JEAN.CLAUDE LARCHET

CAPTIVIix

INTERNET

in romAnegte de Marinela Bojin

Z;;y;;3<.Bucuresti

/-L-UDrlns

t-

lntroducere. ............ '5

l.lnvazia ........9Colonialismuldigital . ...'...10Televiziunea ........L2Jocurilevideo .......16Calculatorulgiprogeniturasa ........17Internetul '.........18Regelele de socializare: Facebook, Twitter gi celelalte..... '.... ..19

Telefonulinteligent(smartphone)... .........22Mesajele (SMS;i MMS). . ' . .. .. ... ..24

Obiecteleconectate .....,...25

IL Cind mijlocul de transmitere a mesajului ia locul mesajuJ,:ui. . . . . .26

Ill.Noiimediatoridevenigitirani.. ......35Noile media, repere obligatorii ;i mediatori politici' economici si

sociali. .....35Deposedarea de viaqapersonale.. ... . . . . . . . . ' .38

Omulextro-dirijat... .......40

IV. Dezintegrareaculturii. .......42Reducereacaiitiqii gi afiabilitigiiinformagiei ...........43Nivelarea culturali: exemplul oferit de lf'ikipedia. .. .. . . .... . ..51

Nivelarea universitarl. Exemplul academia.edu . . . . . . . . . . " .' . .55

Iluziileuneiculturi gienculturaliiPrinInternet ........56Iiuziileuneigcolarizlriprinlnternet ..........57Efectele negative asupralecturii. ...,..59Destructurareaoperei.. ......71Feliereaproduselorculturale .........74Efectelenegativeasuprascrisului....... .......76Pagube colaterale produse editurilor ;i creagiei intelectuale. . ' ' ' .80

V. ContracEiaspagiului;i atimpului ......89Reducereadistangelorspagiale gitemporale ...... ''..'.89O falsiimpresie delibertate gi atotputernicie .. '.. '....90Organizareatimpului,subjugatidenoilemedia. .......92Un timp fhricontinuitate...... ......93Un timp care seconffact1'..... .,.....96Cultulrapiditigii,..... ...'..98Totul,imediat .'...100

)J)

CUPRINS

O lume intoleranti la frusrrare, incapabili de a,sreprare si

Iipsitidedinamicadorinlei.... ....101Inconvenienrele rapiditngii .. . .. .. . . 102

Olumelipsitideduratl ...105Accelerareasarcinilorcetrebuieindeplinite.... ....,. 106

Multitasking. ..... 106

Mai puEini timpi morgi inseamni mai puEin timp de viagi . . . . . 110

Mareaiiuzie aunui cAstigde timp... ........ lllYl.Distrugerearelagiilorinterpersonale. ........112

Lumea,unsatimaginar...... ......112Aparigialtti homo connecticus si al:ui horno communicans. . . . . . . ll4O comunicare lipsitl de continur, care-si este propriafinalitate. ......... 118

Hipercomunicarea, un mod de a sclpa de singuritate . . . . . . . . . I 19

Noile mijloace de comunicare, obstacole ale comunicirii . . . . . . 120

Restri.ngereavietiicomunitare....... .......121Desclrnarearelagiilor. ....125Slricirea calitativiacomunicagiilor interpersonale .. ........, 127

[Jnnouindividualism .....129Unautismgeneralizat. .....130ReiatiivirtualegirelaEiireale.. .....131FalgiiprietenidepeFacebook ......132SpaEiiledediscu;iesiproblemapseudonimelor. ...... 134Relagii lipsite de responsabilitate: birfe, calomnii, hirguire . . . . . . .142

Internetul,,,ladadegunoiaistoriei .......... 143

Yll.intAlniriprimejdioase. ....144Internetul, zoni lipsiti de regim juridic gi de sancgiuni . . . . . . . . 144

Promovarea violengei gi a sexului. . . . 145

Locuririufamate. ........153Vlll.Desfiingareaviegiiprivate. ........159

Reducerea distantei dintre viaga privati gi viaga publici. . . . . . . . 159

BigBrothere aici.... ...... 161

Supraveghereadecitrestataindivizilor...... ....... 167

Controluleconomicalruturorindivizilor.. ......... 171Expunerea de sine, pierderea pudorii gi a simguluiintimitiEii ........ 174

IX. Negarea trupului si alterarea sinitigii sale . . . L77

tupulestedatlaoparte. .......... L77Noilemedia,factorideriscpentrusinitate .......... 179

334

CUPRINS

Diminuarea activitilii frzice . .

Degradarea obisnuintelor alimentare, bulimie si obezitace. . . . .

Alcoolism ;i tabagism.

Tirlburlri de somn.

Oboseali 9i stress. . .

X. Primatul virtualului asupra realului

Imaginea, prima servitlPrimatul virtualului asupra realului . ' 'Realitate virtuali si realitate amplificati: doul noi produse pe

piaga drogului.O noui aplicare a alegoriei pegterii. . .

XI. Patologii psihice . .

Comportamente obsesive gi compulsive

Hiperconectivitatea - modalitate de a alunga temerile si

angoasa.

O falsi solu;ie pentru nelinigte si nevoia de sigurantl

Un mijloc de a sclpa de PlictisealiO viziune deformati asuPra lumii.Reprezentarea 9i imaginea despre sine, mai importante decit

realitatea persoanei in sine

Relagia, mai importantl decAt identitatea persoanei.

Efectele nocive ale transparenEei

Exteriorizarea persoanei prin comunicate 9i slrlcirea viegii

liuntrice.Amplificarea emogiilor gi diminuarea sentimentului de

afecgiune ..:..... .........219Noile media, factori de regresie. . . . .221

Un teren propice pentru narcisism. . . - - -.... 222

Hipercomunicare, hipersolicitare, hiperactivitate: hiperoboseali,

burn-outgidePresie. .......224Fenomenele de dependengi ........227SpaEiuluneilibertitiiluzorii. .......232

Xll.Diminuareacapacitigilorintelectuale. ......234Sclderea performanEeior gcolare pe termen scurt 9i lung, . . . . . ' 235

O abrutizare generali. .....238Imaginea, mai importanti ca textul .. . .. . . . .239

Diminuarealimbajului(lexicgigramatici). ..........240Slibireacapacitigiiderefecgie.....' ........247Informagii care nu constituie nici stiinEi, nici cunoastere. . . . . .249

180

181

183

t84186

187

188

t92

199

201

203203

204206208210

2Ltzt4215

217

335

CUPRINS

Slibireamemoriei.... .....250Distrugerea capacitiEii de atenqie gi de concentrare . . . 257

Fragmentareagi destructurareagindirii. .....264Modificareastructuriigiafuncgionlriicreierului .....265

XllL Siricireavietii spirituale .......... 269

Ivireaunei noi religii. ...... 269

O religie frrr edci. ..... . . . 275

L]nnoucult... ...275Limitelepracticrireligroaseonline.... .....,277Un substitut gregit al spovedaniei . . . 280

Oinlocuireaverticaluluicuorizontalul .,...281O tehnologie care poarti pecetea,,lumii acesteia". . . . . 282Un om tintuit in materie gi in propriul trup, prin Internet 9i

obiectele conectate ........283Comunicarea,surogatalcomuniunii. .......284fuvalitatea dintre conectarea Ia media gi conectarea la

Dumnezeu .......286Sursemultiforme de tentagii. .......287Oprovocaregiohranipentrupatimi .......288Expunerea si supra-expunerea propriei persoane: un nou teren de

exercitare pentru iubirea de sine, slava degarti gi mAndrie. . . . . . Z9O

O sursi inepuizabih de distracgie gi divertisment . .. . . 293

Nimicitori ai isihiei. .......293inlocuirea stabilitiqii huntrice cu un necontenit flux gi o

permanentltulburare. .....294in loc de reculegere, impristiere . . . . 295

UrmIrile negative asupra vigilengei (trezviei) gi atengiei, douiexigenge fundamentale pentru viaga duhovniceasci . . . . . . . . . . . 297

XlV.Terapiigiprofilaxii .......300Cum se poate vindeca dependenta . . . . . . . . . . 301

Recursuliapsihoterapie. ...302CAteva principii de reglare pentru cazurile mai puEin grave . . . . 304Ceamaibuniprofilaxie:educareacopiilor...... .....312Profilaxiile care privesc conlinutul, utilizarea de cltre tergi a

datelorpersonale, exploatarea comerciali gi propaganda ....,, 320Terapeuticaqiprofilaxiaspirituali,..... ......321

Bibliografe ... 329

INTRODUCERE

,,Ci iatl moartea intri pe ferestrele noastre"

(Ierernia9,2l)

,,O societate tot mai bolnavl, dar si tot mai puternici, a

fhcut din lumea concreti un spagiu gi un decor al maladiei

sale"

(Guy Debord, Z a socidti du spectacle)

Nimeni nu contesti astizi aportul pozitiv al noilor

mijloace de informare in masl in materie de comunicare,

de informare, de acces la culturi in diversele ei forme; in

curAnd nimeni nu va mai putea si se lipseasci de ele, de-

oarece sunt integrate in modul de func;ionare al diverse-

lor structuri sociale, administrative, comerciale, educative

9i chiar religioase.

Se spune in mod curent ci inventarea noilor media a

provocat in societatea noastri o revolugie comparabill cu

cea produsi de electricitate sau de noile mijloace de Io-

comolie. Existi insl o mare diferengi intre noile media gi

celelalte invenqii care au schimbat in mod profund viaga

omului modern. Nici o alti tehnologie nu s-a infiltrat in

activitatea noastrl zilnicd.pentru un timp atAt de indelun-

gat, nu a solicitat atengia 9i intervengia noastri atAt de con-

stant, nu a invadat atAt de mult viaEa noastri privati, Ami-

CAPTIVI iN INTERNET

liah gl personali, nu a pitruns atAt de profund in huntrulviegii noastre sufetegti. Nici o altl tehnologie nu a trans-

format atAt de mult raporturile noastre cu spagiul 9i tim-pul, felul nostru de a vedea lumea, relagiile noastre cu cei-

lalgi, reprezentarea pe care o avem despre noi, natura qi rit-mul activitiqilor noastre de la serviciu 9i din timpul liber,

forma noastri de comunicare, ca gi natura, structura gi for-

ma viegii noastre psihice 9i intelectuale. $i nici o alti tehni-

ci, prin infuenga exercitati asupra modului nostru de a fi,

care constituie textura existengei noastre, nu a avut un im-

pact atet de important asupra viegii noastre spirituale.

Numeroase cirgi 9i articole au liudat avantajele gi bine-

facerile acestor noi media, iar scopul studiului nostru nu

este acela de a aduce un elogiu in plus, de altfel redundant

gi de prisos, ci - ceea ce este in zilele noastre mai rar 9i infond mai util - acela de a invita la o reflecgie critici asu-

pra folosirii acestor noi mijloace de comunicare, care au

devenit pur gi simplu invadatoare 9i cu efecte in mod vi-dit negative, de care insi cei ce se folosesc de ele, cu toate

cI uneori constatl in parte ci le afecteazi propria Persoa-nI, copiii sau apropiaqii lor, nu sunt intotdeauna pe deplin

congtiengi de rlul produs de ele.1

1 V.C. Srnesnun crn, profesor de pediatrie la universitatea din NewMexico, observi ci: ,,Media reprezinti unele dintre infuengele cele maisub-evaluate si mai puternice asupra dezvoltirii copilului normal;i a ado-

lescentului din societatea noastri moderni. Pentru ci infuenEa acestor

media este subtili, cumulativi;i se produce de-a lungul unei vaste perioa-

de de timp, se poate ca piringii, pediatrii 9i educatorii si nu 6e congtienqi de

impactul lor asupra acestora" (<<Children, Adolescents and the Mediar>,

Current Problems in Pediatric and Adolescent Heabh Care,34,2004, p.

54). M.Drsuuncrr noteazi, la rAndul siu: ,,Absenta coincidentei tem-

porale dintre expunere gi comportament tinde si ascundl langul caozd. ca'

re conduce media la simptomele discutate" (TV Lobotornie. La uiiti scien-

tfique sur les ef*s de la tdliuision,ed. a}-a,J'tiLr, Paris,2013, p. 28).

INTRODUCERE

Chiar daci, in faga deviagiilor actuale gi a perspective-

Ior sumbre asupra viitorului, ni s-ar pirea ci importantigi de dorit ar fi o schimbare a societiqii, scopul nostru are

in vedere o stare actuali de urgengl gi este in primul rAnd

unul pragmatic, 9i anume : Pornind de la o mai buni cu-

noa;tere a deviagiilor Provocate de noile media 9i a efec-

telor patologice reale gi potengiale, si invigim si le con-

trolim gi si reducem udlizarea lor in zona in care produc

efecte nedorite.

Scopul studiului nostru, mai inainte de a propune in

final cAteva direcEii terapeutice 9i profilactice, se va Pre-ocupa indeosebi de stabilirea diagnosticului qi a pronos-

ticului patologiilor generate de noile media in diversele

sfere ale existengei sociale - politicl, economici, cultura-

li, 9i mai ales personali, trupeasci, psihici, intelectuali 9i

spirituah -, care produc grave vitimiri viegii persoanelor

gi pot chiar si modifice in mod ingrijorltor inslgi natura

umani.Numai congtientizAnd gravitatea acestei maladii care

afecteaz\ civilizagia noastri se va Putea organiza o rezis-

tengi fagl de ele; 9i numai prin aceasti rezistengi auiLiza'

torilor de media se poate declanga o scidere a ofertei din

partea celor care le produc, gi numai prin aceasti scide'

re ne vom putea gindi la o schimbare in societate care si

poatl reda comuniclrii dimensiunea cu adevlrat umani gi

spirituali ce s-a pierdut.

I

INVAZIA

,,lnvazie. DefiniEie: actiunea de pitrundere brusci si

masivi intr-o garl, cu scopul lefuirii gi cuceririi ei.

in medicini, perioadl de inceput a unei maladii,

de la instalarea primelor simptome ;ipani la perioada de stare de boall, ca atare.

Figurat: aparigie rapidl a ceea ce se extinde

pinl 1a ocuparea intregului spagiu"

(oRroLANG,Centre National des Ressources Textuelles et Lexicales)

Mediu (lat. rnediant) este un mijloc sau un interme-

diar prin care un obiect, un gand, un cuvAnt, un sune€, o

imagine etc. pot trece de la o stare la alta sau dinff-un loc

in altul. Pluralul media (lat media) este folosit de multivreme pentru a desemna marile mijloace de ffansmitere a

informagiilor: presa scrisi, radioul, televiziunea (mijloa-

cele de comunicare in masi). Expresia,,noile media' de-

semneazi mijloacele de comunicare cele mai recente, care

folosesc tehnici digitale de mare precizie datorate infor-maticii; ele sunt desemnate gi prin expresia,,media digita-le". Este vorba ln particular de calculatoare conectate intre

ele gi de derivatele lor simplificate (tablete...), ca gi de te-

lefoanele inteligente, care cumuleazi avantajele celor din

CAPTIVI iN INTERNET

urml cu cele ale telefoanelor portabile, ale aparatelor de

fotografiat, ale echipamentelor de inregistrare 9i ale echi-

pamentelor de redare a acestor inregistriri (altidati citi-toare de CD-uri, astizi cititoare de MP3-uri). Cum toate

aceste mijloace implici un ecran, se utilizeazi uneori ex-

presia,,ecrane" (dlspkj) pentru a le desemna in mod glo-bal, fapt care permite si includem aici 9i televiziunea, care

se inrudegte cu ele sau cu care aceste echipamente se inru-desc in anumite privinEe, gi la care ne vom referi de aseme-

nea in studiul nostru.

Termenul,,media" folosegte atAt la desemnarea mijloa-celor de ffansmitere, de exemplu lnternetul, cXt gi a congi-

nutului propriu-zis : siturile, blogurile, forumurile, regele-

le de socializare, jocurile on li.ne etc.

Pentru ci termenul ,,medium", la singular, are de multiyreme o conotalie foarte puternici in domeniul parapsi-

hologiei, in mod obignuit se preferi forma,,media".

COLONIALISMUL DIGITAL

Mediile digitale au invadat treptat 9i tot mai mult toate

domeniile de activitate 9i toate sferele vietii noastre, fie priva-

te, fie publice. Roberto Casati a vorbit pe aceasti temi despre

un,,colonialism digital'] no,tiune pe care a definit-o astfel:

Colonialismul digital este o ideologie care se rezumi laun simplu principiu condi,tional: ,,Daci poEi face un lucru,

atunci trebuie negregit si-l faci." DacI se poate ca un lucrusau o activitate si migreze spre digital, atunci trebuie neapi-rat si migreze intr-acolo. Colonigtii digitali folosesc toate

mijloacele penffu a inuoduce noile tehnologii in toate do-meniile viegii noastre, de la lecturi la joc, de la inviqare Ia

10

I. INVAZIA

asistengi gi luarea unei decizii, de Ia comunicare la planifica-

re, de la conservarea de obiecte la analiza medicali .Tezeco-

lonialisti este priviti ca un drept de fapt, de citre colonigti,

care o apreciazl pentru simplitatea sa: este absolut genera-

li, pentru ci se aplici oricirui obiect gi oriclrei activitiEi.l

Societatea exerciti o presiune considerabih asupra in-

divizilor, pentru a-i face si foloseasci noile media. Princi-

pala presiune este in mod evident exercitati de citre co-

merciangi, fie ci vind dispozitivele de comunicaEie, fie

conginutul lor, fie ci, atunci cdnd acest conginut est€ gratu-

it, obgin un benefi ciu secundar (publicitate, vdnzarea date'

lor personale...2). Dar chiar statele sunt puternic implicate

in rispAndirea acestor media gi contribuie la utilizarea lor

generali gi cvasi-obligatorie, introducAnd utilizarea lor in

gcoall de la cea mai fragedi vArsti gi fhcinduJe indispen-

sabile pentru diverse activitiqi administrative etc. Statele

consideri drept o datorie morah reducerea ,,fracturii di-

gitale" (in englezegte dlgltal dluide), adicitpresupusa divi-

ziune gi inegalitate lntre doui categorii de cetigeni: una,

considerati superioari, care are acces la media, 9i alta, con-

siderati inferioarl, defavoizatl, cate nu are acces la aceste

mijloace de comunicare. De aici preocuparea lor Pentru a

nu mai exista vreun colgigor de gari lipsit de ,,acoperire" in

ceea ce privegte televiziunea, lnternetul sau telefonia mo-

bili, pentru a elimina riscul creirii unei categorii de cetl-

geni defavorizagi, exclugi de la astfel de beneficii.

I Contre le colonialisme numirique. Manifeste pour continuer i lire,

A]bin Michel, Paris,2QL3,p. 16.2 A se vedea M. HeurrrBurur qi D. Y6tf;^, Les addictions i' In'

temet. De lbnnui ,) la dependance, Payot & Rivage, Paris, 2014, pp.

165-187, care affag atenqia asupra rispunderii comerciangilor in ce pri-ve;te ciber-dependenga gi exploatarea acestei dependenge.

11

CAPTIVI iN INTERNET

Lapresiunile economice gi politice precedenre se adau-

gI o presiune sociah, formari si intretinutl chiar de indi-vizl frecare,penrru a nu se simti complexat, se simte obli-gat si posede nu numai toate mijloacele de informare inmasi, ci gi cele mai recente aparate pentru accesarea lor.Media si instrumentele aferente au devenit nu doar mij-loace 9i semne ale integririi in comunitate 9i ale niveluluide apartenenti la ea, dar si obiecte care oferl sentimentulvalorii sociale gi al propriei valori.

TELEYIZIUNEA

Televiziunea apartine categoriei de media moderne,dar ea nu mai face parte propriu-zis din categoria noilormedia (in pofida inaltei rezoluEii la care tehnica digiralni-a permis sI ajungi), de yreme ce a trecut deja mai multde o jumitate de secol de cAnd a inceput rlspAndirea ei,iar acum televizorul face parte din mobilierul locuingelordin intreaga lume, inclusiv cele mai sirace. Fie ci e yor-ba de America, fie ci e yorba de Franta, in mai mult de

99o/o dintrelocuinge existi cel pugin un teleyizor; in Afri-ca, un continent defavorizat din punct de vedere econo-mic, acest procent se ridici la 85o/o.inmulte case, pe lAngitelevizorul care ttofleazi in living, mai existi unul sau maimulte receptoare, in dormitor sau in camerele copiilor.l

Putini sunt cei care rezisri gi decid si nu aibi televizortn casa lor; in general, fac parte din straturile socio-cultu-rale eleyate, gi procedeazi asa din ratiuni religioase, inte-lectuale sau cuhurale - legate mai ales de grija de a-gi feri

I in Statele Unite, gari de referinti, pentru ci esre inrotdeauna cu unpas inainte, 80% dintre locuinte posedl cel puEin trei relevizoare, si maimult de 70o/o dintre copiii de peste 8 ani au un televizor in ."-.r" io..

I2

I. INVAZIA

copiii de exemple 9i influenge rele, de ocazli care provoa-

ci neglijarea indatoririlor gcolare gi lipsirea lor de activi-

tlgi recreadve de naturi culturali sau sociali mai elevati.

Acegtia insl par indivizi marginali.l in cele mai multe fa-

milii, dimpotrivl, televizorul rimAne pornit de dimineaEi

pAni seara, 9i chiar daci nu se uiti intotdeauna cineva la

el, este un permanent fundal al vie;ii de acasi.2

in g.neral, timpul efectiv petrecut in faga televizorului

este considerabil. Cel mai asiduu public telespectdtor se

afll in Orientul Mijlociu, cu4 oregi 55 minute pe zi, urmat

de cel din America de Nord (h a7); europenii se aflI laegalitate cu africanii (3 h 48 ;i 3 h O), urmagi de locuitoriidin America Latini (3 h 30) 9i din Asia-Pacifrc (2h45).3

Televiziuneaocupio parte importanti din zilele gi nop-

qile pensionarilor gi ale celor care nu fucreazi.,dar gi din ce-

le ale adulgilor activi sau ale copiilor inainte de a merge Ia

gcoali gi ln timpul gcolarizlrii. in ceea ce-i priveqte pe aceg-

tia din urml, studiile arati cI ei petrec in ansamblu mai

mult timp in fa;a televizorului decAt cu profesorii, gi chiar

decit cu piringii lor (adicl interacgionAnd cu ei).

Televiziunea este un mod ieftin gi laindemAnl depetrece-

re 9i umplere a timpului. Multe persoane au ajuns dependen-

te. A devenit din ce in ce mai greu si-i smulgipe copii din fa-

ga ecranului fard, caei si se revolte, sI protesteze 9i si gipe.

l Este vorba cel mai adesea de familii care, in afara faptului ci au inal-te exigenEe morale, culturale gi educative, sunt suficient de instirite pen-tru a oferi copiilor activitigi diversificare qi organizate.

2 intre abqinere totali qi omniprezengi, existi, evident, trepte. Ca re-

guli g.nerall, cu cAt nivelul socio-cultuirl este mai inalt, cu atit timpuld".*punere.ste mai redus, proporgional cu capacitatea financiari si, maiales, cu aptitudinea culturali de a iniocui televizorul cu aite activitlgi care

gin de culruri sau de petrecerea timpului liber. Invers, absenga unei alter-native intiregte pozitia televizorului.

3 Statisrici din anul 20 1 2.

13