Caracteristici Specifice Lumii Vii

7/23/2019 Caracteristici Specifice Lumii Vii

1/15

Legiti, principii i

caracteristici specifice

lumii vii


2/15

FACTORII CARE INFLUENTEAZA

POPULATIILE

Termenul de "populaie" este interpretat n mod diferit de diferite tiine:

n demografia uman,populaia este o grupare de organisme umane ntr-o zondat;

n genetic o populaie este un grup de indivizi din aceeai specie care se reproduc, i care suntizolai de alte asemenea grupri;

n ecologia populaiei o populaie este un grup de indivizi din aceeai specie care triesc pe aceelaiteritoriu i care au posibilitatea de a e reproduce ntre ei.

Populaiile pot fi definite la scrispaiale diferite. O populaie local poate ocupa un habitat foarte miccum ar fi o bltoac. O grupare de populaii conectate prin dispersia indivizilor este numitmetapopulaie.

Populaiile pot fi considerate la scar unei regiuni, insule, continente, sau mri. Chiar o specie poate fivzut ca o singurpopulaie (speciile endemice).

Problema major n ecologia populaiei este de a deriva caracteristicile populaiei din caracteristicileindivizilori a deriva procesele populaionale din procesele organismelor individuale.

Principala axiom a ecologiei populaiilor este c: organismele ntr-o populaie sunt echivalenteecologic. Echivalente ecologicnseamn:

a. Organismele urmeazaceelai ciclu de via;

b. Organismele dintr-un stadiu particular a ciclului de via sunt implicate n aceelai set de proceseecologice;

c. Rata acestor procese (sau probabailitatea evenimentelor ecologice) este n principal la fel dacorganismele sunt puse n acelai mediu (sunt permise doar unele variaii individuale).

1


3/15

FACTORII CARE INFLUENTEAZA POPULATIILE

Ecologia populaiiloreste cea mai formalzon a ecologiei. Modelul este un instrumentfoarte utilizat i nu trebuie ignorat deloc n studiile de ecologie. Modelul i realitatea suntlegate una de cealalt prin dou elemente: abstractizareaiinterpretarea, explicate in celece urmeaza.

Abstractizareanseamn generalizare: lum n considerare cele mai importante elementeale unui sistem real i ignorm componentele cel mai putin importante. Importana este

evaluat prin efecetul relativ a sistemelor componente asupra dinamicii lor. De exempludac gsim c rata parazitimului la insectele duntoare este ntotdeauna sub 5%,paraziii sunt exlui din model

Interpretareanseamnc elementele componente (variabilele, parametrii) i modelul decomportament pot fi n legtur cu componentele, caracteristicile i comportamentul unuisistem real.

n general ecologii nu sunt foarte buni la intepretare: dac ei construiesc un modelncearc cel mai adesea s ncorporeze n el fiecare detaliu. Muli matematicieni nu suntbuni la intepretarea modelelor construite de ei. De obicei ei se gndesc la un model bun ila o realitate greit. De aceea, amndou, abstractizarea i intepretarea sunt necesarepentru succesul modelrii.

Modelele sunt de multe ori superficiale, incomplete, dar multe dintre ele sunt utile.


4/15

SELECTIA NATURALA

tiina a descoperit foarte multe lucruri n cei peste 100 de ani de la moartea lui Darwin.Observaiile lui Darwin despre selecia natural, supravieuirea celui mai tare, suntadevrate. Dar unele dintre concluziile sale (de acum aproape 150 de ani) vin ncontradicie cu ceea ce a descoperit tiina despre ADN, genetici ereditate.

Motorul schimbrii n lumea vie este selecia natural. Selecia natural este numitadesea suprvieuirea celui mai tare sau, mai recent, reproducerea celui mai tare. Muli

oameni sunt confuzi cu privire la acest lucru, considernd c dovada pentru selecianatural reprezint automat dovada pentru teoria c moleculele s-au transformat nmicrobi care, la rndul lor, s-au transformat n miriapoduri, n magnolii i n directorigenerali. Principalele idei, argumentate cu dovezi experimentale, au fost:

1. Actele supranaturale ale Creatorului sunt incompatibile cu ceea ce se observ i seconstat experimental n natur.

2. Toate formele de via au evoluat din unul sau cteva tipuri de organisme. 3. Speciile evolueaz din varieti pre-existente prin intermediul seleciei naturale.

4.Apariia unei specii este treptati de lungdurat.

5. Cu ct asemnrile ntre taxoni sunt mai mari, cu att mai mult acetia sunt maiapropiai n evoluiei cu att mai recent este divergena lor de ultimul strmo comun,numit n prezent ultimul strmo comun universal

2


5/15

SELECTIA NATURALA

Ce face selecianatural? Selecia natural este un concept foarte simplu i realist. Un creaionist, chimistul i

zoologul Edward Blyth (1810-1873), a scris despre acest concept ntre anii 1835-1837,nainte de Darwin, care foarte probabil a mprumutat ideea de la Blyth.1 Un organismpoate avea o anumitcarcteristic sau trsturereditar, care, ntr-un anumit mediu, iofer acestuia o ans mai mare de a transmite toate genele sale generaieiurmtoare (n

comparaie cu acele organisme care nu deinaceasttrstur). Pe parcursul mai multorgeneraii succesive, acea caracteristic sau trstur are posibilitatea de a se rspndi totmai mult n cadrul populaiei respective. Aceast ans sporit de succes reproductiv(adic de a avea urmai) ar putea fi realizat n cteva moduri:

O ans mai mare de supravieuire. Adic organismul este mai adaptat ssupravieuiasc. Apropo, aceastanseamnspravieuirea celui mai tare; ea nu se refer

n mod necesar la condiia fizicbun,aa cum se presupune de obicei. Dac este mai

mult (sau mai puin) probabil ssupravieuieti, este n mod corespunztormai mult (saumai puin) probabil c vei avea urmaiic vei transmite astfel genele tale mai departe.De exemplu, genele pentru un prmai lung vor spori ansele unui animal de a supravieui

ntr-un climat rece. Genele pentru culoarea alb vor face ca un urs s se camufleze maibine ntr-un deertnzpezit (camuflajul ajut un animal s evite a fi prins i omort, darajuti un animal de prads se furieze asupra przii). Avnd astfel o posibilitate mai

mare de a nu muri de foame, ursul alb va supravieui cel mai probabil pentru a transmitegeneraieiurmtoare culoarea alb.


6/15

SELECTIA NATURALA

Ce putem spune despre mutaii - sunt ele o dovad pentru evoluie?

Din moment ce selecia natural poate doar tria, teoreticienii de astzi ai evoluiei sebazeaz pe mutaii(greeli de copierentmpltoare n procesul de reproducere) pentru acrea materia prim, pe baza creiaspoat opera apoi selecianatural. Dar acesta esteun aspect separat. S-a dovedit n mod congingtorcmutaiile nu adauginformaii noi ic din punct de vedere teoretic mutaia este serios limitat n acest domeniu.2 Unul dintre

principalii oameni de tiin a informaiei din lume, Dr. Werner Gitt de la Federal Institute ofPhysics and Technology din Braunschweig, Germania, spune: Nu se cunoate nicio legenatural, prin care materia spoat da natereinformaieii nu se cunoate niciun procesfizic sau fenomen material, care s poat face acest lcuru3 Provocarea sa ca aceastafirmaies fie falsificat din punct de vedere tiinific a rmasfrrspuns de cnd a fostpublicat pentru prima dat. Chiar i acele mutaii care ofer un beneficiu pentrusupravieuire sunt considerate a fi pierderi de informaie, nu crearea acelui material nouextrem de necesar, pe baza cruiaspoat opera apoi selecianatural.4


7/15

SPECII PE CALE DE DISPARITIE

Introducere:

Peste 19.000 de specii de plante si 5.000 de specii de animale de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciiiajung in pragul disparitiei in fiecare an inainte ca biologii sa le poata identifica.

Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante si animale sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea comerciala (colectarea de plante, vanatulirational si braconajul), distrugerile produse de catre speciile aclimatizate si poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta ceamai mare amenintare pentru aceste specii.

De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante si animale au evoluat incet si au disparut din cauza schimbarilor climatice radicale si aimposibilitatii de a se adapta competitiei pentru supravietuire. Totusi, din anii 1600, rata de disparitie a crescut progresiv, odata cu crestereapopulatiei umane si consumarea resurselor naturale.

Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de ani, astazi ne aflam in mijlocul celei mai mariperioade critice, de distrugere ireversibila a numeroase specii de plante si animale.

Mentinerea ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau mlastinile, depinde in mare masura de biodiversitatea lor. Disparitiauneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv.

Scaderea ireversibila a biodiversitatii are un impact serios asupra nivelului de trai al oamenilor. Ecosistemele sanatoase asigura hrana, aer curat, apa si soluri fertile pentru agricultura. De asemenea, 40% din medicamentele moderne provin

de la plante si animale.

4


8/15


Porumbel Pasarea Dodo


9/15


Condorulcalifornian

Vulturul plesuv


10/15

SPECII PE CALE DE DISPARIIE

Yakul tibetan, candva in numar foarte mare, a fost redus simtitor ca numar de exemplare datorita vanarii lui extensive. Fiind vanate fara mila pentru pielea lor deosebita, speciile de crocodil american si crocodil de Nil isi vad astazi existenta

periclitata. Elefantii sunt la randul lor amenintati cu disparitia datorita comerciantilor de fildes care pun mare pret pe acest produs. In

1979 in Afica mai traiau in salbaticie 1,3 milioane de elefanti dar din cauza braconajului acest numar a scazut la 600.000in 1989. Elefantul indian -ca specie- este intr-o situatie mult mai grea. Din cauza reducerii habitatului, in salbaticie maitraiesc 35000-54000 de exemplare, majoritatea lor in India. Alte 16000 de exemplare sunt tinute ca animale domestice indiferite tari din Asia.

Rinocerul s-a aflat si el mult timp in tinat vanatorilor, ceea ce a dus la o scadere drastica a numarului de exeplare alespeciilor lui. Rinocerul alb, rinocerul de Sumatera si de Borneo, rinocerul de Java si cel african se gasesc acum numai incateva sute de exemplare

Focile sunt de asemenea amenintate datorita vanatorilor, care erau interesati doar de pielea si blana animalelor.Populatia de foci inelate a ajuns de la catev asute de mii la doar 10000 de exemplare in regiunea arctica-canadiana.Foca calugar, care traieste in ape calde, este cea mai rara dintre foci, in unele regiuni ea fiind deja disparuta.

Primatele se afla si ele pe lunga lista a animalelor amenintate cu disparitia, fapt datorat reducerii suprafetelor ocupate cupaduri tropicale. Specia cea mai periclitata este urangutanul. Numarul gorilelor de munte a scazut si el la doar 350 deindivizi ramasi in salbaticie.

Alte animale pe cale de extinctie sunt vidrele marine si cele uriase, soparla de Komodo, balenele ucigase si cele cucocoasa, tigrul siberian, unele specii de hiene, jaguarul si unele specii de reptile si amfibieni, cum ar fi broasca testoasa

uriasa de Galapagos, broasca aurie, tuatara sau iguana. Situatia nu sta mai bine nici in tara noastra. Odinioara in numar foarte mare, bourul si acvila au mai ramas doar ca

simboluri pe stema Moldovei si a Munteniei. Zimbrul nu mai figureaza decat in legendele legate de Dragos-Voda. Falniculzagan a ramas doar in toponimia muntelui Zaganu. Dropia, care odinioara impanzea Campia Baraganului, a fost redusanumeric la cateva exemplare existente astazi in Dobrogea. Rasul, capra neagra si cocosul de munte sunt astazi animaleocrotite de lege. In acelasi regim legislativ se afla si multe plante din patria noastra, reduse multe cantitativ, printre care:floarea de colt, garofita Pietrei-Craiului, tisa, bujorul romanesc, sangele voinicului si altele.


11/15


Elefantul

Foca

Rinocerul

Yakul tibetan


12/15

ECHILIBRUL NATURAL

Introducere: Echilibrul natural reprezinta Ideea conform careia in majoritatea ecosistemelor exista un

echilibru imanent, plantele si animalele interactionand in asa fel incat sa rezulte un mediu stabilsi continuu de viata pe Terra. Interventia omului poate strica acest echilibru natural (ceea ceadesea se si intampla).

In al doilea rand putem defini acest echilibru ecologic, de obicei acelasi lucru cu echilibrulnatural, ca fiind starea n care se afl un ecosistem natural n care lanul trofic este corectechilibrat.

Ca urmare a dezechilibrului ecologic provocat de rile industrializate att pe teritoriul lor ct ipe teritoriul altor state s-a putut constata c natura nu dispune ntotdeauna de mijloace pentrurefacerea echilibrului ecologic, n foarte multe situaii fiind necesar intervenia recuperatoare aomului. Realitile zilelor noastre arat c secolul XXI este perioada celor mai mari descoperiri itransformri ale civilizaiei omeneti, dar i cele mai complexe i uneori nebnuite efecte asupravieii.

Pn nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoileomenirii. n prezent, ca urmare a exploziei demografice i a dezvoltrii fr precedent a tuturorramurilor de activitate, necesarul de materie prim i energie pentru producia de bunuri acrescut mult, iar exploatarea intens a resurselor pmntului relev, tot mai evident, un

dezechilibru ecologic. Perfecionarea i modernizarea proceselor tehnologice, utiliznd cele mai noi cuceriri tiinifice,au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu i pe cele energetice. Ca urmare aindustrializrii i creterii produciei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaz mediulambiant.

Conceptul actual de echilibru ecologic are un caracter dinamic, care caut s cunoasc, sanalizeze i s urmreasc funcionarea sistemelor protejate n toat complexitatea lor.

5


13/15

ECHILIBRUL NATURAL


14/15

RITMURI BIOLOGICE

In natura plantele traiesc pretutindeni, populand

toate mediile de viata (terestru, acvatic, aerian). Ele

isi desfasoara ciclul de viata sub influenta factorilor

de mediu. In decursul dezvoltarii istorice a plantelor(deci intr-un timp indelungat) acestea au fost

supuse marilor variatii ale factorilor abiotici. Pentru

a supravietui, plantele si-au modificat in timp

structurile, forma organelor si infatisarea, aceastafiind adaptarea plantelor la mediul de viata .

Spunem ca ele s-au adaptat la mediul de viata in

care traiesc.

6


15/15

VA MULTUMIM!

Barboi Sergiu

Stanciu Gabriel

Rusu Isabela Simion Marina

Caracteristici Specifice Lumii Vii

Documents

Transcript of Caracteristici Specifice Lumii Vii