/mp si Pa.

Se utilizeaza nivelul de presiune sau de intensitate pe o scara logaritmica, a carei origine estepragul de audibilitate (Io, Po):

- nivelul de presiune : L1=20 log (P/Po),

- nivelul de intensitate : L1=10 log (I/Io).

Unitatea, decibelul (dB), este deci logaritmul unui raport. Daca intensitatile acustice a douasau mai multe surse se aduna, nu acelasi lucru se intampla cu nivelele. De exemplu, 2trompete care fiecare poate produce un nivel de 80 dB, impreuna vor produce 83 dB si nu 160dB

Frecventa

Frecventa defineste numarul de repetitii al parametrilor unui fenomen intr-o secunda; seexprima in hertzi (Hz).

Urechea umana este sensibila la sunete a caror frecvente sunt cuprinse intre 16 Hz si

20.000 Hz.

Acustica arhitecturala ia in considerare doar intervalul cuprins intre 50 Hz si 5.000 Hz, impartitin octave (fiecare frecventa este dublul precedentei) sau in treimi de octave

Valori ponderate

Pentru a tine cont de diferenta de sensibilitate a urechii umane functie de frecventa (sunetegrave, medii si inalte), nivelele sunt reprezentate pe o curba, numita curba A. Niveleleexprimate in dB(A), reflecta mai bine problemele generate de zgomote.

Sonometrele permit masurarea directa a nivelelor in dB sau in dB(A

Indice de atenuare acustica R

Indicele de atenuare acustica "R" se determina in laborator si reprezinta caracteristicile unuielement (fereastra, inchidere, etc.), pentru fiecare treime de octava centrata intre valorile 100si 3.150 de Hz; rezulta astfel 16 valori. Masuratorile pot fi facute si pentru frecvente intre 50Hz si 100 Hz si 3.150 Hz si 5.000 Hz.

Pornind de le cele 16 valori de atenuare acustica functie de frecventa, calculele permitexprimarea in moduri diferite a calitatilor acustice a elementului studiat. Valorile uzualutilizate, sunt valori globale definite printr-o curba de referinta, adaptate la doua spectre de

zgomot date:


12/38

- pag. 12 / 38 -

- zgomotul roz de referinta- contine aceeasi energie acustica, in fiecare interval defrecventa de masura

- zgomotul de trafic rutier- dat de zgomotul exterior al traficului urban

Utilizarea indicelui unic "Rw" (C;Ctr)

Intensitatea zgomotului interior perceputa de ocupantii unui imobil, constituie elementuldeterminant pentru evaluarea cu fereastra inchisa a "protectiei contra zgomotului exterior".

Izolatia acustica obtinuta datorita constructiei este definita de "indicele de atenuare"reprezentand diferenta intre zgomotul interior si zgomotul exterior.

Indicele de atenuare masurat pentru fiecare element de constructie, reprezinta caracteristicade izolatie acustica a acestuia. Cei responsabili de realizarea constructiei, aleg indicele deatenuare "R" al fiecarui element de constructie, astfel incat, valoarea lui "DnT" (izolatieacustica normata) sa fie cea ceruta

Indice de atenuare ponderata "Rw"

Indicele de atenuare acustica "R", depinde de frecventa. Datele corespunzatoare suntreprezentate intr-un tabel (16 valori pentru un spectru segmentat in treimi de octava = 16benzi de frecventa, de la 100 Hz la 3.150 Hz). Valoarea calculata "Rw" tine cont de cele 16valori, reprezentand valoarea acustica standard a unei ferestre

Conditii de adaptare la un spectru "C" SI "Ctr"

Ca urmare a modului de realizare si de montaj, o fereastra poate prezenta sensibilitate pentru

frecvente joase, medii sau inalte. O fereastra dubla este eficienta, atat timp cat da o bunaizolatie acustica pentru orice frecventa, acolo unde sursa de zgomot este cea mai puternica.

Prin alegerea tipurilor de sticla intr-o combinatie corecta, este posibil sa se optimizezecaracteristicile acustice pentru un anumit tip de zgomot.

Pana acum, o sticla era evaluata pe baza unui singur indice, fara sa se tina seama decaracteristicile sursei de zgomot, ceea ce conducea la erori de alegere a materialului.

Pentru a evita o astfel de situatie, a fost creat un indice comun "Rw" (C;Ctr). Corectia "Ctr", seutilizeaza in mod special daca este vorba de zgomotul provenind de la trafic. Pentru alte tipuride zgomot, vom utiliza mai curand corectia "C".

Aceste doua corectii sunt in general cifre negative si utilizarea lor semnifica, ca o valoare aizolatiei acustice prea ridicata va fi corectata, in sensul scaderii acesteia. Cele doua corectiisunt detereminate prin masuratori de laborator.

De exemplu, conform normei EN717-1, formula este Rw(C;Ctr) = 37(-4;-9). Aceasta inseamnain acest exemplu, ca indicele de atenuare ponderat Rw este de 37 dB si pentru traficul urbaneste redus cu 9 dB, deci va fi 28 dB, iar pentru zgomotul roz, va fi redus cu 4 dB si va fi deci33 dB.

Aceste constatari permit alegerea unei ferestre corepunzatoare pentru o aplicatie data. Oinformatie mai buna poate fi obtinuta comparand valorile pentru treimi de octave a indicelui de

atenuare "R" al ferestrei si al spectrului de frecventa al zgomotului


13/38

- pag. 13 / 38 -

Influenta spectrului de zgomot asupra izolatiei acustice

Zgomot 1 Zgomot 2- Zgomotul 1 - fereastra prezinta o buna izolatie- Zgomotul 2 - fereastra prezinta deficiente in intervalul defrecvente de la 1250 la 2500 Hz interval care corespundemaximului de energie al acestui zgomot

Comportamentul sticlei

Fiecare material are o frecventa critica la care incepe sa vibreze. La aceasta frecventa,zgomotul se transmite mult mai usor.

Din acest punct de vedere, o foaie de sticla sufera la nivelul izolatiei acustice, o scadere aperformantei de 10-15 dB. Pentru o sticla de 4 mm grosime, frecventa critica este de 3.000Hz, aceeasi ca pentru o placa de ipsos de 13 mm.

Crescand grosimea sticlei, scaderea performantelor datorate frecventei critice, se va deplasacatre frecventele joase. Este dificil a se executa tratamente acustice asupra fatadelor supuse lanumeroase zgomote de intensitate foarte ridicata la frecvente joase.

Pana de curand, ameliorarea performantelor acustice a suprafetelor vitrate, a fost obtinuta maiales prin cresterea grosimii sticlei si prin asimetria ferestrelor in cazul geamurilor duble, sticla

stratificata de securitate comportandu-se ca si o sticla monolitica de aceeasi grosime.

In prezent, sticla stratificata acustica SGG STADIP SILENCE, inlatura complet efectelefrecventei critice. In medie, este posibil sa se castige intre 1 si 3 dB pentru o compozitie desticla similara si in acelasi timp, sa se asigure o omogenitate a performantelor pentru toatefrecventele


14/38

- pag. 14 / 38 -

Comparatia performantelor acustice

Vitraj simplu

: 8 mm Rw : 32 dB (-1;-2)

: 4 mm Rw : 30 dB (-1;-3)

Dublu vitraj

: 8 (12) 4 mm Rw : 34 dB (-1;-4)

: 4 (12) 4 mm Rw : 30 dB ( 0;-3)

Nivelul de izolatie acustica al fatadei "DnT, A, tr"

Din punctul de vedere al izolatiei acustice o fatada este caracterizata de "nivelul de izolatie

acustica -DnT, A, tr". Acest nivel se masoara "in situ" si depinde de:

- indicele de atenuare acustica - R1 al partii opace al fatadei,

- indicele de atenuare acustica - R2 al partii vitrate a fatadei (ferestre),

- suprafetele corespunzatoare S1 si S2 ale partii opace si vitrate ale fatadei,

- izolatia acustica a gurilor de aer,

- calitatea executiei constructiei (in mod special din punct de vedere al etanseitatii),

- transmisiile laterale, in mod special pentru izolatiile ridicate (>35 dB).


15/38

- pag. 15 / 38 -

Indicele "R"

Indicele "R" masoara atenuarea acustica a sticlei.Pentru un geam simplu, atenuarea acustica depinde de masa si de rigiditate, deci de grosime.Pentru un geam dublu, depinde mai mult de rezonanta "masa-aer-masa" a intregului geam.

Performanta acustica nu este influentata de fata pe care se monteaza sticla (de exemplupentru o sticla cu depunere pe una din fete, nu conteaza care fata va fi spre exterior).Sticla nu se monteaza ca atare intr-o constructie, ci incorporata intr-o rama. Sticla si ramaconstituie impreuna elementul care determina izolatia acustica a intregii ferestre, si in anumitecazuri a fatadei.Este imposibil sa se extrapoleze caracteristicile ferestrei pornind doar de la performanta sticlei.Indicele de atenuare al ferestrei nu poate fi dat decat dupa masuratori efectuate asupraferestrei complete.Este indicat sa se armonizeze tipul de sticla cu rama si cu feroneria. Sticla de inaltaperformanta trebuie montata in rame construite din materiale cu performante ridicate.


16/38

- pag. 16 / 38 -

Sticla si protectia la socuri

Tehnologiile de fabricatie, transformare si montaj, confera sticlei excelente capacitati de

raspuns la normele de securitate care sunt convenite pentru constructiile actuale, in modspecial protectia la socuri.Socurile potentiale pot fi de diverse naturi, si modul de raspuns al sticlei depinde de doi factorifundamentali care sunt:- nivelul de energie transmis la impact: "E", si- suprafata maxima de contact dezvoltata in timpul socului: "SCM".Reprezentarea schematica a domeniilor de aplicatie, functie de acesti doi factori este redata inschema de mai jos.

Protectie impotriva riscului de raniri in caz de spargere accidentalaProtectie impotriva aruncarii unui obiect pe un acoperis de sticlaProtectie impotriva spargerii la impingereProtectie contra vandalismului si a efractiei Nivel 1Protectie contra vandalismului si a efractiei Nivel 2Protectie impotriva focului cu arme de vanatoareProtectie impotriva focului cu alte tipuri de arme

Protectie impotriva riscului de ranire in cazul spargerii accidentale

Ca regula generala, acest tip de sticla este cel cunoscut in general sub denumirea de sticla desecuritate si este vorba de sticla SGGSECURIT, SGGSECURIPOINT , SGGSTADIP si de sticla desecuritate calita termic.

Protectie impotriva lovirii cu un obiect

Sticla stratificata SGGSTADIP si SGGSTADIP PROTECT, evita trecerea unui obiect aruncataccidental printr-un perete vitrat, asigurand o stabilitate reziduala dupa soc, pentru a protejazonele invecinate expuse.

Un anumit tip de sticla este considerat ca rezistent la socuri, daca in urma aplicarii unui soc nu

a fost sparta sau gaurita, fisurarea fiind admisa.


17/38

- pag. 17 / 38 -

Protectie impotriva vandalismului si efractiei Nivel 1

Actele de vandalism sunt asimilate cu aruncarea obiectelor mai mult sau mai putin masive intr-o maniera mai mult sau mai putin violenta. Corpurile aruncate si diferitele nivele de energie deimpact asociate, impun norme de protectie, la care de exemplu SGGSTADIP PROTECT raspundefoarte bine.

Protectie impotriva vandalismului si efractiei: Protectie intarita

Impotriva lovirilor repetate cu o energie puternica de impact (de exemplu lovirea cu unciocan), trebuie asigurata o protectie intarita. Pentru un astfel de nivel al protectiei, seutilizeaza sticla de tip SGGSTADIP PROTECT SP.

Protectia impotriva armelor de foc

Armele de foc si in mod special armele de vanatoare, datorita munitiei masive reprezinta uncaz particular din punctul de vedere al energiei de impact, deoarece dezvolta la suprafata deimpact diverse nivele de energie.Pentru protectia impotriva lor sunt stabilite mai multe clase de protectie. Toate acestea suntintegral acoperite de gama SGGSTADIP PROTECT, dezvoltatata in mod special de catreSaint Gobain


18/38

- pag. 18 / 38 -

Sticla si structura

Una din marile tendinte ale arhitecturii contemporane este sa puna in comunicare directaspatiile interioare ale constructiilor cu exteriorul, intr-o proportie cat mai mare. Sticla obtinuta

cu ajutorul tehnologiilor moderne dezvoltate in ultimii ani, s-a impus ca un filtru ideal dedicatacestui scop.

Sticla este materialul care conciliaza transparenta si estetica cu izolatia termica, protectiasolara, la socuri, acustica sau la foc. In acest context, aplicatiile sticlei mai ales ca element destructura, cum ar fi peretii cortina, plafoanele, etc., se multiplica.

In fata acestor tipuri de solicitari, proprietatile mecanice ale sticlei sunt importante. Estenecesar ca sticla sa aiba capacitatea de raspuns la aceste solicitari. Astfel, zonele limitrofe aleaplicatiilor, interfetele de lucru intre diversele materiale constitutive ale intregului sistem,principiile de trasmisie a eforturilor, trebuie foarte atent studiate, tinand cont de douaconstrangeri functionale fundamentale:

- administrarea cu precizie a conditiilor de sprijinire ;

- verificarea atenta a elementelor cinematice (miscarile dintre elementele constitutive).

Intotdeauna inscris in procesul inovatiei, dar totodata dornic de a creste accesibilitatea acestortehnici pentru un numar cat mai mare de proiecte, SAINT GOBAIN GLASS va ofera tot suportultehnic in cadrul unei game largi de produse:

- SGGLITE WALL, SGGMULTIPOINT si SGGSPIDER GLASS - sisteme pentru pereti cortina;- SGGROOF LITE - sisteme pentru acoperis;

- SGGLITE FLOOR - sisteme pentru podele de sticla;

- SGGMECA GLASS - sisteme pentru fatade contravantuite.

Exista mai multe tehnici de montaj a sticlei fara rame, care permit realizarea de mari suprafetevitrate monobloc, fara a fi intrerupte de ramele traditionale sau de alte dispozitive de sustineresau de fixare.

In loc sa fie prinsa intr-un sistem de rame, sticla este fixata pe un suport, la randul lui prins destructura portanta a cladirii. Etanseitatea ansamblului se realizeaza cu ajutorul chiturilor

siliconice.

In functie de modul de fixare al sticlei, tehnicile se diferentiazadupa cum urmeaza:

1. Fixare prin lipire: VEC (vitrage exterieur colle)

Sticla este fixata pe suport cu ajutorul unei legaturi structuraledin silicon, aplicata de-a lungul structurii pe fata interioara.


19/38

- pag. 19 / 38 -

Aceasta tehnica se poate folosi pentru toate tipurile de sticla, inclusiv geamurile duble, caz incare nu este necesar ca foaia de geam interioara sa fie sticla calita sau armata(fig.1).

Fig.1

2. Fixare cu ajutorul buloanelor

Anumite sisteme de fixare, constau in sustinerea sticlei cuajutorul unor piese de fixare aparente, dar care nu acoperadecat o parte foarte mica din suprafata de sticla.

In anumite cazuri, gaurile de fixare pot fi finisate astfel incatbuloanele sa nu depaseasca grosimea sticlei (fig.2).

Fig.2

3. Fixare prin strangere

Acest sistem este deseori utilizatpentru imbracarea fatadelor de laparterul cladirilor. Este vorba deansambluri care pot include unasau mai multe usi de intrare,simple sau duble, in totalitate dinsticla calita sau asamblate cuajutorul accesoriilor metalice siconsolidate cu stalpi sau grinzi dinsticla groasa sau sticla calita.

4. Fixare prin suspensie

Acest sistem este utilizat mai ales pentru vitrarile aflate la mare inaltime. Permite eliminareatendintei de flambare a sticlei, atunci cand aceasta se sprijina pe marginea inferioara. Deasemenea, permite o buna preluare a miscarilor generale ale cladirii.

Suspensia sticlei monolitice se face cu ajutorul unei pense care exercita presiune pe ambelefete ale sticlei (fig.3).

Cand geamurile izolante (duble) trebuiesc suspendate, nu se pot folosi aceste pense, deoarece

nu se poate aplica presiune pe fetele sticlei. Pentru a putea fi suspendate, pe fiecare fata a


20/38

- pag. 20 / 38 -

geamului dublu se lipesc fasii subtiri de sticla, care apoi vor fi prinse in sistemul de agatare(fig.4).

Pentru a prelua eforturile exercitate de vant asupra geamurilor, marginile verticale ale sticleitrebuie sa fie sustinute pe toata inaltimea lor de catre stalpi perpendiculari, confectionati larandul lor din sticla groasa sau din sticla calita.


21/38

- pag. 21 / 38 -

Protectia

Luminatoarele sunt definite drept panouri de sticla ce sunt inclinate la un unghi cuprins intre 0o

(orizontal) si 75ofata de orizontala.

Incarcarea

La fel ca la panourile verticale, luminatoarele trebuie proiectate sa reziste stresului sideformarilor cauzate de vant, dar e necesar sa se tina cont si de incarcarea cauzata de zapada,gheata, apa de ploaie si greutatea proprie a sticlei. Sticla este semnificativ mai slaba laeforturi sustinute pe o perioada mare de timp (greutatea proprie) la care se pot adauga sieforturi ce pot dura relativ mult timp (zapada, gheata, apa de ploaie). Proiectantul cladiriitrebuie sa ia in consideratie si accesul in siguranta a personalului de intretinere.Datorita unghiului inclinat al luminatoarelor, intensitatea solara poate fi mai mare decat incazul panourilor verticale, ceea ce creste nivelul de stres termic indus in sticla.

Securitatea

Exista riscul ca un panou de luminator sa cada din rama sa atunci cand se sparge si de aceeasa va tine cont de caracteristicile modului de spargere ale sticlei utilizate. Se recomanda sticlalaminata (foaie simpla), iar daca aceasta este folosita in structura dubla (sandwich), se vamonta la interior pentru a minimiza riscul caderii sticlei dupa spargere. In anumitecircumstante se accepta folosirea sticlei securit tratata termic suplimentar (heat soak tested)pentru a elimina riscul (foarte rar) de spargere spontana datorita incluziunilor de sulfid denichel.


22/38

- pag. 22 / 38 -

Sticla Saint-Gobain fabricata in Romania

PLANILUX

Este o sticla transparenta cu doua fete paralele obtinuta prin procedeul de flotare pe baie decositor ("sticla float") procedeu ce garanteaza o suprafata perfect plana a foii de sticla.

SGGPLANILUX beneficiaza de o transmisie luminoasa ridicata, fiind foarte solicitata pentrutransparenta sa ce permite trecerea unei mari cantitati de lumina si o buna comunicare cumediul exterior, atat de necesare interioarelor.

Cu grosimi de la 2 la 19 mm, SGGPLANILUX acopera o gama larga de aplicatii in domeniulconstructiilor, mobilei, decoratiunilor, etc.

DIMENSIUNI DE FABRICATIE

Grosime(mm)

Toleranta(mm)

Dimensiuni standardpentru ROMANIA

(mm)

Greutate medie(kg/m2)

2 0.23210x20003210x2250

5.0

3 0.23210x20003210x2250

7.5

4 0.23210x2000

3210x2250

10.0

5 0.23210x20003210x2250

12.5

6 0.23210x20003210x2250

15.0

8 0.33210x20003210x2250

20.0

10 0.33210x20003210x2250

25.0

12 0.33210x20003210x2250

30.0

15 0.53210x20003210x2250

37.5

19 1.0 3210x20003210x2250

47.5


23/38

- pag. 23 / 38 -

PROPRIETATI FIZICE

Spectrofotometrice-Termice-Mecanice-Acustice

Grosimemm

2 3 4 5 6 8 10 12 15 19

GreutateKg/m2

5 7.5 10 12.5 15 20 25 30 37.5 47.5

91 90 90 89 89 87 86 85 84 82

8 8 8 8 8 8 8 8 8 7

Factor luminos

%

%

%8 8 8 8 8 8 8 8 8 7

UV % 70 64 56 56 53 48 44 41 37 33

87 85 83 81 79 75 72 69 65 60

8 8 8 7 7 7 7 7 6 6

8 8 8 7 7 7 7 7 6 6

Factori energetici

%%

%

%5 7 9 12 14 18 21 24 29 34

0.88 0.87 0.85 0.84 0.82 0.80 0.78 0.75 0.72 0.69

Factor solar

0.88 0.86 0.85 0.83 0.82 0.79 0.77 0.74 0.71 0.67

Coeficient umbrire 1.01 1.00 0.98 0.96 0.95 0.92 0.89 0.87 0.83 0.79

Coeficient W(m2.K) 5.9 5.8 5.8 5.8 5.7 5.7 5.6 5.6 5.5 5.3

29 30 30 31 32 33 34 36 37-2 -1 -1 -1 -1 -1 0 -1 -1

-5 -3 -2 -2 -2 -2 -2 -3 -3

27 29 29 30 31 32 34 35 36

Indice de atenuareacustica

dB

dB

dB

dB

dB

24 27 28 29 30 31 32 33 34


24/38

- pag. 24 / 38 -

PARSOL

Se obtine prin incorporarea de oxizi metalici in masa sticlei float clara. Pe langa colorare acestprocedeu permite si cresterea rezistentei la actiunea agentilor atmosferici.

SGGPARSOL acopera nevoile de protectie solara prin controlul luminii, oferind o buna protectiecontra razelor ultraviolete. In acest sens, este utilizata pentru protejarea de soare a produselorsensibile, alimentare si textile.

Prin functia sa de control solar, SGGPARSOL permite atenuarea efectului de sera cu intregcortegiul sau de consecinte neplacute, respectiv limiteaza costurile energetice necesareclimatizarii, diminueaza disconfortul datorat temperaturii ridicate si amelioreaza confortulvizual, prin inlaturarea senzatiei de orbire.

SGGPARSOL se foloseste si pentru decoratiuni interioare, la placarile transparente si laplacarea in totalitate a peretilor.

SGGPARSOL se foloseste atat ca atare, cat si la realizarea geamurilor duble in sistem termopan(dubla vitrare), la realizarea de sticla stratificata, sticla securit, etc.

Manipularea si decuparea nu presupun conditii speciale.

Stocarea se face in conformitate cu conditiile generale de depozitare.

Se recomanda evitarea folosirii unor agenti de curatare abrazivi sau care contin fluor.

Este disponibila la urmatoarele grosimi:

bronz: 3, 4, 5, 6, 8, 10, 12 mm,gri, roz, verde: 3, 4, 5, 6, 8, 10 mm.


25/38

- pag. 25 / 38 -

PROPRIETATI FIZICE

Termice - Spectrofotometrice - Acustice - Mecanice

SGG PARSOL BRONZ GRI

Grosime mm 4 5 6 8 10 12 4 5 6 8 10

Greutatekg/m2

10 12.5 15 20 25 30 10 12.5 15 20 25

61 55 49 40 33 27 54 47 41 32 24

6 6 5 5 5 5 6 5 5 5 5

Factor luminos

%

%

%6 6 5 5 5 5 6 5 5 5 5

UV % 30 24 19 12 8 5 27 21 17 11 7

60 54 49 40 33 7 56 50 44 35 28

6 6 5 5 5 5 6 6 5 5 56 6 5 5 5 5 6 6 5 5 5

Factori energetici

%

%

%

%34 40 46 55 62 68 38 44 51 60 67

0.69 0.65 0.61 0.54 0.49 0.45 0.66 0.61 0.57 0.51 0.45

Factor solar

0.69 0.65 0.61 0.54 0.49 0.45 0.66 0.61 0.57 0.51 0.46

Coeficient umbra 0.79 0.74 0.70 0.63 0.56 0.52 0.76 0.71 0.66 0.58 0.52

Coeficient W(m2.K) 5.8 5.8 5.7 5.7 5.6 5.6 5.8 5.8 5.7 5.7 5.6

SGG PARSOL ROZ VERDE

Grosimemm

4 5 6 8 10 4 5 6 8 10

Greutatekg/m2

10 12.5 15 20 25 10 12.5 15 20 25

76 73 70 64 59 79 76 73 68 63

7 7 7 6 6 7 7 7 6 6

Factor luminos

%

%

%7 7 7 6 6 7 7 7 6 6

UV % 33 26 22 15 10 26 21 18 12 9

76 73 70 64 59 53 48 43 36 31

7 7 7 6 6 6 6 5 5 5

7 7 7 6 6 6 6 5 5 5

Factori energetici

%

%

%

%17 20 23 30 35 41 46 52 59 64

0.80 0.78 0.76 0.72 0.68 0.64 0.60 0.57 0.51 0.48

Factor solar

0.81 0.78 0.76 0.72 0.69 0.63 0.59 0.56 0.50 0.47

Coeficient umbra 0.92 0.90 0.87 0.83 0.78 0.73 0.69 0.65 0.59 0.55

Coeficient W(m2.K) 5.8 5.8 5.7 5.7 5.6 5.8 5.8 5.7 5.7 5.6


26/38

- pag. 26 / 38 -

ANTELIO

SGGANTELIO este o sticla reflectorizanta ce atenueaza in mod controlat radiatiile luminoasenedorite. Luminozitatea si nivelul de protectie solara depind de gradul de absorbtie si dereflexie luminoasa al sticlei folosite. Prin utilizarea sticlei cu reflexie energetica mare catre

exterior este limitata cantitatea de energie solara intrata in interiorul incaperii.SGGANTELIO se obtine prin pulverizarea la cald a unui strat de oxizi metalici pe o sticla

SGGPLANILUX sau SGGPARSOL

Depunerile de oxizi metalici accentueaza efectul de oglinda, efect exploatat din plin inarhitectura contemporana.

Cu acest tip de sticla se realizeaza si geamuri in sistem termopan (dubla vitrare), sticlastratificata, sticla securit, etc.

SGGAntelio se fabrica in urmatoarele nuante si grosimi:

Argint 6; 8; 10 mm - depunere pe SGGPLANILUX,

Clar 5; 6; 8; 10 mm - depunere pe SGGPLANILUX,

Smarald 6; 8 mm - depunere pe SGGPARSOL verde,

Havane 5; 6; 8; 10 mm - depunere pe SGGPARSOL bronz.

Stocarea se face n conformitate cu conditiile generale de depozitare.

Manipularea trebuie sa aiba in vedere reducerea pe cat posibil a contactului cu suprafatadepunerii metalice. Se recomanda si evitarea contactului suprafetei depunerii cu masa de taiat.

Se recomanda evitarea folosirii unor agenti de curatare abrazivi sau care contin fluor


27/38

- pag. 27 / 38 -

PROPRIETATI FIZICE PENTRU VITRARE SIMPLA

Spectrofotometrice - Termice - Mecanice - Acustice

SGG ANTELIO ARGINT CLAR SMARALD HAVANE

Grosime mm 6 6 6 6 6 6 6 6Greutate kg/m2 15 15 15 15 15 15 15 15

Numar de depuneri 1 2 1 2 1 2 1 2

67 67 47 47 54 54 24 24

31 31 32 26 30 21 34 12

Factor luminos

%

%

%31 31 26 32 21 30 12 34

UV % 34 34 20 20 11 11 5 5

64 64 51 51 33 33 30 30

25 23 26 19 23 12 27 1023 25 19 26 12 23 10 27

Factori energetici

%

%

%

%11 13 23 30 44 55 43 60

0.67 0.67 0.57 0.59 0.45 0.47 0.41 0.45

Factor solar

0.67 0.67 0.58 0.60 0.44 0.47 0.42 0.46

Coeficient umbra 0.77 0.77 0.66 0.68 0.51 0.55 0.47 0.52

Coeficient W(m2.K) 5.7 5.7 5.7 5.7 5.7 5.7 5.7 5.7


28/38

- pag. 28 / 38 -

EKO

SGGEKO este o sticla slab emisiva obtinuta prin pulverizare continua (piroliza) de oxizi metalicipe o sticla clara. Stratul de oxizi format este total integrat suprafetei sticlei, ceea ce ii conferaacesteia o mare rezistenta.

Incorporata intr-un geam dublu sau intr-un sistem de sticla stratificata duce la crestereasemnificativa a izolatiei termice. Pierderile energetice prin radiatie sunt sensibil reduse iarconfortul termic este mult imbunatatit. In plus, temperatura suprafetei de sticla este mult mairidicata, reducand astfel senzatia de frig la atingere si eliminand riscul de condens.

SGGEKO prezinta o foarte buna transmisie luminoasa combinata cu performante termiceridicate. Prin slaba sa emisivitate raspunde perfect nevoilor de control a energiei si protectieimediului.

Datorita tehnicii de fabricare ce confera depunerii o rezistenta excelenta, manipularea si

stocarea nu presupun precautii speciale.

SGG EKO

Grosime(mm)

Dimensiuni maxime(mm)

Dimensiuni standardpentru ROMANIA

(mm)

Greutate(kg/m2)

4 6000x32103210x20003210x2250

10

SGG EKO PLUS

Grosime

(mm)

Dimensiuni maxime

(mm)

Dimensiuni standard

pentru ROMANIA(mm)

Greutate

(kg/m2)

46

6000x32103210x20003210x2250

1015


29/38

- pag. 29 / 38 -

PROPRIETATI FIZICE

Termice - Spectrofotometrice - Mecanice -Acustice

Produs SGG EKO SGG EKO PLUS

Grosime mm 4 4 4 4 6 6Greutate kg/m2 10 10 10 10 15 15

Numar de depuneri 1 2 1 2 1 2

80 80 76 76 75 75

16 16 13 12 13 12

Factor luminos

%

%

%16 16 12 13 12 13

UV % 68 68 35 35 31 31

76 76 62 62 59 59

12 11 13 12 13 11

11 12 12 13 11 13

Factori energetici

%

%

%

%12 13 25 26 28 30

0.79 0.78 0.69 0.66 0.67 0.64

Factor solar

0.77 0.77 0.66 0.64 0.64 0.62

Coeficient umbra 0.91 0.90 0.79 0.76 0.76 0.74


30/38

- pag. 30 / 38 -

MIRALITE

SGGMIRALITE este o oglinda obtinuta prin depuneri succesive de argint sau cupru si a unuiasau mai multor straturi de protectie pe un suport clar (SGGPLANILUX) sau colorat(SGGPARSOL). Se fabrica n variantele: clar, bronz, gri, roz si verde.

SGGMIRALITE are multiple aplicatii in domeniul decoratiunilor interioare imbogatind spatiul princalitatile estetice ale oglinzilor. Este utilizata atat pentru placarea in totalitate a peretilor cat sipentru decorarea partilor comune ale imobilelor, holurilor de intrare, palierelor, ascensoarelor,etc.

De asemenea se poate folosi in toate incaperile unde se doreste compensarea lipsei de spatiusau de lumina: baruri, discoteci, restaurante, hoteluri, sali de spectacole, sali de sport sipiscine, centre comerciale si magazine.

Dupa decupare, sticla SGGMIRALITE poate fi fasonata, sablata sau gravata.

DIMENSIUNI

Grosime (mm) Dimenisuni (mm) CLAR

2 3210x2000

3210x2000

3210x2250

3210x24403

3210x2550

3210x2000

3210x2250

3210x24404

3210x2550

3210x2000

3210x22505

3210x2550

3210x2000

3210x22506

3210x2550

8 3210x2550

Grosime(mm)

Dimensiuni(mm)

BRONZ GRI VERDE ROZ

3210x22503

3210x25503210x2000

3210x22504

3210x2550

5 3210x2250

3210x2000

3210x22506

3210x2550

8 3210x2250


31/38

- pag. 31 / 38 -

Grosime (mm) Dimensiuni (mm) CLAR BRONZ

3210x22504

3210x2550

3210x22506

3210x2550


32/38

- pag. 32 / 38 -

STADIP

Un anumit tip de sticla este considerat rezistent la socuri, daca in urma aplicarii unui soc nu afost sparta sau gaurita, fisurarea fiind admisa. In cazul spargerii folia retine fragmentele desticla.

SGGSTADIP este compusa din doua sau mai multe foi de sticla asamblate intre ele folosinduna sau mai multe folii de butirat de polivinil (PVB), aderenta perfecta a acestora obtinandu-seprin tratament termic sub presiune. Sticla folosita poate fi: clara, extraclara, colorata in masa,de control solar sau imprimata, iar foliile PVB pot fi clare, opace sau pentru anumite aplicatii,colorate.

Functie de tipul de sticla folosit si numarul foliilor PVB, sticla SGGSTADIP asigura protectiacontra riscului de ranire la spargere, a efractiei, antiglont si explozie.

SGGSTADIP se foloseste si pentru placarea totala a peretilor.

Codificarea se face in functie de componentele de fabricare: xx.y, unde:

xx- indica grosimea foilor de sticla utilizate;

y- indica numarul de folii PVB (grosimea unei folii fiind de 0.38mm).

SGGSTADIP beneficiaza de cele mai bune clasari pentru neinflamabilitate.

TABEL DE UTILIZARI RECOMANDATE

APLICATII SGG STADIP si SGG STADIP PROTECT

Inchideri normale de ferestre si usi 33.1; 44.1

Compartimentari interioare 33.1; 44.1

Inchideri verande 33.1; 44.1; SP 510; SP 510 SGG EKO PLUS

Acoperisuri verande33.1; 44.1; 33.2; 44.2; 44.2 SGG EKO PLUS; 55.2;

66.2; SP 510; SP 510 SGG EKO PLUS

Acoperisuri cu vitrare de control solar 53.2 SGG Antelio Clar; 64.2 SGG Antelio Argint

Parapeti 33.2; 44.2; 55.2; 66.2; SP 510

Rampele scarilor 44.2; 55.2; 66.2

Usi de exterior33.1; 44.1; SP 510; SP 510 SGG EKO PLUS; SP 615;

SP722; SP 827

Vitrine, magazine obisnuite(nivel de protectie 1,2,3 si 4 APSAD)

SP 615; SP 722; SP 827

Vitrine pentru magazine de blanuri si pielarie SP 615; SP 722; SP 827

Vitrine pentru magazine de bijuterii(nivel de protectie 1,2,3 APSAD)

SP 615; SP 722; SP 827

Cladiri in care exista un trafic intens depersoane (scoli, adiminstratii, sali sportiveacoperite, etc)

33.1; 44.1; 33.2; 44.2; 55.2; 66.2; SP 615; SP 722;SP 827

Muzee - vitrare si mobilier de expunere SP 510; SP 615; SP 722; SP 827

Spitale de psihiatrie SP 510; SP 615; SP 722; SP 827

Ambasade si Sectii de PolitieSP 615; SP 722; SP 827; HS 323-S, HS 349-NS; FS

651.34-S; HS 752.40-S; HS 783-S, HS 787-NS

Banci, Oficii PostaleSP 615; SP 722; SP 827; HS 323-S, HS 349-NS; FS

651.34-S; HS 752.40-S; HS 783-S, HS 787-NS

Penitenciare SP 510; SP 615; SP 722; SP 827; HS 323-S, HS


33/38

- pag. 33 / 38 -

349-NS; FS 651.34-S; HS 752.40-S; HS 783-S, HS787-NS

GAME DE PRODUSE STANDARD

DimensiuniProduse Grosime Greutate

Lungime Inaltime

Protectie contra riscurilor de ranire in cazul spargerii33.1 6.4 15.4 3210 6000 2000 2250 2400

44.1 8.4 20.5 3210 6000 2000 2250 2400

Protectie la presiune si impingere sau aruncarii de obiecte33.2 6.8 15.8 3210 6000 2000 2250 2400

33.2 PVB Bronz 6.8 15.8 3210 2000 240053.2 SGG ANTELIO Clar 8.8 20.8 3210 2000

44.2 8.8 20.8 3210 6000 2000 2250 2400 2550

44.2 SGG EKO PLUS 8.8 20.8 3210 6000 2250 2400

44.2 PVB Bronz 8.8 20.8 3210 2000 2400

44.2 Opal 1 8.8 20.8 3210 2400

64.2 SGG ANTELIO Argint 10.8 25.8 3210 2000

55.2 10.8 25.8 3210 6000 2250 2400 2550

66.2 12.8 30.8 3210 6000 2250 2400 2550

44.4 9.5 21.6 3210 6000 2400

Protectie contra vandalismului si efractieiSP 510 10.3 23.0 3210 6000 2400

SP 510 SGG EKO PLUS 10.3 23.0 3210 6000 2400SP 615 15.0 34.0 3210 2400

SP 722 22.5 49.8 3210 2400

SP 827 26.8 58.9 3210 2400

Protectie antiglontHS 323-S 23 53 3210 2250

FS 651.34-S 34 81.5 3210 2250

FS 752.40-S 40 91.5 3210 2250


34/38

- pag. 34 / 38 -

PROPRIETATI FIZICE

Spectrofotometrice - Termice - Mecanice - Acustice

SGG STADIP SGG STADIP PROTECT

Produs 33.1 44.1 55.1 66.1 33.2107 44.2209 55.2211 66.2213 44.4410 SP510

Grosimemm

6 8 10 12 7 9 11 13 10 10

Greutatekg/m2

15.5 20.5 25.5 30.5 16 21 26 31 21.5 23

89 87 86 85 88 87 86 85 87 87

8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

Factor luminos

%

%

%8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

UV % 2 2 2 2


35/38

- pag. 35 / 38 -

GLOSAR

A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, T, U, V, X, Y, Z

A

ABSORBTIE ENERGETICA Procent din energia absorbita de catre sticla si care provoacaincalzirea acesteia. Aceasta marime permite determinarea riscurilor de spargere prin soctermic.

ALLEGE Partea opaca a unei fatade in general din sticla, sub o fereastra sau intre douaferestre (in cazul unui perete cortina).

ARGINTAREA Operatie care consta in realizarea unei depuneri metalice reflectorizante pe o

sticla, pentru a obtine o oglinda.

B

BILANT ENERGETIC Diferenta intre aportul si pierderea termica, de-a lungul unei foi de sticlasau a unei ferestre.

C

CARACTERISTICI ENERGETICE SI LUMINOASE (spectrofotometrice) Ansamblu de valori aletransmisiei, absorbtiei si reflexiei radiatiei solare prin peretii vitrati.

COEFICIENT DE UMBRIRE Coeficientul de umbrire al unui produs se obtine impartind factorulsolar gla 0,87. De exemplu: coeficientul de umbrire pentru sticla clara de 3 mm este g = 1.

COEFICIENT "K" MEDIU NOAPTE/ZI este un coeficient Kmediu al peretilor vitrati echipati cudispozitive de umbrire sau de inchidere, considerand ca acesti pereti, sunt inchisi 20% dintimpul zilei si 75% din timpul noaptii.

COEFICIENT K nu coeficientul K nu este coeficientul K al peretelui vitrat (tamplarie custicla) neprevazut cu dispozitive de umbrire sau inchideri exterioare

COEFICIENT U(fostul coeficient K) caracterizeaza transmisia caldurii de-a lungul unui

perete cu o suparafata egala cu 1 m2, separand doua medii ambiante cu temperaturi caredifera cu 1o C.

D

DAYLIGHTING efect de reorientare a luminii naturale prin reflexii prin suprafetereflectorizante si orientabile. Acest sistem integrat ferestrelor permite o mai buna difuzare aluminii in interior, evitand senzatia de orbire.

DEPUNERE REFLECTORIZANTA depunere pe o sticla a diferitelor materiale,cu calitatireflectorizante a radiatiei vizibile si/sau a radiatiei infrarosii.

DEPUNERE PIROLITICA depunere obtinuta prin proiectia de compusi metalici pe sticla, latemperaturi inalte in procesul de fabricatie al sticlei.


36/38

- pag. 36 / 38 -

DEPUNERE SUB VID (magnetron) depunere pe sticla prin proiectie, de metale sau compusimetalici, intr-o incinta vidata.

E

EMISIVITATEA emisivitatea este o proprietate a unei suprafete. Cand doua suprafete suntfata in fata si au temperaturi diferite, ele schimba caldura prin radiatie, functie de aceastaemisivitate. Emisivitatea normala a sticlei clasice este de 0,89, cea a sticlei low E poate fi maimica de 0,2.

F

FACTOR SOLAR g procent din energia intrata intr-o incapere, in raport cu energia solaraincidenta (transmisie + reemisie energetica a peretelui catre interior).

FENOMENUL DE DECOLORARE decolorarea este expresia generala desemnand efectul luminiizilei transmise sau reflectate prin sticla asupra culorilor obiectelor pe care le lumineaza.

FUSING fuzionarea sticlei de diverse culori permitand obtinerea de efecte decorative in relief.

H

HEAT SOAK TEST tratament termic complementar destinat a se verifica si elimina sticla calitatermic care prezinta riscul de spargere spontana aleatorie.

I

INDICE DE ATENUARE ACUSTICA acest indice caracterizeaza calitatile acustice ale unui

perete. Indica diferenta dintre nivelele sonore care sunt de-o parte si de alta a acestui peretepentru un spectru de zgomot dat.

IZOLATIE TERMICA MARITA un geam dublu se numeste de izolatie termica marita atatavreme cat are una din foile de geam din sticla de joasa emisivitate.

J

JOASA EMISIVITATE (low E) proprietatea unei suprafete, care permite reducereaschimburilor de radiatii si de asemenea ameliorarea coeficientului U.

P

PVB (butiral de polivinil) film din plastic, cu ajutorul caruia se asigura asamblarea mecanica afoilor de sticla pentru obtinerea sticlei stratificate.

R

REACTIA LA FOC califica usurinta cu care materialele iau foc si/sau alimenteaza focul.

REFLEXIE ENERGETICA (Re) procent din energia radiatiei solare incidente pe un perete vitratcare este reflectata de acesta.

REFLEXIA LUMINOASA procent din lumina vi.zibila incidenta pe un perete vitrat care estereflectat de acesta.


37/38

- pag. 37 / 38 -

S

SERIGRAFIE tehnici de depunere de vopsea, partial sau complet pe o suprafata, cu ajutorulunei site de matase.

SOC TERMIC este un fenomen determinat de o diferenta de temperatura importanta intredoua zone apropiate a unei foi de sticla si care determina spargerea acesteia.

STICLA ARCUITA sticla plana care are una din margini decupata in forma de arc de cerc.

STICLA CALITA CHIMIC sticla float a carei suprafata este intarita chimic prin schimbul de ionila temperatura inalta, pentru a-i conferi o foarte mare rezistenta mecanica.

STICLA CALITA TERMIC sticla care a suferit un tratament termic de intarire crescandu-sefoarte mult rezistenta mecanica sau la soc termic, fara a se altera calitatile luminoase sauenergetice ale produsului de baza. Spargerea in bucati foarte mici, face ca acest tip de sticla safie considerata ca un produs de securitate in cele mai multe dintre aplicatii.

STICLA CURBATA sticla plana, care prin incalzire pana in apropierera punctului de topire adevenit curba.

STICLA EMAILATA sticla care pe una din fete are o depunere de email, executata in timpuloperatiei de calire.

STICLA FLOAT sticla transparenta obtinuta prin procedeul float (curgerea sticlei topite pe obaie de cositor).

STICLA IMPRIMATA sticla plana translucida, obtinuta prin laminare intre doi cilindri careimprima un model in relief pe una din fete.

STICLA IZOLANTA sticla care satisface criteriile de etanseitate si izolatie termica in timpulunui incenndiu.

STICLA ORGANICA produs din plastic transparent sau translucid.

STICLA RECOAPTA este sticla float normala, care in cursul fabricatiei este supusa unei racirilente ce elibereaza sticla de tensiuni interne si permite o mai usoara prelucrare.

STICLA SEMICALITA sticla care a suferit un tratament termic de semicalire crescandrezistenta sa mecanica la soc termic neputand fi totusi considerata un produs de securitate.

STICLA STRATIFICATA ansamblul de mai multe foi de sticla prinse impreuna cu ajutorul unorfilme de plastic (PVB sau rasina).

STICLA TERMOFORMATA produs din sticla adus la o anumita forma pornind de la sticlatopita.

T

TRANSMISIE ENERGETICA parte din energia radiatiei solare care este transmisa printr-unperete vitrat.

TRANSMISIE LUMINOASA parte din lumina vizibila care este transmisa printr-un peretevitrat.


38/38

- pag. 38 / 38 -

TRANSMISIE UV parte din lumina UV transmisa printr-un perete vitrat.

V

VEA (perete- cortina exterior, atasat ) utilizarea sticlei pentru imbracarea unei fatade pe

cadre fixe sau articulate.

VEC (perete-cortina exterior, lipit) utilizarea sticlei pentru imbracarea unei fatade prin lipireaperiferica pe un cadru metalic.

Z

ZGOMOT ROZ in acest caz, este un zgomot cu distributie spectrala uniforma (contine aceeasicantitate de energie acustica in fiecare interval de frecventa masurat.)- se foloseste lasimularea zgomotelor care sunt emise in interiorul unei cladiri sau zgomotul emis de traficulaerian.

ZGOMOT DE TRAFIC RUTIER simuleaza zgomotul exterior produs de traficul urban.

Caracteristici Tehnice Ale Sticlei

Documents

Transcript of Caracteristici Tehnice Ale Sticlei