CAPITOLUL 1

Celor doi bbie.ti cate o coborau, poteca din p[dure li se

pirea un dig anevoios. Erau atdt de murdari de noroi gros 5i

negru. in&t abia daci ili dideai seama ci sunt oameni. Cel

mai inalt dintre ei avea ochi albagtri, nefiresc de strdlucitoriin comparalie cu nAmolul care-l acoperea 5i care-i didea osenzalie de uscdciune gi mancArime.

- O si fim ucigi pentru asta, Marcus, spuse rdnjind.in m6nd, o bandulieri ii atArna leneg, ingreunata sub

povara unei pietre netede de rau.

- E vina ta ca m-ai impins, Gaius. Ji-am spus ci albia r6u-

lui nu a secat peste tot.in timp ce vorb€a, bdiatul mai scund rddea, inghion-

tindu-Si prietenul in tufigurile care mirgineau cdrarea. Tipagi fugea, iar Gaius sirea qi pornea in urmirire, invdrtind ban-

duliera deasupra capului.La lupt6! striga cu vocea lui inalt6, puternica.

Bdtaia pe care urmau si o primeascd acasi pentru cd igi

stricaserA tunicile era inci departe Ei oricum amdndoi cunog-

teau toate tiretlicurile care s6-i scoata din belea; tot ce conta

era sd se alerge pe potecile din pidure, cit de repede puteau,

speriind pisdrile. Doi copii desculli, avdnd deja semne de

batdturi, deti nu impliniseri mai mult de opt ani.

,,De data asta il pdnd", igi spuse Gaius trlg6ndu-gi sufle-tul in timp ce fugea. Pentru el reprezenta un mister cum de

10 Cor u lccutorN impiratul - I'o4ile Romei

- Lasd-ne si plecim, Tonius! Suntem a$teptaF.

- Un pegtigor care vorbegte! O sA ne imbogblim, b5ieli!;rr*ti-[, am nifte sfoard pentru legat porcii, dar merge ti pen-

Eu pegti$ori de noroi.Gaius nu se g6ndise nici un moment sl fug6, mai ales ca

\larcus era rinit. Chiar nu reprezenta unjoc ceea ce ss intam-pla- iar cruzimea bdie{ilor ar fi putut fi controlatd dace erauhu! cu binigorul, dacd erau tratafi ca niqte scorpioni gata sa

tace in orice moment.Ceilalli doi baieti se apropiartr cu batele pregetite. Gaius

Du ii ttia. Unul din ei il sAlt5 in picioare pe Marcus, iar aldoilea, un ten6r robust cu faf6 deloc inteligentl, il pocni pe

Gaius cu beta in stomac. Acesta se chirci de durere, amulit.-{.uzea hohotele de r6s ale biiatului, in timp ce el se zv6rcolea

5i gemea, incerc6nd sa-9i domoleascd durerea.

- Uite'o creangd bun5. Legati-le picioarele gi atdrnali-ide ea. Sd vedem cine-i mai bun la aruncatul cu sulila gi

cu Pietrele.- Tatal tau il cunoaite pe tatdl meu, scrd5ni Gaius, profi-

rind de faptul ca durerea il mai slibise.

-Aqa e, degi nu il place. Tatil meu e un patrician adeverat,

nu ca al tiu. Toatd familia ta i-ar putea servi de slugi, daci el

ar vrea. Ag pune-o pe nebuna de maicd-ta sd frece podelele.

Micar vorbea. Bruta cu funia din par de cal se pregdtea s5

lege picioarele lui Gaius, pentru aJ ridica in aer. Oare cu ce se

putea tocmi? Tatdl sdu nu prea avea influenli in orag, iar dinfamilia mamei abia dacd se ndscusera c61iva consuli - astaera tot. Dar unchiul Marius era un om puternic, cel pufin atazicea maicS-sa.

- Suntem nobili. Unchiul Marius nu e un om cu care

sA te...Dintr-odatd se auzi un lipet ascutit, funia se incordd, iar

Marcus fu ridicat in aeq cu picioarele-n sus.

- Leaga capatul de buturuga aia. Urmeaza celilalt pe$tipo1 spuse Tonius, r6zAnd vesel.

Gaius bdga de seam6 ca pdetenii ii urmau acestuia comen-zile fdrd ezirare. Ar fi fost in zadar si incerce si-i abordeze.

ll

r€u$ea Marcus sd-$i mi$te picioarele gi bralele mai repede,de$i avea tot atatea la numdr. De fapt, pentru c6 era mai scund,pasul acestuia ar fi trebuit sd fie mai mic, nu?

Fiunzele il loveau, inlep6ndu-i bra{ele goale. Undeva. infate. ilauzea pe Marcus intirdtdnduJ. Caius strdnse din dinli.Incepea sdJ doari pieptul.

NAveli dintr-odatA intr-un luminig, dar se opri brusc,incremenit. Marcus zecea la pdm6nt, incerc6nd sd se ridice9i sprijinindu-gi capul in m6na dreaptl. Trei bdrbali _ de fapt,nu, biie{i mai mari - stlteau langd el, cu befe in m6ini.

Gaius iqi dddu seama unde se afld $i scoase un geamdt.Joaca ii purtase pe cei doi biieli dincolo de midul domeniual tatdlui sEu, in pidurea ve_cinilor. Ar fi trebuit sd recu-noasci drumul care marca hotarul, dar fusese prea pornit sdJprindd pe Marcus.

- Ce-avem noi aici? Doi pegtiqori plini de noroi, care s_auterat din apa reului.

Cel care vorbea era Suetonius, fiul cel mare al vecinilor.Avea paisprezece ani gi era un pierde-vard care abia a$teptasd intre ln armati. Muqchii ii erau proeminenfi, genul acelade musculaturi pe care cei doi biieli mai tineri nu il dez_voltaserd inci, avea o hildciugi de pir blond, deasupraun€i fefe pdtate de coguri pline cu puroi, care ii acopereauatat obrajii, cat $i fruntea Ei care se continuau, rogii qi agre-sive, dispdr6nd sub toga pretextir. Mai avea un ditairaib6{ul lung gi drept, prieteni pe care sa-i impresioneze 9i odupa-amiaze la dispozilie.

_ , Gaius era inspAimentat, gtiindu-se in primejdie. El 9iMarcus tocmai incilcaserl o proprietate, aga incdt cel maibun lucru la care s-ar fi putut agtepta era si incaseze nigtepumni, iar cel mai rdu, sd li se rupd oasele in b6taie. Aruncdo privire cStre Marcus qi-l vdzu cum se straduia s6 se ridicein picioare. Era clar cd fusese lovit c6nd se intalnise cu bdieliimai mari.

' f.gn "f,rn

* g"."irur6 de purpur6, pe care o purtau in v€chea RomitiDerii patricieni. Din lat. toga pruetexta (n.tr.)

12 Cor.rr Iccuroer,r

- Las5-ne jos, vierme plin de co$uri ce etti! jip6 Marcus,cu fala intunecat6 de sangele care ii napadea obrajii.

Gaius gemu. Acum chiar ci aveau sE-i omoare.- Marcus, egti un idiot! Nu te lua de cogurile lui; i1i dai

seama ci e complexal de ele.Suetonius ridicd o sp6nceani gi rimase cu gura clscatd de

uimire. Tanerul mitihdlos se opri o clipi, apoi petrecu funiape aceeagi creangd pe care se afla gi Marcus.

- Ai gregit amarnic, pegti$orule! Termina ce-ai inceput,Decius, o sd-i umplu pu{in de s6nge.

Brusc, pdmantul se inclina anelitor; Gaius auzi sfoarascar$ind Si un guierat surd ii infundi urechile. Sdngele iinevdli in cap. Se intoarse incet gi il vdzu pe Marcus at6rn6ndin acelagi fel. Nasul ii s6ngera puJin, de la prima lovituri careil pusese le piment.

- Cred cd mi-ai oprit sdngerarea, Tonius. Mulpmesc.Vocea lui Marcus tremurd ugor. Curajul lui il fhcu pe

Gaius sd zdmbeascd.Atunci cand venise sd st€a cu ei pentru prima dati, Mar-

cus era un copil agitat din fire gi pufin cam scund pentru var_sta lui. Gaius ii fEcuse turul proprietitii 9i apoi se suiseri inhambarul cu filn, chiar in v&ful cipilelor indesate. Se uitasereinjos la o grdmadtr de paie ce pdrea tare departe, iar Gaius iivdzuse mainile tremuriend.

- Hai ci sar eu primul, ca sE vezi cum se face, spusesevoios, dAndu-gi drumul cu picioarele inainte gi strigdndde bucurie.

C6nd se vdzuse jos, privise ctrtre marginea hambarului,pentru cateva secunde, agteptand ca Marcus sa-9i face apari-{ia. Tocmai cind se gandea cd n-avea sd se intdmple niciodatd,o silueti nticd lagnise prin aer, intr-un salt plin de fortd. Gaiussc ferise din drum. iar Marcus se pribupise in frin, gdfriind.

- Credeam ce fi-e fricd si sari, ii spusese prietenului, careil privea dejos, intins in praf.

- Chiar imi erq rdspunsese in goapte Marcus, darn_am siaccept asla. Nu vreau sa-mi fie fricA.

Vocea aspri a lui Suetonius intrerupse gandurile lui Gaius:

impiratul - Po4ile Romei

- Domnilor, carnea trebuie fti,gezitd, cu ciocanul. Ocu-Fi-- J'A pozitiile qi aplicali procedeul in consecinti.

Igi repezi b5[ul cetre capul lui Gaius, pocnindu-l peste

-€che. Totul deveni alb, apoi negru, 9i cdnd deschise ochiii se paru ce lumea in jur se invarte, risuncindu-se odata cuSara de care atarna. Pentru o vreme, simli loviturile numE-re€ de Suetonius:

-,,Un-doitrei, un-doitrei..."I se peru cA il aude pe Marcus plAngdnd, apoi igi pierdu

cuno$tinla, in aplauze insolite de rasete botjocoritoare.

Se trezi qi legini de mai multe ori pe parcursul zilei, neiz-h$ind sA rdmanA con$tient decAt c6tre asfintit. Ochiul dreptii sangera abundent, iar fala ii era umflald $i lipicioast. incdgateau atafna! ti se leganau incet, purtali de briza de searicare cobora de pe dealuri.

- Marcus, tr€ze$te-te! Maxcus!Prietenul siu nu schifa nici un gest. Arita groaznic, adu-

cea aproape cu un demon. Crusta uscate de nimol de r6u ise desprinsese de pe corp, lisdnd in urmi doar praful sur,strdbitut de vinigoare rogii. Avea o falcd umflat6 gi un cucuimare in dreptul tdmplei, iar mdna dreaptd, tumefiatd, capd-tase o tenta vinetie in lumina slabd a apusului. Gaius incercisA-ii mi$te braFle legate cu sfoara. De$i lntepenite Fi segetatede durere, ambele brale erau tefere. Gaius incepu operaliuneade eliberare. Trupul lui t6nf,r era agil, iar explozia de durerecare-l cuprinse pdli in fafa ingrijordrii pentru soarta priete-nului s6u. Nu se putea sd fi pAlit c€va. insd inainte de toate,Gaius trebuia sI coboare de acolo.

igi eliberi o mrini gi bdjbdi pe jos, scotocind prin praf qiprin frunze moarte cu vdrfurile degetelor Nimic. Apoi iqi slo-bozi $i cealalta mAni qi igi ldrgi aria de c6utare, legAnandu-$iugor trupul in cerc. In sfdrgit, dibui o piatre mai asculitA.Acum urma partea cea mai grea.

- Marcus, m6 auzi? O sd te daujos, nu-1i face griji! Pe urm6o se-l omor pe Suetonius, impreuna cu grasanii lui de prieteni.

14 CoNr.: Iccur-nrr.r

Marcus se clEtina u$or in linigtea serii, cu gura deschisi,inlepenita. Gaius trase adanc aer in piept 9i se pregiti siinfrunte durerea. Chiar gi in condilii normale, i-ar fi fost destulde greu sb se ridice gi sd reteze sfoara groase doar cu ajutorulunei pietre cu varful asculit, dar acum, mai ales cd abdomenulii era plin de rdni, acest lucru ii pdrea a fi imposibil.

,,Haide!"Se ridici brusc, url6nd de durerea care-i nivili din sto-

mac. Se cattud pe creangi gi se prinse de ea cu ambele mdini,respir6nd cu greu din cauza efortului. Se sim{ea sldbit, vede-rea i se inceto$a. ii venea si vomite, aga cA i;i tinu respiraliacet€va secunde, pentru a-gi reveni. Apoi, centimetru cu cen-timetru, igi ldsi libera mana in care 1inea piatra qi se aplec6,ddndu-9i destul spafiu ca sA poate apuca sfoara gi s6 o taie lir6s6-qi vatdme pielea acolo unde latul intrase in came.

Piatra insd destul de boant6, iar el nu se putu menline inpozitie. Incerci sd se desprinde inainte ca mdinile s6-i alunece,ca sA-$i poata controla cdderea, dar se dovedi un lucru preadificil. ,,Mdcar n-am scdpat piatra, murmurb in sinea lui. Tre-buie sA mai incetc, sA nu cumva sE se intoarci Suetonius.,.

incd un g6nd il cutremur6. Probabil cd tatil lui se intor-sese deja de Ia Roma. Putea sosi din moment in moment.Se intuneca 9i sigur gi-ar fi fecut griji. Poate cd $i incepusesa-i caute, poate cA se apropia de locul unde se aflau ei qi lestriga numele. Nu trebuia sa-i gdseascd in halul Asta. Ar fi fostprea umilitor.

- Marcus, o sA le zicem tuturor ce am cezut. Nu vreau catata si afle ce s-a intemplat.

Marcus se legina ln cerc, incongient.Gaius avu nevoie de alte cinci incercdri p6n6 c6nd, in

cele din urmd, sfoara cedi. CAzu la pament cdt era de lung,gemdnd sub convulsiile mugchilor.

Incerca sil coboare ugor pe Marcus, dar trupul acestuiacantarea prea mult pentru el gi impactul il ddrdmd.

Trezit de spasmul de durere provocat de c6dere, Marcusdeschise ochii.

* M6na mea, gopti cu voce pierduta.

impiratul - Porqile Romei

- Cred ce e ruptd. N-o migca. Trebuie si plecem inainte caSrEtonius sa se intoarce sau ca tata se incerce st ne gaseascd.

-Ap(oape cd s-a innoptat. Poti sA te Ui pe picioare?

- Cred cE da, degi abia mi le simt. Tonius 6la e un ticAlos,nir6i Marcus.

Nu se incumete sd deschidtr mandibula umflatA, ci vorbidin vArful buzelor tumefiate $i crdpate.

Gaius il aprob6, prevestind a rdu.

- Aga e, cred ci va trebui sd ne luAm revan$a.Marcus zdmbi, infior6ndu-se sub intepetura durerii.

- Dar numai dupi ce ne revenim un pic, da? Nu cred c-agfi in stare sil infrunt chiar acum.

Sprijinindu-se unul pe c€l6lalt, o luare clStindndu-se sprecasa prin intunericul noplii, mergdnd cale de mai bine de unkilometru,prin lanurile de gr6u, trec6nd de adlposturile scla-rilor care lucrau cdmpul, peni h casa de pe deal. DupA cumera de alteptat, lampile str6luceau, inci aprinse, strdjuindpere{ii corpului central.

- Sigur ne agteaptd Tubruk; nu doarme niciodatd, spuseGaius pe cind lreceau pe sub stdlpii porlii.

O voce din umbrl ii fEcu sd sari in sus de spaimS.

- $i bine fac cd nu dorm. Nu mi-ag fi iertat-o dac6 ratama$a o priveligte. Aveli noroc ce taicr-ttru nu e aici, v-ar fi dato mame de bitaie zdravf,n6 daci v-ar fi vdzut intorcandu-vdintr-un asemenea hal. Ce s-a mai intamplat de data asta?

Tubruk piqi in lumina g6lbuie a limpilor gi se aplec6. Erabine cl6dit, fusese cdndva gladiator, acum detinea postul desupraveghetor pe mosioara aceea de la marginea Romei, 9inu t6njea deloc dupi vechea lui viat6. Tatdl lui Caius spuneacI nu mai glseai unul ca el, atdt de priceput in gospoddrie.Sclavii ii dideau ascultare, unii de fric5, iar al1ii, de drag. ii.adulmecl pe cei doi b6ie{i.

- Ati cazut in rdu, nu? Aga pare.Cei doi incuviin{arE, mulfumili de explicatie.

- Hmm... $i vandtiile tot de acolo le-ali cep6tat? Sau e

mai degrabd mina lui Suetonius? Trebuia sd-i fi dat o leclie

t5

16 Cor.rr Icculott:

de mult, cet era destul de tandr ca sd inleleagi. Ce avefi de zisdespre asta?

- Te inqeli, ne-am certat intre noi $i pe urmi ne-am luat latrantA. Nimeni nu a mai fost implicat $i, chiar dacE ar fi fosl,am prefera si ne ocupim personal de asta, inlelegi?

Tubruk fu surprins de bravura biiatului. Avea patruzecigi cinci de ani gi albise inca de cand implinise treizeci. Luptaseca legionar in Africa in Legiunea a III-a Cirenaica gi lup-tase de aproape o sut6 de ori in arena gladiatorilor, adunindo mulfime de cicatrici pe trup. igi trecu degetele butucdnoaseprin pirul lui Gaius.

Inleleg, pui de lup. Doar semeni cu taic6-t5u. Dar acumnu poli sE faci nimic, nu etti decat un pugti gi am atzit cdSuetonius sau cine-o fi - s-a fecut un lupt6tor pe cinste.Vedeli-vd de treaba voastrA, tatdl lui s-ar putea transformaintr-un duqman prea puternic in Senat.

Gaius adoptA o pozilie cdt mai demnd 9i grdi pe tonulcel mai serios pe care-l gtia, incercdnd se par6 cet maicredibil cu pulin{d:

- Atunci suntem noroco$i cA acest Suetonius nu arc nicio legAtura cu noi.

Tubruk incuviinld ca gi cum ar fi acceptat adevirul celorauzite, incercdnd sb nu-$i tradeze zembetul.

Gaius continud qi mai increzdtor:

- Trimitel pe Lucius si ne oblojeasci rinile. Am nasulspart gi mai mult ca sigur ci gi Marcus are mena rupte.

Tubruk ii urmiri impleticindu-se citre casd gi reveni lapostul sEu in beznA, str6juind poarta ca in fiecare noapte. Varas€ apropia cu paqi repezi gi vipia zilei urma si fie prea greude suportat. Era plAcut sd fii in viatE, sd te bucuri de seninulcerului qi de roadele unei munci cinstite.

Dimineafa urmdtoare aduse cu sine agonia trupului, iarvreme de doui zile durerile se inrAutdtirS. Marcus fu dobordtde febrd 9i doctorul era de pErere ci acesta reprezenta un efectal mdinii rupte care se umflase cdpdtend proportii considera-bile in urma punerii atelei. Temperatura ridicata se menlinu

impiratul - Porgile Romei t7

rer multe zile, timp in care pacientul fu finut la intuneric, cu

Gcius fierbdnd de nelinigte pe treptele casei.

b aptoape o sEptamane de la atacul din p6dure, Mar-

6 zacea in pat, inca sl6bit, dar in afara oricirui pericol. Pe

C6ius ince il mai dureau muqchii gi faja ii era plini de pete

_ralbene-rogietice, vanatii ince umede, altele uscate, in funclie

& hz^ de vindecare. Dar chiar gi a$a, sosise momentul sa-l

itrfrunte pe Suetonius.

h timp ce strdbitea pddurea de pe motia familiei, mintea

ii fu cuprinsd de teama. Dace Suetonius n-avea sa apara? Nuerista nici un motiv care s6-i dea certitudinea ci vecinul iegea

Ia plimbiri regulate prin codru. Dacd era din nou insolit de

gieteni? Cu siguranli cd de data asta l-ar fi omorat. Numai

ca acum Gaius adusese cu el un arc, cu care exersa din mers.

-{rma fustse conceputd pentru a fi manuitl de un adult gi era

pr€a mare pentru el, dar descoperise cd putea infige unul din

.apete in pdmant, punand o ssgeata in strund, destul cat sA.l

sp€rie pe Suetonius, dac6 l-ar fr ameninfat.

Suetonius, nu e$ti dec6t o piaz6 plind de coturi! DacA te

mai prind pe pimantul tatalui meu, i{i infig o sigeati drept

in cap.

Mergea gi vorbea singur. Era o zi frumoasi, numai bun6

de o plimbare prin pidure, Si poate cd s-ar fi bucurat de

ea dacd motivul pentru care venise acolo nu ar fi fost unul

extrem de serios. De data asta igi dlduse cu ulei in parul cas-

taniu, pentru a-i sta lins pe cap, qi imbrbcase haine curate 9i

simple. care i-ar fi permis miqciri ugoare $i rapide.

incd nu trecuse de hotarul mosiei tatelui sdu; d€odata

Gaius fu surprins sI aud6 zgomot de papi 9i il vizu apoi pe

Suetonius, aperend pe carare insotit de o fatd, toat6 numai

chicote. Initial, bAiatul mai mare nul observa, fiind mult prea

preocupat de prezenla fetei.

- Mi-ai incdlcat proprietatea, interveni Gaius, satisfEcut

de faptul ci vocea ii resuna ferm, chiar daci putin cam asculit.

E$ti pe mosia tatelui meu.