CAPITULATIILE MOLDOVE1

CU

POA RTA OTOMANA

STUDIEJ ISTORIC

DE

CONST. GIURESCUPROFESOR

BUCURE$T1lint% de Arte Graf1ce CAROL GOBL S..sor I. St. RasIdescu

16, Strada Doamnel, 16

1908. 20.981

CAPITULATEE MOLDOVEI

CU

POARTA OTOMANA

STUDIU ISTORIC

DE

CONST. GIURESCUPROFESOR

---"\-.V4,ki_V-N-'....0

BUCURE$T1lostIt. de Arte Grance t AROL Geol3L S-sor I. St. Rastdessu

16, Strada Doamnel, 16

1908. WSW.

CAPITULATI1LE MOLDOVEICu

P 0 A RTA OTOMANA

I.

Tractaturile vechi ce au avut Moldova cu PoartqOtomaniceasca" este titlul unei scrieri, publicata deMihail Kogalniceanu In Arhiva Romaneasca, care cu-prinde o scurta expunere a legaturilor Moldovei cuTurcii, pana la numirea ca Domn a lui Nicolae Ma-vrocorclat [1709], scriere, pe care el o aflase la sfarsi-tul unei cepii a letopisetului lui Neculcea, cu indicatia:Din izvoadile rNposatului Nicolai Costin, care au fostve! logofht" (1). Intr'o alta forma, pastrata in o con-dica a lui C. Negruti, povestirea imbratisa si epocaFanariotilor, ceca ce a silit pe editor ca partea dinurma, privitoare la sec. XVIII, publicata tot atuncica continuare la cea dintaiu, sa o atribue unui autormai nou (2).

Teodor Codrescu tiparind-o din nou peste cativa aniin Uricariul, a intitulat-o Autonomia Moldovei, dupa

(9 Arhiva RomaneascA, [1845] vol. .11, 347-64. Editia 2-a din1862, II, 263 i nun.

(9) Ibid. ed. 2, 273, n.

4

un scriitor pamântean din al i8-lea veac" (t) fära saaminteasca nimic despre autor, desi cunostea editiu-nea anterioarä. In Letopisete [ed. a 2-a] Kogalniceanuo publica apoi Inca ()data dupa manuscriptul originalal vornicului Alecu Beldiman, care prezintà, fata detextul din Archiva Romäneasca, unele deosebiri deforma (2).

Insemnatatea acestei scrieri consta in aceea ca estesingura care ne-a pastrat in intregime cuprinsul hati-serifului dat de Sultan lui Bogdan III, cu prilejul in-chinarii la Turci, prin care se regulau raporturile tariiCu puterea suzeranà si i se garantau anumite privilegii.Cu toata importanta sa din acest punct de vedere, scrie-rea aceasta atribuita lui Nicolae Costin n'a fost Incasupusa unei cercetari mai atente si mai amanuntite.Conditiunile in cari ni s'a transmis, raportul ei cu cele-lake scrieri istorice ale presupusului autor, sursele dincari au fost culese informatiunile pe cari se intemeiazasi imprejurarile in cari a fost alcatuita, sunt chestiunide limpezirea carora atarna neaparat si valoarea caretrebue sa i se atribue ca izvor istoric.

I) Dintre cele 3 manuscripte intrebuintate de Kogal-niceanu, se cunosc pána acum doua si anume acela allui Beldiman si Condica lui Negruti, aflate astazi in po-sesiunea Academiei Romane. In cel dintaiu (3) Trac-taturile" sunt intercalate intre mai multe scrieri dinanii 1821-1824, in ordinea urmatoare : 1) Tragodia,2) Talmacirea caimelii lui Vogoride, 3) Jurnalul mer-gerei Boerilor deputati la Tarigrad, 4) Tractaturile,si 5) Stihurile facute in Tazlau... in 1824, Aprilie 20.

(9 Vol. IV aparut in 1857, p.225, i separat In bropra: Au-tonomia Moldovei i actele de cessiunea Bucovinei cu demar-catiunea el. Iai, 1856.

Vol. III, 450 Si urm. De astadata avea urmatorul titlu:Tractaturile prin cari s'au lnchinat tara de catre Bogdan VV.domn al Moldaviei, imparatind Sultan Baiazet II.

Mss. 336.

5

Condica lui Negruti e), scrisa cam pe la 1830, cu-prinde la inceput Tractaturile" dupa care urmeazaapoi diferite celpii de acte din anii 1802-1803, 1821-22,S i 1827-28.

In nici unul din aceste manuscripte dupa cum sevede destul de tdrzii nu exista insa vre o insem-nare in privinta autorului. Pe de alta parte in

amandouapovestirea este dusa 'Ana la sfarsitul secoluluial XVIII-lea.

In prima sa editiune Kogalniceanu spuneà ca parteape care el o atribue lui Nicolae Costin o aflase la sfár-situl unei còpii a letopisetului lui Neculcea, unde purtatitlu Din izvoadele raposatului Nicolai Costin ce aufost vel logoffit" (2). Manuscriptul acesta, aflat peatunci in posesiunea profesorului I. Albinet, fusesescris In 1804: Acest letopiset a tarai Moldovei, carelese incepe dela domnia lui Dabija Vvoda si merge panaJa domnia a 2-a lui Constantin Vvod Mavrocordat l'amfacut cu toata cheltuiala eu Iordachi Sion biv porosnichalm. in zilele prea luminatului i inaltatului DomnConstantin Alexandru Muruz Vvoda, in al doilea ana inaltatei sale domnii, intru a doa domnie a Marii Salein Moldova. In anii dela zidirea lumii 7313, iara delamantuirea lumii 1804, in luna lui Sept. 30" (e).

Editorul scapa insä. din vedere sa observe, daca siTractaturile" cari urmau dupa Neculcea, erau scrisede aceasi maul si in acelas timp and se copiase le-topisetul, sau dacd nu cum va fusesera transcrise acolomai tarziu pe filele dela sfarsit ramase Inca albe, ceeace se intampla de multe ori. Pentru a stabili vechimeaacestei còpii astazi necunoscuta lamurirea ar fifost pretioasa.

Mss. 333.Arh. Rorn. H, p.273 n.

(2) Letopisete, ed. I, lista manuscriptelor dela sfars.it.

6

Cunoastem in schimb un alt manuscript, gratie caruialacuna aceasta poate fi inteo oarecare masura implinita:este manuscriptul lui Antohie Sion, fiul lui Iordache,inceput la 6 Februarie 1804 terminat la 14 Septem-vrie acelas an, care cuprinde ca si acela al tatalui sau,pe Neculcea, urmat la sfarsit de scrierea care ne in-tereseaza, avand in loc de titlu aceeasi indicatie : Dinizvoadele raposatului Nicolai Costin" (1). Pe vrerneacand isi sera manuscriptul, Antohie se gasia inca incasa parinteasca, fiind in varsta abia de 16 ani (2). Inasemenea imprejurari trebue sa admitem ca manuscrip-tul necunoscut al lui Iordache Sion, inceput la 30 Sep-temvrie 1804, a fost transcris sau dupa acela al fiului sau,ispravit cu cateva zile mai inainte 114 Septemvrieb saudup. manuscriptul cel vechiu, de care acesta se fo-losise. In amandoud ipotezele, fie ca. unul este copiaceluilalt, ori amandoua reproduse independent dupaacelas original, identitatea lor este, cred, aproape si-gura. Concluziunile la cari vom ajunge examinandmanuscriptul lui Antohie, se pot prin urmare aplica,cu toata probabilitatea i manuscriptului, astazi necu-noscut, al tatalui sau. Dar la Antohie Sion scrierea a-ceasta are o forma cu totul deosebita de aceia din edi-tiunile de pana acum, din care cauza o reproduc aciin intregime :

Din izvoadile rapousatului Nicolai Costin6-au fost vel Logofeit.

Moldovenii dinteúnceput au fost un norod slobodnesupus, stApanit numai de domnii sai cei insusi

st4dnitori, pe cari li alegea norodul intocmai dupapravilele si obi6aiurile sali.

(i) I. Bianu, Catalogul manuscriptelor romanesti, No. 114.(2) G. Ghibanescu, O vizita la Bratesti si familia Sionestilor

publ. In ziarul Romanul; v. No. din 4 Iunie 1887.

7

Acesti domni cea mai mare datorie cunostea a pAzIpravelile cele temelnici a pdmantului. La gasta mdr-turisdsc inchierile si legdturile de paci ce au flcutcu Lesii i cu alti stApftniri vecini, rdzboaile celivestite si sAngerati ce au avut uni ori Cu Leii, alteoii cu Ungurii i cu Turcii insus, precum Cronicariide prin pregiur si leatopisetul Moldovii adeveresc.!Cromer, Istvanfie i Stricofschi, Cronicari lesdstij. SimAcar cd Moldova adeasi ori era cAlcatä de megiesiisdi, dar nu s'au ldsat de a nu sd apdrà cu ostile sali,pand la anul 1412, prccum scrie leatopisetul Moldovii.lar atuncea sldbind de rdzboaile celi deasi cu carirnegiesii sd silia sä o supui au hotArdt sd-si caute unapArAtoriu puternic, cari sl o apire de vrAjmasi im-prekurasi. Si fiindcd intru acea vremi Turcii prin iz-bdnzile ce fdcea in toate pArtile i ld(r)girea biruin-Idlor sd aratà cei mai puternici i ingrozisa pe totiInegie§Ai, rdcändu sA si cu Moldova vecini, BogdanVi-rodd [precum scrie leatopisdtul Moldovii], pre in-vd.lAtura tdtdni-sdu lui Stefan Wod, cu sfatul si pri-mirea a tot neamul, au trimis sol la Sultan Baiazit,impAratul turcesc, cdtiva bojari cu Tdutul vel logofdt,ca sd inchine tara la Turci, ardtdnd si tocmelile cucari norodul vria sd s[Alsupue supt apdrarea sa. Soliiau fost primiti Cu toatd -cinstea ce [fli sd cdclia, si auprimit toate legd.turile fdrd. cea mai micd impotrivire,intdrind i cu un hatisdrif dat Tdutului logofdt.

Legaturlle celi rimite ci had rite de imparatulsint [sic] acestea:

Poarta cunoaste pe Moldova de pdmAnt slobods,i nesupus.

Legea crestiniascd cari sd tine in Moldova sd.nu fie niciodatä cdlcatä sau stricatd si sd aibd slobodibesdricile ca si mai inainte.

8

Poarta sd indatoreasti sd apire pe Moldova detoti cei ce ar putea sd o calci sä o pdzeascdstarea cari au fost mai inainte si sd nu lasi ca sdsd facd niciodatd cea mai micd despdrtire, sau cAl-cari [leatopisetul Moldovii].

Moldova sd s[ä] stApdniascd dupd pravelile sali,fdrd sd sä amestice Poarta cat de putin.

Domnii sa sd aliaga de norod i sd sd intdriascddela Poartd, ca sd stdpaniascd in cat vor trdivor purtà cu cdzuta supunire.

Domnii Moldovii sd fie slobozi a tinià oaste cucheltuiala lor, pdmânteni sau strAini, pAn la 20.000,precum le va pldcia.

Moldovenii sd poatd cumpArà o casd la Tarigrad,si sá o aibl pentru sdderea capichehdilor, la cari sd.poatd faci si bisdricd.

Turcii sd nu poatd cumpdra pdmanturi in Mol-dova, nici sd s[d] asdzi, nici sd facd giamii, nici in-teun chip.

Pentru semni de supunire, Moldova sd trimiatdpe tot anul la Tarigrad cu doi boeri patru mii gaI-beni turcesti, patru zdci si patru zdci epi fa-tdtoari, cu numi de peche, adicà dar.

io. La vremi de rdzboiu domnul Moldovii dupdporunca ce va lua dela Poartd sd fie agiutor cu os-tile Moldovii in slujba impArdteascd.

Aceste sint legAturile cu care strdmosii nostri s'auinchinat la Poartd.

Aceste ponturi cu hatisdriful au fost foarte pdzitepdn[d] in vremea craiului lesdsc Ion Sobetchi, carile laanul 1686 intorcandu-sd dela o bdtai ce avusd cu 'Mardisi trecand prin Esi au cerut sd-1 vazi si aprins fiindde urd mari ce avia asupra Turcilor, l'au ars in mij-locul tdrgului, zicand cd. Moldova nu ari mai multtrebuintd de acel hatisdrif nebun de nemic, si cd Lesiivor fi de ajuns sd o apire de Turci [Acest hatisdrif

9

de ar fi Cu putintd Moldovii a cercetà condicile Portiiturcesti Far gdsi neapdrat!.

Legdturile cuprinsi in hAtisdriful de mai sus ardtatau fost foarte pdzite de cdtre Poartd. On la anul

153o[dupdcum scrie leatopisetull, iar atuncea Sultan Su-leiman, ce era impArat simet si biruitor, nebdgändsamd de legAturile hatisdrifului au hotdrät sd facd peMoldova birnicd si in loc de patru mii galbeni, caripldtea tara pe an la visteriia impArdteascd, cu numide peschis, dupd legdturile intdrite dela Poartd, aucerut 10.000 galbeni, cu numi de haraclu si incd maimult au vrut sd indatoriascd pe Domnii Moldovii cala fiiste cari trei ani sd margd singuri la Tarigradca sd ardte a lor supunire.

A6asta atftta de mutt au turburat pe Petru WodRaris de n'au putut sd. suferi mai mult si ca sd nu-sd pricinuiaiscd vre o ticdlosie pdmAntului, au fugitin Tara Unguriascd si n'au primi sd. fie birnic. Aòastaau dat pricind impAratului turcesc de au intratosti in Moldova cu mari vrdjmdsie. Toatd tara s'auspdimäntat de a6astä primejdie i s'au bejänit prinlocuri pustii i prin munti, undi socotind cd nu vorputea sä. scapi au hotdrAt sd facd paci. Si asa cu totiiau trimis soli la Sultan Suleiman, carili ajunsdsi inSue.iavd, ca sä.-1 aducd la milostivire. Nici n'au gAnditsolii milostivirea cu cari au fost primiti de Sultanul,cd indatd au trimis strasnice poronci cdtrd Pasii sdi,cari prAdà tara cu nemilostivire. Ce incd printeunnou hAtisdrif au intdrit toate legAturile acelui de maiinainte hatisdrif a lui Sultan Baiazit. Dupd legdturilede mai inainte Moldovenii au fost slobozi a-s aleagiDomnu lor. Deci cu priimirea i cu sfat unit a tuturorde- opte au ales pe Alexandru Wod Domn si Faitpus in scaon, cari s'au intdrit indatd si de Sultanul..

Dup. aeasta Moldovenii n'au fost mai mult supdratidela Poartd, pAn(d) in vremea lui Petru Vd. Schioput

10

anul 1584 in zilele lui Sultan Murat al treile. Iaratuncea Poarta alcand piste asdzdmAnturi au adaossasd mil galbeni pe längd peche, numindu 1 hara6lprecum scrie leatopisdtul]. Petru Vd, neputand primisä sd facd incepdtor cdlcdrii legdturitor, n'au primit,ce au fugit in Tara Nemtascd, ca sd scape de urgíaTurcilor.

Dupä fuga acestui Domnu Poarta cdtcdnd asäzämän-urile au fAcut Domn pe un Aron, cari fiind sträin si

c u totul dat spre implinirea interesurilor Porii, fdrAa bägà-'n seamd pe norod au iscdlit la toate legätu-Tile cu 4ari Turcii au vrut sä insärcineza pe norod

pe tat-A. Pre largu aratd leatopisdtul tärii tirdniianelegmirea acestuia. In vremea acestuia la anu

1590 au luat Turcii in stdpanirea lor cetate[a] Ti-hinea, ce era a Moldovii, cu tinutu de prinpregiur,

-cAlcdnd asäzämä'nturile.Dup. domniia acestui Domn, norodul s'au cutundat

lu ticdlosie si din cumplirile acestui tiran n'au pututsd-si vie in fire in vremea a 14 Domni, unii alesi denorod i altii trimisi de Poartd si nu s'au räsuflat panla anul 1643 in vremea lui Vasili Vkod, cari fiindcu o minte mari si rard, macar ca era dela Poartäfäcut, din anul cel dintdi a domniei sali au usuratnorodul, au mäntuit pre toti de opte si au socotitsd isprävascd ca sä aibd norodul iaräs obiceiurileaceli vechi si sd-si afli dreptdtile si pravelile sali, cari-din pricina rdutAtii unora din Domni si din nesälintaaltora et-A sä s[d] stângA in veci. Si au trimis ca säjdluiascä impdratului pentru strAmbdtätile 6-au trasnorodul impotriva asIzAmAntufilor leg-ate.

Sultan Mehmet ce erà atuncea impArat au ascultatcu milostivire jalobile lor ; au hotärdt a nu schirnbanemic din legdturile intärite de acei mai inainte declInsul impdrati, intdrind si el insusi Cu un hatisärifnumai la pont al noulea au schimbat, adicd peschesul

l'au numit bir, adaogänd suma de zäci mii galbeanipe an, rädicand oimii i epile ce cuprindea in cele-lake doa hatisärifuri.

Toate aceste i alti bunätäti é-au fäcut acest Domnuau inbielsugat tara si o au implut de oameni si s'aunumit domnia sa fericitä, domnind cu paci 15 ani päns'au pornit vrajbA intre Tätaräi din Bugiag, precumpre largul scrie leatopisätul, din cari s'au fäcut pradäsi robie tärii, fäcand indestulä räsipA täräi. Toate celihotäräte prin hätisärif s'au päzit neclintit in vremeaA cinci domni moldoveni e-au domnit unul dupA altu-pän la domniia DucAi Vvod. lar acest Domn intämlpländu-s[Aj sä nu fie pläcut impäratului l'au scos dindomnie si au ränduit in loc pe un lije, om slab si cutotul dat spre interes.

ln vremea acestuia la anul 1688, impotriva hatisA-rifului au deosäbit Turcii -de Moldova tärgul Reaniicu tot locul den pregiur, unde au fäcut si o giamie.Dintr'aeiastä vremi rälile urmäri s'au imultit i Poartane mai aducändu-s aminte de legäturile hatisärifurilorau inceput vederat a cälca legäturile. Tara de cernergea mai mult au inceput a fi asupritä i cgIcatäsupt fel de fel de pricini, fl.rà sä mai fie socotitä.

Birul a fost atat de adAogit, beilicurile atat de in-multite si nevoile atat de mari, in cat cä läcuitorii nemai putänd ca sä sufere s'au imprästiat i s'au ase-zat in Tara Lesascä si in Tara Unguriascä. Si aCastaiaste pricina cea adeväratri de cari s'au pustiit acestpAmänt.

Poarta n'au läsat altä mängäeri norodului de cataleagire Domnilor. Marturi Duca Vvod, PetrRaico,Antonie Ros[e]t, Constantin Cantemir i Mihai Raco-vitä, cari s'au ales de norod. Si apoi supärändu-säPoarta pe Mihai Vvod l'au mazilit si au ränduit Domnpe Nicolai Mavrocordat, grec.

[Acad. Rom. Mss.

12

Copia Tractatutilor" din manuscriptul lui AntohieSion fiind diferitA de aceia din manuscriptul tatAluisAu, publicatA in Arhiva RomaneascA, ar urma O.cele 2 manuscripte, presupuse ca identice, sA fie inrealitate deosebite. AcestA aparenta contrazicere cred'mg cA s'ar putea explica astfel. Textul publicat deKogAlniceanu nu este, cum spune el, cel din ma-nuscriptul lui Iordache Sion, din care a luat numaistirile folosite In note despre autor si intindereapovestirii atribuite lui, ci acela mai desvoltat din con-dica lui Negruti (1). Reproducand insa varianta ceamai completA, editorul nu numai el n'a arAtat si deo-sebirile dintre ele, dar prin lAmurirea cA n'a luat dincondica lui Negruti de cat continuarea dela 1709inainte, a lAsat chiar sA se inteleagA cA in partea an-terioarA ele ar fi fost identice.

Comparand textul din mss. Sion cu cele douA pu-blicate de KogAlniceanu, se constatA usor cA cel din-taiu reprezintA forma cea mat veche a acestei scrieri,modernisatd si amplificatg. in celelalte. Cuvintele maiarhaice au fost inlocuite pe alocuri cu neologisme:domn cu principe ; pAmant, tarA cu principat ; in-cheiere, pont, legAturA, asAzAmant si hatisArif cu trac-tat ; soli, solie cu deputati deputAtie; pont cu cap ;Tara UngureascA cu Transilvania.

AmplificArile, foarte numeroase, au forma unei ade-vArate prelucrAri ; in general ele sunt insA mai multde cuvinte de cát de idei. Un exemplu va arAta deo-sebirile :

(1) In aceasta condicd sunt insd ,s,i unele notite marginate earllipsesc la KogAlniceanu, ceeace ne facem sd presupunem cdNegruti nu i-a dat chiar condica lui, ci pe aceia de care seservise el.

Xsa. Sion

fiindcd lntruacea vremi .Turciiprin izbandile ce fd-cea In toate pArtilesi lArgirea biruin-telor se ardtA ceimai puternici si In-grozise pe toti me-

fAcandu-secu Moldova vecini,Bogdan VodA, [pre-cum scrie leatopisd-tul Moldovii] pre In-vdtAtura tAtAni-sdului Sjefan Vvod....au trimis sol la Sul-tan Baiazit.

Beldiman[ed. din Letopisetej

III; 455]

Stiut este de toilcei ce au cea maimica stiinta a isto-rid cd Intru aceavreme izbdnzele celeminunate, cari M-euse In toate pdr-tile si prin biruinte-le cele rasuncitoare,cari necontenit ccis-tigau asufira veci-nilor tor, se ardtaucel mai puternic no-rod, care fitcea sanasca in inimile tu-furor groaza armie-lor sale. Deci Wan-du-sd si cu Moldovavecind,prin locurilece luase ca pu tercaarmelor, lifoldove-nii trebuiais neapa-rat sel cattle cacastige ocrotire faparare lor. Asadar principul Bog-dan, care dotnneaatuncea cu cea deobste primire a totneamul, au trimiso deputatie la Sul-tan Baiazet al aoileaimparatul turcesc,din boierii pamtin-tuhsi".

Exista totui§i o desvoltare mai insemnata §i anumeprada tarii de catre Mari in timpul lui Vasile Lupu,amintita numai in copia Sion prin cuvintele : S'aupornit vrajba Intre Tatarai din Bugiag, precum pre

13

Condica lui[ed. din Arh. Rom].

Shut e de toti ceice au cea mai micastiinta a istoriei cdIntru acele vremi,Turcii prin izbAn-dirile cele minunate,cari fAcuse In toatepArtile i prin bi-ruintele cele rasu-nittoare, cari necon-genii castigais asu-pra vecinilor lor, searAtau cel mai pu-ternic norod, carefaced set nasca in ini-mile tuturor groa.zaarmelor sale. Decifdandu-sd Cu noivecini, prin locurilece luase ca armelesale, Moldovenii tre-buiaiu negresit sdcaute ca sa cdstigeaparare acope-ritmdnt lor si asaBogdan-VodA, caredomnea atunci,cea de obste pritnirea tot neansul, au tri-mis la Sultan Baia-zit al doilea,ratul turcesc,cati-vaboeri a panscintului.

14.

largul serie leatopisktul, din cari s'au fAcut pradd sirobie rii, fdcand Indestulä rdsipd tdrii" ,si povestitlpe larg dup. Miron Costin (1) In copia Beldiman [ceadin condica lui Negruti fiind numai o reproducere aacestia si nu o variantd).

Scrierea atribuitd lui Nicolae Costin s'a pdstrat deciin 2 variante : una mai veche transmisd de manuscrip-tele Sionestilor si o prelucrare mai noud, modernisatd,amplificatd i intregitd si cu evenimente din sec-XVIII, cuprinsd in manuscriptul lui Alecu Beldiman,de pe la 1824 25 si còpiile sale.

Exatninand insä cu atentiune manuscriptul lui An-tohie Sion, se observd cu usurintd cd scrierea delaurmä n'a fost copiatä tot in 18o4, cel putin in acelastimp cu letopisetul lui Neculcea, ci mai tarziu. Ca-racterul de lucrare terminatd pe care il are manus-criptul, odatd cu sfarsitul cronicei lui Neculcea, dupdcum resultd din insemndrile si versurile autorului (2),.precum i deosebirea de scriere, constituesc in aceastdprivintd argumente decisive.

Din aceste observatiuni se desprind urmdtoarele-conclusiuni :

Tractaturile" atribuite lui Nicolae Costin nu s'auconservat in nici unul din manuscriptele cari cuprindlucrdri de-ale acestuia ;

Cea mai veche copie cari ni le a transmis este:posterioard anului 1804.

Ea n'a fost reprodusd din originalul dupd care Sio-nestil si au copiat manuscriptele, ci a fost luatd de aiurea.

Letop. I, 318-20.(2) Fevr. 6 am Inceput a serie, SAptv. 14 am sfcir,sit acest

leatopisdt de scris. A. S." Si mai cu seamä versurile delaurmd:

Ea pre ccit scris Pam gitsiterrata Pam i izvodit.

11Iss. 114 cf. Catalogul p. 263..

SA examinAm acum aceastA scriere in comparatieCu lucrArile istorice cunoscute ale lui Nicolae Costin,si in special cu Letopisetul sAu, care incepe dela fa-cerea lumei si merge panA. la 16o1. Fondul Tracta-turilor" Il formeazA cuprinsul hatiserifului dat de Ba-iazet, logofAtului TAutul, cánd s'a fAcut supunerea petimpul lui Bogdan III, si apoi reinoirea lui de cAtre-Soliman, dupA alungarea lui Rares, si de catre Ma-homet IV, la inceputul domniei lui Vasile Lupu. De-spre un asemenea hatiserif Nicolae Costin n'are nicio cunostintA ; toata partea privitoare la imprejurArilesi conditiunile in cari *s'a fä'cut inchinarea el o re-produce textual din cronica lui Ureche, cu exceptiaa 2 MiCi §i neinsemnate modifican i despre cari va fivorba mai departe. DupA sfatul pe care Stefan eelMare it dAduse pe patul de moarte fiului sAu, ca sainchine tara Turcilor, acesta trimite pe logorAtul Tdu-tul ca sA indeplineascA actul de supunere i sA duclbirul, in valoare de io pungi. De bucurie Sultanula daruit acei bani solului, cu cari el a zidit apoi ohisericA in satul I3àlilestii (1). In aceastA traditiune nuse vorbeste dui:a cum vedem nimic despre hati-seriful dat lui TAutul, care formeazA tocmai partea_esentialä a Tractaturilor". Cu atät mai putin puteàvorbi Nicolae Costin de o reconfirmare a lui in 1538.Presupunerea ea cronicarul ar fi putut dobandi aceste.informatiuni mai tärziu, dupA ce 'si .redactase letopi-setul, ceeace l'ar fi si determinat sä alcAtuiascA oscriere deosebitA, trebue inlAturatA pentru urmAtoarele-motive :

a) Nicolae CoStin scris cronica tocmai cAtre

()) Letop. I, p. 179.

15

16

sfarsitul vietei [ca vel logofat intre 1710 1712], dupace 'si adunase intreg materialul (1).

b) Daca dup. moartea luí, Tractaturile" s'ar fi ga-sit intre hartiile sale, copiate toate din ordinul lui Ni-colae Mavrocordat, este foarte probabil cä si ele arfi fost reproduse, sau cel putin mentionate in vreunuldin numeroasele manuscripte fAcute atunci.

Comparand acum intre ele connote din leto-pisetul lui N. Costin i scrierea care i se atribue, con-statam o mare deosebire. Cauzele expeditiunei SuIta-nului Soliman contra lui Rares, ca i intreaga desfasu-rare a rasboiului, urcarea tributului mai intaiu in 1541

apoi in domnia lui Petru Schiopul, sunt povestiteCu totul diferit in cele 2 scrieri (2).

In sfarsit, impotriva paternitatii lui N. Costin, trebueadus i faptul cà scrierea aceasta, dela inceput panala sfarsit, este plina de erori grosolane, pe caritatul cronicar nu le-ar fi putut savarsì. Asa s. ex. ex-peditia lui Soliman s'a facut in 1530; in locul lui Ra-re§ este numit Alexandru ; Petru Schiopul a parasittara in 1584; Aron domnea in 1590, cand s'a luat Ben-derul (3); Vasile Lupu se urea pe tron in 1643 si adomnit 15 ani ; in timpul lui, tributul a fost de io.000de galbeni ; Targul Renii s'a luat de Turci in 1688;

Duca, Petriceicu, Ruset.au fost Domni alesi de tara, etc.Este sigur ca asemenea lucruri n'au putut fi scrisede Nicolae Costin ; a starui mai mult asupra acestuipunct, insemneaza a demonstrà evidenta.

III) Daca nu putem constata nici cea mai mica ase-manare intre letopisetul lui Nicolae Costin i Trac-taturile" cari i se atribue, gasim, in schimb, o deplina

(1) Vezi, Const. Giurescu, Contributiuni la studiul cronicilorrnoldoyene, In Analele Academiei Rornanc ser. 2, y...XXX, 283-4.

(3) Letop. I, 194, n. 3, i97, n. I 472.(3) Toate aceste date sunt arAtate exact la N. Costin. Letop.

1, 194 i n. 3, 197 i urm., 472, 473.

concordant,A intre acestea si scrierile lui Dimitrie Can-temir. Numeroase stiri sunt cu sigurantä imprumutatedin Istoria Imperiului Otoman i Descrierea Moldovei.Astfel, cererea de sporire a peschesului si transforma-rea lui in haraciu, (*Acura' sub Rams, obligatiunea im-pusg tot atunci Domnului de a se duce la fiecare trei ani-la Constantinopol i refuzul sal.' de a se supune, fu-gind in Ardeal, luarea Benderului de Turci sub PetruAron si arderea de care Sobieski la Iasi in 1686 ahatiserifului dat lui Tlutul, sunt in mod neindoelnicluate din aceste scrieri, deoarece nu se afil nicAeriaiurea (1).

(I) Istoria Imperiului Otoman, trad. de I. Hodos, ed. Acad.Rom. I, 273 II. 37; Descrierea Moldovei, 10, 14, 15, 47. Pentrua Invedera si mai bine Imprumutul, reproduc ad t pasagiul in caree vorba de sporirea peschesului sub Rares:

Isl. Imp. Ot.P 275, n

Turcii s'au si tinut de ace-ste conditiuni cu toatA punc-tualitatea pana pe timpul luiPetru Rares, Sub domnia a-cestuia au Inceput a cere unbaragiu, adecl o summd maimare sub titlu de tributpretinserA Incd de la prin-cipe, ca cel putin odatd Intrei ani sd meargd a-si faceinchindciunile sale la pragulsublimei Porti. Petru refuzAcu indignare aceste inovati-uni umilitoare, i pentru casd nu figureze sub numelesdu calamitAtile ce poate arurma de aci pentru tara, ela abdicat la tron si s'a retras

17

Tractaturile.

LegAturile cuprinsi In ha-tisdriful de mai sus ardtat aufost foarte päzite de cAtrePoartd pan la anul 1530 [dupdcum scrie leatopisetul] iaratuncea Sultan Suleiman ceera Inparat simet si biruitor,nebAgand sarnd de legAturilehatisdrifului au hotdrAt sdfacd pe Moldova birnicd siloc de patru mii galbeni, caripldtea tara pe an la visteriiaInpArAtiascd, cu numi de pes-chis, dup. legdturile Intdritede la PoartA, au cerut to.000galbeni, cu numi de haraimsi Ina mai mult au vrut sdindatoriascA pe Domnii Mol-dovii ca la fiiste cari trei anisd margA singuri la Tarigradca sd arate a lor supunire.

Keasta atata de mult au2

18

Chiar alcdtuirea -pretinsului hatiserif dela 1512, inpunctele lui principale cel putin, se intemeiazd iardsiaproape numai pe informatiuni imprumutate din ace-leasi surse. Traditiunea despre existenta unui hatiserifdat cu prilejul inchindrii, reconfirmat In urrnd si pl-strat in arhivele Moldovei pana pe timpul lui Sobieski,precum si stirea cd tributul a avut la inceput carac-terul unui pesches sau dar, si cä era de 4.000 de gal-beni, 40 de iepe fadtoare si 40 de soimi, le intalninipentru prima oard la Cantemir si numai la el (1).

De asemenea punctele privitoare la recunoastereaMoldovei de pdmant slobod si nesupus la libertateareligioasd si libera carmuire internd dupd vechile pra-vile, fdrd nici un amestec din partea Portei (2), la in-gdduirea acordatd de a cumpAra sau construì casd la

la Ciceu, un oras in Transil- turburat pe Petru Vvod Ra-vania." ris de n'au putut sA suferi

mai mult si ca sl nu sA pri-cinuiascA vre-o ticAlosie pA-mAntului au fugit In tara un-gureascl si n'au priimit s&fie birnic. Aeasta au dat pri-cinA 1npAratului turcesc deau Intrat cu osti in Moldova.cu mari vrAjmAsie."

(1) Ist. Imp. Ot. I, 98 n. Io cf. 271 n. 35, 273 n. 37, 274. Deo-sebirea este numai cA numArul soimilor odatA cste arAtat cafiind 20 [I, 93 n. 101 iar alte ori 24 [271 n. 35, 273 .n. 371.

(1 Chiar nici Turcii Insisi nu cutezA a negA ca Moldova li:s'a supus numai ca tributará Intre nenumArate alte privile-giuri ce se acordau Moldovenilor... acesta a fost cel mai In-semnat... c4 Moldova de bunA voie si neconstrAnsA de nimenia oferit supunerea sa imperiului otoman si chiar pentru aceiavoin ta Sultanului este ca toate bisericele lor, riturile reli-gioase si legile tdrii, neatinse sA rAmAnA [Ist. imp. Ot. I, 275,n. 40].

19

Tarigrad si a ridica acolo o biserica (1), la obligatiu-nea Domnilor de a asista pe Sultan cu armata (2), saula interdictiunea Turcilor ca sa cumpere pamanturi,sa se stabileasca ori sa ridice geamii in Moldova (2),sunt luate tot din Cantemir.

Domnia pe viata si libera alegere de catre popora Domnilor, impreuna cu dreptul acestora de a sineo armata de 20.000 ostasi, sunt dispositiuni interne-iate pe amintirea starii de lucruri de altadata.

In sfarsit, pana si data inchinarii si hatiserifuluieste luata din Cantemir. Dupa copia Sionestilor, supu-nerea s'a facut in anul 1412. In amandoua editiunilelui Kogalniceanu figureaza insa anul 1512. Originalullui Beldiman [Mss. 336] are, ce drept, aceeasi data,dar tifra 5, care arata sutele, e o corectura grosolana,facuta de o alta mana mai in urma si cu cernealadiferita, in locul celei primitive, care desi nu se maipoate recunoaste, a fost insA fara nici o Indoiala 4,dupA cum dov edesc toate còpiile manuscriptului luiBeldiman, cari au in adevar anul 1412 (4). Corecturase datoreste de sigur cuiva, care stiind ca Bogdandomneste cu un secol mai tarziu, a considerat anul1412 ca o scapare din vedere, rectificandu-I (5). Au-torul acestei indreptari ar putea fi Negruti, singuruldintre copistii lui Beldiman care trece in manuscriptulsail 1512, sau poate chiar Kogalniceariu. In once cas,faptul cä i manuscriptul lui Beldiman i copiile

(') Tautul a edificat in Constantinopol un palat care pana Inziva de astazi se numeste Bogdan-Serai adeca palatul Moldo-vei, In care este si o biserica dedicata sfantului Nicolae" [Ist.Imp. Ot. I, 271 n. 36].

(3) Descrierea Moldovei, 118.Ibid. 130I.Acad2mia Romana. Mss. 23, 55, no. 566 si 2695.

(3) Mai ales ca anul 1512 era admis In unele scrieri ca datatractatului lui Bogdan.

20

sale, au aceiasi datA, dovedeste limpede cä nu este ogresalA. Anul 1412 a fost insI izvodit tot pe temeiulIstoriei Imperiului Otoman. Printr'o inexplicabilA con.fusie, Cantemir face inteun loc pe Stefan cel mare con,timporan cu Baiazet I [1389-1402], a$ cl. supunereaMoldovei cAtre Turci, pe care o aminteste cu aceeasiocaziune (1), a trebuit sA se intAmple la inceputul se-colului al XV. Cum tot el pune, in altA parte, trimiterealui TAutul la Sultanul in al saptelea an al domniei luiBogdan (2), rezultA astfel cä fAptuirea supunerii a avutloc cam pe la 1411 1412.

Imprumuturile acestea din Cantemir sunt de altfelasa de izbitoare si atAt de usor de recunoscut, 'neatin unele còpii ale lui Beldiman, se si indicA in notemarginale Istoria Imperiului Otoman ca izvoruL dincare sunt reproduse stirile privitoare la libertatea religioasA (3), la carmuirea tN.rei dupà pravilele sale (4),la suma peschesului (5), arderea hatiserifului (5), siluarea Benderului sub Aron (7).

Dar in afarA de imprumuturi, Tractaturile cuprind sio parte orginall, alcAtuitA insA in intregime din con fu-siunisi inventiuni. Cele dintAiu sunt rezultatul incercAriipe care o face autorul de a stabili cronologia stirilorfArAdata imprumutate din Cantemir, iar celelalte au fostplAzmuite pentru nevoia de a dovedi o anumitg tezl.

Fixarea expeditiunei lui Soliman in wo, alegerealui Alexandru in locul lui Rares, OrAsirea scaunului

(9 I, 62, n.(') Ibid. 273 n. 37.

Condica lui Negruti. Acad. Rom. Mss. 333: Cantimir, Is-torie Othom. carte 3-le Suleiman.

Cantemir, Carte 3-le Suleiman.Cantemir, Carte 3-le.

(4) Cantemir, Istor. Othom. Carte 3-le.(7) Cantemir, Carte 3; cf. mss. 5 si 7; V. si copia publicatit

de T. Codrescu In Uricar, IV, 225 si urm.

21

de cAtre Petru Schiopul In 1584, luarea Tighinei deTurci in rfgo sub Petru Aron §i a Renilor in 1687,sau urcarea pe tron a lui Vasile Lupu in 1643 sidurata de If ani a domniei lui, sunt confusiuni cro-nologice, intemeiate pe nesigure i necontrolate amin-tiri din cr. onice, pe cari alcAtuitorul nu le aveà desigur la indemá.nA, in momentul cand scria.

tirile intentionat plAzmuite tind sà dovedeascl pede o parte cd indatoririle Moldovei cätre Poartd, ho-tdrd te prin hatiseriful dat la inchinare la un fieschesde 000 de galbeni, o de iepe §1 o de pimi, au fostreconfirmate !tira nici un adaos de Sultanul Soliman,Cu prilejul expeditiunii Impotriva lui Rare, rdnuincindapoi neschimbate Pana foarte tdrziu, pe vremea luiVasile Lupu, cdnd darul a fost transformat In haraciu;si urcat la zo.000 galbeni, lar pe de alta cd privilegiulcel mai insemnat al tarei, libera alegerc a Domnilorde catre pclmdnteni, a fost respectat de Poartd pana lainceputul ciomniei Fanariotilor [1709].

Cu privire la origina informatiunilor de cari s'aservit alcAtuitorul Tractaturilor, consta tám deci cA sin-gurul izvor istoric pe care s'a intemeiat a fost Can-temir, ale cArui stiri a cAutat sl le precizeze prin a-mintiri nesigure rAmase din lectura cronicelor, la carea mai adAogat si unele fapte pe deaintregul náscocite,cu scopul de a dovedi o anumitA tezA.

ImprumuturLe din Cantemir dovedesc cá. Tracta-turile au fost serse dup. ce Se publicase Istoria Im-periului Otoman i Descrierea Moldovei. Cea dintAia fost tipAritA pentru prima oarA la 1734 in engle-zeste, a doua oarA la 1743 in frantuzeste si a treiaoarl In nemteste la 1745 (1), iar Descrierea Moldovei

(I) V. prefata la editiunea Academiei Române p. 35-38.

22

a aparut intaia data intre anii 1769-71 in doua edi-tiuni germane (1). Timpul compunerii se restrAngeastfel intre 1771, cand s'a publicat Descrierea Mol-dovei si 1823, data manuscriptului lui Beldiman.

Tendinta politica a scrierii invedereaza, pe de altaparte, ca. ea a trebuit sa fie alcatuita intr'o epoca deredesteptare a constiintei nationale, cand se agita ches-tiunea sarcinelor prea mari impuse de Poarta tariisi Cu deosebire alegerea Domnilor de catre parnanteni.Pe temeiul privilegiilor cuprinse in vechile hatiserifuri,autorul cauta sa dovedeasca ilegalitatea sporirei ne_masurate a haraciului si celorlalte dari, precum si nu-mirea Domnilor deadreptul de catre Poarta.

Daca in perioada dela 1771-1823 vom izbuti a de-termina momentul cand in Moldova se manifesta ase-menea nazuinte, vom dobandi in acelas timp o serioasaindicatiune pentru aflarea datei ca.nd Tractaturile aufost redactate.

In decursul rgsboiului terminat prin pacea dela Ku-ciuc Kainargi, se hotgrise prin mijlocirea Austriei siPrusiei, intrunirea unui congres lAngg Focsani in varaanului 1772. Reprezentantii puterilor mijlocitoare, Thu-gut si Zegelin sosesc la locul destinat congresului,satul Golestii de jos in judetul Ramnicul, la o orgdepArtare de Focsani (2), la 18/29 Iulie, urmati a douazi de imputernicitul ture Osman Efendi. Delegatul rus,contele Grigore Orlov venise cu cateva zile mai Ina-

Ibidem, p. X.Istoria evenimentelor din Orient, din anii 1769 1774 de

biv vel stolnic Dumitrache, Dubl. de V. A Ureche In An. Acad.Rom. seria 2, Vol X, 408; Memoires historiques et Vographi-ques sur la Valachie publiés par M. de Kauer], tipilrite la sfar-situ' cartii lui Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie,ed. 2, Neuchatel 1781, p. 356; Istoria Tarei Romanesti de fratiiTunusli, trad. Sion, p. 168; Sulzer, Geschichte des transalpi-nischen Daciens. Zweiter oder historischer Theil, In manuscriptla Acad. Rom. V, 612.

23

inte si in asteptarea celorlalti ii petrecea timpul lavanatoare si in plimbari (1).

Indata dupa sosirea-i, el primeste din partea uneideputatiuni a clerului i boierilor din Tara Romaneascg,formata din mitropolitul Grigorie, episcopul Buzaului,Cozma, arhimandritul Chesarie, viitor episcop al Ram-nicului i boierii Nicolae Dudescu, Mihai Cantacuzino,Pana Filipescu, Pantazi Campineanu, Grigorie Ba-leanu, Dumitrache logofatul, 5tefan Topliceanu si Io-nita Balaceanu, o scrisoare de felicitare, prin care ise atrageà totdeodata atentia asupra primejdiilor lacari ar fi expusi, daca tara ar ramane mai departeIn stapanirea Turcilor (2). Dupa indemnul lui Orlovei adreseaza asemenea scrisori i lui Thugut si Ze-gelin (2). Noi suntem insarcinati, Excelenta, spuneauIn cea adresata lui Thugut, din partea tarii intregi,de a va heretisi pentru fericita sosire si a va ruga saintrebuintati toata puterea voastra, spre a ne pästravechile noastre drepturi impotriva Mar' IccIrii vrajma.2i-lor credintii. Prinfipatele moldo-romäne au stälut tot-deauna slobode supt Domnii lo;- ámânteni, uniti cuUngaria i cu Transilvania, de unde au primit tot-deauna ajutoare spre a se lupta impotriva deselor o-pintiri ce faceau Turcii pentru a-i supune. In cele depe urma nevoia a silit pe parintii nostri a se preciasupt mari condifii, folositoare si insemnate, pe cari

intdi au inceput a le restränge, stricand cu lochipul ostirea tarli si prin impunerea uncí nenumcityate multimi ele delri nona' (4). Intr'o a doua scrisoare

Stolnicul Dumitrache, p. 408.Genealogia Cantacuzinilor de Banul Mihai Cantacuzino

publicatA si adnotatd de N. Iorga, p. 485-87.Stolnicul Dumitrache p. 408; Genealogia, 485.Genealogia, 487-88. Scrisoarea trebue sa aibd aceiasi data

c a si aceia adresata lui Zegelin [24 Iulie 1772] care cuprindenumai cdteva complimente generale [Ibid. 490-1].

24

catre Thugut isi exprimau convingerea cd imprejura-rile de atunci erau foarte favorabile pentru a cere dinnou vechile noastre drepturi §i a ne pune intr'o starede neatarnare, catre care tind toti aceia ce au apucata-i gusta °data dulceata (').

La 6 August 1672 deputatii adreseazd lui Orlov onoua scrisoare, in care dupd ce amintesc cä invoelile-cu cari strämosii lor s'au inchinat odinioard Portei actfost nesocotite treptat, si tara gemand nu cuteza nicisa cracneascd spre a-si cere vechile sale drepturi,adaogd cä au primit cu bucurie fagaduiala Impdra-tesei de a scuturà jugul care-i apasd, §i s'au purtatcatre dusmani, ca unii cari aveau sd trdiasca supt ne-mijlocita stdpanire a Imparatiei Rusesti. Iar dacavre-o pricina necunoscuta noud ne opreste a gusta fe-ricirea acestei dorite si nemijlocite supuneri la prea-puternica Impdratie a Rosiel, si daca mai este iertatapasdtorilor nostri de mai 'nainte a ridica glasul pen-tru a mai cere ceva dela noi, atunci noi, ca dintr'unsingur glas al tuturor, va aratdm desnadejdea de amai träi in patria noastra, numai gandindu-ne la tira.-neasca lor stdpanire. La aceasta dar cerem hotärireainaltei dumitale intelepciuni de a economisi adeca acelecate ne privesc, spre a rameinea slobozi, sa ni sa detimilostivirea si privileghiul de a dobtindk dela Maltadreptate a Imparilliei Rusesti, Donut de aceia,si cre-dingi cu noi, si sa fim asigurati supt ocrotirea celormari trei autocrati : al Rusiei, al Austriei si al Pru-siei, multumindu-ne a da ceea ce se va gasi cu drep-tate, ca un semn al recunostintii noastre. . i, pentrzr

(i) Genealogia 488-90. In raportul dela 16 Aug. Thugutspune cd deputatia boierilor von seite des ganzen Landes umdie Stipulirung seiner Freyheit und Unabhdngigkeit von derPforte bey dem gegenwartIgen Congres anzuhalten beordertware". Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la IstoriaRománilor, VII, 93.

25

ca sei riinuind Poarta Otomaniceasai !dril nici un cu-vant, neavánd a mai gd si cuaba ca' i se face hotitritrrpagubli, noi primim a-i da suma din vechime. Ase-menea si pentru ca sä nu mai creaz1 cA mai are nicicea mai micä umbrä de putere in tarl si pentru ca._sä i se ridice orce cuvant de a mai serie tärii, sal"mäcar de a mai cAlcä turc pe pämant romänesc, säaibä sä primeasa acesti bani dela solii ocrotitorilornostrii la Consta ntinopole" (').

Pentru a arätà mai amänuntit drepturile lor si ca-pitulatiunile pe cari ele se intemeiau, deputatii redac-teazä atunci si prezintä lui Orlov la 30 August (2)1772, probabil in urma cererei lui, urmAtoarele acte :-

I. Supunerea Tärii Romanesti la Turc [sub Mircea].A doua supunere sau inchinare [sub Laiot].Firmanele cari intäresc privileghiurile Tärii.StricAciunea privileghiurilor si ruinarea Tärii Ro-

mlinesti.Despre zahereaua de toamnä si de primävarä (3).

In aceste acte se aflä pentru primaoarä expuse con-ditiunile Cu cari se fäcuserä cele 2 inchinäri din timpultlui Mircea si Laiot, a cAror amintire fusese conser-vatä de traditie (4).

(1) Genealogia, 492-95.(9 Stil nou, de oarece Orlov pArdseste congresul la 24 Aug_

st. v. [Stolnicul Dumitrachi, p. 409].Genealogia, p. 495-508.Traditia Inchindrii sub Mircea e mai noul si o afldrn-

intaia datd in Istoriile Domnilor TArii Romhnesti, scrise deRadu Popescu si atribuite lui Constantin cdpitanul Filipescu,ed. Iorga p. 13. Deci, dupd ce au fdcut Mircea Vodd aceste-izbánde, vdzand obrdznicia Turcilor, S'itll impdcat cu ei si le-aufost ddnd plocon, pentru ca sd se odihneascd tara cu pace"-Traditia cea mai veche erh cd tara fusese inclinatd sub Laiot_Istoria Tdrii Romanesti [Cronica cantacuzineascd, atribuitd Lu-descului] ed. Ioanid p. 4; Istoriile p. 25.

26

Pldzmuirea lor este acum pe deplin doveditgImputernicitul rus n'a facut insS uz de ele, de carece

,

peste cateva zile [5 Sept. st. n.] congresul s'a imprgs-tiat (2). Neputandu-se ajunge la o intelegere asuprapunctului privitor la libertatea Tatarilor, chestiuneaPrincipatelor nici nu fusese adusa in discutie.

Pe cat de binecunoscute sunt demersurile deputa-liunii din Tara Romaneascg pe langa delegatii con-9.-,resului pentru a obtine autonomia, domnul pgman-tean i micsorarea haraciului, pe atat de nelamurita-este actiunea boerilor si clerului din Moldova. CA sidin partea lor s'au facut interventiuni in acelas sens,-este, prin insgsi firea lucrurilor, in afarg de onceindoiald. Pang la cunoasterea rapoartelor delegatilorrusi izvorul de cApetenie care va lAmuri definitivchestiunea trebue sA ne multumim deocamdatA cuurmAtoarele stiri care confirmg in mod netAgAduitaceastA participare. In scrisoarea Muntenilor cAtre Thu-gut, amintitg mai sus, se vorbeste despre drepturile a-ananduror tArilor : Principatele moldo-romane au stAtuttotdeauna slobode supt domnia lor pgmanteang. Din-tr'un raport adresat de Zegelin la 13 August lui Fre-deric II, aflAm cd pe langg deputatia munteang i seprezentase si una moldoveang spre a-I ruga sA stgruela incheierea plcii, pentru imbungtatirea soartei lor (3).

(I) N. Iorga, Geneologia Cantacuzinilor p. 68 n. 3. IstoriileDomnilor Tdrii Romanesti ed. Iorga p. 25, n. z; Acelasi : Gc-schichte des rumdnischen Volkes, im Rahmen semer Staatsbil--clungen, II, 76-77.

(3) Stolnicul Dumitrache, 409.(3) Übrigens haben sich auch die Landstdnde der Moldau

Wallachey... bey mir adressiret und um Eurer KaniglichenMajestdt Vorwort bey dem Friedenschluss gehethen, damit ihrSchicksall bey solcher Gelegenheit ertrdglich werden mdge"N. Iorga, Acte i Fragmente, II, 68. Dacd o asemnnea inter-ventie nu s'a fdcut si pe Idngd Thugut, care In rapoartele saleasupra congresului vorbeste numai de Munteni, lucrul este ex-

27

Aceastg mgrturie despre actiunea Moldovenilor, alg-turi de Munteni, pe langg delegatii congresului delaFoc§ani, este, pentru chestiunea noastrg, de mare im-portantg. Ce poate fi in adevgr mai natural cleat sgadmitem cg atunci cand boerii munteni plazmuiau ve-chile lor capitulatiuni cu Poarta, Moldovenii, cari lu-crau algturi de ei, prin aceleasi mijloace §i pentruatingerea aceluia§ scop, sä fi fgcut, in ceea ce-i pri-ve§te, acela§ lucru? Ceeace unii cdutau sg dovedeasclprin invoiala" lui Mircea §i tractatele" lui LaiotBasarab, ceilalti sustineau prin hatiserifurile date luiBogdan §i Vasile Lupu. Presupunerea cl Tracta-turile" au fost alcgtuite cu aceastg ocaziune ne apareastfel foarte indreptAtitg. Existä insg o dovadd deci-sivg cg ele au fost scrise inainte de 1774, ceeace dgacestei ipotese valoarea unui adevar istoric.

Tractatul dela Kuciuc Kainargi, incheiat la 21/ioIulie 1774, contine in articolul XVI, privitor la Prin-cipate, o dispositiune rgmasg pang acum neinteleasg.Prin alineatul 8 al acestui articol se prevede O.clupg trecerea termenului de scutire, plata haraciuluise va face la fiecare 2 ani, prin deputati trimisi laConstantinopol §i cg once alte dgri, impuse de dem-riitarii turci peste haraciu, se vor suprima, Prin-cipatele avand a se bucura in viitor de aceleasi pri-vilegiuri de cari s'au bucurat in limpid domniei Sul-tanului de fericitti amintire Mahomed IV, prea Mbituliatii al. Maiestatei sale Sultanuluia (9.

-plicabil : ni te Indelungate certe de granita, cari durasera totsecolul al XVIII, fiind curmate °data cu isbucnirea razboiuluiprintr'o ocupatie brutal, Indreptateau boerimea moldoveanasa vada In Austriaci pe durianii lor.

(9 Ma concedere, che godano quegli stessi vantaggi, de'.quali hanno goduto Bel tempo del Regno del degno di memoriaSultanoMehmet IV,l'amatissimo Genitore di SuaSultaneaMaestà...Tractatul a fost redactat In limbile italiana, ruseasca s.i tur-ceascl. 0 copie a textului italian s'a tiparit Intr'o scriere con-

28

In redactiunea acestui alineat s'a strecurat o evi-dentd eroare : Tani Sultanului Abdulhamid I, caredomned in momentul cand se incheie pacea, n'a fostMahomed IV (1649-1687), care 'i erà mo§, ci AhmedIII [1703-1730] (1). Pentru a se inlAturà aceastd con-fuziune, In traducerea francezd, autorizatd de Rusi, s'aldsat la o parte numele Sultanului, spundndu-se numaicd Principatele urmau sd se bucure de acelea§i avan-tagii, pe cari le avuseserd in limpet domniei clefunc-tului Sultan" (2). Intelesul acesta nu se poate admite;interpretarea pe ldngd cd este arbitrard e nevero-simild, de oarece e neIndoelnic cd, ceea ce se urmd-rise prin introducerea acestei clauze, erà tocmai o up-rare a sarcinilor §i o imbundtdtire a situatiei, pe carePrincipatele o avuseserd sub Mustafa III 11757-17731.fratele §i predecesorul lui Abdulhamid. In tractat sevorbeste de privilegiile din timpul lui Mahomet IV,fatal Sultanului domnitor. Se intelege cd daca fusese

timporand, neaccesibild la noi, Storia dell'Anno 1772, de unclea fost apoi reprodusd, Impreund cu o traducere francezd,.autorizata de Rusi, in vol. II al rdspAnditei colectiuni a luiG. Fred. de Martens: Recueil de Traités, p. 286-32o. (ed. IIdin 1817]. Traducerea francezd a fost publicatd si de d. D. A.Sturza si C. Colescu-Vartie In Acte si Documente relative laIstoria Renascerei RomAniei, I, p. 133. La Martens s'au stre-curat 2 erori : cifra 2 s'a inlocuit cu 5 [ogni 5 anni in loe deogni 2 anni] si s'a lAsat pe din afard numele Sultanului Meh-met. Cf. Raicevich, Osservazioni storiche naturali e politiche-intorno la Valachia e Moldavia, Napoli 1788, p. 267. In trad_germand la Sulzer op. cit. V, 681-72, iar In frantuzeste, dinenglezeste, la Wilkinson, Tableau historique, géographique etpolitique de la Moldavie et de la Valachie, 1821, p. 200.

(') Hammer, Geschichte des osmanischen Reiches, ed. 2, 1836,IV, 650 i Geschlechtstafeln und Folgen von Herrschern undGrossbeamten, dela finele volumului p. 689-9o.

(2) Martens II, 304; D. A. Sturdza si C. Colescu-Vartic, I..132. Interpretarea aceasta a fost admisd si de d. A. D. Xeno-pol, Istoria Romanilor, V, 193-4.

29

vorba de tatal lui Abdulhamid, atunci in loc de Ah-med III s'a trecut din gresala Mahomed IV- Dacäinsa din potriva intentiunea celor ce negociasera trac-tatul era ca Principatele sa revina in adevar la si-tuatiunea pe care o avusesera in timpul lui Maho-met IV, atunci cuvintele l'amatissimo genitore", cariarata filiatiunea, sunt o scapare de condeiu in loc del'amatissimo avo".

Unde este gresala, de altfel explicabill prin repe-ziciunea extraordinara cu care s'a negociat si redactattractatul (1), se poate stabili cu usurinta.

Feldmaresalul Rumiantov, dupa ale carui instructiunise condusese negociatorul rus printul Repnin, anun-tand Mitropolitului, la 28 Iulie, incheierea pacii sidispozitiunile privitoare la Principate, ii scrie ca s'ahotArit ca tara sA aiba voe sA se foloseasca cu toateacele odihne cu cari s'au folosit in vremile 'impel' ratuluiSultan Mehmet" (2). Boerii, atat cei din Tara Roma-neasca,. cat si cei din Moldova, referindu-se in peti-tiuni ulterioare, la aceastä dispozitiune a tractatului,vorbesc in totdeauna de privilegiile din timpul luiMahomed IV (3). Tot astfel se intelegeà lucrul si laConstantinopol. In hatiseriful dela 4 Noemvrie 1774,prin care se confirma Moldovenilor, indata dupa nu-mirea lui Grigore Ghica, privilegiile de mai inainte.Sultanul spune el" dupa cum in vremea impiirttlicicelui ce kicueste in rai prea skivit strilmou meu Sul-laniil Mehmet han [asupra caruia sa fie varsate repe-junele ertarii], asa si acum se va pune cautare si si-lintl de-apururea la pronomiile si odihna voastra din

(9 Hammer, IV, 657-59.(2) V. A. Ureche, Documente dintre 1769-1800, In An. Ac.

Rom. ser. 2, Vol. X, 273-5. Scrisoarea mai fusese publicatA°data, cu unele grepli; qi In Arhiva RomaneascA, I, 239.

3) VI, 4.20, 422, 453-55; Genealogia, 537.

partea imparatiei mele si de catre marii mei viziri,cum si de catre inteleptii mei epitropi" (1).

Este prin urmare bine stabilit ca prin tractatul dela Kuciuc Kainargi s'a hotarit, si, cu toata gresala_strecurata in redactiune, tot astfel s'a si inteles in urma,ca in privinta Principatelor sa se revie la privilegiile-pe cari ele le avusesera pe vremea Sultanului Maho-med IV [1649 1687]. Dar pentru ca Rusii sä staruea se prevedea in tractat clauza aceasta in favoarea_tarilor romane, a trebuit, fireste, sa fi fost solicitati,dandu-li-se in acelasi timp si unele informatiuni asuprastarii de lucruri de atunci. De cine ? In actele pre-zentate de Munteni la Congresul din Focsani nu seface nicaeri mentiune despre Mahomet IV, sau cel pu-in despre relatiunile tarii cu Poarta pe timpul lui_

Ceva mai mult. Numai dupa incheerea pacii, si irturma instiintarii verbale a lui Rumiantov despre in-serarea acestei clauze, Mitropolitul si boierii ii comu-nica cari fusesera pe acea vreme situatiunea si pri-vilegiile Tarii Romanesti (2). Asa stand lucrul, nu ede loc probabil ca o asemenea cerere sa fi pornit delaei, caci altfel n'ar fi lipsit sa o arate atunci cand pre-zintasera privilegiile lor, si nu era nevoe sä o repetedupä incheierea pa* si inca in mod vädit ca o in-formatie comunicata. pentru prima oara. Raman deciMoldovenii si banuiala se transforma in convingere-daca reamintim ca. Tractaturile" sunt singura scrierein toata literatura noastra istorica, in care e vorba de unhatiserif dat de Mahomed IV, prin care s'ar fi recon firmatprivilegiile acordate la inchinare, cu esceptia pescheqului:transformat in haraciu f i urcat la zo.000 de galbeni.

Enigmatica dispozitiune din tractatul dela KuciucKainargi se explica: ea fusese stipulata in urma in-

Uricariul, VI, 445.Genealogia, 537.

30

3T

terventiunei Moldovenilor si Tractaturile" i-au servitde justificare. Scrierea aceasta a trebuit prin urmare

fie alcatuita inainte de 1774. Pe temeiul celor ara-tate mai sus cred ca pot afirmà cu toata siguranta ca.in timpul congresului dela Focsani. Claud contele Or-lov, in vederea propunerii pe care avea s'o facaprivire la independenta Principatelor, a cerut celorcloud deputatiuni sa-i arate cari erau vechile lor pri-vilegii, Muntenii au redactat actele, cari cuprindeauconditiunile, reconstituite atunci pentru intaiasi data,ale celor 2 inchindri, din timpul lui Mircea i Laiot, iarMoldovenii au alcatuit, pe temeiul lui Cantemir i In ve-derea nAzuintelor lor, scrierea, atribuita la inceput pentru.mai multa temeinicie lui Nicoiae Costin, iar mai tarzittintitulata Tractaturile vechi ale Moldovei cu Poarta_Otomaniceasca". Urmatorul fapt vine sa intareasca.mai mult adevarul acestei conclusiuni : Comparanddeile din Tractaturi cu cele exprimate de Moldovenidupa incheerea pAcii, gasim intre ele o deplina con-sonanta. In arzul dela 30 August 1774, trimis Portiiprin spAtarul loan Cuza si postelnicul Ienachi Chiricaei se roaga ca aratand catre dânii prea malta Im-parape nemArginita ei mill cu Indestulare, sa le deiclesavarsit inalta ascultare la plecatele noastre cereri,cari au sa le arate prin osäbitä plecatii carte C14 pece-file tuturor intaritcl, in care siä cuprind cele vechi alenoastre pronomii. Si de vreme ce stangirea memle-chetului nostru si neoranduiala la fiestecare trebi, curge:ca din cea dintaiu si aleasa pricina, pentru ca intrkla domnia pamantului acestuia strainii i neispititi la_chiverniseala acelor pamantcsti a noastre trebi i pri-cini, înc si cele adese azluri [schimtrari a Domnilorlsi cele unile peste altele adesa mucareruri ale Dom-nilor nostri. Iar cel mai ales temei a asezeirii cei vecht

(9 Uricariul, VI, 427, 429. Stolnicul Dumitrache, 460.

(9 Ibid. VI, 419-422.Uricariul, VI, 422.Bauer, 340 cf. 255.

32

a noastre aftonomii, fiina' ca DOMilli nogrii sa se aleaga'_pan la sfdrfitul yield de la pa'nuinteni ,si sei nu seschimbe adesea, nici intr'altfel set' se supere §i. acest fe!-de ruggciuni ale noastre totdeauna cu nemgrginitgblandee sg ascultà, acum cu cucernicie ne ruggm, cacel mai dinainte Domn al nostru Imirlet Zadea, Gri-o-borie Alexandru Ghica sá se org.nduiascg. Domn laclomnia pgmantului nostru" (').

Intre pronomiile cele vechi" de care se face men--tiune, trimise prin osgbitg carte cu pecetile tuturorintgrite" fig-urau in primul rftnd dreptul Orii de a'sialege Domn, care sl rg.mge in scaun pang la sfarsitulvietei sale si stabilirea haraciului, ca in vremea luiMahomet IV, adicä tocmai acele privilegii, pentru a cg-tor indreptgtire si documentare fuseserg scrise Trac-taturile (2). Ghica a fost in adevAr numit, se intelegeck" nu pe baza pronomiilor" ci numai prin stgruintaRusilor. Punctul privitor la micsorarea haraciului, desi prevgzut in tractatul de pace, n'a fost insg adus laindeplinire. Cftnd Poarta a cerut boerilor sg-i dove-cleascg la ce sumg se urcau dgrile lor pe timpul luiMahomed IV, ei n'au putut s'o facg. Hatiseriful nu sepgstrase, fiind, dupg Cantemir, ars de Sobieski in1686. In Condicele de cheltueli nu se ggseà nimic, deoarece agentii dela Constantinopol inaintau socotelile-de banii dati Turcilor, Domnilor si nu Visteriei, iar cuchimbarea prea deasg a acestora ele se pierduserg.

Pentru Tara Romaneascg cele mai vechi socoteli eraude abia din anii 1766-67 (3). In sfarsit nici in istoriileturcesti, nici in cele crestine nu se fAceà vre-o men--tiune. In astfel de imprejurgri singura sperantä a boe-rilor, exprimatä si de autorul Tractaturilor, ell cg ha-

33

ti§erifurile cu vechile lor privilegii trebuiau sA se fipAstrat in arhivele Portei (1). Rezultatul acesta con-stitue o noug confirmare a concluziunilor la cari amajuns cu privire la §tirile pe baza cArora fusese alcä-tuitN. scrierea atribuita lui Nicolae Costin.

IV.

In prelucrarea" din manuscriptul vornicului AlecuBeldiman, textul primitiv al Tractaturilor a. fost mo-dernizat, amplificat §i intregit. Autorul prelucrarei ainlocuit, dupA cum am vAzut, unele cuvinte vechi prinaltele mai noi §i a refAcut povestirea, dandu-i o formamai dezvoltatA. Intregirea, care cuprinde greseli tota§a de mari ca §i acelea de care este plina intreagascriere, prive§te incAlcarile, in numAr de trei, pe carile-a suferit tractatul" lui Bogdan, in cursul secolu-lui al XVIII:

1. Sub Mihai Racovità, TAtarii din Bugeac, cari eraustrftmtorati in locurile lor, au cerut dela Domn in 1716,o bucatA de pamant, de 32 ceasuri lungul §i 2 latul,pe care el stiind a. §i ffirà voia sa, tot vor lua-o, le-aacordat-o. Poarta nu numai c6. nu Es'a impotrivit laaceastA cerere, ba a g6sit'o chiar indreptAtità, spre ma-rea pagubA a Principatului (2).

Engel, Geschischte der Moldau und Wallachey, II, 39,dupa memodul primit von einen sachkundigen Manne, derkein Walachischer Eingebohrner ist": Le maggiori speranzede buoni Valachi e Moldavi tutti si appoggiavano sopra l'ar-ticolo, dove la Porta si obliga di far loro godere i vantaggi eprivilegi, che avevano sotto il regno di Sultan Mahomet IV,ma il bello e che nulla avevano da produrre ne dai loro re-sistri, ne da storie Turche o Christiane, e pretendevano, chei Turchi li rivangassero ne loro archivi".

In realitate faptul s'a petrecut cu totul altfel: Pe timpulrAsboiului dintre Rusi si Turd [Ipt], locuitorii moldoveni din

s

34

A doua incalcare, savarsita la 1725, in domniaNicolae Mavrocordat, a fost transformarea cetatii Ho»tinului cu tinutul sau in rala, prin care s'a dat tareiicea mai vatarnatoare lovitura, clerul i boerii fiindlipsiti de mosiile lor din acea parte, norodul calcatprin necontenita trecere a ostilor i prin jafurile gar-nizoanei, iar cheltuelile peste masura sporite.

La aceste rautati i asupreli s'au mai adaogat apolschimbarile cele adesea i fara de vreme a Dom-

nilor, una din pricinile cele mai mari, cari aducea tarain ticalosie"

In manuscriptul lui Beldiman aceasta prelucrarepastrat, dupa cum am vazut, la o taita cu mai multescrieri privitoare la evenimentele din anii 1821-22:Apropierea nu este intamplatoare. Rascoala greceasca

cu deosebire sprijinirea ei pe fata de catre Mihai

vecindtatea Bugeagului fugiserd. Doud neamuri tatdresti dinapropiere, neavand pamant indeajuns, intervin pe langd HanubDevlet Gherei, ca sd starue la Poartd sa li se deà lor locul rd-mas pustiu, sub cuvant ca ar fi ImparAtesc. In acelas timp vor-nicul Lupu Costachi, care crA lnchis la Varna, impreunaAntohie Jora hatmanul si Macsut postelnicul, din porunca Vi-zirului, fagddueste Hanului mai multe sate pe Prut, dintre cariunele streinc, dacd va mijloci sd i se dea drumul. Astfel aupus TAtarii stapinire pe acea Intindere de loc, lungd de 32 de-ceasuri si latd de doud, pe care apoi Poarta le-a confirmeo.cu conditie plateasca zeciuiald. Mihai Racovitd a intervenitla Constantinopol [1719], ca sd-i scoata de acolo si sd se resta-bileascd vechiul hotar al lui Hall pasa. Cercetarea care s'aoranduit a dovedit ca pdmantul acela apartinea In adevAr Mol-dovei, dar dupd rugAciunea TAtarilor li s'a lAsat si mai departe-sd-1 stapaneasza, platind Domnului zeciuiald din roada Oman-tului i cate un ort de casd pe an si de stogul de fan un ortsi de pe.oi si de pe alte bucatc aldm." In anii urmdtori Tatariis'au intins Insd si mai departe, din care causl Grigore Ghica[pe la 1729] se plànge din non Portii, izbutind a obtine un ha-tiserif prin care se reda tarii pAmantul uzurpat in urmd. [Le-top. II, 136, 344, 359; III, 138-9, 1661.

(i) Letop. Ili.

35

Sutu a fost pentru boerimea moldoveanA un prilejfavorabil pentru a cere Portii InlAturarea Grecilorddmnia pAmanteanA. Chestiunea tractatelor de odi-nioarl si privilegiilor, pe cari ele le consfinteau, a-pare cu aceastA ocazie din nou la luminA. Dintremultele arzmagzaruri adresate Portii dupA fuga luiMihai .Sutu [29 Martie 1821] Si pana la numirea luiIonitA Sturza [29 Iunie 1822], se cunosc pAnN. acumnumai douA, si in fiecare cererile exprimate se inte-meiazA pe vechile privilegii ale tArii.

In arzul trimis la 28 Sept. prin vornicul TeodorBals, boerii refugiad la CernAuti, dupA ce aratA ne-dreptAtile, pe carii le-a suferit tara dela Fanarioti, seroagd a fi scApati de stApanirea lor, cerand sA se mi-lostiveascA cAtre noi prea puternica noastrk ImpArAtie,prin asezAmantul sfftntului sAu infrumusetat Hatiserif,dupd cel dintdi s./Chi/ asezdnuint, ca sA aibA tara ob1A-duirea intrd sinesi prin pAmanteni, pAzind numireadomnii si cele dintru ínceputftrivilegiuri, cari s'au re-vArsat tArii pftnA acuma (1).

(1) Pubficat pentru prima oard in Foaia pentru iniml, mintesi literaturd, din 184o No. 41, de unde a fost apoi reprodus InUricar VI, 123 si fArä partea dela Inceput In Letopisete,465-67. Un alt arzmagzar fusese fdcut In Iulie [Scrisoarea luiBucsdnescu cdtre Mitropolitul Veniamin Costache, In ConstantinErbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldaviei si Sucevei, 1631. Aceladespre cari vorbesc boerii intr'o scrisoare din Februarie 1822c'Itre consulul rusesc, a fost, probabil, trimis prin Noemvrie-Decemvrie 182E, dupd ce refugiatii au vdzut cd cel expediatprin Bals n'a ajuns la PoartA Dup1 rezumatul pe care-I dau,pare sA fi fost foarte interesant : Ci mai ales In Magzarul am spusexpres epocile tratatelor l'ata cu Protectoarea prin patru Ha-tiserife edate, multumindu-ne cu acele prerogative. Numai osingurd cerire am addogit adicd.: eliberarea noastrA de jugulfanariot si sd ni se dea guvernarea tArei, ca din vechime, ada.ceba exemfiht efioca sufiunerei fdrii la anal 1529, a capitula-

ca Domnitorii sA fie Moldoveni, aducAnd exempletratatul dela Kaenargi la capitul 16 si 8 a acelui cap, In care

36

Dupd sosirea lui Bals la Iasi, boerii rdmasi in tard,apartinand in majoritate stdrei "a doua, afland desprearzul refugiatilor, fac si ei unul, arzul ciocoilor, cumil numeau cei dintai, in care se vorbeste despre pri-vilegiile tdrii si cdlcarea lor de cdtre Domnii fana-rioti, intr'un chip care reaminteste adaosul din pre-lucrare : Milostiveste-te prea puternicule mare impArateascultd glasurile nevinovatului norod si hdrdzeste noudprin inalt vrednic de inchindciuni alt Hatiserif prono-miile obiceiurilor ce din vechi au avut norodul Mol-daviei, care din vreme In vremc ,s'au tierdut mat detot fiinta lor din intrebuintarile cele rele a Domnilorgreci, ce au fost ortinduiti obla-duitori panuintului" (I).

Pentru ca boerii sd fi putut vorbi Portei in 1821 inmod asa de ldmurit, de hatiseriful dintdiu" de privile-giurile dintru inceput" ori de pronomiile obiceiurilorce din vechi au avut norodul Moldovei" au trebuit desigur sA le fi cunoscut si singura scriere in care seaflau erà Tractaturile", a cdror prefacere si intregireisi gdseste, ca si conservarea lor la un loe cu altescrieri privitoare la intampldrile din anii 1821 22,indreptd.tirea.

Cu cativa ani mai inainte ca scrierea pe care amanalisat'o sd fi fost datd la lumind, un publicist fran-cez, Felix Colson, care era in stranse legdturi cuCampineanu (2) si tinerii romani dela Paris (3), din In-

expres Protectoarea Rosie au dispus ca sl fie Domnitor dinpamanteni, dui:4 cunt pe timpul lui Mohamed IV, sl fie si dra-gomanii din pdmanteni" [Erbiceanu, 203].

(,) Publicat Intdiu de Erbiceanu, op. cit. 215 Si mai In urmade V. A. Ureche, In Documinte relative la anii 1800-1831 InAn. Ac. Rom. s. 2, vol. X, 306.

V. articolul lui St. Perieteanu-BuzAti, publicat In ziarulTraian 1869, 151.--152, asupra .aruia mi-a atras atentia prie-tenul meu G. Bogdan-Duia.

Feliz Colson, Coup d'oeil rapide sur Pétat des popula-tions chrétiennes dela Turquie d'Europe. Paris, 1839. Plu-

37

demnul cArora publicase in cursul anilor 1838-1839mai multe scrieri asupra Principatelor, a tipArit injurnalul Le National [Noemvrie 1839] un tractat, ne-cunoscut panä atunci, al lui Bogdan cu Turcii. Din LeNational a fost apoi reprodus de Courrier francais InnumArul dela 22 Noemvrie 1839 Si de aci de Gazetade Transilvania (1).

Cuprinsul acestui tractat, deosebit de acela dinscrierea alcAtuitl in 1772, este urmgtorul :

Tractat incheiat intre Soliman, impgratul Otoma-nilor si intre Bogdan, Printul domnitor al Moldoviei,la anul 1513,

Impgratul cunoaste cl Moldova s'a infAtosat cua sa bunA primire si fArA vreo impotrivire prin fl-gAduinta supunerii care imperiul otoman.

Natia moldoveara se va bucurA ca si din ve-chime de ale ei slohozenii fArl vre-o supgrare si Pa'rAsA poatA Poarta OtomanA sA i aducA vre-o piedicA ;pravilele, obiceiurile, drepturile si prerogativele acestuiplmant vor fi pentru totdeauna nevAtAmate.

Domnitorii slobod vor intrebuinta stApAnirealor in acest pgmant ca si mai inainte, fArA ca PoartaOtomanA sA se poatA amestecA cu vreun chip, dea-dreptul sau lAturalnic.

Poarta OtomanA asemenea nu se va amestecdnici la un fel de pricinA sau gAlceavA particularA, ciDomnitorul cu senatul sAu vor luA parte la asemenea,fArA ca Malta PoartA sA poatA, lAturalnic sau deadrep-tul, la once prilej a face vreo oprire.

Moldova va pAzi hotarele sale neatinse si intrutoatA nestrAmutarea lor.

Religia otomanA este opritA in toatA Moldova.

sieurs chrétiens tributaires de la Turquie d'Europe, qui se trou-vent a Paris... m'ont engagé a jeter un coup d'oeil rapide surleur position" p. 3.

(1) No. 5 din 28 Ianuarie 1840.

38

VII. Niel un mahometan nu va tineà In Moldova,ca proprietar, nici pamant, nici casa, nici dugheang,nici nu va lacul In tarä supt cuvant de comert,cat pe o vreme prescrisa de Domnitor.

VII. Comertul Moldaviei va fi slobod pentru toatenatiile negutatoare, insa Turcii vor avea protimisiremai mult decat oricare natie pentru a cumparà pro-ducte din targ, pe cari le vor negotia eu bunt toc-meala la Galati, Ismail si Chilia, farä sa. poata a saInainta mai departe inlauntrul ärii, färä inadins voiaDomnitorului.

1X. Titlul de neatarnata se va pazi catra Moldova,carele i sa va Insemna si In toate scrisorile ce Poartaotomana ar trimite Domnitorului.

Turcii, pe cari ii va trimite Poarta cu scrisoricatre Domnitorul nu vor trece Dunarea, ci vor sta decealalta parte a raului si vor da depesele lor la par-calabul de Galati, pentru ca el sa le trimitä la curieriitrimisi de catre Poarta Otornana.

Domnitorii natiei moldovene se vor alege decatre staturile tarii si se vor cunoaste de catre Poarta,frä sa poata ea a se amestecà la alegere, sau sa po-vatueasca, sau sä aduca cea mai mica greutate ori im-potrivire.

Tara va fi aparata de catre Turcia in toateintamplarile, cand natia moldoveana ii va cere spriji-nire i apgrare.

Pentru toate aceste folosuri nu va da taraPortii Otomane alta decat un prezent de 4000 gal-beni anual" (1).

Asupra provenientei acestui tractat, aparut intr'ovreme and Romanii protestau pe baza vechilor capi-tulatii, cari le garantau autonomia, impotriva aplicarii

(9 Reprodus din Gazeta de Transilvania, cele 2 ziare fran-ceze, Le National i Courrier français,neaflAndu-se In bibliote-cile noastre.

39

In Principate, a conventiilor comerciale incheiate dePoartA cu celelalte puteri (1), Colson nu da nici o la-murire, afirmand numai cA el nu erà cunoscut dealcabinetelor dela Petersburg si Constantinopol (2).

El insusi nu-1 aflase cleat in ultimul moment, deioarece pe timpul cand scria cele 2 lucrAri asupraPrincipatelor, apArute la Paris in cursul aceluias an (3),nu aveà asupra inchinArii Moldovei, pe care o punein 1513 (4), alte stiri cleat acelea din Cantemir, deunde reproduce si explicatia perderii tractatului. Les-originaux des traités moldaves avec la Turquie ont¿té brulés. Le pays n'en a plus ; on pourrait en trou--ver les textes dans les archives de la sublime Porte (a).Sursa de unde luase Colson trattatul lui Bogdan oaratA, cAtiva ani mai tarziu (1845), KogAlniceanu intr'onotitA Tractatul incheiat la 1512 intre Poarta Oto-maul si Moldova, care in anii trecuti s'au publicat

(9 Felix Colson, Précis des droits des Moldaves et des Va-laques, fondé sur le droit et sur les Traités. Paris, 1839, pag.5-6. Tradusd si in románeste de d-I D. A. Sturdza, sub titlul;Scurtd descriere a drepturilor Moldovenilor si a Muntenilor fun-.date pe dreptul gintelor si pe trataturi. 1ai 1856. Fermanulprin care se comunica lui Mihai Sturza tractatul comercial cuFranta, In Hurmuzaki, Documente privitoare la Istoria Roma-

Supl. I, Vol. VI, publicate de D. A. Sturdza si C. Co_lescu-Vartic, p. 626-8.

() In realitate actul nu erà cunoscut, cel putin ca un do-cument autentic. Cercetdrile fAcute spre a-i da de urmii in arhi-vele turcesti, de agentii Principatelor la Poartä, din ordinul Con-silierului de stat rus Mayros, fost inspector general al caran-tinelor In Principate, n'au dat nici un rezultat. Vezi articolulreprodus din Ost-Deutsche Post, de I. F. Neigebauer In cartea Sa:Dit staatlichen Verhdltnisse der Moldau und Walachei in ge-schichtlicher Zusammenstellung der auf das afentliche Rechtbeztiglichen VertrAge. Breslau, 1856, p. 24.

(9 Précis etc. si De l'état présent et de l'avenir des princi-pautés de Moldavie et de Valachie. Paris, 1839.

(4) Précis, p. 12.() De l'état présent etc. 328.

40

In Courrier français si in alte jurnaluri strdine precumsi in Gazeta de Transilvania, s'au scos din niste frag-mente istorice... scrise de cdtre ambelanul Bals, cezice cd au luat copia acestui tractat din Archivele Var-saviei in vremea cand se aflà pe lftngd Stanislav Po-niatovski, cel de pe urmd rigd al Poloniei" ('). Scrierealui Bals aveà urmdtorul titlu : Fragments de l'état dede la Moldavie depuis qu'elle a été demembrée del'empire romain, jusque et coinpris la regne de Stephandernier prince indépendent de Moldavie" (2). Ea n'afost tipAritd nici odatd, si pang acum, dacd se maipdstreazd, manuscriptul n'a esit incd la lumind. Nucunoastem prin urmare nici timpul cAnd a fost alcd-tuitd, nici izvoarele pe care se intemeià, nici tendintaurmAritd. Tot asa de putin ldmuriti suntem si asupraautorului : imprejurdrile in cari ajunsese sambelanuiregelui Poniatovski, dacd faptul este adevdrat, ca §iintreaga lui viatd, ne sunt cu totul necunoscute (2).

Transmis in asemenea conditiuni, tractatul publicatde Colson nu poate sd inspire o prea mare incredereIn autenticitatea lui. Pe de altd parte si povestea afldriiIn Arhivele din Varsovia se prezintd tot asa de sus-pectd. Arhivele acestea fuseserd cercetate mai inaiutesi au fost si de atunci incoace de o suind de scriitorisi in diferite randuri, ard ca sd se fi aflat vreodatkcea mai micd urmd de existenta lui. Costache Negricare avusese un rol insemnat in evenimentele depe la 1840-48, mArturiseà intr'o scrisoare adresatIunui bucovinean la 15 Februarie 1872, cd izvorul deunde Colson luase acest tratat, nu era binedovedit"(4).

Arhiva Romaneascd, ed. 2, II, 266 n.Ibid. I, 78. n.Se pare cd-I cherna F[ilip]. Vezi Steaos Dundrii din 9 Fe-

bruarie 1856.Gazeta Bucovinei, No. ioz din 23 Decemvrie 1883 [sem-

nalat de Duical.

41

nand insg abstractie de imprejurgrile in cari s'a_aflat si de felul cum s'a transmis, cuprinsul insusi altractatului ne oferg dovada luminoasg a neautentici-tg.tii sale, de oarece se spune câ a fost iocheiat intreSolinzan si Bogdan, in anul 1513, and este stiutSoliman ajunge Sultan [Sept 1520] peste trei anijumgtate dela moartea lui Bogdan [18 Aprilie 1517] siCu 7 ani mai tgrziu deck pretinsa clatä a incheierii trac-tatului. Greseala aceasta se datoreste lui Cantemir (1),.clupg spusele cgruia se si pusese mai inainte inchi-narea atre Turci pe vremea lui Rares, si ea dove-deste câ tractatul lui Colson este in realitate tot asa.de putin autentic ca si acela fdurit in 1772 (e).

(9 Istoria Imperiului Otoman, I, 271-76.(2) Pretinsa lui glare in arhivele din Varsovia a fost de sigur

inspirata de notita cu care Dionisie Fotino Insotise tractateleTarii Romanesti: Cuprinderea acestor documente am gasit'trite° carticica ce mi-a dat'o fericitul Intru memorie AlexandriaVacarescu, carele o posedà dela tatal sAu Banu Enache Vaca-rescu, carele si acesta le-au capatat cu mare cheltuiala de banidupa condicele Imparatesti, pre cand se afla la Constantino-pole" [Istoria generala a Daciei, trad. Sion, III. 218 n.]. D-IIorga a aratat ca lendchita nu aveà cunostinta de ele [Genea-logia, 68 n. 3]. Notita o pusese Fotino numai ca sA le dea maimulta aparenta de autenticitate. In Genealogia Cantacuzinilor,care le-a pastrat In forma lor primitiva, ask cum fusesera al-catuite i prezintate Rusilor, nu numai ca nu se spune nimicdespre aflarea lor la Constantinopol, dar boerii nici nu le-auprezintat macar ca còpii dupa acte originale. Toate acestea sepot vedeà chiar si In firmanele ce se faceau si pana In cei depe urma ani" [Genealog. 499]. Nici in i8o6, cand fratii Tunuslipublica cronica lui Mihai Cantacuzino, nu se stia nimic asupraoriginei Ior [Istoria Tarii Romanesti de fratii Tunusli, 66-74nascocita abia In 1E48 de Fotino. Urmatoarele cuvinte ale luiKogalniceanu, dintr'un articol publicat In Steaoa Dunarii dirtFebruarie 1856, pot servi de indicatiune, pentru a Intelege cums'a nascut apoi prin imitatie povestea ca tractatul luiBogdan s'a aflat in arhivele din. Varsovia. Daca principateleau dorit de a fi reprezentate la conferinte am trebvit sa aler-

42

Când §i acesta a fost apoi cunoscut, din scrierea pu-blicatA de KoggIniceanu [1845], pArerile a'supra lors'au ImpArtit.

Nicolae Istrati (1), Neigebauer (2) §i ceeace este foartecurios insusi KogAlniceanu (3) au considerat ca textul

gam la izvoare mai sigure, spre a gasl textul cel adevarat altractatului. Si care izvoare au putut fi mai sigure dupa arhivaTurciei, decát arhivele Poloniei,Icira cea mai interesata atunce.de a cunoa,ste legiiturile Moldaviei incheiate cu Inalta Poarta?".

Pentru a caracteriza atmosfera timpului In care a esit la lu-mina tractatul publicat de Colson, reproduc ad urmatorul pa-sagiu dintr'o scrisoare pe care Antohi Sion o adreseaza la

Iulie 1840, lui Mihail Kogalniceanu, cu privire la un manu-script In care se afla Necrologul lui Stefan cel Mare:

Odata cu savarsirea Insdrcinarii pusa mie [de a copia in1806 acel mss.] am prescris si pentru mine o copie de pe acelmanuscript, pe care l'am avut pana la 1831, cand dupa cuno-scutele de atunci Imprejurari, radicandu-se toate hartiile din casainea, Intre care era i acesta, s'au perdut impreund cu alte in-teresante documenturi vechi ci noui, mire cari am avid ci copiatdlrncicirij hati,serifului da t fdrii prin Telutul Logofittul, scris.chiar de Miron Logofiltul fi iscdlit de chinsul. Pre care dupatoatit stdruinta ce am Intrebuintat nu le-am putut aflà, ramaind

nestearsa mahniciune pentru pierderea lor. Acum dui:A ivireaArhivei Romanesti nadajduesc ca vor reInvia asemené docu-mente". Arh. Rom. I, p. zoi-103.

Dei Kogalniceanu n'a dat niel o importanta acestei Insem--nari, d-1 Sbiera, in niste note comunicate lui V. A. Urechepublicate ca Addenda la srarsitul vol. I al operilor lui MironCostin, i-a atribuit traducerea hatiserifului dat lui Tautul [p.169]. Tot asa d-1 Gadei In Cronicarii Moldoveni din sec. XVII,pag. 178.

In articolul Trasuri din istoria Moldaviei sau testamentulprintului Miron publicat In Foaia pentru Minte, inima si li-teratura, No. 49 din 8 Dec. 1847 [Nota dela p. 396].

Die staatlichen Verhaltnisse etc. p. 22-23. Anul 1513 epastrat lnlocuindu-se numai numele sultanului Soliman caSam.

Steaoa Dunarii. 1856, p. 54. Se pare de altfel ca Kogal-niceanu avea serioase Indoieli asupra autenticitatii amandurorconventiilor. Rdspunzand unei Invinuiri p care i-o adusese

43

cel autentic al capitulatiei lui Bogdan pe cel publicat-de Colson (9. Altii au admis dimpotrivg pe acela dinTractaturi" fgrg sg. conteste autenticitatea celuilalt,care s'ar fi incheiat numai mai tdrziu. Astfel Istrati,revenind in o scriere apgrutg in 1856, asupra primeisale pgreri, considerg acest tractat ca fiind incheiatAn 1529, intre Petru Rare§ §i Soliman (2). PArereaaceasta impIrtAsitg de cea mai mare parte dintre oa-menii politici din acea vreme, ca fratii loan si Du-mitru Brätianu(3), Vasile Boerescu (4), etc., a fost com-bgtutg cu energie de Constantin Hurmuzachi.

Pornind dela faptul cg in acest tractat nu se vorbiànimic de soimi i cai i Intemeindu-se pe asertiuneadin Tractaturi" cg hatiseriful lui Bogdan fusese re-confirmat fgrg nici o schimbare pe. vremea lui Rare§si cg tocmai sub Mahomed IV la 1643 s'a renuntatla soimi i cai, ridiandu-se peschesul transformat

Teodor Codrescu [Ziarul Zimbrul dela ix Februarie 1856] ade ce n'a preferat conventia din Tractaturi" ca cea mai fa-vorabild Moldovei, el apune urmdtoarele: Ne pare rau, foarte.rau [si fiecare cititor va lntelege pentru ce] cd Zimbrul ne si-leste, mai ales acum, sd intrAm In discutie cu el despre mai-multd sau mai putind autenticitate a textului tractatului, In-cheiat de cdtre Moldova cu malta Poartd. Numai dar fall devoia noastrd sdntem siliti a-i rdspunde... Sfarsind o repetdmIncà odatd ne pare rdu cd Zimbrul au rddicat o asemenea che-stie, cu totul fdr de timp."

(I) Admis si In scrierea Conferintele din Paris, Tractatul depace Impreund cu Protocoalele precum si Tractatele Incheiatede Romania si Moldova cu malta Poarta". Bucuresti, 1856.

(2) Despre puterea legislativd si privilegiile PrincipatelorIVIoldo-Romdne. Iasi 1856 p. 17 si urm.

Cel dintaiu In Mémoire sur la situation de la Moldo-Va-lachie depuis le traité de Paris [Paris, 1857] p. 6o-61. Dumi-tru Brdtianu In Lettres sur le circulaire de la Porte du 31juifiet 1856, relative A la réorganisation des Principautés. Ber-lin 1857, p. 12.

(4) Romania dupd tractatul de Paris din 30 Martie 1856, Paris1857, p. 22.

44

atunci in haraciu dela 4000 la i0000 galbeni, Hur-muzachi l'a atribuit lui Vasile Lupu. Prin cateva mo-dificdri se inldturau unele greutAi. Asa, tifra de 4000de galbeni, consideratd. ca o licentd" a celor ce pu-blicaserd actul, a fost schimbatd in io.000, gresalatipografice care ddduse in lucrarea atribuitd lui N.Costin 1643, indreptatd in 1634, si pentru ca sl existeoarecare asemAnare i cu tractatul lui Bogdan, fixattot atunci la 1511, a cdrui reconfirmare se pretindeacd este, articolul 1 a fost ldsat la o parte, inlocuin-clu-1 pur si simplu cu articolul i din acesta. Cu ase-menea indreptdri i schimbdri, pentru a cdror potrivireHurmuzachi avusese, cum spune singur, multd bdtaede cap", tractatul din 1513, incheiat intre Bogdan siSoliman dupd copia fAcutä de sambelanul Bals inarhivele Varsoviei", se transformd in tractatul din 1634al lui Vasile Lupu cu Mahomed IV, care insd n'aajuns Sultan deck in 1648, fireste, dup. aceiasi copie(i).In aceastd formd, cele 2 acte au fost apoi publicate

(1) Pentru toate aceste lucruri v. Insemndrile" trimise deHurmuzachi lui Ioan Maiorescu, in corespondenta dintre ei, pu-blicatd In Convorbiri Literare, An. XLI, No. din AugustDe-cemvrie. Rezumatul cercetdrilor sale 11 expune Hurmuzachlnota cu care Insoteste tractatul lui Vasile Lupu In Buletin:Unii au atribuit acest tratat lui Petru Rares, Insd fdrA cuvAntI) pentru cä dupd Incredintarea ce afldm in istoricii indigeni[Ureche, Cantemir, Neculai Costin]. Petru Rares au preferit apArdsi tronul decdt sd primeasca prefacerile tratatului lui Bog-dan, cerute de Sultanul Soliman; 2) pentru cd Sultanul Soli-man, dupd venirca sa In Moldova, au Intdrit fArd vre-o prefa-cere tratatul lui Bogdan din 1511 [vezi mai sus citata scrierea log. Neculai Costin], 3) pentrucd mai jos citatele cuvinte dinmonografia lui Neculai Costin despre tratatele Moldovei cuPoarta Otomand, nu lasd nici o indoiala, cum cd prefacereaArt. 9 al capitulatiei lui Bogdan, precum se vede In tratatulde fatd, adica sporirea sumei de 4.000 galb. la io.000 galb. sidesfiintarea ddrei de soimi si de epe, au urmat tocmai In epohalui Vasile Lupul, i anume In anul Intdiu al domniei lui [1634].

45

in No. i din Buletinul sedintelor Adungrei ad-hoc aMoldovei" Octomvrie 1857] al cgrui redactorera Hurmuzachi

V.

Am stabilit in ce imprejurgri si pe temeiul cgruiizvor s'au rodus tractatele Moldovei cu Poarta. Nergmane s. examingm dacä cuprinsul actelor fguriteIn 1772 si 1839 corespunde, si in ce nasurg, adeva-rului istoric, asa cum se desprinde din izvoarele cu-noscute pang acum. Chestiunea se reduce in realitatela a cercetà valoarea argtgrilor lui Dimitrie Cantemir,sursa de cgpetenie, si am putea spune chiar singurasursg, pe care ele se intemeiazg. Pentru aceasta esteinsg necesar sä vedem mai intai care era traditiuneaistorica' internd, anterioarg lui Cantemir, asupra pri-melor leggturi cu Tura

Doug dintre vechile cronice slavonesti din Moldova,Cronica Moldopolong [1359 15661 i Cronica Ano-nina [1359-1504] contin stirea ca haraciul s'a inceputa se plati Turcilor in domnia lui Petru Aron [1455-57] :In anul 6962 [=1454] s'au facut domn Bogdan Voe-vod, fiul lui Alexandru Voevod. Domnit-au 2 ani sil'au tgiat Petru Voevod cel poreclit Aron, la Rguseni.Acesta au domnit apoi 2 ani. In zilele acestui Voevodinceftura Moldovenii a Nall bir Turcilor"(2). Si in ceade a doua : «Iar Petru Voevod au domnit 2 ani. Sztbel au inceput a se da bir Turcilor" (3).

Reproduse apoi i In Colectiunea de Acte si Documenterelative la Istoria Renascerei RomAniei, de D. A. Sturdza siC. Colescu-Vartic, Vol. I, 4.

I. Bogdan, Vechile cronice moldovenesti 'Ana la Ureche, 224.Ibid. 238-39. Cronica si analele putnene si Letopisetul dela

Bistrita [I. Bogdan, Cronice inedite atingAtoare de Istoria Ro-manilor] nu cuprind aceastA stire.

46

Constatdm deci cd in cele dintdi insemndri istorice,contimporane sau aproape contimporane cu faptele-povestite, inchinarea cdtre Turci, caracterizatd prinplata birului, este pusd pe timpul lui Petru Aron-Ureche reproducdnd in cronica sa, scrisd cu aproape-2 veacuri in urmd. [1646-47], cuprinsul vechilor anale,transcrie, fdrd nici un adaos nou, si stirea despre in-chinarea tdrei sub Aron (9. Dar in cronica lui mai-este vorba si de altd inchinare, sdvarsitd dup. indem-nul lui Stefan cel Mare, de catre fiul sdu Bogdan,prin mijlocirea logofdtului Tdutul (2).

Tar cdnd au fost [Stefan Vodd] aproape de sdvar-senia sa, chemat-au Vlddicii si pre toti sfetnicii sdi,boiarii cei mari i alti toti cAti s'au prilegit, ardtan-du-le cum cd nu vor putea tinca tara. cum o au tinutel, ci socotind din toti mai puternic pre turc i mai-intelept au dat inv4Atura sl se Inchine Turcilor..._Bogdan Vodd daca stAtii la domnie gdndi sd-sireascd lucrurile intdi cu vecinii i sd-si arate numebun. Dupd invdtAtura tatdne-sdu, a lui Stefan Vodd,trimis'au la Impdrdtia Turcilor pre Tdutul logofdtulcel mare, cu slujitori, pedestrime, clArdbani de au dus

(1) Acest Petru Vodd Aron au lnceput si au izvodit a dahir Turcilor" Letop. I, 151. KogAlniceanu a atribuit lui EustratieLogotAtul, urmAtoarele cuvinte, cu cari se termind In unulmanuscripte domnia lui Bogdan: Scrie la un letopiset vechiusdrbesc de Azarie cAlugdrul izvodit, precum In zilele acestuiBogdan Vodd s'au inceput a da dajde Turcilor, si pentru aceiane-au numit Bogdani pAnd astAzi. Acest Bogdan Vodd este tatAllui Stefan Vodd ce! bun" [Letop. 1, 149, n. 2]. Mss. acesta, as-tdzi No. 174 dela Academia Romand, cuprinde Insd cronica luiSimion DascAlul. Adaosele scoase din letop. lui Azarie se da-toresc unuia din copisti, de oarece nu se afld In nici unul dincelelalte mss ale lui Simion DascAlul [Mss. 169, 2506]. Con--fuzia lui Azarie este de altfel usor de explicat.

(1) Reproduc pasagiul dupd unul din mss. lui Simion Das-cAlul [Mss. 174 dela Acad. Rom].

47

birul io povAri (1) de bani i s'au inchinat cu toatl.tara la Sultan Suleiman (2), impgratul Turcilor. IarImpgrgtia de bucurie mare cu dragoste i-au primitsi au dgruit toti banii Tgutului logofgtului celui mare-

i-au aclus in arä i au zidit pre acei bani o MAMA_bisericg in sat in Bglilesti (3), ce iaste la tinutul Su-ceavei i triaste pAng astgzia.

Mai inainte de a argtà care poate fi originea acesteistiri noug asupra inchinärii, trebue sá amintesccronica lui Ureche nu ni s'a transmis in forma ei pri-mitivg, ci numai in 2 redactiuni interpolate, una maiveche a lui Simion Dascglul [circa 1650-1670] si oalta mai noug, pornind insä tot dela aceasta, a lui Ni-colae Costin [1710-1712] (4). Siguranta cu care Ko-gglniceanu a restabilit textul primitiv i cgreia sedatoreste in parte el pang astAzi n'avem incä o editiecriticg a lui Ureche, s'a dovedit in urma observa-tiunilor resultate din cunoasterea unui numgr maimare de manuscripte, cg n'a fost indreptätitg. Editiasa cuprinde uncle lucruri cari in mod vgdit apartinadnotatdrilor. Printre acestea d. Iorga incling a vedeasi pasagiul despre inchinarea la Turci pe cari il atri-bue cu dreptate lui Simion Dascglul (3). Oricine l'ar

La Kogdlniceanu [Letop. I, 179] pungi.Pe margine notita: Poate sa o fi Inchinat la Sultan Baia-

zit cd el [a] fost pe acea vreme ImpArat" pe care KogAlniceanuo atribue lui Simion Dascalul [Letop. L 179, n. 3]. In realitateea nu poate fi a acestnia de oarece nu se afid si in celelaltemanuscripte [No. 169, 2506 etc.], ci apartine sau lui ConstantinVladulovici, care a transcri cronica In 1726, sau copiei fdcutd.in 1712, de care el se servise [I. Bianu, Catalogul manuscriselorla No. 174].

Recte : Bdlinesti.St. Ordsanu, Cronicarii moldoveni din sec. al XVII. Re-

cenzie publ. In Convorbiri Literare, 1899, p. 729-730 si N...

lorga, Ist. Lit. Rom. II, 548 1 urm.(3) N. Iorga, o. C. II, 567. Argumentele sunt urmdtoarele 2=

1) nu e ardtatA provenienta stirilor, cum face Ureche, 2) pasa-

48

fi scris insa, Ureche sau Simion Dascalul, si intru cat'distanta de timp care-i separa nu e prea mare, lucrue pentru chestiunea noastra de mica insemnatate, sigure ca. stirea Inchinarii sub Bogdan, prin solia lui Tau-tul, care nu se aflà nici in letopisetele slavone ante-rioare, nici in cronicarii straini, a fost luata din tra-ditie, unde ea se conservase, cum a observat d.Iorga (9, in legatura cu zidirea bisericei din Bali-nesti de Tautul, tot asa cum s'au conservat atateaalte traditiuni, asupra intemeierii unora dintre celemai insemnate lacasuri bisericesti. Dela legenda ba-nilor cu cari a fost construita biserica au pornit apoianecdotele relative la audienta Tautului la Vizirul,cand tragandu-i ciubotele a ramas numai in ciorapi,neavand .mestii la nadragi" (9), sau cerand sa-i aducacismcle in sala de audiente (3) si inchinand la cafea,pe care a sorbit'o dintr'o data, pentru Imparatul siVizirul (4).

Intre cele 2 stiri asupra inchinarii din redactiunealui Simion Dascrtlul, cea veche istorica si cea nouatraditionala, exista insa, daca nu o contrazicere, celputin o nepotrivire. Inchinarea din urma nefiind ara-tata ca o reinoire sau intarire a aceleia din timpul luiPetru Aron, urrna ca tara se supusese in 2 randuri.Fard sa caute a inlaturà aceasta lipsa de concordanta,Nicolae Costin adaoga un element nou la cele ce se aflauIn cronica pe care o amplifica, si introduce unele mo-

giul nu se afla trite° versiune neinterpolata a lui Ureche. Ma-nuscriptul la care se refera d. Iorga e No. 59; sfatul dat deStefan se aila totusi, dar nu la locul lui si cu aparenta uneiinterpolad [f. 181], ceeace se dovedeste de altfel prin mss. 1445,2601 si 3039, unde lipseste cu totul.

(4) Geschichte des rumanischen Volkes, I, 366, n. x.(3) Letop. II, 182.

D. Cantemir, Ist. Imp. Ot. I, 271, n. 36._Letop. II, x82.

49

Astfel el inlocueste stirea laconica a vechi-lor anale despre inceputul haraciului sub Aron, cuo alta mai desvoltata si mai precisa, dei identicafond, pe care o afla in cronicarul polon Cromer. zice[Cromer]: i acest Petru Voda din sfatul boerilor5Ai inteacelas an [6963/1455] au trimis solii sai laSultan Mehmet, imparatul turcesc, de au legat bir,pre an 2000 galbeni, raspunzand Lesii ca nu pot daajutor Domnilor din Moldova, fiind invaluiti cu ostiasupra Prusilor"

Introduce apoi in pasagiul privitor la cealalta in-chinare 2 modificari, inlocuind numele Sultanului So-liman cu Amurat, ceeace insemnA inlocuirea gre-..selei celei vechi prin alta noua, i schimband sumabirului din io poveri de bani, care nu mai avea in-teles pela sfArsitui secolului al XVII, in io pungi debani (2).

Acestea sunt tirile cari se puteau culege din cro-nicele moldovenesti la inceputul secolului al XVII,asupra supunerii Moldovei catre Turci.

Pornind dela ele, Cantemir cauta sl precizeze tra--ditiunea inchinarii sub Bogdan, singura pe care o cu--noaste, aratand in mod arndnuntit imprejurarile in caria avut loe si conditiunile cu cari s'a incheiat. Inchi-narea s'a facut dupa sfatul lui Stefan cel Mare, care

Letop. I, 15o, n. 2. Pasagiul din Cromer este urmAtorul:Indidem [in arhiva regalA din Cracovia, unde aflase jurdman-tul din 6963, al lui Petru Aron cAtre regele polon] autern com-perimus, hoc anno hunc ipsutn palatinum unA cum consiliariissuis misisse oratorem ad principem Turcarum Mahometem,ut pacem ab eo duum millium aureorum tributo redimeret. Namis post subactum Constantinopolitanum imperium vehementervexabat Valachiam et distinebantur tunc Polo ni bello Prussico,ne sociis et clientibus opem ferre possent". Martini CromeniVarmiensis Episcopi, Polonia sive de origine et rebus gestisTolonorum libri XXX. Coloniae Agripinae, 1589, C. XXIII, 557.

Letop. I, 179, n. 3.4

50

vgz'and proggesele Turcilor sub Soliman Magruficul,o recomandg fiului sgu si boernor intr'o lungg cuvftn-tare retoricg. Pe cand Sultanul se aflà in Ungaria, Bog-dan trimite inaintea lui, in al 7-lea an de domnie,[15111pe logofaul Tgutut [mort in 1511]('), ca sg-i ofere su-punerea. Solul moldovenesc este primit in cetatea Buda,pe'care Turcii tocmai o cuceriserà [9-14 Sept: 1529 (2)]._Conditiile pe cari le propune ca tara sg plgteascg unpesches sau dar anual de 4.000 de galbeni, 40 caí si24 soimi, pgstrandu-si neatinse bisericile, riturile re-ligioase si legile sale" au fost primite cu bucurie de-Sultan si intgrite printr'un hatiserif care s'a trimis-Domnului. La reintoarcerea lui Soliman din Ungaria[pe la sfarsitul lui Octomvrie 1529, pleacg din Buda(3)],..Bogdan [mort in 1517 (4)] ii iese inainte la Sofia, adu-candu-i peschesul. Sultanul il primeste cu cinste, cla-ruindu-i un caftan si o cucg impodobitg cu pietre scumpe-si intgrind printr'un nou hatiserif leggtura incheiatg laBuda. Dupg Bogdan s'a si numit Moldova de cgtre-Turci Bogdania. Hatiserifurile s'au pgstrat in arhivele-tgrii pang in anul 1686, and din ordinul regelui polonSobieski au fost arse in public in Iasi. Conditiunile-stabilite la inceput au fost respectate Onä pe timpuLlui Petru Rares. Turcii cerand atunci urcarea pesche-sului si transformarea lui in haraciu si impunand Dom-nului indatorirea ca la fiecare trei ani sä meargg laConstantinopol, ca sl se inchine Sultanului, cl refuzasi se retrage in Ardeal, la Ciceu. Cu toate acesteaStefan cel tamer, care a fost ales in locul sau, a con-

Letop. I, 184. Piatra funerara publicata de Melchisedec, dupi.desemnurile pictorului Bucevski, in Notite istorice s.i archeolo-gice" p. 293,are anul 7009. D-1 Ioan Bogdan a binevoit si-mi Co-munice parerea d-sale, cd trebue sa fie o gresala de lectura inloc de 7019.

Hammer, o. c. II, 67-8.Ibid. 75-6.

(') Letop. I, 186.

51

simtit sà ridice tributul la 12.000 galbeni (1). Pentrua ne face o idee deplina de valoarea afirmarilor luiCantemir, trebue sä mai amintesc ea pe 5, tefan cel Mareil arata odatä ca contimporan cu Baiazet I 11389-1402],care face impotrivä-i expeditiunea terminatä prin luptadela Räzboieni (s), iar altä data ca träind pe vremealui Soliman Magnificul [1520-1561 (3), si ca dei in-chinarea s'a facut sub Bogdan, inceputul plätii hara-ciului il pune totus, intr'alt loc, sub Petru Rares (4),despre care nu stie de altfel nici cand a domnit, sinici ma'car ca expeditia lui Soliman din 1538 fuseseIndreptatä impotriva lui (a). In aceastä confuziune bao-tica, care dovedeste ca atunci cand scria Istoria Im-periului Otoman, Cantemir nu avea la indemana nicio cronicä moldoveneascä (6), si nu posedà despre tre-cutul tärii peste care domnise, deck cunostinte absolutvagi, once incercare de a da o interpretare afirmä-rilor sale si a cAutà. In ele un inteles istoric, este za-darnica. Voind sa precizeze traditiunea oralä, inregis-trata In cronice abia In a doua jumätate a sec. alXVII, despre inchinarea la Turci prin mijlocirea luiTautul, el invenicazei cu o lipsa de scrupul uimitoareo serie de evenimente si imprejuräri, färä nici o le-gäturä cu realitatea istorica. De altfel traditiunea in-s'a'§i pe care se intemeiase nu pornea dela un fapt real.Construirea bisericii din Bälinesti, cu banii primuluiharaciu trimis de Bogdan, pe cari Sultanul i-ar fi da-ruit lui Tautul, este o legendä.

(1 Ist. Imp. Ot. I, 271-76, n. 36, 37, 40. cf. 62, n. I ,i. 98ri. TO; 158, n. 59.

Ibid. 61-63,.Ibid. 272, n. 37.

(1 Ibid. 98-99, n. ro.(5) Ibid. 295-97.() Analele Moldaviei" la care se referl uneori [Ist. Imp.

Ot. I. 272, n. 37; 295, n. 83 etc.], le citeaza totdeauna din me-morie.

52

Aceastd bisericd este si astdzi in fiirftd. Ajungandcu timpul In ruinä, ea a fost reinoitä. in anul 1721 decatre Calist, Episcopul RAddutului i Dimitrie Macri,staroste de Cernäuti ('). Pizania cea veche a interne-ietorului se afld incd in zidul din afara, dar dupä omdrturie, pe care nu stiu ce temeiu se poate pune,din ea nu s'ar mai putea descifra dehat doar anul siluna : 6 Decem. 7007 (2). Pe la mijlocul secolului alXVIII inscriptia era insä in build stare. Un bun cu-noscAtor de slavoneste i zelos copiator de letopisete,preotul Iosiv Luca, cdlugdrit mai tarziu sub numelede Ioasaf ieromonahul, a citit'o pe atunci in intregime.Copiind apoi pe la 1760 un letopiset, el a adäogat la sfar-situl pasagiului, unde se vorbea de repararea bisericii,urmAtoarele cuvinte : Iar pre zidul bisericii iaste scris,cum ca acea sfantd bisericd din Bälinesti iastede Ion Thutul, mareli logofat in zilele lui Ioan StefanVoevoda, in anii dela facerea lumii 7007, care vrandsä adeveresti, iubite cetitoriule, sd citesti ca videreaaratd adevdrul" (3).

In mss. 253 [Acad. Rom.] dupa pasagiul referitor la con-struirea bisericei, se afla urmatorul adaos : Acea biserica dinmulte rascoale ce s'au Intamplat acestui pdmant pentru anoastre cumplite pdcate, au fost sosit pand a sa risipirevazandu-o acel de mai sus pomenit chir Calistru, EpiscopulRadautului, fiind indemnat dintru a sfantului Duch putere,impreund cu Dumnealui Dimitrie Macrii biv vel ban, starostiot Cernauti, socotind eh este de ol:qte a tdrai, precum s'auzis mai sus, cà sant daruiti banii di Soltan Murat Tdutuluilogofatului, cari bani au fost a tarai noastre, n'au lasat'o larasipa, ci de a sa bund voe, Impreunä cu toatd cheltuiala auacoperit'o si pe unde au fost i rasipitd o au tocmit'o, In zi-lele prea luminatului nostril Domn Io Mihai Racovitdvlto de la Adam 7229, msta Ma,i 12, cari avand sa adeveresti, iu-bite cititorule, cearcd ca viderea aratd adevarul". Cf. si mss. 503.

Marele Dictionar Geografic al Romaniei, la cuvantulBalinesti.

Acad. Rom. Mss. 252.

Cunoscand data sigurd a intemeierii bisericii, preo-tul losiv Luca, inteun adaos pe care il face in altacopie, se indoià, si din punctul de vedere dela carepleca cu drept cuvant, cd ea ar fi fost ziditd cu baniiharaciului, adusi de Tdutul din partea lui Bogdan. siintorcandu-se [Tdutul] ddruit din Tarigrad asa scrieletopisetul, cum cu acei bani sd fi zidit biserica in satla Bdlilesti.... Dar in zidul bisericii scriia cum cd inami! 7007 au zidit biserica in zilele lui 5tefan Voddsi dupd aceea Inca au mai domnit Stefan Vodd celbun cinci ani, pánd la anul 7012. Ce cu ce bani au zidit,Dumnezeu sa-1 odihneascd la impArdtiia cea cereascd,cd bund bisericd au fdcut de i-au rtimas intru vecinicdpomenire" (2).

Considerand ca adevaratd traditiunea despre inchi-narea tdrii la Turci sub Bogdan, Luca era nevoit sdpund la indoiald pe cea privitoare la origina banilor.Si tocmai aceasta era, cred, cea mai importantd.In adevdrtraditiunea se compune din 2 elemente, dezvoltate suc-cesiv: unul primitiv care este, incontestabil, cel principal,cd Tdutul isi zidise biserica cu banii ddruiti de Sul-tan, si un altul format in urmd pentru a servi de ex-plicare acestuia, cd dania se fAcuse cu prilejul inchi-ndrii catre Turci, sdvarsitd in domnia lui Bogdan. Pro-babil cd aceasta explicare nici nu e de origind popu-lard. Dar din momentul ce faptul material dela carea pornit intreaga traditie, construirea bisericei de TAu-tul, este anterior domniei lui Bogdan, partea mai nouda acestei traditiuni nu mai poate fi consideratA caavand un substrat istoric real, in intelesul unei inchi-ndri a tdrii sub Bogdan, chiar dacd n'ar trebui interpre-tan. decat ca o reinoire a unei legAturi mai vechi. Sprea puteà deosebi acest substrat istoric, daca in adevArexistl, de cel legendar a cdrui formare vom incerca

(2) Ibid. 254, f2 67.

53

54

apoi s'o expliam, o scurtd expunere a imprejurdrilorin cari s'a facut inchinarea Moldovei catre Turci sia relatiunilor urmdtoare pand in domnia lui Bogdan,este necesard.

VI.

Cea dintdi atingere cunoscutd. dintre Moldoveni siTurci se intampld pe timpul lui Alexandru cel bun.Dupd ce Turcii ajutd in 1420 pe Dan II sà ocupetronul Tdrii Romanesti, atacd apoi Moldova, asediindCetatea-Albd. La repetatele cereri de ajutor, pe cariAlexandru le adreseazd. regelui Polon, acesta pregä-teste o expeditie, pe care avea s'o conducd fratelesäu Vitold, marele duce al Litvaniei. El insusi se ho-tarise sd astepte in pdrtile sudiee a1 regatului, pen-tru ca in caz de primejdie sä meargd in persoand inajutorul voevodului. Asemenea pregAtiri fd.ced si im-paratul Sigismund ('). Expeditia insd nu s'a facut pen-tru cà Turcii au pdrdsit asediul. Daca fuseserd res-pinsi, ori se retrdseserd in urma unei intelegeri, nustim ; imprejurärile de mai tdrziu vorbesc pentrupresupunerea din urrnd. De acum inainte Turcii nunumai cd nu reinoesc atacul din 1420, ceeace s'ar fiintdmplat, probabil, in cazul unei neizbdnde, dar dim-potrivd apar in bune relatiuni cu Domnul Moldovei.Cdnd Dan II, care trecuse de partea Ungurilor, estealungat in 1426 de Radu Praznaglava, ajutat de Turci,el denuntd impäratului Sigismund alianta care ar existàintre acestia i Alexandru cel bun. Impdratul comu-nicdnd la randu-i stirea regelui polon si marelui duceal Litvaniei, acesta îi exprima pdrerea cd. DomnulMoldovei ar trebui inldturat (2). Trei ani mai tarziu

N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei si Cetatei-Albe, 80-81.Ibid.

55

Alexandru declara cd nu poate ajuta pe Sigismundcontra Turcilor, iar acesta il acuza fatd de Vitold cd-a fAcut aliantä cu ei cu Hanul (1). In 1430-324.)e timpul legdturilor cu Vitold si Svidrigaillo si rds-coalei contra Poloniei, Alexandru este iardsi ardtat-cd star fi inchinat Turcilor (2). Situatiunea rdmane ne-schimbatd si sub urmasii sdi. Pentru a puteà rdsturnape fratele su Ilie, Stefan, care se refugiase in TaraRomaneascd, se adreseazd in 1433 Sultanului dela careobtine ajutor (a). In toatd domnia lui [1433-1447], ca

In timpul luptelor urmdtoare pentru tron, Turcii.nu manifestd nici un fel de dusindnie contra Moldovei.

Dar singurul mijloc prin care un stat vecin maiTine putea atunci sd-si asigure linistea din partea Tur-cilor, era sd recunoascd puterea Padisahului, pldtindu-itribut ori trimitandu-i daruri. Prietenia sau alianta cuTurcii nu poate avea, cand e vorba de vecini maislabi, altd insemnare. Tributul incepand a se pldtinumai din 1456, trebue sd admitem cd pana atunciDomnii Moldovei dobandiserd prietenia Turcilor prin41(truri. Cand ni se spune cd Alexandru cel bun aflcut pace sau inchinat tara Sultanului i cä fiulsdu Stefan obtine tronul Cu ajutor turcesc, i candapoi in toatd perioada dela 1420-56 nu intalnim acte

dusindnie din partea Turcilor, singura explicare.posibild este aceasta. De altfel e si natural ca atuncicand lumea crestind rdsuna de biruintele Turcilor,Domnii Moldovei sd fi clutat o apropiere, trimitand

lb. 88go.lb. go ; I. Ursu, Rela(iunile Moidovei ca Polonia, jadnA /a

moartea lui Stefan cel mare, 48-49.Ib. 92; cf. Dlugosz, Historia Polonica, Lipsiae, 1712, C. XI,

640: Stephanus autem fraterno conspectu fugiens ad monta-nosque perveniens, sibi illos in brevi [erat enim ingenium ad.omnia promptus] conciliavit, sed a Turcorum Caesare, petitoet obtento in gentibus subsidio, in Valachiam rediit",

56

daruri Sultanului. Cu aparenta de supunere pe careele o indreptAteau, intelegem si invinuirile aduse luiAlexandru cel bun si atitudinea Turcilor, cari, desiaveau Tara Románeascä birnicA, nu incearcá totusdela inceput sá aducá i Principatul vecin, intru toate-asemánátor, in aceeasi situatie. Douä márturii docu-mentare vin sá.' confirme aceastä párere : In cuván-tarea pe care solul regelui Cazimir o tine in 1454.inaintea impäratului si a dietei din Ratisbona, el aratási Moldova, aláturi de Tara RománeascA, ca tribu-tará Turcilor, (I), iar doi ani mai tarziu cánd Domnulimpreura cu Mitropolitul i boerii se hotárásc a le-pláti tribut, ei márturisesc cä li se dAduserá bani simai inainte (2).

Traditiunea cá. Moldovenii plAtiserg Turcilor la in-ceput peche s si nu tribut sau haraciu pástrase deciamintirea unui fapt istoric.

Dupá. cAderea Constantinopolului, Mahomed II tri-mite soli pretutindeni in Marea Neagre ca sA cearátribut. In anul urmátor o flotá turceascá trecándla Cetatea Albá, care era pregátitá, atacá Se vasto-polul i Caffa. In Martie 1455 cetatea genovezá in-cheie pace plAtind un tribut de 3000 de galbeni (3).Amenintárile Turcilor aveau sA aibá peste putin

in Moldova acelas rezuItat. In primávara anului1456 se stià. in Ungaria cá Sultanul face mari pre-gátiri pentru asediul Belgradului. La 13 Iunie, 150.000-de soldati incepeau atacul, in vreme ce flota de pe-DunAre trebuià sá impiedice ajutoarele cari ar fi venitdin Ungaria (3). Plecánd impotriva Belgradului Maho-

Hurmuzaki, Documente privitoare la Istoria Romanilor,II, 2, 51-52.

Ibid. II, 2, 670.N. Iorga, o. c. 112-115.Hammer, I, 441.

(1) Hurm. II, 2, 670 I.

57

med II cere lui Petru Aron un tribut de z000 degalbeni, amenintandu1 cl va ataca Moldova.

Un refus, acum and Sultanul se apropia de Du-nare, putea sA abatI asupra tArii o mare primejdie..Pentru a o inlAtura, Domnul impreunA cu mitropolitulTeoctist si 57 de boieri, intruniti la Vaslui, hotArAsc-la 15 Iunie 1456, sA trimitA inainte-i pe logofAtul Mi-hail, ca sA ofere tributul cerut. Faptul il cunoastemdintr'un document foarte curios : Este un act solemn,intArit cu peceti/e tuturor, prin care adunarea delaVaslui asigurl pe sol inainte de plecare, cA hotArareaaceasta importantA s'a luat cu sfatul i chibzuiala tu-turor pana la unul i ca nimeni si nici odatA nu 1 vainvinovAp pe el pentru aceasta ('). AmAnuntele solieinu le cunoastem. S'a pAstrat insA gratie acelarasi mA-suri de precautie, cari fAcuserA pe Mihail sä cearàactul dela 15 Iunie, traducerea slavonA, a hatiserifuluipe care Mahomed II il trimite ca rAspuns Domnului,la 5 Octomvrie. Spre a se vedea cat de mult diferAde acela care, dupA Cantemir, ar fi fost dat lui Bog-dan, il reproduc in intregime :

Tugra. Binevoitoare salutare din partea mareluiDomn i marelui Emir, Sultanul Mahomed, cAtre no-bilul i inteleptul i vrednicul de toatd cinstea si laudaIoan Petru, Voevodul i Domnul Maurovlachiei. Aitrimis ca sol pe nobilul Mihail logofAtul impreung cuinstiintarea din care aflu cä vei plAti Domniei meleun tribut anual de 2.000 ducati de aur. SA fie dedpace legatA intre noi si timpul in care tributul vatrebui plAtit se hotArAste la 3 luni. DupA trecereaacestora dacA 1.1 voi primi, voi tinea pacea, dacA inslnu-1 voi primi, stiti ce vl asteaptA. i DumnezeusA te mangae. Luna Octomvrie in 5, in sarchan be-

glie" (?) (1). Cum vedem, In afara de tributul de 2.000de galbeni, hatiseriful nu impune nici o indatorire sinu acorda nici iin privilegiu. E o simplá instiintareva fi pace, cata vreme se vor trimite banii. Dar toc-mai aceasta o urmarise i Domnul si boerii : hotarin-du-se a plati tributuI cerut, ei sperau sa aiba pace cuTurcii, scapand tara de atacurile i praddciunile lor.Acesta era scopul misiunii lui Mihail, accentuat nurnai putin de 4 ori In documentul amintit. Nu era ea-tusi de putin vorba de o incorporare a tarii in im-periul turcesc, pentru a fi nevoie de anumite acte desiguranta, tractate sau hatiserifuri, cari sa-i fixeze in-datoririle si sa-i garanteze drepturile. Incorporarea s'afacut in urma pe nesimOte, prin asimilare Cu situaliaTarii Romanesti, contribmnd la aceasta luptele pentrutron, decaderea órganizatiei militare si progresele Tur-cilor la nordul Dunarei. La inceput autonomia era de-plinä. Ca si atunci cand se cereà Ungurilor si Polo-nilor, tributul, asa cum s'a stabilit in 1456, echivala cuun tractat de pace. 0 Inchinare" a tarei n'a fost.Felul cum vechile cronice ne-au transmis legatura luiPetru Aron: In zilele acestuia Moldovenii au inceput apläti dajde. Turcilor exprima adevärul caci, repet,plata tributului nu insemnh alipifea tarii la imperiulturcesc, ci era o simpla dajdie pe care o platea Tur-cilor un vecin mai slab pentru mentinerea pacii. A-cesta este caracterul pe care l'a avut haraciul si astfeltrebue, cred, inteleasa pretinsa inchinare a Moldovei.Intre hotarirea adunarii dela Vaslui si raspunsul Sul-tanului, exista in aceasta privinta o deplina concordanta.

Cateva luni mai tarziu, in Aprilie 1457, Petru Aronera batut si fugärit. Pentru norocul Moldovei si alRonlanilor, biruitorul era de astadata cea mai de seamäpersonalitate, pe care a produs'o neamul romanesc,

(0 Hurm. II, 2, 671.

58

59

acela cAruia urmasii i-au decernut intreitul titlu demare, bun si sant. SA vedem ce a devenit sub Stefancel mare legAtura incheiatA cu Turcii in 1456? In

aceastA privintA pArerile au fost si sunt incA Impdrtite.Vechile cronice afirmand cA haraciul incepuse a fi plAtitdin domnia lui Petru Aron, fArA Wit' mai aminteasclapoi o reinoire a lui, arAtau In mod indirect cA Stefanfusese birnic Turcilor. In Letopisetul dela Bistrita aflAmchiar o indicatie mai lAmuritA : La inceputul expedi-tiunii lui Ioan Albert, aducandu-i-se lui Stefan, carese retrAsese la Roman [27 August 1497], 6 prisonierilesi, pe trei a poruncit sA-i spanzure, iar pe ceilaltiii trimise imparatului turcesc" (1). Cronicarii din se-colul XVII, desì reproduc cu totii tiriIe despre ince-putul haraciului sub Aron si trimiterea celor 3 pri-zonieri la Sultanul, au considerat totusi pe Stefan celmare ca independent fatA de Turci. Inchinarea tAriis'a fAcut numai dup. moartea lui, sub Bogdan, in dom-nia cáruia a si inceput a se pi-AU haraciul. Cel carea incercat sà stabileascA un acord intre stirile celevechi si traditiunea introdusd de Simon DascAlul, afost Dimitrie Cantemir. In Descrierea Moldovei" eladmite cA i inainte de Bogdan s'ad putut da uneoribani Turcilor, in momente de stramtorare, cand Domniierau mai bucurosi sAsi goleascA punga, decat sä pri-mejduiascA pe locuitori, dar tribut, care s.a fie perpetuu si constant, nimeni n'a putut impune Moldo.,venilor pana dupA timpul lui Stefan cel mare" (2).Fiecare dintre aceste pAreri gAsit apoi sustinAtoriprintre istoricii moderni. Adevärul este InsA si deasta data tot de partea vechilor insemnari slavone:Cu exceptia perioadei dela 1473-1488, cand se aflA.

(,) I. Bogdan, Cronice inedite, 59.(2) P. 117.

6o

in rgsboiu cu Turcii, Stefan cel mare a platit tributSultanului

In adevgr pang la inlocuirea lui Radu cel frumos.cu Laiot [1473], relatiunile sale cu Turcii sunt pasnice.Pe timpul expeditiunii lui Mahomed II contra lui Te-pes in 1462, existä chiar o intelegere intre ei, cacidei Domnul Moldovei incepuse rgsboiul ceva maiinainte, legatura dintre cele 2 atacuri nu se poate-contesta (2). Dar pacea cu Turcii presupune numai de-ck indeplinirea indatoririlor pe care ea se intemeia.Fgra a se fi platit dajdia legata de Petru Aron, ase-menea relatiuni nu erau cu putinta. Cg. Stefan a p- Witdela inceput tributul este de altfel un fapt confirmatmai de toate izvoarele contimporane. Cronicarii po-loni, DIugosz (3), Naker(4) si Miehowski (5), si indirect

(1 N. Iorga, Istoria lui Stefan cel mare pentru poporul ro-man 79, 213.

N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei, 121-128.Vastationem terrae Valachiae Stephanus, Palatinus Va-

lachiae, ex tam propinqua vicinitate (dupa supunerea TariiRomanesti sub Radu cel frumos] per Turcum fiendam, veritus,in tributum Turci et ipse, quamvis Regis et Regni Poloniaevasallus et feudalis, Casimiro Rege nequicquam per literas etNuncios prohibente, concesserat, et tributum quotannis Turcoreddebat. [Dupa cucerirea Chiliei, Sultanul infuriat la InceputImpotriva lui tefan] qui nunquam fidus fuisset Caesari, et sub.praetextu tributi, Polonorum serviebat Regi [se linisteste peurma, dupa ce primeste pe solul Domnului] cum tributo etmuneribus ad se missumi", XIII, 3; cf. XIII, 458.

Liborius Naker's Tagebuch Ober den Kriegszug des Hoch-meisters Iohann von Tiefen gegen die Tarken, im Iahre. 1497,In Scriptores rerum Prussicarum, V, 306 Ko. Ma. hat diseunczellige folk nicht alleyne widder den Turken [in 1497] sunderden Wallachisschen woiwoden zeu vertreiben; wiewol derist des Koniges geholdigter, ydoch umbe vorsewlikeitdes alden [defuncti regis Poloniae] ist her vor dreyszig jarenden Thurken cziszhaftig wurden".

() In Arhiva Istorica I, 2, 41.

6r

chiar bizantinul Chalcocondylas (1) arata pe Stefan celmare tributar Turcilor in prima parte a domniei sale.Sultanul Baiazet In scrisoarea adresata Ragusanilor,clupd cucerirea Chiliei, afirma cd Domnul Moldoveia fost pand mai deunazi sluga credincioasd a rapo-satului meu tatd si a bunului meu, si cd nici odata nule-a cdlcat poruncile" (2). L'a'sând la o parte exage-rarea orientala a expresiunilor, afirmarea era in fondadevarata. Lucrul acesta 11 recunoaste si regele polon-Cazimir. In instructiunile pe care le citi solului sduNicolae Firlej, trimis la Poartd [1489] ca sa stdrue ase restitui Moldovei Chilia si Cetatea-Alba si sd in-cheie un tractat de pace, se prevedea si obiectiuneape care Sultanul ar fi putut'o face, cri. Domnul Mol-dovei fusese supusul si tributarul tatalui sdu" (3).

Vedem apoi cä nitre cauzele cari au provocat ex-peditia condusa de Suleiman Pasa, este si refuzul luiStefan de a plati haraciul. Dupa ce Laiot se supusese,Mahomed II era hotarat sa renunte la expeditia proec-tata inca din Ianuarie 1474 (1), cand la Constantinopolajunsese numai vestea inlocuirii lui Radu cel frumos,fdra sa se stie care va fi atitudinea succesorului sau,daca Stefan ar fi consimtit sa plateasca haraciul da-torit si sd-i predea Chilia (3). Si mai in urma cu pri-lejul espeditiei de rdzbunare condusä de Sultanul in-susi, era vorba de haraciul refuzat. La 22 Mai 1476,Mahomed II, care se aflà. la Varna, in drum spre Mol-dova, rdspunde solului polon Marciszek Wrocimowski,

Laonici Chalcocondylae Atheniensis historiarum libri de-cena, Bonnae, 1843, p. 506-7 s.1 514,

N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei, 157.Hurmuzaki, II, 2. Si diceret (Baiazed) quod pater mcus

fuit in terra ista, et propter rebellionem istius hominis, dumsibi omagium et daciam solvere nolebat, corripuit pro libitosuo. Dicat nuntius etc. (p. 307).

(1) N. Iorga, O. C. 138.(5) Dlugosz, XIII, 526-27.

62

trimis de Cazimir spre a mijloci o impgcare, cä s'aropri dela rgsboiu, dad Stefan i-ar da tributul neplgtit,ar renuntä la Chilia i ar liberà pe prizonieri (1). A-celeasi conditiuni le pusese Sultanul Domnului inc.mai inainte de a intreprinde campania. Aceasta o stirndintr'o scrisoare venetiang, trimeasg. din Pera la 23Mai 1476, care mai cuprinde i lgmurirea cä tributul secereä pe trei ani treculi (2). Stefan il refuzase prinmare incepänd Cu anul 1473. Dupg cronicarul turcNeri s'ar fi pretins atunci Doinnului sg 1 aducg. inpersoang la Constantinopol, ceeace el nu voise (3).-

Dusmänia lui Stefan cu Turcii tine, cu unele in-treruperi, Ong in 1489 (4). Dupg campania lui Ma-homed II, ntivglirea ml Alibeg i Skenderbeg, im-preung cu Tepelus in 1481 (.9, cuprinderea Chiliei siCetgtei-Albe in 1485 (9), navglirile lui Ali HadämbulIn Septemvrie 1485, a lui Iskender-Beg i Balibeg-Malcoci-Oglu in Noemvrie acelas an si a lui Hro-mot in primgvara anului urmgtor (t), sunt evenimen-tele cele mai insemnate ale acestei dusmgnii. Cändinsg. Ungurii si Polonii incheie pace cu Turcii, ceidintäi in 1483 (8), reinoind-o apoi in 1485 (9) ceilalti

(,) Ibid. XIII, 544-45, si Dr. Iacob Caro, Geschichte Polens,V, 1, 446, cf. 339i n. 3.

N. Iorga, Acte si Fragmente, III, 56.Apud Ifammer, I, 522-3.Se pare cd. la Inceputul domniei lui Baiazet Stefan se Impdca-

se cu Turcii, cel putin Cazimir, In instructiile lui Firlej, prevederdspunsul Sultanului cd Stefan ar fi fost supusul sdu : ItemSi arceret, quod ego non recepi aliquid domino Regí, sed cor-ripui subditum meum p o excessu suo a quo mihi communeomagium solvebatur: Item dicat nuntius etc. Hurm. II 2, 306.

N. Iorga, Stefan cel Mare, 196 7.(0) Ibid. 203.(7) Ibid. 211-112 Studii istorice asupra Chiliei 168-169.(0) lbid. Studii asupra Chiliei 154; V. Parvan, Relathle lui

Stefan cel Mare cu Ungaria 97.(9) Ibid. Stefan cel Mare, 208.

63

1489(9, *tefan neputand duce singur mai departe o luptAzadarnicd si primejdioasd si pierzand pentru totdeaunasperanta de a mai redobandi cetAile, cari formau altd-datA zidul de apdrare al tdrii, iar acum deveniserd cuibu-rile de unde porneau expeditiile de jaf si pustiire, seimpacd la randu-i si el cu pdganii, pldtindu-le tributul (3).

Conditiunile pAcii incheiatd in 1489, cand si incepedusmAnia cu Polonii, dela cari voeste prin pradd sd'siscoatd tributul, sunt de astddatd mai grele : se impuneDomnului indatorirea ca sd-si trimitd pe unul din fliostatic la Constantinopol (3) si i se urcd tributul. Lau-rentius Miedzielski, oratorul regelui polon Sigismundpe langd papa Leon X, spunea intr'o descriere a impe-riului otoman, pe care i-o prezintd acestuia In 1514, cdStefan pldtise un tribut de 8.000 de galbeni (4). Sumaaceasta reprezinta, probabil, haraciul Moldovei din aceltimp, iar nu pe cel pldtit de Stefan. 0 urcare dela2.000 de galbeni, cum fusese pand in 1472, la 8.000, arfi prea bruscd. Intr'o relatiune venetiand din Constanti-nopol, dela 30 Septemvrie 1503, se spune ed. Stefan plAtiaSultanului 4 000 de galbeni, ceea ce e mai de crezut (").

(i) Caro, o. C. V, 2, 592.N. Iorga, o. C. 177, 179; n. i; Stefan cel mare, 213, 219--

247 si I. Ursu, o. C. 132, ri. 2.D-1 Iorga crede cä a fost trimis Alexandru care a si murit

acolo, rAmAnAnd In locu i fiul sAu Stefan. [Stefan cel mare, 213,239]. Dar in 1504 ostaticul e arAtat ca fiu al Domnului si nunepot [Hurm. VIII, 40 41]. Pe de altA parte Insusi LAcustA incrisoavele sale 'se numeste fiul lui ,Stefan [Gh. GhibAnescu,Surete si Izvoade, 236-37]. Un raport din 1538, care il aratAca fiul lui Stefan, spune lAmurit ca fusese trimis de tatAl sAula Constantinopol [Hurm. II, 1, 200].

Hurm. 11, 3, 171. De quibus vojevodam illum magnani-mum ohm Stephanum... fecit tributarium, nam octo muja du-catorum in auro quotannis Turce pendere solet".

1 Diarii di Marino Sanuto, V, 464, [Sultanul primeste] DaSiefano Vayvoda de Moldavia ducati 4 milia" cf. N. Iorga,Stefan cel Mare, 250.

64

Cum o sporire a haraciului, in intervalul dela 1489--1503 nu pare probabila, suma aceasta a fost de sigurstabilitä chiar dela inceput.

Pacea pe care a facut'o Stefan cu Turcii este cu-noscuta si traditiunii populare, care a pus'o in lega-turà cu asezarea Marilor in Bugeac. Si in catevaranduri s'au batut Stefan Vocla cu Turcii; iar cands'au batut la Razboieni, atuncea s'au asezat Turcii cuStefan Vocla, si le-au dat hotar si olat Bugeacul si aufacut pace; si Turcii apoi au adus Tatarii din Cramsi i-au arzat in Bugeac, carii stau si pana astazi (1).

Cu esceptia unor incidente fara insemnatate (2) re-latiunile lui Stefan cu Turcii raman bune pana lamoartea sa. In 1497 el cere si obtine ajutor impotrivaPolonilor(3). Cronicarul turc Saad-ed-din spune cä dupavictorie, Stefan trimitand Sultanului o parte din pradasi prizonieri, a primit in schimb bogate daruri (4). Dupaalte izvoare turcesti, d'Ohsson afirma ca Baiazet II, ca-clistinctiune pentru bravura pe care Domnul Moldoveio aratase in lupta cu Polonii, l'a onorat atunci cu 2tuiuri si cuca, facandu 1 egal cu Pasii si Aga al Ie-nicerilor (5).

Se intelege ea in astfel de imprejurari recomandatiape care Stefan ar fi facut'o pe patul de moarte, fiuluisau Bogdan si boierilor, ca sa inchine tara Turcilor nuare, ca si intreaga inchinare, nici un fundament isto-ric. La inceputul domniei lui Bogdan situatia Moldoveifata de Turci era bine definita. Tributul care se pia-tise neintrerupt dela 1489, se continua si mai departe.

(1) 0 seamd de cuvinte de Neculcea, Letop. II, 179.(5) Hurm. VIII, 28; Sanuto, Diarii, 1626-8, cf. lorga, §tefan

-cel mare 249; Wapowski, In Script. rerum Polonie. II, 36.(5) Leunclavius, Historiae Musulmanae Turcorum libri XVIII,

Francfurt, 1591 col. 636 Si 'arm.; Tubero 0. C. 128--130.Apud Caro o. c. V, 2, 739.M. d'Ohsson, Tableau general de l'Empire Othoman, VII,

_445, cf. Hammer, o. c. I, 646.

65

Se pare numai, ca la Inceputul nouei domnii el a fosturcat, impotriva stipulatiunilor tratatului turco-ungu-resc din 1503 (1), dela 4.000 la 8.000. de galbeni (2)ramanand apoi astfel pana la inceputul domniei luiRare§ (9.

Inchinarea Moldovei la Turci sub Bogdan, de carevorbe§te traditiunea, nu se adevere§te deci prin docu-mente §i ea trebue definitiv inlaturata dintre fapteleistorice. Formarea acestei traditiuni este de altfel ex-plicabill. Carturarii din secolul al XVII nu puteau_admite ca stefan cel Mare, care invinsese pe Turciin atatea randuri, le-ar fi platit tribut. Supunerea tariia trebuit sa se faca numai dupa moartea lui §i ei aupus'o apoi In legatura cu traditiunea populara desprezidirea bisericii din Baline§ti cu banii pe cari Sulta-nul ii daruise Tautului. Astfel s'a format povestea in-chinarii la Turci sub Bogdan, introdusa in Cronicalui Ureche de Simion Dascalul. Cantemir i a adlogatin urma unele elemente noua, plazmuind, pentru mo-tive cari nu se pot Inca lamuri, dar cari par a fi malmult de natura politica decat §tiintifica, conditiunileinchinarii, consfintite printr'un hati§erif al Sultanutui.Pe temeiul spuselor lui, §i tot pentru motive politices'a reconstituit apoi in 1772 cuprinsul acestui hati§e-rif, iar in 1839 tractatul" dintre Bogdan §i SolimanMagnificul. lzvorite din preocuparile politice ale epoceiIn care s'au produs, ele au fost arme puternice inlupta patriotica pentru emancipare. i daca s'a crezutatdta vreme i Cu atata convingere in autenticitatealor, este pentru ca autonomia pe care voiau s'o do-vedeasca, §i a carei amintire se pastrase färä intre-rupere, existase in adevar.

(1) Hurm. II, 1, 20-21.($) V. mai sus p... nota 3.(3) Hurm. Sup. II, t, 18, cf. 20, 31.