Caracteristici generale ale PPA :

Caracteristici generale ale PPA:Esta indicata ca solutie protetica tranzitorie;Precede tratamentul protetic de durata (proteze fixe, implanturi purtate, proteze fixe+ proteze scheletate)Indicatii:Restaurarea edentatiei:Clasa I Kennedy;Clasa II Kennedy;

Clasa IV Kennedy (edentatie frontala extinsa);Edentatie subtotala.Avantajele PPA:Reabilitarea functiilor ADM rapid cu integrarea cazului clinic;Conditii de dotare medii, numar mai mic de etape, echipa 858e48i cu experienta mai mica;Timp de lucru, prt de cost relativ reduse;Se pot repara rapid (desprinderi de dinti, fracturi ale bazei, fracturi crosete);Materialele utilizate R.A.S., relativ ieftine +necesita un proces de termopolimerizare.Dezavantaje:Acopera o suprafata extinsa a campului protetic generand disconfort;Reduce spatiul functionalDonders;

Anularea gustului;Transmit nefiziologic presiunile =transmitere muco-osoasa spre componenta dura (osteoperiostala) cu presarea fibromucoasei.Rezorbtia accentuata a crestei alveolare in zonele de sprijin generand instabilitatea protezei in timp;Local au efect iritativ inflamator cu mobilizarea in timp a dintilor limitanti prin efect disortodondic;

Se fractureaza cu usurinta in zonal linguala centrala (mandibula) si zona centrala a placii palatinale (maxilar);Caracteristicile (rolul) suportului dento-parodontal:Dintii restanti=unitati odontoparodontale ce prezinta un sistem ligamentar autonom si proprioceptori care are capacitatea de adaptare a dintilor (odontomul) la presiunile ocluzale prin intreruperea reflexa cand sarcinile sunt supraliminare;Sprijinul bazei protezei prin plasarea marginilor supracingular;

Ancorarea PPA prin crosete din sarma;Dintii restanti (suportul dento-parodontal) sunt examinati foarte riguros (clinic) si indirect (examen RX+model de studiu).Mentinerea, stabilitatea+ancorarea P.P.A.:Clinic si pe modelul de studiu se analizeaza urmatorii factori:Numarul dintilor restanti +

Topografia dintilor;

Pozitia de implantare;

Morfologia coronara;

Valoarea parodontala;

Ocluzia.

Numarul si topografia dintilor restanti:Dintii restanti situati in planuri diferite sunt cei mai indicati pentru ancorarea PPA;Dintii frontali grupati sunt favorabili ancorarii unor crosete eficiente, deoarece putem aplica coroane de acoperire prevazute cu convexitati, praguri, lacasuri;Dintii grupati (PM, M) situati distal, ca valoare parodontala mare pun probleme de ancorarea a PPA;Pozitia de implantare:dintii limitanti breselor edentate migreaza in sens orizontal si vertical in absenta dintilor antagonisti, cautandu-si antagonistul;Factorii care favorizeaza migrarea:-varsta edentatiei;-contactele dento-dentare traumatice;-statusul parodontal local;-starea de sanatate a organismului;-absenta dintilor antagonisti.Migrari orizontale (mezio-distogresiuni)=malpozitii secundare:inclinare (basculare)cu tendinta de a inchide spatiul edentat;PM spre distal, molarii mezial, caninii mezial + distal; incisivii mezial.translatie-migrare corporeala, la tineri, molarul 2 in locul molarului 1 ce se extrage la 8-9 ani;Migrari in sens vertical:in absenta dintilor antagonistiExtruzie- migrarea in sens vertical a dintilor fara proces alveolar;Egresiune-migrarea in sens vertical + proces alveolar.Se impune normalizarea planului de ocluzie prin depulpari si amputari coronare. Dintii respectivi pot fi si acoperiti cu coroane prevazute cu convexitati sau praguri pentru un ancoraj mai bun al crosetelor.Migrarile orizontale mici si medii creaza retentivitati favorabile ancorarii PPA.Morfologia coronara:Se examineaza pe modelul de studiu pentru a restaura prin arcada artificiala edentatia in concordanta cu morfologia dintilor naturali.Se analizeaza zonele retentive subecuatoriale pentru a preciza zona de contact a segmentului dentar a crosetului de sarma.In zona laterala dintii sunt alesi dupa criterii biomecanice si montati dupa aceste criterii (pe mijlocul crestei, latimea V-O, nu se monteaza pe zone biostatice).Inainte de montare se stabilesc zonele retentive coronare:-Zona subecuatoriala=zona de retentie favorabila pentru crosetele din sarma;-Zona supraecuatoriala = zona de sprijin .functie de ecuatorul de implantare , malpozitieRetentivitatile favorabile: molarii superiori-fata vestibulara; molarii inferiori-fata linguala; premolari-fata vestibulara+linguala; coroane scurte retentivitati scazute.Reperul major pentru stabilirea celor 2 zone=ecuatorul protetic=linia cea mai inalta care uneste convexitatile maxime de pe fetele axiale +laterale coronare.Se inscrie grafic pe dinti cu ajutorul tijei grafice a paralelografului , utilizat in tehnologia P.P.S.Traiectul ecuatorului protetic este diferit de cel de implantare si malpozitie. Este o combinatie a traiectului celor 2 ecuatoare.Ecuatorul anatomic=dintele este scos din alveola, perpendicular pe planul mesei.Dintele in alveola= ecuator de implantare.Ecuator de malpozitieapare datorita migrarilor coronare spre edentaite. In tehnologia PPA se utilizeaza ecuatorul de implantare+malpozitie apreciat macroscopic. Se obiectiveaza zonele subecuatoriale functie de valoarea parodontala a dintior plasandu-se bratele crosetelor pe fetele cu retentivitatile cele mai favorabile.Valoarea parodontala a dintilor restanti:Capacitatea dintilor sau unitatilor odonto-parodontale de a se opune fortelor de dislocare a dintilor din alveola.Valoarea parodontala este dependenta de factori:Gradul de implantare osoasa;Morfologia radiculara: volum, numar si dispozitie spatiala a radacinilor;Statusul parodontal local (absenta pungilor parodontale, sangerare inflamatie);Valoarea maxima o au molarii si valoarea mica o au incisivii centrali, incisivii laterali.Din punct de vedere parodontal se indica contentionarea dintilor restanti pentru a creste valoarea parodontala si a pregatirilor preprotetice (praguri, convexitati, soldarizarea dintilor restanti)5) Relatia de ocluzie:Starea de edentatie induce prin contactele dento-dentare traumatice ocluzia instabila.De urgenta, ocluzal, cazul clinic se echilibreaza prin reducerea contactelor premature +interferente , cu coroane provizorii.Apoi se indica tratament protetic de durata.Neechilibrarea duce la disfunctie ocluzala.Suportul muco-osos:Fibromucoasa:Maxilar: acopera crestele edentate, bolta palatina, tuberozitatiMandibula: acopera crestele edentate, tuberculul piriform.Este o mucoasa aderenta, fixa, cu un grad de deformare variabil.Pe bolta palatina:-1/3 anterioara situata retroincizal: papila incisiva;-paramedian-rugile palatine (rol in fonatie).Ambele elemente au rol important in montarea dintilor.-1/3 medie fibromucoasa este subtire, sensibila si acopera o formatiune osoasa decelabila=torus palatin.-1/3 posterioara-fibromucoasa este depresibila, acopera tesutul adipos +glandele secretorii (SCHRODER).Foveele palatine se afla posterior, de o parte si de alta a boltii palatine.La nivelul zoneler SCHRODER, rezilienta este 0,4-0,6 mm.Dupa Ackerman rezilienta mucozala este cuprinsa intre 0,4-2mm.Rezilienta:Cu cat capacitatea de infundare este mai mare cu atat preluarea presiunilor ocluzale este mai mare.Rezilienta mucozala are valoare medie 0,2mm. La nivelul crestelor alveolare 0.2mm.In 1/3 mediana a boltii palatine atinge valori de 0,1mm.Fibromucoasa fixase continua la nivelul fundurilor de sac si obraji. La nivelul fundurilor de sac vestibulare si zona AH este o bandeleta de 1-2 mm, culoare roz-pal, vizibila=mucoasa pasiv mobila (neutrala):Rol esential in inchiderea marginala a protezei totale.Bandeleta de mucoasa vizibila mai mult la maxilar ca la mandibula;La maxilar inclusiv la nivelul zonei AH;Are rol esential in obtinerea succiunii;

Mucoasa mobila:Tapeteaza buzele, obrajii, planseul;Rol esential in mentinerea protezelor pe campul protetic, la care contribuie si prelucrarea versantelor externe ale seilor.Componenta dura osteo-periostala:Creasta alveolara: apofizele alveolare ale oaselor maxilare; bolta palatina-apofizele palatine (2/3) si lamele orizontale ale osului palatin (1/3) unite de sutura mediana;Prelungirea distala a crestei alveolare+tuberozitatea maxilara;Tuberozitatile maxilaresituate posterior, distal de crestele alveolare maxilare pot fi procidente, medii sau sterse; cele hiperdezvoltate se modeleaza chirurgical; cele medii sunt cele mai indicate si se acopera integral, marginea protezei fiind extinsa pterigozigomatic;Tuberozitatile strese sunt mai putin favorabile protezarii;Tuberculii piriformiproeminente distale, in urma extractiei M3, pot fi atenuati, proeminenti, pe ei se insera ligamentul pterigomandibular-2/3 posterioare neutilizabile.Caracteristicile crosetelor din sarma:Asigura mentinerea, stabilizarea, sprijinul partial;Se confectioneaza din sarma dupa un prealabil desen pe model la nivelul dintilor limitanti (pe model);Pot fi reparate +activate relativ usor (tehnician+clinician);

Ca reguli de confectioare:sarma nu se indoieste de mai multe ori, nu se realizeaza crestaturi pe sarma, nu se trece sarma prin flacara.Elementele structurale ale crosetelor:-3 parti componente:1) Segmentul dentar (subecuatorial)brat flexibil;

Are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara;

2) Segmentul intermediar (elastic):Asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de: S, Z,V. Se proiecteaza la distanta de parodontiu 0,5mm.3) Segmentul retentiv (terminal):Are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau pe mijlocul ei.Segmentul dentar si cel intermediar sunt mult mai estetice comparativ cu crosetele turnate de la PPS.Caracteristicile functionaleale crosetelor din sarma:Gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele din sarma;Efect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferior crosetelor turnate;

Contact liniar cu dintele;Segmentul dentar isi modifica pozitia orizontal (prin dezactivare de catre pacient) sau vertical (pe fond de rezorbtie);Crosetele cu diametrul de 0,8 mm sunt contraindicate, au efect traumatic asupra dintilor limitanti;Crosetele plasate pe convexitati , activare continua au efect disortodontic (croset cu actiune permanenta);Crosetele din sarma sunt confectionate, pozitionate +activate empiric.

Tipuri de crosete din sarma:1.Crosetul cervico-alveolar deschis dental (CADD)Cel mai utilizat;indicat in edentatii terminale mandibulare.Tehnica de confectionare +caracteristici vezi L.P.;Parti componente:-vezi L.P.;Actiune:-Se opune tendintei de desprindere in sens vertical + basculare prin infundare datorita segmentului dentar plasat 2/3 pe fata vestibulara;-indicat pe dintii cu convexitati crescute+bine implantati (PM, Minf.);-efect semifizionomic.

2. Crosetul cervico-alveolar deschis edental(CADE) sau intors:Segmentul dentar este plasat subecuatorial;Segmentul intermediar este o ansa sub colet;Indicat pe dintii scurti PM, M (usor malpozitionati);3. Crosetele cervico-ocluzal deschis dental croset cu umar :parti componente +tehnica de lucru (vezi L.P);indicate pe dintii cu convexitati putin pronuntate (C , PM max.);Actiune:-inhiba desprinderile verticale prin segmentul dentar;-se opune miscarilor de lateralitate +infundarilor protezelor pe campul protetic (CODE);4.Crosetul cervico-ocluzal deschis edental:Se opune desprinderilor verticale, infundarilor, asigura si sprijinul;Necesita realizarea unei nise ocluzale (pentru segmentul intermediar) cand nu avem spatiu pentru a nu interfera relatia de ocluzie ;In edentatiile subtotale se indica crosetul bidentar=2 crosete cervico-ocluzale, cu actiune reciproca-pe PM sau M1/M2.=Crosetul cervico-ocluzal dubluEste crosetul cu actiunea dizortodontica cea mai rapida.CROSETE SPECIALE CU UTLIZARE RESTRANSA:Crosetul STHAL(ocluzo-interdentar)CrosetulinelarJackson;Crosetul inelarAdams.Sunt indicate in edentatii uniterminale (clasa II Kennedy) , aplicate pe dintii restantyi de pe hemiarcada (Sthal, crosetele inelare+cervico-alveolar deschis dental).Ofera sprijin PPA;Unele sunt utilizate frecvent in ortodontie pentru ancorarea aparatelor ortodontice.Crosetul STHAL:Segmentul dentar =ansa interdentara plasata interdentar;Segmentul interdentar traverseaza nisa masticatorie;Segmentul retentiv merge in placa protetica;Eficient in ancorare, confera sprijin, cu utilizare larga.Crosetul inelarJackson:segmentul dentar este cu traiect orizontal subecuatorial;2 segmente proximale ce trec prin nisele masticatorii;2 segmente retentive ce merg in placa protetica.Crosetul Adams:are acelasi traiect dar prezinta 2 bucle vestibulare la nivelul segmentului dentar ce permit activarea crosetului , facandu-l mai elastic.Crosetul muco-alveolar:indicat in edentatii clasa I Kennedy (biterminale);procesele alveolare frontale usor retentive;modelarea a 2 anse duble de o parte si alta a liniei mediane , sarma este elastica cu diametrul 0,6mm si un segment retentiv pentru fixarea numai in versantele protezei.Actiune: prin contactul cel mai frecvent dureros cu procesul alveolar retentiv moment in care proteza este reaplicata pe campul protetic.O forma imbunatatita =pelotele=sarma prezinta la capat o pelota din acrilat roz ce vine incontact cu mucoasa sau ansa este inglobata in acrilat roz pentru a fi mai fizionomic.Pelota este mai putin traumatica.Mijloace auxiliare de mentinere, stabilizare si sprijin:Retentivitatile anatomice, tuberozitatile maxilare, tuberculul piriform (1/3 anterioara), bolta palatina;Adeziunea si succiunea partiala.Adeziuneaapare intre 2 suprafete plane : bolta-fata mucozala (placa totala maxilara)Succiunea partialaapare la nivelul zonei de inchidere marginala (mucoasa neutrala)Tonicitatea musculara: aplicarea fibrelor muschiului buccinator pe versantele externe ale PPA, ce sunt modelate plan-convexAmprentarea:Inregistrarea negativa a campului protetic.Amprenta:-documentara;-preliminara;-finala=definitiva=functionala.Indicatii:Amprenta preliminara+definitiva=P.P.A.;Contraindicatii: numai amprenta preliminara P.P.A.Amprenta preliminara:Materiale alginice-campuri protetice normale.Materiale siliconice (chitoase) pentru campuri protetice dure.Obligatoriu sunt necesare portamprente cu sisteme de retentie, din mat. plastic sau metal.Se inregistreaza zona de sprijin +dintii restanti +partial zona de inchidere marginala.Au loc deformari frecvente ale fundurilor de sac datorita utilizarii portamprentelor standard neadecvate cazului clinic.1. Modelul preliminar:Reprezinta copia pozitiva a campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei preliminare.Etape:Conditionarea amprentei: igienizare, dezinfectie, sulfat de calciu pentru neutralizare alginat ce este avid de apa + rezistenta mecanica scazuta;Dozare/prepararegips (pasta fluida);Turnarea modelului-in zonele declive vibrare arcada, soclu (1,5-3mm);Priza gipsului 30-40 minute .Demulare amprenta (rapida-inregistrare cu alginate);Model soclare (cu forme standard: la max.=pentagon; la mand. =trapez).Dezinfectieamprente:solutie hipoclorit sodiu 1%-10 minute;glutaraldehida 2% -10 minute.Materiale pentru modelepreliminare: gipsuri normale (hemihidrate)/gipsuri dure (hemihidrate).Se indica portamprente individuale + analiza la paralelograf+proiectare crosete.Diagnosticul + etapizare tratament preprotetic-dinti limitanti +P.P.A. functionala.Materiale +tehnica vezi L.P.2.Confectionarea portamprentei individuale:Portamprenta individuala este un conformator rigid confectionat din materiale rezistentecu dimensiuni exacte cazului clinic. In portamprenta individuala se aplica materialul de amprentare definitiva (functionala) sau finala.Materiale folosite in confectionarea lingurii individuale:Placa de baza laboratoare, servicii dotate modest. Utilizata din ce in ce mai rar datorita proprietatilor mecanice scazute. Se confectioneaza in cazuri favorabile; campuri protetice maxilare;se contraindica la mandibula.Necesita ramforsare (armare). Se utilizeaza sarma cu diametrul 1,5 mm in regiunea L-F pe creasta alveolara +bucla.mediana pentru maner.Parti componente:Baza lingurii (acopera suprafata campului protetic, trasata de medic pe model)Accesorii: maner, butoni de presiune.Poliester;R.A.S.-(Duracryl, Duracrol) Rasini acrilice autopolimerizabile la temperatura mediului ambiant;rezistenta mecanica crescuta, grosime mai mare de 2-3mm, nu se fractureaza, rigide+nedeformabile. Tehnica de lucru simpla.Rasini compozite;materiale sub forma de folii stare plasticaprereactiva, ce se adapteaza cu usurinta, cost crescut, tehnica de lucru 15 minute.Poliesteri;Copoliesteri: ERKODENT-adaptare prin presiune pe model intr-un aparat cu vacuum (ERCopress, OHNIVAC).. Tehnologie noua.Tehnica obtinerii lingurii individuale (pentru toate materialele):Delimitarea campului model preliminar;

Dirijarea distantei dintre baza lingurii, versantele si dintii restanti prin aplicarea de gips, ceara care se sectioneaza la nivelul marginii incizale pe dintii restanti=spatiu de 2-3mm pentru materailul de amprentare;Izolare model:apa saponata 5-10 minute /lacuri alginice, siliconice /vehicul gras;Aplicarea materialului in stare plastica + modelare sub presiune digitala=contact intim al placii cu modelul , sectionarea plusului de material.Modelare marginala-bride, frenuri, sa nu depaseasca zona trasata, marginea scurta cu 1-2 mm-amprente cu elastomeri de sinteza; marginea scurta cu 2-3mm-amprenta cu materiale alginice.Confectionarea accesoriilor:-maner (lung 5mm., latime 10mm);-ansa de sarma (la portamprenta de baza);-butoni de presiune (mand.)=PM, M.Dupa priza: prelucrare, marginal~ cu fundul de sac/sa nu jeneze formatiunile mobile.-sisteme de retentie-clinician, dupa adaptare pe campul protetic (freze trepan), 1-5 orificii zone de despovarare: rafeul median/paramedian retentioneaza materialul de amprentare)La edentatul total orificiile sunt facute de clinician dupa adaprtarea portamprentei pe camp.3.Amprenta functionala=definitiva=finala:Inregistreaza in negativ cu maximum de precizie zona de sprijin + zona de inchidere marginala (neutrala).Materiale:- siliconice-consistenta medie;-elastomerice polisulfurice-consistenta medie;-materiale alginice (H.I.).Metode de amprentare: vezi protetica.4.Modelul de lucru =definitiv=functional:Reprezinta copia pozitiva a elementelor campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei functionale.Tehnica de lucru:L.P.;Igienizare, dezinfectie (solutie NaOCl), uscare;Preparare gips dur /superdur)-consistenta semifluida;Turnare/vibrare (mecaniv ideal) sau manuala;Priza 20 minute;Modelul de lucru se toarna intr-un timp.Amprentele sunt indiguite si cofrate sau se aplica un confiormator cu un dig externpentru aplicare intr-un timp a modelului;Clasic: in 2 timp: timpul I arcada-priza-sisteme de retentie (santuri, anse); timpul II-soclu cu gips normal.Scopul modelului de lucru:confectionarea sabloanelor de ocluzie;modelarea machetei;parte integranta a tiparuluiEtapele determinarii R.C:1.Se examineaza sabloanele de ocluzie pe modele, sa fie stabile, rezistente mecanic, confectionate corect (dimensiuni, margini) sa nu basculeze.2.Examenul nivelului planului de ocluzie in zona frontala+laterala. Frontal, planul de ocluzie este paralel cu planul bipupilar. Marginea inferioara a bordurii de ocluzie la 1-2mm de marginea inferioara a buzei superioare.Bordura in zona frontala va fi usor in afara crestei si va mentine de la o comisura la alta buza superiuoara intr-o stare de plenitudine fiziologica, normala. Nu va fi deformata in sens sagital. In zona laterala, bordura de ocluzie se prelucreaza astfel incat nivelul planului de orientare ocluzala (protetic) sa aiba un traiect ascendent spre distal iar la contactul din R.C. sa nu prezinte contacte distale; ele trebuie sa fie pe toata suprafata bordurii de ocluzie.3.Determinarea propriu-zisa:

Se utilizeaza testul fonetic Silverman pentru a recontrola cu sablonul intraoral spatiul minim de vorbire =2-3mm. La pronuntia lui S trebuie sa existe un spatiu de 2-3mm intre sabloane.D.V.O.-se conduce mandibula in contact si se masoara intre cele 2 repere D.V.O. care trebuie sa fie mai mare cu 3-5mm (bordurile nu sunt plastifiate);Plastifierea bordurilor de ocluzie, pe toata inaltimea si lungimea cu ajutorul spatulei bine incalzita pana cand se obtine o plastifiere totala (omogena) a bordurilor;Se aplica sablonul de ocluzie pe camp;Se conduce mandibula dupa exerciii de oboseala musculara prealabile (inchideri-deschideri ale gurii) in pozitia retrudata si nefortata la dimensiunea verticala de ocluzie in prealabil masurata;Se racesc usor bordurile, se deschide gura pacientului si se reverifica aceasta pozitie;Se recomanda 3-4 inchideri repetatepentru a vedea daca pacientul conduce singur in R.C. si daca inchide la fel;Bordurile de ocluzie se solidarizeaza , igienizare sabloane, aplicare pe model dupa care se aplica modelul dintilor antagonisti. Se examineaza realatia de ocluzie inregistrata.Edentatia subtotala+edentatia totala, pun probleme privind determinarea R.C..Cel mai indicat este utilizarea arcului facial si transferul relatiei centrice pe articulatorul mediu sau programabil.Macheta P.P.A:Preoperator, se indica realizarea proiectului viitoarei proteze (baza+sei)+mijloacele de M.S.S. (crosete din sarma),ce vor fi desenate de medic pe model;Pregatirea modelului de lucru pentru machetare;In tehnologia P.P.A. se utilizeaza macheta preliminara si cea finala (definitiva);Pregatirea modelului de lucru:Anterior etapei de machetare au loc urmatoarele procedee tehnologice:1.Deretentivizarea: se reduc retentivitatile de pe fetele proximale si spatiile interdentare pentru a favoriza insertia/dezinsertia P.P.A. pe campul protetic. Neefectuarea acestei subetape va duce la proteze care nu pot fi inserate decat prin fracturare.2.Folierea: se foliaza zonele desenate de medic pe model care potential pot fi expuse leziunilor de decubit:parodontiul marginal, papila retroincisiva, rugi palatine, torus palatin. Intre aceste formatiuni si baza protezei se obtine un spatiu prin foliere. Pentru deretentivizare se foloseste ciment dentar, vascos, aplicat interdentar si fixat pe o suprafata de 3-5mm. Pentru foliere se foloseste folie de plumb 0,5-1mm sau mai groasa sectionata cu forme specifice (ovalara).Modelul de lucru anterior pregatirii (cazuri clinice complexe) poate fi analizat la paralelograf pentru a stabili zonele de retentie ale bratelor crosetelor foarte rar.Etapele machetarii:Izolare model 5 minute in apa saponata;Confectionarea bazei machetei din folie de ceara, roz calibrata (1/2 folie);Plastifiere-adaptare folie de ceara in limitele desenului. Se va evita subtierea bazei machetei prin presiuni excesive;Confectionarea rulourilor pentru fixarea dintilor.Se aplica prin lipire la nivelul spatiului edentat. Rulourile se vor realiza din resturi de ceara.Montarea propriu-zisa a dintilor artificiali:Zona frontala-dupa repere transmise de clinician pe sablon: linia surasului , linia caninilor, linia mediana, transferate de tehnician pe baza modelului de lucru (soclu) +date din fisa tehnica (culoare, volum, forma, material, cuspidaj), artificii de montare (diasteme, treme), suprapuneri coronare, numarul +tipurile de crosete +materialul din care se confectioneaza.Le edentatul partial-montarea este usurata de prezenta dintilor restanti.Montarea dintilor artificiali-dinti frontali:Cand sunt dinti pe arcada montarea dintilor artificiali se va face functie de acestia. Se respecta axele de montare in sens sagital+orizontal.Cand nu avem dinti restanti dintii artificiali se monteaza in afara crestei (in consola) pe un arc de cerc armonios, de la canin la canin cu artificii de montare (daca este cazul) pentru ca protezarea sa nu se tradeze.Montarea dintilor laterali:

Dintii laterali se aleg dupa criterii biomecanice +functionale; sa aiba cuspidajul moderat 20-30, latimea proportionala cu latimea crestei, din R.A.S., R.C.mase ceramice.Montarea se realizeaza dupa criterii biomecanice: pe mijlocul crestei, astfel incat cuspizii activi sa ocluda cu fosele antagoniste in I.M.;Se evita bascularile protezelor, se va restaura nivelul planului de ocluzie ascendent spre distal;Dintii laterali vor restaura unitatile masticatorii conform relatiilor de contact ocluzal (1 dinte mandibular cu 2 dinti maxilari).Macheta preliminara-examinarea pe modelul de lucru:Se verifica corectitudinea montarii:Montarea in zona frontala(forma, culoarea, volumul, coincidenta liniei mediane);Raportul de ocluzie normal psalidodont /labiodont (in anomalii sagitale medii sau in atrofii rezorbtive importante), ocluzie inversa.Montarea dintilor laterali:

Corectitudinea contactelor dento-dentare;

Nivelul planului de ocluzie;Corectitudinea dintilor in zona distala (nu se monteaza dinti pe portiunile ascendente ale crestelor tuberozitati maxilare+tuberculul piriform); molarul 3 =absent totdeauna; uneori se renunta chiar si la molarul 2. Molarul 2 se monteaza totdeauna subdimensionat, asemanator cu premolarul 2 inferior, dar niciodata la volumul lui in caz de ascendenta a crestei.Examenul intraoral al machetei preliminare:Macheta preliminara se examineaza frontal+lateral-aceeasi parametrii ca la examinarea pe model.In plus, se examineaza contactele dento-dentare cu hartia de articulatie sau cu folia de control metalica .Se recurge la proba spatulei.Daca proba spatulei este negativa=contacte dento-dentare corecte.Daca proba spatulei este pozitiva=se indica remontarea dintilor.Dupa examenul intraoral macheta preliminara se trimite in laborator pentru tranformarea ei in macheta definitiva.(fizionomic, estetic, biomecanic)La pacientii cu torus voluminos, predispusi la fracturi, baza protezei va fi metalica pentru a conferi rezistenta P.P.A.Metode de ambalare:1)metoda directa (cu val);2)metoda indirecta (fara val)-cea mai indicata;3)metoda mixta.1.Pregatirea machetei pentru ambalare-caracteristici:curatirea cerii de pe dintii artificiali , de pe toate suprafetele;degresarea machetei cu acetona, neofalina, alcool pentru a rezulta suprafete netezite;demontarea modelelor din articulator+ocluzor pentru a nu se deforma machetele;adaptarea modelelor in chiuvetele selectate, eventual soclare;

deretentivizarea dintilor restanti prin sectionarea lor in sens cervico-ocluzal pe care s-au aplicat crosete pentru a favoriza dezinsertia in momentul dezambalarii protezei fara deformarea lor.2. Ambalarea:A. Ambalare cu val(directa):modelul + dintii artificiali+crosetele in aceeasi parte a chiuvetei;dintii artificiali sunt acoperiti cu un val de gips gros de 5-8 mm vestibular pentru a-i fixa in acea pozitie.Metoda:din punct de vedere tehnologic este dificila si a fost mult utilizata in tehnologia P.P.A.cu baza din cauciuc vulcanizat=valoare istorica (1940).Indicata in edentatii frontale, cu montarea dintilor direct pe creasta fara versantul vestibular al seii (creste protruzive)+edentatii mixte, intercalate de arcada.Dezavantaje:eliminarea machetei, izolare tipar, introducere acrilat se realizeaza greu;fracturare val;

modificarea pozitiei dintilor la izolare.Avantaje:-fixarea d. artificiali-evitarea inaltarilor de ocluzieB.Ambalarea fara val (indirecta) caracteristici:Utilizare larga, cel mai frecvent indicata in tehnologia P.P.A.;Modelul este impreuna cu crosetele in prima a chiuvetei si dintii artificiali in a doua a chiuvetei ce joaca rolul valului).Avantaje:acces larg in tipar , cu eliminarea machetei prin plastifiere;izolarea tiparului se realizeaza usor;introducerea acrilatului fara dificultati.Dezavantaje:inaltari de ocluzie asamblarea partilor chiuvetei sunt eronat realizate;presarea incorecta;

izolarea intregului tipar , inclusiv a dintilor, cu desprinderi ale dintilor de baza protezei. Se contraindica izolarea talonului dintilor (suprafata de contact dinti-R.A.S.)C.Metoda mixta:Indicata in edentatii frontale-creste protruzive, cand dintii se monteaza pe creasta; in edentatii multiple.Se realizeaza ambalarea cu val pentru dintii frontali si ambalarea fara val pentru dintii laterali.3.Eliminarea machetei din ambalaj:- prin termoplastifierea bazei machetei dupa priza gipsului.Chiuveta se introduce in apa fiarta, timp de 5 minute pana se plastifiaza baza.(Se contraindica depasirea de 5 minute deoarece se infiltreaa ceara in structura poroasa a tiparului).-La deschiderea chiuvetei se observa baza machetei plastifiate ce se elimina sumar cu spatula+reziduurile ce se elimina cu jet de apa fierbinte sau cu ajutorul vacuum press system vapori de apa sub presiune (procedeu modern).Se contraindica adausulde detergenti la apa deoarecese infiltreaza in tipar avand un efect nociv pentru izolare.Rezulta tiparul=cavitate cu volum , grosime si forma ~ cu macheta definitiva.Urmeazapregatirea tiparuluipentru introducerea, presarea, indesarea acrilatului.Izolare tipar:

Aplicarea de solutii speciale la temperatura de 40-45C(Izodent, Pectizol), in 2-3 straturi dupa uscarea straturilor.Se formeaza o pelicula ferma, izolatoare, inerta ce nu modifica proprietatile tiparului (cel mai frecvent procedeu).Rolul izolarii:Impiedica patrunderea R.A.S. in gipsul tiparului;Inhiba reactia chimica dintre R.A.S. si gips;Previne fisurarea /fracturarea bazei protezei in momentul dezambalarii .Alte materiale de izolat:Clorura de calciu 30%+silicat de sodiu 86%;se aplica in tipare calde la 85-90CProcedeu clasic-albeste baza protezei +necesita prelucrari suplimentare;Amidonul-procedeu clasic-foarte rar;aplicarea identica.Lacuri siliconice tip Dentaflex sau Kiesellack, in zona gingivala a machetei pentru conservarea modelajului gingiei artificiale.Dupa indepartarea lacului siliconic suprafata necesita prelucrari minore+se obtine o suprafata neteda, lucioasa apropiata de forma finala.Silicon gingival+nisip fin se obtin suprafete lucioase, netede, cu usoare prelucrari (nu se mai intervine brutal)POLIMERIZAREA BAZEI P.P.A.Rasini acrilice conventionale (clasice): nesarjate (nearmate): SUPERACRYL, PALAVIT, PALADON, BIOCRYL;Rasini acrilice polimerice armate (high impact): armare speciala cu fibre;Rasini acrilice simple termopolimerizabile: PALLA-X-PRESS (Kulzer), IVOCAP(Ivoclar), introduse in tipar cu presiune , sub injectie;Rasini poliuretanice MICROBASE- sub presiune in tipar si polimerizate in cuptorul cu microunde.MICROMATRasinile cele preferate pentru baza protezei sunt termopolimerizabile.Exista si rasini autopolimerizabile ce nu sunt indicate datorita proprietatilor inferioare (rezistenta mecanica scazuta, absorbtia de apa crescuta, culoare), indicate cu caracter provizoriu.Dozare/Preparare:P+LP=Pulbere=Polimer derivat al acidului metacrilic (PMMA)L=Lichid=Monomer (MMA)Dozarea: 3 procedee1.)Empirica (curent);2.)Volumetrica (cilindrii gradati);3.)Ponderala (cantarire).

1. Dozarea empirica:Se dozeaza lichidul in godeu din material plastic/ceramic 6-8ml +pulberea prin tehnica saturatiei progresive sau 1 g pulbere roz /dinte +7ml monomer (1/1)Daca avem 14 dinti (proteza totala) ne sunt necesare 14g ce se adauga peste 8-10ml lichid.Prepararea:Tehnica saturatiei progresive:P+L se aplica in godeu, amestecate 2/1, 1/1, 3/1 (proportia volumetrica). Prepararea se realizeaza prin spatulare cu o bagheta de sticla pana rezulta o pasta vascoasa.Pasta trece prin mai multe etape:Sedimentare-aspect nisipos;

Dizolvarepasta aderenta nemodelabila;

Saturare-lanturi pastaelastice modelabile, neaderenta, stadiul ideal de introducere, indesare al acrilatului in tipar;se trage in fireEvaporare-(prepolimerizare)-faza intermediara in care se contraindica modelarea pastei ca rulou si introducerea in tipar.Introducerea RAS in tipar-Ruloul de pasta este aplicat in tiparul izolat, apoi se aseaza o folie de celofan umed pentru a rezulta suprafete netede.- Cele doua jumatati ale chiuvetei se preseaza de 2-3 ori, se sectioneaza plusul marginal, se examineaza dupa deschiderea chiuvetei dispunerea rasinii acrilice in tipar.Unde sunt lipsuri de rasina acrilica simpla, se adauga pasta.-Cele doua jumatati se asambleaza, se introduc intr-o presa mecanica (ideal hidraulica)la 2-3 atmosfere , timp de 15-30 minute-1 ora.Chiuveta se scoate din presa si introdusa intr-un cadru metalic =RING= cu rolul de a mentine partile componente ale chiuvetei presate anterior (pe durata polmerizarii).]Metode de termopolimerizare:a) Metoda clasicaregim termic 2,5 ore /vezi L.P. tehnologia protezelor fixe.Cea mai indicata si utilizata in practica, regim de polimerizare lent , fara a seconsuma brusc monomerul sia se obtine structuri poroase, cu incluziuni, cu rezistenta mecanica scazuta, racire ideal 4-8 ore (ideal 48 ore).Dezavantajele termopolimerizarii clasice:dozare empirica;polimerizare incompleta;monomer rezidual =impuritati;contractie de polimerizare crescuta;prelucrare laborioasa (margini groase +plusuri).b) Metoda moderna:Termopolimerizare cu injectie:Este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii speciale.-SR IVOCAP-IVOCAP PRESS (Ivoclar);-PALAJET (Kulzer);-UNIPRESS (Schutz Dental).Avantaje:Proteze foarte exacte (grad de succiune maxima+inchidere zona AH) indicate mai ale pt. PT;Se introduc prin injectie;Asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensand contractia;Se obtin baze foarte rezistente mecanic:;Cantitatea de monomer rezidual este scazutaPrelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat (30 minute pana la 1 ora).Dezambalarea /Prelucrarea:Dezambalareadin conformator a protezei:se indeparteaza ringul, se deschid cele 2 jumatati ale chiuvetei;se indeparteaza proteza din ambalaj prin sectionarea gipsului (spatula, fierastrau);Atentie!!!! Sa nu se deformeze baza protezei, crosetele din sarma sau sa nu se desprinda dintii artificiali.La ambalarea fara val-nu exista aceste riscuri.Prelucrarea:Mecanic-resturile de gips se indeparteaza sub jet de apa +periaj;Chimic:-introducere in citrat de sodiu 4-8ore.-procedeul modern consta in folosirea vacuum press system-se introduceintr-un aparat cuvapori si toate resturile sunt curatate repede.Se examineaza proteza an:sa nu aiba fracturi, fisuri, deformari, sa nu se desprinda dintii artificaili, se evalueaza cantitatea polimerizarii.Prelucrarea propriu-zisa:1.Planare: indepartare exces de rasina, de regula marginala, cu freze (pietre) de acrilat de forme diferite, la micromotoare; rezulta suprafete plane, grosiere;2.Netezire:- prelucrare mai fina, cu freze mai mici (cilindrice, conice, con invers) in zona festonului gingival).-se introduce discul intre dintii artificiali ,-se extrag particule mici cu excavatoare.-se netezeste cu glasspapier( hartie abraziva), rezulta suprafete netede, lustruite.Macheta finala izolata cu lacuri siliconice aplicate in zona cervicala, gingivala sau baza protezei termobaropolimerizate duce la o prelucrare foarte usoara.1)Lustruirea: se realizeaza cu filtzuri (conuri din bumbac, perii), pufuri (bumbac), la o turatie mai mica de 3000 rotatii /minut, fara presinue deoarece se incalzeste acrilatul, se deformeaza rasina.-Supraincalzirea este scazuta prin adaugare de agent abraziv: pulbere calcar (feldspat+apa) , pulbere sticloasa (cuart+apa), creta, pulberi de os =fosfati de calciu, margneziu, paste de lustruit=oxid de fier.Rezulta suprafete extrem de lustruite oglinda ce favorizeaza autocuratirea +curatirea artificaila.Lustrul final:se realizeaza cu pufuri fara agent abrziv pana se obtine un luciu specific.Se contraindica lustruirea cu filtzuri sau perii a partii metalice cu polipant (oxid de crom-verde) deoarece se impregneaza si vor polua zonele prelucrate ale protezei.Conservarea protezei:In recipinet +apa de la prelucrare pentru a se evita contractia volumetrica prin distorsionare (prin deshidratare);Imersia in apa duce la o contractie centripeta si revenirea la forma initiala;Protezele baropolimerizate cu injectie au o contractie minima, polimerizare excelenta.Adaptarea P.P.A.:Insertia P.P.A. pe campul protetic:In edentatiile clasa I , II Kennedy,insertia nu ridica probleme cand a fost respectata tehnologia (model de lucru deretentivizat, foliat, portamprente individuale).In edentatiile intercalate, insertia este dificila, adaptarea proximo-proximala prin frezarea zonelor de contact proteza-dinti. Se contraindica sectionarea, prelucrarea excesiva deoarece apar spatii la nivelul parodontiului.Prelucrarea zonelor de contact se contraindica a se prelucra excesiv ducand la inflamatia parodontiului.Examinarea finala:a)exoorala-(sumara)-se observa corectitudinea montarii dintilor (pozitia), realizarea unitatilor masticatorii, nivelul planului de ocluzie, cuspidajul, calitatea materialului dintilor (ceramici, R.A.S., R.D.C.), calitatea polimerizarii.b)Endooral-relatiile de ocluzie, corectitudinea montarii, coincidenta liniei medianemarginea protezei la nivelul fundurilor de sac, la nivel ocluzal=contacte premature, intereferente(prin retusuri), examenul pozitiei crosetelor.Retusurile marginale , ocluzale sunt urmate de relustruire de catre clinician cu gume (polipant) sau cel mai bine in laborator pentru a obtine o integrare biologica.Lingual-modelaj plan concave.Integrarea biologica depinde de:Calitateaprotezei=medicament;

Experienta +abilitatea medicului in echilibrarea ocluzala.Capacitatea medicului =convingerea cazului clinic ca acea solutie este cea mai indicata pentru el.PPSCaracteristici:Volum mult mai mic, stare de confort crescuta;Ancorare: crosete turnate, bare speciale, sisteme speciale, eficienta crescuta;Sprijin mixt: dinti-parodontiu+muco-osos;Din punct de vedere mecanic-rezistenta maxima-infrastructura turnata dinCo-/Cr (ce a inlocuit Aur-Pt); mai rar Ni-/Cr;Grosimea mica;Igienic: suprafete mici, perfect lustruite;curatire+autocuratire maxima;Dotare foarte buna, experienta medic-tehnician.Elemente componente P.P.S.:Arcada artificiala: sei +dintii artificiali;Conectori pricipali+secundari =elemente de legatura;Mijloace de mentinere, sprijin, stabilitate (M.M.S.).1. Dintii artificiali:Dintii artificiali au ca suport seile metalice.Se obtin din R.A.S.(manufacturati/prefabricati), R.D.C., mase ceramice (numai prefabricati-gama industriala).Alte tipuri de dinti artificiali:coroane acrilice +fatete acrilice se aplica pe componenta metalica (bont/caseta);coroane mixte metalo-ceramice sau fatete ceramice. Cele mai indicata solutie estetica in grad maxim.Dinti metalici in edentatii unidentare laterale-din conectorul principal (placuta, bara) se prelungeste un dinte metalic-spatiu mic in sens C-I /M-D;Dinti micsti: rasina +onlay-uri ocluzale; se indica cand dintii antagonisti sunt artificiali cu fete ocluzale metalice (Ni-Cr, Co-Cr) sau ceramici.Reguli de montare dinti frontali+laterali =vezi L.P. +curs.2. Seile:Elemente de suport metalic ale dintilor artificiali;Concepute in functie de spatiul edentat (topografie +dimensiune); numarul seilor =numarul edentatiilor.In edentatiile mixte nu se proiecteaza sei ci o prelungire din conectorul principal modelat sub forma de bont +coroana artificiala.Caracteristici:-contact intim cu versantele crestelor alveolare in edentatiile clasa I, II Kennedy lejer in edentatiile laterale.-In edentatiile lateraleseile pot fi complet metalice;clasa I, II +latero-frontale vor fi mixte metalo-acrilice.-marginile seilor se extind pana la nivelul mucoasei pasiv mobile -fundul de sac V/L-infrastructura metalica a seiloracopera 2/3 din inaltimea +lungimea crestelor alveolare; restulde 1/3 se completeaza cu acrilat roz.-orizontal seile vor acoperi in totalitate tuberozitatile si 1/3 tuberculul piriform (cat permite traiectul orizontal al tuberculului pana la insertia ligamentului pterigomandibular).Caracteristici tehnologice:Versante perfect lustruite, modelate plan-convex;Sa faciliteze captusirea, rebazarea;

Restaurarea formei+volumul -fizionomia (in grad maxim);Versantele metalicesubtiri, dar suficient de rezistente mecanic;Seile in zona de unire cu conectorul principal vor prezenta pe ambele fete la niveluri diferite praguri, trepte de cca. 1mm pentru ca acrilatul sa se termine in strat suficient de gros pentru a nu fi infiltrat;Seile metalice vor prezenta distal, pe mijlocul crestei un stop de cca. 1 mm ce le mentin in aceeasi pozitie (element antibasculant) la examenul intraoral +etapa de introducere , indesare acrilat).Stopul distal are rol in dirijarea spatiului pentru acrilatul ce completeaza spatiul.Tipuri de sei:Sei total metalice edentatii laterale- P.P.S. are sprijin dento-parodontal;nu este permisa rebazarea.Sei cu ochiuri mici (plasa) +acrilat; indicate in spatii laterale mai mari, extinse pentru a permite rebazarea.Sei cu ochiuri mari+acrilat cele mai indicate in edentatii clasa I, II Kennedy+latero-terminale.ELEMENTE DE LEGATURA3. Conectorii principali :Elemente transversale de legatura intre sei;Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea;Conectorii principali maxilariCaracteristici generale:a)rigiditateaeste data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la maxilar; 1,5-3mm-bara linguala);b)bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele afunctionale ale campului protetic pentru a nu interfera functiile de baza ale A.D.M..Conectorii principali sunt plasati la distanta de zonele negative ale campului protetic (papile, rugi, torusuri, exostoze).c)Confortulasigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a liniei mediane , perpendicular pe planul M-S, zonele de unire cu conectorii secundari sei in unghiuri rotunjite (nu ascutite).-Modelajul va fi realizat cat mai plat +suprafete perfect lustruite redand elementele morfologice pe care le acopera .-Plasarea in zonele pozitive ale campului-un conector tip placa palatinala lata, extinsa pe un torus, papila, parodontiu (nefoliat) va exercita un efect traumatic, leziuni de decubit.-Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile palatine.-Limita posterioara anterior de zona Ah cu 5mm.- Latimea nu va fi sub 10mm pentru conectori maxilari.;proportionala cu spatiul edentat-Grosimea va fi mica: 0,4-0,6mm (edentatii laterale) .Conectorii ingusti +grosi cu efect traumatic si sunt neconfortabili.Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri rotunjite; la jonctiunea cu seile ajung minim 1mm.Conectorii principali maxilari-tipuri-Placi palatinale inguste=placi mucozale=-edentatii laterale, proteze cu sprijin dento-parodontal-grosimea 0,6mm, ingrosate marginal anterior/posterior.Cand in 1/3 medie exista un torus , sunt foliate si modelate corespunzator.Placuta palatinala lata(mucozala)

edentatii T-T, clasa I Kennedy, latero-terminale, cand pe arcada sunt 6-8 dinti.-ocupa 2/3 din bolta, marginileanterioare/posterioare sunt ingrosate.Marginea anterioarase plaseaza intre rugi, nu pe rugile palatine, nu pe papila incisiva sau parodontiul marginal(la minim 5mm de parod).. Marginea anterioara ideal va fi situata pe o linie transversala ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai anteriorMargineaposterioara- anterior de zona AH cu 5mm.Nu se plaseaza in zonele Schroder (au rezilienta crescuta si favorizeaza bascularea prin infundare).Conectorul principal fenestrat--edentatii mixte, intercalate,-torus in centrul boltii palatine,-la pacientii care nu suporta placute palatinale totale.Are o forma de paralelogram cu unghiurile rotunjite,-placuta anterioara are o latime de 6-9mm cu marginea anterioara extinsa pe creasta dar la distanta de parodontiu, papila prin foliere 0,2-0,3mm.-placuta posterioara are o latime de 4-5mm.placutele laterale sunt late de 5-6mm situate la distanta de parodontiul marginal, prezentand zone decoletate.-Este conectorul cel mai rigid, asigura degajarea boltii palatine, a papilelor+rugile.Conectorul in forma literei Uedentatii T-T+torus palatin voluminos,-conector cu rezistenta medie (discutabila) modelat mai gros 0,6mm.Placuta dento-mucozala

-edentatii terminale cu numar de dinti redus (frontale), inalti, verticali, la cazurile clinice cu creste alveolare atrofiate, reduse volumetric.-Placuta se extinde pe dintii restanti supracingular unde va avea o grosime de 0,4-0,6mm si va reproduce morfologia dintilor si a versantului crestei alveolare. De o parte si de alta pe dinti va prezenta pinteni ocluzali incizali-mai rar) iar limita superioara se va sprijini pe trepte practicate pe canini, incisivi. Se contraindica sprijinul pe plan inclinat deoarece are efect dizortodontic.Placuta palatinala totala-edentatii T-T, dinti restanti redusi+asocierea cu edentatii frontale, creste atrofiate.Acopera in totalitate bolta, grosimea 0,4mm, fata exterioara perfect lustruita, confort maxim , sprijin supracingular pe praguri pentru a transmite fiziologic presiunile pe dintii restanti.Conectorii principali mandibulari:De rigidizare prin solidarizare cu seile: bara linguala, placuta dento-mucozala (cei mai utilizati) , crosetul continuu , conectorii principali dentari , bara vestibulara (cei mai rari)1.Bara linguala:Forma arcuata,-limita inferioara in relatie cu planseul bucal;-limita superioara la distanta de insertia gingivala 5mm;Indicate candinaltimea procesului alveolar=9mm;Latimea 4-5mm;Grosimea-sup.1mm-inf. 3mm;Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in fundul de sac lingual fara a interfera planseul si frenul limbii in functionalitate.Forma pe sectiune semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila;ovalara +semirotunda au fost utilizate, actualmente abandonate.Topografia barei: functie de creasta alveolara-este variabila.Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea bucala este un spatiu ce se obtine prin foliere; grad de foliere 0,3-2mm.Bara linguala -caracteristici foliere:La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal:0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.Cand exista sprijin mixt edentatii L-T :0,3-1mm;Edentatii T-T +rezilienta> a mucoasei: 1-1,5mm;Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta grad de foliere maxim-2mm.Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si bara este mai mica (3mm).Zonele de minima rezistenta la jonctiunea cu seile,-la zona de unire cu conectorii secundari- pe linia mediana.Orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fractura pe linia mediana.Tehnicienii vor ingrosa zonele de jonctiune.Cand bara este extinsa, mai lunga, polul inferior va fi modelat mai gros.2.Crosetul continuu:Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor;Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate,9mm, planseu cu insertie inalta, aproape de insertia gingivala;Conditii de proiectare:Intre bare si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5mm.Marginal sa fie rigidizat prin pinteni ocluzali/conectori secundari;Latime 2,5-3mm;Topografie pe fetele orale ale dintilor restanti;Profil semirotund;Grosimea: 0,5-1mm;Mentinere pinteni ocluzali, gherute incizale (nu se folosesc, efect nefiziologic), pinteni ocluzali (plasati supracingular)Crosetul continuurol:Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;Este considerat a-2 -bara;Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;Efect de solidarizare a dintilor;Efect antibasculant;Stabilizarea protezei in sens M-D;In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta dento-mucozala).3.Placuta dento-mucozala:Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;Caracteristici ~ crosetului continuu;Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime medie, mica +proces alveolar subdimensionat+planseu cu insertie superioara;Placuta poate fi decoletata; se concepe cu forma ~barelor, la distanta de procesul alveolar prin foliere; limita superioara in contact cu zona supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial).Oral va reproduce morfologia dintilor restanti pentru a nu interfera functionalitatea limbii;Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara linguala);Caracterisitici +rol-vezi crosetul continuu;Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza.In edent. Unidentare se poate monta un d. artificialPoate fi sectionata in dreptul tremelor si diastemelor4.Bara vestibulara:indicatiiDinti lingualizati;Proces alveolar subdimensionat;Insertie planseu inaltaaproape de insertia gingivala;Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta, plasata in fundul de sac vestibular.Rar indicata.5. Conectorul principal dentar:Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si verticali;Este ~ crosetului continuu, fiinf ca o banda continua, mai lata , de 5-7mm, mai subtire;Uneste direct seile;fara conector secundar;Rar utilizat;Indicat in cazuri clinice speciale;Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala.Conectorii secundari-elem .de unire intre sei, pinteni, corset continuu, conectori principali-pot fi:-rigizi-cresc rez. mec. a protezei-elastici-valoare istoricaTopografie-interdendar si proximal-volum mic, modelaj plan-forma triunghiulara-nu vor interfera functionalitatea limbii sin u vor crea dificultai in montarea d.-au unghiuri de intalnire rotunjite-traiectul lor va fi foliat 0,2-0,3mm;-nu se aplica pe suprafete convexe ale dintilor.Crosetele turnate /crosetele din sarma avantaje:Rigiditate mai mare;Contact in suprafata;

Retentia (ancorare) mai mare;Eficienta bratelor retentive mai maredatorita plasarii portiunii efilate pe zona de maxima convexitate a fetelor laterale (V/L);Concepere paralelograf-si plasarea elementelor active cu retentivometrul;Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal +sagital fata de crosetele din sarma (flexibile);Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.Dezavantaje crosete turnate:Retentie alimentara (contact in suprafata);Contactul in suprafata;Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti);Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele circulare (inlocuit de crosetele mixte);Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu coroane de invelis (metalice, mixte, coroane de substitutie, metalo-polimerice, metalo-ceramice);Crosete turnate-functii:1. Mentinere=retentie=ancorare:Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti, zone ce se determina cu ajutorul paralelografului.Ancorarea contribuie la stabilizarea protezei pe camp; se opun bratele elastice desprinderii P.P.S. de pe campul protetic +factorii asociati (gravitatia, alimentele lipicioase, musculatura periprotetica) cu efect de dislocare;2. Sprijinul-asigura sprijin dento-parodontal si mixt prin pintenii ocluzali ai crosetelor.Pintenii interniasemanatori culiselor si indicati in edentatii L-L si mai rar clasa IV =sprijin dento-parodontal pur.Pintenii externi (principali)-cei mai utlizati in tehnologia P.P.S. se aplica in fosele proximale ale dintilor limitanti (mezial /distal);Pintenii auxiliari-aplicati in fosele (pe dintii vecini) dintilor limitanti cu efect antibasculant (pinteni supracingulari) se indica a se aplica pe praguri, trepte si nu pe planuri inclinate =efect dizortodontic .Se adauga gherutele incizale foarte rar utilizate- datorita efectului nefizionomic si datorita mijloacelor moderne suplimentare.Elemente suplimentare:Bratul opozant , corpul crosetului, segmentul supraecuatorial al bratelor elastice.Caracteristicile pintenilor externi:Forma triunghiulara, grosimea 1mm la varf si 1,5mm la jonctiunea cu conectorul secundar, lacasul se prepara in fosele coroanelor naturale, de forma hemisferica sau in obturatii de amalgam sau pe suprafetele ocluzale ale coroanelor de acoperire cel mai indicat. Unghiul de unire pinten-conector =90 sau mai mic de 90 (nu mai mare de 90); varful plasat aproape de centrul suprafetei oculzale .Lungimea din diametrul M-D si latimea 1/3 din diametrul V-O.Cu cat sarma este mai lunga (edentatii terminale) pintenii se gandesc mai rezistenti (nu mai grosi pentru a nu perturba functiia ocluzala).3.Reciprocitatea:Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra dintilor limitanti) vot fi proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea efect traumatic asupra dintilor limitanti.Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea; crosetul va avea prin bratul activ efect dizortodontic asupra dintilor limitanti.Se obtine prin:Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale) si aplicarea bratului opozant la acelasi nivel cu bratul vestibular)-procedeu putin utilizat;Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si modelarea unui prag in dreptul convexitatii maxime a fetei vestibulare;4.Pasivitatea:Se obtine prin elementele sale; crosetul in momentul insertiei nu trebuie sa aiba efecte presionale asupra dintelui limitant.Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt mai rigide si grad de incercuire mai mare, grad de pasivitate mai mic.Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt cu fetele axiale, grad de pasivitate mai mare.5. Mentinerea indirecta=efect antibasculant;Crosetele prin portiunile efilate terminale +elementele rigide (brat opozant, segment supraecuatoerial, conector secundar) au efect antibasculant .6. Incercuirea:Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele axiale; grad de incercuire diferit (la crosetele circulare mai mare de 180, la crosetele divizate =180).Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret dizortodontic (bine concepute) . Efectul dizortodontic prin incercuire poate fi limitat cand dintii restanti sunt contentionati prin acoperirea cu coroane/punti.7. Stabilizarea:Crosetul turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei. Functia este asigurata de segmentele rigide ale crosetului. Crosetele circulare prezinta un grad de stabilizare mai mare, aplicarea bilaterala a elementelor rigide mareste gradul de stabilizare (si de simetrie). Exista o stabilizare in sens transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de stabilizare este mai mare.Clasificare crosete turnate:Circulare;Divizate;Ney;Mixte;Speciale.

1.Crosete circulare:Utilizare larga in tehnologia P.P.S.;Contact in suprafata;

Elasticitate mica, rigiditate mare;Grad de incercuire mai mare decat crosetele divizate;Grad de fizionomie mai mic;Indicate pe dinti ( PM. /M) cu convexitati mici;Grad de mentinere crescut;Fracturare frecvent.Clasificare:functie de dintii pe care se aplica: monodentare/bidentare/tridentare;a)functie de bratele active: monoactiv/biactiv/tetraactiv;b)functie de conectorii secundari: 1 conector secundar/ 2 conectori secundari/ 3 conectori secundari;c)functie de orientarea bratului activ: orientate edental, dental, plasat vestibular ,oralCrosete circulare-descriere:Crosetul Ackers: (cu 3 brate) elemente componente:

5 elemente:

-4 rigide-corp, pinten, brat opozant, conector secundar de unire;

-1 element elastic-segmentul supraecuatorial +portiunea efilata subecuatoriala .Functii:Bratul elastic se opune desprinderii P.P.S. de pe campul protetic;Pintenul +elementele rigide suprecuatoriale se opun bascularii prin infundare.Observatie practica:Cand crosetul Ackers este proiectat clasic nu se asigura reciprocitatea, pasivitatea.Crosetul inelar cu 4 brate:Este indicat pe molari maxilari/mandibulari. Se deosebeste prin plasarea diferita a bratului retentiv (activ).Inferior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestibular. Spre deosebire de crosetul Ackers prezinta in plus un pinten auxiliarplasat in foseta distala si 1 conector secundar de intarire situat intotdeauna pe partea bratului opozant.Observatiepractica:Nu se aplica conectori si croset cand la nivelul procesului alveolar exista exostoze si nu se poate folia traiectul conectorului secundar de intarire (se contraindica).Crosetul circular cu 4 brate (inelar) la maxilar/mandibula.Crosetul circular cu 6 brate:=dublu Ackers(Bonwill)Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista trema (situatia clinica ideala) sau dintii respectivi se acopera cu coroanecare sunt prevazute cu lacasuri pentru pinteni.Indicat pe PM/Msituati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi active pe diagonala sau de aceeasi parte.Observatie clinica:Bratele crosetului pot fi plaste toate 4 subecuatorial =actiune tetractiva.Crosetele divizate-caracteristici:Suprafata de contact mai mica;Grad de incercuire mai mic;